Calcule de suprafeţe şi volume

1

Cuprins Noţiuni generale de geometrie plană .................................... 4 Unghiuri .................................................... 4 Triunghiuri................................................... 4 Patrulatere ................................................... 7 Cercul ...................................................... 8 Segmente proporţionale; Asemănare .................................. 9 Noţiuni generale de geometrie în spaţiu .................................. 9 Drepte şi plane ................................................ 9 Locuri geometrice ............................................. 10 Figuri plane. Ariile şi centrele de greutate ale acestora ..................... 11 Corpuri geometrice. Volumele, ariile şi centrele de greutate ale acestora ......... 13 Funcţii trigonometrice ............................................ 18 Reprezentarea grafică şi semnele funcţiilor trigonometrice în cele patru cadrane ale cercului cu raza R=1 ........................................... 18 Proprietăţi fundamentale: ........................................ 18 Valori ale funcţiilor trigonometrice: ................................. 18 Relaţii între funcţiile trigonometrice ale diferitelor arce: .................... 19 Funcţiile trigonometrice ale sumelor sau diferenţelor de unghiuri:.............. 20 Calculul trigonometric al triunghiurilor ............................... 20 Bibliografie:................................................... 23

2

În calitate de proiectant. design ambiental sau design industrial. 3 . • capacitatea/volumul produsului proiectat. indiferent cât este de complicată se poate descompune în suprafeţe şi volume “primare”. • dimensiunile şi forma produsului. spaţiu necesar componentelor şi elementelor constructive. ale căror calcule se pot deduce cu ajutorul formulelor şi calculelor prezentate în capitolele ce urmează. • habitaclu. se impune calculul de necesar de materiale. echilibru. Indiferent de domeniu în care se desfăşoară activitatea designerului: graphic design. Forma şi dimensiunile produsului trebuie să asigure: compatibilitatea cu funcţiile acestuia. Orice formă creată. designerul se confruntă cu situaţia de a efectua calcule de suparfeţe şi volume pentru a stabili: • necesarul de materiale.Activitatea designerului presupune multiple cunoştinţe din diferite domenii. astfel încât potenţialul beneficiar să poată cunoaşte implicaţiile financiare ale respectivului produs.

Unghiurile suplementare (a căror sumă este de 1800) sunt: Unghiurile adiacente. Unghiurile complementare sunt cele a căror sumă este de 900. pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor catetelor: 4 . Unghiurile cu laturi paralele şi îndreptate în acelaşi sens. • În orice triunghi.) – deci două triunghiuri sunt egale când au laturile respectiv egale. • • • • • • • • • • Triunghiuri • Într-un triunghi. Unghiurile cu laturi paralele dintre care unul este ascuţit iar celălalt aste obtuz. suma celor trei unghiuri este de 1800. care au laturile necomune în prelungire.) – deci două triunghiuri sunt egale când au câte un unghi egal cuprins între două laturi respectiv egale.L.L. Unghiurile interne sau externe situate de aceeaşi parte a secantei.U. bisectoarea unghiului de la vârf este mediană şi înălţime. AC ≡ A’C’ şi  ≡ Â’ atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (L. triunghiul se numeşte dreptunghic. • Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’. Unghiurile care au laturile perpendiculare. când aceasta taie două drepte paralele. se numeşte ipotenuză. dintr-un triunghi dreptunghic. AC ≡ A’C’ şi BC ≡B’C’ atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (L. Unghiurile care au laturi perpendiculare şi sunt ambele ascuţite sau optuze. • Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’ . • Dacă într-un triunghi unul din unghiuri este de 900 (unghi drept). • Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’ . • Latura opusă unghiului de 900. atunci B ≡ C şi reciproc (teorema triunghiului isoscel). înălţimile şi bisectoarele duse din vârfurile acestor unghiuri sunt egale. • Într-un triunghi isoscel. alterne interne şi alterne externe formate de două drepte paralele tăiate de o secantă. • Teorema lui Pitagora: într-un triunghi dreptunghic.) – deci două triunghiuri sunt egale când au câte o latură respectiv egală iar unghiurile alăturate acesteia sunt egale. medianele.L. o latură este mai mică decât suma celorlalte două şi mai mare decât diferenţa lor.L.U. iar celelalte două.Noţiuni generale de geometrie plană Unghiuri Unghiurile egale sunt: Unghiurile opuse la vârf. unghiurile de la bază sunt egale. Unghiurile corespondente. catete. • Într-un triunghi laturii mai mari i se opune unghiul mai mare şi reciproc.  ≡ Â’ şi B ≡ B’ atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (U. • Într-un triunghi isoscel. • Într-un triunghi isoscel. dintre care un unghi este ascuţit iar celălalt este obtuz. • Dacă într-un triunghi ABC. AB ≡ AC .

b. • Două bisectoare exterioare şi cea de a treia interioară sunt concurente în centrul cercului înscris. • Bisectoarea interioară şi exterioară a unui unghi dintr-un triunghi. • Două triunghiuri dreptunghice sunt egale. AC2 = BC ⋅ DC. este paralelă cu cea de-a treia latură şi are ca lungime ½ din lungimea celei de-a treia latură. determinată de mijloacele a două laturi. BC = a. 5 . AD ⊥ BC. R= . • Bisectoarele interioare ale unui triunghi sunt concurente în centrul cercului înscris. Avem următoarele relaţii: AD2 = BD ⋅ DC. • Două triunghiuri dreptunghice sunt egale. AB2 + AC2 = BC2 AD = AB ⋅ AC a b+c−a b+c+a .a2 = c2 + b2 iar pătratul unei catete este egal cu diferenţa dintre pătratul ipotenuzei şi pătratul celeilalte catete: C c2 = a2 . • Mediatoarele într-un triunghi sunt concurente în centrul cercului circumscris triunghiului.b2 D a 2 2 2 sau b =a -c b A Numerele pitagorice sunt numere întregi. • Într-un triunghi dreapta care uneşte mijloacele a două laturi. este paralelă cu o a treia şi egală cu jumătatea ei. respectiv a. când au ipotenuzele şi câte o catetă respectiv egale. • Linia mijlocie a unui triunghi. împart latura opusă într-un raport egal cu raportul laturilor ce formează unghiul (teorema bisectoarei). AB2 = BC ⋅ BD. b = m2 – n2. c = 2 ⋅ m ⋅ n. AB = c. ra = BC 2 2 2 Triunghiurile dreptunghice care au ca laturi numere întregi. care respectă teorema lui Pitagora: a2 = b2 + c2 b 4 6 8 10 12 c 3 8 15 24 5 a 5 10 17 26 13 b 16 20 24 30 40 c 12 21 7 16 9 a 20 29 25 34 51 c B Notăm: A = 900. AC = b. • Înălţimile unui triunghi sunt concurente într-un punct numit ortocentru. se obţin din formulele: a = m2 + n2. r= . când au ipotenuzele şi câte un unghi ascuţit respectiv egale. unde m şi n pot lua orice valori care fac ca b > 0. c.

βb. P sunt punctele de intersecţie ale lui AD cu BC. b. R= p p−a a 4⋅S S= A + B + C =1800 b–c<a<b+c a2 = b2 + c2 – 2bx (x este proiecţia lui c pe latura b) dacă A < 900 a2 = b2 + c2 + 2bx (x este proiecţia lui c pe latura b) dacă A > 900 Relaţia lui Stewart: AD2⋅ BC = AB2⋅ DC + AC2⋅ BD – BD ⋅ DC ⋅ BC Aria unui triunghi oarecare este: 6 . N. c laturile. a. • Medianele unui triunghi sunt concurente într-un punct numit centrul de greutate al triunghiului (baricentru) şi care este situat pe fiecare mediană la 2/3 de vârf. razele cercului înscris şi exînscris. care definesc triunghiul ABC. ha. B. S aria triunghiului. ma2= − . βc.• Dacă o dreaptă d ce nu trece prin nici unul din vârfurile unui triunghi ABC taie laturile acestuia BC. există următoarele relaţii: x A hb c a B • • • • • • hc b ha D C a ⋅ ha = p ⋅ ( p − a) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c) = p ⋅ r = ( p − a) ⋅ ra = ( p − b) ⋅ rb = ( p − c) ⋅ rc . r. iar M. medianele. • Dacă D este un punct ce nu aparţine dreptelor AB. mc . CA. P. atunci MB NC PA ⋅ ⋅ = 1 (teorema lui Menelaos. ra = . BC. p semiperimetru. AB respectiv în M. βa. ra. Această teoremă dă posibilitatea de a imagina o metodă prin care să se demonstreze că trei drepte sunt concurente). rc. N. R raza cercului circumscris. 2 4 b+c 4⋅ R S S a ⋅b⋅c 2 ha = ⋅ p ⋅ ( p − a ) ⋅ ( p − b ) ⋅ ( p − c ) . 2 a ⋅ b⋅ c 2 b2 + c2 a2 S = r ⋅ ra ⋅ rb ⋅ rc = . hc. hb. r = . lui BD cu CA şi respectiv CD cu AB. CA. ma. • Într-un triunghi oarecare: A. Această teoremă dă posibilitatea de a MC NA PB imagina o metodă prin care să se demonstreze că trei puncte sunt coliniare). bisectoarele interioare. rb. C unghiurile. atunci MB NC PA ⋅ ⋅ = −1 MC NA PB (teorema lui Ceva. βa = ⋅ b ⋅ c ⋅ p ⋅ ( p − a) . mb. înălţimile.

cele alăturate sunt suplementare. diagonalele se taie în părţi egale. • Într-un romb diagonalele sunt perpendiculare. L2n = 3. este paralelă cu bazele trapezului şi are lungimea egală cu semisuma celor două baze. • Într-un trapez isoscel (laturile neparalele sunt egale şi formează cu cele paralele perechi de unghiuri egale) diagonalele sunt egale şi egal înclinate pe baze. An apotema aceluiaşi poligon. Ln latura poligonului regulat de n laturi. sau două laturi opuse sunt egale şi paralele. Suma unghiurilor unui poligon (convex) cu n laturi este de (2⋅ n – 4) ⋅900. A + C = 1800 A a B 2. • Porţiunea din linia mijlocie a trapezului cuprinsă între cele două diagonale ale trapezului. A2n = 2 ⋅ R ⋅ (R − an ) . • Linia mijlocie a unui trapez. 2 n ⋅ R ⋅ Ln 4.Patrulatere • Într-un paralelogram unghiurile opuse la vârf sunt egale. S2n = . b): D = (a ⋅ b + c ⋅ d ) ⋅ (a ⋅ c + b ⋅ d ) a⋅d + b⋅c • Într-un dreptunghi diagonalele sunt egale. • Poligoane cu: n numărul laturilor. 1 ⋅ 2 ⋅ R ⋅ ( R + an ) . atunci patrulaterul este un paralelogram. Dacă a + b + c + d = 2 ⋅ p AC a ⋅ d + b ⋅ c = BD a ⋅ b + c ⋅ d b C c D S = ( p − a ) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c ) ⋅ ( p − d ) iar diagonala dusă prin intersecţia laturilor (a. iar laturile opuse sunt paralele şi egale două câte două. R raza cercului circumscris poligoanelor regulate. AC ⋅ BD = AB ⋅ DC + AD ⋅ BC (teorema d lui Ptolomeu) 3. 1. 2. • Într-un pătrat diagonalele sunt perpendiculare şi egale. sau diagonalele patrulaterului se taie (intersectează) în părţi egale. punctul de intersecţie al diagonalelor este centrul de simetrie al paralelogramului. Sn aria. 2 7 . este egală cu semidiferenţa lungimilor celor două baze. înscris în cerc. • Relaţii într-un patrulater inscriptibil: 1. • Dacă într-un patrulater laturile opuse sunt egale două câte două.

l = aria sectorului de n0 = π ⋅ R ⋅ n0 180 π ⋅ R 2 ⋅ n0 360 0 Cercul • Orice diametru împarte cercul în două părţi egale. lungimea L. corespund coarde egale şi unghiuri la centru egale şi reciproc. Decagon R ⋅ 2 ( ( . 4 4 6. 4 convex: arcul laturii este 360. 2 2 S 4 = 2 ⋅ R 2 = L2 . L5 = R ⋅ 10 − 2 ⋅ 5 . S = π⋅R2. • La arce egale care fac parte din acelaşi cerc sau cercuri egale. • Coarda mai lungă dintr-un cerc este mai aproape de centru decât cea mai scurtă. 8 . L10= 9. • O tangentă la cerc este perpendiculară pe rază la punctul de contact. • Unghiul cu vârful pe cerc are ca măsură jumătatea arcului cuprins între laturi. • Arcele cuprinse între coarde paralele sunt egale. Triunghiul echilateral: arcul laturii este de 1200. 8. aria S. ) a10 = R ⋅ 10 + 2 ⋅ 5 . Cercul: raza R. L4 = R ⋅ 2 . a3 = R . L = 2⋅π⋅R. 4 R ⋅ ( 5 − 1) .5. 4 stelat: arcul laturii este 1080. Pătrat: arcul laturii este de 900. 4 stelat: arcul laturii este 1440. Decagon R ⋅ 2 5 +1 . Pentagon convex: arcul laturii este 720. 4 11. • Unghiul la centru are aceeaşi măsură ca şi arcul cuprins între laturi. a4 = R⋅ 2 L = . L10’ = 10. 5 −1 . ) a10 = ' R ⋅ 10 − 2 ⋅ 5 . L3 = R ⋅ 3 . Pentagon ' a5 = L'5 = R ⋅ 10 + 2 ⋅ 5 . 7. 2 3 ⋅ R 2 ⋅ 3 L2 ⋅ 3 S3 = = . 2 a5 = R ⋅ ( 5 + 1) .

Noţiuni generale de geometrie în spaţiu Drepte şi plane • Un plan poate fi determinat de: 1. • Raportul ariilor a două poligoane asemenea este egal cu raportul pătratelor a două laturi omoloage. • Un plan dus printr-o dreaptă paralelă cu alt plan. 2. • Două triunghiuri sunt asemenea când au câte un unghi egal cuprins între două laturi respectiv proporţionale. 3. cu două laturi opuse. 9 . iar unghiurile formate de diagonale. două drepte concurente. • Două cercuri de rază r şi r′ (r > r′) cu distanţa d între centrele lor pot fi: 1. determină un plan paralel cu primul. • Unghiul cu vârful în interiorul cercului are ca măsură semisuma arcelor cuprinse între laturi.r′. 3. egale. în două segmente proporţionale cu laturi adiacente. 4. determină pe cel de-al doilea. dacă coarda trece prin punctul de contact. Tangente exterioare când d = r + r′. • Patrulaterul inscriptibil (are toate vârfurile pe acelaşi cerc) are unghiurile opuse suplementare. patru segmente proporţionale. vor determina pe oricare altă secantă tot segmente egale. • Două drepte paralele cu un plan. Concentrice când d = 0. Exterioare când d > r + r′. • O paralelă la latura unui triunghi determină pe celelalte două. o dreaptă paralelă cu prima. • Unghiul format de o tangentă şi o coardă are ca măsură jumătatea arcului cuprins între ele. două drepte paralele. • Două plane se intersectează după o dreaptă. Secante când r . • Raportul perimetrelor a două poligoane asemenea este egal cu raportul a două laturi omoloage. Tangente interioare când d = r . o dreaptă şi un punct exterior acesteia.• Unghiul cu vârful în afara cercului are ca măsură semidiferenţa arcelor cuprinse între laturi. 5. • Bisectoarea unui triunghi împarte latura pe care cade. • Două triunghiuri sunt asemenea când au câte două unghiuri egale.r′ < d < r + r′ 4. 2. • Oricărui poligon regulat i se poate circumscrie şi înscrie un cerc. Asemănare • Mai multe drepte paralele care determină pe o secantă segmente egale. Segmente proporţionale. • Două triunghiuri sunt asemenea când toate laturile unuia sunt proporţionale cu ale celuilalt. trei puncte necoliniare (nesituate pe aceeaşi dreaptă).

