P. 1
Fiziopatologia durerii

Fiziopatologia durerii

|Views: 347|Likes:
Published by hulky

More info:

Published by: hulky on Dec 11, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/26/2014

pdf

text

original

Fiziopatologia durerii

Inflamaţia este un proces lung complex, reprezentat de fenomene de reacţie ale organismului faţă de agresiunile fizice, chimice, infectioase, sau faţă de reacţiile interne (alergie, autoimunitate).Ea poate fi împărţită în trei faze:
• • •

inflamatia acuta: răspunsul iniţial la agresiune iniţială. Este mediată de autacoide: histamină serotonină, bradikinină, prostaglandine. leucotriene raspunsul imun este declanşst de antigeni, şi poate fi folositor organismului inflamaţia cronică: se eliberează mediatori care nu intervin în răspunsul acut.Una dintre cele mai importante boli de acest gen este poliartrita reumatoidă în care inflamaţia cronică are drept rezultat durerea şi distrugerea osului şi cartilajului articular.

Lezarea tesuturilor duce la eliberarea enzimelor lizozomale, acidul arahidonic este eliberat şi astfel sunt sintetizate eicosanoidele. Acidul arahidonic este transformat pe 2 căi

Calea ciclooxigenazei produce prostaglandine (PG), care sunt responsabile de efecte asupra vaselor sanguine, terminaţiilor nervoase. Ciclooxigenaza are 2 izoforme: COX1(acţiune homeostatică) şi COX2 (enzimă ce apare în timpul inflamaţiei şi se pare că facilitează raspunsul inflamator. Calea lipooxigenazei care ducela leucotriene (LT), cu un puternic efect chemotactic asupra neutrofilelor, eozinofilelor, producînd de asemenea bronhoconstricţie.

La locul leziunii tisulare por fi eliberate următoarele substanţe:
• • •

amine : histamina, serotonina polipeptide :kinine-bradikinina, kalidina radicali liberi ai oxigenului: anionul superoxid este format de reducerea oxigenului molecular, ceea ce duce în final la formarea peroxidului de hidrogen sau radical hidroxil; aceşti compuşi ai oxigenului interacţionează cu acidul arahidonic dînd naştere la substanţe care perpetuează procesul inflamator.

[modifică] Clasificarea antiinflamatoarelor
Se face în funcţie de criteriile terapeutie şi chimic

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): sunt substanţe care fac parte din grupa analgezice-antipiretice-antiinflamtoare, la care predomină efectul antiinflamator.Înlatură sau diminuează unele simptome şi semne ale inflamaţiei în boli reumatice.

Se împart în următoarele categorii

clasificare facuta în spiritul conceptului COX1/COX2 Clasa 1 Proprietăţi AINS inhibitori ai COX1 şi COX2. dar cu selectivitate redus AINS inhibitori ai COX2 cu selectivitate de ordin 550 AINS inhibitori ai COX2 cu selectivitate >50 Exemple Aspirina. Warner. diclofenac. dexketoprofen. meloxicam 2 3 Rofecoxib .  Derivaţi de acid acetic:  derivati de acid fenilacetic: diclofenac.• o o Antiinflamatoare nesteroidiene clasice (generaţia I)  Acizi carboxilici:  Derivaţi de acid salicilic: acid acetilsalicilic. diflunisal. flurbiprofen.tenoxicam. etoricoxib. ele modifică evoluţia procesului reumatic o Compuşi de aur: auranofin. celecoxib. acid mefenamic. lornoxicam. ketoprofen. indometacin. aurotiomalat de sodiu o Antimalarice de sinteză: hidroxiclorochina (Plaquenil) o Derivaţi tiolici: penicilamina o Imunodepresive: metothrexat. naproxen. sulindac Celecoxib. flurbiprofen. ibuprofen. lumiracoxib • Antireumatice specifice :au acţiune lentă fără efect antiinflamator. alclofenac  derivaţi de acizi carbociclici şi heterociclici acetici: indometacin. etodolac. ketoprofen. piroxicam. naproxen. acid mefenamic. lonazolac.  Acizi enolici  Pirazolone: fenilbutazona  Oxicami: piroxicam.  Derivaţi de acid fenamic : acidul flufenamic. nimesulid  Blocante specifice (coxibi):rofecoxib(retras de pe piaţă). ciclosporina o Sulfasalazina O noua clasificare a antiinflamatoarelor estre facut in 1999 De T. ketorolac  Derivaţi de acid propionic: ibuprofen. valdecoxib. fenoprofen. benorilat. Antiinflamatoare nesteroidiene inhibitoare selective sau specifice de COX2 (generaţia a II-a)  Blocante selective:meloxicam. acid niflumic.parecoxib. sulindac.

Poseda in principal următoarele proprietăţi comune: • • • • • majoritatea sunt acizi organici slabi sunt bine absorbite de organism. sulfasalazina [modifică] Farmacocinetica Datorită diversităţii chimice . iar alimentelele influenţează putin biodisponibilitatea majoritatea sunt metabolizate în proporţie ridicată se elimină în principal pe cale renală. diflunisal. însă majoritatea intră şi in circuitul enterohepatic majoritatea sunt iritante gastrice.4 AINS inhibitori slabi ai ambelor izoforme Acid 5-aminosalicilic. procentul de iritare gastrica fiind proporţional cu cantitatea consumată Antiinflamatoare derivaţi de acid acetic: Diclofenac Sulindac Indometacin Antiinflamatoare derivaţi de acid propionic Ibuprofen Flurbiprofen Ketoprofen Naproxen Antiinflamatoare derivaţi de acizi arilantranilic(fenamat) . AINS au o gamă largă de caracteristici farmacocinetice. nabumetona. salicilat de sodiu.

2 2.Acid mefenamic Acid niflumic Antiinflamatoare de tip oxicamic Piroxicam TenoxicamLornoxica Meloxicam m Antiinflamatoare de tip butilpirazolidinic Fenilbutazona Antiinflamatoare de tip coxib Celecoxib Rofecoxib Parecoxib Valdecoxib Diuretice APITOLUL .1.Clasificarea diureticelor .

