22

VITALITATEA CULTURALÃ A ORAªELOR DIN ROMÂNIA - 2008

 REZUMAT

Vitalitatea culturalã a oraºelor reflectã deopotrivã

posibilitãþile de acces la bunurile culturale
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii

(infrastructurã culturalã compusã din sãli de

spectacole, biblioteci, muzee, expoziþii etc.),
posibilitãþile de creaþie artisticã (ºcoli cu profil artistic,
cadre didactice pentru formare, spaþiu ºi infrastructurã
disponibilã pentru “creatori”) ºi posibilitãþile de
valorificare antreprenorialã a produselor rezultate din
activitãþile artistice (spectacole, expoziþii) sau a celor
bazate exclusiv pe creativitatea autorilor (produse cu
“copyright”). În þãrile mai avansate economic,
recunoaºterea unui grad ridicat de calitate a vieþii într-
un mare oraº este de neconceput fãrã existenþa
oportunitãþilor pentru culturã, artã ºi exprimare în
activitãþi creative. Indicatorii legaþi de culturã, artã ºi
activitãþi creative sunt nelipsiþi din setul de indicatori ce
exprimã calitatea vieþii urbane. Interesul nostru
principal a fost depistarea oraºelor cu cel mai mare
potenþial pentru dinamizarea activitãþilor culturale. Pe
baza unui set larg de indicatori statistici relevanþi, am
ierahizat cele mai mari oraºe, am sintetizat un indice al
vitalitãþii culturale ºi am analizat atent care sunt
principalele condiþii favorabile care le recomandã ca
locuri de prim rang pentru dezvoltarea proiectelor
culturale.
VITALITATEA
URBANÃ

03

DE CE VITALITATEA URBANÃ? ARGUMENTE
Majoritatea studiilor similare din SUA sau Europa
Occidentalã încearcã sã sensibilizeze decidenþii pentru
a-i implica mai mult în susþinerea activitãþilor culturale.
Li se propune o nouã perspectivã a raporturilor dintre
activitãþile culturale (în sens larg) ºi dezvoltarea
oraºelor pe care le administreazã. În sens larg,
deoarece, cel mai adesea, sunt vizate nu doar
manifestãrile culturale (festivaluri, spectacole etc.), ci
toate activitãþile susþinute de creativitate (adicã
iniþiativele antreprenoriale care valorificã îndeosebi
produse culturale). Li se explicã cã organizarea
manifestãrilor culturale nu trebuie privitã doar ca o
obligaþie socialã, ca un factor de coeziune a
comunitãþilor care i-au votat sau ca forme de menþinere
a unor repere simbolice (patrimoniu, patriotism local
etc.) ci antreneazã activitãþi economice profitabile care
aduc fonduri generoase la bugetul public ºi contribuie
consistent la dezvoltarea umanã. Argumentele sunt
adresate deopotrivã administraþiei ºi celor implicaþi în
planificarea urbanã. Mai ales acestora din urmã li se
sugereazã o repoziþionare în raport cu rolul culturii ºi
artelor în strategiile de organizare a spaþiului urban ºi
de dezvoltare urbanã.
Vitalitatea culturalã a unui oraº este privitã cel mai
adesea ca un potenþial de exprimare a creativitãþii în
VITALITATEA cele mai variate forme de cãtre membrii comunitãþii
URBANA locale în viaþa cotidianã. Reflectã deopotrivã
posibilitãþile de acces la bunurile culturale
(infrastructurã culturalã compusã din sãli de
spectacole, biblioteci, muzee, expoziþii etc.),
posibilitãþile de creaþie artisticã (ºcoli cu profil artistic,
cadre didactice pentru formare, spaþiu ºi infrastructurã
disponibilã pentru “creatori”) ºi posibilitãþile de
valorificare antreprenorialã a produselor rezultate din
activitãþile artistice sau a celor bazate exclusiv pe
04
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
creativitatea autorilor (produse cu “copyright”). În
topurile urbane din þãrile avansate economic,
recunoaºterea unui grad ridicat de calitate a vieþii într-
un mare oraº este de neconceput fãrã existenþa
oportunitãþilor pentru culturã, artã ºi exprimare în
activitãþi creative. Indicatorii legaþi de culturã, artã ºi
activitãþi creative sunt nelipsiþi din setul de indicatori ce
exprimã calitatea vieþii urbane.
Convertirea decidenþilor ºi aderarea lor la “potenþa”
vitalitãþii culturale nu au întârziat sã aparã. Pentru
atragerea investiþiilor ºi a resurselor umane calificate,
ca ºi pentru cãutarea unor motoare de propulsare a
revigorãrii urbane se utilizeazã frecvent termeni
derivaþi (“creative cities”, “cool cities”, “creative class”,
“creative economy” etc.). Asociaþii consacrate (unele
iniþiate chiar de primari de metropole), forumuri, studii
cu alura unor biblii în domeniu sunt doar câteva din
instrumentele aruncate în campaniile de consolidare a
calitãþii vieþii urbane prin intermediul creºterii vitalitãþii
culturale urbane. Toate formele profitã ºi de moda
ierarhizãrilor urbane ºi a topurilor oraºelor, practicate
tot mai frecvent în intenþia de a justifica statistic
atractivitatea unui oraº.
În acest context, am decis sã analizãm situaþia din
România. Mai exact, ne-a interesat sã depistãm oraºele
care concentreazã cele mai multe condiþii favorabile
pentru derularea cu succes a activitãþilor culturale. Prin
condiþii favorabile înþelegem existenþa unei
infrastructuri solide a sectorului cultural (biblioteci,
cinema, muzee, centre culturale, instituþii de
spectacol), a unei „pieþe de consum” largi ºi cu apetit
ridicat pentru „produse culturale”, a unei conlucrãri
fructuoase cu autoritãþile locale (reflectate mai ales prin
susþinere financiarã publicã), a unei economii creative
dinamice cu performanþe economice ridicate ºi cu o
mobilizare importantã a resurselor umane în domenii
de legãturã cu sectorul cultural.
 Contaminaþi puþin de moda topurilor de oraºe din
alte þãri, dar ºi de la noi (mai ales în domeniul economic,
unde se comparã uneori gradul de atractivitate
economicã a oraºelor mari), am operat mai multe
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
ierarhizãri orientative (ale oraºelor cu cele mai solide ºi
variate infrastructuri ale sectorului cultural, ale oraºelor
cu “pepiniere” de resurse umane specializate pentru
activitãþi culturale, ale oraºelor cu susþinere bugetarã
localã pentru culturã, ale oraºelor cu cerere ridicatã
pentru “produse culturale”, ale oraºelor cu cel mai
dinamic spirit antreprenorial în domenii de activitate
legate de sectorul cultural. Toate aceste ierarhizãri
consecutive converg cãtre “topul” final, cel care indicã
diferenþierea oraºelor României dupã gradul de
vitalitate culturalã.
REPERE METODOLOGICE
Toate oraºele României (mai puþin capitala) au fost
luate în considerare pentru aprecierea gradului de
vitalitate culturalã ºi diferenþierea oraºelor dupã acest
criteriu. Pe parcursul analizei ºi prelucrãrilor statistice,
eºantionul de lucru s-a extins la 310 oraºe (adicã
aproape întreaga reþea urbanã). Analiza ºi interpretãrile
s-au fãcut pe douã nivele; pentru toate oraºele,
respectiv doar pentru oraºele reºedinþã de judeþ sau cu
populaþie peste 50.000 de locuitori. Zoom-ul pe oraºe
mai mari a fost ales pentru cã acestea sunt propriu-zis
principalele centre regionale ale þãrii, principalii poli de
dezvoltare umanã, unde oportunitãþile pentru
activitãþile culturale ºi economia creativã sunt bine
reprezentate.
Majoritatea studiilor din care ne-am inspirat pentru
abordare ºi metodologie utilizeazã o gamã largã de
indicatori, graþie unei bune productivitãþi a serviciilor
statistice. Într-o primã fazã, acum un an, în lipsa
datelor statistice, am elaborat un studiu preliminar al
vitalitãþii culturale pe baza a douã categorii de
indicatori:
a) performanþele economiei creative (bazatã
predominant pe producerea, vehicularea ºi
valorificarea produselor cu caracter cultural);
b) susþinerea culturii de autoritãþile locale prin
cheltuielile bugetare destinate acestui domeniu
Intenþia noastrã era de a extinde acest studiu prin
adãugarea mai multor indicatori. Graþie sprijinului
Institutului Naþional de Statisticã, am reuºit sã captãm
numeroase date statistice relevante la nivel de
localitate. Dispunem acum de 21 indicatori statistici
relevanþi, pe care i-am grupat în cinci categorii:
1. Categoria “Infrastructura sectorului cultural”:
- biblioteci (numãr de biblioteci la 10.000 locuitori)
- cinema (numãr de cinematografe la 10.000 locuitori)
- cinema (numãr de locuri în sãlile de cinematograf la
1.000 locuitori)
- opera (numãr de teatre de operã la 100.000 locuitori)
- orchestre simfonice (numãr la 100.000 locuitori)
- teatre dramatice (numãr la 100.000 locuitori)
- teatre muzicale (numãr la 100.000 locuitori)
- teatre de pãpuºi (numãr la 100.000 locuitori)
2. Categoria “Resurse umane specializate”:
- elevi în ºcoli de artã ºi meserii (numãr elevi la 1.000 VITALITATEA
locuitori) URBANÃ
- elevi în licee de artã ºi meserii (numãr elevi la 1.000
locuitori)
3. Categoria “Cheltuieli bugetare pentru culturã”:
- cheltuieli pentru culturã rezervate în bugetele
administraþiilor locale (lei per locuitor)
- ponderea cheltuielilor pentru culturã în totalul
bugetului local de cheltuieli (%)
05

4. Categoria “Activitãþi culturale - spectatori”:
- spectatori de cinema (la 100 locuitori)
- spectatori la filarmonicã (la 100 locuitori)
- spectatori la operã (la 100 locuitori)
- spectatori la teatre muzicale (la 100 locuitori)
- spectatori la teatre de pãpuºi
- spectatori la teatre dramatice
5. Categoria “Economie creativã”:
- cifra de afaceri a firmelor din industriile ºi serviciile
creative
- profitul firmelor din industriile ºi serviciile creative
- numãr de salariaþi angrenaþi în acest sector
Pe baza celor 21 de indicatori reprezentativi enumeraþi
mai sus a fost “extras” (prin mediere statisticã, dupã
standardizarea datelor) un indicator sintetic –
INDICELE DE VITALITATE CULTURALÃ.
Indicele a fost calculat printr-o succesiune de operaþii
statistice:
1. Iniþial, toate datele statistice luate în calcul sunt
standardizate (s-a fãcut diferenþa dintre fiecare valoare
ºi valoarea medie, iar aceastã diferenþã a fost împãrþitã
la deviaþia standard; deviaþia standard redã diferenþa
medie a valorilor faþã de valoarea medie a întregului
efectiv de date). Prin aceste transformãri, toate datele
VITALITATEA sunt comparabile, indiferent de unitatea lor de mãsurã
URBANA (procente, date absolute, date ponderate la numãr de
locuitori etc). La o foarte generalã apreciere, datele
standardizate redau pentru fiecare oraº ºi indicator, cât
de aproape sau de departe se aflã faþã de un nivel mediu
specific tuturor oraºelor).
2. Se calculeazã valoarea medie pentru toate datele
standardizate (21 de valori standardizate
corespunzãtoare celor 21 indicatori reþinuþi din start),
rezultând astfel un indicator sintetic relevant pentru
diferenþiere.
06
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Sursa datelor: a. Statisticile Borg Design (date
extinse despre fiecare societate comercialã din
România/selective doar firmele din “economia
creativã”, vezi explicarea domeniului în subcapitolul
urmãtor). b. Date statistice ale Ministerului Finanþelor
Publice privind bugetele locale (venituri ºi cheltuieli
locale la finele anului 2006) furnizate la cererea CSCDC.
c. Date statistice (furnizate la cerere) de Institutul
Naþional de Statisticã
În prezentarea rezultatelor, am considerat util sã
detaliem puþin fiecare categorie în parte. Am indicat
care este relevanþa indicatorilor din fiecare categorie ºi
am urmãrit modul în care un indice partial al categoriei
(obþinut prin medierea statisticã a indicatorilor din
categorie) diferenþiazã oraºele României.
INFRASTRUCTURA SECTORULUI CULTURAL
Scena, ecranul de cinema sau rafturile bibliotecilor sunt
în continuare principalele canale de acces la produse
culturale, chiar dacã nu mai deþin monopolul. Despre
mutarea la domiciliu a spectatorului sau a bibliofilului
s-a scris mult în literatura de specialitate, inclusiv în
studiile de apreciere a consumului cultural în România
realizate de Centrul de Studii al Ministerului Culturii.
Probabil cã în viitorul apropiat, indicatori de genul
“numãr de site-uri” cu specific cultural sau “rating-uri”
ale emisiunilor culturale la nivel de localitãþi vor fi
inconturnabili. Pânã atunci, ca bazã a unui studiu
referitor la sectorul cultural, infrastructura este primul
reper de apreciere. În acest studiu, este categoria cea
mai vastã (are cei mai mulþi indicatori reþinuþi – 8) ºi
include “unitãþile” clasice ale sectorului cultural, cu care
opereazã majoritatea statisticilor ºi analizelor de gen
din mai toate þãrile lumii: biblioteci, cinematografe,
teatre (dramatice, muzicale, etc), operã, alte instituþii
 de spectacol. Lipsesc doar muzeele, unde nu am dispus
de statistici viabile la nivel de localitãþi.
Majoritatea indicatorilor reflectã gradul de echipare
a oraºelor. De la biblioteci la operã, accesul la ofertã
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
este deschis marelui public, fãrã importante restricþii de
ordin tehnologic, pentru populaþia urbanã cât ºi pentru
cei din zona de influenþã a oraºului. Accesul nu este
mãrginit de conectivitatea la reþelele de Internet, de
micile investiþii în echipamente tehnologice (computer,
DVD player etc), care pun uneori probleme mai ales
celor din zonele periurbane. Cartea din bibliotecã sau
biletul la operã sunt disponibile în mod relativ egal
populaþiei oraºului sau a zonei de influenþã urbanã.
Subliniem, prin aceste remarci, gradul ridicat de
disponibilitate al resurselor puse la dispoziþie de
reþeaua clasicã a infrastructurii sectorului cultural local.
Pentru a atenua efectul de talie al datelor statistice, am
ponderat mereu valorile (sunt calculate prin raportarea
la numãrul de locuitori).
În categoria infrastructurii sectorului cultural se
regãsesc deopotrivã “unitãþi” bazice
“entertainement” (cinematografe) sau cu utilizare
popularã largã (biblioteci), precum ºi instituþii de elitã,
de rang înalt (operã, teatre dramatice, filarmonici).
Numãrul redus al acestora din urmã, contribuie la
consolidarea gradului de centralitate al oraºelor unde
funcþioneazã. Alãturi de alte servicii de rang înalt
(instituþii administrative, spitale specializate,
învãþãmânt superior etc.), instituþiile culturale
accentueazã calitatea de “capitale regionale” a marilor
oraºe, ca locuri unde sunt disponibile bunuri ºi servicii
rare, care atrag consumatori ºi utilizatori de pe arii
geografice extinse. De aceea, oraºele cu
infrastructurã culturalã solidã, ºi în ultimã instanþã cele
cu un grad ridicat de vitalitate culturalã constituie mari
centre polarizatoare de care trebuie sã þinã cont orice
programe ºi strategii de dezvoltare umanã ºi regionalã.
Existenþa unei infrastructuri locale solide a
sectorului cultural se reflectã ºi asupra nivelului de
instruire ºi calificare a resurselor umane implicate în
activitãþile culturale. În mod evident, o reþea densã de
biblioteci, teatre, operã, instituþii de spectacol
corespunde unui nivel înalt de pregãtire a resurselor
umane, unei pieþe de consum exigente pentru
produsele culturale ºi unor condiþii favorabile pentru
implementarea proiectelor culturale. Mai ales
personalul din instituþiile de elitã (teatre dramatice,
operã, filarmonici) contribuie într-o mãsurã
semnificativã la ridicarea gradului de dezvoltare
umanã.
Faþã de celelalte categorii de indicatori,
infrastructura sectorului cultural reflectã cel mai bine
evoluþia recentã a sectorului cultural din România. Încã
de la aranjarea datelor în tabele statistice frapeazã lipsa
cvasi-generalizatã a cinematografelor din oraºele sub
50.000 de locuitori ºi chiar din cele mai populate. Chiar
ºi la compararea datelor statistice din ultimii ani,
de tendinþele de degradare a unor componente de
infrastructurã sunt redate fidel de statistici (situaþia
reþelei de cinematografe este cea mai semnificativã).
Mai îmbucurãtoare este situaþia instituþiilor de
spectacol de elitã: deºi numãrul lor s-a redus puþin,
marea majoritate a unitãþilor îºi desfãºoarã activitatea
în continuare, iar afluxul de spectatori este cel puþin
constant în ultimii ani. VITALITATEA
Aprecierea generalã a gradului de echipare. Indicele URBANÃ
sintetic pentru categoria infrastructurã (calculat pe
baza celor opt indicatori) ne-a permis o primã
diferenþiere a oraºelor. Remarcãm oraºele cu cele mai
o solide ºi mai atractive infrastructuri, cele mai multe
detaºate graþie teatrelor, filarmonicilor, teatrelor de
operã care funcþioneazã local. Aºa cum era de aºteptat,
acestea sunt principalii poli regionali (Constanþa, Cluj
Napoca, Timiºoara, Iaºi, Sibiu, Târgu Mureº), la care se
07

adaugã, aparent surprinzãtor, o serie de oraºe cu grad
de centralitate mai redus (Piteºti, Botoºani, Hunedoara,
Râmnicu Vâlcea). În contrast, în unele oraºe de talie
micã ºi mai ales fãrã funcþii administrative (nu sunt
reºedinþe de judeþ) nivelul infrastructurii este cel mai
redus – Roman, Mediaº, Slatina, Bârlad, Oneºti.
Biblioteci. Densitatea reþelei de biblioteci în oraºe
trebuie evaluatã cu mare prudenþã. Valorile mari sunt
specifice celor mai mici oraºe fiind obþinute prin
raportarea la numãrul de locuitori (cele 2-3 biblioteci
care funcþioneazã în orãºele de 3-5.000 locuitori ar
indica un grad de echipare extraordinar dar prea puþin
relevant). Este preferabil ca analiza mai aprofundatã sã
se facã pe categorii de marime a oraºelor pentru a
atenua efectele de talie. În categoria celor mai mari
oraºe, cea mai bunã situaþie este specificã oraºelor
medii (Slobozia, Miercurea Ciuc, Deva, Petroºani,
Sfântu Gheorghe, Tulcea, Alba Iulia). Dintre oraºele
foarte mari, valorile indicã nivele de echipare cu
biblioteci relativ asemãnãtoare, cu un plus pentru Cluj
Napoca, Arad, Sibiu, Suceava, Galaþi ºi cu minusuri ºi
motive de preocupare pentru ceea ce gãsim în Braºov,
Brãila, Craiova, Ploieºti, Râmnicu Vâlcea.
Cinematografe. În urmã cu peste un deceniu,
reþeaua de oraºe cu cinematografe era cel puþin dublã
faþã de cea actualã, iar cel mai ridicat grad de deservire
(numãr de cinematografe sau locuri în cinematografe
VITALITATEA raportat la numãr de locuitori) era caracteristic oraºelor
URBANA medii, reºedinþe de judeþ sau municipii cu populaþie
medie. Situaþia din prezent detaºeazã marile oraºe,
singurele în care mai funcþioneazã sãli de cinema. Cele
mai favorabile condiþii pentru amatorii de film pe
marele ecran sunt în Constanþa, Hunedoara, Cluj
Napoca, Iaºi, Timiºoara, Slobozia, Râmnicu Vâlcea,
Bistriþa, Reºiþa etc. Valorile cele mai reduse (nule în
forma absolutã) reflectã ultimele “dispariþii” – Slatina,
Bârlad, Mediaº, Drobeta Turnu Severin, Cãlãraºi,
08
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
Oneºti, Roman.
Instituþii de spectacol. Contribuþia lor la aprecierea
gradului de echipare este extrem de mare. Practic,
prezenþa sau absenþa teatrelor sau filarmonicilor
diferenþiazã calitativ cel mai mult oraºele între ele din
punct de vedere al infrastructurii sectorului cultural.
Fiind instituþii de rang înalt în majoritatea lor, analiza
se poate restrânge doar la cele mai mari oraºe din þarã
(deoarece doar 7-8 oraºe gãzduiesc asemenea unitãþi).
Cele mai privilegiate par sã fie oraºele de talie medie în
care existã teatre. În oraºe ca Miercurea Ciuc, Giurgiu,
Reºiþa, o scenã de teatru disponibilã pentru cei cca.
50.000 de locuitori este un mare privilegiu în condiþiile
în care foarte multe oraºe din þarã cu aceeaºi mãrime nu
au nici mãcar un cinematograf. Aceste reºedinþe de
judeþ de talie medie sunt urmate de oraºe mai mari
(Satu Mare, Oradea), apoi de marile centre regionale
(Cluj Napoca, Sibiu, Timiºoara). (FIG. 1, 2)
RESURSE UMANE (ÎNVÃÞÃMÂNT SPECIALIZAT)
Dependenþi foarte mult de datele statisticile, nu am
reuºit sã dispunem de indicatorii ideali pentru referirile
la resursele umane implicate în desfãºurarea
activitãþilor culturale. Ar fi fost ideal sã analizãm
efectivele de artiºti, actori, regizori, operatori culturali,
cu alte cuvinte principalii actori care dinamizeazã
funcþionarea sectorului cultural. Din pãcate, în aceastã
fazã a studiului nu sunt disponible astfel de date. De
aceea, pentru a avea mãcar o vagã referire la resursele
umane, am utilizat date statistice legate de
învãþãmântul specializat (ºcolile ºi liceele cu profil de
artã ºi meserii), de unde am putut prelua efectivele de
elevi (nici mãcar aici nu am reuºit sã obþinem ºi
efectivele de cadre didactice). Dintre cele douã tipuri de
unitãþi de învãþãmânt, cele mai relevante sunt liceele de
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii

VITALITATEA
URBANÃ

Figura 1. Infrastructura sectorului cultural

09
 Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
VITALITATEA
URBANA

Figura 2. Infrastructura sectorului cultural în oraºele mari din România*

10
 artã ºi meserii. Efectivele de elevi din ºcoli din oraºe pot
include numeroºi elevi din ºcoli profesionale sau de
meserii, cu ocupaþii în viitor fãrã legãturã cu sectorul
cultural. În schimb, marea majoritate a liceelor de profil
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
(de artã, de muzicã etc) sunt extrem de specializate ºi
sunt veritabilele pepiniere artistice.
Asupra relevanþei acestor indicatori se poate discuta
mult pro ºi contra. Argumentele noastre pentru
includerea lor vin de la perspectivele pe care le oferã în
viitor aceste „pepiniere” de artiºti, artizani, meseriaºi
deprinºi de timpuriu cu ocupaþii artistice care pot face
obiectul unor proiecte culturale. Practic, specializarea
în aceste tipuri de unitãþi ºcolare este o garanþie cã o
parte a activitãþilor artistice ºi culturale îºi asigurã
continuitatea. Pe de altã parte, proiectele culturale din
viitor au garantatã participarea ºi implicarea la diferite
nivele a resurselor umane instruite ºi specializate.
Dintr-o altã perspectivã, specializarea tinerilor
contribuie la „rafinarea” pieþei de consum în viitor. Peste
câþiva ani, oferta de spectacole expoziþii, evenimente
artistice se va adresa unui public tot mai exigent ºi mai
permeabil, capabil sã aprecieze formele noi,
exprimãrile avangardiste etc.
Pentru categoria „resurse umane” (denumire destul
de largã pentru efectivele de elevi înscriºi), am putut
reþine doar doi indicatori: (1) elevi înscriºi în ºcolile de
artã ºi meserii, (2) elevi înscriºi în liceele de artã ºi
meserii. Ambii indicatori sunt luaþi în analizã în varianta
ponderatã (raportare la numãrul de locuitori).
”Pepinierele” de artiºti/animatori culturali. De pe
poarta liceelor vor ieºi peste câþiva ani, cei pregãtiþi
pentru a activa în orchestrele simfonice, la pregãtirea
expoziþiilor artistice, în dinamizarea industriilor ºi
serviciilor din „economia creativã” etc. Efectivele
consistente de elevi de pe bãncile liceelor de artã ºi
meserii sunt o garanþie destul de solidã cã viitorul
activitãþilor culturale locale va avea susþinerea unor
„actori” specializaþi. Prin gradul lor ridicat de
specializare ºi prin localizarea preferenþialã în anumite
oraºe, prin atragerea elevilor de pe o arie mai largã
decât cea a oraºului propriu-zis, aceste unitãþi de
învãþãmânt se numãrã printre serviciile de rang
superior care contribuie la consolidarea gradului de
centralitate a principalelor oraºe.
În mod firesc, se detaºeazã valoric oraºele de talie
medie (reºedinþe de judeþ ºi municipii), mai ales din
cauza raportãrii efectivelor de elevi la populaþii urbane
în restrângere în ultimii ani (Miercurea Ciuc, Deva, Alba
Iulia, Slobozia, Bistriþa, Suceava, Sfântu Gheorghe,
Focºani, Târgoviºte, Târgu Jiu). Ni se pare îmbucurãtor
faptul cã situaþiile favorabile (cele puþin în reflectare
statisticã) corespund unor oraºe ºi zone geografice
recunoscute pentru un mediu cultural diversificat,
atractiv ºi dinamic. Dintre cele mai mari oraºe, sunt de
semnalat situaþiile favorabile din Baia Mare, Iaºi,
Timiºoara, Cluj Napoca, Oradea, Piteºti, Sibiu, Râmnicu
Vâlcea, Constanþa. (FIG. 3, 4)
SUSÞINERE BUGETARÃ
O serie importantã de date provine din “statistici
financiare”. Am dispus de tabele statistice cu sumele
alocate culturii în cadrul bugetelor locale, judeþene etc
(furnizate de Ministerul Finanþelor). Mai exact, capitolul VITALITATEA
bugetar e intitulat “cheltuieli pentru culturã, recreere ºi URBANÃ
religie” ºi sunt indicate concret sumele alocate de
administraþiile locale pentru activitãþile amintite. Banii
alocaþi pentru “susþinerea culturii” ne indicã în mare
mãsurã preocuparea autoritãþilor pentru organizarea
evenimentelor locale, pentru întreþinerea ºi
modernizarea infrastructurii culturale locale etc.
11
 Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
VITALITATEA
URBANA

Figura 3. Resurse umane calificate (elevi în ºcoli ºi licee de artã ºi meserii)

12
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii

VITALITATEA
URBANÃ

Figura 4. Resurse umane calificate (elevi în ºcoli ºi licee de artã ºi meserii)*

13

Valorile ca atare au o utilitate restrânsã pentru
studiul nostru. Pentru a compara între oraºe interesul
autoritãþilor pentru dezvoltarea culturii, am operat în
principal cu valori raportate la numãrul de locuitori ºi cu
ponderea reprezentatã de “banii alocaþi culturii” în
totalul cheltuielilor bugetare locale. Cei doi indicatori au
fost analizaþi separat, dar au fost incluºi ºi la calcularea
indicelui de vitalitate culturalã în final. Ca ºi celelalte
date care au contribuit la calcularea indicelui de
vitalitate, datele cu cheltuieli au fost standardizate
pentru a atenua efectele de talie ºi pentru a facilita
comparaþiile între oraºe.
Cultura în atenþia autoritãþilor locale
Banii alocaþi pentru culturã sunt un capitol printre multe
altele girate de administraþiile locale (cheltuieli de
personal; pentru bunuri ºi servicii; subvenþii; alte
transferuri; asistenþã socialã; cheltuieli de capital; alte
cheltuieli; cheltuieli pentru servicii publice generale;
pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã;
pentru învãþãmânt; pentru sãnãtate; pentru asigurãri ºi
asistenþã socialã; pentru servicii ºi dezvoltare publicã;
locuinþe, mediu, ape etc.; pentru acþiuni economice; alte
cheltuieli etc.). De altfel, denumirea completã a
capitolului este “cheltuieli pentru culturã, recreere ºi
religie”, suportul financiar pentru culturã fiind doar o
VITALITATEA
parte. Ideal ar fi fost sã cunoaºtem suma alocatã efectiv
URBANA pentru culturã (pentru organizarea activitãþilor
culturale, pentru infrastructurã, personal etc.). Pentru o
analizã comparativã, având în vedere cã utilizãm
aceeaºi unitate de masurã pentru toate oraºele, valorile
(care înglobeazã trei domenii distincte) nu sunt un
inconvenient major.
Pentru a atenua efectul de talie, valorile au fost
ponderate, prin raportarea sumelor la numãrul de
locuitori. În afara acestui indicator, am operat ºi cu
14
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
ponderea cheltuielilor pentru culturã, religie ºi recreere
din totalul cheltuielilor, pentru a aprecia atenþia
acordatã culturii de cãtre administraþiile locale, în raport
cu alte domenii de interes.
O medie de cca 52 lei alocaþi pentru culturã, religie ºi
recreere revine fiecãrui locuitor din oraºele României.
Cu puþine excepþii, o mare parte a celor mai mari oraºe,
care concentreazã cele mai reprezentative activitãþi
culturale, se caracterizeazã prin valori apropiate de
medie – Craiova 56 lei/locuitor, Piteºti 56, Sibiu 56,
Braºov 52, Suceava 48. În mod suprinzãtor, în Cluj
Napoca (40 lei/locuitor) ºi Iaºi (47 lei/locuitor), oraºe
reputate pentru o economie dinamicã în industriile
creative, banii pentru culturã din bugetul public sunt
alocaþi cu parcimonie. O situaþie similarã au oraºele
Focºani ºi Brãila. Mai grijulii cu sectorul cultural local par
autoritãþile din Oradea (134), Arad (95 lei/locuitor),
Târgu Mureº, Baia Mare, Timiºoara într-o armonizare
fericitã cu succesul economiei creative locale.
Aparent, cel mai consistent sprijin financiar pentru
culturã provine de la consiliile locale din unele oraºele
mici ºi mijlocii, situate în proximitatea marilor oraºe sau
cu profil funcþional bine definit (staþiuni
balneoclimaterice). În primul caz, valorile sunt mari
(Otopeni 1.026 lei/locuitor, Ghimbav, Buftea, Voluntari)
deoarece se acumuleazã local venituri de la firmele mai
mari coordonate din Bucureºti sau delocalizate, iar
raportarea la numãrul de locuitori exclude numãrul
mare de navetiºti. În mod evident, în oraºele cu funcþie
de staþiuni balneoclimatice banii sunt alocaþi mai mult
pentru infrastructura turisticã (partea “recreere” din
capitolul bugetar) ºi mai puþin pentru celelalte
subdomenii. Este cazul oraºelor Azuga (284
lei/locuitor), Predeal (226) Buºteni, Slãnic Moldova, º.a.
În cadrul oraºelor de mãrime medie, surprind sumele
importante alocate în localitãþi din partea central-
vesticã a þãrii (Miercurea Ciuc, Bistriþa, Sfântu Gheorghe,
Sighiºoara, Lugoj º.a).
 Ponderea cheltuielilor pentru culturã (incluzând ºi
cele pentru recreere ºi religie) din totalul cheltuielor
consiliilor locale indicã, în mare mãsurã, atenþia
acordatã de autoritãþi sectorului cultural în raport cu
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
alte domenii de activitate din orizontul local. Pe
ansamblul þãrii, autoritãþile locale au alocat culturii
aproape 4,8% din bugetele proprii (medie calculatã
pentru cca 300 de oraºe). În mod suprinzãtor, mai
multe oraºe mari se plaseazã sub aceastã medie, chiar
dacã unele dintre ele concentreazã cele mai profitabile
firme din domeniul economiei creative. Cluj Napoca
(3,2%), Braºov (4,1%) sau Iaºi (4,2%) sunt oraºe de pe al
doilea palier al ierarhiei urbane în care economia
creativã asigurã o reþetã financiarã importantã, în
schimb susþinerea publicã a culturii este relativ limitatã
(aºa cum se poate deduce ºi din valorile cheltuielilor pe
locuitor amintite mai sus). Semne de întrebare atrage ºi
poziþia oraºului Sibiu (3,8% din totalul cheltuielilor
publice), în condiþiile în care proiectele din cadrul
campaniei de promovare ca oraº cultural european ar
solicita teoretic o mai mare susþinere. Ceva mai
privilegiat pare sectorul cultural din Oradea (8,7%),
Constanþa (6,1%, valoare care înglobeazã însã ºi
cheltuielile pentru facilitãþile de recreere ºi pentru
turism), Galaþi (6%), Buzãu (5,8%), Craiova (5,3%),
Ploieºti (5,1%). (FIG. 5, 6)
ACTIVITÃÞI CULTURALE
Pe baza lor am format o categorie de indicatori
relevanþi, a doua ca mãrime dintre cele cinci categorii
(6 indicatori reþinuþi). Este oarecum o categorie „în
oglindã” faþã de categoria „infrastructurã”, cu situaþii
caracteristice multor unitãþi ºi instituþii clasice (teatre,
cinematografe). Diferenþa e datã de modul de
abordare: prima categorie (infrastructura) reprezintã o
radiografie, un tablou static al realitãþii din sectorul
cultural al fiecãrui oraº, iar a doua categorie (activitãþile
culturale) redã atracþia pe care o exercitã ºi dinamica
activitãþii din fiecare unitate (prin afluxul de spectatori,
consumatori etc). Cu alte cuvinte este o categorie
obligatorie de completare a tandemului perspectivã
staticã versus abordare dinamicã.
Dintre cei ºase indicatori, marea lor majoritate
redau gradul de atracþie al unor instituþii de spectacol
de rang înalt (operã, filarmonici, teatre dramatice,
muzicale etc). Excepþia este indicatorul de frecventare
a sãlilor de cinematograf (care devine ºi el în ultimii ani
un reper pentru un produs rar ºi pe cale de dispariþie
cel puþin în a doua jumãtate a ierarhiei celor mai mari
oraºe de la noi). Cu excepþia cinematografelor, am
putea spune cã este evaluatã o piaþã de consum a celor
mai rafinate „produse culturale”, cu consumatori
exigenþi ºi cu gusturi rafinate, iar aceastã categorie de
indicatori este cea mai exclusivistã. De aceea,
principalele remarci de diferenþiere a oraºelor se referã
îndeosebi la oraºele foarte mari, unde funcþioneazã
instituþii de spectacol de rang înalt.
Dintre toate categoriile, reflectã cel mai bine
potenþialul de polarizare al celor mai mari oraºe.
Practic, scorurile ridicate specifice marilor oraºe cu
teatre, filarmonici, operã etc reflectã calitatea lor de
veritabile „capitale culturale” regionale ale României.
Este regretabil cã baza de date statistice nu include ºi VITALITATEA
cuantificãri ale altor tipuri de activitãþi culturale, la fel
URBANÃ
de numeroase ºi de dinamice, ºi poate cu o distribuþie
mult mai largã în ierarhia urbanã. Nu dispunem
momentan de date referitoare la expoziþii, festivaluri,
evenimente culturale anuale sau ocazionale etc.
Percepem informal o multiplicare a acestor tipuri de
evenimente ºi credem cã ar fi extrem de utilã o captare
statisticã a lor. Cel puþin pentru rafinarea acestui
studiu al vitalitãþii culturale a oraºelor ar fi extrem de
util.
15
 Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
VITALITATEA
URBANA

Figura 5. Cheltuieli pentru culturã în bugetele locale ale oraºelor

16
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii

VITALITATEA
URBANÃ

Figura 6. Cheltuieli pentru culturã în bugetele locale ale oraºelor mari*

17

Spectatori în cinematografe. În cele circa 30 de
oraºe în care mai funcþioneazã cinematografe, cele mai
importante afluxuri de spectatori se înregistreazã în
oraºele cu cea mai bunã infrastructurã de gen. De altfel,
între reþeaua de sãli de cinema ºi frecvenþa
spectatorilor existã o corelaþie pozitivã puternicã.
Aceasta reflectã tristul tablou al degradãrii fãrã
precedent a retelei de cinematografe ºi a mãsurilor
ineficiente pentru menþinerea lor în funcþiune, în
condiþiile în care cererea pentru frecventarea lor este
extrem de mare. Cele mai cãutate de spectatori sunt
sãlile de cinema din Cluj Napoca, Oradea, Târgu Mureº,
Iaºi, Craiova, Timiþoara, Sibiu, Braºov, Arad, Constanþa.
Instituþii de spectacol. Frecventarea acestui tip de
unitãþi contribuie cel mai mult la valoarea indicelui
specific întregii categorii. Spectatorii de la teatru, operã
sau concerte dau tonul pentru identificarea oraºelor cu
cele mai elevate ºi mai dinamice activitãþi culturale. De
altfel ºi contribuþia lor la evidenþierea indicelui general
de vitalitate culturalã este una considerabilã. Se
detaºeazã in mod firesc principalele „capitale
culturale”: Cluj Napoca, Timiºoara, Iaºi, Târgu Mureº,
Oradea, Sibiu, Braºov, Arad, Constanþa. (FIG. 7)
ECONOMIA CREATIVÃ
VITALITATEA a) Repere teoretice
URBANA
Abordãrile internaþionale definesc economia creativã
ca fiind economia produselor protejate de “copyright”.
Pentru acestea, se vehiculeazã mai multe definiþii, cu
mai multe caracteristici în comun: sunt produse de
înaltã creativitate, sunt produse ale minþii omeneºti
care se adreseazã preponderent minþii omeneºti, sunt
noi ºi au o mare originalitate. Existã un organism
internaþional (World Intellectual Property Organization
18
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
- WIPO) la care au aderat majoritatea þãrilor lumii,
reputat pentru demersurile legislative, ºtiinþifice ºi
organizaþionale legate de “copyright related activities”.
Activitatea WIPO este stimulatã de interesul tot mai
mare acordat acestui sector economic, a cãrui
contribuþie în formarea produsului intern brut este tot
mai semnificativã în marea majoritate a þãrilor lumii. O
contribuþie de peste 5% din PIB este frecventã în cele
mai multe þãri avansate economic (chiar 6% în SUA, 12%
dacã se iau în considerare ºi ramurile cu diferite
ponderi ale produselor de “copyright”).
Studiile WIPO disting, în primul rând, categoria
“economie principalã de copyright” din care rezultã
produse nou create 100%: presã, editare carte ºi
reviste, servicii de tipãrire ºi pretipãrire, comerþ
presã/literaturã, biblioteci, producþie de muzicã,
teatru, operã (incluzând activitãþile de creaþie, cele de
organizare a spectacolelor ºi de comerþ), producþii
video ºi film, radio-tv (inclusiv difuzare prin
satelit/cablu etc.), activitãþi foto, software ºi gestiune
baze de date, organizarea galeriilor de artã, publicitate
etc. La prima vedere, poate surprinde includerea unor
activitãþi asemãnãtoare serviciilor (comerþ, biblioteci,
înregistrãri audio-video etc.), care nu presupun
neapãrat o creaþie de autor. Acestea grupeazã de fapt
activitãþi care “opereazã” cu creaþii de autor (distribuþie,
vânzare, împrumuturi, întreþinere), de aceea, o altã
definire mai comodã a “economiei creative de
copyright” face referire la creaþii de autor ºi la formele
(activitãþile) de valorificare a lor.
Aceste activitãþi au fost selectate ºi în demersul
nostru de apreciere a vitalitãþii culturale a oraºelor. Au
fost “extrase” din listele CAEN ºi s-au reþinut datele
statistice care sã reflecte “vitalitatea sectorului
economic creativ” (numãr de firme, cifrã de afaceri,
profit) ºi impactul social (numãr de salariaþi angrenaþi).
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii

VITALITATEA
URBANÃ

Figura 7. Instituþii de spectacol în oraºele mari din România*

19

O a doua categorie a economiei creative, delimitatã
de WIPO include “economia secundarã de copyright”, cu
produse care “ajutã” sau completeazã domeniul
principal (producþia de aparate hi-fi, echipamente
ordinatoare, aparate foto ºi cinema, fotocopiatoare,
materiale pentru înregistrare, hârtie etc) sau cu produse
care înglobeazã doar parþial creaþie definitã de
copyright (producþie textile, bijuterie, artizanat, jucãrii
ºi jocuri, telecomunicaþii etc.). În studiul nostru, nu am
luat în considerare acest domeniu secundar, ci ne-am
limitat doar la activitãþile economice tangente
produselor de creaþie 100%.
b )Polii urbani ai economiei creative
Care fi cele mai “creative cities” în versiune
româneascã? Care sunt oraºele în care succesul firmelor
din industriile creative, adicã axate preponderent pe
produse protejate de copyright, conteazã enorm în
dezvoltarea localã? Trei indicatori au furnizat chei de
analizã. Am considerat cã cifra de afaceri totalã
realizatã de firmele din “economia creativã” ne indicã
dinamica acestui sector economic ºi existenþa unui
potenþial local foarte atractiv. Apoi, profitul firmelor din
domeniu aratã succesul ºi performanþele, confirmarea
unei foarte bune localizãri. Am adãugat volumul
resurselor umane implicate în activitãþi – numãrul de
VITALITATEA salariaþi, ca un reper pentru aprecierea impactului
URBANA social ºi pentru sugerarea unui potenþial important al
resurselor umane (creativitate, deschidere spre inovaþii
etc.).
Un top al oraºelor dupã cifra de afaceri din economia
creativã este dominat detaºat de Odorheiu Secuiesc,
oraº de mãrime medie, cu reputaþie incontestabilã în
industria tipograficã (cu o multitudine de activitãþi
ataºate). În acest veritabil “print-city”, toate publicaþiile
imprimate “produc” anual peste 150 milioane lei (cca 50
20
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
milioane euro), iar dinamica imprimeriilor este în
continuarea ascendentã. Cu cca 4 215 lei per locuitor
(cifrã de afaceri însumatã de la totalitatea firmelor din
economia creativã localã raportatã la numãrul de
locuitori), oraºul este de douã ori mai “productiv” decât
oraºele de pe poziþiile urmãtoare. Este un exemplu tipic
de oraº ultraspecializat, din fericire nu într-o ramurã
industrialã “rigidã” ci prin activitãþi cu valenþe creative ºi
inovatoare evidente.
Foarte dinamice sunt oraºele din categoria
“sateliþilor marilor oraºe”: oraºe mici, situate în zona
periurbanã a capitalei (Otopeni, Buftea, Budeºti, toate
cu peste 2 000 lei/locuitor, Popeºti Leordeni 530
lei/locuitor, Voluntari) sau a altor oraºe mari (Sãcele 1
096 lei/locuitor).
Cele mai mari oraºe au o situaþie privilegiatã, datã de
o piaþa localã bine dimensionatã, cu cerere mare de
produse culturale, ºi cu o concentrare ridicatã a
activitãþilor terþiare. Nu toate oraºele mari, multe cu
pretenþii de “capitale regionale” fructificã acest
potenþial. Se disting marile centre culturale
corespondente celor mai dinamice oraºe mari din
România (Cluj Napoca 1 330 lei/locuitor, Timiºoara 1
106 lei/locuitor, Oradea, Braºov, Iaºi, Constanþa, Sibiu)
ºi oraºe mari “apatice” cu activitãþi prea puþin prezente
faþã de potenþialul local – Craiova, Brãila (oraº situat pe
locul 124 în ierarhia urbanã dupã cifra de afaceri!),
Suceava, Bacãu, Buzãu. Tabloul marilor oraºe a fost
detaliat într-o analizã selectivã (doar cu oraºele de
peste 100.000 locuitori).
Profitul realizat din activitãþile economiei creative,
reper mai util teoretic pentru o analizã strict
economicã, este relativ corelat cu valorile cifrei de
afaceri (valorile efective cele mai mari ale profitului
corespund oraºelor mari). Pentru a evidenþia mai bine
activitãþile creative din oraºele medii ºi mici, am ales ca
indicator ponderea profitului din totalul cifrei de
 afaceri. Tabloul rezultat pare derutant la prima vedere,
prin abundenþa oraºelor mici cu ponderi ridicate ale
profitului din cifra de afaceri. În aceste oraºe, valorile de
peste 60-70% nu corespund decât foarte rar unei
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
emulaþii economice generale ci succesului punctual al
unor firme mici din domenii de vârf (de regulã firme cu
profil editare programe, gestionare baze de date,
înregistrãri video etc.).
Referindu-ne strict la oraºele mari, activitãþi
creative foarte profitabile sunt concentrate cu
precãdere în Iaºi (16% profit din totalul cifrei de afaceri),
Sibiu, Craiova, Braºov, Arad, Ploieºti, Cluj Napoca,
Timiºoara etc. La fel ca ºi pentru cifra de afaceri, oraºe
ca Brãila, Galaþi se detaºeazã prin productivitatea
redusã a economiei creative.
Între dinamica economiei creative ºi resursele
umane locale sunt legãturi multiple. Pe de o parte,
succesul firmelor este “dependent” de salariaþi creativi,
competenþi, inventivi, deschiºi la inovaþii, deci de
resurse umane de primã mânã. Pe de altã parte,
existenþa acestor resurse bine formate este atractivã
pentru instalarea unor firme noi din domenii de vârf (de
exemplu telecomunicaþii, servicii financiare etc) pentru
atracþia investiþiilor strãine, pentru alte ramuri
economice de succes sau pentru proiecte culturale,
artistice etc.. Tocmai aceastã dualitate contribuie la
creºterea gradului de atractivitate a oraºului, la
ataºarea calificativelor de oraº atractiv, creativ sau cool.
Raportarea numãrului de salariaþi la numãrul total
de locuitori trebuie interpretatã cu precauþie. Ideal ar fi
fost sã calculãm ponderea din numãrul total de
salariaþi, dar nu au existat date disponibile. ªi într-un
caz ºi în celãlalt, valorile nu reflectã ºi numãrul de
angajaþi care provin din afara localitãþilor, foarte mare
mai ales la oraºele-satelit din vecinãtatea capitalei sau a
marilor oraºe. De altfel, în micile oraºe periurbane,
valorile mari calculate ar sugera aparent o implicare
masivã a populaþiei locale în activitãþi de mare
creativitate, când de fapt sunt o confirmare a
navetismului practicat de “creativii” din marele oraº.
Este o situaþie caracteristicã oraºelor Buftea (35,8%
salariaþi în economia creativã/ 1.000 locuitori), Otopeni
(27,6%), Budeºti, Sãcele, Ghimbav, Voluntari º.a.
Pentru marile oraºe, un tablou asemãnãtor celui
creionat de referirile la cifra de afaceri sau la profitul
firmelor este sugerat ºi de numãrul de salariaþi. Oraºele
cele mai “profitabile” pentru dezvoltarea economiei
creative sunt ºi cele care atrag cele mai “creative”
resurse umane – Cluj Napoca (16,7% salariaþi / 1.000
locuitori), Timiºoara (15,1 %), Oradea, Braºov,
Constanþa. Aceeaºi corelaþie este evidentã pentru
“cazul” Odorheiu Secuiesc (14,3%). În mod logic, oraºele
mari cu dinamicã antreprenorialã limitatã a economiei
creative (Galaþi, Brãila) sunt ºi cele cu un numãr redus de
salariaþi. Sunt puþine excepþii care se abat de la corelaþia
evidentã dintre succesul antreprenorial al economiei
creative (marcat de cifra de afaceri ºi profit) ºi efectivele
de salariaþi. Douã cazuri sunt mai evidente – în oraºele
Craiova ºi Bacãu (4,6, respectiv 3,9 salariaþi/ 1.000
locuitori), lucreazã un numãr relativ mare de angajaþi în
ramurile economiei creative, dar cifrele de succes
economic sunt mai degrabã modeste în rândul oraºelor
mari. În unele oraºe medii ºi mici, activitãþile economice
creative atrag un numãr important de salariaþi, graþie
unui profil funcþional de mult timp stabilit (oraºe VITALITATEA
balneoclimatice ca Predeal 3,3/1.000, Geoagiu, URBANÃ
Mangalia) sau graþie unor activitãþi tipice mai degrabã
pentru oraºele mari (posturi de radio locale în Fãgãraº
sau Urziceni, activitãþi de tipãrire în Gheorgheni etc.).
(FIG. 8, 9)
21
 Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
VITALITATEA
URBANA

Figura 8. Industrii creative - performanþe ºi resurse umane

22
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii

VITALITATEA
URBANÃ

Figura 9. Industrii creative - performanþe ºi resurse umane (orase mari)*

23

VITALITATEA CULTURALÃ A ORAªELOR
(REZULTATE PRELIMINARII)
Care este potenþialul de dezvoltare a activitãþilor
culturale în oraºele din România? Care sunt oraºele care
întrunesc cele mai favorabile condiþii pentru succesul
firmelor din economia creativã (bazatã predominant pe
produse culturale), unde sunt localizate instituþiile
culturale cele mai frecventate de public, care sunt
principalele concentrãri de resurse umane capabile sã
asigure succesul antreprenorial ºi o cerere consistentã
pentru produse culturale? Un studiu solid consacrat
analizei vitalitãþii culturale a oraºelor nu ar trebui sã
ignore asemenea întrebãri. O parte dintre ele îºi pot
gãsi un rãspuns bine argumentat ºtiinþific în acest
studiu. O eventualã extindere a studiului, prin
adãugarea unor date despre resursele umane implicate
în activitãþile culturale ºi despre frecvenþa de
organizare a unor anumite evenimente culturale
(expoziþii, festivaluri, târguri etc) va aduce noi repere
pentru cunoaºtere.
Câteva mari oraºe se disting faþã de restul reþelei
urbane prin gradul ridicat de vitalitate culturalã. Într-o
scurtã prezentare cu caracter monografic, sunt redate
principalele atuuri ºi principalele deficite ale oraºelor cu
pretenþii de “capitale culturale” regionale.
VITALITATEA
1. CLUJ NAPOCA … 3,5
URBANA
INFRASTRUCTURA – Infrastructurã foarte solidã de
instituþii de spectacol de elitã, de rang naþional (teatre
dramatice ºi muzicale, operã, orchestrã simfonicã etc.),
capacitate ridicatã a cinematografelor, fond al
bibliotecilor relativ insuficient (mult sub nivelul mediu
al primelor 40 de oraºe ale þãrii!). Din punct de vedere al
infrastructurii sectorului cultural, ocupã poziþia a 2-a
24
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
dupã oraºul Constanþa.
RESURSE UMANE – Numãr mediu de elevi înscriºi în
liceele de artã ºi în ºcolile de artã ºi meserii (poziþie de
mijloc în ierarhia marilor oraºe)
BUGET PUBLIC – Faþã de celelalte oraºe, mari ºi
medii, cheltuielile locale pentru culturã sunt extrem de
reduse (doar alte 4-5 oraºe sunt mai puþin “susþinute”
de la bugetul local). Aparent, în mod paradoxal,
sectorului cultural din Cluj Napoca i se acordã o atenþie
surprinzãtor de redusã din parte autoritãþilor locale
(dacã ar fi sã ne raportãm în principal la banii alocaþi).
Aceastã situaþie accentueazã “performanþele”
sectorului cultural din oraº, bazate pe creativitate,
tradiþie, resurse umane, cerere ridicatã (spectatori,
consumatori, utilizatori), mediu cultural variat (graþie
structurii entice multiculturale). Chiar ºi cu bani
acordaþi cu parcimonie de la bugetul local, cultura
oraºul are o ofertã culturalã dinamicã, o industrie
creativã profitabilã, o piaþã de consum cultural cu apetit
ridicat ºi preocupãri reuºite de menþinere în viaþã a
instituþiilor culturale ºi a sãlilor de spectacol.
ACTIVITÃÞI CULTURALE – Sunt foarte dinamice,
graþie afluxului mare de spectatori, atât la spectacolele
elevate (cca 7 spectatori de operã la 100 locuitori – a 2-
a valoare dintre oraºele din þarã), cât ºi la cele “bazice”
(7,5 spectatori de cinema la 100 locuitori – cea mai
mare cotã din þarã)
INDUSTRII CREATIVE – Cu resurse de forþã de muncã
de volum relativ redus (dar aparent foarte calificate),
industria creativã a oraºului este cea mai profitabilã din
þarã (cifrã de afaceri ºi profit). Indicele parþial al
peformanþelor industriilor creative detaºeazã net
oraºul Cluj Napoca faþã de celelalte oraºe mari din þarã
(Cluj Napoca 6,89 … Timiºoara 5,56 în poziþia a 2-a).
 2. CONSTANÞA … 2,96
INFRASTRUCTURA – Datele statistice îl acrediteazã
cu cea mai importantã reþea de instituþii de spectacol
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
din România (în afara Bucureºtiului) – 3,72 (indicele
parþial al infrastructurii, locul 1 în ierarhia urbanã). Are
cea mai largã capacitate la spectacolele de film ºi sãli
încãpãtoare de teatru (dramatic, de revistã etc),
profitând atât de tradiþia spectacolelor de teatru de
calitate cât ºi de afluxul ridicat de spectatori mai ales în
sezonul estival.
RESURSE UMANE – Efective medii de elevi în liceele ºi
ºcolile de artã ºi meserii, comparabile cu situaþia din
cele mai mari oraºe, sub nivelul specific oraºelor mai
mici.
BUGET PUBLIC – Susþinere aparent mulþumitoare
(însã mult sub nivelul de calitate al infrastructurii de
rang naþional), care plaseazã oraºul în prima jumãtate a
ierarhiei urbane.
ACTIVITÃÞI CULTURALE – Apreciere ridicatã pentru
spectacolele de teatru ºi operã (10,75 spectatori de
operã la 100 locuitori, cea mai ridicatã valoare din þarã).
INDUSTRII CREATIVE – Sector extrem de profitabil, în
pofida unor efective de salariaþi relativ restrânse, care îl
plaseazã în primele cinci oraºe din þarã.
3. TIMIªOARA … 2,23
INFRASTRUCTURA – Infrastructurã cuprinzãtoare, cu
marea majoritate a instituþiilor de spectacol de rang
înalt reprezentate (teatru dramatic, operã, orchestrã
simfonicã etc.), cinematografe cu sãli încãpãtoare, dar
fond al bibliotecilor relativ insuficient (sub nivelul
mediu al primelor 40 de oraºe ale þãrii!). Din punct de
vedere al infrastructurii sectorului cultural, ocupã
poziþia a 6-a în ierarhia urbanã.
RESURSE UMANE – “Pepinierã” importantã ca efectiv
pentru viitorul activitãþilor culturale - numãr relativ
mare de de elevi înscriºi în liceele de artã ºi în ºcolile de
artã ºi meserii (poziþie în prima jumãtate în ierarhia
marilor oraºe)
BUGET PUBLIC – Susþinere financiarã medie a
autoritãþilor locale (loc 19 în ierarhia oraºelor cu peste
50.000 de locuitori din þarã, dar prima poziþie între cele
mai mari oraºe din þarã, respectiv cele cu peste 250.000
locuitori)
ACTIVITÃÞI CULTURALE – Receptare diferenþiatã din
partea populaþiei: fluxuri ridicate de spectatori spre
operã (3,6 spectatori la 1.000 locuitori) ºi
cinematografe, mai reduse spre teatre, filarmonici. Pe
ansamblu, instituþiile de spectacol sunt dinamice, iar
efectivele de spectatori sunt peste media urbanã.
INDUSTRII CREATIVE – Forþa de muncã implicatã este
relativ redusã, dar performanþele obþinute (cifrã de
afaceri, profit) plaseazã oraºul pe poziþia a doua dupã
Cluj Napoca (indice parþial al peformanþelor industriilor
creative de 5,56).
4. ORADEA … 2,17
INFRASTRUCTURA – Posibilitãþi atractive de acces la
spectacole: teatre, orchestrã simfonicã, filarmonicã,
cinema, reþea a bibliotecilor relativ subdimensionatã
(sub nivelul mediu al primelor 40 de oraºe ale þãrii).
RESURSE UMANE – Numãr mediu de elevi înscriºi în VITALITATEA
liceele de artã ºi în ºcolile de artã ºi meserii. URBANÃ
BUGET PUBLIC – Cultura localã pare “rãsfãþatã” de
autoritãþile locale, care dreneazã spre culturã subsidii
importante (locul 2 pe þarã – indice parþial al
cheltuielilor locale pentru culturã de 1,23, locul 2 în
ierarhia urbanã).
ACTIVITÃÞI CULTURALE – Extrem de dinamice
pentru un oraº cu o piaþã de consum pentru culturã
relativ medie (în comparaþie cu Timiºoara sau Cluj
25
 Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
“TOPUL” ORAªELOR ROMÂNIEI ÎN FUNCÞIE DE VITALITATEA LOR CULTURALÃ
(diferenþiere dupã valorile indicelui de vitalitate culturalã) (FIG 10, 11)

VITALITATEA
URBANA

Figura 10. Vitalitatea culturalã a oraºelor României

26
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii

VITALITATEA
URBANÃ

Figura 11. Vitalitatea culturalã a oraºelor mari din România*

27

Napoca, de exemplu). Frecvenþã ridicatã a spectatorilor
la spectacolele din teatru, filarmonicã sau sãlile de
cinema (al 3-lea oraº din þarã dupã indicele parþial al
activitãþilor culturale).
INDUSTRII CREATIVE – Foarte bine reprezentate, cu
numeroase domenii de activitate, multe cu impact
cultural, cu performanþe economice însemnate, deºi
numãrul de salariaþi este relativ redus.
5. PITEªTI … 2,09
INFRASTRUCTURA – Prezenþa instituþiilor de
spectacol de rang înalt (teatre, orchestrã simfonicã) ºi
capacitatea relativ ridicatã a sãlilor de cinema faþã de
alte oraºe au determinat o poziþie avansatã în „top”,
aparent surprinzãtoare la prima vedere. Din punct de
vedere al infrastructurii sectorului cultural, ocupã
poziþia a 3-a dupã Constanþa ºi Cluj Napoca. Indicele
parþial al infrastructurii ar avea o valoare chiar mai
ridicatã dacã numãrul de biblioteci din oraº nu ar fi
relativ redus.
RESURSE UMANE – Numãr mediu de elevi înscriºi în
liceele de artã ºi în ºcolile de artã ºi meserii (poziþie de
mijloc în ierarhia marilor oraºe)
BUGET PUBLIC – Fondurile locale acordate culturii
sunt foarte reduse (plasare în a doua jumãtate a
ierarhiei urbane). Chiar ºi în aceste condiþii, activitãþile
VITALITATEA culturale sunt extrem de dinamica, graþie numãrului
URBANA ridicat de spectatori (ceea ce indicã o cerere pentru
spectacole de calitate).
ACTIVITÃÞI CULTURALE – Sunt foarte dinamice,
graþie afluxului mare de spectatori la spectacolele de
teatru (mai ales la cele muzicale), cât ºi la spectacolele
de film.
INDUSTRII CREATIVE – Sunt productive (cifrã de
afaceri pe oraº printre cele mai ridicate din þarã),
diversificate ºi foarte eficiente, chiar dacã implicã un
numãr relativ restrâns de salariaþi.
28
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
6. TÂRGU MUREª … 1,94
INFRASTRUCTURA – Prezenþa instituþiilor de
spectacol de rang înalt (teatre, orchestrã simfonicã) ºi
capacitatea relativ ridicatã a sãlilor de cinema faþã de
alte oraºe au determinat o poziþie avansatã în „top”,
aparent surprinzãtoare la prima vedere. Din punct de
vedere al infrastructurii sectorului cultural, ocupã
poziþia a 3-a dupã Constanþa ºi Cluj Napoca. Indicele
parþial al infrastructurii ar avea o valoare chiar mai
ridicatã dacã numãrul de biblioteci din oraº nu ar fi
relativ redus.
RESURSE UMANE – Numãr mediu de elevi înscriºi în
liceele de artã ºi în ºcolile de artã ºi meserii (poziþie de
mijloc în ierarhia marilor oraºe)
BUGET PUBLIC – Fondurile locale acordate culturii
sunt foarte reduse (plasare în a doua jumãtate a
ierarhiei urbane). Chiar ºi în aceste condiþii, activitãþile
culturale sunt extreme de dinamice, graþie numãrului
ridicat de spectatori (ceea ce indicã o cerere pentru
spectacole de calitate).
ACTIVITÃÞI CULTURALE – Sunt foarte dinamice,
graþie afluxului mare de spectatori la spectacolele de
teatru (mai ales la cele muzicale), cât ºi la spectacolele
de film.
INDUSTRII CREATIVE – Sunt productive (cifrã de
afaceri pe oraº printre cele mai ridicate din þarã),
diversificate ºi foarte eficiente, chiar dacã implicã un
numãr relative restrâns de salariaþi.
7. MIERCUREA CIUC … 1,94
INFRASTRUCTURA – Prezenþã oarecum insolitã în
top, oraºul Miercurea Ciuc nu se distinge propriu-zis
printr-o echipare culturalã de excepþie. Valoarea
ridicatã care îi asigurã aceastã poziþie este datã în
principal de categoria resurse umane, unde numãrul
 relativ mare al elevilor înscriºi în licee de artã ºi meserii
raportaþi la cei cca 40.000 de locuitori ai oraºului au o
contribuþie statisticã importantã. Prezenþa bibliotecilor
ºi a teatrului în localitate asigurã resurse variate pentru
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
amatorii de produse culturale, chiar ºi în lipsa unui
cinematograf. Oraºul are cea mai bunã echipare dintre
toate oraºele sub 100.000 locuitori (locul 13 la
categoria „infrastructurã” în toatã ierarhia urbanã, deºi
este cel mai mic oraº ca numãr de locuitori)
RESURSE UMANE – Situaþie de excepþie datã nu atât
de o specializare recunoscutã a oraºului, cât mai ales de
un derutant efect de talie (raportarea numãrului de
elevi, relativ constant în ultimii ani ºi atraºi de pe un
hinterland mai extins decât aria oraºului, la populaþia în
scãdere a oraºului). Indiferent de context, oraºul
dezvoltã o “pepinierã” solidã de persoane specializate
în activitãþi artistice ºi culturale, de valorizat în
activitãþile culturale viitoare ºi în dinamizarea
industriilor creative.
BUGET PUBLIC – Cultura se bucurã de multã atenþie
din partea autoritãþilor locale (cheltuieli însemnate
pentru culturã – al 7 lea oraº al þãrii dupã banii alocaþi
dintre topate oraºele þãrii).
ACTIVITÃÞI CULTURALE – Sunt foarte dinamice
punctual, graþie afluxului mare de spectatori la
spectacolele de teatru, unica instituþie de spectacol de
rang înalt din oraº (13,86 spectatori la teatru dramatic
la 100 de locuitori – cea mai mare valoare dintre toate
oraºele României).
INDUSTRII CREATIVE – Profil mediu în ierarhia
urbanã, pe baza unor activiãþi dinamice (cifrã de afaceri
relativ mare) dar cu profitabilitate destul de redusã.
8. IAªI … 1,82
INFRASTRUCTURA – Ofertã superioarã prin
funcþionarea teatrelor, filarmonicii, operei etc. alãturi
de o capacitate mare a sãlilor de cinema. Oraºul are
toate calitãþile unei „capitale culturale” regionale.
RESURSE UMANE – Populaþie ºcolarã cu efective
moderate în liceele de artã din oraº (plasare medie în
ierarhia urbanã)
BUGET PUBLIC – În mod paradoxal, deºi activitãþile
culturale sunt dinamice, susþinerea bugetarã din
fondurile locale este modestã. Este o situaþie similarã cu
cea din Cluj Napoca, un oraº foarte mare cu aceleaºi
diferenþe între resurse ºi productivitate pe de o parte ºi
susþinerea bugetarã pe de altã parte.
ACTIVITÃÞI CULTURALE – Se bazeazã pe o cerere
crescutã din partea populaþiei atît la cinematografe cât
ºi la instituþiile de spectacol.
INDUSTRII CREATIVE – Numãrul mare al editurilor, al
asociaþiilor culturale, al firmelor de servicii orientate
spre culturã este exact reflectat de datele statistice –
cifrã de afaceri mare, profit important.
9. RÂMNICU VALCEA … 1,69
INFRASTRUCTURA – Reþea extrem de atractivã
pentru toate nivelurile de calitate ale infrastructurii: sãli
cu capacitate mare în cinematografe, teatre,
filarmonicã etc. Condiþii extrem de favorabile pentru
amatorii de spectacole, care profitã de o ofertã mult
peste posibilitãþile unui oraº de talie medie (locul 4
dupã infrastructurã între toate oraºele din þarã).
RESURSE UMANE – Populaþie ºcolarã cu efective VITALITATEA
medii URBANÃ
BUGET PUBLIC – Fonduri mai degrabã reduse
acordate de autoritãþile locale pentru culturã, în
comparaþie cu alte oraºe de aceeaºi mãrime ºi cu nivelul
de echipare.
ACTIVITÃÞI CULTURALE – Dinamice, susþinute de o
cerere importantã din partea locuitorilor (valori
superioare la frecventarea pieselor de teatru chiar ºi
faþã de multe oraºe foarte mari)
29

INDUSTRII CREATIVE – Spirit antreprenorial dinamic
în industriile creative reflectat de performanþe
economice care plaseazã oraºul în fruntea oraºelor de
talie medie din þarã.
10. SIBIU … 1,61
INFRASTRUCTURA – Profil echilibrat între cele cinci
categorii alese pentru singura „capitalã culturalã
europeanã”. Echipare solidã ºi variatã cu biblioteci,
cinematografe, instituþii despectacol de rang superior.
RESURSE UMANE – Populaþie ºcolarã cu efective
medii
BUGET PUBLIC – Valori reduse ale cheltuielilor
autoritãþilor locale indicate de statistici. Nu sunt incluse
probabil sumele foarte mari venite din partea
instituþiilor centrale ale statului sau din partea celor
europene pentru susþinerea programelor culturale din
ultimii ani.
ACTIVITÃÞI CULTURALE – Dinamice ºi foarte
frecventate: plaseazã oraºul printre primele din þarã
INDUSTRII CREATIVE – Performanþe economice
ridicate cu un volum de forþã de muncã relativ restrâns.
11. BOTOªANI … 1,57
VITALITATEA INFRASTRUCTURA – Nivel bun, dat de capacitatea
URBANA relativ mare a cinematografelor ºi de funcþionarea
cîtorva instituþii de spectacol de rang superior (teatre).
RESURSE UMANE – Efective medii de elevi în
învãþãmântul specializat
BUGET PUBLIC – Susþinere modestã din partea
autoritãþilor locale.
ACTIVITÃÞI CULTURALE – Plaseazã oraºul pe locul 5
în ierarhia urbanã, graþie numãrului mare de spectatori
(la cinema, teatre)
30
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii
INDUSTRII CREATIVE – Performanþe economice
relativ modeste, asemãnãtoare cu cele generale din
economia oraºului.
12. PLOIEªTI … 1,42
INFRASTRUCTURA – Echipare bunã (teatru,
filarmonicã, sãli de cinema cu capacitate relativ mare).
RESURSE UMANE – Efective medii de elevi în
învãþãmântul specializat
BUGET PUBLIC – Cheltuieli cu valori medii pentru
culturã aprobate de autoritãþile locale.
ACTIVITÃÞI CULTURALE – Dinamice ºi atractive
pentru piaþa de consum localã
INDUSTRII CREATIVE – Performanþe economice
importante
13. BRAªOV … 1,36
INFRASTRUCTURA – Deºi în oraº funcþioneazã teatre
ºi filarmonicã, degradarea reþelei de cinematografe este
avansatã ºi este reflectatã de valorile statistice. Pe
ansamblu, existã un relativ deficit de echipare pentru
populaþia mare a oraºului.
RESURSE UMANE – Efective foarte reduse de elevi în
liceele ºi ºcolile de arte ºi meserii
BUGET PUBLIC – Susþinere financiarã modestã din
partea autoritãþilor locale.
ACTIVITÃÞI CULTURALE – Dinamice, variate ºi foarte
cãutate (aceastã categorie plaseazã oraºul pe un loc
superior poziþiei din ierarhia urbanã generalã)
INDUSTRII CREATIVE – Sector foarte performant ºi
plin de vitalitate. Performanþe economice (profit ºi cifrã
de afaceri) care plaseazã oraºul pe locul 5 în ierarhia
urbanã.
 14. ARAD … 1,36 BIBLIOGRAFIE

INFRASTRUCTURA – Oraº cu cel mai echilibrat profil The Urban Institute (Marie Rosario Jackson, Florence
al vitalitãþii culturale – indicatorii din fiecare categorie Kabwasa-Green, Joaquin Herranz), 2006, Cultural
Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii

au valori similare în raport de celelalte oraºe. Grad de
echipare bun ºi variat
RESURSE UMANE – Efective medii de elevi în liceele ºi
ºcolile de arte ºi meserii
BUGET PUBLIC – Susþinere financiarã relativ bunã din
partea autoritãþilor locale.
ACTIVITÃÞI CULTURALE – Diversitate mare, atracþie
ridicatã pentru piaþa de consum localã
INDUSTRII CREATIVE – Domeniu cu rezultate medii
(în raport cu celelate oraºe de mãrime similarã).
15. CRAIOVA … 1,21
Vitality in Communities: Interpretation and Indicators,
Culture, Creativity and Communities Programm - The
Urban Institute
Blanchini, F., Landry, C., 1994, The Creative City:
indicators of a Creative City. A Methodology for
Assessing Urban Viability and Vitality, Comedia –
Working Paper 3.
Matarasso, F., 1999, Towards a Local Culture Index.
Measuring the cultural vitality of communities,
Comedia.

INFRASTRUCTURA – Echipare consistentã la

cinematografe ºi instituþii de spectacol, ceva mai
redusã la biblioteci.
RESURSE UMANE – Efective reduse de elevi în liceele
ºi ºcolile de arte ºi meserii.
BUGET PUBLIC – Susþinere financiarã medie din
partea autoritãþilor locale.
ACTIVITÃÞI CULTURALE – Atractivitate ridicatã pentru
consumatorii locali, diversitate mare.
INDUSTRII CREATIVE – Domeniu dinamic cu
rezultate bune, pe fondul unei implicãri limitate a forþei VITALITATEA
de muncã în acest domeniu (în raport cu celelate oraºe
URBANÃ
de mãrime similarã).

În tabelul de la pagina 32 este redatã ierarhia

principalelor oraºe din România (oraºe reºedinþã de
judeþ ºi oraºe cu peste 50.000 de locuitori), în funcþie de
indicele (scorul) vitalitãþii culturale. Indicele vitalitãþii
culturale rezultã din media celor 21 de indicatori
grupaþi în cinci categorii (infrastructurã – resurse
umane – cheltuieli bugetare locale pentru culturã –
activitãþi
| culturale – industrii creative)
31
 VITALITATEA RESURSE BUGET ACTIVITATI INDUSTRII

Centrul de Studii þi Cercetãri în Domeniul Culturii

CULTURALA INFRASTRUCTURA UMANE LOCAL CULTURALE CREATIVE
CLUJ-NAPOCA 3,5 3,57 0,7 -0,28 3,89 6,89
CONSTANTA 2,96 3,72 0,3 0,3 3,5 3,41
TIMISOARA 2,23 2,32 0,9 0,18 1,6 5,56
ORADEA 2,17 1,73 0,7 1,23 3,37 2,52
PITESTI 2,09 2,75 0,7 0,01 2,58 1,66
TARGU MURE? 1,94 2,33 1,1 0,11 2,92 0,74
MIERCUREA CIUC 1,88 1,71 5,7 0,69 2,06 0,22
IASI 1,82 2,15 0,9 -0,08 1,78 2,83
RAMNICU VALCEA 1,69 2,41 0,6 0,09 2,09 0,76
SIBIU 1,61 1,88 0,7 -0,07 2,29 1,23
BOTOSANI 1,57 1,88 0,9 0,02 2,7 0,03
PLOIESTI 1,42 1,79 0,6 0,11 1,5 1,73
ARAD 1,36 1,63 1 0,7 1,71 0,6
BRASOV 1,36 0,7 0,1 -0,06 2,23 3,18
CRAIOVA 1,21 1,26 0,2 0,16 1,69 1,42
ALBA IULIA 1,12 1,54 2,2 -0,05 1,11 0,06
SATU MARE 1,12 1,48 1,3 0,55 1,15 0,3
BACAU 1,05 1,49 0,7 0,14 1,15 0,49
GALATI 1,03 0,74 0 0,36 2,09 0,84
TARGOVISTE 0,88 1,25 1,5 0,71 0,61 0,12
HUNEDOARA 0,85 1,99 -0,4 0,25 0,46 -0,15
SFANTU
GHEORGHE 0,82 -0,12 1,6 1,9 1,03 1,66
VASLUI 0,8 0,14 0,8 -0,48 0,11 4,76
BAIA MARE 0,73 0,87 1,2 0,22 0,6 0,58
SLOBOZIA 0,51 1,16 1,8 -0,73 -0,14 0
PIATRA-NEAMT 0,5 0,55 0,7 1,16 0,14 0,51
BISTRITA 0,48 0,54 1,9 0,6 -0,03 0,27
RESITA 0,47 1,07 0,7 -0,38 0,14 -0,05
TARGU JIU 0,45 0,54 1,3 0,43 0,28 0,03
BRAILA 0,34 0,35 0,5 -0,05 0,49 0,19
ZALAU 0,27 0,54 1 0,08 -0,19 0,15
GIURGIU 0,23 0,07 -0,2 0,65 0,56 -0,01
SUCEAVA 0,22 0,33 1,4 -0,2 -0,19 0,22
VITALITATEA
BARLAD 0,18 -0,27 -0,3 -0,37 -0,19 2,77
URBANA BUZAU 0,12 -0,07 1 0,31 -0,09 0,34
DEVA 0,11 -0,12 2,2 -0,11 -0,19 0,12
FOCSANI 0,11 -0,04 1,3 -0,17 0,03 0,03
TULCEA 0,05 0,27 0,8 -0,66 -0,16 -0,1
ONESTI -0,06 -0,21 0,1 0,74 -0,19 -0,07
DROBETA-TURNU
SEVERIN -0,09 -0,26 0,5 0,15 -0,19 -0,04
TURDA -0,13 -0,23 -0,3 0,56 -0,19 -0,15
CALARASI -0,15 -0,25 0 0,12 -0,19 -0,08
MEDIAS -0,15 -0,26 -0,2 0,37 -0,19 -0,12
SLATINA -0,17 -0,29 0,5 -0,47 -0,19 -0,06
ALEXANDRIA -0,19 -0,27 -0,2 -0,5 -0,19 0,21
ROMAN -0,2 -0,25 -0,1 -0,28 -0,19 -0,12
32