Sunteți pe pagina 1din 25

Incursiune în definirea şi

abordarea calităţii de-a lungul


vremii
Calitate
 unul dintre cele mai vechi concepte

 des întâlnită în multe domenii: filosofie,


învăţământ, artă, psihologie, economie,
ştiinţe tehnice etc.

 extrem de dificilă definirea sa unitară


 originea exactă a acestui concept este
necunoscută
 Vechii egipteni au definit calitatea prin
instituirea unor măsuri drastice de control
în construcţii (mormântul regelui Khufu -
anul 2700, El Giza - toleranţa pe fiecare
faţă a piramidei era de 230 m ± 0,1m.
 Codul lui Hammurabi (1728-1686 î. Chr.)
- lege a calităţii în construcţii: pedepse
relativ dure pentru arhitecţii constructorii
şi meşterii care nu îndeplineau “cerinţele
clienţilor” şi pentru cei ale căror
construcţii provocau accidente
beneficiarilor lor

3
 China antică (secolul al V-lea î.Chr.)
-cca. 30 de unităţi care se ocupau în
principal de problemele calitative ale
producţiei de mătase.
 chinezii - „părinţii calitologiei” - preocupări
de creare a unor instrumente de măsură şi
etalonare pentru evaluarea lungimilor,
capacităţilor şi greutăţilor.

4
 În Mesopotamia şi în cetăţile greceşti -
“agoranomi şi metronomi” a căror
îndeletnicire principală era de control al
calităţii unor produse şi de control al
unităţilor de măsură şi de greutate.

5
 Arthasastra (sec. al IV-lea Î.Chr.) cuprinde
numeroase informaţii despre :

 standarde pentru aprecierea calităţii aurului;


 proceduri pentru testarea eşantioanelor de aur;
 testarea materialelor utilizate în procesul de
prelucrare a aurului;
 specificaţii ale metodelor de lucru utilizate în
producerea aurului;
 standarde utilizate pentru măsurare şi pentru
greutate.
 în era pre-industrială cantitatea şi
calitatea bunurilor defineau o tranzacţie
economică.
 forma comună de control al calităţii era
inspecţia realizată de cumpărător în
momentul achiziţionării produsului, sub
regula legii comune Caveat Emptor,
care îşi are rădăcinile în dreptul anglo-
saxon.

13
 Pentru produsele complexe, Caveat
Emptor era substituit de:

- un mecanism bazat pe acţiuni punitive;

- un mecanism bazat pe utilizarea mărcilor


producţie de sau a mărcilor de comerţ.
 în Evul Mediu, cu excepţia unor republici
comerciale cum ar fi Veneţia sau Lübeck,
statul nu joacă un rol determinant în
industrie

 ca reacţie, în Europa, începând din secolul


XI şi până în secolul XVI meseriaşii şi
negustorii se asociază în baza unor relaţii
mutuale, formând breslele

14
 S-au instituit specificaţii tehnice pentru
materiale, procese şi produse, un control
al exporturilor şi menţinerea standardelor
pentru calitatea bunurilor

 reputaţia produselor nu se clădea prin


intermediul publicităţii ci prin calitatea lor
Ţările Române
- preocuparea domnitorilor pentru
reglementarea şi supravegherea comerţului
pentru protecţia “norodului de oameni proşti”
“Precupeţia” era strict reglementată (sec.
al XVIII–lea): “matrapazlacul” oprit, “nartul”
se fixa prin înţelegere cu breslele, “se opria
luarea în buti, burii mari şi în saci aruncaţi pe
aici, pe acoalea, fieşunde a pucioasei, silitrei,
rachiului, ierbii de puşcă”. Se dezinfectau
prăvăliile “unui mort de oftica.

15
Sub domnia lui Nicolae-Vodă Caragea, poliţia
comunală controla “igiena publică şi
măturarea coşurilor”, iar Mihail Şuţu a dat un
“pitac Agiei” prin care se fixează nartul cărnii.

16
Sub Alexandru Moruzzi-Vodă au fost
pedepsiţi „şapte măcelari nesupuşi care
au provocat lipsa de carne, iar brutarul
Cristache, care a vândut pâine cu lipsă la
cântar este bătut la tălpi, pus la trei
răspântii în mijlocul târgului şi apoi trimis
la ocnă.

17
 Alexandru Mavrocordat se plimba incognito
prin oraş “cu falanga după el” pregătit să
bată la tălpi pe măcelarii şi brutarii care
vindeau “marfă proastă sau cu cumpene
strâmbe”. Tot el arunca pe uliţe “care
întregi de pâine şi de carne pentru
pedepsirea negustorilor hapsâni.

18
 Regulamentele Organice menţionează că
“Departamentul Treburilor din Lăuntru veghea
la aprovizionarea cu cele trebuincioase
traiului populaţiei, controla şi ţinea evidenţa
strictă a preţurilor produselor în special a
făinii şi a cărnii, precum şi a măsurilor şi
greutăţilor.

21
 în S.U.A. apar primele preocupări în
domeniul standardizării calităţii (1793) -
sistem de fabricaţie standardizat, bazat pe
interschimbabilitate, toleranţă şi
standardele industriale.
 calitatea începe să devină conformitatea cu
referenţialul recunoscut – standardul -
definirea în mod obiectiv a verificărilor
pentru a stabili dacă o piesă este conformă
cu originalul sau cu desenul aferent.

19
Puncte de reper ale evoluţiei conceptului
de calitate în perioada preindustrială
 Comuna primitivă:
- Om şi necesităţi elementare - Omul
acceptă eroarea
- Comunităţi umane - Apariţia pieţelor de
desfacere; Separarea producătorului de
consumator; Posibilitate de alegere,
progres.
 2700 î.Chr. - Ridicarea piramidelor la El Giza
Instituire de măsuri drastice pentru controlul
calităţii
 2500-2101 î.Chr. - Sumerienii introduc
primele greutăţi standardizate şi unităţi de
lungime Dezvoltarea comerţului
 1800 î.Chr. Ateliere mici pentru producţie
Volum mic de muncă specializată.
 Sec. IX-VIII î.Chr. China: Dinastia Zhu –
decret privind comerţul Imposibilitatea
introducerii pe piaţă a produselor ce nu
corespund standardelor

23
 Sec. IV î.Chr. India:.Arthasastra Instituirea
standardelor utilizate pentru măsurare şi
greutate, a standardelor pentru aprecierea
calităţii şi a specificaţiilor metodelor de
lucru.
 30 î.Chr. - Roma antică (Octavianus):
sistem uniform de unităţi de măsură,
standarde pentru realizarea lucrărilor de
construcţii. Dezvoltarea de instrumente de
măsură de precizie, generalizarea tehnicilor
de construcţii în tot imperiul.

24
 300 d.Chr. Inscripţionarea armelor cu
numele meşterului Trasabilitate produs
 Sec. VII Coranul transmite ideea de căutare

a îmbunătăţirii, a perfecţiunii.
 Sec. XI-XIV Europa: organizare în bresle.

Asigurarea calităţii în mod informal, investiţii


în limitele personale ale cunoaşterii
economice. Constituire organisme si
comitete de inspecţie.

25
 Sec. XIII Ţările Române: preocupări
privind calitatea produselor pe piaţă.
Instituire mecanisme de control şi
modalităţi de pedepsire a abaterilor.

 Sec. XIV Germania: mărci de fabrică la


scara largă.Trasabilitate şi atragerea de
noi clienţi.
 Sec. XV-XVI Veneţia, Rusia, Germania,
Franţa: decrete privind controlul calităţii de
către autorităţile statului. Reguli obligatorii
ce trebuie respectate pe parcursul
procesului de producţie.
 Secolul XVII (1690) Nicholas Barbon:
Discurs despre comerţ. Diseminarea
informaţiilor privind calitatea, definită în
acest moment în mod subiectiv şi
experimental.
 “Calitatea mărfurilor este determinată în funcţie
de culoare, sunet, miros, gust, alcătuire şi formă.
Diferenţele calitative între mărfuri sunt foarte
greu de determinat. Acele organe care sunt
judecătorul pentru aceste caracteristici nu sunt
absolut deloc uniforme; câţiva oameni consideră
că văd foarte bine, alţii consideră că aud foarte
bine, iar alţii consideră că au simţul gustului sau
al mirosului mai dezvoltat. Şi fiecare om are o
părere foarte bună despre abilităţile sale; în
aceste condiţii fiind foarte greu să găseşti un
judecător care să poată spune care este cel mai
bun”.
 Secolul XIX(1832) Charles Babbage: On
the Economy of Machinery and
Manufactures. Un nou domeniu cu referire
directă la calitate: managementul
operaţional.

S-ar putea să vă placă și