dus prin mijlocul segmentului. este un cilindru de rotaţie având dreapta dată ca axă de rotaţie a cilindrului. sunt paralele între ele. • Locul punctelor pentru care diferenţa pătratelor distanţelor la două puncte fixe este constantă. • Locul punctelor din spaţiu egal depărtate de capetele unui segment. • Locul punctelor egal depărtate de două plane care se intersectează. • Locul punctelor pentru care raportul distanţelor la două puncte fixe este constant. este perpendiculară pe dreapta din plan. • Bisectoarea unui unghi este locul geometric al punctelor egal depărtate de laturile unghiului. este un cerc care are centrul pe dreapta care uneşte punctele fixe. • Două drepte perpendiculare pe acelaşi plan. • Dacă o dreaptă este perpendiculară pe un plan şi dacă din piciorul ei se duce o perpendiculară pe o dreaptă din plan. este planul bisector al diedrului format de cele două plane. determină pe cel din urmă drepte paralele. care trece prin capetele segmentului. este un plan perpendicular pe segment. • O dreaptă perpendiculară pe două drepte dintr-un plan. • Locul geometric al punctelor de unde un segment dat se vede sub un unghi dat este arcul de cerc capabil de unghiul dat. • Mediatoarea unui segment (perpendiculara dusă pe segment în mijlocul său) este locul geometric al punctelor egal depărtate de capetele segmentului. este o sferă cu centrul în punctul dat. este perpendiculară pe orice dreaptă din acel plan. este un cerc care are centrul în mijlocul segmentului. orice dreaptă care uneşte un punct de pe prima perpendiculară cu piciorul celei de a doua. Locuri geometrice Se numeşte loc geometric o figură plană sau un spaţiu ale cărei puncte se bucură toate de aceeaşi proprietate. 10 . • Locul punctelor pentru care suma pătratelor distanţelor la două puncte fixe este constantă. numit centru. • Cercul este locul geometric al punctelor egal depărtate de un punct din interior. • Locul punctelor egal depărtate de un plan este format de două plane paralele cu planul dat. • Locul punctelor egal depărtate de un punct dat. • Unghiurile cu laturi paralele nesituate în acelaşi plan sunt egale dacă laturile sunt îndreptate în acelaşi sens şi suplementare dacă unul este ascuţit iar celălalt este obtuz.• Două plane paralele intersectate de un al treilea. este o perpendiculară pe dreapta care uneşte punctele fixe. • Locul punctelor egal depărtate de o dreaptă dată.

Figuri plane. crt. 1 Denumire Forma geometrică Formule A Triunghi G C O a a⋅h 2 1 GO = AO 3 A= (CO = OB) A = a⋅a = a2 G este la intersecţia diagonalelor B 2 h G Pătrat a A = a⋅b G este la intersecţia diagonalelor 3 G Dreptunghi a a A = a⋅b G este la intersecţia diagonalelor 4 G Paralelogram a b b 11 . Ariile şi centrele de greutate ale acestora Nr.

43 r 3π r 12 .5 a G A = a⋅b G este la intersecţia diagonalelor Romb b 6 A= b a O a+b ⋅h 2 1 2a + b GO = h 3 a+b h G b a Trapez 7 D r A = πr2 = (π/4)D2 G este în centrul cercului L = lungimea cercului = 2πr = πD G Cerc 8 A = (πr2 )/2 = =(π/8)D2 O G Semicerc GO = 4r = 0.

crt. ariile şi centrele de greutate ale acestora Figura geometrică Denumire Formule 13 . Volumele.r2) = π 4 (D2 – d2) G este în centrul cercurilor d C a 10 Sector circular G a⋅r α = ⋅⋅π⋅r2 0 2 360 2⋅r ⋅c GO = 3⋅ a A= α r C a O 11 Segment circular G f r (a − c ) + c ⋅ f 2 3 c GO = 12 ⋅ A A= α O r 12 A = π⋅a⋅b G este la intersecţia axelor G 2b Elipsă 2a Nr. Corpuri geometrice.9 D Inel concentric A = π (R2.

1 d V = π⋅r2⋅h = π 4 ⋅ d 2 ⋅h G h Al = 2⋅π⋅r⋅h = π⋅d⋅h At = π⋅d⋅h + π⋅d2/2 GO = h/2 r O Cilindru 2 D d V = π⋅h (R2 – r2) Al = 2⋅π⋅⋅h (R +r) =π⋅h (D + d) At = π⋅[h (D + d) + GO = h/2 1 2 2 (D – d )] 2 G h Cilindru gol R O r V=a⋅b⋅h Al = 2 ⋅ (a + b)⋅ h At = 2 ⋅ [h (a + b) + a⋅ b] G este la intersecţia diagonalelor 3 b Paralelipiped G h a 14 .

de laturi al poligonului ce reprezintă baza piramidei. g = generatoarea conului) At = π ⋅ r ⋅ (g + r) GO = g h 1 h 4 15 .4 V= h h ⋅B 3 a⋅I Al = n ⋅ 2 I G O a (I = înălţimea triunghiului. B şi B1 reprezintă ariile celor două baze ale trunchiului de piramidă) At = I h H a n⋅I ⋅ (a + b) + B + B1 2 1 B + 2 ⋅ B ⋅ B1 + 3 ⋅ B1 GO = h⋅ 4 B + B ⋅ B1 + B1 6 V= π ⋅h 3 ⋅ r2 G Con O r Al = π ⋅ r ⋅ g (h = înălţimea conului. n = nr. n = nr. de laturi al poligonului ce reprezintă baza piramidei) 5 b Trunchi de piramidă dreaptă a⋅I +B 2 1 GO = h 4 h V= ⋅ (B + B1 + B ⋅ B1 ) 3 n⋅I Al = ⋅ (a + b) 2 At = n ⋅ Piramidă G O (I = înălţimea trapezului.

g = generatoarea trunchiului de con) At = π ⋅ [g ⋅ (R + r) + R2 + r2] GO = 2 2 1 ⋅ h ⋅ R + 2 R 2 r + 3r 4 R 2 + r + Rr g 8 V= O G r Sferă At = 4 ⋅ π ⋅ r2 G este în centrul sferei 4 π ⋅ π⋅ r2 = ⋅ d3 3 6 d C h V= 9 Sector sferic G r O 2 π ⋅ π⋅ r2⋅ h = ⋅ d2⋅ h 3 6 π ⋅r At = (4 ⋅ h + C) 2 3 h G = ⋅ (r .) 4 2 10 Segment sferic (calotă sferică) C G h V = π⋅ h2 ⋅ (r ⋅( h )=π⋅h 3 c2 h2 + ) 8 6 Al = 2 ⋅ π ⋅ r ⋅ h = π 4 ⋅ (C2 + 4 ⋅ h2) r O At = π 2 2 3 (2 ⋅ r − h ) G= ⋅ 4 3⋅ r − h (C2 + 2 ⋅ h2) 16 .7 r V= π ⋅h 3 ⋅ (R2 + r2 + R⋅r) Trunchi de con G R O h Al = π ⋅ g ⋅(R + r) (h = înălţimea trunchiului de con.

n.11 b V= π ⋅h 6 ⋅ 3⋅ a2 + 3⋅ b2 + h2 ( ) Al = 2 ⋅ π ⋅ r ⋅ h At = π ⋅ (2 ⋅ r ⋅ h + a2 + b2) Zonă sferică O a r V= h 12 4 ⋅π ⋅a ⋅b⋅c 3 Elipsoid a b A nu se poate calcula cu ajutorul unei formule simple c V ≅ π ⋅ l ⋅ (2 ⋅ D 2 + D ⋅ d + 0.numărul de laturi. Al. G.75 ⋅ d 2 ) 13 D 15 A nu se poate calcula printr-o formulă simplă l Butoi d 14 Inel circular (tor) r V = 2 ⋅ π ⋅ R ⋅ r2 = 19. 17 .suprafaţa totală. B-suprafaţa bazei mari.înălţimea. h.739⋅ R ⋅ r2 Al = 4 ⋅ π2⋅ R ⋅ r = π2⋅ D ⋅d= = 9.centrul de greutate. B1. At.8696 ⋅ D ⋅ d d R D Notaţii: V.suprafaţa laterală.suprafaţa bazei mici.volumul corpului.

cosec = 1 / sin α Valori ale funcţiilor trigonometrice: Tab. ctg α = cos α / sin α. tg α = sin α / cos α. 4. 4.1 C IV -y Reprezentarea grafică şi semnele funcţiilor trigonometrice în cele patru cadrane ale cercului cu raza R=1 Tab.1 Semnele funcţiilor trigonometrice Cadranul sin cos tg ctg BC OC AT DS I + + + + II + III + + IV + Proprietăţi fundamentale: sin2 α + cos2 α = 1. sec α = 1 / cos α.3600 900 1800 2700 300 450 trigonometrică 0 1 0 -1 sin 1 1 600 2 cos tg 1 0 0 ∞ -1 0 0 ∞ 1 3 2 1 3 3 2 1 2 2 1 2 1 3 2 1 2 3 18 .Funcţii trigonometrice D y ct T I B sin tg S I I R -x O II I cos α x A fig.2 Valori extreme şi valori particulare ale funcţiilor trigonometrice Funcţia 00 .4.

cos (± 2 Kπ + α ) = cos α.α). sec (± 2 Kπ + α ) = sec α. ctg [± (2K + 1)π + α ] = ctg α. cosec (± 2 Kπ + α ) = cosec α sin c) Arce suplementare: sin (π − α ) = sin α. tg (π − α ) = . cosec (π − α ) = cosec α d) Arce mărite sau micşorate de un număr impar de semicircumferinţe: tg [± (2K + 1)π + α ] = tg α.ctg ∞ 0 ∞ 0 3 1 1 3 3 Tab. tg α = ctg ( ctg α = tg ( π π 2 2 .sec α.tg α. sec α = cosec ( cosec α = sec ( π π 2 2 . . . cos [± (2K + 1)π + α ] = .sec α. sin [± (2K + 1)π + α ] = . cosec [± (2K + 1)π + α ] = .α).sin α. 4.ctg α.α).3 Relaţii dintre funcţiile trigonometrice ale aceluiaşi unghi Funcţia sin α cos α tg α trigonometrică sin α sin α tgα 1− cos 2 α cos α tg α ctg α ctg α 1 1 + cot g 2α cot gα 1 + cot g 2α 1 cot gα ctg α 1 + tg 2α 1 1 + tg α 2 1− sin 2 α cos α sin α 1 − sin 2 α 1 − sin 2 α sin α 1 − cos 2 α cosα cosα 1 − cos 2 α tg α 1 tgα Relaţii între funcţiile trigonometrice ale diferitelor arce: a) Arce simple şi complemenatre: sin α = cos ( cos α = sin ( π π 2 2 . . cos (π − α ) = . b) Arce mărite sau micşorate de un număr par de semicircumferinţe: (± 2 Kπ + α ) = sin α.α).α).α). ctg (π − α ) = . sec (π − α ) = . ctg (± 2 Kπ + α ) = ctg α. sec [± (2K + 1)π + α ] = .cosec α e) Arce egale opuse şi de semne contrare: 19 .cos α. tg (± 2 Kπ + α ) = tg α.cos α.

c α tg α = Rezolvare (fig. b b tg β = . tg ⎜ + α ⎟ = .sin (− α ) = .ctg α. ⎠ ⎠ ⎝2 ⎝2 ⎞ ⎛π + α ⎟ = .β 20 .cosec α.cosec α π 2 : sin ⎜ ⎞ ⎞ ⎛π ⎛π + α ⎟ = cos α. ⎠ ⎠ ⎝2 ⎝2 ⎞ ⎞ ⎛π ⎛π cos ⎜ + α ⎟ = .ctg α. a α = 90 0 -β β = 900 . c = a ⋅b 2 a sin α = . 4. cos (− α ) = cos α.2) a . ctg (− α ) = .cosec α ⎠ ⎝2 sec ⎜ Funcţiile trigonometrice ale sumelor sau diferenţelor de unghiuri: sin (a ± b ) = sin a cos b ± cos a sin b. ctg ⎜ + α ⎟ = . b α β c A (aria) a. sin α cosα α = 900 .sin α. c a b = .sin α. 1 ± tga ⋅ tgb ctg (a ± b ) = ctga ⋅ ctgb ± 1 ctgb ± ctga Calculul trigonometric al triunghiurilor β a fig. cos (a ± b ) = cos a cos b ± sin a sin b. f) Arce mărite cu tg (− α ) = .α c= A= a2 + b2 . cosec (− α ) = . sec (− α ) = sec α.tg α.tg α. ⎠ ⎝2 ⎞ ⎛π cosec ⎜ + α ⎟ = .2 c α b Triunghi dreptunghic Elementele triunghiului Date cerute a. 4. tg (a ± b ) = tga ± tgb .

α c A a b A b = a ⋅ ctg α. γ β c A (aria) Rezolvare (fig. tg β = . γ sau a. a . tg α = . 4. a ⋅b A= ⋅ sin γ 2 21 . α c2 c2 A = sin α ⋅ cosα = sin 2α 2 4 fig. cosα b2 tgα A= 2 c= a = c ⋅ sin α. α c A a b. b = c ⋅ cos α. c.β b A cos β = b= A= a . b − a ⋅ cos γ c b ⋅ sin γ b ⋅ sin γ . 4. sin α a2 ctgα A= 2 c= a = b ⋅ tg α. b. sin β = a − b ⋅ cos γ c c= a 2 + b 2 − 2 ⋅ a ⋅ b ⋅ cos γ . b .α c2 − a2 = a 2 (c + a )(c − a ) = c ⋅ cosα = c ⋅ sin β 2 (c + a )(c − a ) = 1 a ⋅ c ⋅ sin β b a. c β = 900 . α.3) sin α = a ⋅ sin γ a ⋅ sin γ .3 a Triunghi oarecare β γ b c α Elementele triunghiului Date cerute α a.

α β γ c a ⋅ sin β a ⋅ sin β = . 2⋅a ⋅b 2 a ⋅b p ⋅ ( p − a) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c) 22 . b. c α β γ A a ⋅ b ⋅ sin γ b ⋅ sin α = b ⋅ cos α ± a 2 − b 2 ⋅ sin 2 α 2 2 b2 + c2 − a2 α p ⋅ ( p − a) = cos α = .a. β b c A α = 1800 – (β + γ). sin α A= (semnul + pentru b > α. cos β = 2 2⋅a⋅c a⋅c cos γ = A= ( ) a2 + b2 − c2 γ p ⋅ ( p − c) . cos . α. cos .pentru b < α) A a. γ = 1800 – (α + β) b= β = 1800 – (α + γ). cos = . β. 2⋅b⋅c 2 b⋅c a2 + c2 − b2 β p ⋅ ( p − b) = . γ sau a. a. a a ⋅ sin γ c= = b ⋅ cos α ± a 2 − b 2 sin 2 α . sin α sin (β + γ ) a ⋅ sin γ a ⋅ sin γ = . b. A= 2 2 ⋅ sin α b ⋅ sin α sin β = . c= sin α sin (β + γ ) a ⋅ b ⋅ sin γ a 2 ⋅ sin β ⋅ sin γ = . semnul .

5. M. Bucureşti 1990 23 . Gheorghiu Th.Îndrumar matematic şi tehnic”.Mic memorator matematic”.....Rezistenţa materialelor”. Bucureşti. . 6. 3..1970..Agenda Tehnică”. Ed.... Ed. Albatros. Bucureşti 1972. Editura Tehnică.. Ed. 2. Duican L. 4. T. .Bibliografie: 1. . Ştiinţifică şi pedagogică Bucureşti 1983. Ed. Enache. .. . Tehnică. Prin labirintul geometriei”.. Tehnică Bucureşti 1964. Editura Tehnică. Tănăsescu Fl.. Bucureşti 1990. ..Matematici moderne”... ***. Buzdugan Gh.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful