Psihologia Colectiva Si Analiza Eului - Freud

Colectia
, ~

RLElllfilR

l'sihoknii» colcct n-« prir'I,,'il' indi -id u! (II P,' 1111

nrenthru a l unu i trib, al n n ui l)(Ip"r "i u nri (list 1'. al IIlII'i clas« socialc, al u.ici inst it ntii, SIIII I'll /)(' 1111 1'/"1111'111 I/pl/rfillt/lld unri ntult i m] IUlIIIIII' 1'111'1'. III IIlI 1I1111111'lIt d at si III ,'irillil'lI unui SCII/' prcris. S(/Il

urgani?lIt int r-n 111'-'\,([, illlr-o rnlrrtit-itutv, 1.\1.;111111111 "'['('fuJi

*

Prin noutatea ideilor pe care ni le sugereazii si prin

fecunditatea de care dii douadd, opera lui Freud constituie unul din evenimentele cele mai importante pe care le-a inregistrat

istoria stiintei spiritului.

(Edouard Clapurede)

I~RN ~73-96802-6-7

3000

rSil6MUND

_['RRUD

jilJuwgbt culectil1d ~i ttnnli3tt tnlni

Coperta de: Daniel Chelsoi

ISBN 973-96802-6-7·

Sigmund Freud

PSIHOLOGIA COLECTIVA ~I ANALIZA EULUI

Traducere: Detie Uizarescu

703467

J

Redactor: FI. Dochia

Toate drepturile asupra acestei versiuni apartin editurii MEDIAREX.

Psihologia colective §i analiza eului

5

CAPITOLUL I

Introducere

m pozitia dintre psihologia individuala ~I psihologia sociala sau colectiva, care, ta prima vedere poate parea foarte profunda, i:;;1 pierce mult din acuitate cand este exarninata mai indeaproape. Fara indoiala, cea dinta are ca obiect individul, cercetand mijloacele de care acesta se serveste, case pe care Ie urrneaza, pentru obtinerea satisfacerii dorintelor ~i nevoilor sale, lnsa, in aceasta cautare, psholoqia individuala nu reusests decat arareori, in cazun cu totul exceptionale, sa taca abstractie de raporturile existente intre individ ~i semenii sai. Aceasta pentru ca .cetalalt' ioaca intoldeauna in viata indivioului rolul de model, de obiect, de asocial sau de adversar, iar psihologia individuala se prezinta cruar de la incepul ca filnd in acelasi limp $i 0 psiholoqie

6

SIGMUND FREUD

social a, in sensul larg, dar pe deplin justificat, al cuvantului.

Atitudinea individului tata de parintii, fratil ~i surorile sale, fata de persoana iubita, de medicul sau - pe scurt, toate raporturile care pana in prezent au tacut obiectul cercetanlor psihanalitice, ar putea, pe bun a dreptate, sa fie considerate drept fenomene sociale, fapt care Ie pune in opozitie cu alta categorie de procese pe care Ie-am numit narcisiste, deoarece sunt caracterizate prin aceea ca satisfacerea nevoilor ~i dorintelor e cautata si obtinuta de individ in afara ;;i independent de intluenta altor persoane. A;;a incat, contr adictia dintre actele psihice sociale si narcisice (artistice, in terminologia lui Bleuler) este 0 opozitie care nu dspaseste limitele psihologiei individuale ;;i nu justifica 0 separare intre aceasta ~i psiholcqia sociala sau colectiva.

in atitudinea sa faja de pannti, de frajl ;;i surori, de prieten ;;i de medic, individul nu este influenjat oecat de 0 singura persoana sau de un nurnar Iimitat de persoane, in funqie de importanja deosebita pe care fiecare 0 prszinta in ochii acestuia. Or, cand vorbim de psihologie sociala sau colectiva, facem in general abstracpe de acest gen de raporturi, pentru a nu lua in consioeratie oecat influenla sirnultana pe care 0 exercita asupra

Psihologia colectiva Iji analiza eului

7

individului un mare nurnar de persoane care, din mal multe puncte de vedere, ii pot fi stralns, dar de care el se simte legat prin anumite elemente Prin urmare, psihologia colscnva privesta individui ca pe un membru al unui trib, al unu: popor, al unei caste, al unei clase sociale, al unei institutu, sau ca pe un element apartinand unei rnultirni umane care, la un moment dat ;;i in virtutea unui scop . precs, s-a organizat intr-o rnasa, intr-o colectivitata Dupa ce am inlaturat leqatunle naturale menponate mai sus, am fost deterrninap sa apreciarn fenomenele care se produc in aceaste condiji: deosebite, ca manifestari ale unei tendinle specl8le, Ireductlblle - hero instinct, group mind ~ care nu ap_ar in altfel de situatii, Trebuie totusi sa spunem ca nu suntem de acord sa atribuim factorului numeric 0 importanta atat de mare ;;i sa .admltem ca e~ ests singurul capabil sa dea nasters, In viata psihica a ornuhn, unui nou instict, care altfel nu Soar ~utea .man_ifesta: NOI avansarn mai deqraba aile doua posibilitat! stiind ca instinctul in cauza e d~parte . d~ a fi ~n instinct primar ;;i ireductibil ;;i ca el eXls.ta deja, In stare incipienta ;;i in comunitaji mal restranse, precum familia.

• PSiholo.gia ?olecti~a, chiar aflata in stadiu de incepui, irnbratiseaza un nurnar incalculabil de probleme ;;i impune cercetatoruhn sarcini nenu-

8

SIGMUND FREUD

rnarate, defectuos sau insuficient delimitate. Nurnai clasificarea diferitelor forme de grupari colective si descrierea fenomenelor psihice pe care acestea Ie rnanitesta cer 0 enorrna rnunca de observatie si de expunere, generand in acelasi timp 0 bogata ltteratura de specialitate. Avand in vedere intinderea domeniului psihologiei colective, nu mai e nevoie sa-mi avertizez cititorul ca modesta mea lucrare nu atinge decat in cateva puncte, nu prea numeroase, acest vast subiect. E adevarat ca acestea sunt puncte care mtareseaza indeosebi psihanaliza, in demersul sau de sondare a sufletului omenesc.

Psihologia cotectivti s! analiza eului

9

CAPITOLUL /I

Sufletul colectiv, dupa Gustave Le Bon.

Am putea incepe printr-o definitie a sufletului colectiv, dar ru se pare mai rational sa prezentarn cititorului 0 imagine de ansamblu a, fenomenelor care ii sunt specifice, oferindu-i cateva dintre acestea, selectate dintre cele mai proeminente §i mai caracteristice, §i luandu-le ca punct de plecare in cercetarile noastre ulterioare. Acest dublu seop nu s-ar putea realiza mai bine decat luano ea ghid cartea, devenita de-acum celebra, a domnului Gustave Le Bon: PSihologia multimitor.'

la!a, 0 data in plus, cum se prazinta situatia.

Dupa ce am examinat si analizat predispozitiire,

1 C it~te care urrneaza sunt fmprumutate din a 28-8 edilie franceza, ed. F. Alcan, Paris, 1921

10

SIGMUND FREUD

tenomtele, instinctele, interesele ~i intenliile individului - rnerqano pana la observarea aotiunilor acestuia ~i a rapoartelor sale cu semenii, psihologia s-a gasit brusc in tata unei probleme reclarnand imperios 0 solutionare. Ea ar turniza explicatia acestui fapt surprinzator. ca individul, pe care il credea user de tnteles. in anumite conditii incepe sa sirnta, sa gandeasca ~i sa actioneze intr-un mod diferit decat cel asteptat, §i ca aceste conditu sunt oferite de incorporarea sa intr-o rnultime urnana avand traaatura unei .rnulprni psihologice" Ce este prin urmare 0 mullime? De unde-i vine puterea. de a exercita 0 mtluenta atat de decisiva asupra Viet" psihice a Individului? In ce constau rnodrficarile psihice pe care Ie impune acsstuia?

Este sarcina psiholoq.ei colective teoretice de a da raspunsuri la aceste trei intreban. ~i pentru a se achita onorabil de aceasta sarcina, .ea trebuie sa inceapa cu cea de-a treia problema. lntr-adevar, observarea rncdificarilor impnmate reactiilor Individuale este aceea care torrneaza subiectul psihologiei colective. insa, orice incercare de exphcatie trebuie sa fie precedata de descrierea a ceea ce trebuie explicat.

Dau prin urmare cuvantul domnului Le Bon .Faptul cel mai izbitor, spune el, prezentat de 0 mu'tirne psiholoqica este urrnatorul: oricare ar fl indivizii care 0 cornpun, oricat de asernanatoare on deosebite ar Ii modul lor de viata, ocupatiile lor, caracterul sau inteiiqenta lor - singurul lucru care

PSihologia cotectivs §i analiza eului

11

li transtorrna in multirne ii inzestreaza cu un fel de suflet colectiv. Acest suflet ii face sa sirnta sa qandeasca si sa actioneze fiecare in mod i;olat. Anumite idei, anumite sentimente nu apar ~i nu se transtorrna in. acte decat la indivizii lncorporap in rnultirne. Multirnea psiholoqica reprszinta 0 fiinla provizone, cornpusa din elemente eterogene, pentru un moment sudate, asa cum celulele unui corp viu alcatuiesc, prin combinarea lor, 0 fiinta noua manifestand caracteristici foarte diferite de acelea pe care Ie are fiecare din celute.'"

Ne permitem sa intrerupem expunerea domnului Le Bon prin comentariile noastre si Yom ineepe pnn a formula urrnatoarea observatie: deoarece inoivizii facand parte dintr-o multirne 'sunt cizolvat: intr-o unitate, trebuie prin urmare sa existe ceva care sa-i ataseze unii de allii, §i e posibil ca acest ceva sa fie tocrnai elementul care caracterizeaza rnultirnea. Lasand aceasta intrebare fara raspuns, domnul Le Bon se ocupa de rnooiticarue pe care Ie sutera indivicul in rnijlocui rnultirnii, §i Ie descrie in niste termeni care se acorda cu prineipiile fundamentale ale propriei noastre psihologii a mconstlcntului

"Se constata cu usurinta cat cnera individul apartinand rnultirnii de individul izolat, lnsa, datorita unei astlel de diterente, cauzele fenomenului sunt mai difieil de descoperit. - Pentru a ajunge sa Ie

, Op. cn., p. 13, 14

12

SIGMUND FREUD

lntrezarirn. trebuie sa ne amintim mai intal de aceasta observatie a psihologiei moderne: anume ca nu numai in viata orqanica, ci ~i in function area inteligenlei, fenomenele mconstiente joaca un rol prepon'derent. Viata con!?ti~nta a spl"ntul~l. nu reprszinta decat 0 foarte mica parte pe langa viata lnconstienta a acestuia. Analistul cel mal subtl~ observatorul cel mai patrunzator. nu aJung sa descopere decat 0 mica parte din mobilurile incon~tiente care conduc spiritul. Actele noastre constiente deriva dintr-un substrat. inconstient. alcatuit mai ales din influenle ereditare. Acest substrat inchide in sine nenumaratele reziduri ancestrale care constituie sufletul unei rase. In spatele cauzelor recunoscute de actele noastre: se alia niste cauze secrete, pe care de obicei Ie ignoram. Majoritatea actiunilor noastre cotld~ene reprezinta efectul mobilurilor ascunse care noua ne scapa'".

lntr-o rnultirne, qandeste domnul Le . Bon, achizitiile individuale se sterq, iar personalttatea propne fiecarui ins dispare. Patrirnoniul Incon§tlen~ al rasei apare in primul plan, eterogenul se dizolva in omogen. Vom spune ca suprastructura pSlhlc_a: care se torrneaza ca urmare a unei dezvoltan variind de la un individ la altul, a fost distrusa,

~ cit; p.15-16.

PSihologia cotective !ji analiza eului

13

svidentiindu-se baza inconstienta, unitorrna, cornuna tuturor

1n acest fel s-ar lorma caracterul mediocru al individului apartinand rnultirnii. Dar domnul Le Bon considera ca acest lei de individ prezinta in plus niste proprietap noi pe care nu Ie avea mai inainte, ~i cauta sa explics aceasta aparitie a noilor caracteristici tacano apel la trei facton diteri]!

Diverse cauze determina aparitia caracterelor speciale ale rnultirnilor. Prima consta in laptul ca individul din multirne dobandeste, prin constunta apartenentei la un nurnar, sentimentul unei puteri de neinvins ce Ii permite sa cedeze unor instincte pe care, daca ar fi singur, ar f obligat sa si Ie repnrne. EI va ceda in tala acestora cu atat mai user cu cat (rnultirnea liind anonirna ;;1, ca atare, iresponsabita) sentimentul reponsabilitajri, care il intraneaza totdeauna pe indivizi, ar dispare in intreqirne.' .

Punctul nostru de vedere ne scuteste de acorda

o mare valoare aparitiei noilor caractere. Ne e sulicient sa spunem ca indivrdul din rnultirne se alia plasat in niste conditii care Ii permit sa-si relaxeze reprimarea tendintelor sale inconstiente. Caracteristicne in aparenta noi pe care acesta Ie rnanitesta in asemenea situatie nu reprezinta de tapt decat rnanitestari ale acestui inconstient in care se alia

Op, cit. p. 17.

14

SIGMUND FREUD

lnmaqazinati germenii a tot ce exista mai rau in sufletul omenesc; caca voce a constiintei lncsteaza sau daca sentimentul responabilitat.i dispare in aceste circurnstante - lata un fapt pe care nu ne este greu sa-l inlelegem. Am spus, cu rnulta vreme in urrna, ca .anqoasa sociala" este aceea care torrneaza nucleul a ceea ce se cheama constiinta rnorala'

,,0 a doua cauza, contagiunea rnentala, intervine in egala rnasura pentru a determina, in cazul muitirrulor. manifestarea caractersticilor speciale si, in acelasi tirnp, orientarea lor. Contagiunea este un fenomen usor de constatat, dar neexplicat inca, §i pe care trebuie sa-I asociem fenomenelar de ordin hipnotic pe care Ie vern studia irnediat. In cazul unei multimi. once sentiment, orice act este contagios, !?' contagios in asa masura incat individul sacritica foarte user interesul sau personal

~ta, Intra conceptia domnului Le Bon :;;oi a noastra, o anume diterenta rezultand din faptul ca notiunea sa despre inconstient nu coincide in toate privinte!e cu acaea adoptata de psihanaliza. lnconstientul, la damnul Le Bon. cuprinde in sme caractensticile eele mal profunde ale suffetului unei rase, caracteristicile care pentru pslnananza nu prezinta niei un interes. Recunoa:;;.tem, desigur eft germenul eului, din care face parte .rnostenusa arhaica" ~a sufletului omenesc, esta inconsnent, dar noi postularn In plus existenta unei "refulari, inCOQ~tie~~e", provenite dint~-o anumua parte a acestei rnosternn. Este asanurruta .ratutare", care lipseste la domnul Le Bon

Psih%gia colective si analiza eului

15

in favoarea interesului colectiv. Aceasta este 0 aptitudine contrarie naturii sale, de care omul nu devine capabil cecat atunci cano face parte dintr-o multime'."

,,0 a treia cauza, mult mai importanta, determina in indivizii apartinanc rnultirnu rusts caracteristici specials, uneari deosebit de potrivnice fata de acelea ale individuiui izotat. Vorbesc des pre suqestibilitate, a carei contaqiune, rnentionata mat sus, nu este de altfel decat un efect. Pentru a lnteleqe acest fenomen, trebuie sa avem prezente in minte anurrute descoperiri recente ale fiziologiei. Cunoastern astazi ca un invidiv poate fi adus intr-o stare asernanatoare cu pierderea personalitatf sale constients el supunandu-ss tuturar sugestiilar operatorului care l-a tacut sa si-o piarda, si corrutand actele cete mai incornpatible cu caracterul si obiceiurile sale. Or, niste observapi atente par a arata ca individul, aruncat de cat eva vreme in sanul unei rnultirni active, cade curand, ca urmare a efluviilor care se deqaja aici sau dintr-o cu totul alta cauza inca necunoscuta, intr-o stare aparte care se apropie mult de stare a de tascinatie a hipnotizatului aflat in stapanirea hipnotizatorului. Viata creierului fiind paralizata la subiectul hip-

1 L. C., 17 18. Vorn Intreoumta mai incolo aceasta ultima propozitie tacano din ea punctul de plecare al unei unportante ipoteze

16

SIGMUND FREUD

notizat, acesta devine scavul tuturor activitatilor sale inoonstiente, pe care hipnotizatorul Ie dirlJ~aza dupa bunul sau plac. Personalitatea constienta dispare, vointa !?I discernarnantul sunt desfiinla~e Sentimente si ganduri sunt atune: orientate In sensul

determinat de hipnotizator. . ..

Aoroximativ la fel se prezinta starea individului din m_Uljime. EI nu rnai este constient de. acte~e sale. In cazul acestuia, ca !?I la un hipnotizat, In tirnp ce anumite racultati sunt desfilntate, altele pot Ii aduse lntr-un grad de exaltare oxtrerna.Jnnuenta unei sugestii 11 va lansa cu 0 Irezistl.blla nnpetuozitate catre indeplirurea _ u.nor anumlte. acte. Impetuozitate !?i mai ir ezistibila In cazul multirnilor, decat la subiectul hipnotizat, deoarece suqesua, fiind aceeasi pentru toji indivizii, se amplifica devenind reciproca"

"".Prin urmare, disparitia personalitatii inconstiente. pradominarqa personalitatu lncon-stiente, orientarea pe calea sugestiei !?i a contaqiunn sentimentelor !?i a ideilor In acelasi sens, tendinta de a transforma imediat In acte ideile sugerate, acestea sunt principalele caracteristici ale individului din muljime. Acesta nu mai este el-insusi, c! un automat a carui vomta a devenit neputmcroasa de a mai conduce"

PSlhologia colective §i analiza eulw

17

Am citat acest pasaj In lntregime, pentru a arata ca domnul Le Bon nu numai com para starea individului din multirne cu 0 stare hipnotica, ci stabileste in plus 0 adevarata identitate intre unul si celalalt. Nu intentionarn defel sa angajam aici 0 oiscutie. dar pnern sa scoatem In evicenta laptul ca ultirnsle doua cauze ale transformarii individuloi din rnultime, contagiunea !?I sugestibilitatea mai mare, nu pot fi puse evident la acela'ii nivel, lntrucat contagiunea eete, la randul sau, 0 manifestare a suqestibilitatii. Ni se pare ca domnul Le Bon nu stabilsste 0 distinctie foarte neta intre efectele prod use de aceste doua cauze. Poate ca vom interpreta mai corect qandirea sa afirrnand urrnatoarele: contagiunea rezulta din actiunea rsciproca pe care mernbri: multirnii 0 exercita unii asupra altora, in timp ce fenomenele de sugestie pe care domnul Le Bon Ie identitica cu influenta hipnouca ar proveni dinir-o alta sursa. Din care anurne? Gasirn 0 lacuna sensibila in faptul ca unul din principalii termeni ai acestei identificari, adica persona care, in multtme, line locul hipnotizatorului, nu e deloc rnentionata in expunerea domnului Le Bon. Oricum ar fi, acesta distinge de aceasta mtlusnta tascinanta. pe care 0 lasa in umbra, actiunea contaqioasa pe care indivizii 0 exercita unii asupra altora ~i care vine sa confirme sugestia primitiva

18

SIGMUND FREUD

lata un alt punct de vedere important pentru caracterizarea individului din rnultirne: Prin simplu fapt ca face parte dintr-o rnuttirne, omul coboara deci mai multe trepte pe scara civilizatiei. Izolat, poate ca ar fi fost un individ cultivat; In mijlocul rnult.rnii devine un instinctiv, prin urmare un barbar. EI are spontaneitate, vrolenta, ferocitate, si In acelasi timp, entuziasmul ~i eroismele fiinlelor primitive'. Autorul insista apoi In mod deosebit asupra dirninuarii activitatii intelectuale pe care ansonia sa de catre multime 0 provoaca mdividului."

Sa lasarn acurn individul ~i sa observarn sufletul colectiv, asa cum este schitat de domnul Le Bon. in acsasta descriere nu exista 0 trasatura careia psihanalistul sa nu fie In stare a-I indica oriqinea §i pe care sa nu 0 poata clasifica. Domnul Le Bon ne arata de altlel el lnsusi drumul cel bun, indicand asernanarite care exista lntre sufletul multimii §i viata

psihica a primitivilor §i a copiitor." .' ~

Mullimea este impulsiva, rnobila §i intablla. Ea se lasa condusa aproape In exclusivitate de

~ bf. Cdiftfh~rUi lui Schiller: Jeder, sieht man ihn einzeln, ist leidlich Klug und vorstanoiq: sind s,ie in corpor,:. gleich wird euch ein Dummkopf daraus. (Fl8care luat In parte poate fi inteligent, ~i re~onabil; lmpreuna. nu torrneaza la un ,I06f.dgg~tcPt,np~H~~r irnbecil.

Psihologia coiectivii si analiza eului

19

inconst.ent'. Impulsiunile de care ea ascu'ta pot, dupa lmprejurari. sa fie nobile sau crude, eroice sau la§e, insa acestea sunt totdeauna atat de imperioase incat insusi interesul conservarii se sterqe In lata lor 2. Nirnic nu este premeditat In aceasta rnultime. Chiar atunci cane doreste cu pasiune un lucru, nu-I doreste niciodata mult tirnp, este incapabila de 0 vointa perseverenta. Nu suporta niei 0 clipa de raqaz lntre dorinta §i realizarea acesteia. Mullimea incearca sentimentul atotputerniciei: pentru individul tacand parte dintr-o rnultirne. notlunea imposibilului nu exista 3.

Mullimea este extraoro.nar de intluentabila si de credula, este lipsita de sirnt critic, pentru ea nu exista neverosimii. Gandeste prin imaqini care se chearna unele pe altele pentru a sustine asocierea, ca in sterile in care incivicul da curs uoer Imaginaliei, fara ca vreo instanta rationala sa intervina pentru a judeca gradul de verosimitate al acestor imagini. Sentimentele rnult.rnii sunt totdeauna foarte simple §i foarte exaltate. Tot asttel,

~mnul Le Bon toloseste corect cuvantul .Inconstient" 'ntr{uPf.sg8~ s: ~~4~ a~ela~i cu .retutat.

. A S8 vedea ~otem ~I Tabu, cap. III: Animism, magie !?i atotputernicie 'a ideilor

20

SIGMUND FREUD

mullimea nu cunoasts nici lncoiala. nici incertitudine'.

"Ele (rnultirnile) apeleaza imed!at. la ~xtr.eme.

Banuiala snuntata se transforma Indata. tntro avidenta indiscutabila. Un inceput de antipatie. se transforrna imediat intr-o ura feroce2 Purtata prin

~nterpretarea viselor, fala de care noi sU,ntem d.at.o~i cu tot ceea ce cunoastern mai bine despre v,lala psihlca mconstlenta, urrnarn aceasta re.gula. te~~lca: facem abstractie de toate lndoi~lile ::}I Inc~rtltudl~lle _care se marutesta in cursu I povestirf visului ~I cons~de~a~ dr~p~ sigure toate elementele visului m~nlfe_st~t. ~.trlbulm Indole~ ~i certitudini actiunii de cenzu~a~ careta I!. este. supusa destasurarea visului ~i aormtern ca indoiala ~I InC~.rtltU?ln~a, In calitate de aparat de cotrol entre, sunt straine .ld81lor primare ale visului. Fire~te aeestea pot, pe~tru a~ela~1 monv care nu priveste un oarecare element, sa f3lca parte din conttnutu! rama~itelor diurne care provoaca visul (A S8 vedea Traumdeulung, ~l ed. rom. psihanaliza VISU/UI,

Mepi5'8x, dir95p. 36. Aceeasi tendinta catre ex age rare, aceeasi u~urinla de a me~ge catr~, extreme !i>~ ca~re .hpsa de rnasura caracterizeaza afectlvltate~ ~ copilului .. §ol se reqasesc in viata visu~ui un~e,. multumlt~ separatrei care sxista, in inconstient, mtre dlferltele .sentlmente, 0 _u~oara contrarietate lncercata in timpul zilei se transforma mtr-o ura rnortata impotriva persoanei care a provocat aceast~ contrarietate, tot asa cum 0 usoara tentaIie se, t~ansforma intr-o irnputsiune caoabila de a c~mlte actul_ criminal vlsat_:

Doctorul Hans Sachs a tacut In legatura cu aceasta atirrnatie urrnatoarea observatia mteresanta: "Ceea c.e ne-a revelat visul privind ratatiile noastre cu prezentul (re~llta~ea), noi il caoram dupa aceea in con!i>tiinta, §oi nu trebuie sa ne

Psihologia cotective §i analiza eului

21

toate extreme Ie, rnultirnea nu este influentata decat prin excitapi exagerate. Oricine vrea sa actioneze asupra ei, nu are nevoie sa dea argumentelor sale un caracter logic: trebuie sa prezinte niste imagini in culorile celemailipatoare, sa exagereze, sa repete fara incetare acelasi lucru.

Neavand nici 0 lndoiala asupra a ceea ce ea crede ca e acevar sau eroare, ~i pcssdand pe de alta parte nopunea clara a tortei sale, rnultirnea este in acelasi timp autoritara ~i intoleranta.. Mullimile respecta tor]a si sunt putin impresionate de bunatate, interepretata usor ca 0 forma a slabiciunii, Ceea ce multi mea cere eroilor sai este forta, si chiar violenta. Vrea sa fie dorninata ~i subjuqata, ~i se teme de stapanul sau ... De fapt, rnultimile au instincte conservatoare ireductibile §I, ca tali primitivii, un respect tetisist fata de traditii, 0 qroaza inconstienta de noutaple capabile de a Ie modifica condiliile de existenja".

Daca vrem sa ne facem a idee exacta asupra moralitalii maselor, trebuie sa luarn in consider atis faptul ca la indivizii aduna]i in rnultirne toate inhibiliile individuale dis par, in timp ce instinctele crude, brutale, destructive, supravietuitoare ale unor

miram caca monstruozuatlte pe care le-arn vazut prin lentila anallzei, ne pot aparea ca niste minuscule intuzoare" (Traumdeutung).

22

SIGMUND FREUD

epoci primitive, care dorm in adancul tiecaruia, sunt trezite ~i incearca sa se satistaca. Dar sub influenja sugesllei, muljimile sunt in egala rnasura capabile de resernnare. de dezinteres, de devotament fala de un ideal. In timp ce la individul izolat avantajul personal constituie aproape singurul mobil al actiunh, acesta nu determina decat arareori comportamentul muljimii. Se po ate vorb: chiar de ? rnoralizare a individului prin intermediul muljimii '. in timp ce nivelul intelectual al rnultirnii este totdeauna Inferior celui al individului, comportamentul moral al acestuia poate foarte bine depasi ruvelul moral al individului, in loc sa coboare cu mult sub acest nivel.

Cateva trasaturi ale caracteristicii multirnilor, asa cum infaji!?eaza domnul Le Bon, arata in ce punct este [ustiticata identificarea sufletului maselor cu sufletul primitivilor. in cazul muljimilor, ideile cele mai potrivnice pot coexista, tara a se der anja mutual, far a a rezulta vreun conflict din contradictia lor loqica. Or, psihanaliza a ararat ca asa se intarnpla !?i in cazul individului-copil sau al individului nevrotic", in afara de aceasta, muljimea este

~ ep· c~hilJT' ~Tc, de exemplu, atitudinlle afective ambivalente fata de perso~nele cete mai apropiate pot exist a rnulta vrerne, tara ca din aceasta sa rezulte eel mai rmc conflict. $i cand, in sfar~it conflictul 'izbucneste, acesta S8 rezolva pnn faptul ca copilul scturnba obiectul, prin faptul

Psihologia coiective §i analiza eului

23

eminamente sensibila la terra cu acevarat rnaqica a cuvintelor, care sunt capabile fie sa provoace in sufletul colectiv furtunile cele mal violente fie sa-l

calmeze si sa-l dornoleasca. '

"Rajiunea :?i argumentele de orice fel nu soar pricepe sa lupte impotriva unor anumite cuvinte !?i

ca el oopaseaza unul din sentimentel.8 ambivalentei sa~e asupra unut obiect de substitutre. Chiar studiind evolutia unei nevroze la adult, S8 constata adesea ca un sentiment reprimat poate persista rnuua vreme In vlse'e incon~tiente sau ctuar In cel_e constlonte (~IGaror continut se atla Iireste, d_atonta acestui fapt, in opozitrs cu 0 tendinta dominanta), fara ca din aceasta contradictia sa rezulte 0 revolta a eului irnpotriva sentimentului reprimat. Visul este tolerat un timp destut. de lung, pana in clipa cand, ca urmare cel mai aoesea a unei exagerari a Incarcaturu sale afective, un conflict izbucnosto brusc intre el ~i eu, cu toate urrnarile pe care Ie cornporta

Pe rnasura ce ccpilul, dezvoltfmdu-se, se apropie de varsta aduha ?I rnatura, personalitatea sa devine din ce in co maio mteqret«, prin urmare, diversel~ sale tendinte ~i aspuatu, care pan a atunci se dezvolta Independent unele de altele, S8 reunesc si tuztoneaza. Cunoastern deja un p.oces analog in domeruul vietii sexuale in care toate te~din!ele de acest gen starsesc pr.n a converge, ac.ca Prln a forma ceea ce noi numim organizare sexuala (Drei Abhandlungen. zur Sexualtheone, 1905). Dar faptul ca unlficarea eulur ar f supusa acelorasi tutburan ca ace lea care se opun unificarii hbidoului ne este demonstrat de numeroase exemple bine cunoscute, precum acelea ale Savan!ilor rarnas: credinciosi, etc.

24

SIGMUND FREUD

formule. Acestea sunt prcnuntate solemn in lata muljimilor; si, aproape imediat, chipurile oamenilor devin respectuoase :;;i fruntile se lnclina. Mulli Ie considers ca pe niste torts ale naturii, niste puteri supranaturale'''. E de ajuns sa gandim, in leqatura cu acest tapt, la tabu-ul numelor la primitivi, la torjele magice care, in spintul lor, se atribuie numele :;;i cuvintelor2.

:;ii, in starsit: rnulpmile n-au cunoscut niciodata setea de adevar. Ele reclama iluziile la care nu pot renun]a. Prefera totdeauna irealul rata de real; irealul actioneaza asupra lor cu aceeasi forla ca :;;i realul. Mullimile au 0 tendinta vadita de a nu face o.stinctii lntre unul :;;i calalalt,

Am vazut rolul pe care aceasta predominanta a vietii imaginative ~i a iluziilor nranite de dorintele nssatisfacute il joaca in determinarea nevrozelor. Am constatat ca pentru nevrotic singura realitate valoroasa este realitatea psinica, :;;i nu realitatea obtectiva, realitatea intregii lumi. Un simptom isteric se bazeaza pe un element imaginar, in loc sa roproduca un eveniment al realitatii; un sentiment obsedant de culpabilitate se sprijina pe existenta unui proiect negativ care n-a lost concretizat

III

Psihologia colective §i analiza eulw

25

niciodata. Ca :;;1 in vis si hipnoza, proba realitatii nu rezista, in activitatea psihica a muljimilor, Iortei dorintelor supraincarcate de afectivitate.

Ceea ce afirrna domnul Le Bon des pre conducatorii moltirmlor este mai putin satistacator ~i lasa mai putin sa se lntrevada legile care guverneaza acest fenomen. De fiecare data, gande'?te el, cand niste fiinle vii, mal mult sau mai putin numeroase, se qasesc impreuna, fie ca este vorba de 0 turrna de animale sau de 0 mulprne urnana, acestea se pun de lndata in mod instinctiv sub autoritatea unui conducator. Multirnea este 0 turrna docila, incapabila sa traiasca tara un set. Are 0 a:;;a de mare sete de ascultare incat se supune instinctiv celui care se e rijeaza in setul ei.

Dar daca muljimea are nevoie de un set, trebuie in plus ca acesta sa posede unele aptitudini personale. Trebuie sa fie el lnsusi tascinat de 0 profunda crecinta (intr-o idee) pentru a putea face sa se nasca la randul ei credinta rnultimii: trebuie sa posede 0 vointa puterruca, irnperioasa, susceptibila de a lnsufieti rnultirnea care este lipsita de voinla Domnul Le Bon vorbeste apoi des pre dlfentele categorii de conducatori ~i des pre mijloacele prin care acesua actionsaza asupra

26

SIGMUND FREUD

maselor. in cele din urrna, el vede cauza intluentei conducatorilor, in ideile de care acestia sunt ei ln~i~i tascinati.

Acestor idei, ca de altlel ~I conducatorilor, el atribuie In plus a putere misterioasa ~I irezistibila careia Ii spune .prestiqiu". .Prastiqiul este ... un fel de Iascinatie pe care un individ a exercita asupra spiritului nostru - a opera sau a occtrina. Aceasta tascinatis paralizeaza toate Iacultaple noastre entice ~i ne umple sufletul de uimire si respect. Sentimentele provocate astlel sunt inexplicabile, ca toate sentimentele, dar probabil In aceeasi ordine ca sugestia suterita de un subiect rnaqnetizat'.

EI distinge un prestigiu dobandit sau artificial de un prestigiu personal. Primul este conferit persoanelor prin numele, prin boqatia ~i onorabilitatea lor, iar doctrinelor ~i operelor de arta prin traditie. Intrucat ei i~i qaseste in toate cazurile sursa in trecut, nu ne toloseste la nimic sa inteleqern natura acestei misterioase intluente. Prestigiul personal nu este decat apanajul unor persoane deosebite care, chiar din acest motiv, se impun ca sef ~i se fac asculta]i ca prin minune. Dar orice ar fi prestigiul,

Op. cit. p. 109.

Psihologia cotective Iji analiza eului

27

aeesta depinde de sueees ~i dispare In urma unor insucees repetate.

Nu ne putem lmpiedica sa rernarcarn ca ceea ee afirrna domnul Le Bon des pre rolul conducatorilor ~i despre natura prestigiu1ui nu se acorda de loc cu imaginea sa atat de stralucitoare despre sufletul eolectiv


29

CAPITOLUL 11/

Alte conceptll asupra vletil psihice colective

Ne-am servit, cu titlu de introducere, de expunerea domnului Le Bon, deoarece, prin accentul pe care il pune aceasta lucrare pe rolul inconstient al viejii psihice, psiholcqia autorului citat se apropie considerabil de a noastra. Trebuie sa adauqarn totusi ca afirrnatiile sale nu ne aduc nimic nou. Disprejul ~i neglijenla cu care el se exprlrna in legatura cu manitestarile sufletului rnultimilor au fost deja expuse inaintea lui, cu tot atata tarie ~i ostilitate ~i aproape in aceeasi termeni, de catre ganditori, oameni de stat ~i poeti apartinand toturor epocilor ~i tuturor tarilor'. Cele

I A S8 vedea textul si literatura referitoare la acest subiect in: Die Psychologie der KoJ/ektivitaten, de B. Kraskovic jr..

30

SIGMUND FREUD

doua propozitii care connn concepjiile cele mai importante ale domnului Le Bon, acelea referitoare la innibitia cotectiva a funcjionarii intelectuale ~i la exagerarea atectivitatii rnultirnilor, au fost formulate cu putin timp lnaintea lui de Sighele'. Ceea ce rarnane original la domnul Le Bon este conceptla sa asupra inconstientului ~i cornparatia cu viata psihica a primitivilor, cu toate ca ~i in aceste pnvinte autorul a avut precursori.

Mal mult decat atat: descrierea si aprecierea sufletului colectiv, in formularea pe care 0 intalrurn la domnul Le Bon si la altii, n-au fost lipsite de obiecpi. Fara indorala. toate fenomenele sufletului colectiv pe care acestia Ie-au descns au fost cu exactitate examinate, insa Ii se pot opune alte rnanitestari apartinand formahtatilor colective, susceptibile de a sugera 0 judecata mai tavorabua asupra sufletului rnultirnilor.

Domnul Le Bon insusi era foarte dispus sa adrruta ca, in anumite lrnprejurari, moralitatea rnulprnilor poate fi mai inalta oscat cea a indivizilor care 0 compun i?' ca numai colectivitatile sunt capabile sa dea dovada de un mare dezinteres i?1 de un mare spirit de sacrificiu.

A se vedea Walter Moede. Die Massen und Sazialpsychologie im Kritischen Veberblick, .Zeuschritt tur padagogische und expenmentelle Padagogik", publicat de Meumann si Scheibner, XVI, 1915.

PSlhologia colective §i analiza eului

31

"in timp ce avantajul personal constituie in cazul individului aproape singurul mobil al actiunii, acesta nu joaca decat arareori un rol preponderent in cazul rnultimilor".

Allii pun in ovidenta faptul ca societatea este aceea care impune normele moralei individului care abandonat siesi, ar fi incapabil a se ridica la nivelul acestor norme; se da asigurarea ca. in anumite circurnstante exceptionale, se observa, in cadrul unei colecnvitati, producerea unei explozii de entuziasm care face ca masele sa devina capabile de actele cele mai nobile ~I cele mai generoase.

In ce priveste productia intelectuala, rarnane acceptat faptul ca marile creatii ale gandirii, descoperirile capitale "ii solutiile decisive ale unor probleme grave - nu pot fi decat rezultatul unei munci individuale, realizata in s.nquratate si reculegere. Totusi sufletul colectiv este "ii el capabil de craatie spirituala, fapt dovedit de lirnba, de creapile populare, de folclor etc. Trebuie stiut, in plus, daca ~i in ce rnasura ginditorul sau poetul lucreaza intr-adevar in stare de izolare daca lntr-adevar acostra nu sunt cu nimic datori'masei daca nu lrnprurnuta din randu' maselor matenalel~ creatnlor lor, pentru a conferi creapilor lor 0 expresie reala i?i 0 forma adecvata.

in prezenta acestor contradictn aparent ireductibile, se pare ca munca psihologiei colective ar

32

SIGMUND FREUD

trebui sa raman a un joc steril. Totusi, este user sa gase~ti iesirea catre 0 solutie satisfacatoare. Probabil ca, sub denorninatia qenerica de "mullimi", s-au confundat torrnatiuni foarte diferite, intre care e totusi necesara stabilirea unei oistinctii. Datele oferite de Sighele, de Le Bon si de allii se retera la niste mulnmi trecatoare torrnandu-se rapid, datorita asocierii unui anum it nurnar de indivizi uniti printr-un interes comun, inaa difenli unul fata de altul din toate punctele de vedere. Este sigur ca acesti autori au fost intluentati in descrienle lor de trasatur.le multimilor revolujionare, indeosebi de cele ale marii revolutii franceze. Cat despre afirrnatiile opuse, acestea rezulta din observatiile tacute asupra multim.ior stabile sau asupra asocierilor permanente in interiorul carora oamenii isi petrec intreaga viaja ~i care se concretizeaza in institutii sociale. Multimile apartinano primei categorii reprezinta pentru cea de-a doua ceea ce lnsernna pentru vasta intindere a marii valurile scurte, dar' inalte.

Domnul Mc. Dougall care, in cartea sa The Group Mmd, constata aceaasi contradictie, crede ca 0 poate rezolva mtroducand in discutie factorul orqenizetie. in cazul cel mai simplu, spune el, masa (group) nu are nici 0 organizare sau nu este orqanizata decat rudimentar. EOI nurneste acaasta masa neorqanizata sau putin orqanizata rnultirne

Psihologia cotectivs §i analiza eului

33

(crowd). Fara indoiala, 0 multime nu se torrneaza ~i nu poate subzista fara un inceput de organizare, ~i in mijlocul acestor mase simple ~i rudimentare apar cu cea mai mare claritate unele din fenomenele fundamentale ale psihologiei colectiva'. Pentru ca membrii unei rnultirni umane, accidental reuniti, sa formeze 0 rnasa in sensu I psihologic al cuvantului, trebuie ca intre indivizi sa existe ceva comun, trebuie ca toti sa fie interesap de acelas: obiect, sa incerce acsleasi senti mente intr-o situatie data ~i (as adauqa: prin urmare) sa posede, intr-o oarecare rnasura, facultatea de a se irr'luenta unul pe cetalalt ("some degree of reciprocal intluenc e between the members of the group)2. Cu atat ma' mult aceasta omogenitate rnentala !?i atectiva es:e mai puternica, existand mai multe sanse ca indivizii sa formeze 0 rnasa psiholoqica, in zest rata cu un suflet colectiv ale carui manitestan sunt de 0 natura in afara ortcarei indoieli.

Fenomenul cel mai remarcabil ~i, in acelasi timp, ~el mai important al unui forrnatiuni colective consta In exaltarea ~i intersiticarea ernotvitap la Indivizii din care aceasta este cornpusa.".

_ Se poate spune, adauqa domnul Mc. Dougall, ca nu sxista nica.en alte condip: in care senti men-

34

SIGMUND FREUD

tele ornenesti sa atinga 0 intensitate egala cu aceea care se observe la oamenii reuniti intr-o mutpme:

:;;i acestia tncaarca cu slquranta 0 senzatre voluptoasa de a se lasa purtati de pasunea lor, topindu-se in mul\ime, pierz~ndu-:;;I sentimentul delimitarii individuale. Aceasta abscrbpe a mdividului de catre rnultirne este expucata de domnul Mc Dougall prin ceea ce el nurneste inductie dire~:f a amotiilor, elect al .reacuei sjmpatlce prirnrtrve'". astfel spus, prin ceea ce noi, ceilalf pSlhanah~tl, cunoastern deja sub numele de contaqtune atectiva. Este un tapt stabilit ca simptomele dominate de 0 anume stare atsctiva sunt de natura a provoca automat acstasi act subiectului care a genera: ace a stare. Aceasta reactie automata este cu atat mal intensa, cu cat nurnarul de persoane ta .care S6 constata aceeasi ernotie este mai mare. In acest caz individul devine incapabil de a observa. 0 atitudine cntica :;;i se lasa cucerit de aceeasi ernot.e Dar, imparta:;;ind excitatia acelora care. ~-au mIluenlat, el sporeste propria lor sxcitatie, §I In acest lei incarcatura atectiva a indivizilor se Intensilica prin inducpe rsclproca. Esti impins §i constrans s.a imili pe altii, sa Iii la unison cu ceilal]i. Cu cat amotiils sunt rnai grosiere :;;i mal elementare, CU

----;-op: Cit, p. 25.

Psihologia colective Iji analiza eului

35

at at acestea au rnai multe sanse de a se propaga in acest mod in miilocul rnaselor '.

Fonomenul intensiticarii atective este Iavorizat si de alte irrluente, ernananc din multirne. Masa otera individului impresia unei puten nelimitate §i a unui pericol de neinvins. Momentan, rnultirnea line locul ansarnblului societatii umane, incarnare a unei autorltaji in care exista teama de pedeapsa si und : se ridica atatea bariere §I restrictii. Firesta, este periculos sa Iii in opozitie cu rnultirnea, §i pentru a-si asigura securitatea, liecare n-are decat sa urmeze exemplul pe care iI vede in jurul lui, sa .urle irnpreuna cu lupii". Supunanou-se non autorttati, individul trebuie sa-si reduca la tacere .vocea constiintei", ale carei interdictii §i porunci ar Ii de natura sa impiedice de a se bucura de toate avantajele hedoniste de care se lrnpartaseste in sanut multirnii Tot astfel, nu trebuie sa ne rnirarn vazand un individ din rnultirne indeplinind §i ~porband niste lucruri de care, in conditiile obi:;;nuite ale viepi sale, soar lipsi bucuros -, §i chiar am Ii indreptatif sa sperarn ca acest lucru ne va permite sa aruncam pupna lumina asupra obscuritalii care invaluie numele enigmatic de "sugestie" .

~ cit., p. 39.

36

SIGMUND FREUD

Domnul Mc. Dougall nu contesta fenomenul scaderj nivelului intelectual in rnultirne'. EI spune ca inteliqentele inferioare atrag la nivelul lor pe cele superioare. Acestora Ie este lmpleoicata activitatea, deoarece exagerarea atectivitatii creeaza in general niste condijii defavorabile muncii intelectuale, intrucat indivizii, intirnidati de muljime, nu se pot dedica liber acestei rnunci, §i pentru ca responsabilitatea activitatii se ciminueaza la fiecare individ, chiar datorita faptului ca acesta este absorb it de muljime.

Concluzia pe care domnul Mc. Dougall 0 torrnuieaza asupra activitatii psihice a muttmulor simple, .rieorqanizate'', nu e deloc mai tavoraoua, nici mai maqulitoare decat acea aprtinand domnului Le Bon. lata cum caracterizeaza el 0 astlel de muljime2: aceasta este in general excitabila, impulsiva, pasionata, versatila, inconsecventa, indecisa si in acslasi timp gata de a actrona, accesibita numai pasiunilor cele mai grosiere si sentimentelor celor mai simple, foarte usor de sugestionat, superficiala in reflecjii, violenta in judecajile sale, capabila de a asimila numai concluziile §i argumentele cele mai simple §i cele mai putin perfecte, usor de condus §i de ernotionat, neavand nici constiinta ~i nici respect faja de sine, Iipsita de orice sentiment de

Psihologia colective $i analiza eului

37

responsabilitate, gata a se lasa antrenata de sentimentul puterii sale in toate relele de care nu ne putem astepta decat din partea unei puteri absolute ~I Iresponsabile. Ea se cornoorta asemenea unui copil prost crescut sau ca un salbatic pasionat §i. nesupraveqhaat aflat in tata unei situatii care nU-1 este tarnuara In cazurile cele rnai gr~ve, rnu.prnea se cornporta mai degraba ca o turma de animals salbance decat ca 0 reuniune de, fllnte umane.

lntrucat domnul Mc. Dougall opune acestei atitudini pe aceea a rnultirrutor posedand 0 organizare superioara, suntem foarte ner abdatnr! sa cunoastsrn in ce consta ultima situatie ,?i care sunt tactoru care tavorzeaza aparijia ei. Autorul enurnsra cinci. din acesf principal: factori, cinci .conditii pnncipale" necesare ridicar] nivelului vietii psihice a rnulpmii.

Prima conditia, care este cea fundarnentala consta intr-un anumit grad de Continuitate privind cornpozrtta rnultlrnl'. Aceasta continuitate poate fi r;nateriala sau torrnala: in primul caz, aceleasl persoane fac parte din rnultirne un timp rnai mult ~au mai putin indelungat: in cel de-al doilea caz, In Intenor~1 mullin;_ii se creeaza anumite situatii ocupate rand pe rand de Unll membri ai sal.

A doua condltle face necesar ca orice individ apartinand mullimii sa-si formeze - in ce priveste natura, functia, activitatea ,?i exigentele acesteia _

38 SIGMUND FREUD

=----------------

° idee din care sa decurqa ideea sa atsctiva privind rnultirnea in totahtato. .. . ~

In al treilea rand, trebuie ca tiecare multirne sa se qaseasca in raport cu alte iormajiunl analoage: dar deosebite Iata de ea din mal multe pnvinte: sa existe un fel de' rivalltate intre 0 muitirne data ~I celelalte.

In al patruiea rand, e necesar ca mummea sa fie posesoarea ur.or traoitu, unor obrcsiun. unor institutii dintre care cele onncipale sa se refere la relatiile reciproce dintre mernbri SaL _

In stars.t, in al cincilea rind, rnultirnea tr sbuie sa aiba 0 organizare, concretizata in specializarea. ~I diferenjierea activitatilor asurnate de fiecar e inoivid

Cand aceste concitii sunt realizate, potrivit pareru domnului Mc. Dougall, inconvenientele de ordin psihic ale muijimii ar dispare. Pentru a se evita scaderea nivelului intelectual colectiv, rn.iltirnea va fi scutita de sarcina solujionarii problernelor de ordin intelectual, aceasta sarcina tiino incredinjata indivizilor.

Ni se pare ca aceasta conditie pe care domnul Mc. Dougall 0 dasernneaza cu numele de "organizare" ar putea fi descrisa in alt moo. E yorba de a creea multimu caracteristicile care sunt propru individului ~i pe care acestea le-a pieruut prin absorbtia sa in rnultirne. Aceasta tnseamna C13 individul, inalnte de a fi inglobat 1n nlLlijlmea pnrnitiva. i~1 avea continuitatea sa, constunta,

Psihologia cotectivii §i analiza eului

39

traditiile ~i obiceiurile sale, avea un camp de activitate propriu, prezenta un mod de adaptare ,?i state a deoparte de ceilalji indivizi cu care rivaliza. Toate aceste calitati au fost pierdute provizoriu de ornut individual, ca urrnare a intrarii sale in randurile multirnii "organizate". Tendinta de a inzestra multimea cu atributele proprii individului ne duce cu qanoul la profunda observatie a lui W. Trotter' care vede in aceasta tendinta de form are a grupurilor masive expresia btotoqica. pe plan social, a structurii pluricelulare a organismelor supenoare.

1 Instincts of the herd in peace and war, Landra, 1916 (Instinctul gregar in timp de pace si in trmp de razboi)

Psihologia colectivii §i analiza eului

41

CAPITOLUL IV

Sugestie ~i libido

,3J" n cele afirmate pana acum, am luat ca punet de plecare acest fapt fundamental ca individul tacand parte dintr-o rnultirne sutera, sub intluenta acesteia, schirnbari profunde care se repercutsaza asupra activitati: sale psihice. Afeetivitatea omului individual suporta a exagerare extraordinara, in timp ee activitatea sa intetsctuala se reduce 'iii i'iii pierde considerabil din amploare, exagerarea uneia 'iii diminuarea celeilalte efectuandu-se in sensul asirnilari! fiecarui individ din mullime de catre tali cellalli. $i acest ultim rezultat nu poate fi obtinut decat prin suprimarea tuturor rnodurilor de inhibitie proprii fiecaruia 'iii prin renunlarea la tot ce exista individual 'iii particular in tendintele individului. Stiarn ea aeeste efecte, adesea nedorite, pot f neutralizate eel putin partial, prrn organizarea rnultirnilor: dar atirrnanc aceasta

42

SIGMUND FREUD

posibilitate, se neqlijaaza faptul fundamental: adica exagerarea atsctivitatii ~i coborarea ruvelului mtelectual la indivizii care fac parte din multlrnea prirrutrva. Trebuie deci sa qasirn explicatia psinoloqica a acestor rnodificari psihice pe care muljimea Ie

lrnprirna omului individual. . . .

Factorii rational: pe care i-arn menponat deja mai sus, adica intimidarea axercitata de multirne asupra individului si, prin urmare, actiunea instinctului de conservare suportata de acesta, nu sunt sutlcienti pentru a explica fenomenele remarcate. Toate explicajiile propuse de autorii care au SCris, des pre sociologia ~i psihologia muttirnilor se reduc, In fond, cu toate ca sub nume diferite, la una sinqura: eea care se rezurna la cuvantul magic sugestie. E acavarat ca Tarde voroeste de imitajie, dar nu putem subserie la eeea ce ne spune unul_ di~ autori, cane. criticand ideile lu: Tarde, ne arata ca irnrtatia intra in categoria sugestiei, fiind chiar 0 consecinta a aeesteia '. Domnul Le Bon reduce toate particularitalile fenomenelor la dOl tactori: sugestia reciproca ~i sugestia exercitata. = ~ef., D~r prestigiul, la randul, sau. nu se exercita decat In favoarea sugestiei. In ce-I pnvests pe domnul M_c. Dougall, am fi putut crede 0 clipa ca principiul sau despre "induclia atectiva primara" ne-ar SCUtl de necesitatea de a admite axistenta suqestiei. Dar,

1 Brugeilles. Esen{a fenomenului sociei: sugestia .. Rev, fiI080f.". XXV, 1913.

Psihologia colective si analiza eului

43

examinanc indeaproape acest principiu, ne dam seama ca el nu exprirna altceva decat fenomenele binecunoscute sub numele de .Jmrtatie". de "contaqiune", insistand dear asupra partii afective a acestora. Ca noi avem tendinta de a imita starea afectiva a unei persoane cu care intrarn in contact, - este un fapt incontestabil. Dar e bme de strut ca, foarte adesea, noi rezistarn acester tentatu, I uptand lrnpotnva starii afective care vrea sa ne stapaneasca, reactionanc intr-o maruera deseon diametral opusa Se va spune ca influenta sugestiva a rnumrnii e aceea care ne obliga sa urrna-n tendinta delmltalle, in virtutea carera sufenm inraunrea une: stan atsctive. Cu toate acestea, cruar fund de acord cu domnul Mc. Dougall, nu resirn din domeniul sugestiei; oornnla sa nu ne spune nimic in plus tata de ailli, !?i anume ca rnultirrule se dlsting printr-o suqestibihtats aparte.

Suntem pnn urmare preqatrti sa adrnite-n ca suqestia (sau, mal exact, suqestibihtatea) este un fenomen prirrutiv 91 ireductrbu, un fapt fundamental al vlejli psihice omenesti. Aceasta a tost 51 parersa :UI Bernheim, pe care I-am putut vedea eu lnsum., in 1889, tacand niste tururi de forta extraordinare. lnsa irm adue aminte ca deja inceream de pe-atunci un fel de revolta surda impotnva acests: tiranii a sugestiel. Daca unui bolnav, care se ar ata recalen.ant, I s-ar stnqa: ,Ce facl? Te contra-sugestioneztt", nu m-as putea impledlca sa gandesc CEl asupra acestuia se cornite 0 nedreptate sau 0

44

SIGMUND FREUD

violenta. Omul avea desigur dreptul de a se contra-sugestiona, ca raspuns la tentativa de supunere prin sugestie. Opozitia mea a capatat mal tarzlu lorma unei revolte impotriva acestei maniere de a gandi, potrivit careia sugestia, care ar expnca totul, nu ar avea nevoie de nici a expucatie in ce a priveste. De mai multe ori am citat in leqatura cu aceasta a veche qluma: .. Daca sfantul Cristolor il sprijinea pe Cristos !?i daca Cristos sprijinea lumea, spune-mi: unde si-a mai putut pune, prin urmare, stantul Cnstolor picioarele?'

Abordand astazi din nou, dupa treizeci de ani de intrerupere, enigma sugestiei, constat ca nimic nu s-a schimbat in privinta aceasta, cu singura exceptie care atesta precis irrluenta exercitata de psihanaliza. Constat ca astazi se incearca in mod deosebit lormularea corecta a nojiunii de suqestie. adica impunerea lolosirii acestui termen regulilor conventionale", ceea ce, oupa pare rea mea, este de parte de a Ii superfluu, dat liind ca termenul in discutie, care i~i gase~te aplicatii din ce in ce mal largi, va slar~i prin a-si pierde complet sensu I primitiv ~i prin a desemna a inlluenja oarecare,

~ristophorus Christum, Christus sustulit Of?eam:

Constiterit pedibus dIG ubi Christophorus?" Konrad RICh!er:

Der deutsche St. Christoph, Berlin, 1896, Acta Germamca,

V, }-A S8 vedea, de exemplu, A note, on sugesstion, de Mc. Dougall, in "Journal of Neurology and Psyohopathologye", vel. I, Nr. 1, rnai 1920.


45

precum cuvintele eriqlezesf to suggest, suggestion, sau cuvantui Iranjuzesc suggerer ~i derivatele sale. Dar noi nu posedarn totdeauna a explicatie referitoare la insasi .natura sugestiei, adica a ccnditiilor in care fiinta umaria sufera a inlluenla in absents oricarei ratiuru logice. Af? Ii gata sa dovedesc justetea acestei alirmalii analizand literatura de specialitate a acestor ultimi treizeci de ani, daca n-as sti ca in preajma mea se pregate~te o lucrare loarte irnportanta asupra aceleiasi problema A~ incerca de asemenea sa lolosesc in explicarea psihologiei colective notiunea de libido, care ne-a facut deja atatea mari servicii in studierea psihonevrozelor.

Libido este un termen imprumutat teoriei afectivitatii. Prin el desemnarn in acelasi timp energia (conslderata ca a rnarime cantitativa inca nernascrabua) tendintalor apartinand a caea ce rezurnarn prin cuvantul dragoste. Essnta a ceea ce numim dragoste este tormata firesc din ceea ce in mod obisnut e cunoscut drept iubire ~i care e cantata de poeji, adica dragoste sexuala, cu a ultima sernnificatie ce consta in impreunarea sexuala. Dar noi nu separarn de aceasta toate celelalte varietati de dragoste, adica iubirea de sine, iubir;ea tata de parinli ~i de copii, prietenia, dragostea de oameni in general, asa cum, cu atat mai rnult, nu departajarn atasarnantul lala de oblectele concrete 9i tata de ideile abstracte. Pentru

46

SIGMUND FREUD

a juslifiea extinderea sernnficatiei pe care 0 dam termenului .draqoste", putem cita rezultatele pe care ni le-a revelat cercetarea psihanalitica, anume ca toate aceste varietati de dragoste sunt in eqala rnasura expresii ale unui singur ~i acelasi ansamblu de te-idinte. care, in anumite cazuri, invita la impreunare sexuala, in timp ce in cazul altor forme, aceste tendinje evita realizarea acestui seep, pastrand in acelasi timp suficiente trasaturi caracteristice prin natura lor, asupra idsntitatii careia nu ne putem insela (sacrificiul de sine, cautarea unet intirnitati).

Ne gandim ca, atribuind cuvantului "dragoste" 0 asemenea multiplicitate de serrmiticatn. limbajul a operat 0 sinteza pe deplin justificata, ~i ca n-am putea proceda mai bine decat asezand aceasta sinteza la baza considerajiilor noastre ~i a explicatiilor stiintifice. Procedand asttel, psihanaliza a ridicat 0 furtuna de proteste indignate, ca ~i cum ea s-ar fi tacut vinovata de 0 inovajie-sacrilegiu. $i totusi, .Jarqind" concepjia despre dragoste, psihanaliza n-a creat nimic nou. Eros-ul lui Platon prezinta, relativ la originile sale, la rnanitestarile ~I raporturile sale cu dragostea sexuala, 0 analogie cornpleta cu energia arnoroasa, cu. libidoul psihanalizei' §i cane, in faimoasa .Epistola catre

I Nachmansohn, Freud's Ubidotheorie verglichen mit der Eroslehre Platos, .Internat. Zeitschr. f. Psuchoanal.", III, 1915. ibid., VII. 1921

Psihologia cotectivs §i analiza eului

47

Corinteni", apostolul Pavel lauda dragostea §i 0 aseaza deasupra oricaru. lucru, acesta \I apreciaza tara indoiala in acelast sens .Jarqrt'". de unde rezulta ca oameni nu iau totdeauna in serios pe marii lor qandlton, chiar atunei cane par a-i admira.

Toate aceste varietati ale iubirii, sunt analizate preferenjial de psihananza §i, potrivit originii lor, apreciate drept inclinatil sexuale. Majoritatea oamenilor "instruiji" au vazut in aceasta denominatie 0 of ens a ~i s-au razbunat lansand irnpctriva psihanalizei acuzatia de .pansexuahsm'', Cel care vede in sexualitate ceva rusinos si umilitor pentru natura umaria este liber sa se serveasca de termeni mai distinsi precum Ew, ~i Erotic. A~ fi putut sa fac ~i eu acelasi lucru ehiar de la lnceput, ceea ce m-ar fi protejat de 0 multime de obiectu. Dar nu am tacuto, pentru ca nu-mi place sa eedez lasitatii, Nu se stie pana un de se poate ajunge pe aceasta cale; incepi prin a ceda in privinta cuvintelor §i sfar§e~ti uneari prin a ceda asupra lucrurilor. Nu cred ca este un merit a-Ii f rusine de sexualitate, cuvantu' grec Eros, prin care se crede ca se poate diminua aceasta rusine, nu este, in fond, altceva decat traduce rea cuvantului nostru lubire; §i, in sfar§it, cel care stie sa astepta nu are nevoie sa

~ 1 Otuar daca as vorbi limba oamenilor, ;:oi chiar a mqerilor daca mi-ar IipSi dragostea, as 1i precum bronzul ~~r)~ suna, on ca un tirnbat care canta, (Corinteni, I, cap.

48

SIGMUND FREUD

taca concesii. Vom incerca sa admitem ca relatiile de dragoste (sau, pentru a lntrebuinja 0 expresie mai neutra, atasarnentele alective) contribuie ~i ele la lormarea londului sulletului colectiv. Sa ne amintim ca autorii pe care i-am citat nu suna un cuvant in legatura cu aceasta. Ceea ce ar putea corespunde acestor relatii de dragoste se alia in cazul lor ascunse in spatele paravanului sugestiei Doua idei pe care noi Ie relevarn in treacat justifica, de altfel, tentativa noastra. in primul rand, pentru ca multlrnea sa-si pastreze consistenta, trebuie ca ea sa fie mentlnuta de 0 fort a oarecare. $1 care poate fi aceasta torta, daca nu Erosul care asiqura unitatea ~i coeziunea a tot ce exista in lume? In al doilea rand, cand individul, inglobat in rnultirr-e, renunta la ceea ce are personal ~i particular :?i se lasa sugestionat de altii, avem impresia ca procedsaza astlel deoarece incearca nevoia de a fi de acord cu ceilatti membri ai multimii, mai mult decat de a Ii in opozitie cu acestia: prin urmare individul procedeaza in acest mod poate "din dragoste pentru ceilalti'"

I "Ihnen zuliebe"· pentru a Ie face placers.

Psihologia cotective ~i analiza eului

49

CAPITOLUL V

Doua rnultlml artificiale:

Biserica ~i Armata

~1 n ce prlveste morlologia multirnilor, sa ne 1 amintim ca se pot distinge mai multe varietati 5i ca, in lormarea si constituirea lor, muljimile pot urma niste directii adesea opuse. Exista rnultirni foarte pasagere $i rnultirni permanente; rm.ltimi foarte omogene, compuse din indivizi asernanatori, :?i muftirni neomogene; exista multirni naturale $i multirni artiliciale care nu se rnentin decat printr-o constranqere exterioara: exista rnultirm primitive $i rnultimi diterentiale, inalt organizate. Totusi, din motive de care ne vom da seama mai tarziu, vorn insista indeoseb. asupra unei distinctii careia autorii nu i-au dat inca 0 atentie suficienta: asupra aceleia intre rnultirnile far a conducatori $i mullimle dirijate de conducatori. Si,

50

SIGMUND FREUD

contrar obiceiului, cea care va servi ca punct de plecare cercetarilor noastre nu va Ii 0 torrnatiune sirnpla si elernentara, ci va lace parte din randul acelor multirm permanente, artiliciale, avand un grad de dezvoltare loarte ridicat. Exemplele cele mai interesante din aceste forrnajiuni ne sunt lurnizate de Biserice, adica de comunitatea credinciosilor, ~i de Armata.

Biserica ~i Armata sunt nists rnultimi artificiale, acica rnultirni a carer coeziune este rnentinuta pnntr-o constranqere exterioara care se opune in acelasi timp moditicarilor structurii sale. In general, cineva lace parte dintr-o astfel de rnulprne, lara a f lost consultat in prealabil daca doreste sau nu; nu este liber sa intre aici sau sa iasa cane dorests, ~i tentativele de evaziune sunt sever pedepsite sau SL bordonate unor conditii riguros determinate. Problema de a ~ti din ce cauza aceste asocieri au nevoie de garanlii pe potriva nu ne intereseaza pentru moment. Ceea ce ne intereseaza este laptul ca aceste rnultirni inalt organizate, protejats in acest lei impotriva oricarei posibilita]i de dezagregare, ne releva anumite particularltatl care, in cadrul altor mullimi, raman in stare de disimulare.

In cadrul Bisericii (~i ne-am gandit rnai mult sa luarn ca model Biserica catojca) iii in cadrul Armatei, oncate diterente ar prezenta intre ele, dornneste aceeasi iluzie, aceea a prezentei, vizibile sau invizibile, a unui ~el (Cristos in Biserica catolica,

Psihologia colective Iji analiza eului

51

comandantul suprem in Armata) care nutreste aceeasi dragoste tala de toti mernbru colectivitatii. Toll se aliniaza acestei iluzii; daca ea ar disparea, Armata si Biserica nu ar intarzia sa se dezagrege, in rnasura in care le-ar permite-o constranqerea exterioara. In ce pnveste dragostea sqala cu care Cristos i9i iubeste toti credincios!i lara exceptis sau distinctie. acest lapt se alia exprimat clar in cuvintele: ceea ce val Iaceti unuia dintre Iralii mei cei mai urruli, rrue imi Iaceji. Cristos se alia, in raport cu indivizii component: ai rnultirnii trdelilor, in postura unui frate mai mare; Ie tine lac de tata. Toate cerintele adresate individului decurg din aceasta dragoste a lui Cristos. Un suflu democratic anima Biserica, pentru ca tali sunt egali in tata lui Cristos, pentru ca tali au drept egal la dragostea lui. Nu-i lipsit de 0 profunda ratiune faptul ca se insista asupra analogiei cintre comunitatea crestina 9i 0 tamiue, ~i ca fideli: se considera ca niste fraIl, adica Irali prin dragostea datorita careia Cristos este insuftetit de respectul lor. Este inconstestabil ca leqatura care uneste fiecare individ de Cristos este cauza leqaturii care uneste pe fiecare individ de toli ceilalti. La lei se lntampla ~i in Armata; seful este tatal care iili iubeste in mod egal soldatii, ~i din acest motiv soldatii sunt atasaf unu de aljii prin leqatun de camaraderie. Din punctul de vedere al structuni, Armata se deosebeste de Biserica prin faptul ca ea se compune dintr-o ierarhie de

52

SIGMUND FREUD

torrnatlur i succesive: flecare capitan este, in calitate de sef, tatal companiei sale, fiecare subofiter - tatal grupei sale. E drept ca Biserica prezinta si ea o ierarhie de acest gen, caci se presupune ca lisus cunoaste mal mult nevoile credinciosilor sal si se inqrijeste de acestia mai mult cecat ar ~ti s-o taca orice set uman

Acestei concept asupra structuru libidinale a Armatei, i soar putea obiecta pe drept ca nu line seama de rdeile de patrie, de glorie nationala, etc., care contriouie atat de mult la coez.unea Arrnate.. E user de raspuno acestei obiectii CEl aceste elemente de coeziune sunt dintr-o categorie foarte oiterita '11 ca e departe de a II at at de simplu cum se crede; ~I se mai poate adauqa ca exemplele marilor conoucaton precum Cezar, Wallenstein, Napoleon, dernonstreaza ca ideile in cauza nu sunt nicidecurn indisperisabjle pentru menunersa coeziunii unei armate. In ce privcstc inlocuirea posibila a unui sef printr-o Idee directoare ~i raporturile existente intre acestia, vorn vorbi mal tarziu. Cei care neqlijsaza lactorul libidinal al Armatei, cniar atune: cand acesta nu este singurul care actioneaza, nu corn.t nurnai 0 eroare teoretica, CI creeaza ~I un pen col practic. Militarisrnul prusac, care era tot atat de putin accesioi: psholoqiei cat ~I stiintei germane, a suportat de alttel consecmte:e

I in terrninologia teudiana: ceea ce se raporteaza. ie libido (n tr.)


53

acestei erori §i ale acestui pericol in timpul marelui razboi european'. A lost lapt recunoscut ca nevrozele de razbo: care au dezagregat armata germana reprezentau un protest al individului impotriva rolului care ii era destinat §i, bazandu-ne pe 0 comunicare a lui E. Simmel/, putem afirma ca prima dintre cauzele acestor nevroze trebuie atnbuita manierei crude §i inumane in care sefii i~i tratau sobordonatii. Daca soar Ii tlnut cont mai mult de aceasta nevoie libidinala a soldatutui. cele 14 puncte ale presadintelui Wilson n-ar Ii qasit atata credibilitate, iar sefii militari germani n-ar mai f vazut cum Ii se sparge in maini magnifica unealta de care dispuneau.

Sa notarn bine ca in cadrul acestor doua muljimi artiticiale (Armata, Biserica) liecare individ este unit prin legatun libidinale cu seful (Cristos, comandantul suprem) pe de 0 parte, §i de toti ceilalti indivizi care com pun rnuljimea, pe de alta parte. Ne rezervarn dreptul de a examina ulterior raporturile care exista intre aceste doua genuri de leqaturi. daca ele sunt de aceeasi natura §i prezinta aceeasi valoare §i in ce termeni psihologici ar Ii posibila descrierea unora §i a altora. Dar noi credem de-acum inainte ca putem reprosa autorilor faptul ca nu au tinut cont suficient de irnportanja §elului3

~ R7I~eg~~~~ro~:npr~7i~! Wsy~~iic~g~difJaJ~k) Munchen,

19'5Termenul ce se va impune mai tarziu in psihologia (qrupunlor) va fi eel de lider (leader). (n.r.)

54

SIGMUND FREUD

in psihologia rnultimilor. in timp ce aleqerea prirnuui obiect al cercetarilor noastre ne-a plasat In conoitn mult mal tavoraoile. Credem ca am gaslt calea cea buna pentru a explica fenomenul fundamental al psmoloqiei rru.ltirrulor, adica pnvarea de libertatc care caracterzeaza pe indiviz: tacand parte dintre multime. Oat fiind, intr-adevar ca legatunle alective solide ataseaza individul de doua centre drterite, nu ne va I, greu sa explicarn chrar pnn acest tapt modificarea ~I lirrutarea perso ialitatii sale, lenomene observate si notate de tou autori:

Pentru a' ne convinge 0 data in olus ca esenta unei multirni consta in legatunle libicinale care 0 traverseaza dintr-o parte in alta, ca 0 piasa deasa, nu trebuie decat sa analizam fenomenui panicu, asa cum se observa el in rnultirnile rniktare. 0 panica se produce cand rnuljunea _ incepe sa se dezagrege. Ea este caractenzata pnn aceea ca ordinele senior nu mal sunt ascuntate ~I ca necare nu se preocupa decat de el insu~i, lara rue: a grrJa lata de ceilalp. Leqatur.le reclproce. S8 rup, ~I. 0 Inca imensa, ale carei ratiun: n-ar sn sa Ie explice mrneru " cuprinde pe toti. Ni s-ar putea in mod firesc ob.ecta ca noi inversam ordinea fenomenelor ~I ca. cimpotr.va, Irica, atinqand proporju nernasuate, este aceea care a rupt toate legatunle s' a lnabusit toate celelalte consicerajii. Domnul Mc Dougall' chiar vede in paruca (nernintara, e drept)

Op. cit. 24

Psih%gia cotective Iii analiza eu/ui

55

un exernplu-rnodel a ceea ce el nurneste primary induction, exagerare atectiva prin contaqnine. Aceasta explicatis rationala nu e in nici un chip satistacatoare, lntrucat e yorba in mod clar de a explica pentru ce frica a capatat proportii atat de gigantice. E irncosibrl sa in_crlminez~ imensitatea pericolului, deoarece aceasta armata, _ care .aste acum prada panicii, inlruntase deja, fara ezrtare, niste pericole tot atat de man, daca nu ~I mai mar~ ~i ceea ce car acterizeaza 0 paruca se datoreaza in mod sigur faptului ca ea depaseste in prooortii pencolul care arneninta, ~i ca se ceclanseaza adesea din motive insiqnitiante. Cand individul, invadat de panica, incepe sa nu se mai qandeasca decat la el lnsusi, dernonstreaza chiar prin acest lapt ruptura teqarurilor afective care pana atunci atenuasera in ochii sai dimensumile pericolului. EI are atunci senzatia ca se qasests smqur in tata pencolului, ceea ce iI face sa exagereze gravltatea acestuia. Putem deci sa afirrnarn ca spa.rna presupune relaxarea, eliberarea din structura libidinal a a multirr-ii, ~I ca nu reactloneaza decat consecutiv cu aceasta relaxare; in timp ce opinia contrara care vede in teama de pericol cauza dlstruge;ii leqaturilor tibidinale ale muljirnii, nu corespunde realitalii faptelor.

Aceste ooservatii nu infirrna cu nimic conceptia domnului Me. Dougall, potrivit carela teama colectiva poate atinge proportu extraordinare sub in-

56

SIGMUND FREUD

Iluenja inductiei (contagiunea). Aceasta concepjie se preteaza indeosebi explicani cazurilor in care exista intr-adevar un pericol mare ~I 0 muljime careia nici un loc afectiv solid nu-i asiqura coeziunea.

Cazul tipic de acest gen este cel al unui incendiu izbucnit intr-o sala de teatru sau de sedinte. Dar cazul cel mai instructiv ~i care satisface cel rnai bine dernonstratia noastra, e acela al unui corp de armata cuprins de panica, in tata unui pericol care nu depaseste media :;;i care a lost deja inlruntat de multe ori cu calm si sanqe rece. Cuvantui .panica" nu are de altlel 0 definitie clara si univoca. Uneori el servests la desemnarea fricii colective, alteori a fricii individuale, cand aceasta dspaseste oriee rnasura, :;;i, adesea, acest cuvant e rezervat cazurilor in care explozia Iricii nu este justificata de lmprejurari. Olerind cuvantutui .panica" sensu I de trica colectiva, putem stabili 0 analogie cu arie de extindere loarte mare. Frica individului este provocata sau de gravitatea pericolultn, sau de disparitia teqaturilor alective (localizari ale libidoului); acest ultim caz este acela al angoasei nevrotice '. Tot astlel, panica se produce lie in urma aqravarii pericolului care ameninta pe toata lumea, fie ca urmare a suprirnar!i leqaturilcr afective care asigurau coeziunea multrnu, :;;i in acest din urrna

t A S8 vedea Introducere in peinenetiz», cap. XXV.

Psihologia colective §i analiza eutui

57

caz angoasa colectiva prezinta analogii cu angoasa navrotica' .

Concepand panica, alaturi de domnul Mc.

Douqall". ca pe una din rnanitestarile cele mai caracteristice ale group mind, se ajunge la rezultatul paradoxal ca sufletul colectiv se dezagrega chiar in momentul in care el i~i rnanitesta proprietatea sa cea mai caracteristica ~i chiar prin intermediul acestei rnarutestarl. E nelndoielnic ca panica semnifica dezagregarea rnulprnii si are drept consecmta disparipa a tot ceea ce leaqa intre el pe membrii acestei rnultirni.

In piesa pe care Nestroy a sens-e cu scopul de a parodia drama lui Hebbel, Judith s! Holofern, un soldat exclarna: .Setul si-a pierdut capul"; :;;i, irnediat dupa aceea, asirienii au luat-o la fuga. Avem aiel un exemplu tipic des pre modul in care Izbucne:;;te panica, ei Ii este suficient, cel mai adesea, un pretext neinsemnat. Pericolul rarnanano acelasi, e suficient, pentru a se produce panica, sa nu se mai stie nimic des pre :;;ef, sa se creada ca _ s-a pierdut sau ca a disparut. Odata cu legatunle care Ii uneau de set, au disparut in general :;;i cele care ii uneau pe indivizii din rnultirna, unul de cela.alt. Mullimea se pulverizeaza ca un halon de sapun,

B I Conf. articolului foa0e interesant, de~i cam fantezist lui eta v, Felszeghy: Panik und Panikkomplex lrnaqo" VI 12Q ' ., "

- Op. cit.

58

SIGMUND FREUD

Dezagregarea unei rnultirru religioase nu este tot atat de user de observat. Am avut recent ocazia sa parcurg un roman englezesc, scris in spirit crestin ~i recomandat de episcopul de Londra. Acest roman, care poarta titlul: When it was dark, descrie cu indernanare, si, dupa parerea mea, exact urmarile unei asemenea eventualitat.. Autorul i~i irnaqineaza 0 conspiratls urzita de inamicii persoanei lui Cristos ~i ai credintei crestina, care au pretins ca ar fi reusit sa descopere la lerusalim un cavou si, in acest cavou, 0 inscriptie prin care losif din Arimateea ar fl anuntat ca, din motive de pietate, a ridicat clandestin, la trei zile dupa patimile sale, trupul lui Cristos din rnorrnant, pentru a-I transporta in acest cavou. Aceasta descoperire arheoloqica sernnifica prabusirea dogmelor reintoarcerii lui Cristos ~I ale naturii sale divine si, prin urmare, 0 zguduire a culturii europene ~i 0 sporire extraordinara a nurnarului de violente §i de crime de tot felul, pana in ziua cand complotul falsificatorilor este descoperit §i oenuntat.

Ceea ce se manitesta pe parcursul acestei descompuneri presupuse a muttirnii religioase nu este teama, careia ii lipseste orice pretext: sunt izbucnirile ostile fala de alte persoane, impulsun care pana atunci nu s-ar putut exprima, datorita iubirii comune prin care Cristos ii ingloba pe toll


59

oamenu'. Chiar in timpul dornruo: lUI Cnstos, exista .ndiv.z: care se afla in afara acestor leqaturi: sunt aceta care nu .tac parte din cornurutatea crecmciosilor. cei care nu-I iubesc pe Cnstos, Sl care nu sunt lubl!1 de e! lata de ce 0 reliqie, chiar daca se interneiaza pe iubir e, treburs sa fie dura Sl sa-i trateze fara dragoste pe toti cei care nU-1 apartrn In fond, alice reliqie este 0 re!lgle a iubini fata 'de toll eel pe care Ii cuprinde, fllnd gata a se 'arata cruca 51 intoleranta fat a de cei care nu 0 recunosc

Oricat pr ejuoiciu personal I s-ar putea aduce. nu trebu.s sa ,I se repr osezs prea mult credinciosuun croznnsa s, 'ntoleranja; necredlnciosll Sl inoitcrentu sunt hberi din punct de vedere psinoloqic. sa s'e arate straini de aceste sentimente. Daca aceasta mtoleranta nu mal pcseda astazi violenta Sl ?ruzlmea care 0 car acterizeaz a altadata, ne-am :nse,l:, daca am pune acest tapt pe socoteala Imb,anzlr" moravunlor umane. Trebuie sa cautarn cauza mal deqraba in slabi-ea mcontestabua a sentlnlentelor rellgloase ~I a legaturrlor hbcialo care decurg din acest lucru

o alta. forrnatiune cotect.va tinde sa ia locul comunltatil religioase (acesta este, se pare, cazui

A, se vcoea expIICarciJ .. uncr tenomene analod~tJ ~~venl:e oupa cnoerea autcriatu ~;(Jtna:hale, in Die ',later-

e Gesettscnett de P Eeoern Vicna, eoitura An

lengruber. 1919,

60

SIGMUND FREUD

a ceea ce se chearna .particul socialist") !?i vom vedea curanc cum rnanitesta, tata de cei care vor rarnane in afara acestei torrnatiuni, aceeasi intoleranta precum cea care caracteriza luptele religioase; si, daca diterentele care exista intre conceptiile stiintifice vor putea dobandi, in ochu rnuttirnii, 0 irnportania eqala cu cea a citerentelor religioase, se va vedea tara lndoiala, (!?i din aceleasi motive), producandu-se aceleasi rszuttat.'

~'-f-n-acest paraQraf, Freud s~ arata a fi nu nurnai psiholog suotu dar $1 vizionar in pnvinta rezultatului aplicaru ideilor dogmei .soctauste" (comuniste) asupra multirnilor (popoarelor) - intoleranta, violenta, cnrna. -- (n. red.)


61

CAPITOLUL VI

Noi probleme !?i noi orlentarl ale cercetarltor

~" n capitolul precedent am examinat doua multirm artificiale, si am vazut ca acestea sunt dominate de doua feluri de leqatun afective, dintre care unele, cele care il ataseaza pe individ de set. apar mai decisive, cel putin pentru cei doi, decat legaturile care ii unesc pe indivizi unii de ceilal]i.

Or, ar f multe lucruri de examinat $i de descris, in legatura cu morfologia multirnilor. Ar trebui sa incepem prin a stabili faptul ca 0 sirnpla adunare de oameni nu reprezinta 0 rnultirns, atata timp cat legaturile de care vorbeam mai sus nu sunt inca formate, dar ar trebui sa conchidem, in acelasi tlmp, ca 0 oarecare adunare de oameni manitesta o tendinla foarte pronuntata de a se transforma

62

SIGMUND FREUD

intr-o rnultirne psiholcqica. Ar trebui exammate indeaproape diversele rnultirni. mal mult sau mai pulin permanente, care se tormeaza spontan. ~I sa se studieze conditiile lor de lormare ~I de deseompunere. Diteronta dintre multi mile avanc un ssf ~I eele lara set ar menta 0 atentie pa-ticulara Ar mal trebui sa se exarruneze de asemenea daca rnolprnile avanc un gel nu sunt cele mai primitive si cele mai perlecte; daca, ,in cadrul anurrutor rnultirm, seful nu poate II lnlocuit printr-o abstractie. pnntr-o idee (rnultirnile ascultand de un set inviz.bil apropiindu-se in mod sigur de aceasta ultima to-rna): daca 0 tendinta, daca 0 connta susceptibila de a f lmpartasita de un mare nurnar de oarnen. n-ar f in stare sa indeplineasca rolul de substitut Abstracjia, la randul sau, nu s-ar putea incarna mai mult sau mai pujin perfect in persoana unui sef secundar, in acest caz, intre set 9i idee stabilinduse raporturi variate si interesante? Nu exista cazuri cane setu sau ideea imbraca, sa zieem asa, un caracter negativ, pnn urmare situatia cane ura fata de 0 persoana determinata devine susceptibila de a opera aceeasi uruune ~i de a creea aceleasi legaturi alective ca ~i cum ar Ii yorba de un devotament pozitiv tata de aceasta persoana? Si, in ultimul rand, ne-am putea intreba, daca prezenta unui sef este 0 conditie mdlspensab.la, pentru ca o sirnpla adunare de oameni sa se translorme intr-o muljime psiholoqica?


63

Toate aceste intreban, dintre care unele sunt tratate in lucrari referitoare la psiholoqia colectiva, nu ne-ar putea abate interesul fata de problemele psihologice fundamentale pe care Ie ridica in tata noastra structura muljimilor. $i lata mai intai 0 retlectie men Ita a ne arata care este cel mai scurt drum de urmat pentru a obline dovada naturii libidinale a leqaturilor care rnenjin coeziunea unei multirni.

Sa incercarn a ne imagina maniera in care oamenii se cornporta unii tata de allii, din punct de vedere afectiv. Potrivit celeb rei parabole a lui Schopenhauer despre poreii spinosi suferind de Irig, nici unul dintre noi nu suporta 0 apropiere prea intima tata de semeni: ,,1ntr-o zi geroasa de iarna, porcii spinosi ai unei turme se stranqeau unul in altul, pentru a se proteja de Irig prin caldura reciproca. Dar, oeranjati in mod dureros de tepi, acsstla se dsparteaza curand unul de cslalalt. Obliqa]: de a se apropia din nou, din cauza frigului staruitor sirnpra inca 0 data actiunea neplacuta a spinilor, ~i aceste miscari de apropiere si de departare durara pana cand acestia gasira 0 distanta convenabila unde se simlira la adapost de cele doua rele '."

Potrivit rnarturiei psihanalizei, orice relatie atectiva intima, cu 0 durata mai mica sau mai mare, intre

-.--p;;;:erga und Parailpomena, partea a II-a, XXXI: Glelchrusso und Parabeln.

64

SIGMUND FREUD

doua persoane, ~ raporturi conjugale, prietenie, raporturi intre parinji si copii' ~ contin un depozit de sentimente ostile sau, cel putrn nepnetenoase de care cineva nu se poate debarasa decat prin relulare. Situatia se prezinta mai clara in cazul a doi asociati care i~i petrec timp~1 cerandu-_se, sau in situata unui subordonat bombantnd lara incetare trnpotr.va superiorului Acelasi lucr,u .se petrec~ cane oamenii se aduna in asa lei meat lormeaza ansamblun mai vaste. Ori de cate ori doua lamilii se aliaza prin casatorie, lie care dintre ele s~ consldera superioara celeilalte, ca liind mal distinsa decat aceea; doua vile vecine i~i lac una alteia 0 concurenta qelcasa: liecare satuc e plin de dlsr;rej lala de catunul vecin. Grupun etruce aparjlnand aceleiasi radacini etnice se respinq racrproc: germanul din sud nu-I suporta pe germanul din nord, englezul il vorbaste tot timpul de rau pe scotian. spaniolul il disprejuie~te p~ portuqhez Aversiunea devine cu atat mal prolunda, cu cat ditarentele sunt mai pronunjate: acest lapt sxplica aversiunea gaillor lala de germani, a arienilor tata de sernm, a albilor

pentru oamenii de culoa~e. _. .

Cand ostilitatea este mdreotata Impotnva unor persoane lubite, spun em ca e vorba de 0 am-

~ singura excep!ie a raportu~iI?r dintre mama ;;i fiu, raporturi care, tnnd bazate pe narclslsrn,. nu. sunt ~u~burat~ de 0 rivalitate ulterioar a: aeeste raportun, dimpotrrva, ar f intarite de 0 deriva!ie catre obiectul sexual.

Psihotoqi« cotective 9i analiza eu/w

65

bivalenta atectiva Sl cautarn explicana. probabll prea rationala, a acestui lenomen in numeroasele pretexte ale conthctelor de Interese care, in mod siqur. dau nastere relatulor loarte mtime 'In sentrrnentele de repulsie !:?i de aversume pe care Ie lncercarn lata de strainii cu care intrarn in contact putem vedea expresia unui egotism, a unu: narcisism care cauta sa se atirrne si se cornporta ca ~i cum cea mal mica deviere a prop-ietatilor ~I particularitatilor sale inoividuale ar irnplica 0 crrnc.; a acestor proprietati 91 particularita]i 91 ca 0 Invit<"1'8 de a Ie rnoditica, de a Ie translorma. De ce tocrnai aceste detalii ale diterentieri: tormcaza obiectul unei asemenea mari sensibilitati? Este ceea ce no:

Ignoram; dar ceea ce este sigur, e ca aceasta maruara de a se comporta a oamenilor releva 0 prornptrtudine a UIII, 0 agresivitate a care: oriqine ne este necunoscuta f' carei a putem sa-i atriouirn un caracter elementar

Dar orice intoleranta dispare, pe moment sau pe

o durata mal lunqa, in intenorul multirnii. Atata timp cat torrnatiunea cclectiva se rnenpne, indivizii se cornporta ca i?1 cum ar II croi]i cupa acelasi tipar, suporta toate particularitatite vecinilor lor, se con-

I lntr-c luerare recent pubucata (1920). sub titlul. Jenseit d~s ,Lustprinzip.s, am i_~cercat sa atasez polaritatea drag ostel ~.I a uni unei opozitii pe care am stabint-o intre instinctele Vle!1I ~i instinctele mortii ~i sa indic in instinctele sexuale reprezentan!il eel mai pun at primelor.

66

SIGMUND FREUD

sidera egahi acestora ;;1 nu lncearca tala de ei ruci cea mai mica aversiune. Potrivit concepuuor noastre teoretice, 0 astfel de restnctie a narcisisrnului nu poate II decat rezultatul unui singur lactor: acela al atasarii hbidinale de alte persoane. Eqoisrnul nu-si qaseste 0 lirnita dec~t jn dragostea altora. in dragostea tata de obiecte In legatura cu aceasta, am II Intrebati daca 0 sirnpla asocrere de mterese, lara interventia vreunui element libidinal oarecare, nu e de nat~ra a presupune toleranta reciproca !?' respectul tata de allii. La aceasta intrebare e user de raspuns ca nu poate II yorba in acest caz de o limitare permanenta a narcisismului, deoarece in asoc.erile de acest gen toleranta nu cureaza mal mult timp deciit avantajul imediat care apare din colaborarea cu ceilalti. Valoarea pr actica a aeestei chestiuru este de altlel mai mica decat am Ii tentati sa 0 credem, experienta aratand ca, ehiar in eazurile de sirnpla colaborare, intre camarazi se stabilese de regula niste relati: libidinale, ~i ca aceste relatii supraviejuiesc avantajelor pur practice pe care lie care ;;1 Ie extrage din aceasta colaborare. In relatule sociale dintre oarneru reqasrrn laptele pe care ~ercetarea psihanalitica a permis sa lie observate pe parcursul dezvoltarf libooi.lui In-

--A-se vedea Zur Emfuhrung des Nerzissmus, 1914, in "Sammlung Kleiner Schritten zur Neurosenlehre' Vierte Folge. 1918.

PSlhologla colective Iffl analiza eutui

67

dividual. Libidoul se coreleaza cu satislacerea marilor nevoi vitale ;;i alege ca prime obiecte ale sale persoane a carer interventie contribuie la aceasta satistaeere. $i in dezvoltarea urnanitatu ca ~i in aceea a individului, dragostea este eea care se oovsceste a Ii prineipalul, daca nu singurul laetor de civilizatie. oeterrnmano trecerea de la egoism la altruism. $i acest lucru e adevarat atat in dragostea sexuala pentru lemeie, eu toate necesitatila care deeurg de aici de a proteja ceea ce ii este drag, cat ~i in cazul iubirii desexuallzate, homosexuale ~i sublimate tata de alti oameni de acelasi sex.

Din aceasta cauza, daca observarn in multime lirnitari ale egoismului narcisist care nu se mamtesta in alara aeesteia, trebuie sa vedem in astfel de lenomen proba irefutebna ca 0 tormajiune colectiva este caractenzata inainte de toate ~i in mod esentia: prin stablnrsa unor noi legaturi alective intre membru acestei tormatium

Intrebarea care se pune §i care se impune aici este aceea de a §!I de ce gen sunt aceste noi relalii atective. in teoria psihanahtica a nevrozelor, ne-am ocupat pana-n prezent, intr-un mod aproape exclusiv, de teno.ntele erotice care, in fixatia lor lala de obiecte, urrnaresc in plus nists scopun sexuale directe. Ne atlarn aic: in prezenja tendintelor erotice care, tara a pierde nimic din energia lor, au deviat de la scopurile lor primitive. Or, chiar in cadrul

68 SIGMUND FREUD Psihologia colectiva :;i analiza eului

~--------------~~~---

fixatiei sexuale obisnuite asupra .obiectelor, am observat rusts lenomene care pot II interpretate ca o oeviatie a instinctului de la scopul sau sexual Am descris aceste lenomene ca tot at ate a studii ale starf amoroase ;;i am vazut ca ele cornporta

o anume limitare a eului. Vom exam ina indata cu

o atentie particulara, aceste lenomene caracteristice ale draqostei, in speranta, care mi se pare lndreptatita, de a trage de aici niste concluzil susceptib!le de a f aolicate in relatiile atective ointre indivizi: unei muilimi. In plus, am vrea sa stun daca modul de tixalie asupra unui obiect, asa cum am observat in via]a sexuala, repreznta sinqurul atasament alectiv posbil tata de 0 alta persoana sau daca trebuie sa tmern cont ;;1 de alte mecanisme de acest gen. Or, psihanaliza ne Indica in mod precis existenta acestor alte mecanisme: acestea sunt identiiicerile. procese inca insuticient cunoscute, dificil de descris ;;i a carer examrnare ne va tine departe, catva tunp, de pnncipalul nostru subiect, adrca de psiholoqia colectiva

69

CAPITOLUL VII

Identificarea

JIsihanaliza vede in .identificara" prima manif~stare a unui ata;;all1ent alectiv fala de o alta persoana Aceasta identificare joaca un rol Important in complexut lui Oedip, in primele faze ale torrnarf sale. Baietelul rnanitesta un mare interes pentru tatal sau: ar vrea sa dsvina ;;i sa fie ceea ce este acesta. sa-l lnlocuiasca in toate privinlele S-o spunem Ilni;;tili: el i~i face din tatal sau idealul. Aceasta atitudine tata de tata (sau fala d.e.oricare alt om, in general) nu are nimic pas iv, nici feminin: este esentialments rnasculma. Ea se impaca foarte bine cu complexul lui Oedip la a carui pregatire contribuie.

Simultan cu aceasta identiticare cu tatal, sau PUlln mal tarziu, baietetu: incepe sa-sr indrepte catre mama sa dorintela sale libidinale. EI manifesta atunci doua felun de atasarnent, diferite din punct

70

SIGMUND FREUD

de vedere psihologic: un atasarnent tata de mama sa considerata drept obiect pur sexual, "11 0 identificare cu tatal, pe care 11 consl~er~ ca model de irnitat. Aceste doua sentimente raman _0 vrerne ataturate, tara a se influenta unul p_e c~lalalt, fara a se deranja reciproc. Dar pe masura ce viata psihica tinde sa se _ uniflce; aceste sentlme~te, se apropie unul de celalalt, sfaryesc pnn a SH intalni, ,?i din aceasta lntalnire rezulta c0'!lplexul lUi Oedlp normal, Copilul observe ca tatal II bareaza ?rumul catre mama; identificarea sa cu ,tatal capata din acsasta cauza 0 tenta ostila si starsests pnn a se confunda cu dorinja de a-si lnlocui tatal, chiar alaturi de mama sa, Identlficarea este de altfel arnbivalenta chiar de la lnceput; ea poate fl orientata atat catre expresia de tandrete cat "11 spre cea a dorintei de suprirnare. Aceasta identificare care se cornporta ca un produs al pnrnei f~ze, faza orala a orqanizarii tibidoului. adica faza, In timpu' careia se lncorporeaza obiectui dorit ,?I apreciat mancandu-t, adica suprim{mdu:L ,5e ,?~Ie, c': un canibal rarnane in aceasta faza: 1"11 rnananca cu placere dusmanii !?i nu-i rnananca decat pe aceta pe care 11 iube~te',

-'-A-sa vedea Freud: Drei Abhand!ungen zur S_~xua/Theorie ~i Abraham: UntersuChungen . u~er qie truneste pragenitale Entw;cklungsstufe tier LIbld~ ~ In Internal. Zeitschlr I, PsachoanaL, IV, 1916, ca ~I In Klotnscne Beitriige zur psychoanalyse, de acetasi autor ("Internal psychoanalyt Blbliotik", Bd. 10, 1921).

PSlhofogia coiective §i analiza eului

71

Se pierde user din vedere soarta ulterioara a acestei «iennncan cu tatal, Se poate intarnpla ca Oedipe-complexe sa sufere 0 inversare; ca tatal, in urma unui fel de efeminare, sa devina obiectul ale carui tendinte sexuale i~i asteapta satistactia; in acest caz, identificarea cu tatal constituie faza preliminara a obiectivarii sexuale a acestuia. Se poate afirma acelasi lucru, mutatis mutandis, despre fiica In atitudinea ei tata de mama

E user de exprimat lntr-o formula aceasta diterenta intre identificarea cu tatal ~i atasarnentul fala de el ca obiect sexual: In primul caz, tatal este ceea ce copilul ar vrea sa fie; In al doilea caz, ceea ce ar vrea sa eibe. in primul caz.este interesat subiectul eului, al doilea, obiectul sau. De aceea, identificarea este posibila inaintea oricare: alegeri a obiectului. Mult mal dificil este a da cu ajutorul acestei diterente 0 descriere rnetapsiholoqica concreta. Tot ceea ce se constata, e faptul ca eul cauta sa semene cu ceea ce el l,?i propune ca model.

lntr-un sirnptorn nevrotic, identificarea se

coreleaza unui ansamblu mai complex. Fetita, de care ne vorn ocupa acurn, contracteaza acelasi simptom morbid ca ,?i mama sa, de pitda 0 tuse peniblla. Aceasta se poate produce In mai multe feluri difente: ori identificarea este aceeasi precum cea care decurge din complexul Oedip, adica semnifica dorinta ostila de a lua locul mamei, in

72

SIGMUND FREUD

care eaz sirnotornul exonrna lnchnatia erotica Iata de tata: acest simptorn reauzeaza substituirea rnarnei sub influenta sentirnentului de culpabihtate: .Voiai sa fll mama;' acum esti. eel putrn pnn faptul ca incerci aceeasi suterinta ca ea' lata rnecarusrnul complet al formarii eomplexelor isteriee. Sau, simptomul este acelasi ca acela al persoanei iubite (in acest fel, in Brucnstuck einer Hystene-Analyse, Dora im ita tusea tatalui saul: prin urmare putem descrie situatia, spunand ca identificarea a luat locul inctinetie! erotice, Iticet aceasta s-a trans format, prin regresiune, intr-o identificare. $tlm deja ca Identificarea reprezinta forma cea mal prirr-itiva a atasarnentului afeetiv; in conditiile care supravegheaza formarea simptomelor ~I, ca urmare, ale refular!i, tot sub intluenta mecanismelor inconstientului se intampla adesea ca alegerea obiectului libidinal sa cedeze din nou locul identificarii, deei ca eul sa absoarba, ca sa zicem asa, propr.etanle obieetului. E de notat ca, in aceste ioennticar! eul co plaza cand persoana care nu e iubita, cand persoana iubita. lar noi constatarn ca in eele doua eazuri identiftearea nu este decat partala, absolut fimitata, ca eul se rnarqineste a imprumuta obiectului numa: una din trasaturile sale.

in al treilea caz. deosebit de frecvent ~i de semnifieativ, al tcrmarii simptomelor, identificarea se etectueaza in atara ~i independent de once atitudine libidinala tata de persoana copiata Cand

PSihologia coiective §i analiza eutui

73

o tanara eleva de pension prirneste de la eel pe care il iubeste in secret 0 scnsoare care ii trezests qelozia ~I la care ea reactionaaza printr-o crlza de isterie, unele din prietenele sale, la curent cu faptul, vor sufen, sa spunem asa, contaqr.moa psihica si, la randul lor, vor avea 0 criza. Mecanismul la care asistarn alci este acela al identificarii, tacut posibil prin aptitudinea subiectului de a se pune lntr-o anume situatie sau prin vointa de a reusi acest lucru. $1 celelalte pot avea 0 intriqa arnoroasa secreta si, sub inlluenja senttmentului culpabilitatn lor, pot accepta suferinta adusa de aceasta qreseala. Dar ar II inexact sa se afirrne ca ele asirnileaza simptomul prieteniei lor prin sunoaue. Dimpotnva, sirnpaua da nurnai nasters identif.oan, ;;1 noi putem dovedi aceasta pnn faptul ca 0 intectre sau 0 irnitatie de acest gen se produce si in cazunlo in care, intre doua persoane date, exista ~i mai putlna simpatie decat intre rusts prietene de pension. Unul dintre euri a sesizat in celalalt 0 importanta analogie asupra unui anurmt punct (in eazul nostru este vorba de un grad de sentimentalism tot atat de pronuntat): se produce oeooata 0. identifieare cu aeest punct ~i, sub intlusnta sltuallel patogene, aceasta identificare ajunge la slmptomul care s-a manifestat in cazul eului imitat. Identifiearea prin simptom otera asttel indica rea punctului de lntaln.rs al celor doua euri, care punct de lntalnira, in fond, ar trebui sa ramana refulat.

74 SIGMUND FREUD Psihologia colectiva §i analiza eulUl

~------------------------

Ceea ce am inteles noi din aceste tre. surse poate fi rezumat astfel: in primul rand, identificarea constituie forma cea mai prirnitiva de atasare atectiva tata de un obiect; in al doilea rand, ca urmare a unei transtorrnan regresive, ea ocupa locul unui atasament libidinal tata de un obiect ~I aceasta printr-un fel de introjectie a obiectului in eu; in al treilea rand, identificarea poate avea loc de fiecare data cane 0 persoana i~i descopera 0 trasatura comuns cu 0 alta persoana, tara ca aceea sa constituie pentru ea un ooiect al dorintelor libidinale. Cu cat trasaturils comune sunt mal importante ~i mai numeroase, cu atat mai mult identificarea va fi mai cornpleta ~i va corespunde astfel cu inceputul unei noi atasari,

intrevedem deja faptul ca atasarnentul reciproc care exista intre indivizii alcatuind 0 multirns trebuie sa rezulte dintr-o identificare asernanatoare, bazata pe 0 comuniune afectiva; ~i putem presupune ca aceasta comuniune afectiva este constituita pnn natura legaturii care ataseaza pe fiecare individ de set. in plus, .ne dam seama ca suntem departe de a fi epuizat problema identificani, ca ne gasim in prezenta procesului cunoscut in psinoloqie sub numele de EinfUhlung (asimilarea sentirnentelor altuia) ~i care joaca un foarte mare rol, rnulturnita

~ces prin care subiectul integreaza in eul sau tot ceea ce il satisface din lumea exterioara. (n. trad.)

75

posibilitatilor pe care ni Ie .deschide de a patrunde in sufletul persoanelor straine de eul nostru. Voind totusi sa ne rnarqinirn la efectele afective imediate ale identficarii, vorn lasa la 0 parte importanta pe care acest proces il pr ezinta pentru viata noastra intelcctuala.

Cercetarea psihanalitica. care, uneori, s-a ocupat ~i de probleme mai dificile referitoare la psihoze, a putut constata existenta ioentlticarf in unele cazuri a carer interpretare era de parte de a f usoara. Voi e-ta in arnanunt, in vederea unor interpretari utterioare, ooua din aceste cazuri.

Geneza hornosexualitatii masculine este, cel mai adesea, urrratoarea: tanarul a ramas rnulta vreme ~i foarte strans atasat de mama sa, in sensul complexului lui Oedip. Odata atinsa pubertatea, sosests momentul cane tanarul trebuie sa-si schimbe mama contra altui obiect sexual. Se produce atunci 0 schimbare subita de orientare: in loc sa renunte la mama sa, el se identifica cu aceasta, se transform a in ea ~i cauta din nou obiecte susceptibile de a inlocui propriul sau eu pe care sa Ie poata iubi ~i proteja precum el insu~i a fost iubit !?i protejat de mama sa. lata un proces din care se poate constata realitatea ori de cate ori voirn si care este, fireste, total independent de ipoteza care s-ar putea formula in legatura cu raliunile ~i motivele acestei bruste transtormarl. Ceea ce frapeaza in aceasta identificare, este

76

S/GMUND FREUD

amploarea sa: sub un raport dintre cele mai importante, indeosebi din punctul de vedere al caracterului sexual, individul sutera 0 translormare dupa modelul persoanei care i-a servit. pima acu~ drept obiect libidinal. tnsus: acest obiect este In acest moment abandonat, on total, on nurnai in sensul in care rarnane conservat in inconsttent. lnsa acesta reprezinta dE.: altlel un punct care nu intra in discutia noastra. Inlocuirea, prin identilicarea cu acesta, a obiectului abandonat §I pierdut, introjectia obiectului in eu: toate aceste lapte nu mai constitute nouta]i pentru noi. in anumite ocazu, acest proces poate II obsenvat direct ta copil. In /nternaUonale Zeitschrift fur Psychoana/ise a aparut recent observatia asupra unui copil care, sulerind in urma pierderii unei pisici, a declarat brusc ca el era chiar acea pisica, a inceput sa rnearqa in patru labe, n-a mai voit sa rnanance la masa, etc.'

Un alt exemplu de introjecjie a obiectului ne-a lost oterita de analiza melancoliei, afecjiune deterrninata cel mai adesea de pierderea reala sau atectiva a obiectului iubit, Ceea ce caractenzeaza indeosebi acest caz, este cruda auto-umilire a eu/ui: bolnavul se autoirnpovareaza de critici nemiloase §i de cele mai usturatoare reprosun. Analiza a aratat ca aceste reprosun §i critici se

~kuszewicz: Beitrag zurn autistischen Oenken bel Kindem, .Intemat. Zeitsch. f. Psychoan." VI, 1920.

Psih%gia cotective §i analiza eu/ui

77

adreseaza propriu-zis obiectului 51 exprirna razbunarea exercitata de eu asupra acestui obiect. Umbra obiectului s-a prorsctat asupra eu/ui, asa cum am spus. lntrojectia obiectului se prezinta aici cu 0 claritate remarcabila.

Dar aceste melancolii ne releva in plus si alte detalii care pot prezenta importanta pentru consideratiils noastre ulterioare. EI ne indica un eu divizat, impartlt in doua parti, una lnversunata lmpotriva alteia. Aceasta prima parte este cea care a lost transtorrnata pnn introjsctie. cea care inglobeaza obiectul pierdut. Dar partea care se arata atat de crud a fata de vecrna sa nu mai este o necunoscuta pentru noi. Ea rsprezmta .vocea const.tutre!", instants critica a euiui, chiar in conditii normale, acesta nu se arata ruciodata atat de nerniloasa 51 de nsdreapta. Deja in cele alirmate pana acum (in legatura cu narcisisrnul, tristejea si melancolia) am lost obligaji sa adrrutern lormarea, chiar in interiorul eutui, unei asemenea instante. suscepubua de a se scinda de celalalt eu 5i de a intra in conllict cu acesta. Noi l-am nurmt idea/ a/ eutui si i-arn atribuit lunejiunea de observare a sinelu., constiinta rnorala, cenzura viselor 5i rolul Ideal al eului este mostenitorul narcisisrnuhn, in care eul intantil isi este sulicient siesi, Putin cate PUlin, el irnprurnuta intluentelor mediului to ate exigenjele pe care mediul Ie pretinde eu/ui, exigenje pe care eu/ nu este totdeauna capabil sa Ie

78

SIGMUND FREUD

satislaca, pentru ca, in cazurile cane omul se crede indreptatit a Ii nernulturnit de el insusi, acesta sa nu-si mai poata gasi satisfactia in eul ideal care s-a scindat brusc de celalalt eu, Am stabilit, pe deasupra, ca in delirul auto-observarii e posibu a remarca pe viu descompunerea acestei instante ,?i a-I cauta oriqmile in exercitarea autoritatii, inainte de toate, a celei partntesti'. Dar nu am uitat sa adauqarn ca distanta care separa acest eu ideal de eul real variaza de la un mdlvid la altul, si ca la multe persoane aceasta diterentier e din interiorul eului n-a depasit nivelul la care este reprezentata cane e yorba de un cepit.

Insa, inainte de a putea utiliza toate aceste materiale pentru explicarea orqanizarii libidinale a unei multirni, trebuie sa exarninarn alte cateva raportun reciproce intre obiect si eu',

Zur tmfilhrung des Nerrisemos

! snam prea orne ca, pnn Intermediul acestor exemple

imprumutate din domeniul patoloqet. n-am epuizat natura fenomenului identiticarii si ca am lasat intacta 0 parte a eruqrnei pe care 0 prezinta tormauunue colective Pentru a epuiza subiectul, ar trebui sa ne dedicarn unei analize psiholoqice mull mai prof un de ~i comprehensive. Pornind de la fenomenul identiticarii !?i urmand a anume orrecne. S8 ajunge, trecand prin irnitatie. la EinffJhlung, adica la inteleqer ea mecanismului care permite in general sa S8 adopts 0 atitudine determinata tala de 0 alta viala psihica. Chiar in manitestarue unei idemiticari deja realizate, rnune puncte raman Inca de elucidat. ldentiticarea are, printre altele. tendmta de a se opune agresiunii impotriva

Psthotooi« cotective §i analiza eului

79

persoanei . <:_u care subiectul se identitica, de a 0 proteja, de a-I venl In ajutor. Stuoterea acestor identificar! asa cum se prezirua ele. de puca pe baza comurntatf formate de un clan. r-a revelat lui RObertson Sm·ith rezultatul surprinzator ca acestea se Ifltermedlaza pe recunoastarua u~el _s~bstan!e comune (Kinship and Mamage tnrucure !?I C_a~atorte, 1885) ;>1 P9t. prm urmare, sa fie create prin partl~lparea .Ia 0 masa. cornuna. Acosta parttcularffate p~rmlte relatlonar~a Identlflcarllor de acest gen cu istoria pnrrutiva a Iarruliei urnane, a~a cum am scrutat-o eu in

cartea mea Totem §I Tabu '

PSlhologia colectivii §I analiza eutu.

81

CAPITOLUL VIII

Starea de dragoste !?i hipnoza

(11 u toate caprici.le sale, lirnbajul curer-t rarnane fidei unei realitati oarecare. Din acest rnonv, el desemneaza sub numele de .. dragoste" relatii afective foarte variate, pe care nOI Ie reun.m teoretic sub aceeasi ctenorninat.e. tara a Indica totusi daca prin acest cuvant trebuie sa inteieqern dragostea adevarata, propriu-zisa. adrnitar-o astfel implicit posibilitatea unei ierarhu in sanul fenomenului iubirIi. Nu ne va fl greu sa dovedim existenta unei astfel de ierarhli prin fapte extrase din observatie.

intr-un anume numar de cazuri, dragostea nu este altceva decat 0 atasare libidinala de un obiect, in scopul satisfacerii sexuale directe, atasamsnt care lnceteaza de indata ce aceasta satisfacere este realizata: aceasta este dragostea cornuna,

82

SIGMUND FREUD

senzuata Cunoastern. tOtU~I, laptul ca situatia libidinala nu prezmta totdeauna aceasta sirnplitate. Certitudmea ca nevoia abia satistacuta n-ar intawa sa se trazeasca, trebuie sa II otent princrpalui rnot.v al atasaru permanente lata de obiectul sexual, al persistentei .draqostei" pentru acel obiect, chiar in momentele cane nu exista nevoia sexual a

Din dezvoltarea atat de rernar cabila a vietii arnoroase a cmului decurge ~I 0 alta consecinta. In urnpul pnrnei laze a vietu, taza care se terrnina in general in jurul varstei de ClnCI ani, copilul gase~te lntr-unul din parintn lui intaiul sau obiect destinat dragostei, asupra caruia 1~1 concentreaza toate tendintele sexuale care cer satisfactie Hefularea care se produce la starsitul acestei faze irnpune renu uarea la rnajo.itatea acestor scopuri sexuale infantile. ~I antreneaza o. profunda rnodincare a atitudinii lala de parin]i. Copi.ul rarnane foarte atasat de parintu sal, dar tendintele sale pnrnmve sunt inqradrte in scopul lor. Sentunentele pe care Ie va incerca de-acum incolo pentru persoanele iubrtc sunt cahncate drept .tandro". Se stre ca tendintele .senzuale" anterioare per sista in inconstisnt cu mal rnulta sau rnai putina intens.tate, ~I ca, pnn urrnare curentul pnrruuv continua sa curga intr-un anurne sens'

Odata eu pubertataa, apar noi t!=ndinle, foarte Intense, cu scopun sexuale directe. In unele cazuri

A S8 vedea Sexueitneotie

Psihotoc)« colective §i analiza eulut

83

defavorabile, aceste tendite raman ca tendinte senzuale, separate de curentul co~tlnuu al sentimentelor .tandre". Se obtine atune: irnaqinea sub forma careia cele doua aspecte au fost cu placere mdeauzate de anurrute curente uterare Omul nutreste un cult h.meric fat a de feme lie pentru care e plin de respect, dar care nU-1 inspira nici un sentiment de dragoste, ~I nu se excita decat in prezenta altor ternei pe care nu Ie .Juoeste'. pe care Ie stimeaza putm, atune: cano nu Ie dispr etureste Foarte adesea, adolescentul reuseste intr -0 oarecare rnasur a sa realizeze sinteza iubirii platonice, spirituale, ~I a iubirii sexuale, terestre, in care caz atitudinea sa laja de obiectul sexual este caracterizata prin acpunea sirnultana a tendinjelor libere $i a tencmtetor inqradite. Dupa 0 anume parte din viata sexuala a ornului care revine unuia sau altura dintre aspecte, se poate rnasura gradul de iubire adevarata, in opozitie cu corinta pur sexua.a.

Chiar in cadrul aceste, "Iubiri ventabile" nOI am fost inca de la inceput trapati de faptul ca obiectul iubit se sustrage criticii intr-o oarecare masura. In asa fel incat toate calitatile sale sunt apreciate mai mult decat acelea ale persoanei care nu e iubita, sau mai mult decat reprezenta ea in reahtate, cane

I Ueber die allgemeine Erniedrigung des i.iebestebens, In Sammlung. 4. Folge, 1918

84

SIGMUND FREUD

persoana in cauza nu era inca iuoita. Cane tendintele senzuale sunt mai mult sau rnai putin eficient refulate sau reprimate, se observa cum se naste iluzia ca obiectul este iubit in acelasi tunp !;ii senzual, din cauza calitatilor sale psihice, in timp ceo dimpotnva, el lsi procura cel mai adesea sub intluenta placers senzuale ceea ce i-au atribuit aceste calitati psihice.

Ceea ce denatureaza in acest caz judecata, este ioeetizeree. lnsa orienta rea noastr a este tacilitata prin acest fapt: vedem limpede ca obiectul este tratat la fel ca propriul eu al subiectului !;ii ca. in starea de dragoste, 0 anurnita parte a libidoului naicisist se ana transterata in obiect. in anurruts forme de alegere arroroasa devine chiar evident ca obiectul serveste la inlocuirea unui Ideal pe care eul_ ~I dori sa-l incarneze in propria sa persoana, lara msa a reus: sa reauzeze acest lucru Obiectul este iubit pentru perfectiunile care soar dori atribuite propnulul. sau eu, iar pnn acest subterfugiu se cauta sattstacerea propriului sau narcisism.

Pe rnasura ce se accentueaza. ~i exager area valoru care se atribuia obiectului ~i starii de dragoste, mterpretarea tabloului de care vorbeam devine rnai usoara Tendlnjele indreptate catrs satistacerea sexuala directa pot suferi a represiuns com pi eta, 3l~a cum se intarnpla adesea in dragostea poetica a adolescentului; eul devine din ce in ce mai cutin exigent, din ce in ce mai modest, in

Psihologla colective §i analiza eului

85

timp ce obiectul din ce in ce mal mare! !;ii mai pretros, at rage asupra lUi toata dragostea pe care eul a poate incerca lala de sine lnsusi, ceea ce poate ave a drept consacinta fireasca sacrificiului complet al eului.,Obiectul absoarbe, dsvora, ca sa zicem .asa, eul. In mice stare de draqoste, exista 0_ tend.nta spre urnilire, spre lirnrtarea nar cisrsrnului, catre anularea propriei personalitati in tata persoanei iubite: in cazuri extreme, aceste trasaturi exagerate ~i ouoa disparitia sxiqentelor senzuale dorrunand in exclusivitate scena.

Acest lucru se observe indeosebl in dragostea ~eferic~ta, _ lara speranta, deoarece in dragostea imoartasita, fiecare satistacpe sexual a este urmata de 0 diminuare a gradului de idealizare care se acorda obiectului. Simultan cu acest "abandon" al eului in tata obiectului, care nu se distinge cu nimic de abandonul sublirn tata de 0 idee abstracts inceteaza functiunile cuvenite fala de ceea ce eUI considera drept Ideal, prin care aceasta ar vrea sa-s: dizolve personalitatea. Spiritul critic inceteaza: tot ceea ce face ~i pretinde obiectul, este bun ~I ireprosabi, Voce-a constimtel inceteaza de a mai interveni, ori de cats ori se iveste ceva care ar putea Ii in lavoarea obiectului; in orbirea din dragoste devil criminal lara rernuscari. intreaga srtuatie poate f rezurnata in aceasta formula: obiectu: a inlocuit ceea ce era ideal pentru eu.

In ce priveste diterenta intre identificare ~i starea de dragoste in manitestar.le sale cele mai elevate,

86

SIGMUND FREUD

cunoscute sub oenum.nte de tascinatie, ampuncare amorcasa - aceasta este foarte usor de descris. in primul caz. eul se irnboqateste prin calitatiie obiectului, asrrulancu-se cu acesta, pentru a ne servi de expresia domnului Ferenczi, prin introjectie: in al doilea caz. eul este saracit. darumdu-se in intreq.me obiectului, estornpandu-se ca personalitate in rata acestuia. Se constata, cu toate acestea, priv.nd mai indeaproape situatla, ca aceasta descnere da nastere unor opozitu care, in reahtate, nu exista. Din punct de vedere economic, nu-i vorba de 0 irnooqapre propnu-zisa, nici de 0 saracire, deoarece cniar starea de dragoste extrema poate fi conceputa ca 0 introjectie a obiectulu. in eu. Distinctia urrnatoare poate ca va conduce la observarea unor puncte mai importante: in cazul identificarii, obiectul se volanlizeaza 9i dispare, pentru a reapare in eu, care sutera 0 transformare partiala, cupa modelul obiectunn disparut: in celalait caz: obiectul exista inca, dar va fi inzestrat cu toate calitaple, si in detrimentul acestuia. Oar aceasta distrnctie, la randul sau, ridica o obiecpe, E foarte srqur faptul ca identificarea presupune 0 neg are a cahtatilor obiectului? Nu poate exista identificare tara disparitia obiectului? Oar, inainte de a ne anqaja in discutarea acestor aride intreban, deja banuirn vag ca natura situapei presupune 0 alternatrva, potrivit faptului ca obiectul este plasat in locul eului sau a ceea ce constituie idealul eului.

Psihologia colectivii §i analiza eutui

87

De la starea de dragoste la hipnoza nu e prea mull. Punctele de interseetare dintre cele doua sunt eVldente. Subiectul da dovada tata de hlpnotlzator, de unde ~i umilinja in supunere, de acelasi abandon, de acseasi absenta a spintului entre, ea tata de persoana iubita. Se_ constata aeeea~1 renunjare la inijiativa personala, nu exista rue: 0 indoiala ea hipnotizatorul a luat locul IdealulUl euiu:

Totusi, in hipnoza toate aeeste partl.eul~ntall ~par relietate cu mal rnulta c.aritate, astfel incat ar parea mal indicat sa se explice starea de dragoste pr~n hipnoza, decat sa se urrneze catea mversa, Hipnotizatorul reprezinta pentru hipnotizat sinqurul ooiect demn de atenpe: restul nu mal conteaza. Faptul ca eul simte ca lntr-un vis tot ceea ce doreste ;;i cere hipnotizatorul, ne aduce. arnmte ea am ornis sa mentionarn, pnntre runcpunile datorate idealului eului, exerci!iului probei realitatii' NU-I de mirare daca eul eonsidera 0 percept.e ca reala, atunei cand instanja psihica, lnsarcinata cu supunerea evenimentelor la proba realitati], se pronunta pentru realitatea acestei perceptu. Absenta completa a tandinjelor cu scopun sex_uale libere contribute la asigurarea extreme: puntat. a fenomenelor. Raportul hipnotic consta intr-un aban-

--, -A-se vedea Metapsychologlsche Erganzung zum T raumlehre, in Sammlung Kleiner Scttritten zur Neurosentenre, Vrerte Folge. 1918.

l

88

SIGMUND FREUD

don amoros total, cu exciuderea oncarei satistactn sexuale in tirnp ce in starea de dragoste acoas-a sanstacne nu este retulata decat momentan 5i sta tot tirnpul intr-un anerplan, ca un POSlbl1 seep.

Dar putem spune, pe de alta parte, ca raportul hipnotic reprezmta, oaca ne este permis sa tolosirn aceasta expresie, 0 formaliune colectiva in dol. Hipnoza nu se potriveste cornparapei cu torrnatiunea colectiva, deoarece este mal deqraba identica cu aeeasta. Din structura cornplicata a unei rnultirru, mpnoza prezinta in stare izola-a doar un singur element: atitudinea individului. tacand parte din rnultirne, tata de conducator Prin acaasta limitare, hipnoza se oeosebosts de torrnatunsa colsctiva, tot a~a cum se deosebeste de starea de dragoste prin absents tendintelor .sexuale duecte. Ea ocupa astfel un loc intermediar intre formajiunea colectiva ~i starea de dragoste.

E mteresant de notat ca tocmai tendinjele sexuale deviate de la scopul lor sunt ace lea care creeaza intre oarneru leqaturue cele mai durabile. Acest fapt se explica user prin aceea ca aceste tendinte nu sunt capabile de a primi 0 satistactis completa, in tirnp ce tencmtsle sexuale libere sutera o diminuare extraorcmara, 0 scadere de nivel, ori de cate ori scopul sexual este atins. Dragostea senzuala are soarta de a se stinge, odata satistacuta: pentru a putea dura, trebuie asocrata inca de la inceput cu elemente de tandrete pura,


89

deviate de la scopul sexual, sau trebuie sa sufere la un moment dat 0 transpunere de acest gen.

Hipnoza ne-ar releva user enigma constitutiei lib,d,nale a unei rnultlrn. daca ea insas: n-ar prezenta niste trasatur: care ca ~i starea de dragoste IIPSlta de tendnte sexuale directe, scapa oricarei axplicatii rationale. Sub multe raportun. hipnoza este inca greu de inteles, prezentand un caracter mistic. Una din part.cularitatile sale consta intr-un fel de parahzie a vcintei si a miscarilor , paralizie rezultand din influenja exercitata de 0 persoana foarte puterrica asupra unui subiect neputineios, lipsit, de aparare, si aceasta particularitate ne suqereaza hipnoza provocata animalelor prin teroare. Maniera in care este provocata hipnoza, raporturile ei cu somnul sunt inca departe de a II elucidate; rar selectarea eniqrnatica a persoanelor capabile de a 0 provoca, in tirnp ce ea se arata a fi retracta-a la acpunea altora, ne permite sa presupunem ca in hipnoza se r ealizeaza 0 condltie inca necunoscuta, esannala tata de puritatea atitucinilor hbioinale. Alt fapt demn de remarcat: in ciuda totalei maleabilitat: sugestive a persoanei hipnotizate, coristiinta rnorala a acesteia se poate arata foarte rezistenta. Poate ca acest lucru se intampla deoarece, in hipnoza, asa cum e practicata aceasta in mod obisnuit, subiectul continua sa-s: dea seama ca nu e yorba cecat de

90

SIGMUND FREUD

un Joe, de 0 reproducere mexacta a uner alte situatii

de 0 importanta vitala mult mal mare. '

Idealul Eu Obiectul

EU~UIUI

o o-- ~ .....

: -,

l~l '.':::''':::':::~::~i~tr

. . .

!~l .. ······ ....

o 0 0"

Consideratum amerroare. ne permit totusi sa stabilim formula constltullei libidinate a unei mulprn., cel outm 8!?a_ cum am avut-o in vedere pana in prezent, adica a unei multlmi avanc un conducator !?i care inca n-a dobandit, in urma unei orqenizeri prea perfecte, propnetatile unui inoivid. Tinand cont de toate acestea, 0 multirne primsre se prezinta ca a adunare de indivin avand toti intocuit idealul eului onn ecetes, obiect, eeea ee a avut drept eonseeinla identifiearea eului aces tara. Reprezentarea graflca a acestei formule a fost intruchipata de desenul anterior.

Pstnotoqi« coiectivii §i analiza eului

91

CAPITOLUL IX

Instinctul gregar

luzia noastra de a fi. rezolvat prin aceast~ formula enigma rnultirnii va f de scurta durata. Vom fi repede readusi la realitatea

nelinistitoare a taptului ca ne-am multurnit sa raportarn enigma rnultirnii la enigma hipnozei care, la randul sau, prezinta inca atatea obscurita]i. $1 iata ivindu-se 0 alta obiecjie care ne arata calea de urmat in continuare.

Trebuie sa spunem ca numeroasele leqatun afective care caracterizeaza muljimea sunt suficiente, desigur, pentru a explica lipsa de independenta !?i de inltiativa la individ, identitatea reactiilor sale cu cele ale tuturor celorlalti indivizi care compun 0 rnultirne, coborarea sa la rangul _un:i unitat: multirnii. lnsa muljimea, considerata In ansamblul sau, prezmta ~i alte caractere: scaoerea activitatii intelectuale, gradul exagerat al atectivitatii,

92

SIGMUND FREUD

incapacitates de a se tempera ~i de a se reline, tendinta de a depasi, in manitestarile afective, toate lirrutele ~i de a da frau liber acestor rnanitestari, lasandu-le sa actioneze: toate aceste trasatun ~i altele analoage, carora domnul Le Bon le-a dat 0 descriere atat de unpres.onanta. reprezinta, tara lndorata, 0 reqresrune a activitatii psihice spre 0 taza anterioara de care nu ne rrurarn gaslnd-o ta copu ~I la salbatic. 0 reqresiune asernanatoare caracterizeaza indeosebi multirnile obisnuite, in timp ce in cadrul muljimilor prezentand un grad de orqaruzare pronuntat. caraeterrsticile re qresrve. dupa cats stun nOI, sunt considerabil atenuate.

Ne-am qasi astfel In prezenta unei start de fapt in care sentimentul individual ~I aetul intelectual personal sunt prea slabe pentru a se afirma independent, tara sprqinu: rnanrestaruor afective si intelectuale ale celorlallilndlvlzi. in legatura cu aeeasta sa ne amintirn cat de numeroase sunt fenomenele de cepenoenta in societatea umaria norrnala, cat de putrna originalitate ~i de curaj personal gaslm aici, pima in ce punct individual este dominat de intluentele unui suflet colectiv, precum particuiantatile rasiale, prejudecatile de clasa, opinia publica, etc. Enigma Influenlei sugestive devine ~i mai de nepatruns, daca adrnitern ca aceasta se exercita nu numai omspre conducator catre condusi, ci ~i de la individ la individ, ~i ne putem reprosa de a nu fi luat in consioeratie


93

raporturile cu conducatorul ~i. de a fi neglljat celatalt factor, acela al suqestiei reciproce.

Facimd astfel apel la rnodestie. vern fi cispus. sa ascultam 0 alta voce care ne prorrute 0 exphcatie oazata pe ruste pnncipii mai. simple. Am imprumutat aceasta explicajle din mteliqenta carte a oornnuu- W Trotter despre instinctul gregar, regretand nurnai ca autorul n-a rsusrt sa se sustra~a antioatiilo: dezlantune de ultrrnul mare r azbo:

Domnul Trotter deduce fenomenele psihice propru multimu dintr-un instinct gregar (gregariousness), Instinct innascut al ornulu: ca ~I al altor specu anirnale Din punct de vedere bioloqrc, aceasta gregarrtate nu este decat 0 sxp-ese ~I 0 consecrr-ta a plllil-Celularrtalll, tar din punctul de vedere al teorrei libidoului ar fi 0 noua manifastare a teridintei libidinale pe care 0 prezinta fiintele vii. ~lVand aceeasi constnutie capabila de a .forma unrtat: dl,~ ce in ce mal largl2 lndividul se sirnte .mcornptet , cand este sinqur. Deja angoasa copiluui rmc ropr ezmta 0 manifestare a .acestu: Instinct g:egar Opozitia faja de turrna echlvaleaza cu despartlrea de aeeasta ~I, din acest monv. este avitata eu taarna. Dar turma reso.nqe tot ce este nou,

--~tincts of the Herd In Peace and War, Londra 1916 Est_~ Ao~~a v~ae~rlrug~arr~~b9Ae~~3~'~?kl~rr des Lust Prinzips Belheft II zur .jnternat. Zertsahr. f. psychoanal. VI, 1920

94

SIGMUND FREUD

neobisnuit. lnsti-ictul gregar r eprezinta un Instinct pnmar care nu se poate descompune (which cannot be spilt up)

Dupa domnul Trotter, Instinctele primare ar Ii urrnatoarets mstinctul de conservare, de nutntio instinctul sexual ~i instmctul gregar. Acesta ultHnul se poate alia adesea in opozrtre cu celelalte. Sentrrnentels de culpabilitate ~I constiinta datoriei ar . II cele doua propnstan caracteristios ale unui animal gregar Chrar din instinctul gregar, domnul Trotter 13lc.e sa denve forte Ie de represiune a carer existenta In individ a descopent 0 psihar-aliza s: pnn . urmare, ~I rezlstentele pe care Ie intampiriEi rnedicul pe parcursul tratamentului psihanalitic. Lrnbajui I~I datoreaza unportanta sa in faptul ca face poslbila intelegerea reciproca in interiorul turrnai, el liind aceta pe care se bazeaza in mare parte identificarea indivizilor apartinand acestei

to-manum primare. •

La fel cum domnul Le Bon a insistat in mod ceosebit asupra forma!lunllor colective pasagere, iar domnul Mc. Dougall asupra asocierilor stabile domnul Trotter i~i. concentreaza interesul asupr~ asocier.lor celor mal. ge~erale pe care Ie aicaturests ernul, acel Eon politikon , ~I carora autorul incearca sa Ie stabileasca bazele psihologlce Observapa sa potrivit careia Boris Sicis deduce instinctul grega;

fiin!a politica gr. (n. tr)

Psiriotoqu: cotective §I analiza eulut

95

din suqestibilitate. este, din fencire pentru el. supertlua aceasta observat.e consta in explicatia bazata pe un model necunoscut, insuficie rt. iar inversarea acestei proPOZI!II, anume ca sugestibilitatea este mai deqraba un produs al instmctului gregar, mie personal mi s-ar parea mult mal fireasca.

lnsa ~i din mal multe motive decat tata de alte concepti I , cele: a lUI Trotter I se poate obiecta ca nu line cont suficient de rolul condi.catorului in cadrul rnultimu, in timp ce. in ceea ce ne priveste. suntem inclinati sa credem ca este impcsibil sa inteleqern natura multirnii, daca se face abstractie de persoana conducatorului. In general, mstinctul gregar nu aornite prozenta conducatorulu! care nu poate aparea in rnult.rne decat din intarnplare ~I, in plus, nu se observa cum poate genera acest Instinct nevoia de un dumnezeu: lipseste un pastor pentru turrna. Coriceptia dornnului Trotter poate II respinsa ~i cu ajotorul argumentelor psiholoqrce, aratand, cu 0 oarecare probabilitate, ca instmctu' gregar nu este ceva care nu se poate des compune, ca acesta nu este pnrnar din acelasi monv ~I in acelasi sens precum inst.nctul de eoriservare ~I ms-inctu: sexual.

Firests ca e mal usor sa urrnarn ontogeneza inst.nctuiui gregar Fnea pe care copilu: 0 incearca atune: cane r arnane smqu. ~i pe care domnul Trotter 0 considora deja ea 0 rnan.testare a

96

SIGMUND FREUD

.nstmctului gregar, se iasa mterpretata in alt lei, cu mal rnulta verosunutate Ea este expr esia unei donnte nesaustacuts. avanc ca obiect marna, mal tarzlu' 91 alte persoane tarniuar e. donnta a carei cauza ~I natura nu este .rneleasa de copil, ~I pe care acesta nu S8 pnceps oecat sa 0 translorme In ariqoasa I Departe de a II temperata de aparrtia umn om oarecare .. al turme( oimpotnva. angoasa copilului este provocata de vederea unu: "strain" Mal rnult, copilu: rarnane mult nrnp lipsit de instmctui gregar sau de sentimentul colectiv. Acest Instinct s: acest sent.ment nu se tormeaza oecat treptat in . nursery' ca elect al relauilor dintre parin]. ~i COpl1 ~I ca reactie la sennrnentut de gel071e cu care copilu' mal mare incepe prrn a accepta mtruzlunea copilu'ui mal rruc. Primul dintre acestia lar inlatura cu placere pe ultimul, in scopul de a-I separa de pann]: ~i de a-I deposed a de toate drepturile sale: dar, avand in vedere existenta unei iuom egale pe care 0 rnanitesta parintii lata de tot I coplli tarnihei 5.1 data Illnd imposibilitatea de a rnentme la nestarsit aceasta atituo.ne ostila lara a prejudicia chiar pe aceta care au inceput pnn a 0 I adopta, intre top copru in cepe . sa se produca a i identificare, tcrrnandu-se un sentiment a cornunitatii, : sentiment care se va dezvolta mal tarziu in cadrul

Psihologia cotective 'ji analiza eului

97

scolii. Prima cormta care da nastere acestei reactii este cea de dreptate, de comportare egala lata de tali. Se cunoaste cu Gala torta ~i cu Gala solidaritate se manilesta aceasta revendicare in scoala. Pentru ca nu poti fi tu insuji preleratul ~I privilegiatul, trebuie ca toji sa stea sub acalasi semn, sa nimeni sa nu se bucure de lavoruri speciale ~i de privilegii particulare. Soar putea considera drept neverosirrula aceasta translormare a geloziei intr-un sentiment de solidaritate, la copiii adunati in aceeasi camera :;;i asezati in bancile aceleiasi scoli, caca un proces similar nu soar observa mai tarziu ~i in alte circurnstan]e. Giindiji-va la 0 rnultirne de nnere femei sau lete romantics, lndraqostite de un cantaret sau de un pianist la rncda, adunandu-se in jurul acestuia, indata ce s-a terminat concertul. Fara indoiala, fiecare are motive de a Ii geloasa pe celelalte, lnsa, dat tiind nurnarul lor ~i imposibilitatea ca fiecare sa-l acapareze pentru sine ca obiect al iubirii comune, toate lemeile renunta :;;i, in loc sa se traqa reciproc de par, acponsaza ca 0 gloata soudara, adreseaza idolului omagiile unanime si sunt fericite sa-s: irnparta 0 suvita din oarul acsstuia. La inceput rivale, ele au reusit 'inalmente sa se identilice una cu ceaialta, com.micand prin acseasi dragoste lala de acelasi obiect. Cand 0 atare sltuape patetica este suscep"ibila de a se termina in mai multe leluri (§i acesta sste cazul celor mai multe dintre situati.), solutia

98

SIGMUND FREUD PSlhologla colectiva §i analiza eulw

------------------------~~----~~

99

care apare cel mai adesea e aceea care irnpuca posioilnatea unei anumite satisfactii in timp ce multe altele, care ar parea totusi mai firest, nu sunt adoptate, pentru ca, in conditille ate rite de real.tats acestea sunt Incompatibile cu realizarea scopului

Toate celelalte marutestan a caror eficacrtatr, in viata soc.ata, ca de pilda spintul comun, spintul de grup, etc., a fast constatata ulterior, decurg, ele insele. in mod Incontestabil din qelozie N,men, nu trebuio sa se distinqa de ceilalt., toll trebuis sa faca si sa alba acelasi lucru Dreptatea sociata inseamna sa-ti refuzi multe lucrur, pentru ca ceilaln, la randu' lor, sa renunts la aceleas: lucrun sau, sttuatie identica, sa nu Ie pcata reclama. Tocrna, aceasta revendicare a egalitalli reprezinta radaclna con~tllnlei socials $i a sentimentului oatone. Tot ea e aceea pe care a regasim, intr-un mod cu totul neasteptet, la baza a ceea ce psmansnza ne-a revelat ca fund "angoasa de contamlnare" a sifiliticilor, anpoasa care corespunde lupter pe care sunt obligali s-o sustina acesti netericltl irnpotnva donnlei incostlents de a transmite boala lor celoriam: pentru ce sa rarnana numai el cei caror a Ii se refuza atatea lucruri, in tur p ce allil traiesc bine ~I sunt liberi de a participa la toate bucuruie vietu?

Frurncasa anecdota despre judecata lui Solomon are ~i ea aceeasi sernruticapa: deoarece copilul uneia dintre femei a rnunt, nu trebuie ca cealalta

sa alba un copil viu. Aceasta dorinta I-a fast de ajuns regelui pentru a reconoaste terneia al carei copil rnunse.

Sentrmentul social se bazeaza astlel pe transformarea unui sentiment prirnitiv ostil intr-un atasarnent pozitiv care nu reprezinta in fond cecat un tenomen de identificare. Atata trmp cat putem urrnan aceasta transformare incepand din punctul de plecare, ea pare a se produce sub influenta unui atasarnent comun, bazat pe tandrate, tala de a persoana exterioara rnultimii. Noi insine suntem departe de a tace a analha complete proprie, lnsa ne este suficient faptul ca am relevat acea~ta trasa~ura, care consta in necesitatea unei egallta\1 pe cat posibil campi eta. Am remarcat deja ca, relativ la cele. doua rnultirni artificiale, constituite prm Biserica ~I pnn Armata, principala lor caracteristica consta in faptul ca tali membrii unei multirni sau a: atteia sunt iubi]:

de catre sef cu a dragoste egala. _

Or, nu trebuie sa uitarn ca rsveno.carea egalitalll, torrnulata de multirni, se aplica nurnai rnembnlor care cornpun acea multirne, nu ~I~efulul. Toti ind,v,zil vor sa fie eqali, lnsa dornmap de un set MUI\I eqali, capab.li de a se identifica unu cu altii, ~i un s.nqur superior: aceasta este _ situana existenta intr-o multirne in zest rata cu viata. Tot astlel ne perrmtern sa corectam con~eplla dornnului Trott:' atirmand ca. mai mult decat un .arurna. gregar , omul este un animal de hoerde, adica un element constitutiv al unei hoarde conduse de un set

eului ,

'-A"

-, _, 101

Psihologia colective §i

CAPITOLUL X

Mu1limea §i hoarda prlmltlva

1\

t'7 n 1917, am adoptat ipoteza lui Ch Darwin,

.. 1, potrivit careia lorma prirnitiva a sccietatii

umane ar II lost reprezentata de a hoarda supusa dorninapei absolute a unui mascul puterruc. Am incercat atune: sa arat ca destinele acestei hoarde au lasat urme de nesters in istoria ereditara a urnanitatii ~i, mai ales, ca evolutia totemismului, care cuprinde inceputurile religiei, ale rnor alei ~i ale diferenllerii socia Ie, se alia in legatura cu suprimarea v.olenta a sefului ~i cu inlocuirea hoardei paterne cu 0 comunitate traterna '. E adevarat ca aceasta nu e decat 0 ipoteza, ca atatea altele prin care isotricii urnanitatu primitive incearca sa clarifice preistoria: 0 just so story, cupa expres.a unuia din amabilii mei critici englezi (Kroeger). Dar

I Totem §f Tabu

102

SIGMUND FREUD Psiholog,a colectiva §i analiza eului ----------------~~~~~

103

consider ca 0 ipo!eza nu e de disprejurt cane. ca ~I aceas_ta de fata, se preteaza la explicatia $1 la ? smteza ~e fapte apartlnand unor domenll din ce In ce mal Indepartate,

Or, regaslm in rnulprnile umane imaqinea pe care

o cunoastern deja $1 care nu apartino altcuiva dedit hoardei primitive: tndivld inzestrat cu 0 putere extraordinara $i dornmend 0 muilime de tova-as egalt intre el. Psiholoqia acestsi rnulurnr, asa cum o cunoastsn, dupa descriertle atat de des rnentionats $i anume disparitia personalitatll con$tiente, orientarea ideilor $i a sentimentel~'

tuturor , intr -0 sinqura $1 aceeasi directie,

predomlnanja afectivitajii $i a vle!il psituce

mconstrents tendinta reauzarj trnediats a intenjiilor care se pot lVI, aceasta psihologie, spunem nOI, corespunde uner reqresiunl catrs 0 activitate psihioa pnmitrva, asa cum lrrtalmrn in cazul hoards: primitive,

[Caracteristica generala a oamenilor, asa cum am descns-o anterior, se aplica inoeosebl hoardei prlmltiv: Vointa indlvldului era prea slab a pentru a nsca sa actionezs Impulsiunile colective erau in acel moment singurele posibile, vointa mdivicuala nu exista. Reprezentarea nu cuteza sa se transforme in vointa, nesimtindu-se intarita de perceppa difuziuni, generale. Aceasta s.abiciuns a reprezentanlor i$i gase~te exptlcat.a in torta legaturil atectivs care uneste pe fiecare de sernenii sat; dar

unitorrnitatea condijiilor viejii $i absenta proonetatu private au contribuit in eqala rnasura la produce rea acestui conformism al actelor psihice. Chiar nevc.e de excretie admit, a~a cum se constata $1 astazi la copii $1 sol dati, 0 satisfacere in cornun. Smqura exceppe 0 constituie actul sexual in timpul canna prezenta unei a treia persoane este cel putm supernua. aceasta persoana fiind, in cazun extreme, conoamnata la 0 espectativa penibila. Pentru ceea ce apartme reactiei nevoii sexuale (satisfacerll genttale) a qreqaritatii, a se vedea mai departe.]

Muljlmea ne apare astlel ca 0 resurectie a hoardei primitive. A$a cum omul pnmitiv supravieturests virtual in ficcare moivid, tot asa orice rnultirne umana este capabila sa reconstrtuie hoarda prirmtiva. in aceasta privinta, trebuie sa tragem concluzia ca psiholoqia colectiva este cea mai veche psihologie urnana: elementele care, rzoiate de tot ce. se raporteaza la multime, ne-au servit la constituirea psihologiei individuate, nu s-au diferentiat de vechea psholoqie colectiva cecat destul 'de tarziu, proqresiv $i intr-un mod care, $i in zilele noastre. nu este decat partial. Vom incerca in contmuare sa indicarn punctul de plecare al acestei evolutii.

o prima Idee care ne vine in minte Indica asupra carui punct e necesara 0 coractrs a afirrnatiei pe care am formulat-o adineauri. Trebuie indeosebi sa admrtem ca psiholoqia tndividuala este mal deqraba

.:.1.:..04.:.._ ~S.:./G=M.:..U:_N_D=__FR_=E:::_U.=.D PSihologia colectivfi §i analiza eului

105

tot atat de veche ca psihologia colectiva, lntrucat, dupa cats stim noi, in acest caz au trebuit sa existe inca de la inceput doua tipuri de psihologie, aceea a inciv.dulu, care alcatuieste masa si cea a tatalui, a sefului, a conducatorului Indivizii apartinand rnuttirnii erau tot atat de legali unii de altii cum sunt ~i astazi, insa tatal hoardei primitive era liber. Chiar izolat, actele sale intelectuale erau puternice ~i independente, vointa lui nu avea nevoie de intarire din partea vointei altora. Pare prin urmare logic sa tragem concluzia ca eul sau nu era prea limitat de relatii libidinale, ca el nu iubea pe nimeni in atara de propria persoana ~i ca nu-i stirna pe ceil alii decat atata timp cat acsstia ii serve au drept satisfacere a nevoilor sale. Eul sau nu se abandona dincolo de rnasura obiectelor.

La rasaritu istoriei umane tatal primitlv reprezenta acel supraom caruia Nietzsche nu-l asteptase venirea decat intr-un vutor indepartat. $i astaz., indivizii component! ai multimii au nevoie sa stie ca seful ii iubsste cu a dragoste dreapta ~i ega la, lnsa seful nu are nevoie sa iubeasca pe nimeni, este inzestrat cu a natura de stapan, narcisismul sau este absolut, dar e plin de slguranta S'I Independent. Stirn ca dragostea lrnpied.ca narcisismul, si ne-ar fi user sa aratarn ca prin aceasta acpune ea contribuie la progresul civllizatiei.

Fatal hoardei primitive nu era inca nemuritor, cum a devenit mai tarziu, ca urrnare a divinizarii

sale. Cand rnurea, trebuia inlocuit, iar succesiunea sa era probabil asurnata de cel mal tanar dlntrs fii sai care pana atunci fusese un. siml:Jlu .Indlvld . d}~ multi me, ca tali . ceilalti.. TrebUia sa, fie posibila transformarea psrholoqiei colective In psiholoqie mdividuala. gasirea conditiilor in care se putea petrece acsasta transform are, a~a, cum e posibila, la albine, producerea dintr-o larva, In caz de nevoie, a unei regine in lac de a lucratoare. N_u se poat~ imagina in acest caz decat situatia urm~toare: tatal prirnitiv i~i impiedica fiii sa-si satistaca tendinjele sexuale directe; Ie impunea abstinenta. ceea ce a avut drept consecinta, in paralel, stabilirea unor legaturi afective care ii atasa de acesta 51. pe unn de ceilalp. Ca sa spunem asa, el Ie-a I_ntrodus notlunsa de Iorja. in psiholoqia lor colectl~a. Chla! gelozia sexuala 5i. intoleranja, sa au creat, In ultima instanta, psihotopia cotectiva .

in tata celui care 1i. deve~ea succesor se deschidea posibilitatea satisfacerti sexuale, ceea ce avea ca efect afirmarea psiholoqiei sale mdividuale fala de psiholoqia colectiva. Fixatia libidoului asupra unei femei, posibilitatea de a-51 satistace irned.at 51 fara arnanare nevoile sexuale, oirninuau irnportanta tandintelor deviate ale scopului sexual Sl mareau

~ poate, in egala -nasura, ad mite_ ca .f.iii, al~nQat~ ~i ssparati de rata, au oepasn etapa identittcartl, ~I, inclinand catre dragostea nnmosexuala, si-au cucerrt libertate a care le-8 perm is sa-!?i. ucida tatal.

106

SIGMUND FREUD

cu atilt mai mult gradul de narcisism. De altfel, vom reveni in ultirnul capitol al aceste: tucr an asupra raporturilor existente intre dragoste ~I formarea caracterului.

Sa mal relevarn raporturile foarte instructive care exista intre constituirea hoatdei primitive ~I organlzarea care mentins (Ii asiqur a coeziunea unei multirni artificiale. Am vazut ca Armata ~I Bisenca se intemeiaza pe iluzia sau. daca va place mal mult, pe reprezentarea infali(land un sef iubinous tali subordonatu cu 0 dragoste dreapta ~I egala. Dar aceasta nu e decat a transformare idealista a conditnlor existand in cadrul hoardei primitive, in intenorul careia toll fiii se stiu per secutati in mod egal de tatal care Ie inspira tuturor aceeas: tearna. Deja forma urrnatoare a societatii umane, clanul totemic, se Interneiaza pe aceasta transformare care la randul sau, alcatuiesta baza tuturor indatonrilor sociale. Forta irezistibila a tamiuei. ca torrnatiune colectiva naturaia, provine cu siguranla din aceasta credinta, justitlcata de fapte, intr-o dragoste egala a tatalu: pentru toti copiii sal.

Dar apropierea dintre multrne $1 hoarda prirrutiva e de natura a ne furniza mtorrnatu $1 mal interesante. Trebuie sa aruncarn 0 lumina asupra a ceea ce rarnane inca de neinteles, de misterios in problema forrnatiunii colective, pe scurt, asupra tuturor faptelor car ora Ie-am dat numele misterioase de hipnotisrn $1 sugestie. Sa ne amintim ca hipnoza

Psinotoqie coiective ii analiza eului

107

contme ceva de-a dreptul nelinistitor: si acest element nelinistitor nu poate proven: decat din repnmarea sentirnentelor. a dorintelor $1 a tendintelor vechi $1 tarniliare': Sa ne mal arruntrm ca hipnoza este 0 stare mdusa. Hipnotizatorul se pretince a f in posesia une: torte mistenoase sau, ceea ce e acelasi lucru, subiectul atribuie hlpnotizatorului 0 torta rrusterioasa care ii paralizeaza voin]a. Aceasta torta rmsterioasa, numrta inca in mod obisnuit magnetism animal, trebuie sa fie aceeasi cu cea care constrtuie pentr u prirnitivi sursa tabuului; aceeasi tort a care ernana din persoana r eqilor $i a setllor $1 care pune in pencol pe cei care tnoraznosc sa-i apropie (Mana). Cum se intarnpla ca rupnonzatorul. care poseda acea torta, sa $1-0 man.teste? Orcoriand persoanei sa il priveasca in ocht: el hipnotizeaza intr-un mod tipic prin pnvire. Dar cu siquranta ca pentru primitv aspectul sefului este plin de pericole si de nesuportat, tot asa cum mai tarziu muntorul nu va suporta fara pericol irnaqinea divinitatii. MOise a fast obhqat sa sorveasca de intsrrneoiar intre poporul sau $i lehova. deoarece acel popor nu putea suporta vederea lui Dumnezeu; si cand s-a intors de pe muntele Sinai, fata sa stralucea, deoarece, ca si in cazul mediatorului la prirnitivi". 0 parte din "Mana" se fixase asupra lui.

108

SIGMUND FREUD

Totusi hipnoza se po ate provoca ~I in alt lei, facandu-l pe subiect sa lixeze un obiect stralucitor sau prooucand in preajma acestuia un zgomot monoton. Dar acesta este un procedeu contestabil !?i care a prod us 0 rnultime de teorii psihologice incomplete ~i chiar eronate. In realitate, procedeul in cauza nu serveste cecat ta deturnarea ~i la lixarea atentiei constiente. E ca $i cum hipnotizatorul ar spune subiectului: .Acurn nu te rna: ocupa cecat de persoana mea, restul lumii e lipsit de orice interes". Este sigur ca acest discurs, caca ar fi pronuntat in realitate, s-ar dovedi inelicace din punct de vedere tehnic, lntrucat n-ar lace decat sa-l sustraqa pe subiect din atitudinea inconstienta impinqandu-l spre contradict.a constisnta. Dar in timp ce hipnotizatorul evita sa atraqa asupra intsrqiilor sale gandirea const.enta a subiectului, iar acesta adopts 0 atitudine in cursul careia lurnea trebuie sa-l apara lipsita de interes, intreaga sa atsntie se alia, lara ca el sa-~i dea seama, concentrate asupra nipnotizatorului, intre acesta si subiect stabilindu-se 0 atitudine de relatie, de transler. Metodele de hipnotizare indirecte au deci ca elect, ca atatea procedee tehnice care stau la baza calarnbururllor §i a vorbelor de duh, lmpiedicarea anumitor disocieri ale energiei psihice, susceptibile de a tulbura evounia procesului inconstient, ajungand in final la acelasi rezultat ca

Psihologia cotective Iji analiza eului

109

in cazul Inlluenlanlor oirecte exercitats pr~,~ fixarea unor obiecte stralucltoare sau pnn "pase _ _

Domnul Ferenczi e lndreptatit sa spuna ca, adresand subiectulin ordinul de a adorrni, care serveste drept introducere la hip~oza, in ochii acestuia hipnotizatorul lineloc de pannte. ~I crede ca poate distinge doua varletali. de hipnoza: a~eea care rezulta dintr-o sugestie linistitoare, ,nsol,ta_ de rnanqaieri, $i cea prod usa de _un ordin amenln!ator_ Prima ar Ii hipnoza materna, rar ultima hipnoza paterna". Pe de alta parte, ordin~1 de a adorn;_l, menit a provoca hipnoza, nu este In definitiv decat

~tUI ca persoana are. atentia incon~tie.~ta concsntrata asupra mpnotuatorului, In tl~p. ce constunta sa~ e ocupata de perceptu neutre sau lip_Site de mteres, I~I gase~te pandantul in constatanle fac~te pe. parcursul tratamentelor psmanalitice ~I car,e me~lta menl'0~ate _aiel. Cel putin a data, in ~ursul unei anall~e: se _Intampla ~a bolnavul sa afirme cu msistenta ca nU-1 vine m~1 0 Id~e ,In gand. Asocierile sale libere sunt ~Ioc~te~ ia.r l~pulSlunlle care II mobiuzeaza in mod obl~nUl~ r~man Ine~lcace. _ Da~ daca se insista, bolnavul va rnartuns: In cele ~In urma ca se gande~te ta peisajul pe cara-l vede prrn _ fereastra cabinetului de consultane. la covorul care acoper~ peretele sau ta lustra care atarna de plafon. Se co~stata In acest fel ca el incepe sa sufere transterul, ca eS.te In.ca pre.ocupat de ideile incon~tiente reterltoare la medic Ina, tar ideile sal~ inceteaza de a mai fi blocate de inoata ce I S8 explica

sta~ePnt18jection und Uebertragung, "Jahrbuch der psychoanalyse", I, 1909.

110

SIGMUND FREUD

ord,nul de a desprinde interesul persoanei tata de lumea exterioara, pentru a-I concentra in intre'glme asupra persoanei hipnotlzatorului: nurnai astlel acesta va_ fi inteles de catre suoiecnn insusi, deoarece In a?e~sta cetasars a mteresuhn tala de obiectele 91 Intamplanle lumir extenoare rezida caracteristica pSlhologlca a somnulu., ~i pe acest tapt se intemelaza afinitatea dintre somnul veritabil ~I staraa hipnotica

In telul acesta, hipnotizatorul, cu ajutorul procedeelor specifica trezests in persoana sub.oc. tutu: 0 parte din mo~tenlrea arharca a acestuia, care deja se marrtestase anterior in alitudinea rata de pannl' ~I mal ales in idesa pe care 9'-0 tacuso despre tata aceea a une: persona.itat, toarte putertucs ~I per~culo~se, tata de care nu te pop comporta _ decat Int~-o_ manlera, pasiva ~I rnasocrnsta, 0 persoana In tata carei a trebuis sa renunp complet la vointa propne ~i pe care n-o pot. pnvi tara un sentiment de 'norazr.eaa vinovata Nurnai in telul acesta ne putem reprezenta atitudinea individu'ui hoar dei pnrrutive tata de tatal acesteia A9a cum cunoastarn din manuestarea alter r eactii. aptitudinea de a reinvia aceste situatu arhaics variaza de la un incivio la altul Sublect~1 est: totusi capabil de a pastr a - senzat.a vagaca "n fond, hipnoza nu este decat un Joe, decat 0 reviviscenta iluzone a acestor rrnpresu stravectn ceea ce e deaiuns sa-l inarmeze cu 0 rezistenta

Pstnotoqi« cotective $i analiza eului

111

suficienta impotnva consecintelor prea grave ale supr.rnarf pnn hipnoza a vointei

In felul acesta. ceea ce este nelinistitor. tulcurator. coercitiv in caracterul formatiunilor colective, asa cum apare el in manlfestarlie sugestive ale acestora, poate fi explicat pe buna dreptate prin atirutatea care exista intre multims ~i hoarda prirnitva, pnrna avandu-si sursa in cea de-a doua Conducatorul multrnii intruchtpeaza totdeauna pe temutul tata pnrnitiv. rnultrrnea cor este totdeauna sa fie cornmata de 0 putere nelimitata, este in eel mal inalt grad avida de autontate sau, pentru a ne servi de expresia oornnului Le Bon, e insetata de supunere. Tatal prirnitiv reprezinta idealul rnu'timii care domina ind.vrdul, dupa ce a luat locul loealuui eului. Pe buna dreptate, hionoza poate fl desemnata drept 0 rnultime alcatuita din coua persoane; pentru a putea totes. sugestia, aceasta definitie are nevoie de 0 completare: in cadrul rnultirm. in coi, trebuie ca subiectul care sutera sugestia sa fie insufletit de 0 convingere tundarnentata nu pe rationament sau perceptie. CI pe atasare erotica'

Cred ca pot atrage atenua asupra faptului ca observatule dezvoltate in aces! capitol ne indreptaresc sa treeem de 13 concepua despre rupnoza, asa cum a fost ea torrnutata de catre Bernheim. la conceptra vecne mai naiva, Bernheim credea ca poate deduce toate fenomenele hipnonce din sugestie, ea insas: Ireouctrbua. Dupa noi. sugestia n-ar f decal una din rnarutestarue stjni hipnotice avandusi sursa intr-o preoispozme constierua ale carei origin! coboara in istona pnrnmva a familiei umane.

Psihologia colective s! analiza eului

113

CAPITOLUL XI

o treapta a dezvoltaril eului

18 aca exarninarn viata individului din zilele noastre In lumina descrierilar, co npletanduse una pe alta, facute de diferili autari psiholoqiei colective, ne atlarn In taja unor complicatii menite a descuraja arice tentative de sinteza. Fiecare individ face parte din mai multe muljirni, prezinta identiticarile cele mai variate, este orientat cupa simpatii In directii multiple ~i l~i construiests idealul eului dupa modelele cele mai diverse. Fiecare individ participa asttel la mai multe suflete colective, la acelea ale rasei sale, ale clasei sale, ale cornunitatu sale confesionale, ale statului sau etc., ~i poate, In plus, sa se ridice la un anumit grad de mdependenta ~i originalitate. Aceste torrnatluru colective permanente ~i durabile au efecte uniforme care se impun observatorului cu mai putina torja decat manitestarile rnuljimilor

774

SIGMUND FREUD

pasagere torrnandu-se ~I dezagregi'mdu-se rapid ~I care au turrnzat dorrmului Le Bon elementele stralucite: sale caructenzan lac ute sufletulu, colectiv; in aceste rnultrrr» zgomotoase, elemere, suprapuse se observa rmrecolu' oisparn.e. complete, de~1 poate pasagere, a oncarei part.cutantat: individuale.

Am incercat sa explicarn acest mira col,

presupunanc ca el se datoreaza laptulul ca Indlvldul renunta la ideafuf eulut sau in lavoarea Idealulul coiectiv intruchipat de set. Acest miracol, auai.qarn noi tacanc cor ectia necesara. nu este la lei de mare in toate cazunre. Uneon separarea d.ntre eu ~I «teetut eufui nu e cornpleta. cele doua r o!lunl contmuano sa coexrste, euf conservandu-si, cel pUjin partial, suticienta sa narcisista anterioara in acest caz, alegerea ~elulul va II tacihtata intr-o mare rnasura. E suf.cient ca el sa posede proprietatile tipice ale acelor indivizi, in stare de puntate Sl clantate deosebite, proprieta]: pe care el Ie impune celcrtalti pnn torta sa $1 pnn marea sa libertate Ilbldinala, pentru a II repede desemnat ca sel Sl mvest.t cu 0 putere deplina lara de care n-ar Ii putut mc.odata pretmde acest lucru in ce prrveste ceilatt indrvizi, acnca cei al carer Ideal al eului nu va g~sl in persoana selului 0 incarnare com pi eta, acestia sun! antrenati .Jn mod suqesnv". adica in sensul Identllicarii.

Se ooserva ca contribuna pe care. 0 aducem nOI in explicarea structuril Irbidina!e a une: mul\lml se

PSlhologia aotective §I analiza eului

115

d t 5i idealul eului si,

reduce la dlstlnc~a a'n ~~ri~~all de relatii, una consecutlv, _ la ,~~nt'l,care $1 cealalta. de subreprezentata ,deb t libidinal extenor pnn Idea lui sntuirca urun 0 tee tuleaza axrstenla acestel eutui. Ipoteza care pos recum aceasta de tata, etape a eulul ~I care, Pnallza eulur trebuie sa-sl constltule prunul pas In a cate PUtl~ in domeniile gaseaSCa ]ustilicarea put.n , In lucrarea mea cele mal diverse ale pSlhologleli am lncercat sa

Zur Ernfuhrung def N~;:~:r';:u~e'deaZa in lavoarea combin datele p~to ~g~ I ne autorlzeaza sa speram acestel departajarr ~ ul c mal aprolundat al ca. un studu- pSI 0 ~~:eva in mod deoseblt pSlhozelor va putea andim nurnai la faptul ca Impor!an\a sa Sa ne gent eul stab"e~te 0 relatre tncepand din aces~ m7~ eulur emanat din el insus! intre un oblect Sl I e~fm aici la reproducerea, in Sl e POSlbl1 sa aS~~tlun"or S' reactillor reclproce Interrorul eulur, a 't' a revel at teor,la nevrozelor,

dupa toate ca e ne- I

care, 'b ectul exterror S' eul tota.

se , deruleaza lntr e 0 I . e aici una dmtr e con-

lrru propun sa exanun z unct de vedere, ceea secintele posibile dl~ aC~~ia~, trrnp sa eluCldez 0 ce irru v_a perm It: ~e ~Itfel am lost obliqat sa. 0 problema pe car , F ecare dintre dlleren\lenle

las tara solul,onare I

--Jahrbuch oer psychOanalyse, VI, 1914 sa, mmlung

N o::;enlehre sena a 4'3 f

Kle:lnerer Schrift;r Zf:fefa~ghol,e. ,,In'ternaL Zeltschr.

t reuer .. un 9 6/18 Samrnlung Klelnerer Schrrtten

psychoanal. IV, ~ 1 '. "

zur Neurosenlehre . sena a 4-a

l

116

SIGMUND FREUD

psihice pe care Ie cunoa te ..

In plus lunctionarii psihice s • m opune a dilicultate poate deveni punctul d' " spore~te labilitatea ~i luncllonarii, a unei bali e 1 plecare, prm opnrea reprezlnta trecerea de la 'un n acest lei,. na~terea la. perceperea unei lumi tarclslm sullclent sie~i pnma descoperire a obieetex enoare vana9i1e ~i la radieala rezulta ca nOI su t UIUl, din aceasta tranzijle mult timp noua stare n em c_apablll de a suporta na~teni, ca evacarn din a~~~a;a pnn evemmentul regaslin somn starea sa ~enodlc,. pentru a ImpaSlbilitate ~i de izolare la~~a~tr~ antenoara de Aceesta intoarcere la e umea extenoara altfel ~i dintr-o adaPtar~a~:~ antenoara. rez~lta de mullurnita succesiunli periodumea extenoara care, SJpnma pentru un tim c Ice a zllel ~I nOPIII, excltaliilor pe care Ie sJt'eri~ain mal mare E'arte a

Dar pe parcursul dezvoit _.. viata activa

a dilerenjiere psihica p aru ,n0astre, am sulerit coerent pe de a parte' rm arm area unui. eu

" , ~I a unui eu inc t

re: ulat, exterior cslui dintai, pe d I _ ens lent,

ca stabilitatea acestei noi achi 'le a ta parte, ~I stirn lovituri . neincetate. in vis i i~'" este :xpusa unor ineon~tlent, exilat, cauta s1 se . nevroza, acest eu, mljloaeele sa tortez . Inslnueze pnn toate rezistenle' de tot ~eF~rllle co_nstllnlel, protejate de sanatoasa am recurs ul~ ~ar In starea .. de trezie permite sa- pat d- numlte artlflell pentru a

a run a provrzor: •

ocolind dificultatile, in~eland reZi~~enj'~1 eul nostru, refulata de la care a~tept . e, acea parte

v am a oarecare placere.


117

Plasancu-ne in acest punct de vedere trebuie sa explicarn caracteristiea spiritului ~i umorul, in particular, ca si comieul in general. Tali cei care sunt familiarizati cu psihologia nevrozelor vor gasi eu usur.nta niste exemple analoage, poate de a mai mica importanta. Nu insist, deoarece ma grabese sa revm la problema care ne intereseaza in mod deosebit.

Or, noi putem admite perfect ca separarea care s-a petrecut intre eu si idea lui eului nu poate nici ea sa fie suportata foarte mult limp 5i ca trebuie sa sufere cu vremea a regresiune. In ciuda tuturor privatiunilor si restnctiilor impuse individului, violarea periodica a prohibijiilor constituie pretutindeni regula, si noi putem dovodi acest lucru vorbind de inslituirea sarbatonlor care, la inceputuri, nu reprezentau decat niste perioade in timpul carora excesele erau autorizate prin lege, ceea ce explica veselia care Ie caracteriza '. Saturnaliile romanilor si carnavalul din zilele noastre se asearnana, din aceasta perspectiva esentiala, cu sarbatorile primitivilor, in timpul carora oarnenn se dedau la niste dezrnaturi ce violau poruncile cele mai sacre. Or, cum idea lui eului inseamna suma tuturor restricjiilor in tata car ora individul trebuie sa se supuna, patrunderea idealului in eu, reconcilierea sa cu eul trebuie sa echivaleze pentru individ, care

) A se vedea Totem §i Tabu

118

SIGMUND FREUD

i~1 rsqascste astlel muqurmrea de sine, cu 0 sarbatoare rnaqnmca 1

Se sns ca exista indiviz. a carer stare atectiva generala oscueaza periodic, de la 0 depresiuns exacerata la 0 senzatre de bunastars soorita, $i trecand pr.n arurmte stadii mterrnediare. Aceste oscilatu prezrnta de altlel arnputurnm loarte van ate, de la cele mal insigniliante, abia perceptibile, pima la cele extreme, precum cazunle de melancoile 51 de marne. stari exclusiv perubila 5' surse ale rnarilor tulburari din viata persoanelor atrnso de acestea

In cazurile tiprce ale aces tor stan atecnvs ciclice irnprejurarus extenoare nu par a juca un rol decisiv: in ce pnvests rnotivatiile ulterioare, la acesn bolnav: nu se gase$te rurnic in plus 51 nimic altceva dedit la allii. De asemenea exista obiceiul de a considera cazunle respective ca nefiind pSlhogene. Dar exista alte cazun, total analoage, ale sraruor atectivs ciclics care pot II user conlundate cu ruste traumatisme psihice. Despre acestea va II vorba mai departe.

I Comcidenra eutui cu uteotut eonn produce totdeauna ? ser-zaua de tnumt Sentimentul de culpabilitate (sau de infenontata) poate II consroerar ca expresia uner star: de terisiune Intre eu !?I idea!

" D~~nul Trotter deduce refularea din mstmctul gregar In detinltlv, ~I eu am spus acelas! Jucru. servindu-ma de un ~It mod de exprjm2ire, atune I cane am· atribuit acelas: rol Idea/ulul eu/ul (Einfuhtunq des Narzissmus) ..

Psitioioqie cotective §I analiza eulw

119

Motivele care determina aceste oscilatii spontane ale starilor atective sunt, prin urmare, necunoscute Nu cunoastem mal mult rnecarusrnul prin Intermediul caruia 0 marne s-a substituit unei melancolii Tot atat de bine putem, in lipsa a'tei exphcatii, sa aphcarn acestei categorii de bolnavi ipoteza lorrnutata mai sus: idea lui eului, dupa ce a axarcrtat asupra eului un control loarte nguros. se alia momentan absorb It de acesta, combiner cu el

Pentru a evita once neclaritate, sa r epnerr bine acest lapt: din punctul de vedere al anall,zel eului tacuta de nOI, este mcontestabu ca. In cazul rnaniacului, eul 51 idealul eutui reprezrnta un tot, astlel incat persoana, dorninata de un asa sentiment de triuml 51 de satistactie lncat ruci 0 cntica n-o poate tulbura, e libera de orice ingradlre, la adapost de orice repros, de once remu5careE mai putm evident, dar loarte verosirml. ca ml~ena melancolicului este expresia unei OPOZI\II acute intre cele doua ipostaze ale eutui, opozitie in urma careia idealul, excesiv de sensibil, isi exprirna condamnarea nemlloasa a eului tata de mania mrrucruce: si de auto-urnilire. E necesar. doar sa cunoastem caca mot.vul acestor raportun rnod.ficate intre eu 5i ideal trebuie cautat in revoltele penodice, a carer existenta a lost adrnrsa mai sus, irnpotriva acestei noi instante, acica in ideal, sau in alte impreJ~r<'irc

Translormarea in manie nu constitute 0 trasatura mdrspensaoila a tabloului morbid al depr esiunu

I~

120

SIGMUND FREUD

melancolice. Exists melancolii simple, cu acces unic sau periodic, melancolii care nu pot Ii considerate manii. Dar, pe de alta parte, exista melancolil in cadrul car ora lrnprejurarue exterioare joaca un rol etiologic evident. Sunt acelea care survin lie in urma mortii unei liinle iubite, lie ca urmare a unor Imprejurar: care au determinat desprinderea de lib.doul unui obiect iubit. Ca si melancoliile spontane, aceste melancolii psihogene se pot translorma in manie, cu intoarcerea consecutiva la melancolie, ciclul reincepand astfel de mal multe ori. Situatia este deci destul de obscura, tot a~a cum destul de rare sunt §i lormele si cazurile de melancolie care au lost supuse pana in prezent exarninaru psihanalitice'. Singurele cazuri pe care Ie inlelegem bine in momentul de fata sunt acelea in care obiectul este abandonat, deoarece s-a dovedit nedemn de dragoste. in acest caz, obiectul se alia reconstituil in eu ~i judecat sever de idea/ul eului. Heprosunle ~i atacurile dirijate impotriva obiectutui se manitesta sub lorma unor reprosun adresate sie~j2_

I A S8 vedea Ahraham: Ansatze zur psychoanalytischen Erforschung Behandlung des manisch-depressiven en Irreseins, etc., 1912, in .Klimsche Beitraqe zur Psychoanalyse, 1921".

- Sau mai exact: aeeste reprosuri S8 ascund in spatele celor adresate propriului eu §ii carora Ii S9 Imprima fermitatea, tenacitatea ~i trasatura rmperioasa ~i tara apel care caracterizeaza reprosurile de care S8 impovareaza melancolicii.


121

Chiar 0 melancolie apartinanc acestui ultim tip se poate translorma in manie, astfel tncat posibilitatea respective apare ca 0 parncu.aritate independenta tata de toate celelalte trasatun ale aspectului morbid al problemei.

Dar eu nu vao nici 0 dittcultate in a introduce in explicarea celor doua vanetati ale melancoliei, cea soontana ~i cea psihogena, factorul pe care I-am definit ca liind revolta periodica a eului impotriva idea/ului eului. in ce priveste melanco!iile spontane, se poate ad mite ca idea/ul rnanitesta 0 tendinta de 0 severitate aparte, ceea ce are drept consecinta automata suprimarea sa ternporara. I~ melancoliile psihoqene, revolta eutui ar II provocata de rigorile pe care eul Ie sutera din partea idealutui, in cazul identificarf sale cu un obiect condamnat ~i respins.

PSlhologla coiective ;;i analiza eului

12J

CAPITOLUL XII

Cateva consideratii suplimentare

11 e-a lungul cercetaru noastre, pe care ruqarn cititorul sa 0 considere provizoriu terrninata, am vazut cum se deschid in fata noastra mal multe perspective care solicitau atentia. Dar nOI n-am putut raspunds acestor solicnari, in ciuda perspectivelor unor descoperiri Interesante ~I a unor puncte de vedere fecunde. Ne vom marqini, in aces! capitol final, sa relua-n numai cateva ointre ele pe care am fost obliqap sa Ie neglijam in capitolele precedente.

A. - Distinctia dintre identificarea eului ~I substituirea cu un obiect a idealului eului gase~te 0 interesanta itustrare in cadrul celor doua mari rnultirni artiticiale pe care le-arn studiat mai inainte:

Armata ~i Biserica crestina.

124

SIGMUND FREUD

Este evident ca superiorul, adica, la drept vorbind, ~eful armatei, reprezinta pentru soldatii sai tdealul, in timp ce leqatura care exista intre soldap ;;;1 acesta este una de Identificare, catorita carala fiecare deduce obliqatiile de camaraderie si cele de serviciu sau de asistenja reciproca, Un soldat care ar vrea sa se identilice cu ~eful sa.i, ar arata dirnpotriva ridicol. Nu tara motiv, in tabara lUI Wallenstein, vanatorul i~i bate joc de seful de stat major spunandu-i:

"Wie er rauspert und wie er spuckt,

Oas habt ihr ihm glucklick abgeguckt!'"

Altlel se intampla in cadrul Bisericii catolice.

F,ecare crestin il iubeste pe Cristos ca pe propriul sau ideal si este legat de ceilal]i crestini prin identificare. Dar Biserica cere mai mult din partea lui. Crestinul trebuie, pe de a parte, sa se identifice cu Cristos ,?i, pe de alta parte, sa-i iubeasca pe ceualp crestini, asa cum i-a iubit lisus. Biserica pretinde prin urmare ca situatia tibidinala creata prin torrnatlunsa colectiva sa fie> cornpletata in doua directii. Pe de a parte, identificarea trebuie sa completeze dragostea: pe de alta parte, dragostea trebuie sa vina in completarea identificarii. Aceasta dubla complinire depaseste in mod manifest constitutia rnultirnii. Poti fi un bun crestin, tara a avea

, .Durnneavoastra II imitati (pe Wallenstein--n.n.) chiar ~I In modul de a tusi 'i; de a se mlsca." (n. trad.)

PSihologia cotective §i analiza eului

125

niciodata ideea de a te aseza in locul lui Cristos ~i de a-Ii extinde dragostea, a~a cum a tacut acesta, asupra tuturor oamenilor. Omul slab nu poate avea pretentia de a se ridica la nivelul rnare!iel sufletului ;;;i la puterea iubirii lui Cristos. lnsa numai intre!inand si tavorizano aceasta pretentie, c-estinisrnul a cautat sa obtina a moral a mal severa.

B. - Am spus ca e posibit sa deterrninam, in dezvoltarea psihica a umanitatii, momentul cand psiholoqia indivicuala s-a des prins de psihologia colectiva, cand individul a cobandit a anum ita independenta in raport cu rnult.rnea'.

Sa ne intoarcem rapid la mitul stiinptic retentor la tata: hoardei primitive. Acest tata a fast ridicat mal tarziu la demnitatea de Creator al lumii, ~i pe buna dreptate, deoarece el este acela care a creat pe toti liii din care s-a alcatuit prima rnultirne. EI a constituit pentru fiecare cintre acestia idealul, in acetasi timp temut si ado rat, sursa nopunii ulterioare de tabu. Aceasta majoritate s-a asociat intr-o zi, si-a ucis tatal stasiindu-l in bucati, Nici un rnernbn, al rnultimii victorioase nu i-a putut lua locul, iar daca unul dintre acestia ar Ii tacut-o, ar fi constatat ridicandu-se impotriva sa aceeasi ostilitate, urrnata de lupte ~I de asasinate. ~i in final toji si-au dat

1 Consideratlile care urmeaza sunt rezultatul unui schimb de idet cu domnul Otto Rank.

126

SIGMUND FREUD

seam a ca trebuiau sa renunte la rnosterurea tatalui. Atunci au lormat comurutatoa Irate rna toternica. in care toti rr ernbru se bucurau de aceleasi dreptun, erau leqati de aceleasi protubitn toternice, trebuiau sa pastreze arnmtrrsa asasinatului ~I sa-si ispaseasca crima. Dar nemultumrrea lata de situatia creaia a persistat, deverund sursa unor nOI situatu Putin cate putin, mernbru mult.rnii fraterne au fost readusi la restabilrrea vechu or dini intr-un plan nou: barbatul a cevenn nou set, dar ~ef al fam,l,e,. ~I a cistrus pnvileqnle regimulul matnarhal care se mstaurase dupa suprrrnarea tatatui. Ca 0 compensans, acest sef a putut recuncaste atune: drvirutatde materne venerate de preotii care suterisera castrarea, dupa exemplul cat de tatal hoardei pnrmtrve: noua tarn.lie n-a lost tOtU~1 decat umbra celei vecru, tatu erau nurnerosr, liecare dintr e acsstia fiind lrrnitat in dreptunle sale de dreptunle celorlalti.

Pnvatiunile suportate cu ner abdare au putut decide atune: ca un individ sau altul sa se desprinda din rnultims ~I sa-si asume rolul tatalui. Cel care a tacut-o a fost primul poet ep.c, rar progresul respectiv nu s-a reauzat mai inta: decat in imaqmana sa. Acest poet a transformat reautatea potrivit dorintelor sale. EI a inventat mrtul er oic. Erou era cel care ucisese s.nqur tatal ce aparuse ulterior ~I in mit ca un monstru toterruc. Daca tatal a constituit pnmul Ideal al baiatului, acesta a devenit mal apoi erou, asa cum a lost creat de unaq.nana

Psinoioqie coiective §/ analiza eului

127

poetului, ~I de prirnul ideal al euun asprranc la subrnmarea tatalui. Ideea de erou apare probabil la cel mai tartar dintre Iii, sau la cel preferat de mama care il ocrotise de qelozia tatatui al carui succesor putea deveru in cpccile hoardei primitive. in elaborarea poetica a realitatilor ace lor epOCI, femeia, care nu reprezenta decat rmza asasmatului. ca $i sursa tentatulor ~I obiect al poftelor, se atla probabil in srtuatia de a se transforma in Instiqatoar e $1 cornphce act Iva a acestui act cnminal

M,tul atnbuie nurnai oroului fapta care. desigur, n-ar putea fi decat opera intregli hoarde Dar, conform observatiei dornnuur Rank, in legenda se r eqasesc ruste urrne foarte clare ale srtuatre. reale pe care aceasta a tr anst.qurat-o Adesea e yorba de un erou, mal in toate srtuatiile eel mal tanar dintr e fll care a scapat de cruzirnea tataloi, rnulturnita nercziei care l-a tacut sa para putrn periculos. Acest erou are 0 sarcina grea de indeplnit. insa nu 0 po ate duce la bun star srt dedit cu concursul unei rnultimi alcatuite din rruci animale (albine, turnici). Anim~lele respective n-ar II cecat reprezentarea sirnbolica a fraI' lor hoar dei prirnnrve. asa cum in sirnbolistica visulu: insectele $1 vierrnii lnsearnna trati ~I surer: (consider ati, cu 0 nuanta de dispr et, drept copuasi). In atara de aceasta, in tiecare dintre sarcinile despre care vorbeste rnitul $i povestea, se recuncaste eu usurinta 0 reprezentare sirnbolica subst.tutiva a actiunn ero.ce.

128

SIGMUND FREUD

Prin urmare, eu ajutorul mitului individul se detassaza de psihologia colectva. Primul mit a lost eu siquranta de ordin psihologie: a lost mitul eroului. Mitul explieativ al naturii nu va surveni dedit mai tarziu. Poetul, care a tacut pasul pentru a se desprinde de imaqinatia muljimii, stie totusi, potrivit unei alte remarei a domnului Rank, sa se into area la viata reala. Caci el merge in dreapta si-n stanqa, pentru a povesti rnulnrnii laptele vitejesti pe care rrnaqmatra sa Ie atribuie eroului. Aeest erou nu este in lond, decat poetul insusi, Astfel se reintoaree e'l la realitate, ridieandu-~i auditoru la inaltimea imaginaj~ei sale. lnsa auditon., care il cunosc pe poet, stiu sa se identifice eu eroul caruia ii lmpartasssc atitudinsa. pl.na de dorinte nerea.izate, fata de tata: pnrnitlv".

lIuzia mitului eroie culrnineaza prin divinizarea eroului. E posibil ca eroul divinizat sa lie anterior lui dumnezeu-tatal, ea el sa anunte reintoareerea tatalui prirnitiv in avatarul unei divinltali. Sueeesiunea eronologiea ar Ii deei_ urrnatoaraa: zeija-mamaerou-durnnezeu-tata. lnsa numai prin ridiearea tatalui primitiv, care n-a fost niciodata uitat, la

I Cf. Hans Sac~s: Gemeinsame Teqtreume, tmancu-se co:,t de. ~ cornurucare tacuta la al VI-lea Congres de psihanaliza de ta La Haye, 1920, .Jnternationate Zeitschr. f Psychoanal.", VI, 1920. .

Psiho/ogia coiective si analiza eului

129

demnitatea divina si-a capatat divinitatea trasaturile pe care i Ie cunoastern ~i astazi '

C. - Am vorbit adesea, pe parcursul acestei lucrari, despre tendinjele sexuale directe ~i des pre cele deviate de la scopul lor, ~i speram ca aceasta distinctie n-a provocat prea multe obiecti: din parte a cititorului. Totusi credem ca n-ar Ii inutil sa revenim asupra acestor probleme cu cat eva detalii, chiar daca ne-am expune la repetarea a ceea ce am alirmat deja in alta parte.

Prirnul ~i cel mai bun exemplu al tendintelor sexuale deviate de la scopul lor ne-a lost olerit de evolutia libidoului la copil. Toate sentimentele pe care Ie incearca copilul pentru parintii sal.~i pentru persoanele care il protejeaza subzista, asa cum au lost, in dorintels prin care se concretizeaza tendintele sale sexuale. Copilul pretinde de la aceste persoane toate rnanqaierile pe care Ie cunoaste, vrea sa Ie lrnbr atiseze, sa Ie atinqa, sa Ie priveasca, e curios sa Ie vada organele genitale ~i sa asiste la indeplinirea actelor lor cele mai intime, promite sa ia in casatorie pe mama sa ori pe bona, oricare ar Ii ideea pe care si-c face despre casatorie, i~i propune sa-si determine tatal sa dea nastere unui copil etc. Observajia directa ~i examenul analitic

In aceasta __ sxpunere prescurtata, am fost obliqati sa renuntarn la spnjinul care ne-ar f fost furnizat de materialele oferite de legenda, mit, poveste, istorie de moravuri. etc.

130

SIGMUND FREUD

ulterior al rama~ilelor infantile nu ne lasa nici 0 lndoiala asupra legaturii intime care exista intre sentimentele de tandrete ~i de gelozie, pe de 0 parte, $i intentiile sexuale, pe de alta parte, $i ne indica pima in ce punct copilul face din persoana pe care 0 iubeste obiectul tuturor tendintelor sale

sexuale inca rau orientate. .

Aceasta prima forma pe care 0 lrnbraca draqostea la copil $i care se afla in relatie stransa cu complexul Oedip sutera, asa cum se stie, inca de ta inceputul perioadei de latenta, 0 actiune de reprimare. Nu mai r arnane decat un atasarnsnt afectiv, de tandrete pura, pentru aceleasi persoane, insa un atasament caruia nu i se poate atribui calificativul de "sexual". Psihanalizei, care iurnineaza adancirnile viejii psihice, nu-i este greu sa arate ca legaturile sexuale ale prirnilor ani ai copilariei subzista, dar in stare retulata $i inconstienta. Ea confirrna ca pretutindeni unde ne gasim in prezenta unui sentiment tandru, acesta nu face altceva decat sa succeada unui atasarnent pur .senzuartata de persoana in cauza sau este reprezentarea simoonca (imago) a acestui atasarnent.

Desigur, trebuie 0 examinare speciala pentru a-f da seama daca acest curent sexual anterior exista inca, intr-un caz dat, in stare refulata, sau daca este complet secatuit. Sau, pentru a ne exprima mai nrnpece: s-a stabllit ca exista inca, atat ca forma cat $i ca posioilitate, $i ca este capabil, in

PSlhologia colective §i analiza eului

131

orice clipa, ca urmare a unei regresiuni, sa lnvinga; trebuie numai sa stirn, si acest lucru nu e totdeau~a posibil, care este eficacitate,: sa actuala. $1, I~ legatura cu aceasta, trebuie sa .flm. prsvazaton fala de cele doua surse ale eroru, irnpotnva Scyllei subestirnarii rnconstientunn reprimat si contra Charybdei tendinjei de a judeca fenomenele normale oupa criteriul pe care 11 aplicarn fenomenelor

patologice.. _ _ _ •

Pentru psiholoqia care nu vrea sa patrun9a .In adancirnile a ceea ce este reprimat, legatunle afective, tandre, apar totusi ca 0 expresie ': tendintelor care nu au caracter sexual, chiar daca ele decurg din tendints care au avut ca obiect sexualitatea '.

Suntem indreptatq: sa anrrnarn ca tendinjele de

care este yorba au fost deturnate de la scopurile lor sexuale, cu toate ca nu e user de a descne aceasta deviatie de la scop, conform eXlgenjelo! metapsihologiei. Se cuvine sa spunem tOtU$1 ca aceste tsndinte lnqradite se prezinta. totdeauna user nuanjate de sexualitate; omul pr_edlspus spre tandreje, prietenul, adoratorul cauta aproplerea_ corpor ala $i vederea persoanei i~bite, dar cu_.2 dragoste care nu mai este decat .paulin lana .:

Daca conrn, putem sa vedem in aceasta deviape

~timentele ostile, care au 0 str uctura mal com-

pli<;aWef~Ht6~9a e~f!R~'i' ~iv~r tncet~~lf) regula

132

SIGMUND FREUD

de la scop un inceput al sublimerii tendintelor sexuale, ori sa larqirn ~i mai mult limitele acestora. ~in ?unct de vedere functional. tsndintele sexuale inqradite au un mare avantaj asupra celor neinqradite. Neliind susceptibile de 0 satislacere cornpleta, acestea se arata in mod deosebit capabile de a crea niste legaturi durabile, in timp ce tendintele sexuale directe sutera, dupa liecare satislacere, 0 mare scadere de nivel, si in intervalul care se_ scurge intre aceasta scaders de nivel ~i o noua acumulare de libido sexual, obiectul atasamentului anterior poate f inlocuit cu un altul. Tendintele ingradite se pot amesteca in toate proporjiile posibile cu cele nelnqraoite, pot suferi o . noua translormare in acestea din urrna, dupa ce inllial au lost prod use de ele.

Se stie cu cata usunnta se transtorrna, mai ales la femei, relatiile alective de natura arnicala, londate pe recunostinta \?i adrniratie, in corlnte erotice: asa sunt relaliUe dintre prolesori \?i elevi, dintre artisti ~i adrniratoarele entuziaste .

. Chiar nasterea acestor leqaturi alective,

nicidecurn intentionale la inceput, deschide in mod direct 0 l!~a de comunicare cu dorintele sexuale excesive. In Pietatea contelvi de Zinzendorf, Pfister a aratat, printr-un exemplu frapant ~i care e departe de a II izolat, cu cata u~urinla se tr anstorrna 0 intensa relalie reliqioasa intr-o nssapoasa potta sexuala. Pe de alta parte, transformarea tencintelor


133

sexuale directe, ele insele elemere, in atasarnente durabile, de tandrete pura, este un lucru obisnuit, ~i chiar pe acsasta translormare se bazeaza in mare parte consolidarea casatorulor intemeiate pe dragoste pasionata

Nu vern Ii, evident, rnirati sa aflarn ca tendintele sexuale inqradite rezulta din tsndtntele sexuale directs, atunci cand niste obstacole exterioare sau mterioare se opun realizari: scopunlor sexuale. Relularea care se produce in timpul perioade: de latenta constituie unul din aceste obstacole inter ioare sau devenite interioare. In ce priveste tatal hoardei primitive, am adrms ca mtoleranta acestuia ii con damna pe toti fiii la abstinenta ssxuala si Ie impunea un tip de relatii ingradite .in ce priveste scopul, in tirnp ce el i~1 rezerva siesi 0 libertate sexuala neingradita ~i mdepsndenta fala de orice alta relatie. Toate leqaturile pe care se .intemeiaza multirnea decurg din tendintele inqradite. Dar in legatura cu aceasta, lntrarn in abordarea unu nou subiect, acela referitor la raporturile dintre tencintete sexuale directe ~i tormapunea colectiva.

D. -- Aceste ultime observatii ne permit deja sa intrevedem prin ce sunt defavorabile torrnatiunii colective tendinlele sexuale directe. Chiar a existat, in cursu' evoluliei familiei, 0 faza a raporturilor sexuale colective (casatorie de grup), dar cu cat .ubirea sexuala dobandaa irnportanta mai mare pentru individ, cu atat acesta devenea capabil de

134

SIGMUND FREUD

a se lndraqosti, ~i cu atat mai mult tindea catre 0 limitare a dragostei la doua persoane - una cum uno - situatie care pare irnpusa chiar de natura scopului sexual. Tendintele poligamice trebuiau sa se multurneasca cu Inlocuirea succesiva a unui obiect de dragoste cu un altul.

Cele ooua persoane reunite In vederea satisfacerii sexuale constituie, prin cautarea express a solitudinii, 0 dernonstratis vie lrnpotriva instinctului gregar, contra sentimentului colectiv. Cu cat aceste persoane sunt mai lndraqostrte, cu atat nu mai au nevoie de ceilalti, Eforturile lor de a se sustrage de sub intluenta mullimii se manitssta sub forma unui sentiment de rusine. Ernotiile extrem de violents, suscitate de gelozie, servesc la protejarea obiectului sexual impotriva prejudiciului care poate rezulta in urma unei legaturi colective. Numai in cazul cand tandretea, adica factorul personal al unui raport amoros, se sterqe cornplet in tata lactorului senzual, devin posibile relatiile amoroase expuse in public sau, ca in cazul orqiei, actele sexuale simultane In interiorul unui grup. Dar chiar in acest lei se produce regresiunea catre un stadiu anterior al raporturilor sexuale, cane dragostea propriu-zisa nu juca inca nici un rol, toate obiectele sexuale Ilind considerate ca avand 0 valoare egala, aproape in sensul acestei rautali rostite de Bernard Shaw "A Ii Indragostit inseamna a exagera peste rnasura diterenta dintre 0 femeie ~l 0 alta."

Psihologia colectivii §i analiza eului

135

Numeroase fa pte par sa vma In spr.ijinul ideii aparitie: destul de tardive adragoste~ In relatiile sexuale dintrs barbat ~i tsrnere, rezultand de_ aici. taptul ca opozitia dintre iub!rea sexual a . ~I atasamsntul colectiv este, ~I ea, tarzre. Or, ta pnma vsdere. aceasta supozrtie este de natura a parea mconcmabua cu mitul nostru des pre familia primitiva. NU-I asa ca, din dragoste pentru mame ~i surori, ceata tratuor a fost ~mplnsa cat-e uCldere~ tatalui. ~i ca nu e greu sa-n _If~aglnezl aceast~ dragoste altfel decat una pnrrutiva In !otalltate, adica un amestec intim de iubrre tandra ~I de iubire sanzuala? Dar retlectand rnai indeap!oap: la toate acestea, nu vern intarzia sa constatam ca aceasta obiect.e nu este, In fond, decat 0 conf~rmare, Pnntre reactule provocate de uciderea tatal:'l, flgureaza instituirea exogamiei totem Ice, adlca. prohibirea oricarui raport sexual cu feme_ile aparjlnand tarniliei, iubite tandru inca din copilarle. S-a petrecut astfel o sciziune intre partea tandra, ~i partea sexuala a iubiri: masculine, sciziune ale care: efecte se lac sirntrte !?i in zilele noastra'. Ca urma:e a aceste: exogamii, barbatul s-a vazut obligat sa-si satlslaca nevoile sexuale cu lemei straine. care nU-1 mspirau nici un sentiment de dragoste !?I de tandrete,

--, -C-f. Ueber die allgemeinste Erniedrigung des Lebesteoens. 1912, "Sammlung Kleiner Schnften zur Neurosentehre". seria a 4-a,

136

SIGMUND FREUD

in marile rnultimi artificiale, precum Biserica si Armata, nu e loc pentru femeie ca obiect sexual. Raporturile de dragoste dintre barbat si femeie raman in afara acestor orqanizatii. Chrar in cadrul rnultimilor compuse din barbati ~i femei, diterentele sexuale nu joaca nici un rol. Nu e loc pentru a intreba daca lib.ooul care mentine coeziunea muqimilor este de natura ho~osexuala sau heterosexuala, deoarece rnultirnea nu e diterentiata dupa sexe ~i face, in mod deosebit, abstractie de scopurile care conduc organizarea genitala.

Tendmtele sexuale directe pastreaza un anumit caracter de individualitate, chiar la individul absorbit de rnasa. Cand aceasta individualitate depasests un anumit grad, torrnatiunea colectiva este arnernntata cu destramarea. Biserica catolica are perfects dreptate recomandand fidelilor sai cehbatul ~i impunanc acest lucru preotilor sa., ins a dragostea a impins adesea chiar ctenci sa parassasca Biserica. Dragostea femeii rupe legaturile colective create de rasa. se ridica deasupra diferenjierilor nationale ~i a ierarhiilor sociale., ~i pnn acest fapt, contribuie intr-o mare masura la progresul culturii. Pare siqur ca iubirea homosexuala se acornodeaza mai usor cu ralatiile colective, chiar acolo unde apare ca 0 tendinta sexuala nelnqradita: fapt demn de remarcat, a carui explicatie ne-ar duce lnsa prea departe.

Psihologia cotective Iii analiza eului

137

Examenul psihanalitic al nevrozelor ns-a aratat ca simptomele acestora decurg din tsndintele sexuale directe refulate dar ramase in stare activa. Se poate completa aceasta formula adauqand aceste simptome mai pot proveni din tsndlntele ingradite, dar ingradite incomplet sau tacano posibila reintoarcerea la scopul sexual reprimat. E ceea ce explica pentru ce nevroza il face asocial pe individ, creand 0 prapastie intre cel atins de sindromul respectiv, ~i torrnatiunile colective din care el tacea parte in mod obisnuit Se poate spune ca nevroza reprezinta pentru rnultime un factor al descompunerii, in acelasi grad ca ~i dragostea. $i se observa in schimb ca de cate ori se rnarutesta 0 puternica tendinta de acest gen in torrnatiunile colective, nevrozele se atenueaza ~i chiar pot clsparea provizoriu S-a incercat, de altfel, ~i pe buna dreptate, folosirea aceste: opozitii dintre nevroza gi forrnatiunea colectiva intr-un scop terapeutic. Chiar aceta care nu reqreta oisparitia iluziilor religioase in lumea civilizata moderna va conveni ca, atata tirnp cat aceste iluzii erau destul de puternice, ele constituiau, pentru cei care traiai, sub dominalia lor, cea mai buna protectie impotriva nevrozelor. La fel, nu e dificil de a recunoaste in toate adeziunile la secte sau la comunita]: rnisticoreligioase sau filosotico-rrustice expresia unei cautari a remediului indirect contra oricaror nevroze. Toate acestea se adauqa opoz.tiei dintre

138

SIGMUND FREUD

!endjnlele sexuale directe ~i tendinlele sexuale Ingradlte.

Abandonat siesi, nevroticul este obligat sa substitute fcrmatiunile sale simptomatice man lor torrnapum colective din care a fost exclus. EI i~i creaza pro?na sa lumea imaqinara. propna religie, srsternut sau hirnenc, ~i reproduce in acest fel ~i mstituthts orneruru sub un aspect desfigurat care tradeaza puternica contributis pe care 0 au in acest sens tendmtels sexuale directe 1.

E; - inainte de a incheia, sa alcatuirn, plasandune In punctul de vedere al teoriei libldoului, un tablou cornparanv al diverselor stan de care tocmai ne -arn ocupat: starea de dragoste, hipnoza, torrnatiunea colectiva ~i nevroza.

Starea de dragoste se bazeaza pe coexistsnta tendlnlelor sexuale directe ~i a tendintelor sexuale deviate de la scop, obiectul atragand asupra sa 0 parte a libidoului narcisist al eutui. Aceasta stare este lirnitata la eu ~i la obiect.

Hipnoza seaman a cu starea de dragoste prin faptul ca este in egala rnasura lirrutata la eu ~i la obiect, insa se bazeaza in special pe tendintele sexuale lnqradite, ~i aseaza obiectul in locul idealului eului.

, A se vedea Totem ~I Tabu, cap. II (fin.): Tabu ~, embtveteme.


139

in cadrul muljimii, acest proces sutera 0 amplificare; rnultirnea ssarnana cu starea hipnotica prin natura instinctelor care il asiqura in acest fel coez.unea ~i prin substituirea obiectului cu Idea lui eului; dar in rnultirne, tuturor acestor trasaturi se adauqa identificarea fiecarui individ cu tot: ceilalti, identificare ce, la modul prirnitiv, a putut fi tacuta posibila, rnultumita aceleiasi atitudini tata de obiect.

Aceste ultirne doua stan, hipnoza si forrnatiunea colectiva. sunt rusts supravietuin eredrtare ale filoqeniei libidouui uman, hipnoza subzistano ca predispozitia, rnultimea -- ca supravietuitoare directa. Substituirea tendmtelor sexuale inqr adite sau circcte tavorizeaza in aceste doua stan separ atia dintre eu ~i idea lui eului, separatie care a inceput deja in starea de draqoste.

Nevroza se detaseaza de aceasta serie. ~i ea se bazeaza pe 0 particulantate a evolutiei libidoului urnan, pe ceea ce se poate nurni dubla articulatis a tunctiunii sexuale directe, caractenstlca pe care perioada de tatenta a intrerupt-o." Ea imparte cu hipnoza si torrnatia colectiva. caracterul reqres.v care hpseste in starea de draqoste. Nevroza se produce ori de cate on cane trecerea de la scopurile sexuale cirecte la scopurile sexuale lnqraoits nu s-a putut efectua cornplet, ~i corespunde unui conflict intre tendintele care,

A se vedea Sexualtheorie

140

SIGMUND FREUD

absorbite, asimilate de eu, au efectuat aceasta evolujie, ~i unor fractiuni sau fragmente ale acelorasi tendinje care, tacand parte din inconstientul refulat, pretind, la fel ca n.ste sentimente §i dorinje complet refulate, satisfacerea lor directa. Nevroza poseda un continut extrem de bogat, deoarece lrnbratiseaza, pe de 0 parte, toate raporturile posibile dintre eu si obiect, ca ~i pe acelea in care obiectul este menjinut, sau in care e abandonat sau erijat in eu, §i pe de alta parte raporturile care iau nastere din conflictele angajate intre eu ~I idealul eului.

""-,,,

'C_'" i'--· ",'

\i'; ,,;JGA"

CLUJ

PSlhologla cotective §i analiza eului

141

Cuprins

Caprtolut I - Introducere

Capitolu: II - Sufletul colectiv dupa Gustave Le Bon

5

9

Capitolul III - Alte conceptu asupra vletli psihice colect;ve

Capitolul IV - Sugestie si libido

Capitolul V - Doua muljimi artificiale: Biserica ~I Armata

29

41

49

Capitolul VI - NOI probleme ~I noi orientan ale cercetanlor

61

142

SIGMUND FREUD

Capitolul VII - ldentificarea 69 Capitolul VIII- Stare a de dragoste si hipnoza 81

Capitolul IX - Instinctul gregar 91

Capitolul X - Mullimea ~I hoard a pri nitiva 101

Capitolul XI- 0 treapta a dezvoltarii eutu. 113

Capitolul XII- Cateva consideratii suplirnen-

~re 1~

PSihologia cotective Iji analiza eului

143

in aceeast colectle au aparut:

- SIGMUND FREUD - Cinci lectll de pslhanallza

- SIGMUND FREUD - Psihanaliza visului

amnl: unul - folos, iar ceillall - Jia&uhl.. Cine "ie cauzele pentru care Cerulil urqte pe eel rlizboinic?Si inteleptul ... cuseste cu greu sA explice aceasta.

Dao ccresc nu lupta, dar ~tie sli invingli. EI nu vorbeste, dar ~tic sli raspunda. EI vine de la sine. EI este linistit ~i ~tie sli conduca (lucrurile). Plasa naturii este rara dar nimic nu

trecc prin ca.' '

Capitolul 74

Daca poporul nu se teme de moarte, ce rost mai are sa-l arnenintarn cu moartea? Cine sileste oamcni sa sc teama de moartc ~i soeoate ca aceasta ocupatie estc distractiva, pc accla 11. voi prinde si-l voi nimiei. Cine Indrazncstc sA actio. nezc astfel?

Dc ucis, ueidc-ntotdcauna cel insarcinat cu ucidcrca: a ucidc-n locul cclui lnslircinat cu uciderca, inseamna sli cioplesti In locul marelui timplar (dao). Cel care, luind locul rnarclui mestcr, taie (eu toporul) i~i va rani mina,

Capitolul 75

Poporul flarnlnzeste, deoarece cirmuirea Ii ia dari prea mario lata de ec flaminzestc (poporul). Este greu sA guvemczi poporul atunci cind cirmuirea cstc prea activa, lata de ce cste grcu sa guvcmczi. Poporul moare usor, pentru eli nazuinta lui sprc via\li cstc prea puternica. Iata de ee moare usor. Cel care nu-si precupeteste viata, l~i pretuieste prin aceasta viata,

Capitolul 76

La nastere omul este delieat ~i slab, iar dupa moarte, tare ~i puternic. Toate fiintele ~i plantele sunt delicate ~i slabe atunci cind se nasc, iar cind pier sunt tari ~i putcrnice. Ceea ce este tare ~i putcrnic este ceea ce piere, iar ceea ce estc delicat ~i slab este ceea ce lncepe sli traiasca. De aceea 0

66

oaste puternicA nu invinge, ci (piere)' asemenea unui copac puternic. Ceca ce este tare ,i puternic nu are avantajul pe care-I are ccea ce este delicat §i slab.

Capitolul 77

Firescul dao arninteste de Incordarea arcului, Cind partea lui de sus se lasli in jus, partea de jos se ridica. Ea lnlliturli prisosul ~i-I da cclui care are nevoie. Fircscul dao ia de la cei bogati ~i dli celor saraci ceca ce Ii s-a luat, Dao omenesc lnsli, (actioneaza) dimpotrivli. EI ia de la cei saraci ~i dli cele luate celor bogati, Cine poate sli le dea cclorlalti tot ce prisoseste?

Acest lucru 11 pot face numai cei care urrneaza calea lui dao. De aceea, omul In\elept face ~i nu se foloseste de ceca ce a facut, savtrseste fapte mlirc\e ~i nu sc glorifica. EI cstc nobil, pcntru eli nu arc pasiuni.

Capitolul 78

Apa estc cea mai moale ~i cea rnai slaba fiinla din lume, dar ea este de neinvins In infringerea a ceca ce este solid ~i puternic, ~i nimic pc lume nu estc de scama ci.

Cei slabi Ii inving pe cei putemici, iar ceca cc cste moale lnvingc ceca cc este tare. Accst lucru 11 ~tiu toti, dar oamenii nU-I pot infaptui, De accea, omul In\clcpt spune: ee-l care a luat asupra-si sli 'njosea,cli lara devine domnitor ~i cine a luat asupra-si sli nenoroceasca lara devine staplnitor.

Cuvintclc adcvlirate seamana cu contrariul lor.

Capitolul 79

Dupa potolirea unei mari rascoale, vor rarnine neaparat urmari. Cum putem numi aceasta un binc? De aceea, In\cleptul le face (intotdcauna) bine oamenilor ~i nu cere de la ei ceea ce Ic-a dat, Cei buni tind spre lnlclegcrc, iar cci riii

67

Psihologia Colectiva Si Analiza Eului - Freud

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologia Colectiva Si Analiza Eului - Freud

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colectia

S-ar putea să vă placă și

Psihologia Colectiva Si Analiza Eului - Freud

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologia Colectiva Si Analiza Eului - Freud

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

﻿Colectia

S-ar putea să vă placă și

Colectia