Calcule de suprafeţe şi volume

1

Cuprins Noţiuni generale de geometrie plană .................................... 4 Unghiuri .................................................... 4 Triunghiuri................................................... 4 Patrulatere ................................................... 7 Cercul ...................................................... 8 Segmente proporţionale; Asemănare .................................. 9 Noţiuni generale de geometrie în spaţiu .................................. 9 Drepte şi plane ................................................ 9 Locuri geometrice ............................................. 10 Figuri plane. Ariile şi centrele de greutate ale acestora ..................... 11 Corpuri geometrice. Volumele, ariile şi centrele de greutate ale acestora ......... 13 Funcţii trigonometrice ............................................ 18 Reprezentarea grafică şi semnele funcţiilor trigonometrice în cele patru cadrane ale cercului cu raza R=1 ........................................... 18 Proprietăţi fundamentale: ........................................ 18 Valori ale funcţiilor trigonometrice: ................................. 18 Relaţii între funcţiile trigonometrice ale diferitelor arce: .................... 19 Funcţiile trigonometrice ale sumelor sau diferenţelor de unghiuri:.............. 20 Calculul trigonometric al triunghiurilor ............................... 20 Bibliografie:................................................... 23

2

În calitate de proiectant. astfel încât potenţialul beneficiar să poată cunoaşte implicaţiile financiare ale respectivului produs.Activitatea designerului presupune multiple cunoştinţe din diferite domenii. se impune calculul de necesar de materiale. echilibru. design ambiental sau design industrial. spaţiu necesar componentelor şi elementelor constructive. • habitaclu. designerul se confruntă cu situaţia de a efectua calcule de suparfeţe şi volume pentru a stabili: • necesarul de materiale. indiferent cât este de complicată se poate descompune în suprafeţe şi volume “primare”. Orice formă creată. Indiferent de domeniu în care se desfăşoară activitatea designerului: graphic design. Forma şi dimensiunile produsului trebuie să asigure: compatibilitatea cu funcţiile acestuia. ale căror calcule se pot deduce cu ajutorul formulelor şi calculelor prezentate în capitolele ce urmează. • capacitatea/volumul produsului proiectat. • dimensiunile şi forma produsului. 3 .

catete. dintr-un triunghi dreptunghic. • Teorema lui Pitagora: într-un triunghi dreptunghic. • Într-un triunghi isoscel.) – deci două triunghiuri sunt egale când au câte un unghi egal cuprins între două laturi respectiv egale. bisectoarea unghiului de la vârf este mediană şi înălţime. atunci B ≡ C şi reciproc (teorema triunghiului isoscel). • Într-un triunghi isoscel. • Într-un triunghi laturii mai mari i se opune unghiul mai mare şi reciproc.U.U. care au laturile necomune în prelungire. • Dacă într-un triunghi ABC.L. Unghiurile care au laturile perpendiculare. pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor catetelor: 4 .Noţiuni generale de geometrie plană Unghiuri Unghiurile egale sunt: Unghiurile opuse la vârf. Unghiurile cu laturi paralele şi îndreptate în acelaşi sens.) – deci două triunghiuri sunt egale când au câte o latură respectiv egală iar unghiurile alăturate acesteia sunt egale.L. • Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’ . se numeşte ipotenuză. o latură este mai mică decât suma celorlalte două şi mai mare decât diferenţa lor. Unghiurile cu laturi paralele dintre care unul este ascuţit iar celălalt aste obtuz. suma celor trei unghiuri este de 1800.) – deci două triunghiuri sunt egale când au laturile respectiv egale.  ≡ Â’ şi B ≡ B’ atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (U.L. • Dacă într-un triunghi unul din unghiuri este de 900 (unghi drept). AB ≡ AC . dintre care un unghi este ascuţit iar celălalt este obtuz. • În orice triunghi. triunghiul se numeşte dreptunghic. • Într-un triunghi isoscel. Unghiurile care au laturi perpendiculare şi sunt ambele ascuţite sau optuze. Unghiurile complementare sunt cele a căror sumă este de 900. Unghiurile corespondente. unghiurile de la bază sunt egale. Unghiurile interne sau externe situate de aceeaşi parte a secantei. medianele. AC ≡ A’C’ şi  ≡ Â’ atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (L. AC ≡ A’C’ şi BC ≡B’C’ atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (L. • Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’ . • • • • • • • • • • Triunghiuri • Într-un triunghi. Unghiurile suplementare (a căror sumă este de 1800) sunt: Unghiurile adiacente. iar celelalte două. • Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’. când aceasta taie două drepte paralele. înălţimile şi bisectoarele duse din vârfurile acestor unghiuri sunt egale. • Latura opusă unghiului de 900.L. alterne interne şi alterne externe formate de două drepte paralele tăiate de o secantă.

când au ipotenuzele şi câte o catetă respectiv egale. este paralelă cu o a treia şi egală cu jumătatea ei. b = m2 – n2. • Două triunghiuri dreptunghice sunt egale. • Bisectoarele interioare ale unui triunghi sunt concurente în centrul cercului înscris. determinată de mijloacele a două laturi. Avem următoarele relaţii: AD2 = BD ⋅ DC. • Mediatoarele într-un triunghi sunt concurente în centrul cercului circumscris triunghiului. AC = b.b2 D a 2 2 2 sau b =a -c b A Numerele pitagorice sunt numere întregi. AD ⊥ BC. • Bisectoarea interioară şi exterioară a unui unghi dintr-un triunghi. 5 . b. împart latura opusă într-un raport egal cu raportul laturilor ce formează unghiul (teorema bisectoarei). care respectă teorema lui Pitagora: a2 = b2 + c2 b 4 6 8 10 12 c 3 8 15 24 5 a 5 10 17 26 13 b 16 20 24 30 40 c 12 21 7 16 9 a 20 29 25 34 51 c B Notăm: A = 900. • Într-un triunghi dreapta care uneşte mijloacele a două laturi. AB = c. R= . BC = a. unde m şi n pot lua orice valori care fac ca b > 0. este paralelă cu cea de-a treia latură şi are ca lungime ½ din lungimea celei de-a treia latură. • Două triunghiuri dreptunghice sunt egale. AC2 = BC ⋅ DC. când au ipotenuzele şi câte un unghi ascuţit respectiv egale. r= . ra = BC 2 2 2 Triunghiurile dreptunghice care au ca laturi numere întregi. AB2 = BC ⋅ BD. AB2 + AC2 = BC2 AD = AB ⋅ AC a b+c−a b+c+a . • Înălţimile unui triunghi sunt concurente într-un punct numit ortocentru. • Linia mijlocie a unui triunghi. c.a2 = c2 + b2 iar pătratul unei catete este egal cu diferenţa dintre pătratul ipotenuzei şi pătratul celeilalte catete: C c2 = a2 . c = 2 ⋅ m ⋅ n. se obţin din formulele: a = m2 + n2. respectiv a. • Două bisectoare exterioare şi cea de a treia interioară sunt concurente în centrul cercului înscris.

mb. r = . atunci MB NC PA ⋅ ⋅ = 1 (teorema lui Menelaos. C unghiurile. βc. rc. 2 4 b+c 4⋅ R S S a ⋅b⋅c 2 ha = ⋅ p ⋅ ( p − a ) ⋅ ( p − b ) ⋅ ( p − c ) .• Dacă o dreaptă d ce nu trece prin nici unul din vârfurile unui triunghi ABC taie laturile acestuia BC. există următoarele relaţii: x A hb c a B • • • • • • hc b ha D C a ⋅ ha = p ⋅ ( p − a) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c) = p ⋅ r = ( p − a) ⋅ ra = ( p − b) ⋅ rb = ( p − c) ⋅ rc . • Medianele unui triunghi sunt concurente într-un punct numit centrul de greutate al triunghiului (baricentru) şi care este situat pe fiecare mediană la 2/3 de vârf. rb. ra. r. înălţimile. ha. R raza cercului circumscris. βa. lui BD cu CA şi respectiv CD cu AB. CA. BC. a. hb. P sunt punctele de intersecţie ale lui AD cu BC. R= p p−a a 4⋅S S= A + B + C =1800 b–c<a<b+c a2 = b2 + c2 – 2bx (x este proiecţia lui c pe latura b) dacă A < 900 a2 = b2 + c2 + 2bx (x este proiecţia lui c pe latura b) dacă A > 900 Relaţia lui Stewart: AD2⋅ BC = AB2⋅ DC + AC2⋅ BD – BD ⋅ DC ⋅ BC Aria unui triunghi oarecare este: 6 . B. • Dacă D este un punct ce nu aparţine dreptelor AB. S aria triunghiului. Această teoremă dă posibilitatea de a imagina o metodă prin care să se demonstreze că trei drepte sunt concurente). ma. c laturile. N. βb. b. 2 a ⋅ b⋅ c 2 b2 + c2 a2 S = r ⋅ ra ⋅ rb ⋅ rc = . ra = . iar M. ma2= − . P. N. AB respectiv în M. βa = ⋅ b ⋅ c ⋅ p ⋅ ( p − a) . medianele. atunci MB NC PA ⋅ ⋅ = −1 MC NA PB (teorema lui Ceva. • Într-un triunghi oarecare: A. razele cercului înscris şi exînscris. hc. CA. p semiperimetru. care definesc triunghiul ABC. bisectoarele interioare. mc . Această teoremă dă posibilitatea de a MC NA PB imagina o metodă prin care să se demonstreze că trei puncte sunt coliniare).

A + C = 1800 A a B 2. 2 7 . este paralelă cu bazele trapezului şi are lungimea egală cu semisuma celor două baze. • Dacă într-un patrulater laturile opuse sunt egale două câte două. Ln latura poligonului regulat de n laturi. • Într-un romb diagonalele sunt perpendiculare. L2n = 3. Sn aria. R raza cercului circumscris poligoanelor regulate. înscris în cerc. sau două laturi opuse sunt egale şi paralele. 1. sau diagonalele patrulaterului se taie (intersectează) în părţi egale. 2 n ⋅ R ⋅ Ln 4. atunci patrulaterul este un paralelogram. cele alăturate sunt suplementare. Suma unghiurilor unui poligon (convex) cu n laturi este de (2⋅ n – 4) ⋅900. An apotema aceluiaşi poligon. • Poligoane cu: n numărul laturilor. diagonalele se taie în părţi egale. Dacă a + b + c + d = 2 ⋅ p AC a ⋅ d + b ⋅ c = BD a ⋅ b + c ⋅ d b C c D S = ( p − a ) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c ) ⋅ ( p − d ) iar diagonala dusă prin intersecţia laturilor (a. este egală cu semidiferenţa lungimilor celor două baze. • Porţiunea din linia mijlocie a trapezului cuprinsă între cele două diagonale ale trapezului. iar laturile opuse sunt paralele şi egale două câte două. • Într-un pătrat diagonalele sunt perpendiculare şi egale. • Într-un trapez isoscel (laturile neparalele sunt egale şi formează cu cele paralele perechi de unghiuri egale) diagonalele sunt egale şi egal înclinate pe baze. • Linia mijlocie a unui trapez. 2. A2n = 2 ⋅ R ⋅ (R − an ) . 1 ⋅ 2 ⋅ R ⋅ ( R + an ) . S2n = .Patrulatere • Într-un paralelogram unghiurile opuse la vârf sunt egale. b): D = (a ⋅ b + c ⋅ d ) ⋅ (a ⋅ c + b ⋅ d ) a⋅d + b⋅c • Într-un dreptunghi diagonalele sunt egale. AC ⋅ BD = AB ⋅ DC + AD ⋅ BC (teorema d lui Ptolomeu) 3. • Relaţii într-un patrulater inscriptibil: 1. punctul de intersecţie al diagonalelor este centrul de simetrie al paralelogramului.

S = π⋅R2. ) a10 = R ⋅ 10 + 2 ⋅ 5 . 4 11. 8 . 5 −1 . 4 R ⋅ ( 5 − 1) . 7. L10’ = 10. 8. L = 2⋅π⋅R. 4 stelat: arcul laturii este 1440. • La arce egale care fac parte din acelaşi cerc sau cercuri egale.5. L10= 9. a4 = R⋅ 2 L = . l = aria sectorului de n0 = π ⋅ R ⋅ n0 180 π ⋅ R 2 ⋅ n0 360 0 Cercul • Orice diametru împarte cercul în două părţi egale. • O tangentă la cerc este perpendiculară pe rază la punctul de contact. a3 = R . Pentagon convex: arcul laturii este 720. Decagon R ⋅ 2 ( ( . • Unghiul la centru are aceeaşi măsură ca şi arcul cuprins între laturi. Cercul: raza R. 2 a5 = R ⋅ ( 5 + 1) . 2 2 S 4 = 2 ⋅ R 2 = L2 . Decagon R ⋅ 2 5 +1 . • Coarda mai lungă dintr-un cerc este mai aproape de centru decât cea mai scurtă. L3 = R ⋅ 3 . 4 convex: arcul laturii este 360. aria S. Pătrat: arcul laturii este de 900. corespund coarde egale şi unghiuri la centru egale şi reciproc. ) a10 = ' R ⋅ 10 − 2 ⋅ 5 . L4 = R ⋅ 2 . 4 stelat: arcul laturii este 1080. lungimea L. 2 3 ⋅ R 2 ⋅ 3 L2 ⋅ 3 S3 = = . L5 = R ⋅ 10 − 2 ⋅ 5 . • Arcele cuprinse între coarde paralele sunt egale. Pentagon ' a5 = L'5 = R ⋅ 10 + 2 ⋅ 5 . Triunghiul echilateral: arcul laturii este de 1200. 4 4 6. • Unghiul cu vârful pe cerc are ca măsură jumătatea arcului cuprins între laturi.

9 . dacă coarda trece prin punctul de contact. 5. • O paralelă la latura unui triunghi determină pe celelalte două. • Oricărui poligon regulat i se poate circumscrie şi înscrie un cerc. o dreaptă şi un punct exterior acesteia. 4. patru segmente proporţionale. • Unghiul cu vârful în interiorul cercului are ca măsură semisuma arcelor cuprinse între laturi. cu două laturi opuse. iar unghiurile formate de diagonale. Tangente exterioare când d = r + r′. Concentrice când d = 0. • Două drepte paralele cu un plan. o dreaptă paralelă cu prima. • Două cercuri de rază r şi r′ (r > r′) cu distanţa d între centrele lor pot fi: 1. • Unghiul format de o tangentă şi o coardă are ca măsură jumătatea arcului cuprins între ele. Tangente interioare când d = r . egale. două drepte concurente. vor determina pe oricare altă secantă tot segmente egale. trei puncte necoliniare (nesituate pe aceeaşi dreaptă). Asemănare • Mai multe drepte paralele care determină pe o secantă segmente egale. Exterioare când d > r + r′. Secante când r .r′. determină un plan paralel cu primul. două drepte paralele. 3. • Două triunghiuri sunt asemenea când au câte două unghiuri egale. • Două triunghiuri sunt asemenea când au câte un unghi egal cuprins între două laturi respectiv proporţionale. 2. determină pe cel de-al doilea. • Raportul perimetrelor a două poligoane asemenea este egal cu raportul a două laturi omoloage.• Unghiul cu vârful în afara cercului are ca măsură semidiferenţa arcelor cuprinse între laturi. • Un plan dus printr-o dreaptă paralelă cu alt plan. Segmente proporţionale. 3. • Două plane se intersectează după o dreaptă. în două segmente proporţionale cu laturi adiacente. Noţiuni generale de geometrie în spaţiu Drepte şi plane • Un plan poate fi determinat de: 1. 2. • Raportul ariilor a două poligoane asemenea este egal cu raportul pătratelor a două laturi omoloage. • Patrulaterul inscriptibil (are toate vârfurile pe acelaşi cerc) are unghiurile opuse suplementare. • Bisectoarea unui triunghi împarte latura pe care cade. • Două triunghiuri sunt asemenea când toate laturile unuia sunt proporţionale cu ale celuilalt.r′ < d < r + r′ 4.