prin doua mecanisme: Antagonisti competitivi ai aldosteronului (Spironolactona. fara reabsorbtie tubulara si cresc presiunea osmotica a urinei tubulare. antrenand un coeficient osmotic de apa si re-alizand o diureza apoasa.1.1. ciclotiazida.1. DIURETICE CARE RETIN K+: Antialdosteronice competitive si de efect. Manitol. la nivelul segmentului ascendent. DIURETICE OSMOTICE Sunt filtrate glomerular. ANTIALDOSTERONICE Inhiba reabsorbtia de Na+ prin schimb cu H+ si K+. politiazida). meticlotiazida.1. indapamida). bumetanid. Antagonistii aldosteronului. EFICACITATE MEDIE Tiazide si inrudite. piretanid. la nivelul tubului contort distal.urea. 2.1. ciclopentiazida. EFICACITATE SLABA Inhibitorii anhidrazei carbonice.3. formarea de H+ si reabsorbtia de Na+ si KHCO3. clortalidona. cortical. indacrinona. Canrenona). DIURETICE DE ANSA (ASCEDENTA) Inhiba reabsorbtia de Na+. 2. mecanismul de actiune si structura chimica: DIURETICE DE TP TIAZIDE (DE ANSA TERMINALA) Inhiba reabsorbtia de Na+. Substante inrudite (sulfamide heterociclice: clopamida.2. al ansei Henlé: Acizi carboxilici (furosemid. inhibitorii anhidrazei carbonice. al ansei Henlé: Tiazide (benzotiadiazine: hidroclorotiazida. Antagonisti de efect ai aldosteronului (Triamteren. Amilorid).Dupa locul. la nivelul segmentului terminal. stimulata fiziologic de aldosteron. acid etacrinic. INHIBITORII ANHIDRAZEI CARBONICE Inhiba anhidraza carbonica .Dupa durata actiunii: . cu o concentratie de Na+ redusa. Mediu: diuretice de ansa.4.izosorbitul 2.Dupa intensitatea efectului diuretic: EFICACITATE MARE Diuretice de ansa (tip furosemid).2. prin schimb cu H+: Sulfonamida heterociclica: acetazolamida.Dupa efectul asupra K+: DIURETICE CARE ELIMINA K+: Puternic: tiazide si inrudite.

La doze mici urina are pH acid prin stimularea schimburilor Na+/H+ in tubul contort distal ca urmare a cresterii concentratiei ionilor de sodiu in lumenul tubular. Sunt diuretice cu actiune de intensitate moderata. Sulfonamide heterociclice: clortalidona. Datorita micsorarii eliminarii calciului. iar insuficienta renala se poate chiar agrava. . dar la doze mari tiazidele inhiba anhidraza carbonica. uneori chiar 24 de ore. ciclopentiazida (6-12 h). Na+/Cl-. ciroza. cu scaderea consecutiva a filtrarii glomerulare si cresterea reabsorbtiei sarii.1. aceste diuretice diminueaza tendinta crescuta de formare a calculilor renali la bolnavii cu hipercalciurie idiopatica. poate creste de 3 ori volumul urinar si cantitatea ionilor de sodiu si clor eliminati prin urina. dar saraca in calciu. la un bolnav hidratat normal.DURATA SCURTA (< 6h) Diuretice de ansa (2-6 h) DURATA MEDIE (6-24 h) Tiazide: Hidroclorotiazida. indapamida. Urina eliminata sub efectul acestor medicamente este hiperosmolara sau cu osmolaritate normala. Antagonistii competitivi ai aldosteronului: spironolactona. amilorid (24 h). Ele sunt considerate ca diuretice de prima alegere in hipertensiunea arteriala datorita efectului durabil si bland. O doza obisnuita de tiazide administrata pe cale orala. actionand prin cresterea diurezei si probabil prin vasodilatatie. care inhiba reabsorbtia sarii fara apa la nivelul segmentului de dilutie al ansei Henle ascendente. Tiazidele sunt de asemenea folosite ca antihipertensive. potasiu. Antagonistii de efect ai aldosteronului: triamteren (6-10 h). ceea ce explica alcalinizarea urinei produsa de aceste doze. meticlotiazida (12-24 h). bogata in sodiu. ca urmare a micsorarii volumului plasmatic. care se instaleaza cu o latenta relativ mare si persista pe o perioada relativ lunga de timp. Tiazidele sunt folosite pentru tratamentul retentiei hidrosaline moderate din insuficienta cardiaca cronica. In diabetul insipid nefrogen. iar pH-ul urinar este acid pentru dozele mici si alcalin pentru dozele mari. care nu raspund la vasopresina. politiazida. 3 3. posibil prin scaderea filtrarii glomerulare. boli renale cronice.1. clor. CAPITOLUL -. inhiband mecanismul simport de transport al grupelor de 2 ioni. Efectul medicamentului incepe la 1-2 ore de la administrare si se mentine 8-12 ore in functie de preparat. Efectul diuretic al tiazidelor scade foarte mult in conditii de insuficienta renala apreciindu-se ca dispare la un clearance al creatininei endogene mai mic de 30ml/min. clopamida.1. tiazidele pot atenua poliuria si polidipsia.Diureticele tiazidice Diureticele tiazidice cuprind un grup de medicamente cu strucura de sulfonamide benzotiadiazinice.. DURATA LUNGA (> 24 h) Tiazide: ciclotiazida.Proprietati farmacologice 3.

Actioneaza predominant la nivelul portiunii ascendente largi a ansei Henlé.1. Se produce astfel o blocare a sistemului de transport a ionilor.Diureticele mercuriale Sunt compusi organo-mercuriali caracterizati chimic prin gruparea mercuri-propil. Riscul dezechilibrelor electrolitice este comparativ mare. sinergism cu mercuriale si saluretice (ceea ce sugereaza mecanisme diferite de actiune).2. la care se asociaza. de aceea sunt numite diuretice de ansa.compusi cu nucleu sulfonamidbenzoic (furosemid. R2 poate fi teofilina. potenteaza efectele mercuriale. .1.Diureticele de ansa In aceasta grupa sunt cuprinse medicamente apartinand celor 2 categorii chimice: . sau OH ori Cl care imbunatatesc toleranta locala si toxicitatea.CH . bumetanida si piretanida).compusi cu nucleu ariloxiacetic (acidul etacrinic si indacrinona). 3. prezenta efectului atat in acidoza cat si in alcaloza.4. considerand intensitatea mare a actiunii diuretice.3. CH 2 . Diureticele mercuriale influenteaza enzimele mitocondriale din celulele tubilor proximali.CH2 -.Diureticele xantice Xantinele sunt substante diuretice cu efect redus. o crestere a filtratului glomerular. de unde denumirea de diuretice cu prag inalt. absenta tulburarilor hidroelectrolitice. R -. care potenteaza efectul diuretic. Efectul diuretic este dependent de doza si are o durata relativ scurta. Principalul mecanism de actiune este impiedicarea reabsorbtiei tubulare prin modificarea mecanismelor de transport responsabile de absorbtia sodiului si a clorului. substanta care blocheaza atomul de Hg al diureticului. R1 Radicalul R conditioneaza actiunea diuretica. Hg . . cu formare de mercaptide.3.R2 ? O -. Conditia activitatii compusului mercurial este reactivitatea atomului de Hg fata de gruparile sulfhidrilice. chiar dupa administrare prelungita. Au o toxicitate redusa. Utile in special pentru cazurile care necesita o diureza modesta. Au efect diuretic de intensitate mare -. Actiunea diuretica a xantinelor se caracterizeaza prin diureza predominant apoasa. Principalul sistem enzimatic afectat este cel al succindehidrogenazei. utilizabile din ce in ce mai putin. Diureticele de ansa cresc in mod caracteristic fluxul sanguin renal. ca mecanism secundar. Ca o dovada a acestui mecanism este oprirea efectului diuretic prin dimercaptopropanol. 3.1. influenteaza in mica masura efectul diuretic. Ele provoaca salureza si inhiba atat procesul de concentrare cat si pe cel de diluare a urinei. datorita medicamentelor moderne foarte active. R1 de obicei o grupare metil. legandu-se de gruparile sulfhidril care intra in compozitia enzimelor.

Diureticele osmotice Diureticele osmotice sunt substante coloid-osmotice care nu traverseaza peretii capilarelor sanguine in general (sunt retinute in patul vascular) dar filtreaza glomerular. Probabil efectul maxim se exercita la nivelul tubului colector unde micsoreaza diferenta de presiune coloid-osmotica intre lumenul tubului colector si medulara renala. urina devenind alcalina. denumite si diuretice care economisesc potasiul isi datoresc efectul antagonismului competitiv fata de aldosteron -. pentru spironolactona -.1. Efectul diuretic este slab.1. cat si eliminarea potential-dependenta a ionilor de potasiu si hidrogen.3.Diureticele antialdosteronice Diureticele antialdosteronice.6. la nivelul tubului contort proximal. dar creste mult cu cresterea cantitatii de aldosteron din organism. dar saraca in potasiu.1. pentru amilorid si triamteren. CAPITOLUL . Ele . dar prin scaderea eliminarii ionilor de H+ creste pH-ul urinar. 3. Alte diuretice din acest grup. este prezent si in lipsa aldosteronului. de regula. Intensitatea efectului diuretic al acestor medicamente creste semnificativ in cazul cresterii cantitatii de aldosteron din organism.7.5.Indicatii Diureticele saluretice sunt indicate pentru tratamentul edemelor in insuficienta cardiaca. sindromul nefrotic. in mai mica masura. Diureticele antialdosteronice se utilizeaza in cazul starilor de hiperaldosteronism. cum sunt triamterenul si amiloridul au efect invers aldosteronului. Urina eliminata sub efectul acestor medicamente este bogata in sodiu si clor.4 4. Triamterenul si amiloridul blocheaza canalele de sodiu ceea ce scade atat reabsorbtia tubulara a sodiului. De asemenea pot fi utile in faza precoce a insuficientei renale acute si in unele intoxicatii medicamentoase. 3. iar pH-ul urinar este alcalin. in special furosemidului. deoarece importanta acestor schimburi este redusa din punct de vedere cantitativ (raportat la totalitatea ionilor de sodiu reabsorbiti tubular). nu se reabsorb tubular si se elimina ca atare prin urina impreuna cu echivalentul osmotic de apa. insuficienta renala cronica. In aceasta situatie de obicei diureticele antialdosteronice se asociaza diureticelor tiazidice. In insuficienta cardiaca diureticele se asociaza. dar mai ales diureticelor de ansa. ciroza.1. medicatiei tonicardiace. Inhiband anhidraza carbonica scade formarea de acid carbonic din bioxid de carbon si apa. sau unei actiuni contrare aldosteronului la nivelul tubului contort distal si canalului colector -.Diureticele inhibitoare ale anhidrazei carbonice Principalul diuretic inhibitor al anhidrazei carbonice este acetazolamida. In hiperaldosteronismul primar (boala Conn) se utilizeaza in monoterapie si se prefera spironolactona. ceea ce are drept consecinta scaderea disponibilului de ioni de hidrogen (produsi prin disocierea acidului carbonic) pentru schimburile Na+/H+ de la nivelul tubului contort distal si. Unele diuretice sunt larg folosite ca antihipertensive. Efectul lor este slab in mod obisnuit.

gluconat de calciu. Cand congestia este marcata se recurge la furosemid. parestezii. administrat oral de 2 ori pe saptamana. Pierderea acuta de sodiu poate aparea in urma unei saluraze abundente provocata de diuretice cu actiune intensa. Pierderea cronica de sodiu prin tratament diuretic prelungit la bolnavii cu dieta restrictiva. in conditiile unei presiuni venoase normale. Riscul este mare cand asemenea diuretice se asociaza intre ele. Controlul starilor de congestie usoara se realizeaza obisnuit printr-un diuretic tiazidic. cu o compozitie diferita de aceea a lichidului extracelular. In edemul pulmonar acut. ca vasodilatator si diuretic. Oboseala. 1-2 doze/zi. Ea se caracterizeaza prin somnolenta. poate determina aparitia de dezechilibre ale homestaziei ionice. . La bonavii cu sindrom nefrotic si diureza redusa sau cu edeme mari. greata.Reactii adverse Majoritatea reactiilor adverse produse de diuretice se datoresc eliminarii excesive de electroliti si apa. intreruperea medicatiei diuretice.la ciroza cu ascita si edeme. modificari electrocardiografice caracteristice. acido-bazice si lichidiene. Semnele clinice -. scad presarcina. Urina abudenta eliminata. duce la hiponatriemie. Ele pot fi crescute sau scazute. Simptomele de hiperkaliemie sunt slabiciune. eventual suplimentarea cu clorura de sodiu (la nevoie intravenos). La ciroticii cu ascita si edeme folosirea diureticelor (in deosebi un diuretic tiazidic in asociatie cu spironolactona sau triamteren) este oportuna. Hipokaliemia este periculoasa la cirotici. cand se administreaza concomitent clorura de potasiu si la bolnavii cu insuficienta renala.2. care actioneaza intens si rapid. In acest caz este necesara suplimentarea clorurii de sodiu. hipotensiunea. cu conditia ca diureza sa nu fie fortata excesiv. chiar fibrilatie ventriculara si oprirea inimii. chiar letargie. slabiciune musculara. in cazurile severe. hiporeflexie si. aritmii ectopice. In timpul tratamentului diuretic este necesara masurarea periodica a potasiemiei si corectarea eventualelor indepartari de la valoarea fiziologica. uneori valori crescute ale ureei si creatininei serice. au diureza apoasa deficitara si sunt tratati cu saluretice (mai ales tiazide). somnolenta. Diureticele antialdosteronice pot cauza hiperkaliemie. care beau apa multa. Pentru corectare este necesara liberalizarea dietei. inlatura staza si congestia. 4. la bolnavii cu regim hiposodat strict. respectiv edemul pulmonar si periferic. bradicardie.Alte indicatii ale diureticelor sunt la bolnavii cu sindrom nefrotic. Hiponatriemia cronica de dilutie poate aparea la cardiacii cu edeme cronice. Dozele de diuretic sunt stabilite in functie de importanta retentiei lichidiene si de raspunsul la stimularea diurezei. hiporeflexie. in afara de tonicardiac. turgor scazut. Tratamentul se face cu bicarbonat de sodiu. desi efectul lor este in general slab. hipotensiune. glucoza si insulina. parestezii. in situatiile extreme se recurge la hemodializa. valorile inalte ale creatininei. eventual administrarea de manitol si glucocorticoizi. hipotensiune. cu somnolenta si hipotensiune. anorexie. obliga la reducerea dozei sau la intreruperea temporara a administrarii. diureticele pot fi deosebit de utile. se injecteaza intravenos furosemid. tinand seama de influentarea greutatii corporale (ca indicator al retentiei hidrosaline) si a simptomelor de congestie. unde poate contribui la declansarea comei hepatice. constipatie. in functie de valoarea deficitului de sodiu. natriemie normala.normalizeaza volemia. Tratamentul consta in reducerea aportului de apa (500 ml/zi).

putand provoca -. furosemidul. azotemia si creatininemia tind sa creasca. mai ales la batrani -.25-1 mg/zi. cu supraincarcarea circulatiei si tulburari hemodinamice consecutive. . Se produce deshidratare. Homeostazia calcica poate fi tulburata prin unele diuretice. restul parametrilor fiind aceeasi ca in cazul hidroclorotiazidei. tahicardie.Diureticele tiazide potenteaza: . filtrarea glomerulara diminueaza. 4.uricozuricele (prin hiperuricemie) . Saltucin) care are ca unitate de doza 5mg. reprezinta un factor de autolimitare a efectului diuretic.3. Cand este folosita ca diuretic.Tiazidele Hidroclorotiazida (Esidrex.5 5. Pentru corectare se administreaza clorura de amoniu (NH4Cl) sau clorura de calciu (CaCl2).Hipocloremia cu alcaloza.Diureticele tiazide antagonizeaza: .hipoglicemiantele (prin hiperglicemie) .1. natriuretic si antihipertensiv) sunt antagonizate de: antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene (prin scaderea biosintezei de PG vasodilatatoare).1. Aceasta insuficienta renala functionala impiedica efectul diuretic si poate agrava starea bolnavilor renali. Butizida (Eunerphan. Ciclopentiazida (Navidrex) are efect asemanator.Asocierea diureticelor hipokaliemiante cu cele hiperkaliemiante. Astfel tiazidele dimunueaza uneori calciuria.antiaritmicele (prin hipokaliemie). corecteaza kaliemia si fenomenul de autolimitare a efectului.Diuretice inhibitoare ale reabsorbtiei de sodiu 5.litiul (prin hipokaliemie) .Interactiuni . acidul etacrinic si triamterenul cresc eliminarea de calciu. se administreaza la inceput zilnic. In cazul diureticelor osmotice supradozarea provoaca marirea excesiva a volemiei. Invers. dar doza utila este mai mica -. efectul incepe dupa o ora de la administrare este maxim dupa 2-4 ore si se mentine 8-12 ore.Efectele diureticelor (diuretic. CAPITOLUL . agravand manifestarile de hiperparatiroidie. care apare uneori sub tratament diuretic. Deoarece miscarea lichidiana produsa de diuretice nu este de tip fiziologic. de aceeasi durata. .1. Doza utila este de 25-50mg de 1-2 ori/zi. cu contractia excesiva a volumului plasmatic. .cardiotonicele (prin hipokaliemie) . scaderea presiunii arteriale si venoase. 0.Nefrix) este una din cele mai utilizate tiazide care are ca unitate doza de 25mg. avand potenta mai mare. negativarea balantei calciului. apoi intermitent. folosirea abuziva a acestora creeaza un dezechilibru manifestat in cantitatea de apa mobilizata din tesuturi si cea eliminata urinar.clorura de amoniu (prin hiperamoniemie) . cate 3 zile/saptamana.

clopamida. Thiazidil 12-24 2. inclusiv mecanismul de actiune.a. a caror durata de actiune este mai lunga de 24 de ore. Astfel sunt clortalidona. Fusid.Meticlotiazida (Enduron. Thiazidil) actioneaza timp de 12-24 ore. alteori sunt considerate diuretice de tip tiazidic. peste 24 ore. Ciclotiazida (Anhydron) si politiazida (Renese) sunt diuretice tiazidice cu efect prelungit -.2. uneori. In tabelul de mai jos am prezentat principalele diuretice tiazidice si inrudite. Aceste medicamente sunt considerate de preferat in tratamentul de fond al hipertensiunii arteriale atat prin durata lunga a efectului cat si prin intensitatea efectului vasodilatator. desi au alta structura chimica.5mg odata sau de 2 ori/zi Benztiazida Exna. Zaroxolyn 12-24 5-20mg o data/zi Politiazida Drenusil. Nefrix 8-12 25-50mg o data sau de 2 ori/zi Hidroflumetiazida Hydrenox.5-10 mg/zi.5-4mg o data/zi sau la 2 zile Quinetazona Aquamox. se adauga un efect diuretic tipic tiazidic. iar alteori sunt considerate pur si simplu tiazide. Leodrine 18 25-100mg o data/zi Indapamida* Indapamid. Fluitran 24 1-4mg o data/zi sau la 2 zile 5. Renese 24-48 0. Pentru indapamida se considera spre exemplu ca la dozele obisnuite (2. Principala lor diferenta farmacologica fata de tiazidele adevarate este durata lunga a efectului diuretic la care se adauga.Diuretice “de ansa” Furosemidul (Furosemid. Salurex). Aceste medicamente sunt numite uneori false tiazide. la efectul vasodilatator. Laxis. impuse de evolutia bolii. Favone 12-18 50-100mg odata/zi Butiazida Eunerphan.. Dozele utile sunt de 1-6 mg/zi. durata efectului si dozele uzuale (compusii notati cu * nu au structura tiazidica) Diureticul Durata efectului (ore) Doza terapeutica uzuala (pentru efectul diuretic) Denumirea internationala Denumirea comerciala Bendroflumetiazida Aprinox. indapamida s. Hydromox 18-24 50-100mg o data/zi Triclormetiazida Esmarin. un efect vasodilatator mai intens decat al tiazidelor utilizate ca diuretice. Saluric 6-12 500mg de 2 ori/zi Clopamida* Brinaldix 24 20-60mg odata/zi Clorexolona Nefrolan 48 25-100mg o data/zi sau la 2 zile Clortalidona Hygroton. In ultima vreme au aparut o serie de medicamente diuretice a caror structura chimica nu este tiazidica dar care au toate proprietatile diuretice ale tiazidelor. Saluretin 24 100mg o data/zi sau la 2 zile Ciclopentiazida Navidrex 8-12 0. Saltucin 8-12 5-15mg odata/zi Clortiazida Diurilix. este un .5-10mg o data/zi Metolazona Diulo. un derivat sulfonamibenzoic. Tertensif 24-36 2.5-5mg o data/zi Meticlotiazida Enduron.1. Se administreaza in doze de 2. Naturetin 6-12 2.5mg) actioneaza in hipertensiunea arteriala in principal prin vasodilatatie si numai la doze mai mari.25-10mg o data/zi Ciclotiazida Anhydron 24-36 1-6mg o data/zi Hidroclorotiazida Esidrex.

Este util in tratamentul edemelor cardiace. uneori chiar mai mult. in formele moderate si severe de boala. Efectul creste cu doza dupa o relatie doza/efect al carei grafic are o panta abrupta. potasiu. In prezenta edemelor diureza poate creste pana la 10 l pe 24 de ore.diuretic cu efect foarte intens. dozele mari fiind utilizate desigur numai in cazuri care raspund foarte greu la medicament. cu exceptia edemului inflamator. prin cresterea diurezei. Aceasta face ca furosemidul administrat pe cale orala sa fie unul din medicamentele antihipertensive de prima alegere pentru tratamentul cronic al hipertensiunii arteriale. La bolnavii renali se poate utiliza chiar in stadii avansate de insuficienta renala. acesta se produce cu o latenta scurta si este de durata scurta. poate creste de 5 ori volumul urinar si cantitatea ionilor de sodiu si clor eliminati prin urina in decurs de 4 ore. altfel putand produce grave dezechilibre hidroelectrolitice si chiar colaps. Administrat pe cale orala efectul furosemidului este mai putin brutal. Urina eliminata sub efectul acestui medicament este hipotona. la un bolnav hidratat normal. uneori poate produce scaderi usoare ale tensiunii arteriale resimtite de bolnav sub forma unor stari de lesin sau de neputere care uneori apar dupa fiecare doza in cursul unui tratament cronic. apreciindu-se ca acesta este inca prezent la bolnavii al caror clearance al creatininei endogene este de 10 ml/min. hepatice sau renale. Este posibil ca aceasta eficacitate mare pe care o are furosemidul la bolnavii cu insuficienta renala avansata sa fie corelata cu faptul ca medicamentul creste fluxul plasmatic renal. scad usor efectul diuretic al Furosemidului. Furosemidul administrat intravenos este unul din medicamentele de prima alegere pentru tratamentul crizei hipertensive. De asemenea furosemidul este indicat in tratamentul tuturor formelor de edem. sau in diverse asociatii antihipertensive. Totusi. Efectul medicamentului incepe la 20-60 de minute dupa administrarea orala si la 3-15 minute dupa administrarea intravenoasa. poate grabi eliminarea toxicului din organism (cu conditia ca toxicul sa se elimine din organism prin excretie urinara). Practic furosemidul se poate administra in doze cuprinse intre 20mg si 2g pe 24 de ore. de asemenea efectul diuretic al Furosemidului se mentine si in stadii avansate de insuficienta renala. In fine Furosemidul poate fi util uneori in tratamentul unor intoxicatii medicamentoase cand. O alta indicatie majora a furosemidului o reprezinta tratamentul insuficientei cardiace cronice. iar in situatii de insuficienta renala acuta se poate administra chiar in perfuzie intravenoasa in tentativa de a forta reluarea diurezei. Bolnavii cu insuficienta renala necesita uneori doze mari de furosemid . dupa 2-4 saptamani de tratament. care inhiba sinteza de prostaglandine. si pe un interval foarte larg de doze. in formele usoare de hipertensiune arteriala. si este probabil datorata in principal scaderii cantitatii de sodiu din organism. O doza obisnuita de furosemid de 40mg administrata pe cale orala. . Se poate administra singur. ca tratament de prima intentie. iar pH-ul urinar este acid. Si in cazul administrarii orale furosemidul determina insa o scadere a tensiunii arteriale dar aceasta se instaleaza lent. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene. Efectul diuretic foarte intens si foarte rapid al Furosemidului administrat intravenos face ca medicamentul sa scada brusc volemia si tensiunea arteriala ceea ce permite utilizarea medicamentului pentru tratamentul urgentelor hipertensive. bogata in sodiu. clor si calciu. este maxim dupa 2-3 ore in cazul administrarii orale si dupa 15-30 de minute in cazul administrarii intravenoase si dureaza aproximativ 4-6 ore dupa administrarea orala si 2-5 ore dupa administrarea intravenoasa.

hipopotasemia poate agrava o intoxicatie digitalica (Furosemidul nu se administreaza in intoxicatia digitalica). Unat) si Azosemidul (Luret). Se apeleaza la Furosemid cel mai adesea atunci cand eficacitatea diureticelor cu activitate moderata nu este suficienta sau cand bolnavii prezinta contraindicatii pentru diureticele cu eficacitate moderata. Torem. scaderea calcemiei. Alte dezechilibre electrolitice sunt posibile dar apar mult mai rar. Toresamidul are un timp de injumatatire lung de pana la 6 ore si implicit o durata lunga de actiune. in aceeasi seringa (poate precipita). permitand evitarea dozelor mari cu risc toxic. sa prezinte un important risc de dezechilibre electrolitice. O reactie adversa caracteristica Furosemidului o reprezinta producerea unei surditati trecatoare sau definitive. deoarece sub influenta diureticului litemia poate creste. este de preferat ca aceasta sa se administreze in zilele in care nu se administreaza furosemid. sau ca tratament cronic pentru edeme. Asocierea cu hidroclorotiazida (sau alte diuretice tiazidice). au proprietati asemanatoare Furosemidului. spre exemplu. Asocierea de diuretice antialdosteronice creste semnificativ efectul diuretic al Furosemidului si micsoreaza riscul dezechilibrelor potasiului. ca de altfel toate diureticele de ansa. de tipul tiazidelor. de obicei la bolnavii cu insuficienta renala. la bolnavii cu edeme refractare. pe de o parte necesita doze mari de furosemid. Furosemidul nu se amesteca cu alte medicamente si cu solutii acide. care. Frecvent Furosemidul impune suplimentarea aportului alimentar in potasiu. fara pauze. se impune prudenta in asocierea furosemidului cu alte medicamente care pot afecta auzul. La bolnavii cu insuficienta cardiaca. care sunt in general mai bine suportate. cum sunt spre exemplu antibioticele aminoglicozidice. Este posibila. dar diureticul poate favoriza ischemia miocardica si cerebrala si provoaca uneori aritmii. poate determina diminuarea intensitatii efectului diuretic in principal prin dezvoltarea unei hiperaldosteronism secundar. nu de marimea dozei. insuficientei cardiace sau hipertensiunii arteriale se prefera de obicei diureticele cu eficacitate moderata. Aceasta apare insa foarte rar si numai la doze foarte mari. La bolnavii in tratament discontinuu cu Furosemid. La nevoie aceste doze se cresc insa pana la obtinerea raspunsului terapeutic scontat. Torasemidul (Presaril. hipertensiunea arteriala sau insuficienta cardiaca. Pentru torasemid nu au fost semnalate fenomene ototoxice sau afectarea pancreasului. Efectul curarizantelor si miorelaxantelor poate fi potentat. Este de preferat masurarea periodica a potasiemiei la bolnavii in tratament cronic cu Furosemid. Bolnavii care primesc preparate de litiu trebuie supravegheati. daca se impune administrarea de clorura de potasiu. Administrarea regulata. cand se administreaza pe cale intravenoasa. Hipopotasemia este de obicei frecventa iar uneori poate fi grava. Furosemidul se utilizeaza cel mai adesea ca tratament de urgenta pentru edemul pulmonar acut si pentru criza hipertensiva. La doze mari creste insa semnificativ riscul de surditate. In principiu disfunctiile electrolitice sunt produse de intensitatea diurezei. . pe de alta parte elimina mai greu furosemidul din organism. Totusi. In cazuri extreme de insuficienta renala severa se poate ajunge pana la 1-2g furosemid pe zi administrate in perfuzie intravenoasa. In tratamentul cronic al edemelor. realizeaza un efect sinergic.Efectul foarte intens face ca Furosemidul. Dozele obisnuite de Furosemid sunt de 20mg pentru o data pe cale intravenoasa sau 40mg pentru odata pe cale orala. Foarte rar Furosemidul poate determina de asemenea cresterea uricemiei (dar extrem de rar determina guta). uneori fiind necesara chiar administrarea de clorura de potasiu ca medicament.

Acidul etacrinic (edecrin). Teotard) are efect diuretic maxim dupa 2-3 ore. Aminofilina.10g teofilina). de exemplu in edemul pulmonar acut -. in principal. nu se asociaza cu alte medicamente ototoxice (antibiotice aminoglicozidice). stimuleaza direct cordul. un derivat de acid fenoxiacetic fara asemanare structurala cu furosemidul. de obicei in asociere cu glucoza (Teoglucin). Acidul etacrinic provoaca rareori (dar mai frecvent decat furosemidul) surditate trecatoare sau definitiva. incepand cu 50mg si crescand progresiv pana la obtinerea efectului dorit. inclusiv deficitul acut de sare. se face intermitent -. Se administreaza sub forma de injectii..3. fiole a 2ml (0. inhibarii reabsorbtiei sarii fara apa din portiunea ascendenta a ansei Henlé. hepatice sau renale sub forma de injectii sau drajee.5-1mg/kg). voma.10g. in general fara a depasi 150mg/zi (in doua prize). 5. In urgente -. Se foloseste in edemele cardiace. Actiunea diuretica este intensa si de scurta durata. greata. Doza unica i. antispastica. chiar hemoragii intestinale -. sau profund i. Acidul etacrinic are aceleasi indicatii ca furosemidul. Este in parte metabolizat. dar nu prin intensitatea de actiune. Dozele uzuale sunt de 3-6mg/zi pentru Piretanida si 1mg/zi pentru Bumetanida. Gama dozelor active este mare. oral 100300mg/zi.v. Teofilinetilendiamina (Miofilin) asemanatoare ca actiune cu teofilina se administreaza oral 400-600mg/zi sau i. folosirea in timpul sarcinii trebuie evitata. sunt mai frecvente si uneori severe.m. fiind prezenta chiar pentru o filtrare glomerulara redusa. Cresterea diurezei se datoreste. Timpul de injumatatire este de 60 minute. folosind obisnuit doze mai mici. Acidul etacrinic se absoarbe repede si total din tubul digestiv. 100-600mg/zi.1. Se administreaza oral. Obisnuit se asociaza cu teofilina (2:1) care determina o crestere a proprietasilor diuretice ale substantei de baza.v. se injecteaza intravenos edecrinat de sodiu 50mg (0. tratamentul de intretinere. Efectul este neglijabil in afara retentiilor. 1-2ml de 1-2 ori/saptamana. Ca efecte secundare: fenomene iritative gastrice si de excitatie centrala.v.4. sau injectabil i. excita sistemul nervos central. este putin activa si limitat folosita. Reactiile adverse sunt asemanatoare celor provocate de furosemid. diaree. 5. Datorita actiunii intense.Diuretice xantice Teofilina (Afonilum.Piretanida (Perilen) si Bumetanida (Burinex) au de asemenea proprietati asemanatoare furosemidului. riscul dezechilibrelor hidroelectrolitice este relativ mare. sub forma de tablete a 0. Se elimina prin urina (circa 2/3) si prin bila (restul de 1/3). Mai prezinta actiune vasodilatatoare. cu o potenta de 40 de ori mai mare decat a furosemidului. care actioneaza in principal prin cresterea circulatiei renale.20g sare de sodiu si 0. Efectul diureticului incepe la 1-2 ore dupa administrare si inceteaza dupa . Se leaga in proportie mare (90%) de proteinele plasmatice. Ca si pentru furosemid. Se administreaza in formule magistrale. dar tulburarile digestive -. anorexie.1. jena sau dureri abdominale. disfagie. are proprietati farmacologice similare acestuia. 50-100mg o data la 2 zile sau 2-4 zile/saptamana.Diuretice mercuriale Mercurofilin (novurit) este un diuretic activ mai putin toxic decat alte diuretice mercuriale.

in mai mica masura. provoaca expansiunea lichidului extracelular. iar ca mecanism de actiune.Sulfamide diuretice Acetazolamida (Ederen. din grupul inhibitorilor de anhidraza carbonica. Daca diureza obtinuta este nesatisfacatoare. Pentru aceasta este indicat in edemul cerebral. Ureea actioneaza. deoarece importanta acestor schimburi este redusa din punct de vedere cantitativ (raportat la totalitatea ionilor de sodiu reabsorbiti tubular).1. creste diureza prin mecanism osmotic. Introdusa in perfuzie intravenoasa. urina devenind alcalina. un polialcool derivat de manoza. CAPITOLUL . in criza de glaucom acut congestiv. poate fi utila in criza acuta de glaucom si uneori in tratamentul micului rau epileptic. in exces. in solutie 10-25%.1. Manitolul. insuficienta cardiaca decompensata constituie contraindicatii. desi foarte active. ca structura chimica. dar prin scaderea eliminarii ionilor de H+ creste pH-ul urinar. de asemenea.1.Diuretice inhibitoare ale schimbului de ioni de hidrogen 6.1. CAPITOLUL .Diuretice care determina cresterea cantitatii filtrate de Na si/sau Cl 7. este necesara supravegherea ureei din sange si a ionogramei plasmatice. cu dezvoltarea edemului pulmonar. ca diuretic osmotic. Presiunea arteriala se poate ridica si functia inimii este ingreunata.Diuretice osmotice Manitol (mannitol). mergand pana la decompensare.5-2g/kg. Diureticele mercuriale. Diamox) face parte. la nivelul tubului contort proximal.1. din grupul sulfamidelor. cresterea volemiei si supraincarcarea circulatorie. tratamentul trebuie oprit. ca si inaintea unor interventii oftalmologice. Efectul diuretic este slab. injectat intravenos. pentru a inlocui eventualele pierderi excesive de apa si electroliti.6 6.1. ceea ce are drept consecinta scaderea disponibilului de ioni de hidrogen (produsi prin disocierea acidului carbonic) pentru schimburile Na+/H+ de la nivelul tubului contort distal si. inaintea interventiilor pe creier.7 7.12-24 ore. Acetazolamida se utilizeaza putin ca diuretic. . Blocajul renal. Manitolul creste osmolaritatea plasmei si mobilizeaza activ apa din tesuturi si din alte compartimente lichidiene. Inhiband anhidraza carbonica scade formarea de acid carbonic din bioxid de carbon si apa. Daca diureza indusa este importanta. nu mai sunt practic folosite din cauza toxicitatii mari si a ineficacitatii in administrare orala. In caz de soc trebuie completat volumul plasmatic. Este utila in situatii selectionate in care este nevoie de alcalinizarea urinei. anuria. introduse in decurs de 3060 minute. Doza utila este de 1.

Sunt contraindicate in acidoza.2. Se foloseste in special pentru a mentine o diureza crescuta in calculoze renale. pot provoca cefalee. Izosorbidul (hydronal. Provoaca uneori neplacere abdominala. mai redusa. Clorul se absoarbe in cantitate mare si calciul in cantitate mica. saponozide. dupa cateva zile.5g/kg. Solutiile concentrate de uree. principii active ce actioneaza in sens diuretic: saruri de K+. isonal) este un diuretic osmotic. poate fi utila pentru combaterea de urgenta a edemului cerebral. slaba.1.Diuretice fiziologice Apa este diureticul fiziologic. Este indicata in edeme hepatice sau nefrotice.1. iar local irita vena si pot fi cauza de flebita si tromboza. Albumina umana mobilizeaza apa extravasculara in vase si in consecinta. flavone. Ceaiurile diuretice au efect prin apa ingerata la care se adauga si o slaba actiune diuretica a unor uleiuri volatile pe care le contine ca si prin sarurile de potasiu. Actiunea este redusa. Actiunea diuretica -. rezultand din absorbtia inegala a celor 2 ioni in intestin.Diuretice vegetale Ceaiuri din produse vegetale diuretice: cozi de cirese (Stipites cerasorum). Pierderea de sodiu duce. Se utilizeaza in asociere cu diureticele mercuriale sau cu acidifiant (pentru schimbarea pH-ului urinar in infectii). In organism ionul de amoniu este metabolizat iar excesul de clor rezultat produce acidoza. de scurta durata. 7.1. greata. Mecanism: apa in cantitate mare inhiba secretia de ADH (feed-back negativ). ureea are gust neplacut si produce la multi bolnavi greata si voma. Efectul apare la bolnavii cu hipoproteinemie. Substituentii de plasma au o actiune similara cu cea a albuminei. folosit pe cale orala.5g/kg pe zi). cate 4ml/minut. confuzie. 7.1. producand repede autolimitarea efectului. Mecanismul consta in scaderea secretiei de hormon antidiuretic hipofizar. Clorura de calciu are actiune similara. coada calului (Equisetum arvense) etc.40-80g (fara a depasi 1. 7. sub forma de solutie 30% in glucoza 5%. matasea de porumb (Stigmata maydis). Clorura de amoniu (Diurocard). introduse intravenos.5. insa de intensitate mai mica. si se elimina impreuna cu un echivalent de sodiu si de apa. in doza de 11. pentru reducerea presiunii intracraniene sau intraoculare. la acidoza si la autolimitarea efectului prin interventia mecanismelor compensatoare care elimina clorul cu amoniul format de rinichi. potenteaza actiunea mercurialelor. continuand eventual pe cale orala cu 20g de 2-5ori/zi.Diuretice acidifiante Diuretice cu efect redus.3. 7. reduce secretia de aldosteron.4. Se administreaza oral 1-2g de 4-5 ori/zi. Este contraindicata in prezenta insuficientei hepatice sau renale avansate si in conditii de deshidratare. voma. Este folosita si pentru scaderea presiunii intraoculare in glaucomul acut. insuficienta hepatica si renala.Diuretice care retin potasiul . Administrata oral. Folosirea la bolnavii cu accidente hemoragice cerebrale impune multa prudenta. prin hipervolemie.

Actiunea este de tip competitiv -. provoaca cresterea diurezei si corecteaza tendinta de hipokaliemie si hipomagneziemie. Are actiune diuretica relativ slaba. la diabetici. raspunsul este minim dupa 3-4 zile de tratament si se mentine 2-3 zile dupa oprirea acestuia (4). este micsorat influxul ionilor de sodiu din urina in celulele tubulare si. Spironolactona. spironolactona trebuie folosita cu prudenta. impotenta sexuala la barbati si amenoree. Quinalapril. somnolenta. Asocierea cu inhibitori ai enzimei de conversie (Benazepril. Captopril. in prezenta acidozei -. sunt: ginecomastie (la dozele mari). inrudit cu Aldosteronul. Insuficienta renala acuta si insuficienta hepatica grava sunt alte contraindicatii. In aceste conditii. care impiedica sinteza prostaglandinelor. ca si scaderea natriemiei (mai ales la cirotici). Actiunea are acelasi mecanism ca si Spironolactona. hirsutism la femei. Enalapril. dar biodisponibilitatea ei sistemica este de numai 25% (dupa primul pasaj hepatic). insotita uneori de hipotensiune. in doze mici. la inceput 10-50mg de 4 ori/zi. spironolactona poate provoca cresterea potasiemiei. secundar. Trandolapril) obliga la controlul potasiemiei si este contraindicata in prezenta insuficientei renale. Spironolactona actioneaza la nivelul celulelor epiteliale din portiunea terminala a tubului contort distal si al sistemului colector din corticala rinichiului. Cilazapril. datorita analogiei structurale cu aldosteronul. eruptii cutanate.Spironolactona (Spironolactone. Efectul diuretic al Spironolactonei este micsorat de catre Acidul Acetilsalicilic si diferite antiinflamatorii nesteroidiene. Ca efecte nedorite. greata si alte tulburari digestive. la cirotici . respectiv activarea de catre acestea a canalelor si pompelor membranare ale sodiului. Cresterea diurezei se face lent si este durabila -. Efectul diuretic este conditionat de prezenta aldosteronului. Este metbolizata in majoritate in ficat. periculoasa la bolnavii cu insuficienta renala. acidul canrenoic -. Spironolactona. natriureza reprezentand sub 5% din filtratul glomerular. Spironolactona se administreaza oral. Aldactone. iar intensitatea sa depinde de concentratia hormonului. . Alte reactii adverse. rare. Spironolactona este contraindicata la bolnavii cu hiperkaliemie. Creste eliminarea apei si a clorurii de sodiu. Efectul se instaleaza in circa 2 ore si se mentine 7-10 ore. dar mai ales la cirotici si in sindromul nefrotic. sunt activi. apoi ca tratament de intretinere. Este impiedicata comanda genica a unor proteine induse de aldosteron. scade secretia ionilor de potasiu si hidrogen in lumenul tubular. asociata hidroclorotiazidei sau Furosemidului. de asemenea. Este necesara prudenta in insuficienta renala cronica. Parte din metaboliti -. Ramipril. Perindopril. Triamterenul (Dyrenium). Spironolactona creste efectul medicamentelor antihipertensive. Idrolattone. are actiune diuretica asemanatoare Spironolactonei. situatii in care riscul hiperkaliemiei este crescut. in forma microcristalina utilizata. un compus pteridinic. eficacitatea este maxima dupa 2-3 zile de tratament. Amilorid) si suplimentarea potasiului in timpul tratamentului cu Spironolactona pot fi cauza de crestere periculoasa a potasiemiei. Asocierea cu alte diuretice ce retin potasiul (Triamteren. Furosemid). la cardiaci. Lizinopril. Indicatia principala o reprezinta edemele cu hiperaldosteronism secundar rezistente la alte diuretice (Tiazide. se absoarbe relativ bine din intestin. 10-25mg de 1-4 ori/zi (individualizat). Timpul de injumatatire plasmatic este de 14 ore. canrenona. Verospiron) este un compus 17spirolactosteroidic. Ca urmare.

la diabetici. o data la 2 zile. Se administreaza oral. Datorita riscului de hiperkaliemie trebuie folosit cu prudenta la bolnavii cu insuficienta renala. in timpul tratamentului cu triamteren nu se administreaza clorura de potasiu. crampe musculare. un diuretic tiazidic si Triamteren. Exista preparate care cuprind. oboseala. Insuficienta renala grava si hiperkaliemia contraindica medicamentul. Ca reactii adverse poate provoca hiperkaliemie (se controleaza potasiul in sange) si rareori -. in aceeasi forma farmaceutica. atunci cand acestea nu mai sunt eficace din cauza hiperaldosteronismului secundar. Amiloridul (Arumil. pentru cresterea efectului acestora. Asocierea cu inhibitorii enzimei de conversie (care poate fi utila in insuficienta cardiaca) impune prudenta din cauza riscului hiperkaliemiei. In cazul administrarii repetate efectul este maxim dupa cateva zile de tratament.8 . are acelasi efect diuretic si o potenta similara. Nu se asociaza cu alte diuretice care retin potasiul. Aldactone Pro Injectione. in edemul cerebral posttraumatic sau postoperator. Este indicat indeosebi in edemele si ascita ciroticilor si in edemele nefrotice. constipatie sau diaree). Folosirea la copii trebuie evitata. dar poate fi injectat. Nu se asociaza Spironolactona. parestezii. Este indicat. 200-800mg/zi. cresterea azotemiei. Amiloridul se absoarbe partial din intestin. ameteli. Efectul se instaleaza in 2 ore de la administrarea orala si se mentine 24 ore. greata. De asemenea nu se administreaza la bolnavi cu alergie la Amilorid si la Acid Acetilsalicilic. Timpul de injumatatire mediu este de 21 ore. anemie megaloblastica (mai ales la cirotici). doza utila fiind de 15-20mg/zi. Triamterenul si sarurile de potasiu. asociindu-se Tiazidelor sau Furosemidului. Trebuie folosit cu prudenta la bolnavii cu insuficienta renala. voma. in starile de acidoza. in conditii de hiperaldosteronism secundar si pentru combaterea hipokaliemiei. la cirotici. Se administreaza oral. greata. Are aceleasi indicatii si contraindicatii. hipotensiune ortostatica. crampe musculare. Se introduce intravenos. Este contraindicat in prezenta hiperkaliemiei si in timpul sarcinii. Canrenoatul de potasiu (Aldadiene Potassium. Triamterenul se administreaza oral. in parezele sau ileusul paralitic. crescand eventual pana la 600mg/zi. dureri abdominale. in asociatie cu o tiazida sau cu Furosemid. Modamide) are proprietati diuretice asemanatoare triamterenului. voma. Ca reactii adverse au fost semnalate: tulburari gastrointestinale (anorexie. Midamor. Canrenona (Phanurane). la inceput 100mg de 3 ori/zi. CAPITOLUL . Este epurat prin metabolizare si prin eliminare renala. in injectii lente sau in perfuzii. Epurarea este incetinita la bolnavii cu ciroza si la uremici (dozele necesare sunt mai mici). fiind util in edemele rezistente cu hiperaldosteronism secundar. iar asocierea cu inhibitorii enzimei de conversie impune prudenta si este contraindicata in prezenta insuficientei renale. Au fost semnalate cateva cazuri de insuficienta renala acuta pentru asociatia triamterenindometacina. Soludactone) are proprietati similare Spironolactonei. slabiciune. un metabolit activ al spironolactonei. Are aceleasi indicatii si contraindicatii ca Spironolactona. intretinerea efectului necesita obisnuit 100mg de 2 ori/zi.Unii metaboliti isi pastreaza efectul diuretic. uscaciunea gurii si senzatie de sete.

. cpr.Medicamente diuretice inregistrate in Romania Furosemid (Furosemid -. 40mg. cpr. cpr.inj. Triampur Compositum cpr. (Triamteren 25mg.9 9. Combinatii: Diursan cpr. cpr. 25mg.5mg. 50mg. Spironolactona (Aldactone -. sol. Verospiron -. 20mg/ml-10ml. Hidroclorotiazida 50mg). cpr. 40mg.film. Furosemid 20mg). drj. cps. In concluzie medicamentele diuretice cresc excretia de apa si electroliti. 500ml). Ele actioneaza predominant la nivelul rinichiului.5mg. (Amilorid 5mg. 50mg). 40mg. Manitol (Manitol -.Concluzii Medicamentele diuretice sunt substante capabile sa creasca procesul de formare a urinei marind in acest fel diureza. CAPITOLUL .film. Tertensif -. Diurex cps. cpr.5mg. Salurex -. prin rinichi si sunt utile in tratamentul edemelor. diuretice saluretice -. sol. 100mg). 2. Indapamid (Impamid -. fiole 10mg/ml-2ml. Spironolactona -. cpr. 40mg. 20%. Furosil -. cpr. cpr. Fusid -.1.8. cpr.5mg).5mg). cps. Lasix -. Indapamid -. Tertensif SR -. 2. 2. 250ml. 40mg). larg folosite pentru eliminarea excesului de sare si apa in starile edematoase. 1. Hidroclorotiazida (Nefrix -. 25mg. fiole 20mg/2ml. Hidroclorotiazida 12. In aceasta categorie sunt incadrate obisnuit medicamentele care determina eliminarea unei urine abudente. 100mg. (Spironolactona 50/100mg.perf. bogate in sare -.5mg. 1. drj. 50mg.1.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->