Universitatea „Al. I.

Cuza” din Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie
Specializarea Geografia Turismului

Proiect de seminar:
Evaluarea Ofertei Turistice Potențiale din
Zona Iasi

Echipa de proiect – Danila Silviu (1232 B), Bucur Catalin (1232 B) , Ilie Nicoleta(1232 B),
Grigoras Oana(1232 B)
Disciplina – Evaluarea Potențialului Turistic

Iași, decembrie 2010

1
 Introducere
Prezentul proiect are ca tema generala valorificarea si valorizarea turismului cultural,
ecleziastic si muzeistic in Iasi.
Poate fi considerat faptul ca turismul cultural include o paleta larga de activitati cum ar fi
vizitarea diferitelor muzee, situri arheologice, precum si centre culturale.
Fig. 1 : Palatul Culturii

Municipiul Iași este reședința județului Iași și principalul centru urban din nord-estul
României.
Potentialul turistic cultural al Iasului
Având în vedere că este vorba de un oraş, elementul de bază al fondului turistic este cel
istoric şi cultural, reprezentat prin monumente, muzee cu diferite profile, case memoriale,
instituţii de cultură şi artă, specifice unei foste capitale. Oraşul se situează pe primul loc în
Moldova, în calitate de centru al culturii, ştiinţei şi artei şi pe unul din primele locuri din ţară. Cu
alte cuvinte, Iaşul dispune de un potenţial turistic excepţional putând fi unul dintre cele mai
atractive oraşe din ţară, însă modul în care este conservat şi valorificat acest potenţial presupune
elaborarea unei strategii coerente şi realiste.
Dintre tipurile de turism ce reprezinta aplicabilitate in acest proiect mentionam pe
urmatoarele: - Turismul cultural - legat de prezenţa monumentelor istorice (Palatul Culturii,
Curtea Domnească, Casa Cuza, Casa Racoviţă, Palatul domnitorului Mihai Sturza, Palatul Vasile
Roznovanu, Bojdeuca lui Ion Creangă, Casa lui George Topârceanu, Teatrul Naţional Vasile
Alecsandri, etc);
- Turism ecleziastic - Cetatea Iaşului, binecuvântată cu rugăciunile şi moaştele Sfintei
Paraschiva şi împodobită cu multe biserici şi mănăstiri devine din ce în ce mai mult un loc de
pelerinaj, spiritualitate şi cultură creştină. Mănăstirile şi bisericile din municipiul Iaşi şi din
împrejurimi, unele dintre ele cunoscute în întreaga ţară contribuie la dezvoltarea turismului
eclezial. Vom aminti doar câteva dintre ele: Catedrala Mitropolitană, Biserica Sf. Nicolae
Domnesc, Biserica Trei Ierarhi, Mănăstirea Cetăţuia, Biserica Barnovschi, Mănăstirea Galata,
Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Golia, Biserica 40 de Sfinti, Biserica Sf. Sava, ş.a.;
- Turism muzeistic - municipiul Iaşi este un important centru muzeistic format prin
acumularea unui adevărat tezaur de obiecte de valoare istorică, artistică, etnografică, literară ş.a.
Dintre principalele muzee pot fi menţionate: Complexul muzeistic "Palatul Culturii" (care
cuprinde Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic, Muzeul
Politehnic), Muzeul de Literartură al Moldovei, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul teatrului
Naţional, Muzeul Unirii, etc.;
2
 - Turism etnografic - legat de organizarea unor târguri de ceramică ("Cucuteni 5000")
precum şi festivaluri cu caracter folcloric ("Datini şi obiceiuri de iarnă).
In ceea ce priveste transporturile si comunicatiile Iași este un nod feroviar aflat la
intersecția dintre Magistrala Făurei - Tecuci - Iași - Ungheni, linia principală Iași - Pașcani și
ramificațiile Iași - Dorohoi, Iași - Hârlău. În partea de răsărit a orașului se află Aeroportul
Internațional Iași, primul aeroport din zona Moldovei din punct de vedere al traficului, cu o
aerogară modernizată și cu un proiect de realizare a unei piste de aterizare de 3000 m. Există
planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest (Autostrada A4), ce va face legătura cu
"Autostrada Transilvania" (Autostrada A3); a unei șosele de centură, care să preia traficul greu
din oraș.
Obiectivele proiectului sunt : - Dezvoltarea de programe educationale in domeniul
turismului cultural, avand drept consecinta sporirea atractivitatii Iasului pe plan cultural si
turistic;

- Facilitarea accesului unui numar mai mare de turisti in vizitarea diferitelor obiective prin diverse
metode cum ar fi :
o - promovarea diferitelor obiective turistice prin pliante care sa fie la indemana
publicului ( prezente in diferite institutii publice )
o Impartirea de flyere pe rutele intens circulate de trecatori, cat si in campusurile
universitatilor
o Promovarea potentialului cultural prin publiciatea la radiouri si posturi de
televiziune
o Organizarea unor simpozioane sau seminarii in incinta cladirilor cu potential
cultural
o Organizarea unor spectacole sau evenimente culturale
o Crearea de pachete / circuite turistice pe diferite teme culturale care sa vizeze
grupuri de diferite varste

Toate aceste masuri au drept scop atragerea unui numar mai mare de turisti.

Grupuri tinta : - Studenţi şi absolvenţi ai unor facultăţi cu specializări în domeniul turismului

- Persoane care lucrează deja în domeniul turismului, dar care vor să se perfecţioneze

Beneficiari:
Direcţi:
• persoanele care vor participa la sesiunile de training în domeniul turismului;
• Primăria Iaşi şi implicit, Centrul de Informare Turistică. Acesta îşi va diversifica
activitatea prin oferirea de cursuri de formare şi perfecţionare în domeniul turismului;
Indirecţi:
• Turiştii care vor vizita obiectivele turistice din Iasi
• Diferite agentii de turism

3
Distribuția spațială a ofertei turistice in Iasi

Fig. 2 : Schita turistica a zonei Iasi

4
 Fig. 3: Diagrama structurilor de cazare

Ponderea locurilor de cazare pe zona Iasi

1% 0%
1% 0%
1%

MUNICIPIUL IASI
BARNOVA
POPRICANI
REDIU
SCHITU DUCA
TOMESTI

97%

Cu referire la cererea turistica din anul 2009 s-au inregistrat in localitatile: BARNOVA - 3968
innoptari, POPRICANI -1703 innoptari, REDIU -2258 innoptari, SCHITU DUCA -334
innoptari, TOMESTI- 619 innoptari iar in Municipiul Iasi 303616 de innoptari.
In ceea ce priveste numarul de sosiri , in anul 2009 s-au inregistrat : BARNOVA - 1521 sosiri,
POPRICANI - 521 sosiri, REDIU - 1599 sosiri, SCHITU DUCA - 246 sosiri, TOMESTI- 284
sosiri iar in Municipiul Iasi 140935 de sosiri.

Strenght points Weak points

Ca si perspectiva in viitorul apropiat prin
implementarea unui asemenea proiect ar putea
beneficia o buna parte din populatia rezidenta cat
si cea nerezidenta in Iasi prin urmatoarele
aspecte :
- crearea de noi lucuri de munca pentru cei ce
stau in Iasi,
- Aflarea de lucruri noi (cultivare /
informare ) in urma vizitarii anumitor
centre culturale pentru nerezidentii cat si
pentru rezidentii Iasului
- Acumularea de fonduri in cadrul primariei
in urma exploatarii potentialului turistic a
diferitelor obiective, fonduri ce ar putea fi
reorientate in renovarea si promovarea
altor obiective turistice culturale, sau
investirea fondurilor in modernizarea
structurilor de primire
Ca disfucţionalitate in ceea ce priveste
infrastructura turistica poate fi menţionată
neîncadrarea în standardele internaţionale în ceea
ce priveşte calitatea serviciilor oferite
(standardele ecologice). Din acest motiv se
impune iniţierea şi promovarea proiectelor şi
programelor de dezvoltare si modernizare a bazei
turistice prin alocarea unor resurse financiare din
fondul de dezvoltare şi promovare in turism.
- Lipsa de fonduri, implicit costul ridicat de
punere in aplicare a proiectului
- Birocratia din Romania

5
Concluzii

Practicat ca la carte, turismul cultural poate deveni o importantă sursă de venit, un

element important de marketing pentru diferite cladiri aşezări care ştiu cum să se pună în
valoare. Acest sector din turism tine in mare parte de domeniul public. Atat timp cat
municipalitatea din Iasi va coordona si finanta proiecte care sa aiba la baza imbunatatirea
infrastructurii, conservarea si restaurarea monumentelor cu valoare instorica si culturala, ce
constituie practic patrimoniul turistic cultural, orasul Iasi va putea atrage din ce in ce mai multi
turisti si implicit va atrage mai multe fonduri.
Printre recomandări ar fi interzicerea construirii în perimetrul apropiat cladirilor vechi,
declarate patrimoniu national pentru a nu bloca perspectiva acestora (planurile de extindere ale
oraşului ar trebui să se fie în conformitate cu acestea), precum si interzicerea traficului în zona
cladirilor vechi cu risc de deteriorare.

Bibliografie

Stoleriu Oana, (2008) – Evoluţia uman-geografică şi urbanistică a oraşului Iaşi în perioada

postbelică, Editura Terra Nostra, Iaşi.
Stoleriu Oana, (2006) - Ghidul turistic al municipiului Iaşi, Editura Terra Nostra, Iaşi.
Ionel Muntele, Corneliu Iaţu – “Geografia turismului”- Concepte metode şi forme de
manifestare spaţio- temporală, (2003)
www.cimec.ro
http://www.primaria-iasi.ro
ro.wikipedia.org