este un plan perpendicular pe segment. • Locul punctelor din spaţiu egal depărtate de capetele unui segment. numit centru. • O dreaptă perpendiculară pe două drepte dintr-un plan. este perpendiculară pe dreapta din plan. • Locul punctelor pentru care diferenţa pătratelor distanţelor la două puncte fixe este constantă. • Locul punctelor pentru care suma pătratelor distanţelor la două puncte fixe este constantă. este un cerc care are centrul în mijlocul segmentului. sunt paralele între ele. este o sferă cu centrul în punctul dat. • Locul punctelor egal depărtate de două plane care se intersectează. este planul bisector al diedrului format de cele două plane. • Bisectoarea unui unghi este locul geometric al punctelor egal depărtate de laturile unghiului. • Mediatoarea unui segment (perpendiculara dusă pe segment în mijlocul său) este locul geometric al punctelor egal depărtate de capetele segmentului. este un cilindru de rotaţie având dreapta dată ca axă de rotaţie a cilindrului. • Locul punctelor pentru care raportul distanţelor la două puncte fixe este constant. • Locul punctelor egal depărtate de o dreaptă dată.• Două plane paralele intersectate de un al treilea. • Cercul este locul geometric al punctelor egal depărtate de un punct din interior. • Locul punctelor egal depărtate de un punct dat. orice dreaptă care uneşte un punct de pe prima perpendiculară cu piciorul celei de a doua. dus prin mijlocul segmentului. care trece prin capetele segmentului. este o perpendiculară pe dreapta care uneşte punctele fixe. • Locul punctelor egal depărtate de un plan este format de două plane paralele cu planul dat. • Dacă o dreaptă este perpendiculară pe un plan şi dacă din piciorul ei se duce o perpendiculară pe o dreaptă din plan. • Locul geometric al punctelor de unde un segment dat se vede sub un unghi dat este arcul de cerc capabil de unghiul dat. este un cerc care are centrul pe dreapta care uneşte punctele fixe. determină pe cel din urmă drepte paralele. • Unghiurile cu laturi paralele nesituate în acelaşi plan sunt egale dacă laturile sunt îndreptate în acelaşi sens şi suplementare dacă unul este ascuţit iar celălalt este obtuz. Locuri geometrice Se numeşte loc geometric o figură plană sau un spaţiu ale cărei puncte se bucură toate de aceeaşi proprietate. • Două drepte perpendiculare pe acelaşi plan. este perpendiculară pe orice dreaptă din acel plan. 10 .

Figuri plane. 1 Denumire Forma geometrică Formule A Triunghi G C O a a⋅h 2 1 GO = AO 3 A= (CO = OB) A = a⋅a = a2 G este la intersecţia diagonalelor B 2 h G Pătrat a A = a⋅b G este la intersecţia diagonalelor 3 G Dreptunghi a a A = a⋅b G este la intersecţia diagonalelor 4 G Paralelogram a b b 11 . crt. Ariile şi centrele de greutate ale acestora Nr.

5 a G A = a⋅b G este la intersecţia diagonalelor Romb b 6 A= b a O a+b ⋅h 2 1 2a + b GO = h 3 a+b h G b a Trapez 7 D r A = πr2 = (π/4)D2 G este în centrul cercului L = lungimea cercului = 2πr = πD G Cerc 8 A = (πr2 )/2 = =(π/8)D2 O G Semicerc GO = 4r = 0.43 r 3π r 12 .

ariile şi centrele de greutate ale acestora Figura geometrică Denumire Formule 13 . crt.r2) = π 4 (D2 – d2) G este în centrul cercurilor d C a 10 Sector circular G a⋅r α = ⋅⋅π⋅r2 0 2 360 2⋅r ⋅c GO = 3⋅ a A= α r C a O 11 Segment circular G f r (a − c ) + c ⋅ f 2 3 c GO = 12 ⋅ A A= α O r 12 A = π⋅a⋅b G este la intersecţia axelor G 2b Elipsă 2a Nr. Volumele.9 D Inel concentric A = π (R2. Corpuri geometrice.

1 d V = π⋅r2⋅h = π 4 ⋅ d 2 ⋅h G h Al = 2⋅π⋅r⋅h = π⋅d⋅h At = π⋅d⋅h + π⋅d2/2 GO = h/2 r O Cilindru 2 D d V = π⋅h (R2 – r2) Al = 2⋅π⋅⋅h (R +r) =π⋅h (D + d) At = π⋅[h (D + d) + GO = h/2 1 2 2 (D – d )] 2 G h Cilindru gol R O r V=a⋅b⋅h Al = 2 ⋅ (a + b)⋅ h At = 2 ⋅ [h (a + b) + a⋅ b] G este la intersecţia diagonalelor 3 b Paralelipiped G h a 14 .

n = nr. B şi B1 reprezintă ariile celor două baze ale trunchiului de piramidă) At = I h H a n⋅I ⋅ (a + b) + B + B1 2 1 B + 2 ⋅ B ⋅ B1 + 3 ⋅ B1 GO = h⋅ 4 B + B ⋅ B1 + B1 6 V= π ⋅h 3 ⋅ r2 G Con O r Al = π ⋅ r ⋅ g (h = înălţimea conului. de laturi al poligonului ce reprezintă baza piramidei. g = generatoarea conului) At = π ⋅ r ⋅ (g + r) GO = g h 1 h 4 15 . n = nr. de laturi al poligonului ce reprezintă baza piramidei) 5 b Trunchi de piramidă dreaptă a⋅I +B 2 1 GO = h 4 h V= ⋅ (B + B1 + B ⋅ B1 ) 3 n⋅I Al = ⋅ (a + b) 2 At = n ⋅ Piramidă G O (I = înălţimea trapezului.4 V= h h ⋅B 3 a⋅I Al = n ⋅ 2 I G O a (I = înălţimea triunghiului.

) 4 2 10 Segment sferic (calotă sferică) C G h V = π⋅ h2 ⋅ (r ⋅( h )=π⋅h 3 c2 h2 + ) 8 6 Al = 2 ⋅ π ⋅ r ⋅ h = π 4 ⋅ (C2 + 4 ⋅ h2) r O At = π 2 2 3 (2 ⋅ r − h ) G= ⋅ 4 3⋅ r − h (C2 + 2 ⋅ h2) 16 . g = generatoarea trunchiului de con) At = π ⋅ [g ⋅ (R + r) + R2 + r2] GO = 2 2 1 ⋅ h ⋅ R + 2 R 2 r + 3r 4 R 2 + r + Rr g 8 V= O G r Sferă At = 4 ⋅ π ⋅ r2 G este în centrul sferei 4 π ⋅ π⋅ r2 = ⋅ d3 3 6 d C h V= 9 Sector sferic G r O 2 π ⋅ π⋅ r2⋅ h = ⋅ d2⋅ h 3 6 π ⋅r At = (4 ⋅ h + C) 2 3 h G = ⋅ (r .7 r V= π ⋅h 3 ⋅ (R2 + r2 + R⋅r) Trunchi de con G R O h Al = π ⋅ g ⋅(R + r) (h = înălţimea trunchiului de con.

At.volumul corpului.75 ⋅ d 2 ) 13 D 15 A nu se poate calcula printr-o formulă simplă l Butoi d 14 Inel circular (tor) r V = 2 ⋅ π ⋅ R ⋅ r2 = 19. G. Al.739⋅ R ⋅ r2 Al = 4 ⋅ π2⋅ R ⋅ r = π2⋅ D ⋅d= = 9.centrul de greutate.suprafaţa totală. n.8696 ⋅ D ⋅ d d R D Notaţii: V. B-suprafaţa bazei mari.suprafaţa laterală. B1.suprafaţa bazei mici.11 b V= π ⋅h 6 ⋅ 3⋅ a2 + 3⋅ b2 + h2 ( ) Al = 2 ⋅ π ⋅ r ⋅ h At = π ⋅ (2 ⋅ r ⋅ h + a2 + b2) Zonă sferică O a r V= h 12 4 ⋅π ⋅a ⋅b⋅c 3 Elipsoid a b A nu se poate calcula cu ajutorul unei formule simple c V ≅ π ⋅ l ⋅ (2 ⋅ D 2 + D ⋅ d + 0. h. 17 .numărul de laturi.înălţimea.

