P. 1
Calcule de Suprafete Si Volume

Calcule de Suprafete Si Volume

|Views: 1,203|Likes:
Published by she_hex

More info:

Published by: she_hex on Dec 11, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/28/2013

pdf

text

original

Calcule de suprafeţe şi volume

1

Cuprins Noţiuni generale de geometrie plană .................................... 4 Unghiuri .................................................... 4 Triunghiuri................................................... 4 Patrulatere ................................................... 7 Cercul ...................................................... 8 Segmente proporţionale; Asemănare .................................. 9 Noţiuni generale de geometrie în spaţiu .................................. 9 Drepte şi plane ................................................ 9 Locuri geometrice ............................................. 10 Figuri plane. Ariile şi centrele de greutate ale acestora ..................... 11 Corpuri geometrice. Volumele, ariile şi centrele de greutate ale acestora ......... 13 Funcţii trigonometrice ............................................ 18 Reprezentarea grafică şi semnele funcţiilor trigonometrice în cele patru cadrane ale cercului cu raza R=1 ........................................... 18 Proprietăţi fundamentale: ........................................ 18 Valori ale funcţiilor trigonometrice: ................................. 18 Relaţii între funcţiile trigonometrice ale diferitelor arce: .................... 19 Funcţiile trigonometrice ale sumelor sau diferenţelor de unghiuri:.............. 20 Calculul trigonometric al triunghiurilor ............................... 20 Bibliografie:................................................... 23

2

Orice formă creată. • dimensiunile şi forma produsului. astfel încât potenţialul beneficiar să poată cunoaşte implicaţiile financiare ale respectivului produs. designerul se confruntă cu situaţia de a efectua calcule de suparfeţe şi volume pentru a stabili: • necesarul de materiale. spaţiu necesar componentelor şi elementelor constructive. • capacitatea/volumul produsului proiectat. Indiferent de domeniu în care se desfăşoară activitatea designerului: graphic design. se impune calculul de necesar de materiale. În calitate de proiectant. ale căror calcule se pot deduce cu ajutorul formulelor şi calculelor prezentate în capitolele ce urmează. echilibru. design ambiental sau design industrial. • habitaclu. Forma şi dimensiunile produsului trebuie să asigure: compatibilitatea cu funcţiile acestuia.Activitatea designerului presupune multiple cunoştinţe din diferite domenii. 3 . indiferent cât este de complicată se poate descompune în suprafeţe şi volume “primare”.

 ≡ Â’ şi B ≡ B’ atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (U.L. • Într-un triunghi laturii mai mari i se opune unghiul mai mare şi reciproc. unghiurile de la bază sunt egale. AC ≡ A’C’ şi BC ≡B’C’ atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (L. dintre care un unghi este ascuţit iar celălalt este obtuz. Unghiurile interne sau externe situate de aceeaşi parte a secantei. • Teorema lui Pitagora: într-un triunghi dreptunghic. • Dacă într-un triunghi ABC.U. Unghiurile complementare sunt cele a căror sumă este de 900. iar celelalte două.) – deci două triunghiuri sunt egale când au câte un unghi egal cuprins între două laturi respectiv egale. medianele. care au laturile necomune în prelungire. triunghiul se numeşte dreptunghic. bisectoarea unghiului de la vârf este mediană şi înălţime.U. catete. AB ≡ AC . o latură este mai mică decât suma celorlalte două şi mai mare decât diferenţa lor. • În orice triunghi. înălţimile şi bisectoarele duse din vârfurile acestor unghiuri sunt egale.L. Unghiurile care au laturile perpendiculare. pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor catetelor: 4 . • Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’ . Unghiurile suplementare (a căror sumă este de 1800) sunt: Unghiurile adiacente. • Latura opusă unghiului de 900. • • • • • • • • • • Triunghiuri • Într-un triunghi. dintr-un triunghi dreptunghic. Unghiurile care au laturi perpendiculare şi sunt ambele ascuţite sau optuze. Unghiurile cu laturi paralele dintre care unul este ascuţit iar celălalt aste obtuz. • Într-un triunghi isoscel. • Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’. Unghiurile corespondente. suma celor trei unghiuri este de 1800. Unghiurile cu laturi paralele şi îndreptate în acelaşi sens. se numeşte ipotenuză. când aceasta taie două drepte paralele. • Dacă într-un triunghi unul din unghiuri este de 900 (unghi drept). • Într-un triunghi isoscel. • Într-un triunghi isoscel. alterne interne şi alterne externe formate de două drepte paralele tăiate de o secantă.) – deci două triunghiuri sunt egale când au câte o latură respectiv egală iar unghiurile alăturate acesteia sunt egale.L.Noţiuni generale de geometrie plană Unghiuri Unghiurile egale sunt: Unghiurile opuse la vârf. atunci B ≡ C şi reciproc (teorema triunghiului isoscel).) – deci două triunghiuri sunt egale când au laturile respectiv egale.L. AC ≡ A’C’ şi  ≡ Â’ atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (L. • Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’ .

• Două triunghiuri dreptunghice sunt egale.a2 = c2 + b2 iar pătratul unei catete este egal cu diferenţa dintre pătratul ipotenuzei şi pătratul celeilalte catete: C c2 = a2 . b. Avem următoarele relaţii: AD2 = BD ⋅ DC. 5 . AB2 = BC ⋅ BD. R= . determinată de mijloacele a două laturi. • Bisectoarele interioare ale unui triunghi sunt concurente în centrul cercului înscris. când au ipotenuzele şi câte un unghi ascuţit respectiv egale. • Într-un triunghi dreapta care uneşte mijloacele a două laturi. b = m2 – n2. respectiv a. • Bisectoarea interioară şi exterioară a unui unghi dintr-un triunghi. ra = BC 2 2 2 Triunghiurile dreptunghice care au ca laturi numere întregi. r= . BC = a. AB = c. împart latura opusă într-un raport egal cu raportul laturilor ce formează unghiul (teorema bisectoarei). • Două bisectoare exterioare şi cea de a treia interioară sunt concurente în centrul cercului înscris. • Linia mijlocie a unui triunghi. • Două triunghiuri dreptunghice sunt egale. c. • Mediatoarele într-un triunghi sunt concurente în centrul cercului circumscris triunghiului. AC = b. AD ⊥ BC.b2 D a 2 2 2 sau b =a -c b A Numerele pitagorice sunt numere întregi. când au ipotenuzele şi câte o catetă respectiv egale. care respectă teorema lui Pitagora: a2 = b2 + c2 b 4 6 8 10 12 c 3 8 15 24 5 a 5 10 17 26 13 b 16 20 24 30 40 c 12 21 7 16 9 a 20 29 25 34 51 c B Notăm: A = 900. se obţin din formulele: a = m2 + n2. AB2 + AC2 = BC2 AD = AB ⋅ AC a b+c−a b+c+a . c = 2 ⋅ m ⋅ n. • Înălţimile unui triunghi sunt concurente într-un punct numit ortocentru. este paralelă cu o a treia şi egală cu jumătatea ei. unde m şi n pot lua orice valori care fac ca b > 0. este paralelă cu cea de-a treia latură şi are ca lungime ½ din lungimea celei de-a treia latură. AC2 = BC ⋅ DC.

N. N. atunci MB NC PA ⋅ ⋅ = 1 (teorema lui Menelaos. βc. medianele. a. S aria triunghiului. rc. ra = . bisectoarele interioare. r = . 2 a ⋅ b⋅ c 2 b2 + c2 a2 S = r ⋅ ra ⋅ rb ⋅ rc = . 2 4 b+c 4⋅ R S S a ⋅b⋅c 2 ha = ⋅ p ⋅ ( p − a ) ⋅ ( p − b ) ⋅ ( p − c ) . r. ma. există următoarele relaţii: x A hb c a B • • • • • • hc b ha D C a ⋅ ha = p ⋅ ( p − a) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c) = p ⋅ r = ( p − a) ⋅ ra = ( p − b) ⋅ rb = ( p − c) ⋅ rc . βa = ⋅ b ⋅ c ⋅ p ⋅ ( p − a) . atunci MB NC PA ⋅ ⋅ = −1 MC NA PB (teorema lui Ceva. care definesc triunghiul ABC. • Dacă D este un punct ce nu aparţine dreptelor AB. CA. iar M. c laturile. ha. razele cercului înscris şi exînscris. R raza cercului circumscris. βb. βa. hc. R= p p−a a 4⋅S S= A + B + C =1800 b–c<a<b+c a2 = b2 + c2 – 2bx (x este proiecţia lui c pe latura b) dacă A < 900 a2 = b2 + c2 + 2bx (x este proiecţia lui c pe latura b) dacă A > 900 Relaţia lui Stewart: AD2⋅ BC = AB2⋅ DC + AC2⋅ BD – BD ⋅ DC ⋅ BC Aria unui triunghi oarecare este: 6 . Această teoremă dă posibilitatea de a imagina o metodă prin care să se demonstreze că trei drepte sunt concurente). hb. mb. C unghiurile. • Într-un triunghi oarecare: A. B. lui BD cu CA şi respectiv CD cu AB. mc . ra. AB respectiv în M.• Dacă o dreaptă d ce nu trece prin nici unul din vârfurile unui triunghi ABC taie laturile acestuia BC. Această teoremă dă posibilitatea de a MC NA PB imagina o metodă prin care să se demonstreze că trei puncte sunt coliniare). P sunt punctele de intersecţie ale lui AD cu BC. ma2= − . b. rb. BC. P. • Medianele unui triunghi sunt concurente într-un punct numit centrul de greutate al triunghiului (baricentru) şi care este situat pe fiecare mediană la 2/3 de vârf. înălţimile. p semiperimetru. CA.

• Într-un romb diagonalele sunt perpendiculare. S2n = . A2n = 2 ⋅ R ⋅ (R − an ) . • Într-un trapez isoscel (laturile neparalele sunt egale şi formează cu cele paralele perechi de unghiuri egale) diagonalele sunt egale şi egal înclinate pe baze. R raza cercului circumscris poligoanelor regulate. cele alăturate sunt suplementare. sau diagonalele patrulaterului se taie (intersectează) în părţi egale. punctul de intersecţie al diagonalelor este centrul de simetrie al paralelogramului. sau două laturi opuse sunt egale şi paralele. • Linia mijlocie a unui trapez. 2 7 . înscris în cerc. A + C = 1800 A a B 2. Suma unghiurilor unui poligon (convex) cu n laturi este de (2⋅ n – 4) ⋅900. Ln latura poligonului regulat de n laturi. 2. diagonalele se taie în părţi egale. 2 n ⋅ R ⋅ Ln 4. atunci patrulaterul este un paralelogram. este paralelă cu bazele trapezului şi are lungimea egală cu semisuma celor două baze. An apotema aceluiaşi poligon. • Relaţii într-un patrulater inscriptibil: 1. • Dacă într-un patrulater laturile opuse sunt egale două câte două. • Într-un pătrat diagonalele sunt perpendiculare şi egale. • Poligoane cu: n numărul laturilor. 1 ⋅ 2 ⋅ R ⋅ ( R + an ) . AC ⋅ BD = AB ⋅ DC + AD ⋅ BC (teorema d lui Ptolomeu) 3. b): D = (a ⋅ b + c ⋅ d ) ⋅ (a ⋅ c + b ⋅ d ) a⋅d + b⋅c • Într-un dreptunghi diagonalele sunt egale. Sn aria. L2n = 3.Patrulatere • Într-un paralelogram unghiurile opuse la vârf sunt egale. iar laturile opuse sunt paralele şi egale două câte două. Dacă a + b + c + d = 2 ⋅ p AC a ⋅ d + b ⋅ c = BD a ⋅ b + c ⋅ d b C c D S = ( p − a ) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c ) ⋅ ( p − d ) iar diagonala dusă prin intersecţia laturilor (a. • Porţiunea din linia mijlocie a trapezului cuprinsă între cele două diagonale ale trapezului. 1. este egală cu semidiferenţa lungimilor celor două baze.

• La arce egale care fac parte din acelaşi cerc sau cercuri egale. Pătrat: arcul laturii este de 900. 8 . L3 = R ⋅ 3 . L10= 9. Decagon R ⋅ 2 5 +1 . • Unghiul la centru are aceeaşi măsură ca şi arcul cuprins între laturi. 4 R ⋅ ( 5 − 1) . l = aria sectorului de n0 = π ⋅ R ⋅ n0 180 π ⋅ R 2 ⋅ n0 360 0 Cercul • Orice diametru împarte cercul în două părţi egale. a3 = R . L = 2⋅π⋅R. corespund coarde egale şi unghiuri la centru egale şi reciproc. Pentagon ' a5 = L'5 = R ⋅ 10 + 2 ⋅ 5 . 2 a5 = R ⋅ ( 5 + 1) . S = π⋅R2. L5 = R ⋅ 10 − 2 ⋅ 5 . aria S. lungimea L. Pentagon convex: arcul laturii este 720. Cercul: raza R. 4 11. 2 2 S 4 = 2 ⋅ R 2 = L2 . 4 4 6. • Unghiul cu vârful pe cerc are ca măsură jumătatea arcului cuprins între laturi. 4 stelat: arcul laturii este 1080. ) a10 = ' R ⋅ 10 − 2 ⋅ 5 . 8. • Arcele cuprinse între coarde paralele sunt egale. 4 stelat: arcul laturii este 1440.5. • O tangentă la cerc este perpendiculară pe rază la punctul de contact. L10’ = 10. 5 −1 . Triunghiul echilateral: arcul laturii este de 1200. a4 = R⋅ 2 L = . 2 3 ⋅ R 2 ⋅ 3 L2 ⋅ 3 S3 = = . Decagon R ⋅ 2 ( ( . ) a10 = R ⋅ 10 + 2 ⋅ 5 . L4 = R ⋅ 2 . 4 convex: arcul laturii este 360. 7. • Coarda mai lungă dintr-un cerc este mai aproape de centru decât cea mai scurtă.

dacă coarda trece prin punctul de contact. • Două triunghiuri sunt asemenea când au câte un unghi egal cuprins între două laturi respectiv proporţionale. 2. • Un plan dus printr-o dreaptă paralelă cu alt plan.• Unghiul cu vârful în afara cercului are ca măsură semidiferenţa arcelor cuprinse între laturi. Segmente proporţionale. o dreaptă paralelă cu prima. 3. în două segmente proporţionale cu laturi adiacente. 4. iar unghiurile formate de diagonale. • Raportul perimetrelor a două poligoane asemenea este egal cu raportul a două laturi omoloage. Exterioare când d > r + r′. determină pe cel de-al doilea. • Bisectoarea unui triunghi împarte latura pe care cade. Asemănare • Mai multe drepte paralele care determină pe o secantă segmente egale. Tangente interioare când d = r . Concentrice când d = 0. Secante când r . vor determina pe oricare altă secantă tot segmente egale. trei puncte necoliniare (nesituate pe aceeaşi dreaptă). Noţiuni generale de geometrie în spaţiu Drepte şi plane • Un plan poate fi determinat de: 1. patru segmente proporţionale. determină un plan paralel cu primul. Tangente exterioare când d = r + r′. cu două laturi opuse.r′ < d < r + r′ 4. • Patrulaterul inscriptibil (are toate vârfurile pe acelaşi cerc) are unghiurile opuse suplementare. 9 . • Două triunghiuri sunt asemenea când au câte două unghiuri egale. 3. o dreaptă şi un punct exterior acesteia. • Două cercuri de rază r şi r′ (r > r′) cu distanţa d între centrele lor pot fi: 1. 2. două drepte concurente. • Unghiul format de o tangentă şi o coardă are ca măsură jumătatea arcului cuprins între ele. • Unghiul cu vârful în interiorul cercului are ca măsură semisuma arcelor cuprinse între laturi. • Două drepte paralele cu un plan. • O paralelă la latura unui triunghi determină pe celelalte două. 5. • Două triunghiuri sunt asemenea când toate laturile unuia sunt proporţionale cu ale celuilalt. două drepte paralele. • Două plane se intersectează după o dreaptă. egale. • Oricărui poligon regulat i se poate circumscrie şi înscrie un cerc.r′. • Raportul ariilor a două poligoane asemenea este egal cu raportul pătratelor a două laturi omoloage.

este un cerc care are centrul pe dreapta care uneşte punctele fixe. • Mediatoarea unui segment (perpendiculara dusă pe segment în mijlocul său) este locul geometric al punctelor egal depărtate de capetele segmentului. 10 . • Locul punctelor egal depărtate de două plane care se intersectează. • Locul punctelor pentru care raportul distanţelor la două puncte fixe este constant. • O dreaptă perpendiculară pe două drepte dintr-un plan. • Locul punctelor egal depărtate de un plan este format de două plane paralele cu planul dat. • Unghiurile cu laturi paralele nesituate în acelaşi plan sunt egale dacă laturile sunt îndreptate în acelaşi sens şi suplementare dacă unul este ascuţit iar celălalt este obtuz. • Două drepte perpendiculare pe acelaşi plan.• Două plane paralele intersectate de un al treilea. Locuri geometrice Se numeşte loc geometric o figură plană sau un spaţiu ale cărei puncte se bucură toate de aceeaşi proprietate. este un plan perpendicular pe segment. • Locul geometric al punctelor de unde un segment dat se vede sub un unghi dat este arcul de cerc capabil de unghiul dat. este perpendiculară pe dreapta din plan. sunt paralele între ele. • Bisectoarea unui unghi este locul geometric al punctelor egal depărtate de laturile unghiului. este un cerc care are centrul în mijlocul segmentului. este o sferă cu centrul în punctul dat. dus prin mijlocul segmentului. este planul bisector al diedrului format de cele două plane. • Locul punctelor pentru care suma pătratelor distanţelor la două puncte fixe este constantă. • Locul punctelor egal depărtate de o dreaptă dată. • Dacă o dreaptă este perpendiculară pe un plan şi dacă din piciorul ei se duce o perpendiculară pe o dreaptă din plan. orice dreaptă care uneşte un punct de pe prima perpendiculară cu piciorul celei de a doua. determină pe cel din urmă drepte paralele. este perpendiculară pe orice dreaptă din acel plan. este un cilindru de rotaţie având dreapta dată ca axă de rotaţie a cilindrului. numit centru. • Cercul este locul geometric al punctelor egal depărtate de un punct din interior. • Locul punctelor pentru care diferenţa pătratelor distanţelor la două puncte fixe este constantă. • Locul punctelor din spaţiu egal depărtate de capetele unui segment. • Locul punctelor egal depărtate de un punct dat. este o perpendiculară pe dreapta care uneşte punctele fixe. care trece prin capetele segmentului.

1 Denumire Forma geometrică Formule A Triunghi G C O a a⋅h 2 1 GO = AO 3 A= (CO = OB) A = a⋅a = a2 G este la intersecţia diagonalelor B 2 h G Pătrat a A = a⋅b G este la intersecţia diagonalelor 3 G Dreptunghi a a A = a⋅b G este la intersecţia diagonalelor 4 G Paralelogram a b b 11 . crt. Ariile şi centrele de greutate ale acestora Nr.Figuri plane.

43 r 3π r 12 .5 a G A = a⋅b G este la intersecţia diagonalelor Romb b 6 A= b a O a+b ⋅h 2 1 2a + b GO = h 3 a+b h G b a Trapez 7 D r A = πr2 = (π/4)D2 G este în centrul cercului L = lungimea cercului = 2πr = πD G Cerc 8 A = (πr2 )/2 = =(π/8)D2 O G Semicerc GO = 4r = 0.

Volumele. ariile şi centrele de greutate ale acestora Figura geometrică Denumire Formule 13 . crt.r2) = π 4 (D2 – d2) G este în centrul cercurilor d C a 10 Sector circular G a⋅r α = ⋅⋅π⋅r2 0 2 360 2⋅r ⋅c GO = 3⋅ a A= α r C a O 11 Segment circular G f r (a − c ) + c ⋅ f 2 3 c GO = 12 ⋅ A A= α O r 12 A = π⋅a⋅b G este la intersecţia axelor G 2b Elipsă 2a Nr.9 D Inel concentric A = π (R2. Corpuri geometrice.

1 d V = π⋅r2⋅h = π 4 ⋅ d 2 ⋅h G h Al = 2⋅π⋅r⋅h = π⋅d⋅h At = π⋅d⋅h + π⋅d2/2 GO = h/2 r O Cilindru 2 D d V = π⋅h (R2 – r2) Al = 2⋅π⋅⋅h (R +r) =π⋅h (D + d) At = π⋅[h (D + d) + GO = h/2 1 2 2 (D – d )] 2 G h Cilindru gol R O r V=a⋅b⋅h Al = 2 ⋅ (a + b)⋅ h At = 2 ⋅ [h (a + b) + a⋅ b] G este la intersecţia diagonalelor 3 b Paralelipiped G h a 14 .

B şi B1 reprezintă ariile celor două baze ale trunchiului de piramidă) At = I h H a n⋅I ⋅ (a + b) + B + B1 2 1 B + 2 ⋅ B ⋅ B1 + 3 ⋅ B1 GO = h⋅ 4 B + B ⋅ B1 + B1 6 V= π ⋅h 3 ⋅ r2 G Con O r Al = π ⋅ r ⋅ g (h = înălţimea conului. n = nr. de laturi al poligonului ce reprezintă baza piramidei) 5 b Trunchi de piramidă dreaptă a⋅I +B 2 1 GO = h 4 h V= ⋅ (B + B1 + B ⋅ B1 ) 3 n⋅I Al = ⋅ (a + b) 2 At = n ⋅ Piramidă G O (I = înălţimea trapezului. de laturi al poligonului ce reprezintă baza piramidei.4 V= h h ⋅B 3 a⋅I Al = n ⋅ 2 I G O a (I = înălţimea triunghiului. g = generatoarea conului) At = π ⋅ r ⋅ (g + r) GO = g h 1 h 4 15 . n = nr.

g = generatoarea trunchiului de con) At = π ⋅ [g ⋅ (R + r) + R2 + r2] GO = 2 2 1 ⋅ h ⋅ R + 2 R 2 r + 3r 4 R 2 + r + Rr g 8 V= O G r Sferă At = 4 ⋅ π ⋅ r2 G este în centrul sferei 4 π ⋅ π⋅ r2 = ⋅ d3 3 6 d C h V= 9 Sector sferic G r O 2 π ⋅ π⋅ r2⋅ h = ⋅ d2⋅ h 3 6 π ⋅r At = (4 ⋅ h + C) 2 3 h G = ⋅ (r .7 r V= π ⋅h 3 ⋅ (R2 + r2 + R⋅r) Trunchi de con G R O h Al = π ⋅ g ⋅(R + r) (h = înălţimea trunchiului de con.) 4 2 10 Segment sferic (calotă sferică) C G h V = π⋅ h2 ⋅ (r ⋅( h )=π⋅h 3 c2 h2 + ) 8 6 Al = 2 ⋅ π ⋅ r ⋅ h = π 4 ⋅ (C2 + 4 ⋅ h2) r O At = π 2 2 3 (2 ⋅ r − h ) G= ⋅ 4 3⋅ r − h (C2 + 2 ⋅ h2) 16 .

8696 ⋅ D ⋅ d d R D Notaţii: V.centrul de greutate. n.75 ⋅ d 2 ) 13 D 15 A nu se poate calcula printr-o formulă simplă l Butoi d 14 Inel circular (tor) r V = 2 ⋅ π ⋅ R ⋅ r2 = 19.suprafaţa bazei mici.volumul corpului.înălţimea. 17 .suprafaţa laterală.suprafaţa totală. h.11 b V= π ⋅h 6 ⋅ 3⋅ a2 + 3⋅ b2 + h2 ( ) Al = 2 ⋅ π ⋅ r ⋅ h At = π ⋅ (2 ⋅ r ⋅ h + a2 + b2) Zonă sferică O a r V= h 12 4 ⋅π ⋅a ⋅b⋅c 3 Elipsoid a b A nu se poate calcula cu ajutorul unei formule simple c V ≅ π ⋅ l ⋅ (2 ⋅ D 2 + D ⋅ d + 0. Al. B-suprafaţa bazei mari. G.739⋅ R ⋅ r2 Al = 4 ⋅ π2⋅ R ⋅ r = π2⋅ D ⋅d= = 9. B1. At.numărul de laturi.

tg α = sin α / cos α.3600 900 1800 2700 300 450 trigonometrică 0 1 0 -1 sin 1 1 600 2 cos tg 1 0 0 ∞ -1 0 0 ∞ 1 3 2 1 3 3 2 1 2 2 1 2 1 3 2 1 2 3 18 .1 Semnele funcţiilor trigonometrice Cadranul sin cos tg ctg BC OC AT DS I + + + + II + III + + IV + Proprietăţi fundamentale: sin2 α + cos2 α = 1.4. cosec = 1 / sin α Valori ale funcţiilor trigonometrice: Tab. ctg α = cos α / sin α.2 Valori extreme şi valori particulare ale funcţiilor trigonometrice Funcţia 00 .Funcţii trigonometrice D y ct T I B sin tg S I I R -x O II I cos α x A fig. 4.1 C IV -y Reprezentarea grafică şi semnele funcţiilor trigonometrice în cele patru cadrane ale cercului cu raza R=1 Tab. sec α = 1 / cos α. 4.

4. tg (π − α ) = . cos (π − α ) = . cosec (π − α ) = cosec α d) Arce mărite sau micşorate de un număr impar de semicircumferinţe: tg [± (2K + 1)π + α ] = tg α. ctg (π − α ) = . sec α = cosec ( cosec α = sec ( π π 2 2 .ctg α.tg α.α).α). ctg (± 2 Kπ + α ) = ctg α.3 Relaţii dintre funcţiile trigonometrice ale aceluiaşi unghi Funcţia sin α cos α tg α trigonometrică sin α sin α tgα 1− cos 2 α cos α tg α ctg α ctg α 1 1 + cot g 2α cot gα 1 + cot g 2α 1 cot gα ctg α 1 + tg 2α 1 1 + tg α 2 1− sin 2 α cos α sin α 1 − sin 2 α 1 − sin 2 α sin α 1 − cos 2 α cosα cosα 1 − cos 2 α tg α 1 tgα Relaţii între funcţiile trigonometrice ale diferitelor arce: a) Arce simple şi complemenatre: sin α = cos ( cos α = sin ( π π 2 2 .cos α. cosec [± (2K + 1)π + α ] = .α). sec (π − α ) = . tg (± 2 Kπ + α ) = tg α. . cos (± 2 Kπ + α ) = cos α.cosec α e) Arce egale opuse şi de semne contrare: 19 . sec [± (2K + 1)π + α ] = . sec (± 2 Kπ + α ) = sec α. b) Arce mărite sau micşorate de un număr par de semicircumferinţe: (± 2 Kπ + α ) = sin α. .α). . cos [± (2K + 1)π + α ] = . sin [± (2K + 1)π + α ] = .ctg ∞ 0 ∞ 0 3 1 1 3 3 Tab.sec α. tg α = ctg ( ctg α = tg ( π π 2 2 . cosec (± 2 Kπ + α ) = cosec α sin c) Arce suplementare: sin (π − α ) = sin α. ctg [± (2K + 1)π + α ] = ctg α.α).sin α.cos α.sec α.α).

sin (− α ) = . sin α cosα α = 900 . cos (a ± b ) = cos a cos b ± sin a sin b. sec (− α ) = sec α.sin α. ctg ⎜ + α ⎟ = . cos (− α ) = cos α.tg α. tg (a ± b ) = tga ± tgb . tg ⎜ + α ⎟ = .α c= A= a2 + b2 .2) a .tg α. ctg (− α ) = . a α = 90 0 -β β = 900 .cosec α ⎠ ⎝2 sec ⎜ Funcţiile trigonometrice ale sumelor sau diferenţelor de unghiuri: sin (a ± b ) = sin a cos b ± cos a sin b. 4.cosec α. f) Arce mărite cu tg (− α ) = . b α β c A (aria) a.cosec α π 2 : sin ⎜ ⎞ ⎞ ⎛π ⎛π + α ⎟ = cos α. ⎠ ⎠ ⎝2 ⎝2 ⎞ ⎛π + α ⎟ = . c a b = . ⎠ ⎝2 ⎞ ⎛π cosec ⎜ + α ⎟ = .ctg α.ctg α.β 20 . 1 ± tga ⋅ tgb ctg (a ± b ) = ctga ⋅ ctgb ± 1 ctgb ± ctga Calculul trigonometric al triunghiurilor β a fig. ⎠ ⎠ ⎝2 ⎝2 ⎞ ⎞ ⎛π ⎛π cos ⎜ + α ⎟ = . 4. cosec (− α ) = . c α tg α = Rezolvare (fig. c = a ⋅b 2 a sin α = .2 c α b Triunghi dreptunghic Elementele triunghiului Date cerute a.sin α. b b tg β = .

a . α c2 c2 A = sin α ⋅ cosα = sin 2α 2 4 fig. 4. α. c. γ β c A (aria) Rezolvare (fig. tg β = . b − a ⋅ cos γ c b ⋅ sin γ b ⋅ sin γ . 4. γ sau a. cosα b2 tgα A= 2 c= a = c ⋅ sin α. α c A a b. b .β b A cos β = b= A= a . c β = 900 . a ⋅b A= ⋅ sin γ 2 21 . b = c ⋅ cos α. b.3) sin α = a ⋅ sin γ a ⋅ sin γ . α c A a b A b = a ⋅ ctg α. sin β = a − b ⋅ cos γ c c= a 2 + b 2 − 2 ⋅ a ⋅ b ⋅ cos γ . tg α = . sin α a2 ctgα A= 2 c= a = b ⋅ tg α.α c2 − a2 = a 2 (c + a )(c − a ) = c ⋅ cosα = c ⋅ sin β 2 (c + a )(c − a ) = 1 a ⋅ c ⋅ sin β b a.3 a Triunghi oarecare β γ b c α Elementele triunghiului Date cerute α a.

2⋅b⋅c 2 b⋅c a2 + c2 − b2 β p ⋅ ( p − b) = . b. c= sin α sin (β + γ ) a ⋅ b ⋅ sin γ a 2 ⋅ sin β ⋅ sin γ = . c α β γ A a ⋅ b ⋅ sin γ b ⋅ sin α = b ⋅ cos α ± a 2 − b 2 ⋅ sin 2 α 2 2 b2 + c2 − a2 α p ⋅ ( p − a) = cos α = . β. γ = 1800 – (α + β) b= β = 1800 – (α + γ). cos . cos = . β b c A α = 1800 – (β + γ). a a ⋅ sin γ c= = b ⋅ cos α ± a 2 − b 2 sin 2 α .pentru b < α) A a. sin α sin (β + γ ) a ⋅ sin γ a ⋅ sin γ = . a.a. A= 2 2 ⋅ sin α b ⋅ sin α sin β = . α. γ sau a. b. semnul . α β γ c a ⋅ sin β a ⋅ sin β = . cos . sin α A= (semnul + pentru b > α. 2⋅a ⋅b 2 a ⋅b p ⋅ ( p − a) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c) 22 . cos β = 2 2⋅a⋅c a⋅c cos γ = A= ( ) a2 + b2 − c2 γ p ⋅ ( p − c) .

.. Albatros. Ed. . 6. Prin labirintul geometriei”...1970..Agenda Tehnică”.Rezistenţa materialelor”. Buzdugan Gh. Bucureşti 1972. Tehnică.. Gheorghiu Th.. Duican L.Bibliografie: 1.. . M. Tehnică Bucureşti 1964. . Ştiinţifică şi pedagogică Bucureşti 1983.. Ed. ***.. Ed. Tănăsescu Fl. Bucureşti 1990 23 . . 4. 5. Ed. . . Editura Tehnică. T.Îndrumar matematic şi tehnic”. 3... Editura Tehnică.. 2. Bucureşti.Mic memorator matematic”.Matematici moderne”.... Bucureşti 1990. Enache.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->