Calcule de suprafeţe şi volume

1

Cuprins Noţiuni generale de geometrie plană .................................... 4 Unghiuri .................................................... 4 Triunghiuri................................................... 4 Patrulatere ................................................... 7 Cercul ...................................................... 8 Segmente proporţionale; Asemănare .................................. 9 Noţiuni generale de geometrie în spaţiu .................................. 9 Drepte şi plane ................................................ 9 Locuri geometrice ............................................. 10 Figuri plane. Ariile şi centrele de greutate ale acestora ..................... 11 Corpuri geometrice. Volumele, ariile şi centrele de greutate ale acestora ......... 13 Funcţii trigonometrice ............................................ 18 Reprezentarea grafică şi semnele funcţiilor trigonometrice în cele patru cadrane ale cercului cu raza R=1 ........................................... 18 Proprietăţi fundamentale: ........................................ 18 Valori ale funcţiilor trigonometrice: ................................. 18 Relaţii între funcţiile trigonometrice ale diferitelor arce: .................... 19 Funcţiile trigonometrice ale sumelor sau diferenţelor de unghiuri:.............. 20 Calculul trigonometric al triunghiurilor ............................... 20 Bibliografie:................................................... 23

2

ale căror calcule se pot deduce cu ajutorul formulelor şi calculelor prezentate în capitolele ce urmează. Indiferent de domeniu în care se desfăşoară activitatea designerului: graphic design. astfel încât potenţialul beneficiar să poată cunoaşte implicaţiile financiare ale respectivului produs. design ambiental sau design industrial. • habitaclu. indiferent cât este de complicată se poate descompune în suprafeţe şi volume “primare”. • capacitatea/volumul produsului proiectat. echilibru. designerul se confruntă cu situaţia de a efectua calcule de suparfeţe şi volume pentru a stabili: • necesarul de materiale. • dimensiunile şi forma produsului. Orice formă creată. se impune calculul de necesar de materiale.Activitatea designerului presupune multiple cunoştinţe din diferite domenii. 3 . spaţiu necesar componentelor şi elementelor constructive. Forma şi dimensiunile produsului trebuie să asigure: compatibilitatea cu funcţiile acestuia. În calitate de proiectant.

bisectoarea unghiului de la vârf este mediană şi înălţime. medianele. când aceasta taie două drepte paralele.) – deci două triunghiuri sunt egale când au câte un unghi egal cuprins între două laturi respectiv egale. • Dacă într-un triunghi unul din unghiuri este de 900 (unghi drept).) – deci două triunghiuri sunt egale când au câte o latură respectiv egală iar unghiurile alăturate acesteia sunt egale. • În orice triunghi.L. Unghiurile suplementare (a căror sumă este de 1800) sunt: Unghiurile adiacente. care au laturile necomune în prelungire. Unghiurile cu laturi paralele şi îndreptate în acelaşi sens. • Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’ . • Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’ . alterne interne şi alterne externe formate de două drepte paralele tăiate de o secantă. pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor catetelor: 4 .L. • Într-un triunghi isoscel. AB ≡ AC . • Într-un triunghi laturii mai mari i se opune unghiul mai mare şi reciproc. catete. Unghiurile complementare sunt cele a căror sumă este de 900. • Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’.) – deci două triunghiuri sunt egale când au laturile respectiv egale. triunghiul se numeşte dreptunghic. AC ≡ A’C’ şi BC ≡B’C’ atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (L.L. AC ≡ A’C’ şi  ≡ Â’ atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (L. • Într-un triunghi isoscel.L. • Latura opusă unghiului de 900. suma celor trei unghiuri este de 1800. Unghiurile care au laturi perpendiculare şi sunt ambele ascuţite sau optuze. • Într-un triunghi isoscel. Unghiurile corespondente. o latură este mai mică decât suma celorlalte două şi mai mare decât diferenţa lor. dintr-un triunghi dreptunghic. • Dacă într-un triunghi ABC. iar celelalte două.  ≡ Â’ şi B ≡ B’ atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (U. atunci B ≡ C şi reciproc (teorema triunghiului isoscel). • • • • • • • • • • Triunghiuri • Într-un triunghi. Unghiurile interne sau externe situate de aceeaşi parte a secantei. înălţimile şi bisectoarele duse din vârfurile acestor unghiuri sunt egale. unghiurile de la bază sunt egale. Unghiurile cu laturi paralele dintre care unul este ascuţit iar celălalt aste obtuz. dintre care un unghi este ascuţit iar celălalt este obtuz.Noţiuni generale de geometrie plană Unghiuri Unghiurile egale sunt: Unghiurile opuse la vârf.U. Unghiurile care au laturile perpendiculare. se numeşte ipotenuză. • Teorema lui Pitagora: într-un triunghi dreptunghic.U.

respectiv a. c. b = m2 – n2. împart latura opusă într-un raport egal cu raportul laturilor ce formează unghiul (teorema bisectoarei). AD ⊥ BC. • Linia mijlocie a unui triunghi. • Bisectoarea interioară şi exterioară a unui unghi dintr-un triunghi. 5 . AB = c. R= . • Două triunghiuri dreptunghice sunt egale. este paralelă cu cea de-a treia latură şi are ca lungime ½ din lungimea celei de-a treia latură. • Două bisectoare exterioare şi cea de a treia interioară sunt concurente în centrul cercului înscris. AC2 = BC ⋅ DC.a2 = c2 + b2 iar pătratul unei catete este egal cu diferenţa dintre pătratul ipotenuzei şi pătratul celeilalte catete: C c2 = a2 . • Într-un triunghi dreapta care uneşte mijloacele a două laturi. ra = BC 2 2 2 Triunghiurile dreptunghice care au ca laturi numere întregi. • Înălţimile unui triunghi sunt concurente într-un punct numit ortocentru. • Bisectoarele interioare ale unui triunghi sunt concurente în centrul cercului înscris. AB2 = BC ⋅ BD. BC = a.b2 D a 2 2 2 sau b =a -c b A Numerele pitagorice sunt numere întregi. unde m şi n pot lua orice valori care fac ca b > 0. • Două triunghiuri dreptunghice sunt egale. determinată de mijloacele a două laturi. r= . b. se obţin din formulele: a = m2 + n2. • Mediatoarele într-un triunghi sunt concurente în centrul cercului circumscris triunghiului. Avem următoarele relaţii: AD2 = BD ⋅ DC. este paralelă cu o a treia şi egală cu jumătatea ei. când au ipotenuzele şi câte un unghi ascuţit respectiv egale. când au ipotenuzele şi câte o catetă respectiv egale. AC = b. c = 2 ⋅ m ⋅ n. care respectă teorema lui Pitagora: a2 = b2 + c2 b 4 6 8 10 12 c 3 8 15 24 5 a 5 10 17 26 13 b 16 20 24 30 40 c 12 21 7 16 9 a 20 29 25 34 51 c B Notăm: A = 900. AB2 + AC2 = BC2 AD = AB ⋅ AC a b+c−a b+c+a .

