Băile Herculane (în germană Herkulesbad, în maghiară Herkulesfürdő) este un oraș în

județul Caraș-Severin, Banat, România. Are o populație de 6.019 locuitori. Este situat pe Valea
Cernei, la 5 km de principala arteră rutieră ce leagă vestul țării de București — DN 6 (E70) și
calea ferată internațională București — Timișoara — Moravița, este accesibilă și pe calea
fluvială a Dunării, fie dinspre est: Sulina — Galați — Drobeta Turnu-Severin — Orșova, fie
dinspre vest: Viena — Budapesta — Belgrad — Orșova

. Stațiune milenară menționată sub denumirea „Ad aquas Herculis sacras ad Mediam”. Stațiunea
este situată în partea de sud-vest a României, la o altitudine de 168 m, la 8 km distanța de granița
cu județul Mehedinți și doar 25 de km de frontiera cu Serbia.

Istoria zbuciumata, cunoscuta, a tinuturilor vechii Dacii Ripensis, ocupata inca de dupa primele
razboaie daco-romane, este datorata in special, statutului de zona de confluenta si trecere, pe aici
taindu-si calea toate drumurile de legatura din Imperiul Roman si mai apoi cele care legau
Rasaritul de Apusul Europei .Atestarea documentara a statiunii Baile Herculane este data de o
inscriptie votiva gravata pe un altar de calcar alb descoperit aici:

Inscriptia intregita arata astfel:

1
Traducerea suna astfel :
"Zeiilor si divinitatilor apelor Ulpuis Secundinus, Marius Valens Pomponius Haemus, Iulius
Carus, Valeriu Valens, trimisi ca delegati romani "sa asiste" la alegerea "in functia" de consul a
lui Severianus, intorcandu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostinta".
Numele inscrise pe altar sunt ale celor cinci cetateni de frunte din Dacia trimisi sa asiste la
alegerea lui M. Sedatius Severianus in functia de consul, in anul 153 D.C. Acest document sta
marturie faptului ca statiunea Baile Herculane, TERMAE HERCULIS sau AD AQAS HERCULI
SACRAS, ctitorite de Traian sau, dupa alte surse, de catre ANTONIUS PIUS. , este o statiune
balneara bimilenara.
Dupa folosirea lor de catre romani timp de peste 170 de ani, baile, sub aspectul constructiilor, au
fost distruse, lucru inlesnit de navalirile populatiilor migratoare, care treceau pe drumul
apropiate.Originea Băilor Herculane se întinde pe o durată de aproape două milenii. Bazele
stațiunii au fost puse în anul 102 d.Ch. de Împaratul Traian, romanii introducând cultul balnear
preluat de la greci pe care apoi l-au dezvoltat. Numele stațiunii de care este legat si numele
societății noastre, vine de la zeul Hercules, fiul lui Zeus și al frumoasei Elena, consemnat în
mitologia romană ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii și al echilibrului între forța
fizică și cea spirituală.se află la Caransebeș și Timișoara

Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o tabula votiva
din bai : « Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus,
lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în calitate de consul a
fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostiinta…
». În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de
atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de exceptionala putere tamaduitoare a
apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în Dacia le-au închinat un adevarat cult balnear
sub semnul tutelar al lui Hercules

Romanii au construit aici, la Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras), temple, băi, monumente
și statui, închinate zeilor Hercules, Aesculap și Hygieia. Atestarea documentară a stațiunii
datează din anii 153 d.C., fapt consemnat într-o tabulă votivă din băi: „Zeilor și divinităților
apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimiși ca
delegați romani să asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus,
întorcându-se nevătămați, au ridicat acest prinos de recunoștință”. În perioada civilizației
romane, stațiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atracție pentru
aristrocația Romei antice. Impresionați de excepționala putere tămăduitoare a apelor sacre de pe

2
Valea Cernei, romanii sosiți în Dacia le-au închinat un adevărat cult balnear sub semnul tutelar al

lui Hercules.

Din timpul romanilor au rămas numeroase vestigii: apeducte, băi, statui, monede, tabule votive
ridicate ca semne de mulțumire aduse zeilor pentru vindecare. După 1718 (Pacea de la
Passarovitz) începe istoria modernă și contemporană a Băilor Herculane, în cadrul Imperiului
austriac. Din 1736 începe reconstrucția și modernizarea băilor, a căilor de acces, grănicerii
bănățeni construind aici majoritatea edificiilor din stațiune, care poartă amprenta unui baroc
austriac impresionant. Se cuvine să pomenim aici de faptul că în anul 1999, Termele Romane
cuprinse în monumentala construcție a hotelului Roman au fost redate, după 2000 de ani, în
circuitul turistic astfel încât vizitatorii hotelului au posibilitatea să urmeze tratamentul balnear în
aceleași condiții cu cele ale guvernatorului provinciei, generalul roman Marcus Aurelius Pius.
După retragerea administrației și armatei romane, în timpul împăratului Aurelian, sub presiunea
populațiilor migratoare, băile au decăzut mult comparativ cu perioada de strălucirile din vremea
romană. În 1736, generalul Andreeas Hamilton, guvernator al Banatului din partea împăratului
Carol al VI-lea, reclădește băile și menționează existența termelor lui Hercules, Higeea și
Esculap. Izvorul cu cel mai mare debit este Hercules, care are emergenta sub Hotelul Roman și
acolo se înscrie în hartă Baia nr. 9. Stațiunea este vizitată de-a lungul timpului de mari
personalități, între care: împăratul Iosif al II-lea, împăratul Francisc I și împărăteasa Carolina,
împăratul Franz Iosef și împărăteasa Elisabeta. În 1852 împăratul Austriei considera Băile

3
Herculane ca fiind „cea mai frumoasă stațiune de pe continent”, iar împărăteasa Elisabeta -
pasionata, îndrăgita, distincta și armonioasa Sissi - scrie un jurnal intim în care Băile Herculane
sunt o prezență distinctă și încântătoare. În stațiune există Muzeul Nicolae Cena, ale cărui colecții
au început să fie constituite începând cu anul 1922.

Existența neîntreruptă de două milenii a stațiunii Băile Herculane a fost favorizată de eficacitatea
miraculoasă a izvoarelor termale, fiind socotite un „dar al zeilor” dar și de pitoreasca așezare a
stațiunii într-o vale adăpostită de munți, de o frumusețe aparte. Dotarea tehnico-edilitară de prim
rang la un confort de înaltă ținută și bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura
balneară clasică la diverse metode de fizio și electroterapie, masaje, acupunctură, etc. au conferit
acestei stațiuni un înalt grad de atractivitate. Multiplele mijloace de recreare și divertisment,
restaurante, baruri, terase de vară, bazine de înot cu apă termală, saună, masaj, biliard, etc. -
precum și posibilitățile de drumeție și excursii în stațiune și pe Valea Cernei, constituie o atracție
în plus pentru vizitatorii orașului stațiune balneară Băile Herculane.

Integrata în Parcul National Valea Cernei-Domogled, si are o pozitie deosebit de

pitoreasca. Asezarea ei atractiva pe fascinanta vale a Cernei, la o altidudine de 160 m, pe
aceiasi paralela cu Nisa si Venetia, îi confera un climat agreabil, cu influente
mediteraneene.

. ». În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important

punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de exceptionala putere
tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în Dacia le-au închinat un
adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.

Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1855 de

ani de existenta (153 – 2008) neîntrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas
numeroase vestigii : apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de
multumire aduse zeilor pentru vindecare.

Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria moderna si contemporana a Bailor

Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstructia si modernizarea «
bailor », a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din
statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata
de-a lungul timpului de mari personalitati, între care : împaratul Iosif al II-lea, împaratul
Francisc I si împarateasa Charlotte, împaratul Franz Iosef si împarateasa Elisabeta. În
1852, împaratul Austriei considera Baile-Herculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune
de pe continent », iar împarateasa Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta, si
armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim în care Baile Herculane sunt o prezenta distincta
si încîntatoare. În statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie
constituite începând cu anul 1922.

Existenta neântrerupta de doua milenii a statiuni Baile-Herculane a fost favorizata de

eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, dar si de pitoreasca asezare a statiunii într-o
vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico-edilitara de prim rang la
un confort de înalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura
balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura, etc. au
conferit acestei statiuni un înalt grad de atractivitate.

4
Baile Herculane reprezinta cea mai veche si batrana statiune din Romania, deosebit de pitoreasca,
ocupanta a unui loc important in Parcul National Valea Cernei-Domogled cat si in istoria tarii
noastre. La o altitudine de 160 m, pe aceeasi paralela cu Nisa si Venetia, Baile Herculane confera
un climat mediteranean, agreabil si placut. Originea Bailor se intinde pe lungimea a doua milenii.
Atestarea documentara a statiunii dateaza din anul 153, fapt consemnat intr-o tabula votiva din
bai: 'Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui
Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea in calitate de consul a fostului
lor coleg Severianus, intorcandu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostinta…'
Impresionati de puterea tamaduitoare a apelor Cernei, romanii sositi in Dacia au format un
adevarat cult balnear, statiunea constituind un important punct de atractie pentru aristocratia
Romei antice. Baile Herculane au un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1851 de ani de
existenta (153-2004) neintrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii:
apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru
vindecare.
Dupa anul 1718, incepe istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, in cadrul
Imperiului Austriac. Din 1736 incepe reconstructia si modernizarea 'bailor', a cailor de acces,
granicerii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui
baroc austriac impresionant. Statiunea a fost vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati,
dintre care amintim: Imparatul Iosif al II-lea, Imparatul Francisc I si Imparateasa Charlotte,
Imparatul Franz Iosef si Imparateasa Elisabeta (Sissi). In 1852, imparatul Austriei considera Baile
Herculane ca fiind 'cea mai frumoasa statiune de pe continent', iar imparateasa Elisabeta -
pasionata, indragita, distinsa si armonioasa Sissi - scrie un jurnal intim in care Baile Herculane
sunt o prezenta distincta si incantatoare. Atestarea documentară a staţiunii datează din anii 153
d.C., fapt consemnat într-o tabulă votivă din băi. Dupa 1718 incepe istoria moderna a Bailor, in
cadrul Imperiului Austriac. Majoritatea constructiilor, renovarilor si modernizarilor poarta
amprenta stilului baroc austriac si sunt impresionante si acum, asa ca va puteti imagina cum erau
atunci. În fata hotelului Decebal se afla vila Elisabeta, construita între anii 1880-1882, de catre
administratorul bailor, Carol Tatarazi, ca locuinta personala. . În anul 1887 a stat aici, timp de
sase saptamâni, împarateasa Elisabeta (sau Sisi), care, dupa cum marturisea în jurnalul ei intim,
era îndragostita de peisajul si beneficiile statiuni

Dupa folosirea lor de catre romani timp de peste 170 de ani, baile, sub aspectul constructiilor, au
fost distruse, lucru inlesnit de navalirile populatiilor migratoare, care treceau pe drumul roman ce
trecea prin Mehadia (unde se mai pot vedea ruinele castrului roman - Zidina ) , aproape de bai. Pe
aici au trecut Gotii, Vandalii, Iagizii - anii 275 - 390, Hunii, Avarii, Gepizii intre anii 400 - 880,
Pecinegii si Cumanii la 1070, Tatarii in jurul anului 1241 si altii.
Apoi, in anul 1658, zona Bailor Herculane intra in stapanirea otomana, impreuna cu Timisoara si
Lugojul. Dupa pacea de la Belgrad, din anul 1739, aceste teritorii revin imperiului Austro-Ungar,
garanita dintre cele doua imperii stabilind sa fie pe cursul Cernei. Pentru a nu pierde Orsova turcii
au incercat devierea cursului raului cu jgheaburi. Nu au reusit in totalitate, dar si astazi se mai vad
urmele lucrarilor de atunci, in Toplet, pe langa Pietrele Iorgovanului, o parte din ele fiind afectate
de constructia caii ferate ce trece pe langa ele.
Timp de aproape o jumatate de secol, "Baile Mehadii" au inflorit prin constructii noi, lucrari si nu
in ultimul rand, prin numarul tot mai mare de vizitatori. Dupa vremelnica ocupare si distrugerea a
zonei de catre turci, imediat dupa 1800 incepe reconstructia bailor, continuindu-se pana in zilele
noastre .
Astfel la :
1838 se construieste Hotelul Ferdinand astazi Pavilionul 7 ;
1847 se aseaza statuia lui Hercules, (centrul civic de astazi) turnata din fier de tun, cadou din
partea ducelui Karls, infatisandu-l pe semi-zeu cu pielea
leului pe umar ;

5
1853 se finalizeaza lucrarile Hotelui Tersiana, astazi Pavilionul 3 ;
1865 se deschide Hotelul Decebal (Franz Iosif) ;
1871 se finalizeaza lucrarile la Hotelul Rudolf azi Hotelul Traian si a Baii Maria, azi pavilionul
de fizioterapie, cu strandul termal ;
1893 se construieste Uzina Electrica, in imediata vecinatate a podului de peste Cerna, din amonte
de Hotelul Roman de astazi ;
1936 se construieste Hotelul Cerna , dupa planurile arhitectului Ioan Precup .
1968 se construieste Hotelul Hercules si mai apoi :
1971 Restaurantul Hercules;
1973 Restaurantul Grota Haiducilor si Hotelul Domogled ;
1975 Hotelul Roman;
1977 Hotelul Diana;
1979 Hotelul Afrodita;
1982 Hotel Dacia;
1985 Hotel Minerva.
In perioada recenta, de dupa anul 2000 si pana in prezent, statiunea Baile Herculane s-a
confruntat cu aceleasi probleme generale privind privatizarile.
Recent, sunt realizate hoteluri si pensiuni private, care incearca sa schimbe si sa readuca la viata
statiunea.
Toata istoria Bailor Herculane poate fi astfel clasificata succint, in trei perioade principale de
inflorire :
1 Perioada romana;
2 Perioada austriaca;
3 Perioada contemporana.
Unicitatea Bailor Herculane este data, neindoielnic, in primul rand, de puterea si forta
tamaduitoare a apelor termo-minerale si nu in ultimul rand de frumusetea neasemuita a locurilor,
a peisajelor incantatoare ce se ofera privirii si de conditiile de tratament si cazare.

Factori naturali: climat de depresiune intramontană, cu influențe submediteraneene,

sedativ-indiferent; ape minerale izotermale și hipertermale (38-60 °C), slab radioactive,
hipotone, cu diferite compoziții chimice:

• sulfuroase, clorurate, calcice, sodice;

• clorurate, sodice, calcice;
• oligominerale.

Posibilități de tratament: aerohelioterapie, băi termale, în bazin descoperit, băi

termale sulfuroase și sărate,în vane și bazine acoperite; buvete pentru cură internă cu
ape minerale, instalații de hidrotermoterapie (și saună), electroterapie, chinetoterapie,
hidrochinetoterapie, în bazine; inhaloterapie; cură de teren. Din stațiune se pot face
excursii la ruinele băilor romane, Peștera Hoților(Grota Haiducilor), Grota cu Aburi,
Crucea alba, și altele.

6
7