Oedip rege - subiectul Capodopera a literaturii anitce, Oedip rege este o tragedie reprezentativa pentru confruntarea dintre om si destin

. Aceasta tema, caracteristica tragediei grecesti constituie o problema a omului din toate timpurile. Oedip rege este o tragedie a cunoasterii, eroul fiind stapanit de patosul adevarului pe care il va afla cu pretul propriei sale prabusiri. Strucura piesei urmareste ianitarea lui Oedip spre adevarul care ii va fi fatal, marcand loviturile pe care i le da destinul o data cu fiecare revelatie. Cetatea Teba este bantuita de ciuma si regele Oedip si-a trimis cumnatul, pe Creon, sa afle de la oracolul din Delphi cum isi poate salva tara de teribilul flagel. Creon se intoarce cu vestea ca zeii vor face sa inceteze ciuma atunci cand tebanii il vor pedepsi pe ucigasul inca necunoscut al lui Laios, fostul lor rege. De fapt, oracolul nu spune atat de precis dar Creon face legatura intre raspunsul oracolului si crima nerezolvata. O dată aflat motivul (unul din locuitorii cetăţii omorâse pe Laios, fostul conducător), Oedip începe ancheta pentru aflarea adevărului, aruncând totodată un blestem asupra ucigaşului, pe care îl sorteşte să fie toată viaţa urmărit de păcatul săvârşit, iar nici un locuitor să nu-l adăpostească din motiv „că-i o ruşine pentru noi.” Prevestind parcă tragedia care urmează, adică taina naşterii şi crimei lui Oedip, le mărturiseşte tebanilor un motiv superior al acţiunilor sale: „…Iar eu ce-i sunt urmaş/ În scaunu-i regesc, cum şi-n al lui culcuş/ Căci azi a mea-i nevasta lui, iar pruncii lui,/ De n-ar fi fost de soartă greu loviţi – ei azi/ Tot tată mi-ar fi spus, ca şi ai mei – eu vreau/ Ca să-l răzbun, că greu au fost ei urgisiţi,/ Cum l-aş fi răzbunat pe tata.” Pornind cercetarea, el o conduce tot mai aprig cu cât începe să bănuiască, la un moment dat că vinovatul ar putea fi chiar el. Oedip este strain de Teba, el a venit din Corint si a fost incoronat rege in locul lui Laios, mort de curand, ca rasplata pentru ca, rezolvand enigma Sfinxului, scapase cetatea de acest monstru care lua viata tuturor celor care nu ii puteau raspunde la ghicitoare. Inainte de a intalni Sfinxul, Oedip aflase de la oracolul din Delphi ce soarta il asteapta, isi va ucide tatal si se va casatori cu propria lui mama. Astfel Oedip a hotarat sa nu se mai intoarca nicicand in Corint si sa plece in Teba in incercarea de a scapa destinului. Insa pe drum ucide, dintr-o cearta, un batran. Să ne gândim numai ce fel de tată este cel ce îl ucide Oedip – nu poruncise el ca pruncul să fie aruncat în prăpastie? Oedip scapă prin miracol şi răpune el pe cel care îi plănuise moartea. Caci Laios aflase si el de la oracol destinul sau, si precum fiul sau, incercase la randul sau sa evite prezicerea. Dar Oedip nu stia ca isi ucise tatal. Batranul proroc orb, Tiresias, prin darul sau cu totul aparte, cunoaste insa adevarul. Acum cand Oedip cauta asasinul, il chema (la sugestia corului) pe Tiresias. Acesta refuza sa dezvaluie secretul infiorat de gravitatea sa: „A sti e groaznic un lucru, cand nu-i de vreun/ Folos acelui care-ar sti”. La insistentele lui Oedip care in cele din urma il acuza ca ar fi complotat la detronarea regelui Laios, Tiresias raspunde cu aluzii ce tintesc tot mai clar spre regele insusi. Cand in sfarsit il acuza direct: „Il cauti tu pe ucigas? Esti insuti tu!”, Oedip nu îl crede la început, arunca jigniri şi acuzatii de complot împreună cu Creon pentru înlăturarea regelui. De la inceput Oedip banuise ca motivele uciderii lui Laios erau

referat.clopotel.ro

i-a fost şi soţ. sotia liu Oedip si sora lui Creon. Oedip ezita. la vremea aceea cioban. găsind-o moartă. Şi va afla că alor lui copii/ Le-a fost şi tată …dar şi frate el le-a fost. Ingrozit de aceasta dezvaluire Oedip marturiseste ca. omorase un batran in locul descris de Iocasta. din Teba. ci ii fusese adus chiar de catre mesager. Vestitorul aduce precizari care o fac pe regina Iocasta amutita de groaza sa vada adevarul. iar Iocasta. reflectând la consecinţele pe care le vor suporta fetele sale. putând privi adânc în sine. sugerand cunoastera profunda. la rascrucea dintre Corint. el decide sa il condamne la moarte. înnebunită de păcatul săvârşit. astfel incercand a dovedi ca profetiile nu sunt decat amagiri. Iocasta. Teba si Delphi. ceea ce Oedip nu stie inca si il ia in deradere pentru ca nu a reusit sa rezolve ghicitoarea Sfinxului. in urma unei certe. fosta nevasta a lui Laios. Acelaşi slujitor înştiinţează că. Merope. Părăseşte Teba după ce. Laios. O dată aflat ucigaşul./ Cu ochi-ti buni. tu naruirea nu ti-o vezi?” Tot Tiresias intuieşte si orbirea lui Oedip: „Azi vede-va orbi! E om avut – sărac/ Va fi! Un orb dus de toiag. Oedip nu este fiul regelui din Corint. Din descoperire în descoperire. Oedip se prăbuşeşte în „prăpastia crudului adevăr”: necunoscutul pe care cu mulţi ani în urmă îl omorâse era chiar tatăl său. Incercand sa-l linisteasca.ro . Oedip şi-a scos ochii cu un ac pentru a-şi ispăşi îngrozitoarea crimă. Oedip îşi asumă toate consecinţele pe care tot el le hotărâse. Isi face intrarea un mesager din Corint care aduce vestea mortii regelui Polybus (tatal adoptiv al lui Oedip) si il informeaza ca poporul se asteapta ca el sa se intoarca la tron./ Că maică-si i-a fost şi fiu. Atunci intervine Iocasta. In final. este chiar mama sa. Totusi bătrânul profet spunea adevarul. lumina puternica a adevarului i-a luat vederea asa cum soarele orbeste pe cel care cuteaza sa-l priveasca tinta. dar fusese ucis de necunoscuti la incrucisarea a trei drumuri cu putin timp inaintea sosirii lui Oedip in Teba. copile. fara sa vrea./ Şi că pe tatăl său şi l-a ucis!… Te du-n/ Palat! Şi să frămânţi în gând tot ce ţi-am spus. regina văduvă cu care s-a căsătorit. dac-aţi pricepe de pe acum/ Eu mult v-aş sfătui: rugaţi-vă acum/ Ca orişiunde veţi trăi saveţi un trai/ Mai bun decât al tatălui ce v-a dat naştere…” Oedip si-a luat lumina ochilor spre a se pedepsi si a nu-si mai vedea faradelegile. el prăbuşindu-se încet în referat. la fel ca şi cititorul. Faptul că a orbit reprezintă puterea interioară ce îl caracterizează (amănunt specific eroilor de tragedie) şi lipsa puterii de a prevedea. Oedip suportă treptat starea de catharsis (exil). îşi ia rămas bun de la ele: „Pe voi. pe vremea cand avea ochi. releva cateva fapte care pentru ea nu au insemnatate dar care sporesc zbuciumul lui Oedip: lui Laios i se perzise ca va fi omorat de propriul sau fiu. să spui/ Că-n meşteşugul meu sunt un nepriceput!” Oedip nu pare a se putea concentra si furia lui creste. dar./ Iar de-ai să afli că-am prezis greşit. ochii închişi în exterior se deschid în interior. Oedip raspunde ca se teme de a-si vedea mama. conştientizând răul ce se sălăşluia în el. astfel in fata argumentelor (plauzibile!) ale lui Creon cum ca nu este vorba de o conspiratie. Un slujitor aduce vestea că regina s-a spânzurat. legatura dintre ei. el nealegând moartea pentru că nu suportă gândul să-şi întâlnească părinţii pe lumea cealaltă. totodată. caci e orb si inutil. Dar orbirea lui are si un rol simbolic.clopotel. iar teoria unei noi conspiratii a inceput sa se contureze in mintea sa. Orbit de furie o cauta ca sa o ucida. pentru a evita totusi spusele oracolului. dar acesta ii raspunde: “ma-nvinuiesti ca-s orb.politice si nu a fost atacat si ucis de niste talhari. desi acesta ii confirmase ca prezicerea oracolului nu s-a infaptuit si ca tatal sau nu a fost ucis de el. Dar oare tu. care il primise de la un alt pastor. el nu vedea inauntrul sau. cerşind tot prin/ Străini.

Delphi. cea pe care latinii o vor numi “fortuna labilis”. pastorul pare a fi un om de suflet care nu se poate demite la crima. la amiaza in doua si seara in trei?” “Omul” a raspuns Oedip. incest şi paricid.ro . . referat. aceea de a se fi considerat fericit. devine un arhetip cultural. dupa ce a fost promovat de la un simplu pastor la garda regala. cu siguranta. soarta unui om maret. si de ce nu si divine? Doar Apollo impinse cuplul regal la astfel de atrocitati. drama destinului si a cunoasterii.interior. Martor la uciderea lui Laios pe care il insotea la Delphi. căci păcatul moştenit se transformă în blestem. comentand situatia eroului. Pana la urma chiar titlul ne dezvaluie sensul tragediei. Oedip. corul dezvolta motivul soartei schimbatoare. fericirii si maririi. un om care nu a spus adevarul pana nu a fost fortat. Superioritatea omului asupra destinului potrivnic sta in cunoastere! Mitul lui Oedip poartă în el semnificaţii de o tulburătoare permanenţa umană. A reţine din drama lui Oedip şi a sublinia atât de îngroşat faptul că şi-a ucis tatăl şi a devenit soţul maei sale înseamnă a scăpa esenţialul. ci prezice in ghicitoarea sa destinul lui Oedip.clopotel. Dincolo de Sfinx. sau mai bine zis prin mijlocirea lor ni se dezvăluie o profundă şi mereu actuală filosofie. Corint si Teba. Sfinxul i-ar fi putut prezice destinul si in alte moduri. Totusi. Prin destinul său. dar oare nu chiar Oedip este acel om? In patru picioare cand era micut. Oedip rege e considerată o capodoperă. nu doar pazeste rascrucea dintre cele trei drumuri. trebuie sa fie greu sa fi trait cu atatea secrete. Si in afara de acest detaliu. acesta minte din nou aruncand vina pe niste talhari. Sfinxul joaca un rol simbolic deosebit in legenda lui Oedip. Pastorul – trimis de catre regina sa ucida copilul in varsta de doar trei zile. şi până astăzi a rămas un punct de referinţă. in doua cand a crescut si in trei cand orb avea nevoie de baston. In simbolul orbirii gasim sensul inaltator al tragediei: destinul l-a invins pe Oedip. In cele din urma era pregatit sa minta si despre prietenia cu pastorul corintean avansat la rangul de mesager. el minte cu nerusinare despre indeplinirea ordinelor regale. Tot corul indica si o greseala a lui Oedip. Dar de ce a vorbit despre picioare? Poate pentru ce “Oedipous” inseamna in limba greaca “picioare umflate”? Acest Oedip al carui glezne au fost strapunse inainte de a fi condamnat la moartea de la care a fost salvat.personajele deosebite Corul prin interventiile sale face legatura intre episoadele piesei. Scotand in evidenta caracterul trecator al vietii. Tot in limba greaca “oida” inseamna a cunoaste. Prin urmare. problemele minore şi particulare a le unei societăţi în criză. a rămâne opac la filosofia ascunsă în străvechea legendă a substitui marile şi eternele ei probleme. S-a spus că este prin excelenţă o tragedie a destinului implacabil. o paradigmă pentru înălţările şi decăderile omului. dar acesta s-a ridicat deasupra sortii prin demnitatea cu care a infruntat-o si prin patosul cu care s-a pus in slujba adevarului. “Cine merge dimineata in patru picioare. Desigur el stia ca regele era ucigasul predecesorului sau. cautator neobosit al adevarului si minte inteligenta care a rezolvat enigma Sfinxului este pecetluita de un mincinos de rand. uitand ca fericirea poate fi urmata de nenorocire. Dar cum a ajuns regina sa isi dea copilul unui pastor? Si ce cauta acesta in palat? Ce fel de personaj este? La inceput exista inclinatia de a ne parea rau de el.

gasind astfel o oarecare compensare pentru pacatele sale. poate parintii inainte sa il trimita sa moara (dar de ce?). iar in rolul sau de gardian era mai binevoitor! In Odiseea. precum spuneam nici un rol. un monstru si trebuia trimis sa moara in afara orasului pentru a nu il pangari. capitala din Egipt si nu cea din Grecia? Velikovsky il identifica pe Oedip cu faraonul ratacitor din Teba. si nu avea aripii precum cel din Oedip rege (care a ales un mod teribil de ciudat pentru o faptura inaripata de a se sinucide). despre destinele si tragediile lor? De ce este deci Sfinxul inclus in tragedie? Sfinxul este originar din Egipt. Poate ca Oedip s-a nascut cu picioarele deformate si nu i-a facut nimeni nimic. Pe o inscriptie intre labele sale scria “Kheperi – Re – Atum”.ro . Adevarul? Mai exista insa o explicatie. Oedip care cauta cu pasiune rezolvarea propriului sau mister si care dovedeste curajul de a se auto-condamna si pedepsi. De la inceputul secolului 6 (750 i. se casatorise cu mama sa. pictorii din Corint incep sa infatiseze Sfinxul cu chip de femeie si cu aripi. cele trei nume date zeitatii solare la rasarit – amiaza – apus. de asemenea. iar Oedip a ucis cinci oameni. pe tatal sau si patru oameni din excorta sa… Sau daca introducerea Sfinxului e un semn ca vorbeam de Teba. de fapt probabil ca nu ar trebui sa se fereasca. Coincidenta? Dar Sfinxul egiptean era barbat.). Akhnaton (Amenhotep IV) care slujea pe zeul solar Aton si care. sau pastorul inainte de a-l salva :)? Dar daca Oedip s-a nascut cu o malformatie atunci putea fi privit ca o anomalie.clopotel. Homer atinge in trecere subiectul regelui Oedip insa nu vorbeste si despre Sfinx. Rationala. in definitiv nu se precizeaza clar cine a facut asa ceva. Sofocle avea nevoie de Sfinx pentru ca astfel putea dovedi inteligenta lui Oedip. Dar cine a trimis Sfinxul si de ce? Pentru a pedepsii tebanii pentru pacatele lui Laios? In istorisirea lui Homer. un om care nu isi cunoaste deci tatal si caruia i se spune ca il va ucide. despre care auzim prima data la greci de la Hesiod care desi nu o descrie o numeste “necazul din Cadmeans" (Teba). Marele Sfinx de la Giza (Egipt) se poate asemana cu Sfinxul din Oedip rege prin faptul ca pazea calea inspre trei piramide (inspre trei drumuri). Prin aceasta acceptiune il putem percepe ca pe un erou. nu s-ar feri oare sa ucida orice om. Oedip devine “cel care rezolva problema”.De ce tebanii nu au aruncat pur si simplu cu sageti in Sfinx in loc sa stea de-o-parte si sa isi vada concetatenii devorati? Aparitia acestui monstru mancator-de-oameni este o dilema? De ce ocupa un rol atat de crucial intr-o legenda despre sentimentele si reactile umane. nu e ceva chiar atat de obisnuit. Dar incluzandu-l.C. Sfinxul nu joaca. Dar Oedip nu a murit si s-a intors sa pangareasca orasul din nou … Sa nu uitam ca Oedip s-a dus la Delphi pentru ca aflase ca este bastard. referat. regina Tiy.