4.3600 900 1800 2700 300 450 trigonometrică 0 1 0 -1 sin 1 1 600 2 cos tg 1 0 0 ∞ -1 0 0 ∞ 1 3 2 1 3 3 2 1 2 2 1 2 1 3 2 1 2 3 18 .1 Semnele funcţiilor trigonometrice Cadranul sin cos tg ctg BC OC AT DS I + + + + II + III + + IV + Proprietăţi fundamentale: sin2 α + cos2 α = 1.2 Valori extreme şi valori particulare ale funcţiilor trigonometrice Funcţia 00 .Funcţii trigonometrice D y ct T I B sin tg S I I R -x O II I cos α x A fig. 4. cosec = 1 / sin α Valori ale funcţiilor trigonometrice: Tab.4.1 C IV -y Reprezentarea grafică şi semnele funcţiilor trigonometrice în cele patru cadrane ale cercului cu raza R=1 Tab. sec α = 1 / cos α. ctg α = cos α / sin α. tg α = sin α / cos α.

α).cos α.cos α. tg (π − α ) = . sin [± (2K + 1)π + α ] = . sec (± 2 Kπ + α ) = sec α. cosec [± (2K + 1)π + α ] = .α). tg α = ctg ( ctg α = tg ( π π 2 2 . .cosec α e) Arce egale opuse şi de semne contrare: 19 .ctg ∞ 0 ∞ 0 3 1 1 3 3 Tab. tg (± 2 Kπ + α ) = tg α.sec α.sec α.α).α). cos (π − α ) = . cos (± 2 Kπ + α ) = cos α.sin α. b) Arce mărite sau micşorate de un număr par de semicircumferinţe: (± 2 Kπ + α ) = sin α. . ctg (± 2 Kπ + α ) = ctg α.α).ctg α. 4. sec (π − α ) = .3 Relaţii dintre funcţiile trigonometrice ale aceluiaşi unghi Funcţia sin α cos α tg α trigonometrică sin α sin α tgα 1− cos 2 α cos α tg α ctg α ctg α 1 1 + cot g 2α cot gα 1 + cot g 2α 1 cot gα ctg α 1 + tg 2α 1 1 + tg α 2 1− sin 2 α cos α sin α 1 − sin 2 α 1 − sin 2 α sin α 1 − cos 2 α cosα cosα 1 − cos 2 α tg α 1 tgα Relaţii între funcţiile trigonometrice ale diferitelor arce: a) Arce simple şi complemenatre: sin α = cos ( cos α = sin ( π π 2 2 . sec α = cosec ( cosec α = sec ( π π 2 2 . cos [± (2K + 1)π + α ] = . sec [± (2K + 1)π + α ] = .tg α. ctg [± (2K + 1)π + α ] = ctg α. cosec (π − α ) = cosec α d) Arce mărite sau micşorate de un număr impar de semicircumferinţe: tg [± (2K + 1)π + α ] = tg α. . ctg (π − α ) = . cosec (± 2 Kπ + α ) = cosec α sin c) Arce suplementare: sin (π − α ) = sin α.α).

c = a ⋅b 2 a sin α = . c a b = .ctg α.tg α.sin α. c α tg α = Rezolvare (fig.sin (− α ) = . cos (− α ) = cos α.β 20 .2 c α b Triunghi dreptunghic Elementele triunghiului Date cerute a. cosec (− α ) = .α c= A= a2 + b2 .cosec α π 2 : sin ⎜ ⎞ ⎞ ⎛π ⎛π + α ⎟ = cos α. cos (a ± b ) = cos a cos b ± sin a sin b. 1 ± tga ⋅ tgb ctg (a ± b ) = ctga ⋅ ctgb ± 1 ctgb ± ctga Calculul trigonometric al triunghiurilor β a fig. 4. ctg ⎜ + α ⎟ = . a α = 90 0 -β β = 900 .ctg α. ctg (− α ) = . ⎠ ⎠ ⎝2 ⎝2 ⎞ ⎞ ⎛π ⎛π cos ⎜ + α ⎟ = .sin α. tg ⎜ + α ⎟ = . sin α cosα α = 900 . f) Arce mărite cu tg (− α ) = . 4.cosec α.cosec α ⎠ ⎝2 sec ⎜ Funcţiile trigonometrice ale sumelor sau diferenţelor de unghiuri: sin (a ± b ) = sin a cos b ± cos a sin b.2) a . ⎠ ⎝2 ⎞ ⎛π cosec ⎜ + α ⎟ = . ⎠ ⎠ ⎝2 ⎝2 ⎞ ⎛π + α ⎟ = . b b tg β = . b α β c A (aria) a. sec (− α ) = sec α.tg α. tg (a ± b ) = tga ± tgb .

γ β c A (aria) Rezolvare (fig.3) sin α = a ⋅ sin γ a ⋅ sin γ . 4.3 a Triunghi oarecare β γ b c α Elementele triunghiului Date cerute α a. c β = 900 . b − a ⋅ cos γ c b ⋅ sin γ b ⋅ sin γ . α c A a b. γ sau a. α c2 c2 A = sin α ⋅ cosα = sin 2α 2 4 fig. tg α = . sin α a2 ctgα A= 2 c= a = b ⋅ tg α. sin β = a − b ⋅ cos γ c c= a 2 + b 2 − 2 ⋅ a ⋅ b ⋅ cos γ . α c A a b A b = a ⋅ ctg α.β b A cos β = b= A= a . 4. b = c ⋅ cos α. c. tg β = . a . a ⋅b A= ⋅ sin γ 2 21 . α.α c2 − a2 = a 2 (c + a )(c − a ) = c ⋅ cosα = c ⋅ sin β 2 (c + a )(c − a ) = 1 a ⋅ c ⋅ sin β b a. cosα b2 tgα A= 2 c= a = c ⋅ sin α. b . b.

α β γ c a ⋅ sin β a ⋅ sin β = . cos β = 2 2⋅a⋅c a⋅c cos γ = A= ( ) a2 + b2 − c2 γ p ⋅ ( p − c) . sin α sin (β + γ ) a ⋅ sin γ a ⋅ sin γ = . b. γ = 1800 – (α + β) b= β = 1800 – (α + γ). A= 2 2 ⋅ sin α b ⋅ sin α sin β = . 2⋅b⋅c 2 b⋅c a2 + c2 − b2 β p ⋅ ( p − b) = . c α β γ A a ⋅ b ⋅ sin γ b ⋅ sin α = b ⋅ cos α ± a 2 − b 2 ⋅ sin 2 α 2 2 b2 + c2 − a2 α p ⋅ ( p − a) = cos α = . a. cos . cos = . β b c A α = 1800 – (β + γ).a. a a ⋅ sin γ c= = b ⋅ cos α ± a 2 − b 2 sin 2 α . γ sau a. cos . α.pentru b < α) A a. sin α A= (semnul + pentru b > α. b. c= sin α sin (β + γ ) a ⋅ b ⋅ sin γ a 2 ⋅ sin β ⋅ sin γ = . β. semnul . 2⋅a ⋅b 2 a ⋅b p ⋅ ( p − a) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c) 22 .

Bucureşti. Ed.. Gheorghiu Th. .Matematici moderne”.. Bucureşti 1990 23 .. Editura Tehnică. M. Tehnică.. 5. .. 4. Buzdugan Gh.. .... Editura Tehnică. Enache. Tehnică Bucureşti 1964.. .. 3. Tănăsescu Fl. Bucureşti 1990. Duican L. Ed.Îndrumar matematic şi tehnic”. Ed. .. ***. Albatros.. .Agenda Tehnică”. Ştiinţifică şi pedagogică Bucureşti 1983. Ed.. 6.1970.Bibliografie: 1.. 2.Rezistenţa materialelor”. T.Mic memorator matematic”.. Prin labirintul geometriei”. Bucureşti 1972.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful