Calcule de suprafeţe şi volume

1

Cuprins Noţiuni generale de geometrie plană .................................... 4 Unghiuri .................................................... 4 Triunghiuri................................................... 4 Patrulatere ................................................... 7 Cercul ...................................................... 8 Segmente proporţionale; Asemănare .................................. 9 Noţiuni generale de geometrie în spaţiu .................................. 9 Drepte şi plane ................................................ 9 Locuri geometrice ............................................. 10 Figuri plane. Ariile şi centrele de greutate ale acestora ..................... 11 Corpuri geometrice. Volumele, ariile şi centrele de greutate ale acestora ......... 13 Funcţii trigonometrice ............................................ 18 Reprezentarea grafică şi semnele funcţiilor trigonometrice în cele patru cadrane ale cercului cu raza R=1 ........................................... 18 Proprietăţi fundamentale: ........................................ 18 Valori ale funcţiilor trigonometrice: ................................. 18 Relaţii între funcţiile trigonometrice ale diferitelor arce: .................... 19 Funcţiile trigonometrice ale sumelor sau diferenţelor de unghiuri:.............. 20 Calculul trigonometric al triunghiurilor ............................... 20 Bibliografie:................................................... 23

2

Forma şi dimensiunile produsului trebuie să asigure: compatibilitatea cu funcţiile acestuia. designerul se confruntă cu situaţia de a efectua calcule de suparfeţe şi volume pentru a stabili: • necesarul de materiale. spaţiu necesar componentelor şi elementelor constructive. 3 . În calitate de proiectant. indiferent cât este de complicată se poate descompune în suprafeţe şi volume “primare”. • dimensiunile şi forma produsului.Activitatea designerului presupune multiple cunoştinţe din diferite domenii. astfel încât potenţialul beneficiar să poată cunoaşte implicaţiile financiare ale respectivului produs. se impune calculul de necesar de materiale. ale căror calcule se pot deduce cu ajutorul formulelor şi calculelor prezentate în capitolele ce urmează. design ambiental sau design industrial. Indiferent de domeniu în care se desfăşoară activitatea designerului: graphic design. • capacitatea/volumul produsului proiectat. echilibru. • habitaclu. Orice formă creată.

o latură este mai mică decât suma celorlalte două şi mai mare decât diferenţa lor. AB ≡ AC . AC ≡ A’C’ şi BC ≡B’C’ atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (L. AC ≡ A’C’ şi  ≡ Â’ atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (L.L. • Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’ .  ≡ Â’ şi B ≡ B’ atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ (U.U. care au laturile necomune în prelungire. dintr-un triunghi dreptunghic.U. • Dacă într-un triunghi unul din unghiuri este de 900 (unghi drept). • Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’. • Latura opusă unghiului de 900. • Într-un triunghi isoscel. Unghiurile complementare sunt cele a căror sumă este de 900. • Teorema lui Pitagora: într-un triunghi dreptunghic.L. suma celor trei unghiuri este de 1800. alterne interne şi alterne externe formate de două drepte paralele tăiate de o secantă.) – deci două triunghiuri sunt egale când au câte o latură respectiv egală iar unghiurile alăturate acesteia sunt egale. atunci B ≡ C şi reciproc (teorema triunghiului isoscel). Unghiurile suplementare (a căror sumă este de 1800) sunt: Unghiurile adiacente. unghiurile de la bază sunt egale. • Într-un triunghi isoscel. bisectoarea unghiului de la vârf este mediană şi înălţime.L. înălţimile şi bisectoarele duse din vârfurile acestor unghiuri sunt egale. medianele. când aceasta taie două drepte paralele. iar celelalte două. pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor catetelor: 4 . catete.L. Unghiurile cu laturi paralele dintre care unul este ascuţit iar celălalt aste obtuz. • • • • • • • • • • Triunghiuri • Într-un triunghi. • Într-un triunghi laturii mai mari i se opune unghiul mai mare şi reciproc.Noţiuni generale de geometrie plană Unghiuri Unghiurile egale sunt: Unghiurile opuse la vârf.) – deci două triunghiuri sunt egale când au laturile respectiv egale. Unghiurile interne sau externe situate de aceeaşi parte a secantei. Unghiurile cu laturi paralele şi îndreptate în acelaşi sens. dintre care un unghi este ascuţit iar celălalt este obtuz. se numeşte ipotenuză. • Dacă triunghiurile ABC şi A’B’C’ au AB ≡ A’B’ .) – deci două triunghiuri sunt egale când au câte un unghi egal cuprins între două laturi respectiv egale. Unghiurile care au laturi perpendiculare şi sunt ambele ascuţite sau optuze. triunghiul se numeşte dreptunghic. • Dacă într-un triunghi ABC. Unghiurile care au laturile perpendiculare. • Într-un triunghi isoscel. Unghiurile corespondente. • În orice triunghi.

