Oedip rege - subiectul Capodopera a literaturii anitce, Oedip rege este o tragedie reprezentativa pentru confruntarea dintre om si destin

. Aceasta tema, caracteristica tragediei grecesti constituie o problema a omului din toate timpurile. Oedip rege este o tragedie a cunoasterii, eroul fiind stapanit de patosul adevarului pe care il va afla cu pretul propriei sale prabusiri. Strucura piesei urmareste ianitarea lui Oedip spre adevarul care ii va fi fatal, marcand loviturile pe care i le da destinul o data cu fiecare revelatie. Cetatea Teba este bantuita de ciuma si regele Oedip si-a trimis cumnatul, pe Creon, sa afle de la oracolul din Delphi cum isi poate salva tara de teribilul flagel. Creon se intoarce cu vestea ca zeii vor face sa inceteze ciuma atunci cand tebanii il vor pedepsi pe ucigasul inca necunoscut al lui Laios, fostul lor rege. De fapt, oracolul nu spune atat de precis dar Creon face legatura intre raspunsul oracolului si crima nerezolvata. O dată aflat motivul (unul din locuitorii cetăţii omorâse pe Laios, fostul conducător), Oedip începe ancheta pentru aflarea adevărului, aruncând totodată un blestem asupra ucigaşului, pe care îl sorteşte să fie toată viaţa urmărit de păcatul săvârşit, iar nici un locuitor să nu-l adăpostească din motiv „că-i o ruşine pentru noi.” Prevestind parcă tragedia care urmează, adică taina naşterii şi crimei lui Oedip, le mărturiseşte tebanilor un motiv superior al acţiunilor sale: „…Iar eu ce-i sunt urmaş/ În scaunu-i regesc, cum şi-n al lui culcuş/ Căci azi a mea-i nevasta lui, iar pruncii lui,/ De n-ar fi fost de soartă greu loviţi – ei azi/ Tot tată mi-ar fi spus, ca şi ai mei – eu vreau/ Ca să-l răzbun, că greu au fost ei urgisiţi,/ Cum l-aş fi răzbunat pe tata.” Pornind cercetarea, el o conduce tot mai aprig cu cât începe să bănuiască, la un moment dat că vinovatul ar putea fi chiar el. Oedip este strain de Teba, el a venit din Corint si a fost incoronat rege in locul lui Laios, mort de curand, ca rasplata pentru ca, rezolvand enigma Sfinxului, scapase cetatea de acest monstru care lua viata tuturor celor care nu ii puteau raspunde la ghicitoare. Inainte de a intalni Sfinxul, Oedip aflase de la oracolul din Delphi ce soarta il asteapta, isi va ucide tatal si se va casatori cu propria lui mama. Astfel Oedip a hotarat sa nu se mai intoarca nicicand in Corint si sa plece in Teba in incercarea de a scapa destinului. Insa pe drum ucide, dintr-o cearta, un batran. Să ne gândim numai ce fel de tată este cel ce îl ucide Oedip – nu poruncise el ca pruncul să fie aruncat în prăpastie? Oedip scapă prin miracol şi răpune el pe cel care îi plănuise moartea. Caci Laios aflase si el de la oracol destinul sau, si precum fiul sau, incercase la randul sau sa evite prezicerea. Dar Oedip nu stia ca isi ucise tatal. Batranul proroc orb, Tiresias, prin darul sau cu totul aparte, cunoaste insa adevarul. Acum cand Oedip cauta asasinul, il chema (la sugestia corului) pe Tiresias. Acesta refuza sa dezvaluie secretul infiorat de gravitatea sa: „A sti e groaznic un lucru, cand nu-i de vreun/ Folos acelui care-ar sti”. La insistentele lui Oedip care in cele din urma il acuza ca ar fi complotat la detronarea regelui Laios, Tiresias raspunde cu aluzii ce tintesc tot mai clar spre regele insusi. Cand in sfarsit il acuza direct: „Il cauti tu pe ucigas? Esti insuti tu!”, Oedip nu îl crede la început, arunca jigniri şi acuzatii de complot împreună cu Creon pentru înlăturarea regelui. De la inceput Oedip banuise ca motivele uciderii lui Laios erau

referat.clopotel.ro

In final. totodată. Faptul că a orbit reprezintă puterea interioară ce îl caracterizează (amănunt specific eroilor de tragedie) şi lipsa puterii de a prevedea. iar teoria unei noi conspiratii a inceput sa se contureze in mintea sa. Atunci intervine Iocasta. înnebunită de păcatul săvârşit. Părăseşte Teba după ce. la vremea aceea cioban. Oedip se prăbuşeşte în „prăpastia crudului adevăr”: necunoscutul pe care cu mulţi ani în urmă îl omorâse era chiar tatăl său./ Iar de-ai să afli că-am prezis greşit. la rascrucea dintre Corint. la fel ca şi cititorul. Dar orbirea lui are si un rol simbolic. Totusi bătrânul profet spunea adevarul. Laios. tu naruirea nu ti-o vezi?” Tot Tiresias intuieşte si orbirea lui Oedip: „Azi vede-va orbi! E om avut – sărac/ Va fi! Un orb dus de toiag./ Cu ochi-ti buni. sotia liu Oedip si sora lui Creon.ro . Teba si Delphi. releva cateva fapte care pentru ea nu au insemnatate dar care sporesc zbuciumul lui Oedip: lui Laios i se perzise ca va fi omorat de propriul sau fiu. desi acesta ii confirmase ca prezicerea oracolului nu s-a infaptuit si ca tatal sau nu a fost ucis de el. Din descoperire în descoperire. găsind-o moartă. să spui/ Că-n meşteşugul meu sunt un nepriceput!” Oedip nu pare a se putea concentra si furia lui creste. ochii închişi în exterior se deschid în interior./ Şi că pe tatăl său şi l-a ucis!… Te du-n/ Palat! Şi să frămânţi în gând tot ce ţi-am spus. Oedip ezita. Vestitorul aduce precizari care o fac pe regina Iocasta amutita de groaza sa vada adevarul. Iocasta. este chiar mama sa. el nu vedea inauntrul sau. Oedip suportă treptat starea de catharsis (exil). astfel in fata argumentelor (plauzibile!) ale lui Creon cum ca nu este vorba de o conspiratie. lumina puternica a adevarului i-a luat vederea asa cum soarele orbeste pe cel care cuteaza sa-l priveasca tinta. reflectând la consecinţele pe care le vor suporta fetele sale. fara sa vrea. dac-aţi pricepe de pe acum/ Eu mult v-aş sfătui: rugaţi-vă acum/ Ca orişiunde veţi trăi saveţi un trai/ Mai bun decât al tatălui ce v-a dat naştere…” Oedip si-a luat lumina ochilor spre a se pedepsi si a nu-si mai vedea faradelegile. astfel incercand a dovedi ca profetiile nu sunt decat amagiri. pentru a evita totusi spusele oracolului. conştientizând răul ce se sălăşluia în el. care il primise de la un alt pastor. Oedip şi-a scos ochii cu un ac pentru a-şi ispăşi îngrozitoarea crimă. in urma unei certe. Ingrozit de aceasta dezvaluire Oedip marturiseste ca. Orbit de furie o cauta ca sa o ucida. Şi va afla că alor lui copii/ Le-a fost şi tată …dar şi frate el le-a fost. el prăbuşindu-se încet în referat. Acelaşi slujitor înştiinţează că. ci ii fusese adus chiar de catre mesager.clopotel. îşi ia rămas bun de la ele: „Pe voi./ Că maică-si i-a fost şi fiu. Dar oare tu. din Teba. Oedip nu este fiul regelui din Corint. ceea ce Oedip nu stie inca si il ia in deradere pentru ca nu a reusit sa rezolve ghicitoarea Sfinxului. dar acesta ii raspunde: “ma-nvinuiesti ca-s orb. Oedip raspunde ca se teme de a-si vedea mama. Un slujitor aduce vestea că regina s-a spânzurat. pe vremea cand avea ochi. O dată aflat ucigaşul. dar. fosta nevasta a lui Laios. dar fusese ucis de necunoscuti la incrucisarea a trei drumuri cu putin timp inaintea sosirii lui Oedip in Teba. el decide sa il condamne la moarte. putând privi adânc în sine. iar Iocasta. copile. Oedip îşi asumă toate consecinţele pe care tot el le hotărâse. i-a fost şi soţ. sugerand cunoastera profunda. legatura dintre ei. omorase un batran in locul descris de Iocasta. caci e orb si inutil. regina văduvă cu care s-a căsătorit. Merope. cerşind tot prin/ Străini. Isi face intrarea un mesager din Corint care aduce vestea mortii regelui Polybus (tatal adoptiv al lui Oedip) si il informeaza ca poporul se asteapta ca el sa se intoarca la tron. Incercand sa-l linisteasca.politice si nu a fost atacat si ucis de niste talhari. el nealegând moartea pentru că nu suportă gândul să-şi întâlnească părinţii pe lumea cealaltă.

uitand ca fericirea poate fi urmata de nenorocire. devine un arhetip cultural. sau mai bine zis prin mijlocirea lor ni se dezvăluie o profundă şi mereu actuală filosofie. drama destinului si a cunoasterii. la amiaza in doua si seara in trei?” “Omul” a raspuns Oedip. el minte cu nerusinare despre indeplinirea ordinelor regale. a rămâne opac la filosofia ascunsă în străvechea legendă a substitui marile şi eternele ei probleme. problemele minore şi particulare a le unei societăţi în criză.ro . Oedip rege e considerată o capodoperă. Prin urmare. Dar cum a ajuns regina sa isi dea copilul unui pastor? Si ce cauta acesta in palat? Ce fel de personaj este? La inceput exista inclinatia de a ne parea rau de el. Superioritatea omului asupra destinului potrivnic sta in cunoastere! Mitul lui Oedip poartă în el semnificaţii de o tulburătoare permanenţa umană. Prin destinul său. Sfinxul i-ar fi putut prezice destinul si in alte moduri. o paradigmă pentru înălţările şi decăderile omului. dar oare nu chiar Oedip este acel om? In patru picioare cand era micut.personajele deosebite Corul prin interventiile sale face legatura intre episoadele piesei. referat. soarta unui om maret. si de ce nu si divine? Doar Apollo impinse cuplul regal la astfel de atrocitati. căci păcatul moştenit se transformă în blestem. nu doar pazeste rascrucea dintre cele trei drumuri. dar acesta s-a ridicat deasupra sortii prin demnitatea cu care a infruntat-o si prin patosul cu care s-a pus in slujba adevarului. un om care nu a spus adevarul pana nu a fost fortat. ci prezice in ghicitoarea sa destinul lui Oedip. fericirii si maririi. Totusi. Desigur el stia ca regele era ucigasul predecesorului sau. in doua cand a crescut si in trei cand orb avea nevoie de baston. Pana la urma chiar titlul ne dezvaluie sensul tragediei. Tot in limba greaca “oida” inseamna a cunoaste. A reţine din drama lui Oedip şi a sublinia atât de îngroşat faptul că şi-a ucis tatăl şi a devenit soţul maei sale înseamnă a scăpa esenţialul. “Cine merge dimineata in patru picioare. Tot corul indica si o greseala a lui Oedip. . Pastorul – trimis de catre regina sa ucida copilul in varsta de doar trei zile. cea pe care latinii o vor numi “fortuna labilis”. dupa ce a fost promovat de la un simplu pastor la garda regala. In cele din urma era pregatit sa minta si despre prietenia cu pastorul corintean avansat la rangul de mesager. acesta minte din nou aruncand vina pe niste talhari. cautator neobosit al adevarului si minte inteligenta care a rezolvat enigma Sfinxului este pecetluita de un mincinos de rand. Si in afara de acest detaliu. cu siguranta. Oedip. incest şi paricid. Sfinxul joaca un rol simbolic deosebit in legenda lui Oedip. corul dezvolta motivul soartei schimbatoare. In simbolul orbirii gasim sensul inaltator al tragediei: destinul l-a invins pe Oedip. Dar de ce a vorbit despre picioare? Poate pentru ce “Oedipous” inseamna in limba greaca “picioare umflate”? Acest Oedip al carui glezne au fost strapunse inainte de a fi condamnat la moartea de la care a fost salvat. Corint si Teba.clopotel. comentand situatia eroului. Scotand in evidenta caracterul trecator al vietii. Delphi. Martor la uciderea lui Laios pe care il insotea la Delphi. trebuie sa fie greu sa fi trait cu atatea secrete. aceea de a se fi considerat fericit. şi până astăzi a rămas un punct de referinţă. pastorul pare a fi un om de suflet care nu se poate demite la crima.interior. S-a spus că este prin excelenţă o tragedie a destinului implacabil. Dincolo de Sfinx.

in definitiv nu se precizeaza clar cine a facut asa ceva.C. un om care nu isi cunoaste deci tatal si caruia i se spune ca il va ucide. de fapt probabil ca nu ar trebui sa se fereasca. despre care auzim prima data la greci de la Hesiod care desi nu o descrie o numeste “necazul din Cadmeans" (Teba). Oedip care cauta cu pasiune rezolvarea propriului sau mister si care dovedeste curajul de a se auto-condamna si pedepsi. Prin aceasta acceptiune il putem percepe ca pe un erou. un monstru si trebuia trimis sa moara in afara orasului pentru a nu il pangari. sau pastorul inainte de a-l salva :)? Dar daca Oedip s-a nascut cu o malformatie atunci putea fi privit ca o anomalie. Homer atinge in trecere subiectul regelui Oedip insa nu vorbeste si despre Sfinx. Oedip devine “cel care rezolva problema”. iar Oedip a ucis cinci oameni.ro .De ce tebanii nu au aruncat pur si simplu cu sageti in Sfinx in loc sa stea de-o-parte si sa isi vada concetatenii devorati? Aparitia acestui monstru mancator-de-oameni este o dilema? De ce ocupa un rol atat de crucial intr-o legenda despre sentimentele si reactile umane. regina Tiy.). cele trei nume date zeitatii solare la rasarit – amiaza – apus. Poate ca Oedip s-a nascut cu picioarele deformate si nu i-a facut nimeni nimic. se casatorise cu mama sa. Sofocle avea nevoie de Sfinx pentru ca astfel putea dovedi inteligenta lui Oedip. Dar Oedip nu a murit si s-a intors sa pangareasca orasul din nou … Sa nu uitam ca Oedip s-a dus la Delphi pentru ca aflase ca este bastard. Marele Sfinx de la Giza (Egipt) se poate asemana cu Sfinxul din Oedip rege prin faptul ca pazea calea inspre trei piramide (inspre trei drumuri). Pe o inscriptie intre labele sale scria “Kheperi – Re – Atum”. Dar incluzandu-l. Coincidenta? Dar Sfinxul egiptean era barbat. De la inceputul secolului 6 (750 i. Rationala. poate parintii inainte sa il trimita sa moara (dar de ce?). iar in rolul sau de gardian era mai binevoitor! In Odiseea. Akhnaton (Amenhotep IV) care slujea pe zeul solar Aton si care. capitala din Egipt si nu cea din Grecia? Velikovsky il identifica pe Oedip cu faraonul ratacitor din Teba. nu e ceva chiar atat de obisnuit. pe tatal sau si patru oameni din excorta sa… Sau daca introducerea Sfinxului e un semn ca vorbeam de Teba. gasind astfel o oarecare compensare pentru pacatele sale. Sfinxul nu joaca. referat. despre destinele si tragediile lor? De ce este deci Sfinxul inclus in tragedie? Sfinxul este originar din Egipt. pictorii din Corint incep sa infatiseze Sfinxul cu chip de femeie si cu aripi. Adevarul? Mai exista insa o explicatie. de asemenea. precum spuneam nici un rol. Dar cine a trimis Sfinxul si de ce? Pentru a pedepsii tebanii pentru pacatele lui Laios? In istorisirea lui Homer.clopotel. si nu avea aripii precum cel din Oedip rege (care a ales un mod teribil de ciudat pentru o faptura inaripata de a se sinucide). nu s-ar feri oare sa ucida orice om.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful