C2 - de La Situatiile Re de Raportare La Indicatorii de Performanta - 2003

Unitatea de învăŃare 2 DE LA SITUAłIILE FINANCIARE DE RAPORTARE LA INDICATORII DE PERFORMANłĂ
________________________________________________________________________________________________________________
_
UNITATEA DE ÎNVĂłARE 2
DE LA SITUAłIILE FINANCIARE DE RAPORTARE LA INDICATORII DE

PERFORMANłĂ
___________________________________________________________________________
Cuprins
Obiectivele unităŃii de învăŃare 2
2.1. SituaŃiile financiare anuale întocmite de persoanele juridice .
Cuprinsul situaŃiilor financiare anuale

Utilizatorii situaŃiilor financiare anuale
Caracteristicile calitative ale situaŃiilor financiare anuale
Întrebări
2.2. Structura şi conŃinutul BilanŃului contabil.
BilanŃul
Tratarea elementelor de activ şi de pasiv
Analiza poziŃiei financiare
Întrebări
2.3. Structura şi conŃinutul Contului de profit şi pierdere
Contul de profit şi pierdere

Analiza performanŃei financiare
Întrebări
2.4. Tabloul fluxurilor de trezorerie
Tabloul fluxurilor de trezorerie. Necesitate şi structură

Determinarea fluxului de trezorerie
Analiza pe baza informaŃiilor oferite de Tabloul fluxurilor de trezorerie
Întrebări
Bibliografie Unitatea de învăŃare 2
1
CONSULTANłĂ ÎN AFACERI - Contabilitate managerială şi controlling
Prof. univ. dr. Gheorghe POPESCU
________________________________________________________________________________________________________________
_
OBIECTIVELE UNITĂłII DE ÎNVĂłARE 2
• Însuşirea cunoştinŃelor necesare pentru a înŃelege structura şi conŃinutul

SituaŃiilor financiare anuale.
• Asimilarea deprinderilor necesare analizei poziŃiei financiare, a performanŃei şi
lichidităŃii unei entităŃi.
• Calculul şi interpretarea principalilor indicatori economico-financiari care
definesc poziŃia financiară, performanŃa şi lichiditatea unei entităŃi.
2.1. SituaŃiile financiare anuale întocmite de persoanele juridice
• Cuprinsul situaŃiilor financiare anuale
În conformitate cu art. 3 din Ordinul nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, emis de Ministerul FinanŃelor
Publice, publicat în M.Of. nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009:
(1) ”Persoanele juridice care la data bilanŃului depăşesc limitele a două dintre următoarele 3
criterii, denumite în continuare criterii de mărime:
− total active: 3.650.000 euro;
− cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro;
− număr mediu de salariaŃi în cursul exerciŃiului financiar: 50 întocmesc situaŃii
financiare anuale care cuprind:
− bilanŃ;
− cont de profit şi pierdere;
− situaŃia modificărilor capitalului propriu;
− situaŃia fluxurilor de numerar;
− note explicative la situaŃiile financiare anuale.”
(2) „Persoanele juridice care la data bilanŃului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de
mărime prevăzute la alin. (1) întocmesc situaŃii financiare anuale simplificate care
cuprind:
− bilanŃ prescurtat;
− cont de profit şi pierdere;
2
________________________________________________________________________________________________________________
_
− note explicative la situaŃiile financiare anuale simplificate. OpŃional, ele pot

întocmi situaŃia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaŃia fluxurilor de
numerar …”.
• Utilizatorii situaŃiilor financiare anuale
Principalii utilizator ai situaŃiilor financiare sunt:
investitorii actuali şi potenŃiali;

personalul angajat;
creditorii;
furnizorii;
clienŃii;
instituŃiile statului;
alte autorităŃi;
publicul.
• Caracteristicile calitative ale situaŃiilor financiare anuale
Caracteristicile calitative sunt atributele care determină utilitatea informaŃiei oferite de

situaŃiile financiare. Principalele caracteristici calitative sunt:
inteligibilitatea;
relevanŃa (natura şi pragul de semnificaŃie);
credibilitatea (în concordanŃă cu fondul şi realitatea; neutră; completă);
comparabilitatea;
Pentru ca informaŃia să fie relevantă şi credibilă trebuie să: oportună, beneficiile să

depăşească costurile acesteia şi să se stabilească un echilibru între caracteristicile acesteia.
Întrebări
1. Care este cuprinsul situaŃiilor financiare pe care trebuie să-l raporteze persoanele juridice
în funcŃie de criteriile de performanŃă?
2. Care sunt principalii utilizator ai situaŃiilor financiare?
3. La ce le sunt utile situaŃiile financiare furnizorilor?
4. Care sunt principalele caracteristici calitative ale informaŃiei oferite de situaŃiile financiare?
5. Ce presupune comparabilitatea?
3
________________________________________________________________________________________________________________
_
2.2. Structura şi conŃinutul BilanŃului
• BilanŃul
Formatul bilanŃului este următorul:
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licenŃe, mărci comerciale, drepturi şi active similare,
dacă acestea au fost achiziŃionate cu titlu oneros
4. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziŃionat cu titlu
oneros
5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuŃie
II. Imobilizări corporale

1. Terenuri şi construcŃii
2. InstalaŃii tehnice şi maşini
3. Alte instalaŃii, utilaje şi mobilier
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuŃie
III. Imobilizări financiare

1. AcŃiuni deŃinute la entităŃile afiliate
2. Împrumuturi acordate entităŃilor afiliate
3. Interese de participare
4. Împrumuturi acordate entităŃilor de care compania este legată în virtutea
intereselor de participare
5. InvestiŃii deŃinute ca imobilizări
6. Alte împrumuturi
4
________________________________________________________________________________________________________________
_
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime şi materiale consumabile
2. ProducŃia în curs de execuŃie
3. Produse finite şi mărfuri
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri
II. CreanŃe
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie
prezentate separat pentru fiecare element.)
1. CreanŃe comerciale
2. Sume de încasat de la entităŃile afiliate
3. Sume de încasat de la entităŃile de care compania este legată în virtutea
4. Alte creanŃe
5. Capital subscris şi nevărsat
III. InvestiŃii pe termen scurt

1. AcŃiuni deŃinute la entităŃile afiliate
2. Alte investiŃii pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un

an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaŃiuni, prezentându-se separat

împrumuturile din emisiunea de obligaŃiuni convertibile
2. Sume datorate instituŃiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5
________________________________________________________________________________________________________________
_
5. Efecte de comerŃ de plătit

6. Sume datorate entităŃilor afiliate
7. Sume datorate entităŃilor de care compania este legată în virtutea
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de

un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaŃiuni, prezentându-se separat

împrumuturile din emisiunea de obligaŃiuni convertibile
2. Sume datorate instituŃiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comerŃ de plătit
6. Sume datorate entităŃilor afiliate
7. Sume datorate entităŃilor de care compania este legată în virtutea
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale
H. Provizioane
1. Provizioane pentru pensii şi obligaŃii similare

2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital şi rezerve
6
________________________________________________________________________________________________________________
_
I. Capital subscris
1. Capital subscris vărsat
2. Capital subscris nevărsat
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Alte rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exerciŃiului financiar
Capitalul propriu "avere a acŃionarilor / proprietarilor" este prezentat sub forma

interesului rezidual al acŃionarilor în activele unei întreprinderi, după deducerea
tuturor datoriilor:
CAPITALURI PROPRII = ACTIVE - DATORII
(EQUITY = ASSETS - LIABILITIES)
• Tratarea elementelor de activ şi de pasiv
Potrivit concepŃiei financiare, activul bilanŃului este definit ca ansamblul mijloacelor utilizate
pentru achitarea datoriilor la scadenŃă, iar pasivul corespunde totalităŃii datoriilor.
Analiza pe baza bilanŃului patrimonial oferă informaŃii importante creditorilor, patrimoniul
reprezentând pentru aceştia garanŃia creditelor acordate, şi acŃionarilor, interesaŃi de valoarea
averii lor.
Acest tip de analiză pune în evidenŃă patrimoniul net al întreprinderii, lichiditatea şi
solvabilitatea, structura financiară (structura mijloacelor economice şi a surselor de finanŃare
ale acestora), echilibrul financiar etc.
7
________________________________________________________________________________________________________________
_
Elaborarea bilanŃului patrimonial, pornind de la bilanŃul contabil, impune o tratare a

posturilor de activ şi de pasiv după criteriile:
pentru activ: gradul de lichiditate (crescător);
pentru pasiv: gradul de exigibilitate (descrescător);
Atât activele, cât şi pasivele sunt structurate în funcŃie de durata lor:
mai mare de un an;
mai mică de un an;
Principalele tratamente la care sunt supuse elementele de activ şi pasiv sunt:
Eliminarea nonvalorilor Nonvalorile (activele fictive) sunt înscrise în activul
bilanŃier, dar care, datorită faptului că nu pot da naştere unui flux de numerar, din
punct de vedere al lichidităŃii, nu au nici o valoare. Activele fictive (cheltuieli de
constituire, cheltuieli dezvoltare) se deduc din activ iar în pasiv se diminuează
capitalurile proprii cu valoarea activelor fictive.
Reevaluarea activelor datorită luării în considerare a valorii reale a acestora. În
bilanŃul contabil, activele se găsesc la cost istoric (cost de achiziŃie sau de producŃie).
În bilanŃul patrimonial, acestea sunt prezentate la valoarea reală, obŃinută în urma
reevaluărilor. Astfel, valoarea activelor supuse reevaluării se majorează sau se
diminuează cu diferenŃa de evaluare, obŃinută în urma comparării valorii activelor
reevaluate cu cea înregistrată în contabilitate. Simultan în pasiv, capitalurile proprii se
corectează în acelaşi sens.
Alte tratări. Pe baza informaŃiilor suplimentare, Ńinând cont de gradul de lichiditate al
activelor (mai mare sau mai mic de un an) se urmăreşte clasificarea corespunzătoare a
acestora, precum şi diminuarea capitalurilor proprii cu valoarea datoriei fiscale
generată de reintegrarea subvenŃiilor pentru investiŃii, concomitent cu creşterea
datoriilor pe termen scurt.
Tratarea unor elemente din afara bilanŃului:

Tratarea activelor corporale deŃinute în leasing se face în funcŃie de evoluŃia
activităŃii;
Efectele scontate neajunse la scadenŃă, reprezentând creanŃe ale întreprinderii
cedate băncii sale, pot fi considerate echivalentul unui credit pe termen scurt.
Astfel, valoarea acestora o va majora pe cea a creanŃelor sub un an şi în mod
corespunzător pe cea a creditelor mai mici de un an;
8
________________________________________________________________________________________________________________
_
• Analiza poziŃiei financiare
PoziŃia financiară reprezintă relaŃia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale unei
întreprinderi.
PoziŃia financiară oferă informaŃii utile unei game largi de utilizatori datorită elementelor care
o influenŃează:
resursele economice pe care le controlează întreprinderea;
structura financiară a întreprinderii;
lichiditatea şi solvabilitatea acesteia;
capacitatea întreprinderii de a se adapta schimbărilor mediului în care operează.
Utilitatea informaŃiilor cu privire la resursele economice controlate de către întreprindere şi
la modificarea acestora în trecut rezidă din posibilitatea anticipării capacităŃii întreprinderii de
a genera lichidităŃi în viitor, precum şi a evaluării aptitudinilor administrative ale conducerii.
InformaŃiile referitoare la structura financiară sunt utile pentru a anticipa nevoile viitoare de
creditare şi şansele întreprinderii de a obŃine finanŃare în viitor. Acestea sunt utile în
anticiparea modului de repartizare a rezultatelor şi fluxurilor de trezorerie viitoare între cei
care au un interes faŃă de întreprindere.
Analiza poziŃiei financiare are ca obiectiv stabilirea punctelor slabe şi tari cu privire la
gestiunea financiară, evidenŃierea cauzelor dificultăŃilor existente, aprecierea capacităŃii
întreprinderii de a-şi acoperi nevoile de finanŃare.
În cadrul documentelor de sinteză, bilanŃul reprezintă principala sursă informaŃională pentru
analiza poziŃiei financiare.
Întrebări
1. Care este structura şi conŃinutul BilanŃului?

2. Ce tratamente se aplică bilanŃului contabil pentru a obŃine bilanŃul patrimonial?
3. Ce reflectă poziŃia financiară?
9
________________________________________________________________________________________________________________
_
2.3. Structura şi conŃinutul contului de profit şi pierdere
• Contul de profit şi pierdere
Contul de profit şi pierdere reflectă tranzacŃiile efectuate pe parcursul unui exerciŃiu financiar
(cele care dau naştere la venituri şi cheltuieli). Formatul contului de profit şi pierdere este
următorul:
1. Cifra de afaceri netă
2. VariaŃia stocurilor de produse finite şi a producŃiei în curs de execuŃie
3. ProducŃia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată
4.
a) Alte venituri din exploatare
b) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
5. Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii şi indemnizaŃii
b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la
pensii
7. Ajustări de valoare privind:
a) imobilizările corporale şi imobilizările necorporale
b) activele circulante, în cazul în care acestea depăşesc suma ajustărilor de
valoare care sunt normale în entitatea în cauză
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obŃinute de la
entităŃile afiliate
10. Venituri din alte investiŃii şi împrumuturi care fac parte din activele
imobilizate, cu indicarea distinctă a celor obŃinute de la entităŃile afiliate
11. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a celor
obŃinute de la entităŃile afiliate
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiŃiile deŃinute ca
active circulante
10
________________________________________________________________________________________________________________
_
13. Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor privind

entităŃile afiliate
14. Profitul sau pierderea din activitatea curentă
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
20. Profitul sau pierderea exerciŃiului financiar.
Prezentarea contului de profit şi pierdere diferă de la o Ńară la alta, datorită particularităŃilor
economice, juridice şi culturale.
Din punct de vedere al modului de prezentare contul de profit şi pierdere poate fi sub formă
de listă sau de cont.
După abordarea structurală a cheltuielilor, contul de profit şi pierdere poate reflecta
cheltuielile după natură sau după funcŃii.
• Analiza performanŃei financiare
PerformanŃa financiară este măsurată cel mai adesea prin intermediul profiturilor şi al
elementelor acestuia pe care entitatea le obŃine pe baza resurselor existente.
InformaŃiile privind performanŃa unei entităŃi sunt utile:
− evaluării variaŃiei potenŃiale a resurselor economice controlabile în viitor de
aceasta;
− previzionării capacităŃii acesteia de a furniza fluxuri de trezorerie;
− aprecierea modului în care aceasta şi-a utilizat resursele.
Printre factorii care pot influenŃa performanŃa unei entităŃi amintim: structura activităŃii,
calitatea resurselor umane, materiale, relaŃiile dintre angajaŃi, politica de motivare a acestora,
calitatea produselor, procesul tehnologic, capacitatea de utilizare a imobilizărilor.
Cuantificarea performanŃei poate fi realizată sub trei aspecte:

Patrimonial unde pornind de la ecuaŃia juridică a bilanŃului: ACTIV –
DATORII = CAPITAL PROPRIU, se determină şi se compară valoarea
entităŃii în două momente diferite: REZULTAT EXERCIłIU N = CAPITAL
PROPRIU (N) - CAPITAL PROPRIU (N-1). Dacă au avut loc şi variaŃii ale
11
________________________________________________________________________________________________________________
_
capitalului social şi distribuire de dividende formula devine: REZULTAT

EXERCIłIU N = CAPITAL PROPRIU (N) - CAPITAL PROPRIU (N-1) –
creşterea (CAPITALULUI SOCIAL) + scăderea (CAPITALULUI SOCIAL)
+ DVIDENDE (distribuite) şi poate fi denaturat de diferitele metode şi criterii
de evaluare a elementelor patrimoniale;
Economic REZULTAT EXERCIłIU N = VENITURI EXERCIłIU N –
CHELTUIELI EXERCIłIU N şi poate fi denaturat de modul de conectare al
cheltuielilor la venituri;
Financiar REZULTAT EXERCIłIU N = CAPACITATEA DE
AUTOFINANłARE EXERCIłIU N – CHELTUIELI CU AMORTIZAREA
ŞI PROVIZIOANELE EXERCIłIU N, unde prin compararea fluxurilor de
încasări şi plăŃi, rezultatul ia forma variaŃiei trezoreriei entităŃii.
Aşa cum am precizat mai sus, după abordarea structurală a cheltuielilor, contul de profit şi
pierdere poate reflecta cheltuielile după natură sau după funcŃii. :
Abordarea contului de profit şi pierdere după natura veniturilor şi cheltuielilor

Caracteristici:
Permite întocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune, inclusiv
determinarea valorii adăugate;
Răspunde necesităŃilor de informare ale întreprinderilor mici şi mijloci;
Permite obŃinerea de indicatori macroeconomici;
Facilitează controlul intern şi extern;
Satisface solicitările de informare ale puterii publice;
Nu este un instrument de informare în luarea deciziilor.
Acest mod de abordare se întâlneşte în sistemele contabile dualiste şi se poate sintetiza

astfel1:
ProducŃia
(-) Consum provenit de la terŃi
(=) Valoarea adăugată
(-) Suma cheltuielilor interne
(=) Rezultat
1
N. Feleagă, I. Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiară, Vol. I, Editura Economică, 1998
12
________________________________________________________________________________________________________________
_
Abordarea contului de profit pe funcŃiuni ale întreprinderii (metoda costului

vânzărilor)
Caracteristici:
Utilă în gestiunea întreprinderii;
Satisface cerinŃele de informare ale managerilor şi investitorilor;
Delimitarea costurilor de producŃie de cele de distribuŃie şi generale de
administrare;
Rezultatele pot fi denaturate de modul subiectiv de repartizare al cheltuielilor.
Acest mod de abordare se întâlneşte în sistemele contabile moniste şi se poate sintetiza

astfel:
Cifra de afaceri
(-) Costul producŃiei vândute
(=) Marja
(-) Suma cheltuielilor interne şi externe, altele decât cele de producŃie
(=) Rezultat
PerformanŃa poate fi evaluată prin:

Analiza structurală şi în dinamică a rezultatelor;
Analiza pe baza soldurilor intermediare de gestiune.
• Analiza pe baza conturilor intermediare de gestiune
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune reaşează informaŃiile oferite de contul de profit şi

pierdere (abordarea după natura cheltuielilor), explicând formarea rezultatului şi lărgind
gama indicatorilor de evaluare a performanŃei economico-financiare.
Schema tabloului soldurilor intermediare de gestiune sub formă listă se poate prezenta astfel:
Nr.
Denumire indicator
rând
1 Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707)
2 Cheltuieli privind mărfurile (ct.607)
3 Marja comercială (rd.1- rd.2)
13
________________________________________________________________________________________________________________
_
Nr.
Denumire indicator
rând
4 ProducŃia vândută (ct.701, etc.)
5 VariaŃia stocurilor (ct.711)
6 ProducŃia imobilizată (ct.721, ct.722, etc.)
7 ProducŃia exerciŃiului (rd.4 +/- rd.5 + rd.6)

8 Consumuri intermediare provenite de la terŃi (gr.60 fără ct.607,
gr.61, gr.62 fără ct.621)
9 Valoarea adăugată (rd.3 + rd.7 + rd.8)

10 SubvenŃii de exploatare (gr.74)
11 Cheltuieli cu impozite taxe şi vărsăminte (gr.63)
12 Cheltuieli cu personalul (gr.64, ct.621)
13 Excedent (deficit) brut din exploatare (rd.9+ rd.10- rd.11-

rd.12)
14 Alte venituri din exploatare (gr.75, ct.781)
15 Alte cheltuieli de exploatare (gr.65)
16 Cheltuieli din exploatare privind exploatarea şi provizioanele

(ct.681)
17 Rezultat de exploatare (rd.13+ rd.14- rd.15- rd.16)

18 Venituri financiare (gr.76, ct.786, ct.788)
19 Cheltuieli financiare (gr.66, ct.686, ct.688)
20 Rezultatul curent (rd.17+ rd.18- rd.19)

21 Venituri extraordinare (ct.771)
22 Cheltuieli extraordinare (ct.671)
23 Rezultat extraordinar (rd.21- rd.22)
24 Rezultatul brut al exerciŃiului (rd.20+ rd.23)

25 Impozitul pe profit (ct.691)
26 Rezultatul net al exerciŃiului (rd.24- rd.25)
14
________________________________________________________________________________________________________________
_
Indicatorii care pot fi calculaŃi pe baza soldurilor intermediare de gestiune sunt: analiza
rezultatului brut al exploatării, analiza rezultatului exploatării, analiza rezultatului aferent
cifrei de afaceri, rate de rentabilitate (comerciale, resurse consumate, economice, financiare).
Întrebări
1. Care este structura şi conŃinutul Contului de profit şi pierdere.

2. Cum se calculează performanŃa unei entităŃi?
3. Care sunt caracteristicile abordării contului de profit şi pierdere după natura veniturilor şi
cheltuielilor?
4. Care sunt caracteristicile abordării contului de profit şi pierdere pe funcŃiuni?
5. Cum se construieşte soldurile intermediare de gestiune?
6. Ce indicatori pot fi calculaŃi pe baza soldurilor intermediare de gestiune?
2.4. Tabloul fluxurilor de trezorerie
• Tabloul fluxurilor de trezorerie. Necesitate şi clasificare
Conform normei americane FAS 95, tabloul fluxurilor de trezorerie evidenŃiază variaŃia
lichidităŃilor şi a cvasilichidităŃilor (investiŃiile pe termen scurt, cu o exigibilitate de
maximum trei luni).
Fluxurile de trezorerie sunt definite de către Organismul internaŃional de normalizare, prin
norma sa IAS 7, drept totalitatea intrărilor şi ieşirilor de lichidităŃi (fonduri disponibile,
depozite la vedere) şi echivalente ale acestora (plasamente pe termen scurt, sub trei luni ,
foarte lichide, necesare respectării angajamentelor de trezorerie) generate de activităŃile de
exploatare, de investiŃii şi de finanŃare.
Reflectând gestiunea trezoreriei, în cadrul fluxurilor nu se regăsesc mişcările între elemente
de lichidităŃi sau echivalente ale lor.
Tabloul fluxurilor de trezorerie s-a impus prin necesitatea informaŃiilor cu privire la modul de
obŃinere şi de utilizare a lichidităŃilor şi echivalentelor acestora. Avantajele sale sunt definite
de:
explică modul în care operaŃiile desfăşurate de întreprindere au influenŃat
nivelul trezoreriei, examinând investiŃiile făcute (utilizări ale disponibilităŃilor)
şi deciziile financiare (surse ale disponibilităŃilor);
permite evaluarea capacităŃii întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie
viitoare şi de a-şi achita datoriile (dividende sau rambursare de credite);
15
________________________________________________________________________________________________________________
_
evidenŃiază relaŃia existentă între profitul şi fluxurile de trezorerie aferente

activităŃii comerciale;
oferă informaŃii utile în elaborarea modelelor de stabilire a valorii
întreprinderii;
favorizează efectuarea de comparaŃii între întreprinderi privind performanŃele
activităŃii curente ale acestora;
reflectă legătura dintre activele existente şi oportunităŃile de creştere ale
întreprinderii. Acestea din urmă presupun investiŃii noi, având ca sursă
primară disponibilităŃile obŃinute din folosirea activelor deja existente.
Un aspect important în determinarea şi valorificarea fluxurilor de trezorerie îl reprezintă

clasificarea acestora în funcŃie de activitatea de exploatare, de finanŃare şi de investiŃii:
Fluxurile de trezorerie generate de activitatea de exploatare. Sunt considerate a fi
cel mai important indicator privind "sănătatea" financiară pe termen scurt a
întreprinderii. Fluxurile de trezorerie generate de activitatea de exploatare corespund
operaŃiilor desfăşurate în mod normal de către întreprindere, reprezentând, în esenŃă,
diferenŃa dintre încasări şi plăŃi, inclusiv taxe. Sunt considerate fluxuri de trezorerie
aferente exploatării:
încasările obŃinute din vânzarea de bunuri, prestarea de servicii şi executarea
de lucrări;
încasările ce provin din redevenŃe, onorarii, comisioane şi alte venituri;
încasările sau plăŃile provenite din dobânzi şi dividende;
plăŃile corespunzătoare datoriilor către furnizorii de bunuri şi servicii;
plăŃile în favoarea salariaŃilor şi în contul acestora;
plăŃile şi rambursările de impozite atunci când nu corespund activităŃilor de
investiŃii şi finanŃare;
etc.
Fluxurile de trezorerie generate de activitatea de investiŃii. EvidenŃiază operaŃiile
legate de vânzarea sau cumpărarea de clădiri, echipamente productive, acordarea de
împrumuturi şi sumele obŃinute în urma rambursării acestora, vânzarea sau
cumpărarea de titluri de participare, etc. Sunt considerate fluxuri de trezorerie aferente
activităŃii de investiŃii:
încasări obŃinute în urma vânzării de active imobilizate;
16
________________________________________________________________________________________________________________
_
încasări din vânzarea de titluri de participare sau alte titluri de creanŃă, şi din
vânzarea de participaŃii;
încasări generate de rambursarea împrumuturilor şi a avansurilor de trezorerie
(exceptându-le pe cele acordate de către o instituŃie financiară);
plăŃi efectuate pentru cumpărarea de active imobilizate (inclusiv cele cu
privire la cheltuielile de dezvoltare capitalizate şi imobilizările obŃinute în
regie proprie);
plăŃi generate de achiziŃionarea de titluri de participare sau alte titluri de
creanŃă şi de participaŃii;
avansurile de trezorerie şi împrumuturile acordate;
etc.
Fluxurile de trezorerie generate de activitatea de finanŃare. Au ca obiect mărimea
capitalurilor întreprinderii (proprii şi împrumutate). Sunt considerate fluxuri de
trezorerie aferente activităŃii de finanŃare:
încasări generate de emisiunea de acŃiuni sau de alte instrumente de capital;
încasări generate de împrumuturi obligatare, bancare, ipotecare şi de alte
împrumuturi pe termen scurt sau lung;
plăŃi generate de rambursarea în numerar a sumelor împrumutate;
plăŃi ale dividendelor către acŃionari;
plăŃi către acŃionari pentru a achiziŃiona sau răscumpăra acŃiunile
întreprinderii;
etc.
• Determinarea fluxului de trezorerie
Determinarea fluxurilor de trezorerie generate de activitatea de exploatare. Sunt

folosite două metode:
Metoda directă – presupune evidenŃierea încasărilor şi a plăŃilor brute:
17
________________________________________________________________________________________________________________
_
Metoda indirectă – se bazează pe ajustarea rezultatului Ńinând cont de

elementele care îl influenŃează dar nu au caracter monetar precum şi cele
dependente de ciclul fondului de rulment (variaŃia elementelor necesarului de
fond de rulment):
− profitul înaintea impozitării se adună;
− pierderile înaintea impozitării se scad;
− cheltuielile nemonetare sunt adunate;
− veniturile nemonetare sunt scăzute;
− creşterile elementelor de activ circulant sunt scăzute;
− diminuările elementelor de activ circulant sunt adunate;
− creşterile elementelor de datorii din exploatare sunt adunate;
− diminuările elementelor de datorii din exploatare sunt scăzute;
− scăderea efectelor presupuse de fluxurile de trezorerie aferente

activităŃilor de investiŃii şi de finanŃare.
18
________________________________________________________________________________________________________________
_
Întrebări
1. Care este utilitatea fluxului de trezorerie?

2. Cum pot fi clasificate fluxurile de trezorerie?
3. Cum se poate determina fluxul de trezorerie din activităŃi de exploatare?
4. Cum se cuantifică diminuările elementelor de activ circulant prin metoda indirectă?
Bibliografie Unitatea de învăŃare 2
1. N. FELEAGĂ, I. IONAŞCU – Tratat de contabilitate financiară, Vol. I, Editura

Economică, 1998.
2. Gh. POPESCU, V. A. POPESCU, C.R. POPESCU – Contabilitatea conformă cu
directivele europene, Editura Gestiunea, Bucureşti, 2006
19

C2 - de La Situatiile Re de Raportare La Indicatorii de Performanta - 2003

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C2 - de La Situatiile Re de Raportare La Indicatorii de Performanta - 2003

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Unitatea de învăŃare 2 DE LA SITUAłIILE FINANCIARE DE RAPORTARE LA INDICATORII DE PERFORMANłĂ

DE LA SITUAłIILE FINANCIARE DE RAPORTARE LA INDICATORII DE

2.1. SituaŃiile financiare anuale întocmite de persoanele juridice .

Cuprinsul situaŃiilor financiare anuale

2.2. Structura şi conŃinutul BilanŃului contabil.

2.3. Structura şi conŃinutul Contului de profit şi pierdere

Contul de profit şi pierdere

2.4. Tabloul fluxurilor de trezorerie

Tabloul fluxurilor de trezorerie. Necesitate şi structură

Bibliografie Unitatea de învăŃare 2

OBIECTIVELE UNITĂłII DE ÎNVĂłARE 2

• Însuşirea cunoştinŃelor necesare pentru a înŃelege structura şi conŃinutul

2.1. SituaŃiile financiare anuale întocmite de persoanele juridice

• Cuprinsul situaŃiilor financiare anuale

− note explicative la situaŃiile financiare anuale simplificate. OpŃional, ele pot

• Utilizatorii situaŃiilor financiare anuale

Principalii utilizator ai situaŃiilor financiare sunt:

investitorii actuali şi potenŃiali;

• Caracteristicile calitative ale situaŃiilor financiare anuale

Caracteristicile calitative sunt atributele care determină utilitatea informaŃiei oferite de

Pentru ca informaŃia să fie relevantă şi credibilă trebuie să: oportună, beneficiile să

2.2. Structura şi conŃinutul BilanŃului

Formatul bilanŃului este următorul:

II. Imobilizări corporale

III. Imobilizări financiare

III. InvestiŃii pe termen scurt

IV. Casa şi conturi la bănci

D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un

1. Împrumuturi din emisiunea de obligaŃiuni, prezentându-se separat

5. Efecte de comerŃ de plătit

E. Active circulante nete/datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de

1. Împrumuturi din emisiunea de obligaŃiuni, prezentându-se separat

1. Provizioane pentru pensii şi obligaŃii similare

III. Rezerve din reevaluare

VI. Profitul sau pierderea exerciŃiului financiar

Capitalul propriu "avere a acŃionarilor / proprietarilor" este prezentat sub forma

(EQUITY = ASSETS - LIABILITIES)

• Tratarea elementelor de activ şi de pasiv

Elaborarea bilanŃului patrimonial, pornind de la bilanŃul contabil, impune o tratare a

Tratarea unor elemente din afara bilanŃului:

• Analiza poziŃiei financiare

1. Care este structura şi conŃinutul BilanŃului?

2.3. Structura şi conŃinutul contului de profit şi pierdere

• Contul de profit şi pierdere

13. Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor privind

• Analiza performanŃei financiare

− aprecierea modului în care aceasta şi-a utilizat resursele.

Cuantificarea performanŃei poate fi realizată sub trei aspecte:

capitalului social şi distribuire de dividende formula devine: REZULTAT

Abordarea contului de profit şi pierdere după natura veniturilor şi cheltuielilor

Acest mod de abordare se întâlneşte în sistemele contabile dualiste şi se poate sintetiza

(-) Consum provenit de la terŃi

(=) Valoarea adăugată

(-) Suma cheltuielilor interne

Abordarea contului de profit pe funcŃiuni ale întreprinderii (metoda costului

Acest mod de abordare se întâlneşte în sistemele contabile moniste şi se poate sintetiza

(-) Costul producŃiei vândute

(-) Suma cheltuielilor interne şi externe, altele decât cele de producŃie

PerformanŃa poate fi evaluată prin:

• Analiza pe baza conturilor intermediare de gestiune

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune reaşează informaŃiile oferite de contul de profit şi

Bibliografie Unitatea de învăŃare 2