c = 2 ⋅ m ⋅ n. • Înălţimile unui triunghi sunt concurente într-un punct numit ortocentru. • Două triunghiuri dreptunghice sunt egale. când au ipotenuzele şi câte un unghi ascuţit respectiv egale. r= . b. unde m şi n pot lua orice valori care fac ca b > 0. AB2 = BC ⋅ BD. • Într-un triunghi dreapta care uneşte mijloacele a două laturi. • Două bisectoare exterioare şi cea de a treia interioară sunt concurente în centrul cercului înscris. respectiv a. AC = b. împart latura opusă într-un raport egal cu raportul laturilor ce formează unghiul (teorema bisectoarei). • Două triunghiuri dreptunghice sunt egale. • Linia mijlocie a unui triunghi. este paralelă cu cea de-a treia latură şi are ca lungime ½ din lungimea celei de-a treia latură. se obţin din formulele: a = m2 + n2. • Bisectoarele interioare ale unui triunghi sunt concurente în centrul cercului înscris. determinată de mijloacele a două laturi. AD ⊥ BC. când au ipotenuzele şi câte o catetă respectiv egale. ra = BC 2 2 2 Triunghiurile dreptunghice care au ca laturi numere întregi.a2 = c2 + b2 iar pătratul unei catete este egal cu diferenţa dintre pătratul ipotenuzei şi pătratul celeilalte catete: C c2 = a2 . AC2 = BC ⋅ DC. R= . b = m2 – n2.b2 D a 2 2 2 sau b =a -c b A Numerele pitagorice sunt numere întregi. AB = c. • Bisectoarea interioară şi exterioară a unui unghi dintr-un triunghi. • Mediatoarele într-un triunghi sunt concurente în centrul cercului circumscris triunghiului. c. BC = a. care respectă teorema lui Pitagora: a2 = b2 + c2 b 4 6 8 10 12 c 3 8 15 24 5 a 5 10 17 26 13 b 16 20 24 30 40 c 12 21 7 16 9 a 20 29 25 34 51 c B Notăm: A = 900. este paralelă cu o a treia şi egală cu jumătatea ei. AB2 + AC2 = BC2 AD = AB ⋅ AC a b+c−a b+c+a . Avem următoarele relaţii: AD2 = BD ⋅ DC. 5 .

ra. Această teoremă dă posibilitatea de a MC NA PB imagina o metodă prin care să se demonstreze că trei puncte sunt coliniare). ha. rc. βb. există următoarele relaţii: x A hb c a B • • • • • • hc b ha D C a ⋅ ha = p ⋅ ( p − a) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c) = p ⋅ r = ( p − a) ⋅ ra = ( p − b) ⋅ rb = ( p − c) ⋅ rc . p semiperimetru. B. • Medianele unui triunghi sunt concurente într-un punct numit centrul de greutate al triunghiului (baricentru) şi care este situat pe fiecare mediană la 2/3 de vârf. • Într-un triunghi oarecare: A. ma. S aria triunghiului. a. bisectoarele interioare. CA. mb. hb. AB respectiv în M. înălţimile. βc. • Dacă D este un punct ce nu aparţine dreptelor AB. care definesc triunghiul ABC. medianele. CA. βa = ⋅ b ⋅ c ⋅ p ⋅ ( p − a) . N. mc . Această teoremă dă posibilitatea de a imagina o metodă prin care să se demonstreze că trei drepte sunt concurente). rb. lui BD cu CA şi respectiv CD cu AB. C unghiurile. R= p p−a a 4⋅S S= A + B + C =1800 b–c<a<b+c a2 = b2 + c2 – 2bx (x este proiecţia lui c pe latura b) dacă A < 900 a2 = b2 + c2 + 2bx (x este proiecţia lui c pe latura b) dacă A > 900 Relaţia lui Stewart: AD2⋅ BC = AB2⋅ DC + AC2⋅ BD – BD ⋅ DC ⋅ BC Aria unui triunghi oarecare este: 6 . hc. b. R raza cercului circumscris. c laturile. atunci MB NC PA ⋅ ⋅ = −1 MC NA PB (teorema lui Ceva. 2 4 b+c 4⋅ R S S a ⋅b⋅c 2 ha = ⋅ p ⋅ ( p − a ) ⋅ ( p − b ) ⋅ ( p − c ) . P. iar M. ma2= − . ra = . N. r. atunci MB NC PA ⋅ ⋅ = 1 (teorema lui Menelaos. 2 a ⋅ b⋅ c 2 b2 + c2 a2 S = r ⋅ ra ⋅ rb ⋅ rc = . P sunt punctele de intersecţie ale lui AD cu BC.• Dacă o dreaptă d ce nu trece prin nici unul din vârfurile unui triunghi ABC taie laturile acestuia BC. βa. r = . BC. razele cercului înscris şi exînscris.

A + C = 1800 A a B 2. R raza cercului circumscris poligoanelor regulate. L2n = 3. AC ⋅ BD = AB ⋅ DC + AD ⋅ BC (teorema d lui Ptolomeu) 3. • Relaţii într-un patrulater inscriptibil: 1. b): D = (a ⋅ b + c ⋅ d ) ⋅ (a ⋅ c + b ⋅ d ) a⋅d + b⋅c • Într-un dreptunghi diagonalele sunt egale.Patrulatere • Într-un paralelogram unghiurile opuse la vârf sunt egale. punctul de intersecţie al diagonalelor este centrul de simetrie al paralelogramului. sau diagonalele patrulaterului se taie (intersectează) în părţi egale. S2n = . este paralelă cu bazele trapezului şi are lungimea egală cu semisuma celor două baze. Sn aria. 2 n ⋅ R ⋅ Ln 4. iar laturile opuse sunt paralele şi egale două câte două. 1 ⋅ 2 ⋅ R ⋅ ( R + an ) . diagonalele se taie în părţi egale. A2n = 2 ⋅ R ⋅ (R − an ) . 2 7 . cele alăturate sunt suplementare. • Poligoane cu: n numărul laturilor. înscris în cerc. • Porţiunea din linia mijlocie a trapezului cuprinsă între cele două diagonale ale trapezului. atunci patrulaterul este un paralelogram. An apotema aceluiaşi poligon. 1. Suma unghiurilor unui poligon (convex) cu n laturi este de (2⋅ n – 4) ⋅900. • Într-un pătrat diagonalele sunt perpendiculare şi egale. este egală cu semidiferenţa lungimilor celor două baze. sau două laturi opuse sunt egale şi paralele. • Dacă într-un patrulater laturile opuse sunt egale două câte două. Dacă a + b + c + d = 2 ⋅ p AC a ⋅ d + b ⋅ c = BD a ⋅ b + c ⋅ d b C c D S = ( p − a ) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c ) ⋅ ( p − d ) iar diagonala dusă prin intersecţia laturilor (a. 2. Ln latura poligonului regulat de n laturi. • Linia mijlocie a unui trapez. • Într-un trapez isoscel (laturile neparalele sunt egale şi formează cu cele paralele perechi de unghiuri egale) diagonalele sunt egale şi egal înclinate pe baze. • Într-un romb diagonalele sunt perpendiculare.

