Paula Cotoi Finlanda

Suprafata: 338.145 km²

Populatia:5.238.460
Densitatea populatiei 15,491 loc./km²

PIB $199 de miliarde

PIB($/cap loc) $37.988

Capitala-Helsinki

Helsinki este capitala şi cel mai mare oraş a Finlandei. Oraşul este situat în sudul ţării, pe
malul golfului Finic. Zona urbană Helsinki este formată din municipiul capitalei şi
oraşele Espoo, Vantaa şi Kauniainen. În total, are o populaţie de 975.000. Helsinki este destul de
mic, dar, mai ales în vară, trepidant, având un aer nordic dar şi european. Helsinki este un port
important la Marea Baltică, atât pentru marfă cât şi pentu pasageri. Transportul de pasageri cu
vaporul, mai ales internaţional, este foarte comun din cauză că Finlanda este izolată de ţarile
Paula Cotoi Finlanda

scandinavice si europene, şi cel mai bun mod de transportare rămâne vaporul. Intrarea in oras
este strajuita de Fortareata Suomenlinna, inchisoarea din mare, cea mai mare fortareata de pe
Marea Baltica, inscrisa din 1991 in patrimoniul UNESCO. Helsinki e considerat capitala
economica a Scandinaviei, datorita prezentei a numeroase firme internationale, precum Nokia
sau Laponia Jewellery, este un oras atragator si pentru turisti, o imbinare de cultura urbana,
modernism si traditie. Initial, orasul de pe coasta de sud a Finlandei a fost un mic oras pescaresc,
fiind modernizat in 1812, in timpul stapanii rusesti.

Alte orase mari

Turku : a fost capitala Finlandei in trecut, dar dupa 1812 si-a pierdut aceasta calitate. Dupa un
incendiu devastator care a avut loc in 1828 intregul oras a trebuit reconstruit pana la frumusetea
de astazi, dezvoltandu-se rapid. Considerat inca de multi finlandezi ca adevarata capitala a tarii,
este si locul unde a fost deschisa prima universitate din istoria tarii. Puteti vizita numeroasele
muzee, care povestesc istoria stralucitoare si in acelasi timp tragica a orasului. Castelul Turku si
Catedrala, datand din secolul XIII, sunt obiective reprezentative. In Catedrala veti gasi si Muzeul
de Istorie, fascinant pentru cei care vor sa descopere trecutul Finlandei.O alta traditie spune ca
Turku este orasul de Craciun al Finlandei. In fiecare an, pret de cateva saptamani, Mos
Craciun devine adevaratul stapan al orasului, avand loc numeroase petreceri, spectacole si
manifestari specifice. Datorita locatiei puteti ajunge cu usurinta la malul marii, unde veti vedea
micile sate, ce par neschimbate de sute de ani.

Savonlinna : situat intr-o regiune de lacuri,

are in jur de 30.000 locuitori. Orasul a
fost construit pe trei insule distincte,
unite de poduri. In afara privelistii naturale
superbe, principala atractie turistica
este cu siguranta Castelul Sf Olaf.
Impresionanta fortareata a fost construita in
1475 de Erik Axelsson Tott, servind la
respingerea atacurilor venite din est si la
Paula Cotoi Finlanda

controlarea regiunii Savo de catre Suedia. Ansamblul este compus dintr-un castel principal cu
trei turnuri si un sant cu zid pentru protectie, cu turnuri de observare. Castelul a fost reconstruit si
modificat in repetate randuri, mai intai in perioada administratiei suedeze, apoi, in 1743, a
devenit fortareata. Este una dintre cele mai importante atractii turistice din Finlanda, avand in
interior un restaurant si mai multe Sali pentru festivitati. Aici are loc anual si Festivalul de
Opera Savonlinna, in luna iulie, si Festivalul de Balet Savonlinna, in luna iunie.

Espoo : este cel de-al doilea oras ca marime al tarii si are o structura urbana destul de originala.
Este impartit in cinci centre distincte, fiecare de marimea unui oras finlandez obisnuit, cu retele
de transporturi de buna calitate, un parc national (Parcul National Nuuksio) si numeroase
magazine si restaurante. Cel mai cunoscut cartier este Tapiola, un adevarat oras-gradina, in care
locuitorii, natura si arhitectura se imbina armonios. Acest oras "high-tech" situat la mica
distanta de Helsinki, gazduieste numeroase muzee si festivaluri, precum Festivalul de Jazz din
aprilie si Festivalul International de Film Espoo Cine.

Rovaniemi : febra aurului a atras la inceputul secolului XIX numerosi aventurieri in acest oras,
ceea ce a dus la o crestere economica rapida, iar Rovaniemi a devenit in scurt timp capitala
provinciei Lapland. Cladirile moderne sunt imprejmuite de o regiune naturala si superba de
salbaticie arctica. Este si un centru universitar, cu cateva muzee si regiune unde puteti face
excursii sau puteti schia. Orasul a fost complet distrus in al doilea razboi mondial, fiind
reconstruit integral. Cei care doresc pot vizia Ranua, unde vor gasi o gradina zoologica sau
Parcul lui Mos Craciun, unde il vor intalni chiar pe Mos Craciun, pentru a intelege pentru
totdeauna ca acesta exista in realitate.

Vaasa : dupa ce aproape intregul oras, construit din

lemn, a fost distrus intr-un devastator incendiu in
1852, Vaasa a fost reconstruit la cativa km de locatia
originala. Proiectul a fost realizat de arhitectul
Setterberg, care a propus in proiect special pentru
eventualitatea unui alt incendiu : strazi largi si lungi,
cladirile impartite pe zone. Din vechiul oras au mai
Paula Cotoi Finlanda

ramas clopotnita si ruinele primariei, astazi obiectiv turistic. In 1918 Vaasa a fost capitala tarii
pentru scurt timp. Situat in apropierea marii, ofera o priveliste superba in partea portului, dar si
nu mai putin de 11 muzee, precum si un urias parc de distractii, Wasalandia, pentru cei care
vor sa se relaxeze.

Porvo : in prezent Porvo este un oras infloritor, cu o puternica industrie in dezvoltare, si in

acelasi timp aproape cel mai vechi oras al tarii. In afara cladirilor mdoerne s-a pastrat un
centru medieval, foarte bine restaurat, cu strazi inguste si depozite colorate in rosu, care se intind
de-a lungul raului. Si aici se gasesc muzee importante, cum este Johan Ludvig Runeberg
dedicat poetului national al Finlandei.

Mikkeli : este locul unde trebuie sa ajungeti daca doriti sa va bucurati pur si simplu de
fumusetea peisajelor finlandeze. Dar nici orasul nu este usor de trecut cu vederea, avand cateva
muzee impresionante si fiind un excelent punct de pornire pentru frumoase excursii care va vor
duce la lacurile din jur. Aici are loc unul dintre cele mai cunoscute festivaluri de muzica clasica
din Finlanda si foarte des au loc in oras sau in imprejurimi concerte. Este si un oras cu o istorie
fascinanta, in timpul celui de al doilea razboi mondial fiind cartierul general al armatei
finlandeze, fiind si astazi plin de cladiri din aceasta perioada, dar si cazarme sau tunuri, pastrate
ca monumente. Aici trebuie sa vizitati Turnul de Observare (Naisvuoren nakotorni) si Muzeul
Militar (Paamajamuseo).

Tampere : este cel mai mare oras din tarile

nordice de pe continent, cu o populatie de peste
200.000 locuitori. Fondat in 1779 pe Tammerkoski
Rapids, s-a dezvoltat rapid, devenind in secolul XIX
cel mai important centru industrial al tarii. Si
astazi mai puteti vedea locul unde se gasea
Tampella-Finlayson in secolul XIX. In prezent
aceste zone industriale au fost refacute si aduse la zi,
functionand la capacitate maxima. Tot aici veti gasi
si mici restaurante, Sali de sport si fitness, Muzeul
Paula Cotoi Finlanda

Vapriikki si Muzeul Central al Muncii. Tampere este si un important centru universitar, iar in
afara celor doua universitati mai exista si numeroase alte institutii de invatamant. Este in acelasi
timp si un important centru cultural al Finlandei, cu numeroase teatre si spectacole diverse, de
la muzica si literatura la arta plastica. Odata ajusi aici nu trebuie sa ratati Piata Centrala
(Pyynikki Ridge), Catedrala (Pispala), Turnul de Observare Pyynikki si Nasinneula.

Unitati administrative

Finlanda este formată din 6 provincii (finlandeză lääni, pl.läänit, suedeză län). Provinciile sunt
divizate în 90 de districte la nivel local. Autoritatea provincială este parte constituantă a
executivului în teritoriu şi în consecinţă nu are cadre alese prin vot. Sistemul de împărţire
administrativă nu s-a schimbat din anul 1634, de când a fost creat. În anul 1997 provinciile au
fost reorganizate şi din 12 provincii au mai rămas doar 6 mari provincii. Acestea sunt:

 Finlanda de Sud (fin.Etelä-Suomen lääni, sve. Södra Finlands län)

 Finlanda de Vest (fin. Länsi-Suomen lääni, sve. Västra Finlands län)
 Finlanda de Est (fin. Itä-Suomen lääni, sve. Osträ Finlands län)
 Oulu (fin. Oulun lääni, sve. Uleåborgs län)
 Laponia (fin. Lapin lääni, sve. Lapplands län)
 Åland (sve. Åland; fin. Ahvenanmaa)

Insulele Åland se bucură de un grad mare de autonomie. Singura limbă oficială este limba
suedeză. Potrivit acordurilor internaţionale şi legilor finlandeze, guvernul din Åland îmbină
legislaţia locală cu legislaţia generală a Finlandei. În afara bugetului local Insulele Åland se mai
bucură şi de o parte din bugetul Finlandei care o reprezintă în relaţiile internaţionale. Insulele
sunt complet demilitarizate şi nu fac parte din Uniunea Europeană chiar dacă moneda Insulelor
este euro.

Cele 6 provincii sunt subdivizate în regiuni (finlandeză maakunta, suedeză landskap). Regiunile
sunt guvernate de consilii regionale şi au rolul de coordonare a municipalităţilor componente.
Regiunile reprezintă mai bine decât provinciile, variaţiile de limbă, cultură şi economie ale
Finlandei. 6 provincii (finlandeză lääni, suedeză län]) provinciile sunt divizate în 20 regiuni
Paula Cotoi Finlanda

(finlandeză: maakunta, suedeză: landskap) regiunile sunt divizate în 74 sub-regiuni (finlandeză

seutukunta, suedeză ekonomisk region) sub-regiunile sunt divizate în 432 municipalităţi
(finlandeză kunta, suedeză kommun). În capitala provinciilor funcţioneză Administraţia
regională (Lääninhallitus, Länsstyrelse) condusă de un Prefect (Maaherra, Landshövding).

În afara celor 6 provincii Finlanda se mai împarte, în funcţie de situaţii, în 5 suuralue

echivalentele provinciilor, în 21 de maakunta, echivalentele regiunilor geografice. Mai este
împărţită în 15 circumscripţii electorale vaalipiiri, 15 zone de gravitaţie a forţei de muncă
työvoima- ja elinkeinokeskus care sunt de fapt provinciile istorice finlandeze şi care nu se
suprapun circumscripţiilor electorale, 213 centre de gravitaţie economică şi culturală seutukunta
şi, în sfârşit, în 992 de localităţi sau comune kunta. Comuna kunta, are ca subdiviziune satul
kylä.

Pozitie si localizare

Finlanda este a saptea tara ca marime din Europa, fiind situata intre Suedia si Rusia. Golful
Finlandei separa partea de sud a tarii de Estonia, iar in nord Norvegia separa Finlanda de Marea
Barents. Finlanda are ieşire directă la Marea Baltică prin intermediul la vest şi Golfului Finic la
sud. Se învecinează cu Rusia la est, cu Suedia la vest şi Norvegia la nord. Estonia se află la sud,
despărţită de Finlanda de către Golful Finic.
Paula Cotoi Finlanda

Mediu natural

Aproape intregul teritoriu al Finlandei il reprezinta o regiune de podis, dezvoltata pe un substrat

foarte vechi, modelat integral de calota glaciara cuaternara din nordul Europei si cu altitudini de
campie. Doua treimi din Finlanda sunt acoperite de paduri, o treime aflandu-se la nord de Cercul
Arctic. Cei mai intalniti sunt mestecenii, pinii si molizii. Flora este deosebit de variata, mai ales
in perioada calda (mai - septembrie), iar printre cele mai intalnite animale se numara vulpile,
lincsii, lemingii, aricii, elanii, dar si diverse specii de pasari. Climatul este variat, temperatura
medie fiind de - 3 grade Celsius in Ianuarie (la Helsinki) si 20 de grade Celsius in Iulie. Lunile
de vara sunt in general calde, dar noptile pot fi reci. Iar mai ales iarna, cand totul este acoperit de
zapada, ar fi bine sa va imbracati serios.
Este una dintre tarile europene cu cel mai frumos si mai vast peisaj, neatins de industrializare.
Modelarea glaciara a determinat denivelari, in care s-au format un numar mare de lacuri. Chiar
daca poarta numele romantic de "tara celor o mie de lacuri", in fapt Finlanda are mult mai multe,
187.888 mai exact, dupa ultimele numaratori. Acestea formeaza un adevarat labirint, cu
numeroase insule, golfuri, fiind legate de lacuri si canale care ofera nu doar imagini frumoase,
dar si ocazii pentru drumetii.
Finlanda are si 179.584 de insule. Peisajul finlandez este mai întâi de toate acoperit de puţine
coline, punctul său cel mai înalt fiind Haltitunturi cu 1.328 m, din nordul extrem al Laponiei.
Substratul petrografic prezintă caracteristicile reliefului glaciar modelat de catre gheţari.
Subsolul finlandez se află în prezent într-o continuă dezvoltare.

Potential uman si economic

Finlanda are o economie bine industrializată, în mare parte de piaţă liberă, cu un PIB per capita
asemănător celor din Regatul Unit, Franţa, Italia sau Germania. Finlanda este în prezent sediul
social al Nokia, lider mondial în telefonia mobilă. Este o putere economica, adepta a pietei
libere. Sectoarele economice cel mai bine dezvoltate sunt productia de marfuri si exportul, in
principal de lemn si metal. Comertul este deosebit de important, reprezentand cam o treime din
produsul national brut. Finlanda este nevoita sa importe anumite materiale si resurse, mai ales
pentru industrie si pentru producerea de energie. Tara si-a revenit relativ repede dupa criza de la
Paula Cotoi Finlanda

inceputul anilor '90, cand in special datorita incetarii schimburilor cu Uniunea Sovietica a
traversat o perioada dificila. Cea mai mare problema in acest moment o reprezinta cota ridicata a
somajului.

Probleme geopolitice

Finlanda este democraţie parlamentară, condusă de preşedinte, primul-ministru şi Eduskunta.

Preşedintele Republicii Finlanda este ales prin vot direct pentru o perioadă de 6 ani de către
populaţia cu drept de vot.

Finlandezii, impreuna cu ungurii si estonienii, fac parte din grupul de populatii fino-ugrice,
originare din Asia Centrala.

Finlandizarea (suomettuminen în limba finlandeză, Finnlandisierung în limba germană) se

referă la influenţa pe care o are o ţară puternică asupra politicii unei ţări învecinate mai mici.

Acest termen, considerat în unele medii peiorativ, îşi are originile în dezbaterile politice vest-
germane din deceniul al şaptelea şi al al optulea al secolului trecut. Termenul a fost folosit în
Germania şi alte ţări membre ale NATO, exprimând procesul transformării într-o ţară neutră a
unei ţări care, deşi îşi menţine suveranitatea naţională, în politica externă este obligată să
acţioneze de aşa natură încât să nu deranjeze vecinul mult mai puternic. În principal, termenul se
referă la poziţia Finlandei vis-à-vis de Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, dar se poate
aplica la fel de bine şi altor relaţii internaţionale similare
Statele baltice: Estonia, Letonia si Lituania s-au dezvoltat si se afla si astazi sub influenta
Germaniei, Poloniei si tarilor scandinave.

Din ianuarie 1995 este membra a Uniunii Europene.