Sunteți pe pagina 1din 23

Calcule de suprafeţe şi volume

1
Cuprins

Noţiuni generale de geometrie plană .................................... 4


Unghiuri .................................................... 4
Triunghiuri................................................... 4
Patrulatere ................................................... 7
Cercul ...................................................... 8
Segmente proporţionale; Asemănare .................................. 9
Noţiuni generale de geometrie în spaţiu .................................. 9
Drepte şi plane ................................................ 9
Locuri geometrice ............................................. 10
Figuri plane. Ariile şi centrele de greutate ale acestora ..................... 11
Corpuri geometrice. Volumele, ariile şi centrele de greutate ale acestora ......... 13
Funcţii trigonometrice ............................................ 18
Reprezentarea grafică şi semnele funcţiilor trigonometrice în cele patru cadrane ale
cercului cu raza R=1 ........................................... 18
Proprietăţi fundamentale: ........................................ 18
Valori ale funcţiilor trigonometrice: ................................. 18
Relaţii între funcţiile trigonometrice ale diferitelor arce: .................... 19
Funcţiile trigonometrice ale sumelor sau diferenţelor de unghiuri:.............. 20
Calculul trigonometric al triunghiurilor ............................... 20
Bibliografie:................................................... 23

2
Activitatea designerului presupune multiple cunoştinţe din diferite domenii. În
calitate de proiectant, designerul se confruntă cu situaţia de a efectua calcule de suparfeţe
şi volume pentru a stabili:
• necesarul de materiale,
• capacitatea/volumul produsului proiectat,
• habitaclu,
• dimensiunile şi forma produsului.
Forma şi dimensiunile produsului trebuie să asigure: compatibilitatea cu funcţiile
acestuia, spaţiu necesar componentelor şi elementelor constructive, echilibru.
Orice formă creată, indiferent cât este de complicată se poate descompune în
suprafeţe şi volume “primare”, ale căror calcule se pot deduce cu ajutorul formulelor şi
calculelor prezentate în capitolele ce urmează.
Indiferent de domeniu în care se desfăşoară activitatea designerului: graphic
design, design ambiental sau design industrial, se impune calculul de necesar de
materiale, astfel încât potenţialul beneficiar să poată cunoaşte implicaţiile financiare ale
respectivului produs.

3
Noţiuni generale de geometrie plană

Unghiuri
Unghiurile egale sunt:
• Unghiurile opuse la vârf;
• Unghiurile cu laturi paralele şi îndreptate în acelaşi sens;
• Unghiurile corespondente, alterne interne şi alterne externe formate de două drepte
paralele tăiate de o secantă;
• Unghiurile care au laturi perpendiculare şi sunt ambele ascuţite sau optuze.
• Unghiurile complementare sunt cele a căror sumă este de 900.
• Unghiurile suplementare (a căror sumă este de 1800) sunt:
• Unghiurile adiacente, care au laturile necomune în prelungire;
• Unghiurile cu laturi paralele dintre care unul este ascuţit iar celălalt aste obtuz;
• Unghiurile interne sau externe situate de aceeaşi parte a secantei, când aceasta taie
două drepte paralele;
• Unghiurile care au laturile perpendiculare, dintre care un unghi este ascuţit iar
celălalt este obtuz.

Triunghiuri
• Într-un triunghi, suma celor trei unghiuri este de 1800;
• În orice triunghi, o latură este mai mică decât suma celorlalte două şi mai mare decât
diferenţa lor;
• Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’, AC ≡ A’C’ şi  ≡ Â’ atunci
∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (L.U.L.) – deci două triunghiuri sunt egale când au câte un unghi egal
cuprins între două laturi respectiv egale;
• Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’ , Â ≡ Â’ şi B ≡ B’ atunci
∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (U.L.U.) – deci două triunghiuri sunt egale când au câte o latură respectiv
egală iar unghiurile alăturate acesteia sunt egale;
• Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’ , AC ≡ A’C’ şi BC ≡B’C’ atunci
∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (L.L.L.) – deci două triunghiuri sunt egale când au laturile respectiv
egale;
• Dacă într-un triunghi ABC, AB ≡ AC , atunci B ≡ C şi reciproc (teorema
triunghiului isoscel);
• Într-un triunghi laturii mai mari i se opune unghiul mai mare şi reciproc;
• Într-un triunghi isoscel, unghiurile de la bază sunt egale;
• Într-un triunghi isoscel, medianele, înălţimile şi bisectoarele duse din vârfurile
acestor unghiuri sunt egale;
• Într-un triunghi isoscel, bisectoarea unghiului de la vârf este mediană şi înălţime;
• Dacă într-un triunghi unul din unghiuri este de 900 (unghi drept), triunghiul se
numeşte dreptunghic;
• Latura opusă unghiului de 900, dintr-un triunghi dreptunghic, se numeşte ipotenuză,
iar celelalte două, catete;
• Teorema lui Pitagora: într-un triunghi dreptunghic, pătratul ipotenuzei este egal cu
suma pătratelor catetelor:
4
a2 = c2 + b2
iar pătratul unei catete este egal cu diferenţa dintre pătratul ipotenuzei şi pătratul
celeilalte catete:
c2 = a2 - b2 C D
sau 2
b =a -c2 2 a

b
A c B
Numerele pitagorice sunt numere
întregi, respectiv a, b, c, care respectă teorema lui Pitagora:
a2 = b2 + c2

b c a b c a
4 3 5 16 12 20
6 8 10 20 21 29
8 15 17 24 7 25
10 24 26 30 16 34
12 5 13 40 9 51

Notăm: A = 900; AD ⊥ BC; AB = c; AC = b; BC = a.


Avem următoarele relaţii: AD2 = BD ⋅ DC; AB2 = BC ⋅ BD; AC2 = BC ⋅ DC; AB2 +
AC2 = BC2
AB ⋅ AC a b+c−a b+c+a
AD = ; R= ; r= ; ra =
BC 2 2 2
Triunghiurile dreptunghice care au ca laturi numere întregi, se obţin din formulele:
a = m2 + n2; b = m2 – n2; c = 2 ⋅ m ⋅ n; unde m şi n pot lua orice valori care fac ca b > 0.
• Două triunghiuri dreptunghice sunt egale, când au ipotenuzele şi câte o catetă
respectiv egale;
• Două triunghiuri dreptunghice sunt egale, când au ipotenuzele şi câte un unghi
ascuţit respectiv egale;
• Într-un triunghi dreapta care uneşte mijloacele a două laturi, este paralelă cu o a treia
şi egală cu jumătatea ei;
• Mediatoarele într-un triunghi sunt concurente în centrul cercului circumscris
triunghiului;
• Înălţimile unui triunghi sunt concurente într-un punct numit ortocentru;
• Linia mijlocie a unui triunghi, determinată de mijloacele a două laturi, este paralelă
cu cea de-a treia latură şi are ca lungime ½ din lungimea celei de-a treia latură;
• Bisectoarele interioare ale unui triunghi sunt concurente în centrul cercului înscris;
• Două bisectoare exterioare şi cea de a treia interioară sunt concurente în centrul
cercului înscris;
• Bisectoarea interioară şi exterioară a unui unghi dintr-un triunghi, împart latura
opusă într-un raport egal cu raportul laturilor ce formează unghiul (teorema bisectoarei);

5
• Dacă o dreaptă d ce nu trece prin nici unul din vârfurile unui triunghi ABC taie
laturile acestuia BC, CA, AB respectiv în M, N, P, atunci
MB NC PA
⋅ ⋅ = 1 (teorema lui Menelaos. Această teoremă dă posibilitatea de a
MC NA PB
imagina o metodă prin care să se demonstreze că trei puncte sunt coliniare);
• Dacă D este un punct ce nu aparţine dreptelor AB, BC, CA, care definesc triunghiul
ABC, iar M, N, P sunt punctele de intersecţie ale lui AD cu BC, lui BD cu CA şi respectiv
CD cu AB, atunci
MB NC PA
⋅ ⋅ = −1 (teorema lui Ceva. Această teoremă dă posibilitatea de a
MC NA PB
imagina o metodă prin care să se demonstreze că trei drepte sunt concurente);
• Medianele unui triunghi sunt concurente într-un punct numit centrul de greutate al
triunghiului (baricentru) şi care este situat pe fiecare mediană la 2/3 de vârf.
• Într-un triunghi oarecare: A, B, C unghiurile; a, b, c laturile; R raza cercului
circumscris; r, ra, rb, rc, razele cercului înscris şi exînscris; ha, hb, hc, înălţimile; ma, mb, mc ,
medianele; βa, βb, βc, bisectoarele interioare; S aria triunghiului; p semiperimetru, există
următoarele relaţii:

x
A
hb hc
c b
ha

a
B D C

• A + B + C =1800
• b–c<a<b+c
• a2 = b2 + c2 – 2bx (x este proiecţia lui c pe latura b) dacă A < 900
• a2 = b2 + c2 + 2bx (x este proiecţia lui c pe latura b) dacă A > 900
• Relaţia lui Stewart: AD2⋅ BC = AB2⋅ DC + AC2⋅ BD – BD ⋅ DC ⋅ BC
• Aria unui triunghi oarecare este:
a ⋅ ha
S= = p ⋅ ( p − a) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c) = p ⋅ r = ( p − a) ⋅ ra = ( p − b) ⋅ rb = ( p − c) ⋅ rc ;
2
a ⋅ b⋅ c b2 + c2 a2 2
S = r ⋅ ra ⋅ rb ⋅ rc = ; ma2= − ; βa = ⋅ b ⋅ c ⋅ p ⋅ ( p − a) ;
4⋅ R 2 4 b+c
2 S S a ⋅b⋅c
ha = ⋅ p ⋅ ( p − a ) ⋅ ( p − b ) ⋅ ( p − c ) ; r = ; ra = ; R=
a p p−a 4⋅S

6
Patrulatere
• Într-un paralelogram unghiurile opuse la vârf sunt egale, cele alăturate sunt
suplementare, diagonalele se taie în părţi egale, punctul de intersecţie al diagonalelor este
centrul de simetrie al paralelogramului, iar laturile opuse sunt paralele şi egale două câte
două;
• Dacă într-un patrulater laturile opuse sunt egale două câte două, sau două laturi
opuse sunt egale şi paralele, sau diagonalele patrulaterului se taie (intersectează) în părţi
egale, atunci patrulaterul este un paralelogram;
• Relaţii într-un patrulater inscriptibil:
1. A + C = 1800 A a B
2. AC ⋅ BD = AB ⋅ DC + AD ⋅ BC (teorema
lui Ptolomeu) d
AC a ⋅ d + b ⋅ c b
= C
BD a ⋅ b + c ⋅ d
3. Dacă a + b + c + d = 2 ⋅ p c
D
S = ( p − a ) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c ) ⋅ ( p − d )
iar diagonala
(a ⋅ b + c ⋅ d ) ⋅ (a ⋅ c + b ⋅ d )
dusă prin intersecţia laturilor (a, b): D =
a⋅d + b⋅c
• Într-un dreptunghi diagonalele sunt egale;
• Într-un romb diagonalele sunt perpendiculare;
• Într-un pătrat diagonalele sunt perpendiculare şi egale;
• Într-un trapez isoscel (laturile neparalele sunt egale şi formează cu cele paralele
perechi de unghiuri egale) diagonalele sunt egale şi egal înclinate pe baze;
• Linia mijlocie a unui trapez, este paralelă cu bazele trapezului şi are lungimea egală
cu semisuma celor două baze;
• Porţiunea din linia mijlocie a trapezului cuprinsă între cele două diagonale ale
trapezului, este egală cu semidiferenţa lungimilor celor două baze;
• Poligoane cu: n numărul laturilor; R raza cercului circumscris poligoanelor regulate;
Ln latura poligonului regulat de n laturi, înscris în cerc; An apotema aceluiaşi poligon; Sn
aria.
1. Suma unghiurilor unui poligon (convex) cu n laturi este de (2⋅ n – 4) ⋅900;
2. L2n = 2 ⋅ R ⋅ (R − an ) ;
1
3. A2n = ⋅ 2 ⋅ R ⋅ ( R + an ) ;
2
n ⋅ R ⋅ Ln
4. S2n = ;
2

7
R
5. Triunghiul echilateral: arcul laturii este de 1200; L3 = R ⋅ 3 ; a3 = ;
2
3 ⋅ R 2 ⋅ 3 L2 ⋅ 3
S3 = = ;
4 4
R⋅ 2 L
6. Pătrat: arcul laturii este de 900; L4 = R ⋅ 2 ; a4 = = ;
2 2
S 4 = 2 ⋅ R 2 = L2 ;
R
7. Pentagon convex: arcul laturii este 720; L5 = ⋅ 10 − 2 ⋅ 5 ;
2
R
a5 = ⋅ ( 5 + 1) ;
4
R
8. Pentagon stelat: arcul laturii este 1440; L'5 = ⋅ 10 + 2 ⋅ 5 ;
4
R
a5' = ⋅ ( 5 − 1) ;
4
9. Decagon convex: arcul laturii este 360; L10=
R
2
⋅ ( )
5 −1 ;
R
a10 = ⋅ 10 + 2 ⋅ 5 ;
4
10. Decagon stelat: arcul laturii este 1080; L10’ =
R
2
⋅ ( )
5 +1 ;

' R
a10 = ⋅ 10 − 2 ⋅ 5 ;
4
π ⋅ R ⋅ n0
11. Cercul: raza R; lungimea L; aria S; L = 2⋅π⋅R; S = π⋅R2; l = ;
180
π ⋅ R 2 ⋅ n0
aria sectorului de n0 =
360 0

Cercul
• Orice diametru împarte cercul în două părţi egale;
• La arce egale care fac parte din acelaşi cerc sau cercuri egale, corespund coarde
egale şi unghiuri la centru egale şi reciproc;
• Coarda mai lungă dintr-un cerc este mai aproape de centru decât cea mai scurtă;
• Arcele cuprinse între coarde paralele sunt egale;
• O tangentă la cerc este perpendiculară pe rază la punctul de contact;
• Unghiul la centru are aceeaşi măsură ca şi arcul cuprins între laturi;
• Unghiul cu vârful pe cerc are ca măsură jumătatea arcului cuprins între laturi;

8
• Unghiul cu vârful în afara cercului are ca măsură semidiferenţa arcelor cuprinse între
laturi;
• Unghiul cu vârful în interiorul cercului are ca măsură semisuma arcelor cuprinse
între laturi;
• Unghiul format de o tangentă şi o coardă are ca măsură jumătatea arcului cuprins
între ele, dacă coarda trece prin punctul de contact;
• Patrulaterul inscriptibil (are toate vârfurile pe acelaşi cerc) are unghiurile opuse
suplementare, iar unghiurile formate de diagonale, cu două laturi opuse, egale;
• Două cercuri de rază r şi r′ (r > r′) cu distanţa d între centrele lor pot fi:
1. Exterioare când d > r + r′;
2. Tangente exterioare când d = r + r′;
3. Secante când r - r′ < d < r + r′
4. Tangente interioare când d = r - r′;
5. Concentrice când d = 0.

Segmente proporţionale; Asemănare


• Mai multe drepte paralele care determină pe o secantă segmente egale, vor determina
pe oricare altă secantă tot segmente egale;
• O paralelă la latura unui triunghi determină pe celelalte două, patru segmente
proporţionale;
• Bisectoarea unui triunghi împarte latura pe care cade, în două segmente
proporţionale cu laturi adiacente;
• Două triunghiuri sunt asemenea când au câte două unghiuri egale;
• Două triunghiuri sunt asemenea când au câte un unghi egal cuprins între două laturi
respectiv proporţionale;
• Două triunghiuri sunt asemenea când toate laturile unuia sunt proporţionale cu ale
celuilalt;
• Raportul perimetrelor a două poligoane asemenea este egal cu raportul a două laturi
omoloage;
• Raportul ariilor a două poligoane asemenea este egal cu raportul pătratelor a două
laturi omoloage;
• Oricărui poligon regulat i se poate circumscrie şi înscrie un cerc.

Noţiuni generale de geometrie în spaţiu


Drepte şi plane
• Un plan poate fi determinat de:
1. două drepte concurente;
2. două drepte paralele;
3. trei puncte necoliniare (nesituate pe aceeaşi dreaptă);
4. o dreaptă şi un punct exterior acesteia.
• Două plane se intersectează după o dreaptă;
• Un plan dus printr-o dreaptă paralelă cu alt plan, determină pe cel de-al doilea, o
dreaptă paralelă cu prima;
• Două drepte paralele cu un plan, determină un plan paralel cu primul;
9
• Două plane paralele intersectate de un al treilea, determină pe cel din urmă drepte
paralele;
• Unghiurile cu laturi paralele nesituate în acelaşi plan sunt egale dacă laturile sunt
îndreptate în acelaşi sens şi suplementare dacă unul este ascuţit iar celălalt este obtuz;
• O dreaptă perpendiculară pe două drepte dintr-un plan, este perpendiculară pe orice
dreaptă din acel plan;
• Dacă o dreaptă este perpendiculară pe un plan şi dacă din piciorul ei se duce o
perpendiculară pe o dreaptă din plan, orice dreaptă care uneşte un punct de pe prima
perpendiculară cu piciorul celei de a doua, este perpendiculară pe dreapta din plan;
• Două drepte perpendiculare pe acelaşi plan, sunt paralele între ele.

Locuri geometrice
Se numeşte loc geometric o figură plană sau un spaţiu ale cărei puncte se bucură toate
de aceeaşi proprietate.
• Cercul este locul geometric al punctelor egal depărtate de un punct din interior,
numit centru;
• Mediatoarea unui segment (perpendiculara dusă pe segment în mijlocul său) este
locul geometric al punctelor egal depărtate de capetele segmentului;
• Bisectoarea unui unghi este locul geometric al punctelor egal depărtate de laturile
unghiului;
• Locul geometric al punctelor de unde un segment dat se vede sub un unghi dat este
arcul de cerc capabil de unghiul dat, care trece prin capetele segmentului;
• Locul punctelor pentru care raportul distanţelor la două puncte fixe este constant,
este un cerc care are centrul pe dreapta care uneşte punctele fixe;
• Locul punctelor pentru care suma pătratelor distanţelor la două puncte fixe este
constantă, este un cerc care are centrul în mijlocul segmentului;
• Locul punctelor pentru care diferenţa pătratelor distanţelor la două puncte fixe este
constantă, este o perpendiculară pe dreapta care uneşte punctele fixe;
• Locul punctelor egal depărtate de un plan este format de două plane paralele cu
planul dat;
• Locul punctelor din spaţiu egal depărtate de capetele unui segment, este un plan
perpendicular pe segment, dus prin mijlocul segmentului;
• Locul punctelor egal depărtate de două plane care se intersectează, este planul
bisector al diedrului format de cele două plane;
• Locul punctelor egal depărtate de un punct dat, este o sferă cu centrul în punctul dat;
• Locul punctelor egal depărtate de o dreaptă dată, este un cilindru de rotaţie având
dreapta dată ca axă de rotaţie a cilindrului.

10
Figuri plane. Ariile şi centrele de greutate ale acestora
Nr. Denumire Forma geometrică Formule
crt.
1 A a⋅h
A=
2
1
GO = AO

h
G 3
Triunghi C (CO = OB)
B
O
a
2 A = a⋅a = a2
G este la intersecţia
diagonalelor
G

a
Pătrat

a
3 A = a⋅b
G este la intersecţia
G diagonalelor

b
Dreptunghi

4 A = a⋅b
G este la intersecţia
G diagonalelor
b
Paralelogram

11
5 A = a⋅b
G este la intersecţia
a diagonalelor

b
Romb

6 a+b
A= ⋅h
b a 2
1 2a + b
GO = h
O 3 a+b
h

a
b
Trapez

7 A = πr2 = (π/4)D2
D G este în centrul cercului
r L = lungimea cercului = 2πr
= πD

G
Cerc

8 A = (πr2 )/2 = =(π/8)D2


O 4r
GO = = 0,43 r

G
r
Semicerc

12
9 D π
A = π (R2- r2) = (D2 – d2)
4
G este în centrul cercurilor

Inel concentric
d

10 C a⋅r α
A= = 0
⋅⋅π⋅r2
a 2 360
2⋅r ⋅c
GO =
G 3⋅ a
Sector circular

r O
11 r (a − c ) + c ⋅ f
C A=
a 2
3
c
GO =
12 ⋅ A
Segment circular

G
α r
f

O
12 A = π⋅a⋅b
G este la intersecţia axelor

G
2b
Elipsă

2a

Corpuri geometrice. Volumele, ariile şi centrele de greutate ale acestora


Nr. Denumire Figura geometrică Formule
crt.

13
1 d π
V = π⋅r2⋅h = ⋅ d 2 ⋅h
4
Al = 2⋅π⋅r⋅h = π⋅d⋅h
At = π⋅d⋅h + π⋅d2/2
G GO = h/2

h
r
O
Cilindru

2 D V = π⋅h (R2 – r2)


d Al = 2⋅π⋅⋅h (R +r) =π⋅h (D + d)
1 2 2
At = π⋅[h (D + d) + (D – d )]
2
GO = h/2
G
h

R
Cilindru gol

O
r

3 V=a⋅b⋅h
Al = 2 ⋅ (a + b)⋅ h
At = 2 ⋅ [h (a + b) + a⋅ b]
b
G este la intersecţia diagonalelor
G
Paralelipiped

14
4 h
V= ⋅B
3
a⋅I
Al = n ⋅
2

I
h
(I = înălţimea triunghiului;
G n = nr. de laturi al poligonului ce
reprezintă baza piramidei)
a⋅I
O At = n ⋅ +B
Piramidă
2
a 1
GO = h
4
5 h
V= ⋅ (B + B1 + B ⋅ B1 )
3
n⋅I
Al = ⋅ (a + b)
2
b (I = înălţimea trapezului;
n = nr. de laturi al poligonului ce
reprezintă baza piramidei;

H
Trunchi de piramidă dreaptă

B şi B1 reprezintă ariile celor


I

G două baze ale trunchiului de


h

piramidă)
O n⋅I
At = ⋅ (a + b) + B + B1
2
1 B + 2 ⋅ B ⋅ B1 + 3 ⋅ B1
a GO = h⋅
4 B + B ⋅ B1 + B1

6 π ⋅h
V= ⋅ r2
3
Al = π ⋅ r ⋅ g
(h = înălţimea conului;
g

G g = generatoarea conului)
At = π ⋅ r ⋅ (g + r)
r 1
Con

O GO = h
4

15
7 π ⋅h
r V= ⋅ (R2 + r2 + R⋅r)
3
Al = π ⋅ g ⋅(R + r)
(h = înălţimea trunchiului de con;
g = generatoarea trunchiului de

g
G

Trunchi de con
con)

h
At = π ⋅ [g ⋅ (R + r) + R2 + r2]
R
1
h ⋅ R +2 2 R 2⋅ r + 3r
2 2
O GO =
4 R + r + Rr

8 4 π
V= ⋅ π⋅ r2 = ⋅ d3
3 6
At = 4 ⋅ π ⋅ r2
O G este în centrul sferei
G
r
Sferă

d
9 C 2 π
V= ⋅ π⋅ r2⋅ h = ⋅ d2⋅ h
3 6
π ⋅r
At = (4 ⋅ h + C)
h

G 2
3 h
Sector sferic

G = ⋅ (r - )
r 4 2
O

10 h
C V = π⋅ h2 ⋅ (r - )=π⋅h
3
Segment sferic (calotă sferică)

c2 h2
G ⋅( + )
h

8 6
π
Al = 2 ⋅ π ⋅ r ⋅ h = ⋅ (C2 + 4 ⋅ h2)
4
r π
O At = (C2 + 2 ⋅ h2)
2
3 (2 ⋅ r − h )
2
G= ⋅
4 3⋅ r − h

16
π ⋅h
11
b V=
6
(
⋅ 3⋅ a2 + 3⋅ b2 + h2 )
Al = 2 ⋅ π ⋅ r ⋅ h
At = π ⋅ (2 ⋅ r ⋅ h + a2 + b2)

h
Zonă sferică
O r
a

12 4 ⋅π
V= ⋅a ⋅b⋅c
3
A nu se poate calcula cu ajutorul
unei formule simple

b
Elipsoid

a c

13 V ≅ π ⋅ l ⋅ (2 ⋅ D 2 + D ⋅ d + 0,75 ⋅ d 2 )
15
D

A nu se poate calcula printr-o

d
formulă simplă

l
Butoi

14 V = 2 ⋅ π ⋅ R ⋅ r2 =
19,739⋅ R ⋅ r2
Al = 4 ⋅ π2⋅ R ⋅ r = π2⋅ D
Inel circular (tor)

⋅d=
= 9,8696 ⋅ D ⋅ d
r R
D

Notaţii: V- volumul corpului; G- centrul de greutate; Al- suprafaţa laterală; At- suprafaţa
totală;
B-suprafaţa bazei mari; B1- suprafaţa bazei mici; h- înălţimea; n- numărul de laturi.

17
Funcţii trigonometrice

y
D S
ct
T
I I B
I
R

sin
-x cos α

tg
x
O C A
fig. 4.1
II IV
I

-y
Reprezentarea grafică şi semnele funcţiilor trigonometrice în cele patru cadrane ale
cercului cu raza R=1
Tab.4.1 Semnele funcţiilor trigonometrice
Cadranul sin cos tg ctg
BC OC AT DS
I + + + +
II + - - -
III - - + +
IV - + - -

Proprietăţi fundamentale:

sin2 α + cos2 α = 1; tg α = sin α / cos α;


sec α = 1 / cos α; ctg α = cos α / sin α; cosec = 1 / sin α

Valori ale funcţiilor trigonometrice:


Tab. 4.2 Valori extreme şi valori particulare ale funcţiilor trigonometrice
Funcţia 00 - 3600 900 1800 2700 300 450 600
trigonometrică
sin 0 1 0 -1 1 1 1
2 3
2 2 2
cos 1 0 -1 0 1 1 1
3 2
2 2 2
tg 0 ∞ 0 ∞ 1 1 3
3
3
18
ctg ∞ 0 ∞ 0 3 1 1
3
3
Tab. 4.3 Relaţii dintre funcţiile trigonometrice ale aceluiaşi unghi
Funcţia sin α cos α tg α ctg α
trigonometrică
sin α sin α 1− cos 2 α tgα 1
1 + tg 2α 1 + cot g 2α
cos α 1− sin 2 α cos α 1 cot gα
1 + tg α2
1 + cot g 2α
tg α sin α 1 − cos 2 α tg α 1
1 − sin 2 α cosα cot gα
ctg α 1 − sin 2 α cosα 1 ctg α
sin α 1 − cos 2 α tgα

Relaţii între funcţiile trigonometrice ale diferitelor arce:


a) Arce simple şi complemenatre:
π π π
sin α = cos ( - α); tg α = ctg ( - α); sec α = cosec ( - α);
2 2 2
π π π
cos α = sin ( - α); ctg α = tg ( - α); cosec α = sec ( - α);
2 2 2
b) Arce mărite sau micşorate de un număr par de semicircumferinţe:
sin (± 2 Kπ + α ) = sin α; tg (± 2 Kπ + α ) = tg α; sec (± 2 Kπ + α ) = sec α;
cos (± 2 Kπ + α ) = cos α; ctg (± 2 Kπ + α ) = ctg α; cosec (± 2 Kπ + α ) = cosec α

c) Arce suplementare:

sin (π − α ) = sin α; tg (π − α ) = - tg α; sec (π − α ) = - sec α;

cos (π − α ) = - cos α; ctg (π − α ) = - ctg α; cosec (π − α ) = cosec α

d) Arce mărite sau micşorate de un număr impar de semicircumferinţe:


sin [± (2K + 1)π + α ] = - sin α; tg [± (2K + 1)π + α ] = tg α; sec [± (2K + 1)π + α ] = - sec

α; cos [± (2K + 1)π + α ] = - cos α; ctg [± (2K + 1)π + α ] = ctg α; cosec [± (2K + 1)π + α ] =

- cosec α
e) Arce egale opuse şi de semne contrare:

19
sin (− α ) = - sin α; tg (− α ) = - tg α; sec (− α ) = sec α;

cos (− α ) = cos α; ctg (− α ) = - ctg α; cosec (− α ) = - cosec α

π
f) Arce mărite cu :
2
⎛π ⎞ ⎛π ⎞ ⎛π ⎞
sin ⎜ + α ⎟ = cos α; tg ⎜ + α ⎟ = - ctg α; + α ⎟ = - cosec α;
sec ⎜
⎝2 ⎠ ⎝2 ⎠ ⎝2 ⎠
⎛π ⎞ ⎛π ⎞ ⎛π ⎞
cos ⎜ + α ⎟ = - sin α; ctg ⎜ + α ⎟ = - tg α; cosec ⎜ + α ⎟ = - cosec α
⎝2 ⎠ ⎝2 ⎠ ⎝2 ⎠

Funcţiile trigonometrice ale sumelor sau diferenţelor de unghiuri:


sin (a ± b ) = sin a cos b ± cos a sin b; cos (a ± b ) = cos a cos b ± sin a sin b;

tga ± tgb ctga ⋅ ctgb ± 1


tg (a ± b ) = ; ctg (a ± b ) =
1 ± tga ⋅ tgb ctgb ± ctga
Calculul trigonometric al triunghiurilor

c
β
a

fig. 4.2 α

¾ Triunghi dreptunghic

Elementele triunghiului Rezolvare (fig. 4.2)


Date cerute
a 0
a, b α tg α = ; α = 90 -β
b
b
tg β = ; β = 900 - α
β a
a b
c= a2 + b2 ; c = = ;
c sin α cosα
a ⋅b
A (aria) A=
2
α a
a, c sin α = ; α = 900 - β
c
20
β a
cos β = ; β = 900 - α
c
b
A b= c2 − a2 = (c + a )(c − a ) = c ⋅ cosα = c ⋅ sin β
a
A= (c + a )(c − a ) = 1 a ⋅ c ⋅ sin β
2 2
b b = a ⋅ ctg α;
a, α a
c c= ;
sin α
A a2
A= ctgα
2
a a = b ⋅ tg α;
b, α b
c c= ;
cosα
A b2
A= tgα
2
a a = c ⋅ sin α;
c, α b b = c ⋅ cos α;
c2 c2
A A = sin α ⋅ cosα = sin 2α
2 4

c
¾ Triunghi oarecare β
a

fig. 4.3 γ α

b
Elementele triunghiului Rezolvare (fig. 4.3)
Date cerute
α a ⋅ sin γ a ⋅ sin γ
a, b, γ sin α = ; tg α = ;
c b − a ⋅ cos γ
sau β b ⋅ sin γ b ⋅ sin γ
sin β = ; tg β = ;
a, α, γ c a − b ⋅ cos γ
c
c= a 2 + b 2 − 2 ⋅ a ⋅ b ⋅ cos γ ;
A (aria) a ⋅b
A= ⋅ sin γ
2
21
α = 1800 – (β + γ); β = 1800 – (α + γ);
a, β, γ b γ = 1800 – (α + β)
sau a ⋅ sin β a ⋅ sin β
a, α, β b= = ;
c sin α sin (β + γ )
a ⋅ sin γ a ⋅ sin γ
c= = ;
A sin α sin (β + γ )
a ⋅ b ⋅ sin γ a 2 ⋅ sin β ⋅ sin γ
A= = ;
2 2 ⋅ sin α
β b ⋅ sin α
a, b, α sin β = ;
γ a
c a ⋅ sin γ
c= = b ⋅ cos α ± a 2 − b 2 sin 2 α ;
sin α
(semnul + pentru b > α, semnul - pentru b < α)
A
A=
a ⋅ b ⋅ sin γ b ⋅ sin α
2
=
2
(
b ⋅ cos α ± a 2 − b 2 ⋅ sin 2 α )
b2 + c2 − a2 α p ⋅ ( p − a)
a, b, c α cos α = ; cos = ;
2⋅b⋅c 2 b⋅c
β a2 + c2 − b2 β p ⋅ ( p − b)
cos β = ; cos = ;
2⋅a⋅c 2 a⋅c
γ
a2 + b2 − c2 γ p ⋅ ( p − c)
cos γ = ; cos = ;
A 2⋅a ⋅b 2 a ⋅b
A= p ⋅ ( p − a) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c)

22
Bibliografie:
1. ***, - ,,Îndrumar matematic şi tehnic”, Ed. Tehnică Bucureşti 1964;
2. Buzdugan Gh., - ,,Rezistenţa materialelor”, Ed. Tehnică, Bucureşti,1970;
3. Duican L., - ,, Prin labirintul geometriei”, Ed. Albatros, Bucureşti 1990;
4. Enache. M. - ,,Matematici moderne”, Ed. Ştiinţifică şi pedagogică Bucureşti 1983;
5. Gheorghiu Th., - ,,Mic memorator matematic”, Editura Tehnică, Bucureşti 1972;
6. Tănăsescu Fl. T., - ,,Agenda Tehnică”, Editura Tehnică, Bucureşti 1990

23

S-ar putea să vă placă și