ra = . ha. mb. lui BD cu CA şi respectiv CD cu AB. ma2= − . S aria triunghiului. AB respectiv în M. P sunt punctele de intersecţie ale lui AD cu BC. medianele. b. βa. βa = ⋅ b ⋅ c ⋅ p ⋅ ( p − a) . N. razele cercului înscris şi exînscris. bisectoarele interioare. CA. p semiperimetru. βb. 2 4 b+c 4⋅ R S S a ⋅b⋅c 2 ha = ⋅ p ⋅ ( p − a ) ⋅ ( p − b ) ⋅ ( p − c ) . c laturile. hb. Această teoremă dă posibilitatea de a MC NA PB imagina o metodă prin care să se demonstreze că trei puncte sunt coliniare). mc . • Dacă D este un punct ce nu aparţine dreptelor AB. rc. 2 a ⋅ b⋅ c 2 b2 + c2 a2 S = r ⋅ ra ⋅ rb ⋅ rc = . P. atunci MB NC PA ⋅ ⋅ = 1 (teorema lui Menelaos. • Într-un triunghi oarecare: A. CA. B. înălţimile. r = . βc. ma. care definesc triunghiul ABC. ra. R= p p−a a 4⋅S S= A + B + C =1800 b–c<a<b+c a2 = b2 + c2 – 2bx (x este proiecţia lui c pe latura b) dacă A < 900 a2 = b2 + c2 + 2bx (x este proiecţia lui c pe latura b) dacă A > 900 Relaţia lui Stewart: AD2⋅ BC = AB2⋅ DC + AC2⋅ BD – BD ⋅ DC ⋅ BC Aria unui triunghi oarecare este: 6 .• Dacă o dreaptă d ce nu trece prin nici unul din vârfurile unui triunghi ABC taie laturile acestuia BC. C unghiurile. • Medianele unui triunghi sunt concurente într-un punct numit centrul de greutate al triunghiului (baricentru) şi care este situat pe fiecare mediană la 2/3 de vârf. R raza cercului circumscris. hc. iar M. atunci MB NC PA ⋅ ⋅ = −1 MC NA PB (teorema lui Ceva. a. există următoarele relaţii: x A hb c a B • • • • • • hc b ha D C a ⋅ ha = p ⋅ ( p − a) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c) = p ⋅ r = ( p − a) ⋅ ra = ( p − b) ⋅ rb = ( p − c) ⋅ rc . r. N. rb. BC. Această teoremă dă posibilitatea de a imagina o metodă prin care să se demonstreze că trei drepte sunt concurente).

R raza cercului circumscris poligoanelor regulate. sau diagonalele patrulaterului se taie (intersectează) în părţi egale. Suma unghiurilor unui poligon (convex) cu n laturi este de (2⋅ n – 4) ⋅900. • Relaţii într-un patrulater inscriptibil: 1. An apotema aceluiaşi poligon. • Într-un romb diagonalele sunt perpendiculare. • Porţiunea din linia mijlocie a trapezului cuprinsă între cele două diagonale ale trapezului. 1 ⋅ 2 ⋅ R ⋅ ( R + an ) . A2n = 2 ⋅ R ⋅ (R − an ) . A + C = 1800 A a B 2. • Într-un trapez isoscel (laturile neparalele sunt egale şi formează cu cele paralele perechi de unghiuri egale) diagonalele sunt egale şi egal înclinate pe baze. iar laturile opuse sunt paralele şi egale două câte două. 2. Ln latura poligonului regulat de n laturi. diagonalele se taie în părţi egale. 2 n ⋅ R ⋅ Ln 4. sau două laturi opuse sunt egale şi paralele. este egală cu semidiferenţa lungimilor celor două baze. înscris în cerc. • Dacă într-un patrulater laturile opuse sunt egale două câte două. 2 7 .Patrulatere • Într-un paralelogram unghiurile opuse la vârf sunt egale. L2n = 3. 1. b): D = (a ⋅ b + c ⋅ d ) ⋅ (a ⋅ c + b ⋅ d ) a⋅d + b⋅c • Într-un dreptunghi diagonalele sunt egale. AC ⋅ BD = AB ⋅ DC + AD ⋅ BC (teorema d lui Ptolomeu) 3. S2n = . Dacă a + b + c + d = 2 ⋅ p AC a ⋅ d + b ⋅ c = BD a ⋅ b + c ⋅ d b C c D S = ( p − a ) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c ) ⋅ ( p − d ) iar diagonala dusă prin intersecţia laturilor (a. atunci patrulaterul este un paralelogram. punctul de intersecţie al diagonalelor este centrul de simetrie al paralelogramului. • Într-un pătrat diagonalele sunt perpendiculare şi egale. • Linia mijlocie a unui trapez. cele alăturate sunt suplementare. • Poligoane cu: n numărul laturilor. este paralelă cu bazele trapezului şi are lungimea egală cu semisuma celor două baze. Sn aria.

lungimea L. • La arce egale care fac parte din acelaşi cerc sau cercuri egale. aria S. Pătrat: arcul laturii este de 900. ) a10 = ' R ⋅ 10 − 2 ⋅ 5 . 5 −1 . a4 = R⋅ 2 L = . ) a10 = R ⋅ 10 + 2 ⋅ 5 . corespund coarde egale şi unghiuri la centru egale şi reciproc. 4 convex: arcul laturii este 360. • O tangentă la cerc este perpendiculară pe rază la punctul de contact. L5 = R ⋅ 10 − 2 ⋅ 5 . 4 stelat: arcul laturii este 1080. 4 stelat: arcul laturii este 1440. 2 2 S 4 = 2 ⋅ R 2 = L2 . 4 11. Decagon R ⋅ 2 5 +1 . 4 R ⋅ ( 5 − 1) . L4 = R ⋅ 2 . Decagon R ⋅ 2 ( ( . 8. L10’ = 10. 7. a3 = R . 8 . L3 = R ⋅ 3 .5. 4 4 6. L10= 9. S = π⋅R2. • Coarda mai lungă dintr-un cerc este mai aproape de centru decât cea mai scurtă. 2 a5 = R ⋅ ( 5 + 1) . 2 3 ⋅ R 2 ⋅ 3 L2 ⋅ 3 S3 = = . • Unghiul cu vârful pe cerc are ca măsură jumătatea arcului cuprins între laturi. l = aria sectorului de n0 = π ⋅ R ⋅ n0 180 π ⋅ R 2 ⋅ n0 360 0 Cercul • Orice diametru împarte cercul în două părţi egale. L = 2⋅π⋅R. Triunghiul echilateral: arcul laturii este de 1200. Cercul: raza R. • Arcele cuprinse între coarde paralele sunt egale. Pentagon convex: arcul laturii este 720. Pentagon ' a5 = L'5 = R ⋅ 10 + 2 ⋅ 5 . • Unghiul la centru are aceeaşi măsură ca şi arcul cuprins între laturi.

• Două triunghiuri sunt asemenea când au câte două unghiuri egale. 2. vor determina pe oricare altă secantă tot segmente egale. trei puncte necoliniare (nesituate pe aceeaşi dreaptă). determină pe cel de-al doilea. cu două laturi opuse.r′ < d < r + r′ 4. o dreaptă şi un punct exterior acesteia. patru segmente proporţionale. • Două drepte paralele cu un plan. • Două cercuri de rază r şi r′ (r > r′) cu distanţa d între centrele lor pot fi: 1. • Bisectoarea unui triunghi împarte latura pe care cade. Concentrice când d = 0. • Raportul perimetrelor a două poligoane asemenea este egal cu raportul a două laturi omoloage. Secante când r . • Două triunghiuri sunt asemenea când au câte un unghi egal cuprins între două laturi respectiv proporţionale. • O paralelă la latura unui triunghi determină pe celelalte două. Tangente interioare când d = r .• Unghiul cu vârful în afara cercului are ca măsură semidiferenţa arcelor cuprinse între laturi. Noţiuni generale de geometrie în spaţiu Drepte şi plane • Un plan poate fi determinat de: 1. • Unghiul format de o tangentă şi o coardă are ca măsură jumătatea arcului cuprins între ele. Segmente proporţionale. • Două triunghiuri sunt asemenea când toate laturile unuia sunt proporţionale cu ale celuilalt. 4. dacă coarda trece prin punctul de contact.r′. 3. • Oricărui poligon regulat i se poate circumscrie şi înscrie un cerc. determină un plan paralel cu primul. o dreaptă paralelă cu prima. în două segmente proporţionale cu laturi adiacente. Tangente exterioare când d = r + r′. 5. • Unghiul cu vârful în interiorul cercului are ca măsură semisuma arcelor cuprinse între laturi. 3. egale. iar unghiurile formate de diagonale. 9 . • Două plane se intersectează după o dreaptă. Exterioare când d > r + r′. • Raportul ariilor a două poligoane asemenea este egal cu raportul pătratelor a două laturi omoloage. două drepte paralele. Asemănare • Mai multe drepte paralele care determină pe o secantă segmente egale. două drepte concurente. • Un plan dus printr-o dreaptă paralelă cu alt plan. • Patrulaterul inscriptibil (are toate vârfurile pe acelaşi cerc) are unghiurile opuse suplementare. 2.

• Două plane paralele intersectate de un al treilea. • Locul geometric al punctelor de unde un segment dat se vede sub un unghi dat este arcul de cerc capabil de unghiul dat. este o perpendiculară pe dreapta care uneşte punctele fixe. • Dacă o dreaptă este perpendiculară pe un plan şi dacă din piciorul ei se duce o perpendiculară pe o dreaptă din plan. este un plan perpendicular pe segment. • Locul punctelor pentru care raportul distanţelor la două puncte fixe este constant. • Cercul este locul geometric al punctelor egal depărtate de un punct din interior. • Locul punctelor pentru care suma pătratelor distanţelor la două puncte fixe este constantă. • Locul punctelor egal depărtate de o dreaptă dată. este un cerc care are centrul în mijlocul segmentului. • Mediatoarea unui segment (perpendiculara dusă pe segment în mijlocul său) este locul geometric al punctelor egal depărtate de capetele segmentului. orice dreaptă care uneşte un punct de pe prima perpendiculară cu piciorul celei de a doua. Locuri geometrice Se numeşte loc geometric o figură plană sau un spaţiu ale cărei puncte se bucură toate de aceeaşi proprietate. • Locul punctelor egal depărtate de două plane care se intersectează. sunt paralele între ele. • Unghiurile cu laturi paralele nesituate în acelaşi plan sunt egale dacă laturile sunt îndreptate în acelaşi sens şi suplementare dacă unul este ascuţit iar celălalt este obtuz. • O dreaptă perpendiculară pe două drepte dintr-un plan. numit centru. 10 . care trece prin capetele segmentului. este un cilindru de rotaţie având dreapta dată ca axă de rotaţie a cilindrului. • Locul punctelor egal depărtate de un plan este format de două plane paralele cu planul dat. • Locul punctelor pentru care diferenţa pătratelor distanţelor la două puncte fixe este constantă. este un cerc care are centrul pe dreapta care uneşte punctele fixe. este planul bisector al diedrului format de cele două plane. este perpendiculară pe orice dreaptă din acel plan. determină pe cel din urmă drepte paralele. • Locul punctelor egal depărtate de un punct dat. • Bisectoarea unui unghi este locul geometric al punctelor egal depărtate de laturile unghiului. • Locul punctelor din spaţiu egal depărtate de capetele unui segment. este o sferă cu centrul în punctul dat. • Două drepte perpendiculare pe acelaşi plan. dus prin mijlocul segmentului. este perpendiculară pe dreapta din plan.

Ariile şi centrele de greutate ale acestora Nr.Figuri plane. 1 Denumire Forma geometrică Formule A Triunghi G C O a a⋅h 2 1 GO = AO 3 A= (CO = OB) A = a⋅a = a2 G este la intersecţia diagonalelor B 2 h G Pătrat a A = a⋅b G este la intersecţia diagonalelor 3 G Dreptunghi a a A = a⋅b G este la intersecţia diagonalelor 4 G Paralelogram a b b 11 . crt.

43 r 3π r 12 .5 a G A = a⋅b G este la intersecţia diagonalelor Romb b 6 A= b a O a+b ⋅h 2 1 2a + b GO = h 3 a+b h G b a Trapez 7 D r A = πr2 = (π/4)D2 G este în centrul cercului L = lungimea cercului = 2πr = πD G Cerc 8 A = (πr2 )/2 = =(π/8)D2 O G Semicerc GO = 4r = 0.

Volumele.9 D Inel concentric A = π (R2. ariile şi centrele de greutate ale acestora Figura geometrică Denumire Formule 13 .r2) = π 4 (D2 – d2) G este în centrul cercurilor d C a 10 Sector circular G a⋅r α = ⋅⋅π⋅r2 0 2 360 2⋅r ⋅c GO = 3⋅ a A= α r C a O 11 Segment circular G f r (a − c ) + c ⋅ f 2 3 c GO = 12 ⋅ A A= α O r 12 A = π⋅a⋅b G este la intersecţia axelor G 2b Elipsă 2a Nr. Corpuri geometrice. crt.

1 d V = π⋅r2⋅h = π 4 ⋅ d 2 ⋅h G h Al = 2⋅π⋅r⋅h = π⋅d⋅h At = π⋅d⋅h + π⋅d2/2 GO = h/2 r O Cilindru 2 D d V = π⋅h (R2 – r2) Al = 2⋅π⋅⋅h (R +r) =π⋅h (D + d) At = π⋅[h (D + d) + GO = h/2 1 2 2 (D – d )] 2 G h Cilindru gol R O r V=a⋅b⋅h Al = 2 ⋅ (a + b)⋅ h At = 2 ⋅ [h (a + b) + a⋅ b] G este la intersecţia diagonalelor 3 b Paralelipiped G h a 14 .

n = nr. B şi B1 reprezintă ariile celor două baze ale trunchiului de piramidă) At = I h H a n⋅I ⋅ (a + b) + B + B1 2 1 B + 2 ⋅ B ⋅ B1 + 3 ⋅ B1 GO = h⋅ 4 B + B ⋅ B1 + B1 6 V= π ⋅h 3 ⋅ r2 G Con O r Al = π ⋅ r ⋅ g (h = înălţimea conului.4 V= h h ⋅B 3 a⋅I Al = n ⋅ 2 I G O a (I = înălţimea triunghiului. g = generatoarea conului) At = π ⋅ r ⋅ (g + r) GO = g h 1 h 4 15 . de laturi al poligonului ce reprezintă baza piramidei) 5 b Trunchi de piramidă dreaptă a⋅I +B 2 1 GO = h 4 h V= ⋅ (B + B1 + B ⋅ B1 ) 3 n⋅I Al = ⋅ (a + b) 2 At = n ⋅ Piramidă G O (I = înălţimea trapezului. n = nr. de laturi al poligonului ce reprezintă baza piramidei.

g = generatoarea trunchiului de con) At = π ⋅ [g ⋅ (R + r) + R2 + r2] GO = 2 2 1 ⋅ h ⋅ R + 2 R 2 r + 3r 4 R 2 + r + Rr g 8 V= O G r Sferă At = 4 ⋅ π ⋅ r2 G este în centrul sferei 4 π ⋅ π⋅ r2 = ⋅ d3 3 6 d C h V= 9 Sector sferic G r O 2 π ⋅ π⋅ r2⋅ h = ⋅ d2⋅ h 3 6 π ⋅r At = (4 ⋅ h + C) 2 3 h G = ⋅ (r .7 r V= π ⋅h 3 ⋅ (R2 + r2 + R⋅r) Trunchi de con G R O h Al = π ⋅ g ⋅(R + r) (h = înălţimea trunchiului de con.) 4 2 10 Segment sferic (calotă sferică) C G h V = π⋅ h2 ⋅ (r ⋅( h )=π⋅h 3 c2 h2 + ) 8 6 Al = 2 ⋅ π ⋅ r ⋅ h = π 4 ⋅ (C2 + 4 ⋅ h2) r O At = π 2 2 3 (2 ⋅ r − h ) G= ⋅ 4 3⋅ r − h (C2 + 2 ⋅ h2) 16 .

G.8696 ⋅ D ⋅ d d R D Notaţii: V. 17 .11 b V= π ⋅h 6 ⋅ 3⋅ a2 + 3⋅ b2 + h2 ( ) Al = 2 ⋅ π ⋅ r ⋅ h At = π ⋅ (2 ⋅ r ⋅ h + a2 + b2) Zonă sferică O a r V= h 12 4 ⋅π ⋅a ⋅b⋅c 3 Elipsoid a b A nu se poate calcula cu ajutorul unei formule simple c V ≅ π ⋅ l ⋅ (2 ⋅ D 2 + D ⋅ d + 0. B1. B-suprafaţa bazei mari. Al.75 ⋅ d 2 ) 13 D 15 A nu se poate calcula printr-o formulă simplă l Butoi d 14 Inel circular (tor) r V = 2 ⋅ π ⋅ R ⋅ r2 = 19.739⋅ R ⋅ r2 Al = 4 ⋅ π2⋅ R ⋅ r = π2⋅ D ⋅d= = 9.suprafaţa totală.volumul corpului.înălţimea.suprafaţa bazei mici. h. n.centrul de greutate.numărul de laturi. At.suprafaţa laterală.

3600 900 1800 2700 300 450 trigonometrică 0 1 0 -1 sin 1 1 600 2 cos tg 1 0 0 ∞ -1 0 0 ∞ 1 3 2 1 3 3 2 1 2 2 1 2 1 3 2 1 2 3 18 .2 Valori extreme şi valori particulare ale funcţiilor trigonometrice Funcţia 00 .Funcţii trigonometrice D y ct T I B sin tg S I I R -x O II I cos α x A fig. sec α = 1 / cos α. cosec = 1 / sin α Valori ale funcţiilor trigonometrice: Tab.4.1 Semnele funcţiilor trigonometrice Cadranul sin cos tg ctg BC OC AT DS I + + + + II + III + + IV + Proprietăţi fundamentale: sin2 α + cos2 α = 1. 4.1 C IV -y Reprezentarea grafică şi semnele funcţiilor trigonometrice în cele patru cadrane ale cercului cu raza R=1 Tab. ctg α = cos α / sin α. 4. tg α = sin α / cos α.

cosec [± (2K + 1)π + α ] = . cos (π − α ) = .α).sec α. cos [± (2K + 1)π + α ] = . tg (π − α ) = .ctg α. . 4. ctg [± (2K + 1)π + α ] = ctg α.α). cosec (± 2 Kπ + α ) = cosec α sin c) Arce suplementare: sin (π − α ) = sin α.sec α.tg α.α).cos α.sin α. tg (± 2 Kπ + α ) = tg α. sec (π − α ) = . ctg (± 2 Kπ + α ) = ctg α.cosec α e) Arce egale opuse şi de semne contrare: 19 . tg α = ctg ( ctg α = tg ( π π 2 2 . ctg (π − α ) = .cos α. cos (± 2 Kπ + α ) = cos α.α).3 Relaţii dintre funcţiile trigonometrice ale aceluiaşi unghi Funcţia sin α cos α tg α trigonometrică sin α sin α tgα 1− cos 2 α cos α tg α ctg α ctg α 1 1 + cot g 2α cot gα 1 + cot g 2α 1 cot gα ctg α 1 + tg 2α 1 1 + tg α 2 1− sin 2 α cos α sin α 1 − sin 2 α 1 − sin 2 α sin α 1 − cos 2 α cosα cosα 1 − cos 2 α tg α 1 tgα Relaţii între funcţiile trigonometrice ale diferitelor arce: a) Arce simple şi complemenatre: sin α = cos ( cos α = sin ( π π 2 2 .α). .ctg ∞ 0 ∞ 0 3 1 1 3 3 Tab. sec α = cosec ( cosec α = sec ( π π 2 2 . sin [± (2K + 1)π + α ] = . sec [± (2K + 1)π + α ] = . . sec (± 2 Kπ + α ) = sec α.α). cosec (π − α ) = cosec α d) Arce mărite sau micşorate de un număr impar de semicircumferinţe: tg [± (2K + 1)π + α ] = tg α. b) Arce mărite sau micşorate de un număr par de semicircumferinţe: (± 2 Kπ + α ) = sin α.

sec (− α ) = sec α. f) Arce mărite cu tg (− α ) = . ⎠ ⎝2 ⎞ ⎛π cosec ⎜ + α ⎟ = . sin α cosα α = 900 .2) a .ctg α.sin α. c α tg α = Rezolvare (fig. 4.tg α. ⎠ ⎠ ⎝2 ⎝2 ⎞ ⎞ ⎛π ⎛π cos ⎜ + α ⎟ = .2 c α b Triunghi dreptunghic Elementele triunghiului Date cerute a.sin α. cos (− α ) = cos α.β 20 . tg (a ± b ) = tga ± tgb . cos (a ± b ) = cos a cos b ± sin a sin b. 4.cosec α. ctg ⎜ + α ⎟ = . b α β c A (aria) a. tg ⎜ + α ⎟ = .ctg α. a α = 90 0 -β β = 900 . c = a ⋅b 2 a sin α = . cosec (− α ) = . 1 ± tga ⋅ tgb ctg (a ± b ) = ctga ⋅ ctgb ± 1 ctgb ± ctga Calculul trigonometric al triunghiurilor β a fig.sin (− α ) = . c a b = . b b tg β = .cosec α ⎠ ⎝2 sec ⎜ Funcţiile trigonometrice ale sumelor sau diferenţelor de unghiuri: sin (a ± b ) = sin a cos b ± cos a sin b.tg α.cosec α π 2 : sin ⎜ ⎞ ⎞ ⎛π ⎛π + α ⎟ = cos α. ⎠ ⎠ ⎝2 ⎝2 ⎞ ⎛π + α ⎟ = .α c= A= a2 + b2 . ctg (− α ) = .

3) sin α = a ⋅ sin γ a ⋅ sin γ . 4. b. γ β c A (aria) Rezolvare (fig. sin α a2 ctgα A= 2 c= a = b ⋅ tg α. α c A a b. 4. tg β = . γ sau a. cosα b2 tgα A= 2 c= a = c ⋅ sin α.α c2 − a2 = a 2 (c + a )(c − a ) = c ⋅ cosα = c ⋅ sin β 2 (c + a )(c − a ) = 1 a ⋅ c ⋅ sin β b a.3 a Triunghi oarecare β γ b c α Elementele triunghiului Date cerute α a. a ⋅b A= ⋅ sin γ 2 21 . c β = 900 . tg α = . α. sin β = a − b ⋅ cos γ c c= a 2 + b 2 − 2 ⋅ a ⋅ b ⋅ cos γ . c. α c A a b A b = a ⋅ ctg α. b = c ⋅ cos α. a . b − a ⋅ cos γ c b ⋅ sin γ b ⋅ sin γ . α c2 c2 A = sin α ⋅ cosα = sin 2α 2 4 fig.β b A cos β = b= A= a . b .

cos . cos . b. cos β = 2 2⋅a⋅c a⋅c cos γ = A= ( ) a2 + b2 − c2 γ p ⋅ ( p − c) . b. γ sau a. γ = 1800 – (α + β) b= β = 1800 – (α + γ). β. 2⋅a ⋅b 2 a ⋅b p ⋅ ( p − a) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c) 22 . sin α sin (β + γ ) a ⋅ sin γ a ⋅ sin γ = .pentru b < α) A a. a. c= sin α sin (β + γ ) a ⋅ b ⋅ sin γ a 2 ⋅ sin β ⋅ sin γ = . a a ⋅ sin γ c= = b ⋅ cos α ± a 2 − b 2 sin 2 α . semnul .a. A= 2 2 ⋅ sin α b ⋅ sin α sin β = . β b c A α = 1800 – (β + γ). 2⋅b⋅c 2 b⋅c a2 + c2 − b2 β p ⋅ ( p − b) = . cos = . c α β γ A a ⋅ b ⋅ sin γ b ⋅ sin α = b ⋅ cos α ± a 2 − b 2 ⋅ sin 2 α 2 2 b2 + c2 − a2 α p ⋅ ( p − a) = cos α = . sin α A= (semnul + pentru b > α. α β γ c a ⋅ sin β a ⋅ sin β = . α.

Duican L.. Ed. 6.. Albatros. Ed.. . Buzdugan Gh.Rezistenţa materialelor”.Îndrumar matematic şi tehnic”. Bucureşti 1990 23 . Tănăsescu Fl... . Bucureşti. Enache. . Bucureşti 1990...... .Bibliografie: 1. 3. Editura Tehnică. .Agenda Tehnică”...Matematici moderne”..1970. Tehnică Bucureşti 1964. Tehnică.. T. Bucureşti 1972. . ***.Mic memorator matematic”. Ed. 5. Editura Tehnică.. 4.. M. 2. Gheorghiu Th. Ed. Ştiinţifică şi pedagogică Bucureşti 1983. Prin labirintul geometriei”.