Sunteți pe pagina 1din 29

PREDAREA-INVATAREA

INTEGRATA

PROF. CIOCIAN
OANA MARIA
 

“Cel mai puternic argument pentru integrarea


curriculumului este chiar faptul că viaţa nu este
împărţită pe discipline”
J. Moffett
CONCEPTUL DE INTEGRARE

Termenul curriculum integrat sugereaza in


primul rand corelarea continuturilor, acest demers
necesita o abordare curriculara in care punctul de
pornire este cel mai adesea finalitatea/finalitatile
urmarite, in functie de care sunt alese toate celelalte
componente ale procesului instructiv – formativ.
ORGANIZAREA INTEGRATA A
CONTINUTURILOR

Literatura de specialitate oferă trei modele de


integrare:
modelul interdisciplinar;
modelul transdisciplinar;
modelul pluridisciplinar sau multidisciplinar;
MODELUL INTERDISCIPLINAR

intersectare a diferitelor arii disciplinare, ignorarea limitelor stricte ale


disciplinelor;
tinde spre realizarea obiectivelor de învăţare de ordin mai înalt (capacităţi
metacognitive);
principiul organizator nu mai este focalizat pe conţinuturi (ca în situaţia
multidisciplinarităţii);
se trece la centrarea pe aşa numitele competenţe cheie (de „grad înalt” sau
„pentru viaţă”):
învăţarea pe tot parcursul vieţii
gândirea complexă şi critică
comunicarea efectivă
lucrul în echipă
cetăţenia responsabilă
ocupabilitatea
MODELUL TRANSDISCIPLINAR

gradul cel mai elevat de integrare a curriculumului, mergând până


la fuziune;
conduce spre emergenţa unor noi câmpuri de investigaţie,
programe de cercetare;
înglobează toate nivelurile anterioare;
centrare pe „viaţa reală”, pe probleme semnificative, aşa cum apar
în context cotidian şi afectează vieţile oamenilor;
competenţele şi conţinuturile se integrează în jurul unor probleme;
întrebarea ce orientează demersul transdisciplinar este „Cum îi
putem învăţa pe elevi să fie buni cetăţeni în viitor?”;
ţintă: dezvoltarea personală integrală şi responsabilitatea socială a
copiilor;
MODELUL PLURIDISCIPLINAR

punerea împreună a mai multor discipline,


juxtapunere;
o temă care aparţine unui domeniu este supusă
analizei din perspectiva mai multor discipline,
acestea rămânând independente însă în raport unele
cu altele;
obiectele de studiu contribuie, în funcţie de propriul
specific, la clarificarea temei investigate;
integrarea la acest nivel vizează conţinuturile;
CARACTERISTICI ALE ACTIVITATII INTEGRATE

învăţarea devine un proiect personal al copilului,


îndrumat, orientat, animat de către educator, ea
devine interesantă, stimulativă, semnificativă;
la baza activităţii stă acţiunea practică, cu finalitate
reală;
activităţile integrate sunt în opoziţie cu instruirea
verbalistă şi livrescă;
accentul cade pe activitatea de grup şi nu pe cea cu
întreaga grupa;
CARACTERISTICI ALE ACTIVITATII INTEGRATE

le oferă copiilor posibilitatea de a se manifesta


plenar în domeniile în care capacităţile lor sunt
cele mai evidente;
cultivă cooperarea şi nu competiţia;
copiii se deprind cu strategia cercetării; învaţă să
creeze situaţii, să emită ipoteze asupra cauzelor şi
relaţiilor în curs de investigaţie, să estimeze
rezultatele posibile, să mediteze asupra sarcinii
date;
CARACTERISTICI ALE ACTIVITATII INTEGRATE

cadrul didactic trebuie să renunţe la stilul de lucru


fragmentat, în care activitatile se desfăşoară una
după alta, cu distincţii clare între ele, ca şi cum nu ar
face parte din acelaşi proces şi să adopte o temă de
interes pentru elevi, care transcede graniţele
diferitelor discipline, organizând cunoaşterea ca un
tot unitar, închegat;
CARACTERISTICI ALE ACTIVITATII INTEGRATE

 obiective ale mai multor discipline planificate în


cursul săptămânii sunt atinse în cadrul unor
scenarii/ activităţi zilnice care includ fragmente din
disciplinele respective sub un singur generic.
Unităţile de învăţare ale disciplinelor se topesc în
cadrul conturat de temele activităţilor integrate.
PROIECTUL DE ACTIVITATI INTEGRATE

 Proiectul integrat are un conţinut transdisciplinar


deoarece prin realizarea lui se ating obiectivele de
referinţă ale mai multor arii curriculare.
 Se bazează pe învăţarea prin cooperare, deoarece
lucrând în grupuri, fiecare copil participă la realizarea
unei părţi din proiect, având responsabilităţi şi sarcini
specifice.
 Activităţile din grădiniţă sunt extinse spre alte zone
din afara grădiniţei, apropiindu-ne astfel de realitatea
cotidiană.
PROIECTUL DE ACTIVITATI INTEGRATE

Resursele materiale sunt procurate prin contribuţia a


cât mai multor persoane care pot sprijini
desfăşurarea proiectului.
Are produse finale afişate în grădiniţă.
Ii învaţă pe copii să emită şi să-şi susţină propriile
idei, dezvoltându-le astfel creativitatea, care le dă
senzaţia că ei sunt adevăraţii descoperitori ai
„noului”. Soluţiile problemelor supuse rezolvării
presupun colaborare şi cooperare şi toţi copiii,
indiferent de dezvoltarea intelectuală sau de vârstă.
PROIECTUL DE ACTIVITATI INTEGRATE

Beneficiile abordării proiectului întegrat pentru copii sunt :


sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;
îşi construiesc învăţarea prin operarea cu ideile, cunoştinţele
şi concepţiile pe care le posedă déjà;
învăţă prin cooperare;
îi expune pe copii unei mari diversităţi de opinii, dezbatere
de idei;
încurajează exprimarea liberă în contextul respectului pentru
opinia celuilalt;
colectează şi analizează datele, au mai multă libertate de
acţiune;
PROIECTUL DE ACTIVITATI INTEGRATE

participă la procurarea materialelor devenind mai


responsabili;
au mai multă încredere în forţele proprii;
au şansa să-şi planifice propriile activităţi;
îşi pot alege aria de stimulare/sectorul care prezintă interes
deosebit pentru ei;
sunt parteneri cu drepturi egale într-un act educaţional;
învaţă prin interacţiune cu ceilalţi, nu unii alături de ceilalţi;
îşi dezvoltă competenţe : creativitatea, capacitatea de
comunicare, munca în echipă;
au posibilitatea să se bucure de finalitatea activităţii lor;
INTEGRAREA

 Integrarea se va face prin împletirea într-un scenariu bine închegat a


conţinuturilor corespunzatoare celor două domenii experienţiale sau
arii curriculare implicate..
 Pentru a fi posibilă abordarea în maniera integrată, educatoarea
trebuie sa stabilească cu claritate obiectivele şi conţinuturile
activităţilor zilnice, pentru ca pe baza acestora să gândească un
scenariu al zilei
 Educatoarea va avea în vedere să repartizeze sarcinile activităţilor
zilnice la fiecare centru de interes-sector-zonă de activitate, în aşa fel
încât să fie posibilă realizarea obiectivelor propuse.
 Întregul program al zilei reprezintă un tot, un întreg, cu o
organizare şi o structură a conţinuturilor menite sa elimine
departajarea pe discipline.
ABORDAREA INTEGRATA

Abordarea integrată este, aşadar, o împletire a


conţinuturilor într-o formă atractivă, flexibilă,
mobilizatoare, care conduce activitatea copilului spre
investigare, documentare, cercetare si aplicare
practică a celor învăţate.
 Întregul program se realizează prin joc, dar nu un
joc întamplator, ci unul organizat în care copilul are
prilejul să exploreze medii diferite şi să îndeplinească
sarcini fie individual, fie in grupuri mici.
ACTIVITATEA INTEGRATA

 Activităţile integrate lasă multa libertate de


exprimare şi acţiune atât pentru copil cât şi pentru
educatoare. Copilului i se ofera o gamă largă de
oportunitaţi pentru a-şi exersa o învăţare activă. De
asemenea activitatea integrată se dovedeşte o soluţie
pentru o mai bună corelare a activităţilor de învăţare
cu viaţa socială si culturală.
AVANTAJELE CADRELOR DIDACTICE

Structurarea flexibila a continuturilor ofera cadrelor


didactice care lucreaza la acest nivel o libertate de decizie
aproape deplina cu privire la tipurile de continuturi pe
care sa le ofere copiilor si o autonomie sensibil egala in
privinta metodologiei de propunere a acestor continuturi.
In plus, promovarea ideii planificarii pe teme si
incurajarea utilizarii metodei proiectelor in activitatile
didactice cu prescolarii sunt initiative ce expliciteaza si
facilitaza acest demers al abordarii integrate a
curriculum-ului.
 
PREDAREA INTEGRATA

Predarea integrată a cunoştinţelor este considerată o


strategie modernă de organizare şi desfăşurare a
conţinuturilor, iar conceptul de activitate integrată
se referă la o activitate in care se îmbrăţişează
metoda de predare-învăţare a cunoştinţelor
îmbinând diverse domenii şi constituirea
deprinderilor şi abilităţilor preşcolarităţii.
PREDAREA INTEGRATA

Reușita predării integrate a conţinuturilor în


grădiniţă ţine în mare măsură de gradul de
structurare a conţinutului proiectat, într-o viziune
unitară, ţintind anumite finalităţi. Învăţarea într-o
manieră cât mai firească, naturală pe de-o parte și,
pe de altă parte, învăţarea conform unei structuri
riguroase sunt extreme care trebuie să coexiste în
curriculum-ul integrat.
PLANIFICAREA ANUALA

Programul anual de studiu se va organiza în jurul a


şase mari teme:
Cine sunt/ suntem?
Când, cum şi de ce se întâmplă?
Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?
Cum planificăm/ organizăm o activitate?
Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?
Ce şi cum vreau să fiu?
ACTIVITATILE INTEGRATE

Literatura de specialitate ofera o serie de modele de organizare


si monitorizare a curriculum-ului integrat.

Modelul integrarii ramificate- elementul central al


acestui model este tema studiata, iar detalierea experientelor
de invatare se face, la un prim nivel, pe domeniile de activitate
prevazute in programa. La un al doilea nivel de proiectare sunt
considerate experientele de formare, pe diversele dimensiuni
psihofizice individuale: intelectuala, afectiva, sociala, fizica.
Avand in vedere finalitatile stabilite pentru aceste 2 nivele,
cadrul didactic alege continuturile ce se inscriu in sfera temei
centrale si care pot contribui la atingerea finalitatilor
MODELUL INTEGRARII LINIARE

In acest nivel, integrarea curriculara se face in jurul


unei finalitati de transfer, de tipul „dezvoltarea
comportamentului social”. Prin complexitatea lor si
prin specificul integrat, aceste finalitati se pot constitui
ca (sub)domenii independente. Acest model al
proiectarii este aplicabil pentru finalitatile urmarite
pentru perioade mai indelulgate de timp si este foarte
potrivit pentru proiectarea interventiei educationale
diferentiate si individualizate cu scopuri recuperatorii
sau de dezvoltare.
MODELUL INTEGRARII SECVENTIALE

In acest model, cunostintele de aceeasi sfera ideatica


sunt predate in proximitate temporala:desi
adordarea lor se face distinct, propunatorul
faciliteaza transferul achizitiilor invatate de la un
domenii la altul, prin comentariile, trimiterile,
intrebarile, sarcinile de lucru formulate. Priectarea
pe teme, o cerinta de actualitate in invatamantul
prescolar romanesc, ilustreaza cel mai adesea acest
model de integrare curriculara
MODELUL CURRICULUM-ULUI INFUZIONAL

Specificul acestui model consta in studierea unor teme


diverse din perspectiva unui centru de interes care
poate fi temporar (de exemplu: o finalitate complexa,
precum intelegera conceptului de transformare
reversibile / ireversibile, relatia timp-transformare etc.,
analiza structurilor si compararea structurilor naturale
cu cele create de om) sau permanent (de exemplu:
studierea unei discipline optionale utilizand o limba
straina:educarea caracterului, continutul fiind parcurs
in limba engleza.
MODELUL INTEGRARII IN RETEA

Este solutia de integrare pe care o preopune metoda


proiectelor de investigare-actiune. Pornind de la subiectul
proiectului, copiii opteaza pentru o retea de teme si resurse
de studiu corelate cu tema centrala. Domeniul central si
cele corelate ale proiectului sunt ele insele teme
transdisciplinare si vor fi abordate ca atare. Proiectarea
dupa modelul integrarii in retea impune cel putin doua
nivele de planificare: constituirea unei harti tematice in
care, pornindu-se de la tema centrala, sunt identificate
subtemele ce vor fi parcurse si desfasurarea pe categorii si
tipuri de activitati a continuturilor ce vor rezolva tema
proiectului
MODELUL POLARIZARII

Implica stabilirea unui nou domeniu de cunoastere


(eventual optional) in jurul caruia, pentru realizarea
unor odiective specifice, sunt polarizate segmente
din alte discipline. Un exemplu in acest sens il poate
constitui tema ”Vremea povestilor” in care
dezvoltarea deprinderilor de comuncare si alte
finalitati se indeplinesc prin exploatarea continutului
povestilor din perspectiva mai multor categorii de
activitati prevazute in planul de invatamant.
VA MULTUMESC

S-ar putea să vă placă și