4 convex: arcul laturii este 360. Pătrat: arcul laturii este de 900. a3 = R . l = aria sectorului de n0 = π ⋅ R ⋅ n0 180 π ⋅ R 2 ⋅ n0 360 0 Cercul • Orice diametru împarte cercul în două părţi egale. 4 stelat: arcul laturii este 1440. • Arcele cuprinse între coarde paralele sunt egale. corespund coarde egale şi unghiuri la centru egale şi reciproc. 8 . S = π⋅R2. 7. L4 = R ⋅ 2 . Decagon R ⋅ 2 ( ( . • Unghiul la centru are aceeaşi măsură ca şi arcul cuprins între laturi. lungimea L. 4 4 6. 2 3 ⋅ R 2 ⋅ 3 L2 ⋅ 3 S3 = = . • O tangentă la cerc este perpendiculară pe rază la punctul de contact. ) a10 = ' R ⋅ 10 − 2 ⋅ 5 . 4 R ⋅ ( 5 − 1) . 8. a4 = R⋅ 2 L = . • Unghiul cu vârful pe cerc are ca măsură jumătatea arcului cuprins între laturi. 5 −1 . L = 2⋅π⋅R. 2 2 S 4 = 2 ⋅ R 2 = L2 . Triunghiul echilateral: arcul laturii este de 1200. Pentagon ' a5 = L'5 = R ⋅ 10 + 2 ⋅ 5 . aria S. Cercul: raza R. Pentagon convex: arcul laturii este 720. 4 11. L5 = R ⋅ 10 − 2 ⋅ 5 . ) a10 = R ⋅ 10 + 2 ⋅ 5 . 2 a5 = R ⋅ ( 5 + 1) . • Coarda mai lungă dintr-un cerc este mai aproape de centru decât cea mai scurtă. 4 stelat: arcul laturii este 1080. L10= 9. Decagon R ⋅ 2 5 +1 . L3 = R ⋅ 3 . L10’ = 10. • La arce egale care fac parte din acelaşi cerc sau cercuri egale.5.

• Două triunghiuri sunt asemenea când au câte un unghi egal cuprins între două laturi respectiv proporţionale. Secante când r . o dreaptă şi un punct exterior acesteia. Tangente interioare când d = r . • Patrulaterul inscriptibil (are toate vârfurile pe acelaşi cerc) are unghiurile opuse suplementare. o dreaptă paralelă cu prima.r′. • Două triunghiuri sunt asemenea când au câte două unghiuri egale. determină pe cel de-al doilea. Asemănare • Mai multe drepte paralele care determină pe o secantă segmente egale.r′ < d < r + r′ 4. 5. cu două laturi opuse. • Bisectoarea unui triunghi împarte latura pe care cade. vor determina pe oricare altă secantă tot segmente egale. • Două triunghiuri sunt asemenea când toate laturile unuia sunt proporţionale cu ale celuilalt. • Două cercuri de rază r şi r′ (r > r′) cu distanţa d între centrele lor pot fi: 1. Concentrice când d = 0. dacă coarda trece prin punctul de contact. • Două drepte paralele cu un plan.• Unghiul cu vârful în afara cercului are ca măsură semidiferenţa arcelor cuprinse între laturi. • Raportul perimetrelor a două poligoane asemenea este egal cu raportul a două laturi omoloage. • Oricărui poligon regulat i se poate circumscrie şi înscrie un cerc. 2. iar unghiurile formate de diagonale. egale. Tangente exterioare când d = r + r′. • Unghiul format de o tangentă şi o coardă are ca măsură jumătatea arcului cuprins între ele. • Un plan dus printr-o dreaptă paralelă cu alt plan. 9 . 3. Segmente proporţionale. patru segmente proporţionale. • O paralelă la latura unui triunghi determină pe celelalte două. două drepte concurente. Noţiuni generale de geometrie în spaţiu Drepte şi plane • Un plan poate fi determinat de: 1. • Raportul ariilor a două poligoane asemenea este egal cu raportul pătratelor a două laturi omoloage. două drepte paralele. 2. Exterioare când d > r + r′. • Două plane se intersectează după o dreaptă. 3. 4. trei puncte necoliniare (nesituate pe aceeaşi dreaptă). • Unghiul cu vârful în interiorul cercului are ca măsură semisuma arcelor cuprinse între laturi. în două segmente proporţionale cu laturi adiacente. determină un plan paralel cu primul.

este un cerc care are centrul în mijlocul segmentului. • Locul geometric al punctelor de unde un segment dat se vede sub un unghi dat este arcul de cerc capabil de unghiul dat. • Locul punctelor pentru care suma pătratelor distanţelor la două puncte fixe este constantă. este o perpendiculară pe dreapta care uneşte punctele fixe. dus prin mijlocul segmentului. • Dacă o dreaptă este perpendiculară pe un plan şi dacă din piciorul ei se duce o perpendiculară pe o dreaptă din plan. determină pe cel din urmă drepte paralele. orice dreaptă care uneşte un punct de pe prima perpendiculară cu piciorul celei de a doua. • Locul punctelor egal depărtate de două plane care se intersectează. 10 . este planul bisector al diedrului format de cele două plane. • Locul punctelor egal depărtate de un plan este format de două plane paralele cu planul dat. • Mediatoarea unui segment (perpendiculara dusă pe segment în mijlocul său) este locul geometric al punctelor egal depărtate de capetele segmentului. • Bisectoarea unui unghi este locul geometric al punctelor egal depărtate de laturile unghiului. Locuri geometrice Se numeşte loc geometric o figură plană sau un spaţiu ale cărei puncte se bucură toate de aceeaşi proprietate. este perpendiculară pe dreapta din plan. este o sferă cu centrul în punctul dat. • Unghiurile cu laturi paralele nesituate în acelaşi plan sunt egale dacă laturile sunt îndreptate în acelaşi sens şi suplementare dacă unul este ascuţit iar celălalt este obtuz. numit centru. este un cilindru de rotaţie având dreapta dată ca axă de rotaţie a cilindrului. • Cercul este locul geometric al punctelor egal depărtate de un punct din interior. este un plan perpendicular pe segment. care trece prin capetele segmentului. • Locul punctelor pentru care diferenţa pătratelor distanţelor la două puncte fixe este constantă. este perpendiculară pe orice dreaptă din acel plan. • Locul punctelor egal depărtate de o dreaptă dată. • Două drepte perpendiculare pe acelaşi plan. sunt paralele între ele. este un cerc care are centrul pe dreapta care uneşte punctele fixe.• Două plane paralele intersectate de un al treilea. • Locul punctelor din spaţiu egal depărtate de capetele unui segment. • Locul punctelor pentru care raportul distanţelor la două puncte fixe este constant. • O dreaptă perpendiculară pe două drepte dintr-un plan. • Locul punctelor egal depărtate de un punct dat.

Figuri plane. Ariile şi centrele de greutate ale acestora Nr. crt. 1 Denumire Forma geometrică Formule A Triunghi G C O a a⋅h 2 1 GO = AO 3 A= (CO = OB) A = a⋅a = a2 G este la intersecţia diagonalelor B 2 h G Pătrat a A = a⋅b G este la intersecţia diagonalelor 3 G Dreptunghi a a A = a⋅b G este la intersecţia diagonalelor 4 G Paralelogram a b b 11 .

5 a G A = a⋅b G este la intersecţia diagonalelor Romb b 6 A= b a O a+b ⋅h 2 1 2a + b GO = h 3 a+b h G b a Trapez 7 D r A = πr2 = (π/4)D2 G este în centrul cercului L = lungimea cercului = 2πr = πD G Cerc 8 A = (πr2 )/2 = =(π/8)D2 O G Semicerc GO = 4r = 0.43 r 3π r 12 .

r2) = π 4 (D2 – d2) G este în centrul cercurilor d C a 10 Sector circular G a⋅r α = ⋅⋅π⋅r2 0 2 360 2⋅r ⋅c GO = 3⋅ a A= α r C a O 11 Segment circular G f r (a − c ) + c ⋅ f 2 3 c GO = 12 ⋅ A A= α O r 12 A = π⋅a⋅b G este la intersecţia axelor G 2b Elipsă 2a Nr. Corpuri geometrice. ariile şi centrele de greutate ale acestora Figura geometrică Denumire Formule 13 . crt. Volumele.9 D Inel concentric A = π (R2.

1 d V = π⋅r2⋅h = π 4 ⋅ d 2 ⋅h G h Al = 2⋅π⋅r⋅h = π⋅d⋅h At = π⋅d⋅h + π⋅d2/2 GO = h/2 r O Cilindru 2 D d V = π⋅h (R2 – r2) Al = 2⋅π⋅⋅h (R +r) =π⋅h (D + d) At = π⋅[h (D + d) + GO = h/2 1 2 2 (D – d )] 2 G h Cilindru gol R O r V=a⋅b⋅h Al = 2 ⋅ (a + b)⋅ h At = 2 ⋅ [h (a + b) + a⋅ b] G este la intersecţia diagonalelor 3 b Paralelipiped G h a 14 .

B şi B1 reprezintă ariile celor două baze ale trunchiului de piramidă) At = I h H a n⋅I ⋅ (a + b) + B + B1 2 1 B + 2 ⋅ B ⋅ B1 + 3 ⋅ B1 GO = h⋅ 4 B + B ⋅ B1 + B1 6 V= π ⋅h 3 ⋅ r2 G Con O r Al = π ⋅ r ⋅ g (h = înălţimea conului. g = generatoarea conului) At = π ⋅ r ⋅ (g + r) GO = g h 1 h 4 15 .4 V= h h ⋅B 3 a⋅I Al = n ⋅ 2 I G O a (I = înălţimea triunghiului. de laturi al poligonului ce reprezintă baza piramidei) 5 b Trunchi de piramidă dreaptă a⋅I +B 2 1 GO = h 4 h V= ⋅ (B + B1 + B ⋅ B1 ) 3 n⋅I Al = ⋅ (a + b) 2 At = n ⋅ Piramidă G O (I = înălţimea trapezului. n = nr. de laturi al poligonului ce reprezintă baza piramidei. n = nr.

7 r V= π ⋅h 3 ⋅ (R2 + r2 + R⋅r) Trunchi de con G R O h Al = π ⋅ g ⋅(R + r) (h = înălţimea trunchiului de con. g = generatoarea trunchiului de con) At = π ⋅ [g ⋅ (R + r) + R2 + r2] GO = 2 2 1 ⋅ h ⋅ R + 2 R 2 r + 3r 4 R 2 + r + Rr g 8 V= O G r Sferă At = 4 ⋅ π ⋅ r2 G este în centrul sferei 4 π ⋅ π⋅ r2 = ⋅ d3 3 6 d C h V= 9 Sector sferic G r O 2 π ⋅ π⋅ r2⋅ h = ⋅ d2⋅ h 3 6 π ⋅r At = (4 ⋅ h + C) 2 3 h G = ⋅ (r .) 4 2 10 Segment sferic (calotă sferică) C G h V = π⋅ h2 ⋅ (r ⋅( h )=π⋅h 3 c2 h2 + ) 8 6 Al = 2 ⋅ π ⋅ r ⋅ h = π 4 ⋅ (C2 + 4 ⋅ h2) r O At = π 2 2 3 (2 ⋅ r − h ) G= ⋅ 4 3⋅ r − h (C2 + 2 ⋅ h2) 16 .

Al. B1. At. G.75 ⋅ d 2 ) 13 D 15 A nu se poate calcula printr-o formulă simplă l Butoi d 14 Inel circular (tor) r V = 2 ⋅ π ⋅ R ⋅ r2 = 19. B-suprafaţa bazei mari.suprafaţa bazei mici.11 b V= π ⋅h 6 ⋅ 3⋅ a2 + 3⋅ b2 + h2 ( ) Al = 2 ⋅ π ⋅ r ⋅ h At = π ⋅ (2 ⋅ r ⋅ h + a2 + b2) Zonă sferică O a r V= h 12 4 ⋅π ⋅a ⋅b⋅c 3 Elipsoid a b A nu se poate calcula cu ajutorul unei formule simple c V ≅ π ⋅ l ⋅ (2 ⋅ D 2 + D ⋅ d + 0.739⋅ R ⋅ r2 Al = 4 ⋅ π2⋅ R ⋅ r = π2⋅ D ⋅d= = 9.suprafaţa totală.înălţimea. 17 .volumul corpului.8696 ⋅ D ⋅ d d R D Notaţii: V. h.centrul de greutate.numărul de laturi.suprafaţa laterală. n.

3600 900 1800 2700 300 450 trigonometrică 0 1 0 -1 sin 1 1 600 2 cos tg 1 0 0 ∞ -1 0 0 ∞ 1 3 2 1 3 3 2 1 2 2 1 2 1 3 2 1 2 3 18 .1 C IV -y Reprezentarea grafică şi semnele funcţiilor trigonometrice în cele patru cadrane ale cercului cu raza R=1 Tab.Funcţii trigonometrice D y ct T I B sin tg S I I R -x O II I cos α x A fig.4.1 Semnele funcţiilor trigonometrice Cadranul sin cos tg ctg BC OC AT DS I + + + + II + III + + IV + Proprietăţi fundamentale: sin2 α + cos2 α = 1.2 Valori extreme şi valori particulare ale funcţiilor trigonometrice Funcţia 00 . 4. 4. ctg α = cos α / sin α. sec α = 1 / cos α. tg α = sin α / cos α. cosec = 1 / sin α Valori ale funcţiilor trigonometrice: Tab.

cosec (π − α ) = cosec α d) Arce mărite sau micşorate de un număr impar de semicircumferinţe: tg [± (2K + 1)π + α ] = tg α.α). . ctg (π − α ) = . cosec (± 2 Kπ + α ) = cosec α sin c) Arce suplementare: sin (π − α ) = sin α.sin α. .ctg ∞ 0 ∞ 0 3 1 1 3 3 Tab.cosec α e) Arce egale opuse şi de semne contrare: 19 . tg (± 2 Kπ + α ) = tg α. 4. b) Arce mărite sau micşorate de un număr par de semicircumferinţe: (± 2 Kπ + α ) = sin α. . cosec [± (2K + 1)π + α ] = .cos α.α). tg α = ctg ( ctg α = tg ( π π 2 2 .ctg α. tg (π − α ) = . sec [± (2K + 1)π + α ] = .tg α.sec α.α). cos (± 2 Kπ + α ) = cos α. cos (π − α ) = . sec (π − α ) = .α).sec α.3 Relaţii dintre funcţiile trigonometrice ale aceluiaşi unghi Funcţia sin α cos α tg α trigonometrică sin α sin α tgα 1− cos 2 α cos α tg α ctg α ctg α 1 1 + cot g 2α cot gα 1 + cot g 2α 1 cot gα ctg α 1 + tg 2α 1 1 + tg α 2 1− sin 2 α cos α sin α 1 − sin 2 α 1 − sin 2 α sin α 1 − cos 2 α cosα cosα 1 − cos 2 α tg α 1 tgα Relaţii între funcţiile trigonometrice ale diferitelor arce: a) Arce simple şi complemenatre: sin α = cos ( cos α = sin ( π π 2 2 . ctg [± (2K + 1)π + α ] = ctg α.α). sin [± (2K + 1)π + α ] = . sec α = cosec ( cosec α = sec ( π π 2 2 . cos [± (2K + 1)π + α ] = .α).cos α. sec (± 2 Kπ + α ) = sec α. ctg (± 2 Kπ + α ) = ctg α.

cosec α. c = a ⋅b 2 a sin α = . 4.cosec α π 2 : sin ⎜ ⎞ ⎞ ⎛π ⎛π + α ⎟ = cos α. a α = 90 0 -β β = 900 .2) a . c α tg α = Rezolvare (fig. ctg ⎜ + α ⎟ = . sin α cosα α = 900 . tg (a ± b ) = tga ± tgb . cos (− α ) = cos α. b b tg β = .2 c α b Triunghi dreptunghic Elementele triunghiului Date cerute a. 1 ± tga ⋅ tgb ctg (a ± b ) = ctga ⋅ ctgb ± 1 ctgb ± ctga Calculul trigonometric al triunghiurilor β a fig. ⎠ ⎠ ⎝2 ⎝2 ⎞ ⎞ ⎛π ⎛π cos ⎜ + α ⎟ = .sin α.sin α. cosec (− α ) = .cosec α ⎠ ⎝2 sec ⎜ Funcţiile trigonometrice ale sumelor sau diferenţelor de unghiuri: sin (a ± b ) = sin a cos b ± cos a sin b.β 20 .α c= A= a2 + b2 . b α β c A (aria) a.sin (− α ) = . ctg (− α ) = . cos (a ± b ) = cos a cos b ± sin a sin b. f) Arce mărite cu tg (− α ) = .tg α. sec (− α ) = sec α.ctg α. 4.tg α. c a b = . ⎠ ⎠ ⎝2 ⎝2 ⎞ ⎛π + α ⎟ = .ctg α. ⎠ ⎝2 ⎞ ⎛π cosec ⎜ + α ⎟ = . tg ⎜ + α ⎟ = .

c. b. γ sau a.α c2 − a2 = a 2 (c + a )(c − a ) = c ⋅ cosα = c ⋅ sin β 2 (c + a )(c − a ) = 1 a ⋅ c ⋅ sin β b a. tg β = . α c A a b. 4. cosα b2 tgα A= 2 c= a = c ⋅ sin α. b − a ⋅ cos γ c b ⋅ sin γ b ⋅ sin γ .β b A cos β = b= A= a . b = c ⋅ cos α. α c A a b A b = a ⋅ ctg α. α. sin β = a − b ⋅ cos γ c c= a 2 + b 2 − 2 ⋅ a ⋅ b ⋅ cos γ . tg α = . α c2 c2 A = sin α ⋅ cosα = sin 2α 2 4 fig. γ β c A (aria) Rezolvare (fig. a . c β = 900 . b . sin α a2 ctgα A= 2 c= a = b ⋅ tg α.3) sin α = a ⋅ sin γ a ⋅ sin γ . a ⋅b A= ⋅ sin γ 2 21 .3 a Triunghi oarecare β γ b c α Elementele triunghiului Date cerute α a. 4.

β. sin α A= (semnul + pentru b > α. 2⋅b⋅c 2 b⋅c a2 + c2 − b2 β p ⋅ ( p − b) = .a. b. γ sau a. A= 2 2 ⋅ sin α b ⋅ sin α sin β = . α. sin α sin (β + γ ) a ⋅ sin γ a ⋅ sin γ = .pentru b < α) A a. b. a. cos β = 2 2⋅a⋅c a⋅c cos γ = A= ( ) a2 + b2 − c2 γ p ⋅ ( p − c) . c α β γ A a ⋅ b ⋅ sin γ b ⋅ sin α = b ⋅ cos α ± a 2 − b 2 ⋅ sin 2 α 2 2 b2 + c2 − a2 α p ⋅ ( p − a) = cos α = . γ = 1800 – (α + β) b= β = 1800 – (α + γ). a a ⋅ sin γ c= = b ⋅ cos α ± a 2 − b 2 sin 2 α . α β γ c a ⋅ sin β a ⋅ sin β = . cos = . β b c A α = 1800 – (β + γ). cos . 2⋅a ⋅b 2 a ⋅b p ⋅ ( p − a) ⋅ ( p − b) ⋅ ( p − c) 22 . semnul . cos . c= sin α sin (β + γ ) a ⋅ b ⋅ sin γ a 2 ⋅ sin β ⋅ sin γ = .

Editura Tehnică. . Ştiinţifică şi pedagogică Bucureşti 1983. Tănăsescu Fl. Albatros. 5..... .. 6. Bucureşti. Enache..1970. Bucureşti 1990. 2. Duican L. Editura Tehnică.. Tehnică. Ed. Bucureşti 1972.. . Tehnică Bucureşti 1964. Gheorghiu Th.Agenda Tehnică”. Ed.Îndrumar matematic şi tehnic”. Buzdugan Gh.Bibliografie: 1. Prin labirintul geometriei”. Ed.Mic memorator matematic”... . 3. . Ed. M... Bucureşti 1990 23 .. ***.Rezistenţa materialelor”. 4.. . T..Matematici moderne”..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful