Calcule de suprafeţe şi volume

1

Cuprins Noţiuni generale de geometrie plană .................................... 4 Unghiuri .................................................... 4 Triunghiuri................................................... 4 Patrulatere ................................................... 7 Cercul ...................................................... 8 Segmente proporţionale; Asemănare .................................. 9 Noţiuni generale de geometrie în spaţiu .................................. 9 Drepte şi plane ................................................ 9 Locuri geometrice ............................................. 10 Figuri plane. Ariile şi centrele de greutate ale acestora ..................... 11 Corpuri geometrice. Volumele, ariile şi centrele de greutate ale acestora ......... 13 Funcţii trigonometrice ............................................ 18 Reprezentarea grafică şi semnele funcţiilor trigonometrice în cele patru cadrane ale cercului cu raza R=1 ........................................... 18 Proprietăţi fundamentale: ........................................ 18 Valori ale funcţiilor trigonometrice: ................................. 18 Relaţii între funcţiile trigonometrice ale diferitelor arce: .................... 19 Funcţiile trigonometrice ale sumelor sau diferenţelor de unghiuri:.............. 20 Calculul trigonometric al triunghiurilor ............................... 20 Bibliografie:................................................... 23

2

• capacitatea/volumul produsului proiectat.Activitatea designerului presupune multiple cunoştinţe din diferite domenii. ale căror calcule se pot deduce cu ajutorul formulelor şi calculelor prezentate în capitolele ce urmează. • dimensiunile şi forma produsului. Forma şi dimensiunile produsului trebuie să asigure: compatibilitatea cu funcţiile acestuia. se impune calculul de necesar de materiale. În calitate de proiectant. echilibru. Orice formă creată. spaţiu necesar componentelor şi elementelor constructive. astfel încât potenţialul beneficiar să poată cunoaşte implicaţiile financiare ale respectivului produs. design ambiental sau design industrial. designerul se confruntă cu situaţia de a efectua calcule de suparfeţe şi volume pentru a stabili: • necesarul de materiale. Indiferent de domeniu în care se desfăşoară activitatea designerului: graphic design. • habitaclu. 3 . indiferent cât este de complicată se poate descompune în suprafeţe şi volume “primare”.

alterne interne şi alterne externe formate de două drepte paralele tăiate de o secantă. • Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’ . Unghiurile care au laturile perpendiculare. triunghiul se numeşte dreptunghic. AB ≡ AC . • Dacă într-un triunghi ABC. • Dacă într-un triunghi unul din unghiuri este de 900 (unghi drept). AC ≡ A’C’ şi  ≡ Â’ atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (L. înălţimile şi bisectoarele duse din vârfurile acestor unghiuri sunt egale. • Într-un triunghi isoscel.) – deci două triunghiuri sunt egale când au câte un unghi egal cuprins între două laturi respectiv egale. Unghiurile corespondente. unghiurile de la bază sunt egale. Unghiurile cu laturi paralele dintre care unul este ascuţit iar celălalt aste obtuz. • În orice triunghi. pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor catetelor: 4 . • • • • • • • • • • Triunghiuri • Într-un triunghi. medianele. • Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’ .L. se numeşte ipotenuză. • Într-un triunghi laturii mai mari i se opune unghiul mai mare şi reciproc. • Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’. Unghiurile interne sau externe situate de aceeaşi parte a secantei. atunci B ≡ C şi reciproc (teorema triunghiului isoscel). Unghiurile suplementare (a căror sumă este de 1800) sunt: Unghiurile adiacente.L. când aceasta taie două drepte paralele. catete. iar celelalte două. • Latura opusă unghiului de 900.L. Unghiurile cu laturi paralele şi îndreptate în acelaşi sens.  ≡ Â’ şi B ≡ B’ atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (U.) – deci două triunghiuri sunt egale când au laturile respectiv egale. dintre care un unghi este ascuţit iar celălalt este obtuz. suma celor trei unghiuri este de 1800. • Într-un triunghi isoscel. dintr-un triunghi dreptunghic. AC ≡ A’C’ şi BC ≡B’C’ atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (L.U. o latură este mai mică decât suma celorlalte două şi mai mare decât diferenţa lor.) – deci două triunghiuri sunt egale când au câte o latură respectiv egală iar unghiurile alăturate acesteia sunt egale. • Teorema lui Pitagora: într-un triunghi dreptunghic. Unghiurile complementare sunt cele a căror sumă este de 900.Noţiuni generale de geometrie plană Unghiuri Unghiurile egale sunt: Unghiurile opuse la vârf. • Într-un triunghi isoscel. care au laturile necomune în prelungire. Unghiurile care au laturi perpendiculare şi sunt ambele ascuţite sau optuze.L.U. bisectoarea unghiului de la vârf este mediană şi înălţime.

BC = a. • Bisectoarele interioare ale unui triunghi sunt concurente în centrul cercului înscris. când au ipotenuzele şi câte o catetă respectiv egale. c = 2 ⋅ m ⋅ n. Avem următoarele relaţii: AD2 = BD ⋅ DC. este paralelă cu o a treia şi egală cu jumătatea ei.b2 D a 2 2 2 sau b =a -c b A Numerele pitagorice sunt numere întregi. AD ⊥ BC. ra = BC 2 2 2 Triunghiurile dreptunghice care au ca laturi numere întregi. AB2 + AC2 = BC2 AD = AB ⋅ AC a b+c−a b+c+a . • Înălţimile unui triunghi sunt concurente într-un punct numit ortocentru. împart latura opusă într-un raport egal cu raportul laturilor ce formează unghiul (teorema bisectoarei). b.a2 = c2 + b2 iar pătratul unei catete este egal cu diferenţa dintre pătratul ipotenuzei şi pătratul celeilalte catete: C c2 = a2 . AC = b. se obţin din formulele: a = m2 + n2. care respectă teorema lui Pitagora: a2 = b2 + c2 b 4 6 8 10 12 c 3 8 15 24 5 a 5 10 17 26 13 b 16 20 24 30 40 c 12 21 7 16 9 a 20 29 25 34 51 c B Notăm: A = 900. • Bisectoarea interioară şi exterioară a unui unghi dintr-un triunghi. respectiv a. când au ipotenuzele şi câte un unghi ascuţit respectiv egale. c. AB = c. r= . AC2 = BC ⋅ DC. unde m şi n pot lua orice valori care fac ca b > 0. R= . • Linia mijlocie a unui triunghi. • Două triunghiuri dreptunghice sunt egale. • Într-un triunghi dreapta care uneşte mijloacele a două laturi. • Două triunghiuri dreptunghice sunt egale. este paralelă cu cea de-a treia latură şi are ca lungime ½ din lungimea celei de-a treia latură. determinată de mijloacele a două laturi. b = m2 – n2. • Două bisectoare exterioare şi cea de a treia interioară sunt concurente în centrul cercului înscris. AB2 = BC ⋅ BD. • Mediatoarele într-un triunghi sunt concurente în centrul cercului circumscris triunghiului. 5 .

bisectoarele interioare. rc. ra = . p semiperimetru. ha. care definesc triunghiul ABC. razele cercului înscris şi exînscris. Această teoremă dă posibilitatea de a imagina o metodă prin care să se demonstreze că trei drepte sunt concurente). R raza cercului circumscris. b. 2 a ⋅ b⋅ c 2 b2 + c2 a2 S = r ⋅ ra ⋅ rb ⋅ rc = . hc. • Într-un triunghi oarecare: A. BC. mc . B. există următoarele relaţii: x A hb c a B • • • • • • hc b ha D C a ⋅ ha = p ⋅ ( p − a) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c) = p ⋅ r = ( p − a) ⋅ ra = ( p − b) ⋅ rb = ( p − c) ⋅ rc . • Dacă D este un punct ce nu aparţine dreptelor AB. βa = ⋅ b ⋅ c ⋅ p ⋅ ( p − a) . βb. ra. 2 4 b+c 4⋅ R S S a ⋅b⋅c 2 ha = ⋅ p ⋅ ( p − a ) ⋅ ( p − b ) ⋅ ( p − c ) . C unghiurile. S aria triunghiului. R= p p−a a 4⋅S S= A + B + C =1800 b–c<a<b+c a2 = b2 + c2 – 2bx (x este proiecţia lui c pe latura b) dacă A < 900 a2 = b2 + c2 + 2bx (x este proiecţia lui c pe latura b) dacă A > 900 Relaţia lui Stewart: AD2⋅ BC = AB2⋅ DC + AC2⋅ BD – BD ⋅ DC ⋅ BC Aria unui triunghi oarecare este: 6 . r. N. înălţimile. AB respectiv în M. P sunt punctele de intersecţie ale lui AD cu BC. βc. r = . rb. ma. iar M. N. ma2= − . a. P. c laturile. lui BD cu CA şi respectiv CD cu AB. atunci MB NC PA ⋅ ⋅ = −1 MC NA PB (teorema lui Ceva. atunci MB NC PA ⋅ ⋅ = 1 (teorema lui Menelaos. • Medianele unui triunghi sunt concurente într-un punct numit centrul de greutate al triunghiului (baricentru) şi care este situat pe fiecare mediană la 2/3 de vârf. CA.• Dacă o dreaptă d ce nu trece prin nici unul din vârfurile unui triunghi ABC taie laturile acestuia BC. mb. hb. CA. Această teoremă dă posibilitatea de a MC NA PB imagina o metodă prin care să se demonstreze că trei puncte sunt coliniare). βa. medianele.

• Într-un pătrat diagonalele sunt perpendiculare şi egale. 2 n ⋅ R ⋅ Ln 4. sau două laturi opuse sunt egale şi paralele. diagonalele se taie în părţi egale. An apotema aceluiaşi poligon. R raza cercului circumscris poligoanelor regulate. S2n = . A + C = 1800 A a B 2. Ln latura poligonului regulat de n laturi. atunci patrulaterul este un paralelogram. iar laturile opuse sunt paralele şi egale două câte două. • Într-un romb diagonalele sunt perpendiculare.Patrulatere • Într-un paralelogram unghiurile opuse la vârf sunt egale. • Linia mijlocie a unui trapez. • Relaţii într-un patrulater inscriptibil: 1. Dacă a + b + c + d = 2 ⋅ p AC a ⋅ d + b ⋅ c = BD a ⋅ b + c ⋅ d b C c D S = ( p − a ) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c ) ⋅ ( p − d ) iar diagonala dusă prin intersecţia laturilor (a. Sn aria. este egală cu semidiferenţa lungimilor celor două baze. AC ⋅ BD = AB ⋅ DC + AD ⋅ BC (teorema d lui Ptolomeu) 3. sau diagonalele patrulaterului se taie (intersectează) în părţi egale. cele alăturate sunt suplementare. A2n = 2 ⋅ R ⋅ (R − an ) . 2. • Într-un trapez isoscel (laturile neparalele sunt egale şi formează cu cele paralele perechi de unghiuri egale) diagonalele sunt egale şi egal înclinate pe baze. punctul de intersecţie al diagonalelor este centrul de simetrie al paralelogramului. 1. b): D = (a ⋅ b + c ⋅ d ) ⋅ (a ⋅ c + b ⋅ d ) a⋅d + b⋅c • Într-un dreptunghi diagonalele sunt egale. Suma unghiurilor unui poligon (convex) cu n laturi este de (2⋅ n – 4) ⋅900. • Dacă într-un patrulater laturile opuse sunt egale două câte două. • Poligoane cu: n numărul laturilor. 2 7 . este paralelă cu bazele trapezului şi are lungimea egală cu semisuma celor două baze. înscris în cerc. L2n = 3. • Porţiunea din linia mijlocie a trapezului cuprinsă între cele două diagonale ale trapezului. 1 ⋅ 2 ⋅ R ⋅ ( R + an ) .

S = π⋅R2. • O tangentă la cerc este perpendiculară pe rază la punctul de contact. 2 3 ⋅ R 2 ⋅ 3 L2 ⋅ 3 S3 = = . L = 2⋅π⋅R. Decagon R ⋅ 2 ( ( . • Coarda mai lungă dintr-un cerc este mai aproape de centru decât cea mai scurtă. Triunghiul echilateral: arcul laturii este de 1200. 5 −1 . 4 R ⋅ ( 5 − 1) . • La arce egale care fac parte din acelaşi cerc sau cercuri egale. ) a10 = ' R ⋅ 10 − 2 ⋅ 5 . L4 = R ⋅ 2 . L5 = R ⋅ 10 − 2 ⋅ 5 . corespund coarde egale şi unghiuri la centru egale şi reciproc. 4 11. • Unghiul la centru are aceeaşi măsură ca şi arcul cuprins între laturi. Pătrat: arcul laturii este de 900. lungimea L. • Arcele cuprinse între coarde paralele sunt egale. l = aria sectorului de n0 = π ⋅ R ⋅ n0 180 π ⋅ R 2 ⋅ n0 360 0 Cercul • Orice diametru împarte cercul în două părţi egale. L10’ = 10. 4 stelat: arcul laturii este 1440. a4 = R⋅ 2 L = . Pentagon convex: arcul laturii este 720. Pentagon ' a5 = L'5 = R ⋅ 10 + 2 ⋅ 5 . • Unghiul cu vârful pe cerc are ca măsură jumătatea arcului cuprins între laturi. 7. 4 convex: arcul laturii este 360. Cercul: raza R. ) a10 = R ⋅ 10 + 2 ⋅ 5 . 8 . 4 stelat: arcul laturii este 1080. 8. 2 2 S 4 = 2 ⋅ R 2 = L2 . 2 a5 = R ⋅ ( 5 + 1) . L3 = R ⋅ 3 . Decagon R ⋅ 2 5 +1 . 4 4 6. L10= 9.5. aria S. a3 = R .

patru segmente proporţionale. • Unghiul format de o tangentă şi o coardă are ca măsură jumătatea arcului cuprins între ele. Exterioare când d > r + r′. 3. Segmente proporţionale. trei puncte necoliniare (nesituate pe aceeaşi dreaptă). • Două triunghiuri sunt asemenea când au câte un unghi egal cuprins între două laturi respectiv proporţionale. • Două plane se intersectează după o dreaptă. 2. 9 . 3. determină un plan paralel cu primul. vor determina pe oricare altă secantă tot segmente egale. Tangente interioare când d = r . • Două drepte paralele cu un plan. 4. • Două triunghiuri sunt asemenea când toate laturile unuia sunt proporţionale cu ale celuilalt. • Oricărui poligon regulat i se poate circumscrie şi înscrie un cerc. Asemănare • Mai multe drepte paralele care determină pe o secantă segmente egale. • Două cercuri de rază r şi r′ (r > r′) cu distanţa d între centrele lor pot fi: 1. • Un plan dus printr-o dreaptă paralelă cu alt plan. două drepte concurente. Concentrice când d = 0. o dreaptă şi un punct exterior acesteia. • Raportul ariilor a două poligoane asemenea este egal cu raportul pătratelor a două laturi omoloage. dacă coarda trece prin punctul de contact. Noţiuni generale de geometrie în spaţiu Drepte şi plane • Un plan poate fi determinat de: 1. • O paralelă la latura unui triunghi determină pe celelalte două. Secante când r . două drepte paralele. o dreaptă paralelă cu prima. • Bisectoarea unui triunghi împarte latura pe care cade. • Patrulaterul inscriptibil (are toate vârfurile pe acelaşi cerc) are unghiurile opuse suplementare. 5. iar unghiurile formate de diagonale. determină pe cel de-al doilea. • Două triunghiuri sunt asemenea când au câte două unghiuri egale. cu două laturi opuse. • Raportul perimetrelor a două poligoane asemenea este egal cu raportul a două laturi omoloage. • Unghiul cu vârful în interiorul cercului are ca măsură semisuma arcelor cuprinse între laturi.r′ < d < r + r′ 4. 2. Tangente exterioare când d = r + r′. în două segmente proporţionale cu laturi adiacente.• Unghiul cu vârful în afara cercului are ca măsură semidiferenţa arcelor cuprinse între laturi.r′. egale.

• Locul punctelor egal depărtate de un punct dat. este un plan perpendicular pe segment. care trece prin capetele segmentului. • Locul punctelor pentru care suma pătratelor distanţelor la două puncte fixe este constantă. • Cercul este locul geometric al punctelor egal depărtate de un punct din interior. este un cerc care are centrul în mijlocul segmentului. orice dreaptă care uneşte un punct de pe prima perpendiculară cu piciorul celei de a doua. este o sferă cu centrul în punctul dat. • Două drepte perpendiculare pe acelaşi plan.• Două plane paralele intersectate de un al treilea. • Locul punctelor pentru care diferenţa pătratelor distanţelor la două puncte fixe este constantă. • Locul geometric al punctelor de unde un segment dat se vede sub un unghi dat este arcul de cerc capabil de unghiul dat. • Locul punctelor egal depărtate de un plan este format de două plane paralele cu planul dat. 10 . • Locul punctelor din spaţiu egal depărtate de capetele unui segment. • Mediatoarea unui segment (perpendiculara dusă pe segment în mijlocul său) este locul geometric al punctelor egal depărtate de capetele segmentului. este perpendiculară pe orice dreaptă din acel plan. numit centru. • Bisectoarea unui unghi este locul geometric al punctelor egal depărtate de laturile unghiului. • Locul punctelor egal depărtate de două plane care se intersectează. Locuri geometrice Se numeşte loc geometric o figură plană sau un spaţiu ale cărei puncte se bucură toate de aceeaşi proprietate. este planul bisector al diedrului format de cele două plane. • Locul punctelor pentru care raportul distanţelor la două puncte fixe este constant. este perpendiculară pe dreapta din plan. • O dreaptă perpendiculară pe două drepte dintr-un plan. dus prin mijlocul segmentului. • Locul punctelor egal depărtate de o dreaptă dată. • Dacă o dreaptă este perpendiculară pe un plan şi dacă din piciorul ei se duce o perpendiculară pe o dreaptă din plan. • Unghiurile cu laturi paralele nesituate în acelaşi plan sunt egale dacă laturile sunt îndreptate în acelaşi sens şi suplementare dacă unul este ascuţit iar celălalt este obtuz. este un cilindru de rotaţie având dreapta dată ca axă de rotaţie a cilindrului. sunt paralele între ele. este o perpendiculară pe dreapta care uneşte punctele fixe. determină pe cel din urmă drepte paralele. este un cerc care are centrul pe dreapta care uneşte punctele fixe.

1 Denumire Forma geometrică Formule A Triunghi G C O a a⋅h 2 1 GO = AO 3 A= (CO = OB) A = a⋅a = a2 G este la intersecţia diagonalelor B 2 h G Pătrat a A = a⋅b G este la intersecţia diagonalelor 3 G Dreptunghi a a A = a⋅b G este la intersecţia diagonalelor 4 G Paralelogram a b b 11 . crt.Figuri plane. Ariile şi centrele de greutate ale acestora Nr.

43 r 3π r 12 .5 a G A = a⋅b G este la intersecţia diagonalelor Romb b 6 A= b a O a+b ⋅h 2 1 2a + b GO = h 3 a+b h G b a Trapez 7 D r A = πr2 = (π/4)D2 G este în centrul cercului L = lungimea cercului = 2πr = πD G Cerc 8 A = (πr2 )/2 = =(π/8)D2 O G Semicerc GO = 4r = 0.

9 D Inel concentric A = π (R2. crt. Volumele. Corpuri geometrice.r2) = π 4 (D2 – d2) G este în centrul cercurilor d C a 10 Sector circular G a⋅r α = ⋅⋅π⋅r2 0 2 360 2⋅r ⋅c GO = 3⋅ a A= α r C a O 11 Segment circular G f r (a − c ) + c ⋅ f 2 3 c GO = 12 ⋅ A A= α O r 12 A = π⋅a⋅b G este la intersecţia axelor G 2b Elipsă 2a Nr. ariile şi centrele de greutate ale acestora Figura geometrică Denumire Formule 13 .

1 d V = π⋅r2⋅h = π 4 ⋅ d 2 ⋅h G h Al = 2⋅π⋅r⋅h = π⋅d⋅h At = π⋅d⋅h + π⋅d2/2 GO = h/2 r O Cilindru 2 D d V = π⋅h (R2 – r2) Al = 2⋅π⋅⋅h (R +r) =π⋅h (D + d) At = π⋅[h (D + d) + GO = h/2 1 2 2 (D – d )] 2 G h Cilindru gol R O r V=a⋅b⋅h Al = 2 ⋅ (a + b)⋅ h At = 2 ⋅ [h (a + b) + a⋅ b] G este la intersecţia diagonalelor 3 b Paralelipiped G h a 14 .

g = generatoarea conului) At = π ⋅ r ⋅ (g + r) GO = g h 1 h 4 15 . de laturi al poligonului ce reprezintă baza piramidei) 5 b Trunchi de piramidă dreaptă a⋅I +B 2 1 GO = h 4 h V= ⋅ (B + B1 + B ⋅ B1 ) 3 n⋅I Al = ⋅ (a + b) 2 At = n ⋅ Piramidă G O (I = înălţimea trapezului.4 V= h h ⋅B 3 a⋅I Al = n ⋅ 2 I G O a (I = înălţimea triunghiului. de laturi al poligonului ce reprezintă baza piramidei. B şi B1 reprezintă ariile celor două baze ale trunchiului de piramidă) At = I h H a n⋅I ⋅ (a + b) + B + B1 2 1 B + 2 ⋅ B ⋅ B1 + 3 ⋅ B1 GO = h⋅ 4 B + B ⋅ B1 + B1 6 V= π ⋅h 3 ⋅ r2 G Con O r Al = π ⋅ r ⋅ g (h = înălţimea conului. n = nr. n = nr.

7 r V= π ⋅h 3 ⋅ (R2 + r2 + R⋅r) Trunchi de con G R O h Al = π ⋅ g ⋅(R + r) (h = înălţimea trunchiului de con. g = generatoarea trunchiului de con) At = π ⋅ [g ⋅ (R + r) + R2 + r2] GO = 2 2 1 ⋅ h ⋅ R + 2 R 2 r + 3r 4 R 2 + r + Rr g 8 V= O G r Sferă At = 4 ⋅ π ⋅ r2 G este în centrul sferei 4 π ⋅ π⋅ r2 = ⋅ d3 3 6 d C h V= 9 Sector sferic G r O 2 π ⋅ π⋅ r2⋅ h = ⋅ d2⋅ h 3 6 π ⋅r At = (4 ⋅ h + C) 2 3 h G = ⋅ (r .) 4 2 10 Segment sferic (calotă sferică) C G h V = π⋅ h2 ⋅ (r ⋅( h )=π⋅h 3 c2 h2 + ) 8 6 Al = 2 ⋅ π ⋅ r ⋅ h = π 4 ⋅ (C2 + 4 ⋅ h2) r O At = π 2 2 3 (2 ⋅ r − h ) G= ⋅ 4 3⋅ r − h (C2 + 2 ⋅ h2) 16 .

11 b V= π ⋅h 6 ⋅ 3⋅ a2 + 3⋅ b2 + h2 ( ) Al = 2 ⋅ π ⋅ r ⋅ h At = π ⋅ (2 ⋅ r ⋅ h + a2 + b2) Zonă sferică O a r V= h 12 4 ⋅π ⋅a ⋅b⋅c 3 Elipsoid a b A nu se poate calcula cu ajutorul unei formule simple c V ≅ π ⋅ l ⋅ (2 ⋅ D 2 + D ⋅ d + 0.volumul corpului.suprafaţa laterală. n. At.suprafaţa totală.înălţimea.numărul de laturi. B-suprafaţa bazei mari.739⋅ R ⋅ r2 Al = 4 ⋅ π2⋅ R ⋅ r = π2⋅ D ⋅d= = 9. h.centrul de greutate.suprafaţa bazei mici. B1.75 ⋅ d 2 ) 13 D 15 A nu se poate calcula printr-o formulă simplă l Butoi d 14 Inel circular (tor) r V = 2 ⋅ π ⋅ R ⋅ r2 = 19. G. 17 .8696 ⋅ D ⋅ d d R D Notaţii: V. Al.

4. ctg α = cos α / sin α.1 Semnele funcţiilor trigonometrice Cadranul sin cos tg ctg BC OC AT DS I + + + + II + III + + IV + Proprietăţi fundamentale: sin2 α + cos2 α = 1.2 Valori extreme şi valori particulare ale funcţiilor trigonometrice Funcţia 00 . sec α = 1 / cos α. cosec = 1 / sin α Valori ale funcţiilor trigonometrice: Tab. 4.Funcţii trigonometrice D y ct T I B sin tg S I I R -x O II I cos α x A fig. tg α = sin α / cos α.4.1 C IV -y Reprezentarea grafică şi semnele funcţiilor trigonometrice în cele patru cadrane ale cercului cu raza R=1 Tab.3600 900 1800 2700 300 450 trigonometrică 0 1 0 -1 sin 1 1 600 2 cos tg 1 0 0 ∞ -1 0 0 ∞ 1 3 2 1 3 3 2 1 2 2 1 2 1 3 2 1 2 3 18 .

α).ctg ∞ 0 ∞ 0 3 1 1 3 3 Tab. sin [± (2K + 1)π + α ] = . 4.α). sec (± 2 Kπ + α ) = sec α. tg (± 2 Kπ + α ) = tg α.tg α. sec (π − α ) = . cos [± (2K + 1)π + α ] = .sec α.α). .3 Relaţii dintre funcţiile trigonometrice ale aceluiaşi unghi Funcţia sin α cos α tg α trigonometrică sin α sin α tgα 1− cos 2 α cos α tg α ctg α ctg α 1 1 + cot g 2α cot gα 1 + cot g 2α 1 cot gα ctg α 1 + tg 2α 1 1 + tg α 2 1− sin 2 α cos α sin α 1 − sin 2 α 1 − sin 2 α sin α 1 − cos 2 α cosα cosα 1 − cos 2 α tg α 1 tgα Relaţii între funcţiile trigonometrice ale diferitelor arce: a) Arce simple şi complemenatre: sin α = cos ( cos α = sin ( π π 2 2 . cos (± 2 Kπ + α ) = cos α. cosec (± 2 Kπ + α ) = cosec α sin c) Arce suplementare: sin (π − α ) = sin α. cosec (π − α ) = cosec α d) Arce mărite sau micşorate de un număr impar de semicircumferinţe: tg [± (2K + 1)π + α ] = tg α.cos α. . cosec [± (2K + 1)π + α ] = .cos α. b) Arce mărite sau micşorate de un număr par de semicircumferinţe: (± 2 Kπ + α ) = sin α. sec [± (2K + 1)π + α ] = . ctg (π − α ) = . cos (π − α ) = .cosec α e) Arce egale opuse şi de semne contrare: 19 .α). sec α = cosec ( cosec α = sec ( π π 2 2 .sec α.α).ctg α. . ctg [± (2K + 1)π + α ] = ctg α. tg α = ctg ( ctg α = tg ( π π 2 2 . tg (π − α ) = .α). ctg (± 2 Kπ + α ) = ctg α.sin α.

cos (− α ) = cos α. c a b = .ctg α. 1 ± tga ⋅ tgb ctg (a ± b ) = ctga ⋅ ctgb ± 1 ctgb ± ctga Calculul trigonometric al triunghiurilor β a fig.sin α. c α tg α = Rezolvare (fig.cosec α π 2 : sin ⎜ ⎞ ⎞ ⎛π ⎛π + α ⎟ = cos α.sin (− α ) = . ctg ⎜ + α ⎟ = . tg (a ± b ) = tga ± tgb .cosec α ⎠ ⎝2 sec ⎜ Funcţiile trigonometrice ale sumelor sau diferenţelor de unghiuri: sin (a ± b ) = sin a cos b ± cos a sin b. ctg (− α ) = . b α β c A (aria) a. cosec (− α ) = .tg α. 4. f) Arce mărite cu tg (− α ) = .2) a . a α = 90 0 -β β = 900 . cos (a ± b ) = cos a cos b ± sin a sin b. 4. sec (− α ) = sec α. ⎠ ⎝2 ⎞ ⎛π cosec ⎜ + α ⎟ = . sin α cosα α = 900 . ⎠ ⎠ ⎝2 ⎝2 ⎞ ⎛π + α ⎟ = .α c= A= a2 + b2 .2 c α b Triunghi dreptunghic Elementele triunghiului Date cerute a. tg ⎜ + α ⎟ = . c = a ⋅b 2 a sin α = .tg α.ctg α.cosec α. b b tg β = . ⎠ ⎠ ⎝2 ⎝2 ⎞ ⎞ ⎛π ⎛π cos ⎜ + α ⎟ = .β 20 .sin α.

c. α c2 c2 A = sin α ⋅ cosα = sin 2α 2 4 fig. sin β = a − b ⋅ cos γ c c= a 2 + b 2 − 2 ⋅ a ⋅ b ⋅ cos γ .3) sin α = a ⋅ sin γ a ⋅ sin γ . γ β c A (aria) Rezolvare (fig. 4. c β = 900 . α c A a b.α c2 − a2 = a 2 (c + a )(c − a ) = c ⋅ cosα = c ⋅ sin β 2 (c + a )(c − a ) = 1 a ⋅ c ⋅ sin β b a. b . a . a ⋅b A= ⋅ sin γ 2 21 . α. 4. b = c ⋅ cos α. α c A a b A b = a ⋅ ctg α. cosα b2 tgα A= 2 c= a = c ⋅ sin α. tg β = . tg α = . γ sau a. b.β b A cos β = b= A= a .3 a Triunghi oarecare β γ b c α Elementele triunghiului Date cerute α a. sin α a2 ctgα A= 2 c= a = b ⋅ tg α. b − a ⋅ cos γ c b ⋅ sin γ b ⋅ sin γ .

sin α A= (semnul + pentru b > α. cos β = 2 2⋅a⋅c a⋅c cos γ = A= ( ) a2 + b2 − c2 γ p ⋅ ( p − c) . A= 2 2 ⋅ sin α b ⋅ sin α sin β = . α β γ c a ⋅ sin β a ⋅ sin β = . β b c A α = 1800 – (β + γ).pentru b < α) A a. a. a a ⋅ sin γ c= = b ⋅ cos α ± a 2 − b 2 sin 2 α . γ = 1800 – (α + β) b= β = 1800 – (α + γ). b. cos = . c α β γ A a ⋅ b ⋅ sin γ b ⋅ sin α = b ⋅ cos α ± a 2 − b 2 ⋅ sin 2 α 2 2 b2 + c2 − a2 α p ⋅ ( p − a) = cos α = . cos .a. 2⋅a ⋅b 2 a ⋅b p ⋅ ( p − a) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c) 22 . b. semnul . 2⋅b⋅c 2 b⋅c a2 + c2 − b2 β p ⋅ ( p − b) = . α. cos . c= sin α sin (β + γ ) a ⋅ b ⋅ sin γ a 2 ⋅ sin β ⋅ sin γ = . sin α sin (β + γ ) a ⋅ sin γ a ⋅ sin γ = . β. γ sau a.

T... . 4. . 2. M. Tănăsescu Fl. Albatros. Enache.Rezistenţa materialelor”. Tehnică. ***.Matematici moderne”. Editura Tehnică. Buzdugan Gh. Prin labirintul geometriei”. 5.. Bucureşti 1990 23 . Tehnică Bucureşti 1964... Editura Tehnică.. Ed. Duican L. . Ed.Bibliografie: 1. Bucureşti.... Ştiinţifică şi pedagogică Bucureşti 1983. Bucureşti 1972. Ed.. .. Bucureşti 1990. . 6. Ed..Mic memorator matematic”.... .. Gheorghiu Th.Îndrumar matematic şi tehnic”.1970.Agenda Tehnică”. 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful