P. 1
PREDAREA-INVATAREA INTEGRATA

PREDAREA-INVATAREA INTEGRATA

|Views: 6,005|Likes:
Published by oanaciocian

More info:

Published by: oanaciocian on Dec 11, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPTX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/22/2015

pdf

text

original

PREDAREA-INVATAREA INTEGRATA

PROF. CIOCIAN OANA MARIA

y

³Cel mai puternic argument pentru integrarea curriculumului este chiar faptul c via a nu este împ r it pe discipline´ J. Moffett

CONCEPTUL DE INTEGRARE

Termenul curriculum integrat sugereaza in primul rand corelarea continuturilor, acest demers necesita o abordare curriculara in care punctul de pornire este cel mai adesea finalitatea/finalitatile urmarite, in functie de care sunt alese toate celelalte componente ale procesului instructiv ± formativ.

ORGANIZAREA INTEGRATA A CONTINUTURILOR

Literatura de specialitate ofer trei modele de integrare: y modelul interdisciplinar; y modelul transdisciplinar; y modelul pluridisciplinar sau multidisciplinar;

MODELUL INTERDISCIPLINAR
y intersectare a diferitelor arii disciplinare, ignorarea limitelor stricte y y y y y y y y y

ale disciplinelor; tinde spre realizarea obiectivelor de înv are de ordin mai înalt (capacit i metacognitive); principiul organizator nu mai este focalizat pe con inuturi (ca în situa ia multidisciplinarit ii); se trece la centrarea pe a a numitele competen e cheie (de Ägrad înalt´ sau Äpentru via ´): înv area pe tot parcursul vie ii gândirea complex i critic comunicarea efectiv lucrul în echip cet enia responsabil ocupabilitatea

MODELUL TRANSDISCIPLINAR
y gradul cel mai elevat de integrare a curriculumului, mergând y y y y y y

pân la fuziune; conduce spre emergen a unor noi câmpuri de investiga ie, programe de cercetare; înglobeaz toate nivelurile anterioare; centrare pe Ävia a real ´, pe probleme semnificative, a a cum apar în context cotidian i afecteaz vie ile oamenilor; competen ele i con inuturile se integreaz în jurul unor probleme; întrebarea ce orienteaz demersul transdisciplinar este ÄCum îi putem înv a pe elevi s fie buni cet eni în viitor?´; int : dezvoltarea personal integral i responsabilitatea social a copiilor;

MODELUL PLURIDISCIPLINAR
y punerea

împreun a mai multor discipline, juxtapunere; y o tem care apar ine unui domeniu este supus analizei din perspectiva mai multor discipline, acestea r mânând independente îns în raport unele cu altele; y obiectele de studiu contribuie, în func ie de propriul specific, la clarificarea temei investigate; y integrarea la acest nivel vizeaz con inuturile;

CARACTERISTICI ALE ACTIVITATII INTEGRATE
y înv area devine un proiect personal al copilului,

îndrumat, orientat, animat de c tre educator, ea devine interesant , stimulativ , semnificativ ; y la baza activit ii st ac iunea practic , cu finalitate real ; y activit ile integrate sunt în opozi ie cu instruirea verbalist i livresc ; y accentul cade pe activitatea de grup i nu pe cea cu întreaga grupa;

CARACTERISTICI ALE ACTIVITATII INTEGRATE

y le ofer

copiilor posibilitatea de a se manifesta plenar în domeniile în care capacit ile lor sunt cele mai evidente; y cultiv cooperarea i nu competi ia; y copiii se deprind cu strategia cercet rii; înva s creeze situa ii, s emit ipoteze asupra cauzelor i rela iilor în curs de investiga ie, s estimeze rezultatele posibile, s mediteze asupra sarcinii date;

CARACTERISTICI ALE ACTIVITATII INTEGRATE

y cadrul didactic trebuie s

renun e la stilul de lucru fragmentat, în care activitatile se desf oar una dup alta, cu distinc ii clare între ele, ca i cum nu ar face parte din acela i proces i s adopte o tem de interes pentru elevi, care transcede grani ele diferitelor discipline, organizând cunoa terea ca un tot unitar, închegat;

CARACTERISTICI ALE ACTIVITATII INTEGRATE

y obiective ale mai multor discipline planificate în

cursul s pt mânii sunt atinse în cadrul unor scenarii/ activit i zilnice care includ fragmente din disciplinele respective sub un singur generic. Unit ile de înv are ale disciplinelor se topesc în cadrul conturat de temele activit ilor integrate.

PROIECTUL DE ACTIVITATI INTEGRATE
Proiectul integrat are un con inut transdisciplinar deoarece prin realizarea lui se ating obiectivele de referin ale mai multor arii curriculare. y Se bazeaz pe înv area prin cooperare, deoarece lucrând în grupuri, fiecare copil particip la realizarea unei p r i din proiect, având responsabilit i i sarcini specifice. y Activit ile din gr dini sunt extinse spre alte zone din afara gr dini ei, apropiindu-ne astfel de realitatea cotidian .
y

PROIECTUL DE ACTIVITATI INTEGRATE
y Resursele materiale sunt procurate prin contribu ia a

cât mai multor persoane care pot sprijini desf urarea proiectului. y Are produse finale afi ate în gr dini . y Ii înva pe copii s emit i s - i sus in propriile idei, dezvoltându-le astfel creativitatea, care le d senza ia c ei sunt adev ra ii descoperitori ai Änoului´. Solu iile problemelor supuse rezolv rii presupun colaborare i cooperare i to i copiii, indiferent de dezvoltarea intelectual sau de vârst .

PROIECTUL DE ACTIVITATI INTEGRATE
y Beneficiile abord rii proiectului întegrat pentru copii y y y y y y

sunt : sunt implica i activ în procesul de înv are; î i construiesc înv area prin operarea cu ideile, cuno tin ele i concep iile pe care le posed déjà; înv prin cooperare; îi expune pe copii unei mari diversit i de opinii, dezbatere de idei; încurajeaz exprimarea liber în contextul respectului pentru opinia celuilalt; colecteaz i analizeaz datele, au mai mult libertate de ac iune;

PROIECTUL DE ACTIVITATI INTEGRATE
y particip y y y y y y y

la procurarea materialelor devenind mai responsabili; au mai mult încredere în for ele proprii; au ansa s - i planifice propriile activit i; î i pot alege aria de stimulare/sectorul care prezint interes deosebit pentru ei; sunt parteneri cu drepturi egale într-un act educa ional; înva prin interac iune cu ceilal i, nu unii al turi de ceilal i; î i dezvolt competen e : creativitatea, capacitatea de comunicare, munca în echip ; au posibilitatea s se bucure de finalitatea activit ii lor;

INTEGRAREA
y Integrarea se va face prin împletirea într-un scenariu bine

închegat a con inuturilor corespunzatoare celor dou domenii experien iale sau arii curriculare implicate.. y Pentru a fi posibil abordarea în maniera integrat , educatoarea trebuie sa stabileasc cu claritate obiectivele i con inuturile activit ilor zilnice, pentru ca pe baza acestora s gândeasc un scenariu al zilei y Educatoarea va avea în vedere s repartizeze sarcinile activit ilor zilnice la fiecare centru de interes-sector-zon de activitate, în a a fel încât s fie posibil realizarea obiectivelor propuse. y Întregul program al zilei reprezint un tot, un întreg, cu o organizare i o structur a con inuturilor menite sa elimine departajarea pe discipline.

ABORDAREA INTEGRATA
y Abordarea integrat

este, a adar, o împletire a con inuturilor într-o form atractiv , flexibil , mobilizatoare, care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare si aplicare practic a celor înv ate. y Întregul program se realizeaz prin joc, dar nu un joc întamplator, ci unul organizat în care copilul are prilejul s exploreze medii diferite i s îndeplineasc sarcini fie individual, fie in grupuri mici.

ACTIVITATEA INTEGRATA

y Activit

ile integrate las multa libertate de exprimare i ac iune atât pentru copil cât i pentru educatoare. Copilului i se ofera o gam larg de oportunita i pentru a- i exersa o înv are activ . De asemenea activitatea integrat se dovede te o solu ie pentru o mai bun corelare a activit ilor de înv are cu via a social si cultural .

AVANTAJELE CADRELOR DIDACTICE
y Structurarea flexibila a continuturilor ofera cadrelor

didactice care lucreaza la acest nivel o libertate de decizie aproape deplina cu privire la tipurile de continuturi pe care sa le ofere copiilor si o autonomie sensibil egala in privinta metodologiei de propunere a acestor continuturi. y In plus, promovarea ideii planificarii pe teme si incurajarea utilizarii metodei proiectelor in activitatile didactice cu prescolarii sunt initiative ce expliciteaza si facilitaza acest demers al abordarii integrate a curriculum-ului.
y

PREDAREA INTEGRATA

y Predarea integrat a cuno tin elor este considerat o

strategie modern de organizare i desf urare a con inuturilor, iar conceptul de activitate integrat se refer la o activitate in care se îmbr i eaz metoda de predare-înv are a cuno tin elor îmbinând diverse domenii i constituirea deprinderilor i abilit ilor pre colarit ii.

PREDAREA INTEGRATA

y Reuèita

pred rii integrate a con inuturilor în gr dini ine în mare m sur de gradul de structurare a con inutului proiectat, într-o viziune unitar , intind anumite finalit i. Înv area într-o manier cât mai fireasc , natural pe de-o parte èi, pe de alt parte, înv area conform unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie s coexiste în curriculum-ul integrat.

PLANIFICAREA ANUALA
y Programul anual de studiu se va organiza în jurul a y y y y y y

ase mari teme: Cine sunt/ suntem? Când, cum i de ce se întâmpl ? Cum este, a fost i va fi aici pe p mânt? Cum planific m/ organiz m o activitate? Cu ce i cum exprim m ceea ce sim im? Ce i cum vreau s fiu?

ACTIVITATILE INTEGRATE
y Literatura de specialitate ofera o serie de modele de

organizare si monitorizare a curriculum-ului integrat.

y Modelul integrarii ramificate- elementul central al

acestui model este tema studiata, iar detalierea experientelor de invatare se face, la un prim nivel, pe domeniile de activitate prevazute in programa. La un al doilea nivel de proiectare sunt considerate experientele de formare, pe diversele dimensiuni psihofizice individuale: intelectuala, afectiva, sociala, fizica. Avand in vedere finalitatile stabilite pentru aceste 2 nivele, cadrul didactic alege continuturile ce se inscriu in sfera temei centrale si care pot contribui la atingerea finalitatilor

MODELUL INTEGRARII LINIARE

y In acest nivel, integrarea curriculara se face in jurul

unei finalitati de transfer, de tipul Ädezvoltarea comportamentului social´. Prin complexitatea lor si prin specificul integrat, aceste finalitati se pot constitui ca (sub)domenii independente. Acest model al proiectarii este aplicabil pentru finalitatile urmarite pentru perioade mai indelulgate de timp si este foarte potrivit pentru proiectarea interventiei educationale diferentiate si individualizate cu scopuri recuperatorii sau de dezvoltare.

MODELUL INTEGRARII SECVENTIALE

y In acest model, cunostintele de aceeasi sfera ideatica

sunt predate in proximitate temporala:desi adordarea lor se face distinct, propunatorul faciliteaza transferul achizitiilor invatate de la un domenii la altul, prin comentariile, trimiterile, intrebarile, sarcinile de lucru formulate. Priectarea pe teme, o cerinta de actualitate in invatamantul prescolar romanesc, ilustreaza cel mai adesea acest model de integrare curriculara

MODELUL CURRICULUM-ULUI INFUZIONAL

y Specificul acestui model consta in studierea unor teme

diverse din perspectiva unui centru de interes care poate fi temporar (de exemplu: o finalitate complexa, precum intelegera conceptului de transformare reversibile / ireversibile, relatia timp-transformare etc., analiza structurilor si compararea structurilor naturale cu cele create de om) sau permanent (de exemplu: studierea unei discipline optionale utilizand o limba straina:educarea caracterului, continutul fiind parcurs in limba engleza.

MODELUL INTEGRARII IN RETEA
y Este solutia de integrare pe care o preopune metoda

proiectelor de investigare-actiune. Pornind de la subiectul proiectului, copiii opteaza pentru o retea de teme si resurse de studiu corelate cu tema centrala. Domeniul central si cele corelate ale proiectului sunt ele insele teme transdisciplinare si vor fi abordate ca atare. Proiectarea dupa modelul integrarii in retea impune cel putin doua nivele de planificare: constituirea unei harti tematice in care, pornindu-se de la tema centrala, sunt identificate subtemele ce vor fi parcurse si desfasurarea pe categorii si tipuri de activitati a continuturilor ce vor rezolva tema proiectului

MODELUL POLARIZARII

y Implica stabilirea unui nou domeniu de cunoastere

(eventual optional) in jurul caruia, pentru realizarea unor odiective specifice, sunt polarizate segmente din alte discipline. Un exemplu in acest sens il poate constitui tema ´Vremea povestilor´ in care dezvoltarea deprinderilor de comuncare si alte finalitati se indeplinesc prin exploatarea continutului povestilor din perspectiva mai multor categorii de activitati prevazute in planul de invatamant.

VA MULTUMESC

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->