REDRESOARE CU DIODE

Clasificarea redresoarelor

Redresorul este un convertor static de putere care face conversia unei tensiuni alternative intr-o tensiune continua, sensul energiei fiind de la reteaua de c.a. spre consumatorii de c.c. Redresorul construit cu diode, datorita conductiei unidirectionale a acestora, furnizeaza curent redresat cu 0 singura polaritate si, fiind necomandat, 0 tensiune redresata fixa, de aceeasi polaritate. Notatiile utilizate sunt Ua pentru valoarea medie a tensiunii redresate si Id pentru valoarea medie a curentului redresat al redresorului.

o schema de redresor contine, in general, un transformator (po ate lipsi cand redresorul se conecteaza direct la retea), filtre, diodele redresoare cu elemente de protectie ale acestora la supratensiuni si scurtcircuit (elementele de protectie au fost analizate in capitolul 2 si, pentru simplificarea schemei, nu vor mai fi reprezentate). Diodele conduc succesiv, dupa 0 anumita regula, indit in timpul unei perioade corespunzatoare frecventei retelei au loc un anumit numar de comutatii ale curentului de sarcina, de la 0 dioda care a condus la urmatoarea care intra in conductie,

Clasificarea redresoarelor (schemelor de redresare) se poate face dupa mai multe criterii: 1. Dupa felul tensiunii alternative de alimentare:

a) redresoare monofazate - sunt redresoarele alimentate de la 0 sursa monofazata de tensiune alternativa; din aceasta categorie fac parte redresorul monoalternanta ~i redresorul bialternanta (cu punct median sau in punte);

b) redresoare trifazate - sunt redresoarele alimentate de la 0 sursa trifazata de tensiune alternativa; cele mai cunoscute conexiuni (nu neaparat si utilizate, dupa cum se va vedea in continuare) sunt: redresorul trifazat cu punct median, redresorul in stea hexafazata cu punet median, redresorul trifazat in punte, redresorul cu dubla stea si transformator interfaza, redresoare duodecafazate (cu 12 pulsuri ale tensiunii redresate pe 0 perioada a tensiunii retelei);

2. Dupa posibilitatea de reglaj a tensiunii de iesire:

a) redresoare necomandate - sunt redresoarele care furnizeaza 0 tensiune de valoare medie U, constanta; ele sunt construite numai cu diode;

b) redresoare comandate - sunt redresoarele care furnizeaza 0 tensiune de valoare medie Ua, reglabila ca nivel; aceste redresoare sunt construite cu dispozitive semiconductoare comandate (tiristoare sau tiristoare si diode, tranzistoare);

3. Dupa modul de grupare a fazelor tensiunilor alternative (infasurarilor) care fumizeaza tensiunea redresata:

a) redresoare de tip paralel (Pm) la care cele m faze alternative (inIa~urari), fiecare in serie cu dioda sa, sunt grupate in stea ~i apar in paralel in raport cu bornele de iesire ale redresorului; redresorul contine m diode, valoarea instantanee a tensiunii redresate fiind egala cu valoarea instantanee a celei mai pozitive tensiuni din cele m; din aceasta categorie fac parte redresorul monofazat bialtemanta cu punct median (P2), redresorul trifazat cu punct median (P3) si redresorul in stea hexafazata cu punct median (P6);

b) redresoare de tip dublu paralel (DPm) la care cele m faze alternative (inIa~urari) sunt grupate tot in stea, insa se utilizeaza 2m diode; valoarea tensiunii redresate in fiecare moment este egala cu diferenta dintre cea mai pozitiva si cea mai negativa tensiune altemativa; exemple sunt: redresorul monofazat bialternanta in punte (DP2), redresorul trifazat in punte avand transformatorul cu secundarul in stea (DP3);

• Sarcina rezistiv-inductiva - conexiunea serie (R+roL)

Schema redresorului si formele de unda sunt prezentate in figura 3.4, respectiv in figura 3.5.

Ip

u
Us
r;p
Ud
cp
Id

r;p

ul uD cp

Ip Id -u
nt cp
Figura 3.5 Figura 3.4

in intervalul de conductie al diodei D putem scrie:

sau

U . R L di

sm <p = id + co -

d<p

unde:

<p = cot

valoarea efectiva a tensiunii redresate este:

{ 1 B }1I2 U 28-sin28

Ud(RMS) = -JU2 sin ' qidrp =-.----

21t 0 2 21t

Valoarea medie a curentului redresat este:

U, U 1- cos O

Id=-=----

R 1tR 2

Evident, avem ~i pentru curentul secundar Is(Av)= Id.

• Sarcina rezistiv-capacitlva - conexiunea paralel (Rile)

Schema redresorului si formele de unda sunt date in figura 3.7, respectiv figura 3.8.

2

Us
:31/ r;p

Ud

0:
Ip Id Id
Ie }d

C R Ie Figura 3.7

Figura 3.8

in reprezentarea formelor de unda din figura 3.8 s-a presupus ca condensatorul are 0 capacitate suficient de mare astfel incat, in regim permanent, acesta nu se descarca complet si, deci, incarcarea reincepe de la 0 valoare pozitiva Urn.

in intervalul de conductie e al diodei curentii sunt:

. U.

lR =-sm<p R

. dUd dus

1 =C-=roC-=roCUcos<p

c dt d~

unde Us este tensiunea din secundarul transformatorului:

Us = U sin <p

Valoarea medie a tensiunii redresate este:

1 [13 2n+a 1 U [13 2n+a - cP-J3 ]

U, =-. fUCid<p+ fUCdd<p =-. fsin<pd<p+sinB· f e tg S drp =

21t a 13 21t a 13

3.3.2. Redresorul monofazat bialternanta

• cu punct median ~i sarcina rezistiva R.

Schema redresorului monofazat bialtemanta cu punct median (priza mediana a secundarului transformatorului monofazat) functionand cu sarcina rezistiva este data in figura 3.9, iar formele de unda semnificative sunt date in figura 3.10.

Se observa ca unghiul de conductie al unei diode este 8=1t, iar numarul de pulsuri ale tensiunii redresate intr-o perioada este q=2.

3

'~l

Figura 3.9

Pentru <p E (0, rt) avem UsI>0>Us2, deci dioda DI conduce si D2 este blocata. Rezulta: ua = u» = U sin o

U. I.

id = isl = - sm<p = sm<p

R

uoz = Us2 - ua = - 2 U sin <p

Pentru <p E (7t,27t) avem Us2>0>UsI, deci dioda D2 conduce si DI este blocata, Rezulta:

l~

:

IiJ

Ud = Us2 = - U sin <p id = is2 = - 1 sin <p

UD! = u» - ua = 2 U sino

2U - - - - - - --

Figura 3.10

Valoarea medie a tensiunii redresate este:

1". 2U

Ud =- JUsm<p=-

7to 7t

iar valoarea efectiva a tensiunii redresate este:

I I

[ ]- [ ]-

1" . 2 2 1" 1" 2 U

U d(RMS) = - J (U sm <p) de = U - J d<p - - J cos 2<p de = r;::;

7t 0 27t 0 27t 0 V 2

Tinand cont ca sarcina este rezistiva, valoarea medie a curentului redresat este:

_ Ud _ 2 U _ 21 Id------

R 7tR 7t

iar valoarea efectiva este:

4

_ U d(RMS) _ U _ I _ 1t Id(RMs) - R - R J2 - J2 - 2J2 Id

Puterea de curent continuu debitata de redresor in sarcina este:

Tinand cont ca am neglijat pierderile de putere din redresor, puterea furnizata de transformator redresorului este egala cu:

Rezulta randamentul redresorului:

Pd 8 T1=-=-~08

'j 2'

Ps 1t

Valoarea medie a curentului prin diode (egal cu eel printr-o infasurare secundara)

este:

iar valoarea efectiva a lui este:

_ _ Id(RMs) _ 1t

h(RMs) - Is(RMs) - J2 - 4" Id

• cu punct median ~i sarcina putemie-inductiva

Pe intervalul (0, 1t] dioda Dl conduce si dioda D2 este blocata, iar pe intervalul (n,

21t] conduce D2 ~i este blocata Dl (figura 3,11), Rezulta, ~i in acest caz:

{Us! =Usin<p, <pE(O,1t]

ud =

U s2 = - U sin <p, <p E (1t,21t]

daca se neglijeaza fenomenul comutatiei (Lc=O)

5

R L

I ' I' I{J

\ " JI 2J1\ " 3J1

"d~

id_~1{J l.i

+

Figura 3.11

t ~!2 ~!2

_[fhl_J_ =.FI::::Ft.. + .-------------.

o n: 2n 0 n 2 t: 0 n: 2n

Figura 3.13

Figura 3.12

Pentru curentul printr-o semiinfasurare secundara avem:

iar pentru curentul primar avem:

Ip(AV) = 0,

Tensiunea redresata avand aceeasi forma ca cea din cazul functionarii pe sarcina rezistiva, rezulta:

2U 1t

UdO-~ U=-UdO

1t 2

deci

U 1t

U (RMS) = Ji = 2Ji . U dO = 1,11 . U dO

• cu punct median ~i sarcina rezlstiv-capaeltiva - conexiunea paralel (Rile)

Cu originea de timp In <p= 0 ecuatiile curentilor din circuit (figura 3.15), pe intervalul de incarcare al condensatorului [a,f3] sunt:

. U.

lR = -sm<p R

6

du

iC = c- = coCU coso d<p

id = iR + iC = U (! sin o + COCCOS<p)

Cu notatiile din figura 3.16:

a = unghiulla care dioda incepe sa conduca ; e = unghiul de conductie al diodelor ;

f3 = unghiulla care dioda se blocheaza ; putem scrie:

idl = 0 ~_!_sin~+ roCcos~= o~ tg~= -roRC ~

<p= ~ R

~ ~= 1t - arctg(roRC), ~ E [%, 1t]

+.

Id

Figura 3.15

Figura 3.16

o t) 0,58

~

1.73

! 3,85

0;,

10

I
f\-~ !
\ ~ f~
a\ ~ !
....... _j ~o %

40 to 60

30

o 0 0 090

40 80 120 160 &:It

-

u 0,6~

O,S /
V
us
0,4
0,2
0 Figura 3.17

20° ~Oo 60°30°90° 130o-~=arc tgwRC

«-

o 053 1 : 3,65

, U3wRC

Figura 3.18

Tensiunea redresata este data de relatia:

7

'1'-13

V sin ~·e !gj3 , <pE(~,1t+ a 1

Rezulta valoarea medie a tensiunii redresate:

1 1t+(1 1 13 1 7t+(1 'I' -13

Vd = - J Udd<p= - JVsin<p+- J Usin o-c tgJ3 de =

1t (1 1t(1 1t 13

V V . ~ ((1+"-13 J V V

=-(eosa-eos~)+ sm .tg~ e tgJ3 -1 =-(eosa-eos~)+-tg~(sina-sin~)

1t 1t 1t 1t

• in punte cu sarcina rezistiva R

Daca consideram tensiunea secundara, Us = V sin <p, fermata din tensiunile (masurate

fata de un punet seeundar median fietiv, figura 3.19):

1 IV. . 1 IV·

U sl = 2" u s ="2 SIn <p ~I U s2 = 2" u s ="2 SIn <p ~ Us = U sl - U s2 ,

formele de unda earaeteristiee (figura 3.20) au aceeasi alura eu eele de la redresorul monofazat bialternanta eu punet median.

1,jp
lp D3
IIp(~)ii I~ R udp
"
D4 Figura 3.19

Pentru <p E (0, rt) avem us>O, deei diodele D, si D4 eondue, D2 si D3 sunt bloeate. Rezulta:

ua = Us = V sin <p

V. I .

id = is = R sm <p = sm <p

UD2 = UD3 = - Us = - V sin <p

Pentru <p E (1t,21t) avem us<O, deei aeum eondue diodele D2 si D3, iar D, si D4 sunt bloeate. Rezulta:

ua = Us = - V sin <p

id = - is = - I sin <p

Figura 3.20

8

UD4 = UD! = Us = U simp

Relatiile de calcul stabilite la redresorul bialternanta cu punct median raman valabile (cu observatia Iacuta privind amplitudinea secundara U), deci avem:

- valoarea medie a tensiunii redresate:

17t. 2U

Ud=-JUsm<p=-

1to 1t

- valoarea efectiva a tensiunii redresate:

- valoarea medie a curentului redresat:

_ Ua _ 2 U _ 21 Id------

R 1tR 1t

- valoarea efectiva a curentului redresat:

U d(RMS) U 1 1t

Id(RM)= =--=-=--Id

S R RJ2 J2 2J2

- randamentul redresorului:

Pd 8 11=-=-~08

'1 2'

Ps 1t

- valoarea medie a curentului prin diode

valoarea efectiva a curentului prin diode:

• in punte cu sarcina puternic lnductiva

Daca consideram curentul redresat constant (figura 3.21), formele de unda caracteristice sunt prezentate In figura 3.22. Functionarea redresorului este analoga cu cea pentru sarcina rezistiva,

Curentul secundar si primar ip au forma din figura 3.22, valoarea lor medie fiind nula,

9

Valoarea efectiva a curentului secundar (respectiv primar) este:

Figura 3.21

Tensiune redresata are aceeasi forma ca in cazul sarcinii rezistive, deci relatiile de calcul aferente raman valabile.

Pentru dimensionarea diodelor relatiile de calcul sunt:

- valoarea medie a curentului:

Id b(AV)= 2

- valoarea efectiva:

Id h(RMS) = J2

- tensiunea inversa maxima repetitiva:

URRM= U

I

[

I

rp

rp

rp

rp

i, !-----+-T

_h

nj

rp

Figura 3.22

10

Lucrare de laborator

Circuite de comanda in faza

1. Scopul Iuerarii

Lucrarea i~i propune sa prezinte circuitele de comanda in faza, plecand de la cele discrete spre cele specializate. Un obiectiv important 11 reprezinta insusirea cunostintelor practice legate de utilizarea circuitului integrat ~AA 145.

2. Introducere teoretica

2.1. Particularitatlle comenzii pe poarta a tiristorului

De obicei producatorul de tiristoare indica valorile curentului de poarta IGT ~i tensiunii de poarta UGT care asigura amorsarea la 0 temperatura de 25°C. Astfel, pentru tiristoarele de mica putere TIN* produse de IPRS Baneasa, aceste marimi au valorile IG1=1 OmA, UG1=IV. Aceste date sunt valabile pentru un regim de curent continuu, dar ele pot fi folosite si intr-un regim de comanda in impulsuri, daca impulsurile de

comanda au forma rectangulara cu 0 durata mai mare de 20-100 /-lS (in functie de tipul tiristorului). in v AK cazul cand durata impulsurilor de

-l--~=======:V:.)_B-O____; comanda este mai mica este necesar

sa se mareasca in mod corespunzator amplitudinea lor.

In cazul cand tiristorul este amorsat (vezi figura 5.1.a), curentul trece prin dispozitiv (si prin sarcina) numai cat timp iA > IH .

Fig.S.1.a

ll(wt)
wt
I I
I ~ I r IJt
I
UT(wt) I
wt
I I
I I I I
I I
18 '1\ 13
wt
Fig. 5.2 Se poate obtine

un redresor cu tensiune Fig. S.I.b

continua reglabila, denumit ~i redresor comandat (figura 5.1.b), daca comanda prin intermediul curentului de grila (iG) se Intarzie, mai mult sau mai putin, in raport cu inceputul altemantelor pozitive. Functionarea acestui ci~cuit este ilustrata de diagramele din figura 5.2. In multe cazuri intarzierea la amorsare este exprimata prin unghiul aa (denumit unghi de comanda), corespunzator timpului de intarziere fa:

aa = wta,

unde OJ este pulsatia tensiunii retelei de alimentare.

Modificarea acestui unghi se obtine cu ajutorul unor circuite electronice denumite circuite de comanda in faza (sau circuite de formare a tensiunii de comanda in faza).

2.2. Circuite de comanda in faza a tiristoarelor cu componente discrete

Cele mai multe scheme de comanda folosesc drept sursa de energie pentru amorsarea tiristorului chiar tensiunea de alimentare a dispozitivului, care poate fi 0 tensiune alternativa (fig. 5.3.a, b, c), sau 0 tensiune pulsatorie obtinuta dupa 0 redresare dubla-altemanta (fig. 5.3.d).

Zs r Zs

D

a) b)

Zs r ~~--~~

c) d)

Fig. 5.3

In schema din fig. 5.3.a tiristorul amorseaza cand valoarea instantanee a tensiunii de alimentare u satisface egalitatea:

u = IaT(Re + Rs) + UGT+ VD

unde VD este caderea de tensiune pe dioda (~0,6 V), Rs este rezistenta de sarcina, iar I GT respectiv

U GT sunt valorile curentului ~i tensiunii de poarta

U(wt) care asigura amorsarea sigura a tiristorului.

Schema din fig. 5.3.a permite un reglaj al o t unghiului de comanda in faza (prin crcsterca rezistentei Rc) pana la unghiul maxim ~(max)= 90°.

Cl:' a Aceleasi performante se obtin ~i cu schema din fig. 5.3.b. Aici, unghiul de comanda creste cu marirea

Fig. 5.4 constantei de timp 'F Re Ce.

Schema din figura 5.3.c permite obtinerea unor valori ~ >90°. Condensatorul Ce se incarca prin dioda Dl pana la valoarea de varf (-Umax) in timpul altemantei negative (cand tiristorul este blocat). Atunci cand tensiunea de alimentare incepe sa creases, dioda Dl se blocheaza si apare in circuitul de descarcare rezistenta Re. Constanta de timp la descarcare fiind mult mai mare decat la incarcare (Re » Rs), este posibil, prin ajustarea (in sensul cresterii) rezistentei Re, ca la sfarsitul alternantei negative sa avem inca 0 tensiune negativa pe condensator. Pe alternanta pozitiva condensatorul se descarca complet, iar apoi se incarca, schimband polaritatea tensiunii, pana la tensiunea necesara pentru amorsarea tiristorului (vezi figura 5.4 in care tensiunea redresata este precizata prin aria hasurata).

Constanta de timp se alege in acest caz cu relatia:

T 4 ReCe~ 1,3 - ~- 2 OJ

unde co = Zrtf = 27t IT.

Referitor la schema din figura 5.3.d, ea functioneaza la fel ca ~i schema din figura 5.3.b, cu deosebirea ca tiristorul conduce curent in timpul ambelor alternante (figura 5.5).

2

o schema de comanda mai perfectionata care permite reglajul intarzierii la aprindere intre ua=O si ua=180° este prezentata in figura 5.6.

t Tiristorul este comandat in timpul fiecarei alternante cu 0 tensiune in forma de impulsuri, produsa cu ajutorul unui tranzistor unijonctiune (TUJ). TUJ-ul este configurat intr-o schema de oscilator de relaxare, circuitul de reglaj a perioadei oscilatiilor (Re + Cc) fiind alimentat,

ca si in schemele precedente, cu tensiunea de retea limitata la 0 valoare de aproximativ 12+25 V cu ajutorul unei diode Zener (Dz). Functionarea circuitului de comanda este redata de formele de unda reprezentate in figura 5.7, unde uz este tensiunea de alimentare limitata de dioda Zener, iar Ue tensiunea la bomele condensatorului din circuitul de comanda. Cand tensiunea Ue ajunge la nivelul de basculare VT al tranzistorului unijonctiune, condensatorul se descarca prin circuitul de 220V emitor (emitor-baza 1) si rezistenta RBI. La bomele rezistentei RBl apare un impuls care amorseaza tiristoruL Dupa descarcarea condensatorului, TUJ-ul se blocheaza din nou, iar fenomenele se repeta. Condensatorul se incarca ~i descarca, producandu-se ~i alte impulsuri la bomele rezistorului RBI, care insa practic nu mai au nici 0 actiune asupra tiristorului aflat deja in conductie, daca primul impuls indeplineste conditiile de amorsare. Datorita alimentarii TUJ-lui cu 0 tensiune de forma aproximativ trapezoidala, sincrona cu reteaua, primul impuls de la oscilator (care amorseaza tiristorul in fiecare altemanta) apare practic la acelasi moment dupa trecerea prin zero a tensiunii retelei, intr-adevar, la sfarsitul fiecarei alternante tensiunea uz scade la zero, obligand condensatorul Ce sa se descarce pana la aceeasi tensiune, deci are loc resetarea sa. in acest mod condensatorul reia procesul de incarcare la inceputul fiecarei alternante de la acelasi nivel de tensiune (~O V), asigurandu-se astfel 0 "sincronizare" a impulsurilor de comanda cu tensiunea de alimentare a circuitului anodic al tiristorul ui.

U(wt)

Fig. 5.5

Rz

RS

Fig. 5.6

Uz
}----;:;--:i' I I , 'ilH
:j' t- ,L I?
, f1 , 1 Cia 'I I
Cia , I , I Cia , I , I I I
Uil I I I I I I I I
I , I
I I U I I I l I U
l l l l l , l
I
h ;
wt Fig. 5.7

in schema din figura 5.6. variatia unghiului de comanda se obtine prin modificarea constantei de timp a circuitului, 't=RcCc. Este posibila insa si 0 comanda electronic a a unghiului Ua cu ajutorul unei tensiuni continue care sa alimenteze circuitul de incarc are , mentinand

3

valoarea 't constanta (astfel se efectueaza un reglaj automat al puterii disipate In sarcina sau reglarea valorii medii a tensiunii redresate, prin modificarea corespunzatoare a unghiului de comanda In faza In buc1a de reactie negativa).

o schema de comanda a unghiului de amorsare printr-o tensiunea continua Ucom este prezentata In figura 5.8.

in acest caz tensiunea continua Ucom controleaza curentul de incarcare a condensatorului Cc prin intermediul unui generator de curent (realizat cu un tranzistor pnp). Neglijand curentul de baza al tranzistorului si notand cu ic curentul de colector, tensiunea la bomele condesatorului este data de expresia:

E Rs
Rc
220V RB2
Cc TUJ
RBI Fig. 5.8

1 It. d U (0) U com . t

Ue=-let+ e ~__:=-

Ceo ReCe

Daca tensiunea continua de alimentare a circuitului de comanda are valoarea E, tranzistorul unijonctiune intra In conductie In momentul t=ta, cand uc=11E, unde 11 reprezinta raportul de divizare intrinsec al tranzistorului unijonctiune. Timpul de intarziere

E

t a = Re C e --11, poate fi modificat usor prin variatia tensiunii continue de comanda Ucom•

ucom

Pentru sincronizare, tensiunea de alimentare a circuitului de comanda se obtine din tensiunea retelei de alimentare cu ajutorul unei diode Zener.

2.3. Circuitul integrat ~AA 145

Tiristoarele convertoarelor cu comutatie naturala se comanda cu impulsuri sincronizate cu reteaua de alimentare monofazata sau trifazata. Impulsurile de amorsare se genereaza cu ajutorul unor scheme de comanda logice ~i analogice.

JVV\.. +8V Jlt1l...I1L

6 ~- - - - - - - - - - - - - - ---- - - - - -- - -----

- - - - - - - - - - - - _-' - - - -I

, , ,

, ,

, ,

6 K - - -- -----r- - - - -r - - - - - -- - - - - ---- - --:

Iv+ ..

Fig. 5.9

4

Cu ajutorul acestor scheme, momentul amorsarii tiristoarelor se rcgleaza in timp, pe durata semiperioadei rete lei de alimentare. Reglajul se poate efectua in bucla inchisa sau in bucla deschisa, in functie de schema de principiu a convertorului de putere.

Schemele electronice de sincronizare cu reteaua folosesc componente electronice discrete sau integrate. Circuitul integrat ~AA 145 este un circuit monolitic dezvoltat special pentru rezolvarea problemelor de sincronizare cu reteaua.

. / T.imp de eonducjie eorespunzator ~ unghiului ¢ de conductie

I I

V+ o pwl4

Va

pin 10

I

, Tirnp de aprindere corespunzator

: 1 unghiului 0: de aprindere

I tp

: .........

~

~==~==*=~~====~----~t o

Fig. 5.10

10m; !Om;

® .j:]+----+r---------;. i ---+- r---------;I ~I ---+--F-t @+:V .. ----",------l -----,-,----l ------",--l--------"l.______________ 0) +:V bsbsbsbsb~®

I I I I I

I I I I I

t

+15V

t

o +13V

~(~il)

t

t

t

@

n

t

Fig. 5.11

Tehnologia de realizare monolitica are toate avantajele cunoscute privind functionarea circuitelor integrate: precizie, stabilitate, dispersie mica a parametrilor, termostatare (temperatura egala a tuturor componentelor), siguranta in functionare, pret redus etc.

Schema bloc a circuitului ~AA 145 este prezentata in figura 5.9 ~i ea cuprinde: - etajul de sincronizare;

- etajul generator de tensiune liniar variabila (ramp a descrescatoare);

- comparatorul de tensiune;

- generatorul de impuls;

- etajullogic separator de canale;

- amplificatoarele de iesire .

• Etajul de sincronizare este alimentat cu tensiune alternativa printr-un divizor rezistiv, limitand sinusoida retelei la 0 amplitudine egala aproximativ cu tensiunea baza-emitor (~0,8V). Tensiunea retelei fiind de 220Vef, rezulta practic fronturi verticale la fiecare trecere prin zero a acesteia. Unda dreptunghiulara sincronizeaza un generator de impulsuri, care genereaza un impuls scurt la fiecare trecere prin zero. in cazul cand tensiunea VSINC traverseaza nivelul OV (vezi figura 5.10), avand valori in ambele domenii de tensiune (pozitiv ~i negativ), sunt generate impulsuri la ambele iesiri ale circuitului ~AA 145. Circuitul de sincronizare, odata declansat, nu mai este influentat de variatia ulterioara a semnalului VSINC, atata vreme cat acesta nu trece din nou pnn zero.

5

• Etajul generator de tensiune liniar variabilii (ramp a descrescatoare) este declansat de impulsurile ascutite ~i genereaza 0 ramp a descrescatoare cu amplitudinea de aproximativ 8V.

• Comparatorul de tensiune compara valoarea prescrisa (0 tensiune intre 0 ~i 8V) cu rampa de tensiune. in momentul cand prescrisa (tensiunea la pinul 8) devine mai mare dedit rampa, tensiunea de la iesirea comparatorului comuta la valoarea negativa de alimentare (de la + 15V la -8V; vezi figura 5.9).

• Generatorul de impuls este declansat de fronturile descrescatoare ale tensiunii de la iesirea comparatorului, rezultand un tren de impulsuri de 100Hz defazat conform valorii prescrise la intrarea inversoare a comparatorului.

-15V +15V

Fig. 5.12

• Etajul logic separator de canale distribuie impulsurile generatorului pe doua canale de iesire, corespunzatoare alternantelor pozitive si negative. Impulsurile distribuite au fronturi corespunzatoare si 0 durata rcglabila intre O,lms si 4ms (din P{).

• Amplificatoarele de iesire au rolul de a asigura impulsurilor de comanda un nivel de putere mai ridicat, suficient pentru a amorsa un tiristor de lA.

Figura 5.11 reda diagrama formelor de unda la pinii integratului, caracteristice fiecarui bloc functional, Cifrele incercuite pe figura Vsino:

reprczinta numarul pinului circuitului integrat lL

unde se poate oscilografia forma de unda respectiva.

Figura 5.12 reprezinta schema tipica de utilizare a circuitului integrat. Grupul (Rs+R/)Cs serveste la fixarea duratei rampei,

deci 0 limitare a domeniului de reglaj la valori mai mici decat 1800•

Grupul (RT + R/)CT scrvcste la reglarea

latimii impulsului de amorsare (tp).

Conectarea la pinul 6 a unei tensiuni de + 15V blocheaza impulsurile de la pinii de iesire (10 si 14), independent de valoarea prescrisa la pinul 8 si valoarea instantanee a tensiunii de sincronizare. Definitia unghiului de comanda in faza (amorsare si aprindere) si a unghiului de conductie rezulta din figura 5.13.

(3AA 145

+15V

(3AA 145 '"

lGT

IO-l-...I!;,..J-.U-:nglU-_ -d..;,-a-p-rind..;,--re~----~ t II (=rs.ne)

O'a

Fig.S.13

6

Configuratia pinilor CI f3AA145: 1 - Alimentare(V+);

2 - Iesire monostabil;

3 - Masa;

6 - Blocare impuls;

7 - Rampa de tensiune; 8 - Comanda faza;

9 - Intrare de sincronizare; 10 - Iesire;

11 - Comanda durata; 13 - Alimentare(V - ); 14 - Iesire;

15 - Referinta de tensiune; 16 - Sincronizare paralel.

16

15

14

13

11

10

9

~N\ 145

Fig. S.14

Masuratori electrice ~i electronice

a) masuratori cu voltmetrul de c.c. (cu Ri ~ 20kQN).

Deoarece f3AA145 este un circuit de impulsuri se pot realiza putine masuratori care sa ne dea informatii corecte despre starea de functionare a acestuia; fata de masa avem potentialele la pini:

- pinul13: V3-13 ~ 7V;

- pinul 9: V9-3 ~ 0,6V;

- pinul16: V16-3 < O,lV;

- pinul 7: 3,5V <V7-3 < 4,5V.

b) masuratori cu osciloscopul (f> 100kHz ~i doua spoturi).

Recomandabil este ca osciloscopul sa fie sincronizat pe un canal cu semnalul de pe pinul 9 si cu celalalt canal sa se vizualizeze forma de unda dorita. Baza de timp se reglcaza la 2 ms/div., iar sensibilitatea la 0,5V/div. pentru pinul 9 si la 5V/div. pentru pinii 10 si 14. Formele de unda din figura 5.11 se obtin pentru V8 ~ 5V.

Aplicatil ale circuitului PAAI4S*

Yom folosi notatia f3AA145* pentru a indica faptul ca acest circuit se considera ca in montajul din figura 5.12. Schemele de aplicatii ce vor fi prezentate in continuare vor contine doar componentele externe suplimentare celor indicate in figura 5.12.

Aplicatia I: Comanda monoalternanta a unui tiristor de IA

Curentul de poarta necesar pentru amorsarea tiristorului T1N4 (IPRS) este de 15 rnA ~i deci curentul de 22 rnA asigurat de f3AA145 este

suficient pentru amorsare. IOkO

Dioda D, este necesara pentru asigurarea blocarii tiristorului

pe intervalul cand tensiunea la

pinul 14 de iesire este la valoarea minima (tranzistorul IOkO intern este saturat, curentul

fiind fixat de valoarea

+15V

Vs

9

+15V

470kO

TIN4

-------

, ,

:FILTRU :

Vs

Ll-;'Oi~lli

14

rezistorului intern).

31 GND(NUL) Fig.S.IS

7

Aplicatla 2. Comanda bialternanta a doua tiristoare conectate antiparalel

Observam di iesirea 14 comanda direct Th1 pe alternanta pozitiva. Iesirea 10, prin intermediul transformatorului de impulsuri TrI, comanda Th2 pe altemanta negativa (impulsul de curent pozitiv este aplicat In poarta tiristorului). Dioda D1 evita aplicarea impulsurilor negative (de exemplu, frontul negativ al impulsului de comanda se transmite In secundarul transformatorului sub forma unor tensiuni negative pe poarta sau, accidental TrI poate fi conectat invers) pe poarta lui Th2.

Vs
+1:5V
470kO
lOkO
I)
8
IOkO ~AA 14:5·
3
v +lW 0-----,

:is

I , , , ,

-------

I I

;FILTRU :

I __ -T-_I

6800

leT!

220V 50Hz

'" Ttl

~ I r.. lN400I

""'7

Fig. 5.16

Aplicatia 3. Comanda bialternanta a tiristorului de 1A aflat intr-un montaj in punte Puntea redresoare 1PM4 realizeaza redresarea tensiunii de c.a. pentru a permite polarizarea co recta a tiristorului T1N4 In vederea amorsarii, atat In timpul alternantei negative cat si In timpul celei pozitive. Impulsurile de comanda bialternanta se obtin cu circuitul sumator realizat cu diodele D1 si D2.

+IW

lPM4

IT

Fig. 5.17

2.3. Circuitul integrat TDA1085

Circuitul integrat TDA 1085 este un procesor bipolar pentru controlul turatiei motoarelor de c.a. prin comanda In faza a unui triac. Circuitul integrat TDA 1085 opereaza In configuratia cu bucla de reactie inchisa ~i poate realiza urmatoarele functii:

- stabilizarea turatiei motorului;

- protectia la scurtcircuit;

- pomirea lenta (soft star) si intrarea treptata In regimul de turatie nominala a motorului;

- generarea a doua rampe controlabile de regim de turatie.

Schema-bloc a circuitului integrat TDA 1085 este prezentata In figura 5.18, iar aplicatia tipica a circuitului este prezentata In figura 5.19.

8

I

-----------------CD------------------------ I

Fig. 5.18

Rl D1 F

I-----~-<o faza

TDA 1085

Fig. 5.19 Semnificatia pinilor este urmatoarea:

1 - Detector de nul pentru tensiunea de 9 - Alimentare stabilizata

sincronizare 10 - Rezistor de balast pentru regulatorul

2 - Detector de nul pentru curentul anodic paralel

3 - Limitare curent anodic 11 - Programare conversie j1V

4 - Turatie curenta 12 - Intrare convertorj1V

5 - Turatie prescrisa 13 - Iesire impuls de comanda a triacului

6 - Programare rampa 14 - Panta rampa sincronizata

7 - Durata ramp a temporizata 15 - Curent rampa sincronizata

8 - Masa 16 - Stabilitate reactie,

Blocul de alimentare asigura 0 tensiune stabilizata de + 17V obtinuta direct de la reteaua de 220Vef, printr-un grup de redresare monoaltemanta si filtrare cu divizare.

Detectorul de nul al tensiunii de sincronizare declanseaza rampa de sincronizare cu reteaua,

A Blocul care asigura repetitia impulsului de comanda este specific circuitului TDA 1085. In cazul neamorsarii tiristorului se intrerupe rampa de sincronizare ~i se genereaza un nou impuls. Durata tp a impulsului ~i perioada T; de repetitie sunt date de catalog fiind fixate de

9

componente interne ale circuitului. In aplicatii curente folosirea circuitului in acest mod de lucru nu se justifica.

Semnalul cu informatia de turatie, continuta

in frecventa acestuia, este aplicat la pinul 6 al montajului ~i este transformat intr-un tren de impulsuri dreptunghiulare cu ajutorul circuitului de

formare R19, D3, C7. Transformarea turatiei

motorului intr-o tensiune continua este realizata de convertorul frecventa-tensiune IIV.

Pe intrarea neinversoare a amplificatorului Al se aplica 0 tensiune VR produsa de rampa de temporizare ai carei parametri sunt determinati de componentele externe conectate la terminalele 6 ~i 7 ale circuitului. Tensiunea VR are variatia tipica din

figura 5.20.

Rampa de temporizare (tensiunea la pinul 7 al circuitului integrat) prezinta doua pante de crestere, de valori diferite in general (vezi figura 5.20)

~i reprezinta, la alta scara, chiar turatia motorului llretea prescrisa, Dependenta de componentele externe care fixeaza tensiunile la pinii 5 ~i 6 ai circuitului integrat

este data de relatiile:

VI=Vpin6, V2=2VI, V3=Vpin5 112

Formele de unda pentru tensiunea la pinul 2 al circuitului integrat (U2), tensiunea de comanda a triacului (la pinul 13 - ucom) ~i tensiunea la bornele motorului (um), in regim normal de functionare ~i sincronizate cu tensiunea rete lei (uretea) sunt prezentate in figura 5.21.

De asemenea, circuitul dispune de blocuri de protectie la: supratensiune, subalimentare, scurtcircuit, supraturatie, supracomanda, etc., care, in cazul depasirii valorilor limita prestabilite, actioneaza asupra rampei de temporizare ~i a rampei de sincronizare prin intermediul blocului de resetare a turatiei,

2.4. Alte circuite de comanda in faza

V3 - - - -- - - - - - - - -- - - - - - - - -- -~-

V2 -------------------

t

Fig.S.20

wt

I

II com t+--___il_~ ----fr~ _ _____lL_~ -----l-J t

wt

Fig. 5.21

- circuite analogice de comanda in faza: circuitele TEA 1007, U 106 BS, U 111 B si U 217 B (AEG - Telefunken), circuitele 1120 si 1121 (SGS - ATES), circuitul TCA 780 (Siemens) etc.

- circuite digitale de comanda in faza: sunt implementate, in general, cu micro controller RISC, simple ~i ieftine (exemplu: MICROCHIP 16C54). Tensiunea de alimentare se obtine direct de la retea iar oscilatorul este, de regula, unul de tip RC. Circuitul primeste pe 0 intrare digitala semnalul de sincronizare cu reteaua (aplicat de la retea printr-un simplu divizor rezistiv), unghiul de comanda obtinandu-se cu ajutorul unui numarator programabil intern microcontroller-ului.

3. Echipamente necesare: - montajul experimental

- osciloscop cu doua canale

- sursa dubla de tensiune

- voltmetru numeric

10

4. Desfasurarea lucririi

Pentru efectuarea lucrarii se folosesc mai multe machete de laborator. Ca rczistenta de sarcina se folosesc becuri electrice, reo state de putere sau motoare electrice. Alimentarea circuitelor se face prin intermediul unui transformator separator (cu raport de transformare adecvat calculat, astfel incat sa avem raportul de tensiuni 220/12+12), cu exceptia circuitului integrat TDA 1085 care se alimenteaza direct de la reteaua de 220Vef.

4.1. Circuite discrete de comandi in fazi

1. Folosind macheta cu schema prezentata In fig.5.22, se studiaza modul de functionare a circuitelor de comanda din fig.5.3.b ~i fig. 5.3.c (impulsul de comanda se preia cu calaretul corespunzator ).

2 6

220V

6

Fig. 5.22

Cu ajutorul osciloscopului se vor vizualiza ~i desena formele de unda de la punctele de masura 2, 6, 4 ~i G, In raport cu catodul tiristorului (punctul de masura 1). Operatia se va repeta pentru diferitele valori ale rezistentei Re. in acest scop rezistenta Re este constituita dintr-un potentiometru a carui valoare se poate regla intre 0 ~i 0.5 MO. Pentru a realiza conexiunile de montaj corespunzatoare schemei din fig.5.3.c, bomele 6, 7 si 8 se leaga impreuna, in lipsa acestei legaturi macheta corespunde schemei de comanda din fig,5.3.b.

2. Folosind aceeasi macheta dar schimband comutatorul K pentru preluarea impulsului de comanda pe cealalta pozitie, se studiaza functionarea schemei de comanda cu tensiune continua din fig.5.8. In acest scop, la bomele 9 si 10 ale machetei se va conecta 0 sursa de tensiune continua stabilizata, a carei tensiune de iesire va fi fixata la 0 valoare de ~ 1 V. Unghiul de comanda se va regla actionand fin asupra reglajului de tensiune al sursei. Se vor vizualiza cu osciloscopul formele de unda din punctele de masura 2, 3 si 4 (In raport cu boma de mas a 1), pentru diferite valori reglate ale tensiunii continue.

4.2. Circuitul PA145

Lucrarea se efectueaza folosind unul din montajele care contin schema de utilizare de baza a circuitului integrat BAA 145 (fig. 5.12). Partea de forta este conform figurilor 5.15,5.16, 5.17. Dupa verificarea si alimentarea montajului se fac urmatoarele reglaje:

- ajustarea din potentiometrul R2 e a rampelor descrescatoare, vizualizate la pinul 7, astfel lncat panta unei rampe sa se termine exact atunci cand incepe urmatoarea ramp a (vezi fig. 5.11);

- reglarea latimii impulsului de comanda (;::::lms) vizualizat la pinul 10 (sau 14), din semireglabilul R{.

1. Se vizualizeaza ~i se interpreteaza formele de unda de la pinii circuitului, conform figurii 5.11, pentru diferite valori ale tensiunii de comanda la pinul 8 al circuitului integrat; se reprezenta grafic a=f(Ucom).

11

2. Se modifica din potentiometrul R{ panta rampelor (optim reglata anterior), In ambele sensuri; de fiecare data se baleiaza tensiunea de comanda observand limitarile de reglaj ale unghiului de comanda care apar.

3. Se urmareste In secundarul transformatorului de impulsuri efectul unei latimi mai mari a impulsurilor de comanda.

4.3. Circuitul integrat TDAI085

Atentiell! Montajul experimental cu TDA 1085 (figura 5.19) nu este izolat fata de reteaua de 220Vef. De aceea, masuratorile se vor efectua cu grija ~i numai sub indrumarea cadrului didactic.

1. Se vor vizualiza, corelat In timp, formele de unda din figura 5 .21. si rampa de sincronizare de la pinul14. Masuratorile se vor face dupa ce motorul atinge regimul stationar de turatie corespunzator tensiunii V3 din figura 5.20.

2. Se vizualizeaza ramp a de temporizare din figura 5.20 ~i se studiaza efectul pe care Il are evolutia acesteia asupra tensiunilor din figura 5.21.

3. Se studiaza efectul variatiei tensiunilor la pinii 5 si 6 asupra rampei de temporizare.

Tensiunea la pinii 5 si 6 se reglcaza cu ajutorul a doua potentiometre aflate pe panoul frontal al machetei.

5. Intrebari

1. In ce domeniu poate fi reglat unghiul de comanda a pentru schemele de comanda In

faza studiate? Ce elemente influenteaza plaja de reglare si stabilitatea In timp a lui a?

2. Care sunt avantajele tehnologiei monolitice?

3. Care sunt blocurile functionale ale circuitului integrat BAA145?

4. De ce este necesara cuplarea unor rezistente de la iesirile circuitului integrat BAA145,

catre plusul tensiunii de alimentare?

5. Care convertoare necesita impulsuri de comanda sincronizate cu reteaua ?

6. Definiti unghiul de comanda?

7. Care este principiul de reglare a turatiei motoarelor asincrone monofazate cu circuitul integrat TDA 1085?

8. Care este rolul blocului care asigura repetitia impulsului de aprindere?

9. Concepeti 0 schema bloc si una logica pentru un circuit digital de comanda In faza.

6. Bibliografie.

1. M.Bodea s.a., Diode §i tiristoare de putere, vol. 1, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1990.

2. xxx, Diode §i tiristoare, catalog IPRS 1995.

3. xxx Motorola Analog IC Device Data - TDA 1085C

12

Lucrarea de laborator numarul 3

Studiul convertoarelor monofazate cu control prin faza

1. Scopullucrarli

Lucrarea i~i propune studiul detaliat al functionarii convertorului monofazat cu control prin faza, de tip:

- convertor monofazat monoalternanta;

- convertor monofazat bialtemanta:

- cu punct median;

- in punte integral comandata;

- in punte semicomandata;

in acest scop se vor oscilografia formele de unda al curentilor ~i tensiunilor in punctele semnificative ale redresorului, in special pe sarcina.

Sarcina convertorului va fi de tip pasiv: rezistiva R, rezistiv-inductiva R-L, putemic putemic inductiva L, respectiv de tip activ R-L-E (motor de curent continuu in serie cu 0 bobina de filtrare). in consecinta se va putea studia functionarea convertorului atat in regim de conductie continua, cat ~i intrerupta. Se va pune in evidenta fenomenul suprapunerii curentilor anodici ~i se va masura unghiului y de suprapunere anodica. Se va evidentia rolul diodei de nul.

Cu ajutorul marimilor masurate experimental se vor trasa grafic:

U

- caracteristica de reglaj: ~ = f( a );

U

dO Id=ct

u

- caracteristicile exteme: ~ = f(I d);

u

dO a=ct

p

. . ·1 d . w do: f(1 )

- caractenstici e e sarcma: -- = d;

p

dO ti=ct

Rezultatele obtinute experimental se vor compara cu cele obtinute prin simulare.

2. Introducereteoretica

Circuitul fundamental pentru convertorul monofazat monoalternanta este prezentat in figura 3.1, iar formele de unda ale tensiunii si curentului pe sarcina R-L in figura 3.2.

Ecuatia curentului este:

i= ~[Sin(<P-'V)-Sin(a-'V) exp( ~;,,<p)]

(3.1)

1 ( ldO'

Q Ud" :

unde:

roL tg\jl =- = Q R

(3.2)

Conductia se prelungeste pana la unghiul de faza a = B , cand ilq>=~ = o. Rezulta ecuatia de definire a unghiului 13:

sin(f3 - \jI) = sin( a - \jI) exp( a - f3) tg\jl

Fig. 3.1

(3.3)

U<\jI => J3>1t+\jI>1t+U U=\jI => J3=1t+\jI=1t+U U>\jI => J3<1t+\jI<1t+U

Tensiunea redresata medie este:

U U PJ. d U cos a - cos f3

d =- sma a=------=---

a 21t a 1t 2

In cazul convertorului monofazat bialtemanta valorile medii sunt duble. Daca este indeplinita conditia (3.6), conductia curentului prin sarcina este intrerupta, deci:

U - 2U cosa -cosf3 I _ Uda (3.9)

da-1t 2 'da- R

Daca este indeplinita conditia (3.4), conductia curentului prin sarcma este neintrerupta, Fiecare tiristor preia conductia de la eel precedent si conduce jumatate de perioada, deci:

u=v . 2U U

Uda = - f sm e = -cos<p, Ida = Rda (3.10)

1t a 1t

Notand, pentru a=O, cu UdO, respectiv Ido tensiunea redresata medie, respectiv curentul redresat mediu, se defineste caracteristica de reglaj:

R - U do. _ I do.

---- (3.11)

UdO IdO

Se observa ca:

-.
~
G monofszat V
mono alternants
If =200 Q=5_67 I~ /
····:r ..• :1 ~
If =760 Q~2'_;~' ~" ». monofezet
" .,.
~ =600 'g:!j'73'tz: ~ ~
····r··· t····.
~r.9.=Ll1: ........ ~ ~
1..=400 l::::Q=0.24 - ~
..... / 11jI =30u Q=O.52 i'=!! ~
.... / --
/ If 20u Q' 0.35 ~ ,
/' If -101.! Q~0.12 Fig. 3.3

in cazul conductiei

(bialternanta si a~\jI) avem:

R = cos o.,

neintrerupte

(3.12)

iar pentru conductie intrerupta (bialternanta ~i a>\jI sau monoalternanta) avem:

R = cos U - cos J3 2

(3.13)

Solutiile ecuatiei (3.3) sunt reprezentate in figura 3.3 (dependenta unghiului de stingere ~), iar caracteristicile de reglaj in figura 3.4.

Curbele trasate cu linii pline corespund convertorului bialtemanta (inc1usiv granita fJ = 7r + a data de relatia 3.5), iar impreuna cu prelungirile acestora (cu linii intrerupte) corespund convertorului monoaltemanta.

2

u

f3 /'

" u ,

-.L .... ~~

(3.4) (3.5) (3.6)

, .

.

I

Fig. 3.2

(3.7)

iar curentul mediu este:

I - U do. do. - R

(3.8)

R

1_;::----------------,

ruL .

02 w"'U

...... \ ....

cQ 21)0 40;:1 tloQ soQ looc 120" .40° 1600 1 ~OO C<

Fig. 3.4

Caracteristica externa a convertorului monofazat bialternanta, In cazul eel mai raspandit In practica, cand impedanta generatorului are caracter pur inductiv (Lc) si sarcina este putemic inductiva, este data de relatia:

U U x.i, da = dO cosa--- 7f

(3.14)

1-- 0:-0°
Ucl 0.75 - 30°
--
UclO --
0.5 -- 60°
0.25 - 75° -
0 om 0.1 0.15 02 lcl
(2)
Isc Prin normare se obtine caracteristica externa:

Fig. 3.5

= 2 usl

In figura 3.5 sunt reprezentate

caracteristicile exteme ale

convertoarelor bialternanta cu

~~--~~~~----~~--~~------~ wt

functionare intr-un cadran (vezi ecuatia lk [Curerrtul

3.15).

Pentru a > 900 valoarea medie a tensiunii devine negativa, determinand pe 0 sarcina pasiva (R-L), incetarea conductiei. Daca Insa sarcina are un caracter regenerativ (R-L-E) domeniul de reglaj poate fi extins la tot domeniul (0, 7f).

In figura 3.6 este reprezentat fenomenul de suprapunere anodic a (In figura 3.3.a este prezentata schema electrica de comutatie pentru convertorul cu nul, iar In figura 3.3.b tensiunea si curentul prin sarcina).

Impulsuri de 1 comande

nTh!

o i

u i

ud

2U~llliIX

Impuls de comanda

iTl

Invertor

; wt

Fig.3.3.a)

U~mw:

Pe durata suprapuneru anodice, tensiunea redresata are valoarea:

wt

(3.16)

Deoarece Us = u = -us'

1 2

1Tl iT] pe durata comutatiei anodice

o r---"'---.i.~~~~~n:-i'-"---~'""----''--------i"2n:------------'wt tensiunea redresata este deci

Fig.3.3.b) ud = o.

3

in figura 3.7 este reprezentata schema convertorului monofazat In punct median ~i doua pulsuri (dubla alternanta) iar formele de unda ale tensiunii si curentului pe sarcina sunt date In figura 3.8, In cazurile: a - sarcina R; b - sarcina L; c si d - sarcina R-L

In regim de conductie continua ( a ::; \jI), respectiv conductie

intrerupta (a > \jI) ;

2n wt

a)

Th2 Fig. 3.7

Pastrand notatiile, formele de unda raman aceleasi ~i pentru convertorul monofazat In punte complet comandata (figura 3.9: a - schema electrica; b, c, d - faze de functionare ).

b)

wt

c) d)
Fig. 3.8
moment dat.
1clo:
-
jUdO
-u z -u
Xc
a)
1clo:
- -u

z

b)

Fig. 3.9

A vantajul convertoarelor

comandate monofazate In punte este acela ca puterea transformatorului de retea este cu 11 % mai mare decat puterea utila

wt U dO • I dN = Po (relatia 3.21), In timp ce la convertorul monofazat cu punct de nul este cu 34% mai mare (relatia 3.20), din cauza functionarii unei singure jumatati, din InIa~urarea secundara, la un

1 do: -

z

c)

-u

4

Puterea transformatorului, considerand un raport de transformare egal eu 1 (Up=Us), se determina eu relatia generala:

(3.17)

Pentru eonvertorul monofazat eu punet de nul puterile din primar, respeetiv seeundar,

sunt:

1t 1t

Pp = I efp U efp = I d U efs = I d r;:; U do = r;:; Pdo

2-v 2 2-v 2

Id 1t 1t

P, = 2Iefs Uefs = 2 r;:; r;:; U do = - Pd~

-v22-v2 2

(3.18)

(3.19)

Obtinem:

Ptr=:(l+ v~}do=1.34PdO

Analog, obtinem pentru eonvertorul monofazat In punte: 1t

Pd~ = r;:; Pd~ = 1.11PdO 2-v2

(3.20)

(3.21)

In aplicatiile In care este necesara doar 0 tensiune redresata, pozitiva, adica functionarea numai In regim de redresor, 0 parte din tiristoarele eonvertoarelor monofazate In punte pot fi inlocuite eu diode. Se obtin astfel puntile semieomandate la care tensiunea redresata medie este:

Uda __ 2Us .1 + coso.

(3.22)

1t 2

unde Us=U reprezinta amplitudinea In seeundar.

Valoarea maxima a tensiunii redresate este:

U _ 2Us

dO _--

1t

(3.23)

In figura 3.10 este prezentata puntea monofazata semicomandata In doua variante de amplasare a diodelolor (a - simetrie; b - asimetrie), iar In figura 3.11 sunt prezentate formele de unda ale tensiunii ~i eurentului de alimentare, respeetiv tensiunii ~i eurentului redresat pentru varianta simetrica la un unghi de comanda 0,=45°.

Ido: --

D]

~ .. ~ : ju, I

~~:: lus~;:f- 1 0 Ude.:

UN

. .... .... .. .... .... .~

Ide.: --

a)

b)

Fig. 3.10

Functionarea aeestui redresor In conditii reale este de asemenea Insotita de fenomenul suprapunerii anodiee si al conductiei intrerupte, fenomene ee vor fi puse In evidenta prin oseilografierea curentilor In montajul exprimental.

5

in ceea ce priveste forma ~i marimea tensiunii redresate, redresoarele monofazate in &- punte semicomandata nu se deosebesc cu nimic de ___________ u::;:

2 redresoarele monofazate bialternanta cu nul sau in

1ii:-I...1¥f-'+J'+-"I!<,.-+L+'+'+'-+-"Iii:-+'+~...LHI+-=-"=---; punte integral comandata care au dioda de nul. In

u d 0: schimb apare avantajul unei echipari mai ieftine.

Functionarea convertoarelor analizate Ud

pana acum in cazul unei sarcini de tip R-L-E

&- (motor de curent continuu) prezinta anumite

iTl I-'-'--!'---LLL-'---'----'--''--'---'+-'---¥-'--'---'---L_.__._._'---t-'-'-f-'-'--'---'----'--'---'-±---=~&_ particularitati datorita prezentei tensiunii

1------+_.__._._'--'---'---L--'---'+'-4----+-+-'-'-'--'---'---L-'----;k---~&_ electromotoare E (vezi figura 3.12. in care este

1 D 1 prezentata schema echivalenta a unui motor de

&- curent continuu cu excitatie independenta, in regim stationar).

Astfel, pentru un unghi de comanda a dat, functionarea convertorului in regim de redresor poate fi in regim de conductie permanenta sau in U D 11---+ __ ~r-ri-TTTT"':;:'::";7-';""""'---_&_ regim de conductie intrerupta in functie de nivelul

tensiunii electromotoare, care la randul ei depinde de turatia motorului (modificandu-se in functie de sarcina la arborele motorului).

Astfel, turatia motorului de curent continuu este data de expresia:

u, -RaId

n = ___:::.....__:::........:=-

Cc

Fig. 3.11

respectiv,

(3.24)

iar cup lui electromotor dezvoltat este:

&- u.; = Cm t,

unde:

(3.25)

(3.26)

C = UN - RaIN = 30 C

m r. c

~l.N 1t

De asemenea, tensiunea electromotoare E la bomele motorului este:

E = Ce·n

(3.27)

(3.28)

Schema echivalenta din figura 3.12 este valabila in regim stabilizat frct.

Masinile de curent continuu au 0 rezistenta relativ mica. Din aceasta cauza, pentru a

+ + limita curentul care apare datorita diferentei dintre tensiunea

ret redresata, variabila in timp, ~i tensiunea electromotoare E a motorului, intre redresor si motor se conecteaza 0 inductanta auxiliara

M GG ~ (Laux)

in cazul cand bobina Ld = La + Laux asigura 0 conductanta permanenta (frct.) obtinem:

Udn =E+RdId' (3.29)

unde Rd este rezultanta rezistentelor din circuitul de curent continuu.

E

Fig. 3.12

6

Fiind in cazul conductiei permanente, din relatia 3.5 rezulta ca pentru un unghi de 1t comanda mai mare decat

2'

tensiunea electromotoare i~i schimba semnul (E<O). Bineinteles ca sensul G curentului redresat nu poate sa se schimbe deoarece prin elementele redresoare curentul poate sa treaca numai intr-un smgur sens. in acest regim, masma de curent continuu functioneaza ca generator iar convertorul in regim inversor. Energia generatorului de curent continuu ajunge prin circuitul convertorului in reteaua de curent altemativ.

in figura 3.13. este prezentat convertorul monofazat bialternanta cu punct median in regim de redresor (a) si in regim de invertor (b).

Neglijand aceste pierderi, RcFO, obtinem:

U do. = U dO cos a = E

G

wt

~Tl "I' 1 If-:I:""'_'\:l' +7-~

wt

a)

b)

Fig. 3.13

(3.30)

in cazul cand Ld scade,

poate sa apara regimul de conductie intrerupta, Din ecuatia diferentiala:

dido. .

Ld -- = Us smcp-E, cp> a

dt

(3.31)

se obtine ecuatia curentului redresat:

ida = ~[-coscp+ coso. -(cp- o.)_!_]

roLd Us

Curentul redresat se anuleaza la unghiul P dat de relatia:

cosp - cosa = -_!_(p -a)

Us

(3.32)

(3.33)

in figura 3.14 este reprezentat regimul de conductie intrerupta al convertorului monofazat bialtemanta (cu doua pulsuri): a - regim redresor; b - regim invertor (partea hasurata reprezinta tensiunea de pe bobina Ld).

Functionarea convertorului in cele doua regimuri de conductie (continua si intrerupta) difera foarte mult din punct de vedere a reglajului unghiului de comanda. in cazul conductiei permanente, 0 schimbare mica a unghiului de comanda poate sa determine modificarea puternica a curentului motorului. in regiunea conductiei intrerupte schimbarea curentului necesita modificarea in mai mare masura a unghiului de comanda.

7

G Th2
a) b)
ud- ud-

wt
'd
wt wt
Fig. 3.15 in figura 3.15 sunt prezentate:

a - functionarea convertorului In conductie permanenta (la u = rr/2 tensiunea

redresata este nula);

b - In conductie intrerupta (curentul redresat este nul ~i tensiunea la bomele motorului este tensiunea electromotoare E;

c caracteristicile exteme de

conductie intrerupta ~i permanents,

TIl.]

ThJ rY.-JIfJ.

Uda Ido:

wt

wt

b)

Fig. 3.14

ucl uclo 1.4 1,2 1,0 0,8 0,6 0,4 02

o -0.2

-0.4

-0.6

-0.8

-1.0

\. IT I
~ 0:=00 I
\r\ 300
\ 1\ '\ " 660
,
\ \ .....
\~~ , Conduct ie pe rmane nta
, 90°
....... '
\ " I I
\ '\ .' 12bo
1\
\ , . 1500
.
I cl

c)

3. Aparate ~i echipamente utilizate - osciloscop cu doua canale;

- voltmetru c.a/c.c ~i ampermetru c.c;

- reostat O+33Q/66W (sarcina R); bobina de filtrare (autotransformator ATR 8) (sarcina L);

- baterie de acumulatori 12V (sarcina R-E);

- motor de c.c 12V (sarcina R-L-E);

- macheta laborator. Pe panoul frontal al machetei de laborator se gasesc urmatoarele

elemente de conectare, comutare si reglaj:

- comutatorul K permite configurarea convertorului intr-una din variantele:

- p.m. -monofazat bialternanta cu punct median;

- c.c. -monofazat bialternanta In punte complet comandata;

- s.s. -monofazat bialternanta In punte semicomandata simetrica;

- s.a. -monofazat bialternanta In punte semicomandata asimetrica;

- intrerupatorul Ko pentru introducerea In circuit a diodei de nul;

- intrerupatorul K, pentru introducerea In circuit a inductantei auxiliare de filtrare;

- intrerupatorul K2 permite introducerea inductantelor de comutatie In circuitul de

alimentare;

- potentiometrul P, pentru reglarea unghiului de comanda c.

- borne care permit accesul pentru vizualizarea si masurarea curentilor si tensiunilor

din circuitul redresoarelor

8

4. Desfasurarea lucrarii

4.1. Experiment

a. Studiul convertoarelor monofazate (p.m.; c.c; s.s.; s.a.) cu reglaj de faza avand sarcina rezistiva,

1. Se conecteaza sarcina rezistiva (reo stat) In serie cu ampermetrul (Ida=0,5A), suntand bobina auxiliara (Laux=O) ~i inductanta de comutatie (Le=O). Dioda de nul Do nu este conectata,

2. Se mascara tensiunea efectiva aplicata la intrarea convertorului, determinandu-se amplitudinea semnalului sinusoidal aplicat convertorului.

3. Avand permanent In vedere semnul marimilor vizualizate si alegerea corecta a

punctulului comun de masa, se oscilografiaza urmatoarele marimi caracteristice redresorului: - tensiunea ~i curentul prin sarcina;

- tensiunile ~i curentii prin tranzistoarele ~i diodele care intra In schema convertorului;

- tensiunea ~i curentii prin faze;

- tensiunea pe bobina de filtrare (cand este cazul);

Toate oscilogramele se vor reprezenta grafic la scara, sincron, punandu-se In evidenta tensiunea sinusoidala de la intrarea convertorului si impulsurile de comanda ale tiristoarelor, eventual, grupandu-se graficele. Oscilogramele se vor face la un unghi de comanda u=O'', a=300, a=600 ~i un curent de sarcina Ida=0,5A.

4. Se conecteaza un volmetru de c.c. pentru a masura tensiunea medie redresata Uda (la bomele +L si M).

5. Se mascara experimental ~i se reprezinta grafic caracteristicile de functionare ale redresorului:

- carcteristica externa: U do. = f(I do.) Io.=ct' unde Ida E [0,2]A, iar n=O", 30° ~i 60°;

- caracteristica de comanda externa a redresorului U do. = f( a)1 = ct la Ida = 0,5 A

Ida.

- caracteristica de sarcina Pdo. = f( a t la IrO,5A, considerand P da=Uda' Ida

dsi=ct

3. Se determina unghiul de suprapunere anodica y (cand apare fenomenul), cu ~i lara inductantele suplimentare de comutatie, determinandu-se inductantele de comutatie proprii circuitului (adica inductantele de scapari ale transformatorului, inductantele fire lor de legatura, etcJ. Pentru Ida=0,5A se determina unghiul y cu si lara inductanta auxiliara Le, pentru u=O", 30°, 60 ~i 90°.

7. Se observa efectul conectarii diodei de nul Do asupra functionarii convertorului, vizualizand tensiunea ~i curentul de nul, pre cum ~i celelalte forme de unda enumerate la punctul 3.

b. Studiul convertoarelor monofazate cu reglaj de faza avand sarcina putemic inductiva, Se rep eta punctele 1 + 7.

c. Studiul convertoarelor monofazate cu reglaj de faza avand sarcina rezistiv-inductiva

( R - L, tg\jl = ro;). Se rep eta punctele 1 +7, suplimentar se va determina unghiul \Jf, urmarind

care este valoarea unghiului a la care se face trecerea de la regimul de conductie continua la regimul de conductie intrerupta.

d. Studiul convertoarelor monofazate cu reglaj de faza avand sarcina R-E (baterie de acumulatori + reostat). Se repeta punctele 1 +7.

e. Studiul convertoarelor monofazate cu reglaj de faza avand sarcina R-L-E (motor de c.c. + bobina de filtrare). Se repeta punctele 1+7. Suplimentar se va determina pentru u=O'', 30°, 60° si ;;90°, curentii de mers In gol si inductanta bobinei de filtrare necesare pentru asigurarea (la limita) a regimului de conductie continua.

9

4.2. Simulare

1. Utilizand programul SPICE se simuleaza functionarea convertoarelor monofazate

(monoaltemanta sau bialtemanta: p.m.; c.c.; S.S.; s.a.) pe diverse tipuri de sarcina. -R;

- R+L (U>\jJ=Ulim), R+L (U<\jI=Ulim);

-R+E;

- R+L+E (U>Ulim), respectiv R+L+E (U<Ulim);

S-a notat cu UUm valoarea unghiului de comanda la care se face trecerea de la regimul de conductie intrerupta la eel de conductie continua.

2. Se compara rezultatele obtinute prin simulare cu cele masurate experimental. Se urmareste si comportarea in regim tranzitoriu, fenomen care nu poate fi observat experimental.

3. Se analizeaza fenomenul comutatiei anodice pentru convertorul monofazat bialternanta cu punct median avand sarcina putemic inductiva (Ia=0,5A) la diferite unghiuri de comanda (pentru u=O", 30°, 60° ~i ~900). Se compara rezultatele obtinute prin simulare cu cele obtinute experimental.

5. Intrebari; teme de cas a

1. Ce se intampla in cazul sincronizarii incorecte a schemei electronice de comanda cu

schema electronica de forta?

2. Care este efectul maririi bobinei de filtrare, Laux?

3. De cine depinde unghiul de suprapunere anodica y ?

4. De ce este necesar sa cunoastem unghiul de comanda specific limitei dintre cele doua regimuri de conductie (Ulim)? Cu ce element de circuit puteti influenta aceasta valoare limita?

5. Ce se intampla daca se monteaza 0 dioda de nulla iesirea convertorului? Care va fi forma caracteristicii exteme in acest caz?

6. De ce nu poate deveni negativa tensiunea redresata in cazul convertorului monofazat bialtemanta cu dioda de nul, respectiv convertorului monofazat bialtemanta in punte semicomandata?

7. Ce diferente exista in functionarea convertoarelor de tip s.a., respectiv s.s.?

8. Ce relatie exista intre turatia motorului de curent continuu in regim stabilizat ~i unghiul de comanda U al convertorului?

9. Cum operati cu motorul de curent continuu, aflat pe post de sarcina variabila, legat printr-un cuplaj elastic de motorul de curent continuu comandat de convertor, pentru a trece convertorul in regim de invertor?

3. Bibliografie

1. Teodorescu, I., Electronics industrial a, curs litografiat, I. P. Bucuresti, 1990

2. Ponner, I., Electronics industriala, E.D.P., Bucuresti 1972

3. Kelemen, A., Imecs, M., Mutatoare, E.D.P., Bucuresti, 1978

4. Constantin. P., s.a., Electronica industriala, E.D.P., Bucuresti, 1972

10

Surse de tensiune continua stabilizate Iiniar

1. Scepul lucrarli

Studiul stabilizatoarelor de tensiune continua cu element regulator sene; masurarea parametrilor statici si energetici ai acestora.

Se vor aborda stabilizatoarele realizate cu circuitul integrat specializat ~A723.

2. Introducere teoretica

2.1. Principiul de funetionare, Parametri

Stabilizatoarele de tensiune au rolul de a mentine constanta tensiunea aplicata unui consumator de energie electrica, atunci cand au loc variatii ale tensiunii de alimentare si ale sarcmu,

Principiul de functionare al stabilizatorului de tensiune continua cu element regulator serie este ilustrat in figura 1.1.

T

Arnplificator de curent

u

E

Fig. 1.1

Elementul regulator situat in serie cu sarcina, reprezentat in figura 1.1 de tranzistorul T, se prezinta din punct de vedere functional ca 0 rezistenta variabila comandata de catre variatiile tensiunii de iesire U. Cresterea tensiunii de intrare E determina cresterea tensiunii de iesire U si, in consecinta, cresterea tensiunii:

unde VREF este tensiunea de referinta, stabilizata, de obicei, parametric.

Datorita amplificarii negative a buc1ei de reactie, cresterea diferentei (Vs- V REF) duce la scaderea curentului de baza al tranzistorului T si, deci, la cresterea rezistentei echivalente a acestuia, deci si a tensiunii intre emitorul si colectorul sau. In consecinta cresterea tensiunii de intrare este preluata, in cea mai mare parte, de T, deci numai 0 mica parte apare la iesire,

Prin acelasi mecanism este compensata ~i variatia tensiunii de iesire datorata modificarii curentului de sarcina 1.

1

Daca scriem tensiunea de iesire U ca functie de tensiunea de intrare E si curentul de sarcina:

U=U(E,l),

prin diferentierea acesteia obtinem:

dU = (BU EJ dE + (BU !_J d1

U BEUE B1U1

Marimea:

F, _ BEl E U - BU IU

se numeste factor de stabilizare (relativ) in raport cu tensiunea de intrare. Trecind in relatia de mai sus la cresteri finite se poate calcula acest parametru experimental cu relatia:

F, _lilliE U - b.UIU

Se mai definesc coeficientul de stabilizare (absolut) si rezistenta interna a stabilizatorului:

1 BU Ro =_BU

So BE I=ct' B1 Et=ct

Pentru un stabilizator este foarte important randamentul energetic al acestuia, definit ca raportul dintre puterea utila debitata in sarcina si puterea absorbita de la sursa de tensiune nestabilizata, Neglijind curentul de comanda al tranzistorului serie si consumul propriu al stabilizatorului, randamentul este:

17 = ~arcina Pabsorbita

U·1 U

~--=

E·1 E

Sursele stabilizate liniare sunt caracterizate printr-un randament scazut «70+80%), care este cu atit mai mic cu cit tensiunea de iesire este mai mica decit tensiunea de intrare. Stabilizatoarele liniare se proiecteaza pentru valoarea minima a tensiunii de intrare, cresterea acesteia ducind la 0 scadere substantiala a randamenului. Diferenta dintre puterea absorbita ~i cea utila este disipata de elementul regulator serie care trebuie montat pe radiator datorita posibilitatii de a se incalzi excesiv. Din cauza prezentei transformatorului de retea ~i a radiatorului pentru elementul regulator (serie sau paralel) gabaritul surselor liniare este mare. In schimb, ele prezinta un raspuns tranzitoriu foarte bun ~i nu perturba EMS reteaua de alimentare, sistemele electronice din apropiere ~i consumatorul (probleme specifice surselor stabilizate in comutatie),

2

2.2. Scurta deseriere a eireuitul integrat ~A 723

~A 723 este un circuit integrat specializat utilizat in primul rand la stabilizatoare de tip serie, dar cu posibilitatea folosirii lui si la stabilizatoare paralel sau in comutatie, Curentul de sarcina asigurat de integrat este de 150mA, fiind posibila cresterea acestuia peste lOA prin utilizarea unor tranzistoare externe.

Schema bloc interna a integratului este cea incadrata cu linie intrerupta in figura 1.2.

Configuratia si semnificatia pinilor este urmatoarea: 1,8,14 -NC;

2, 3: CL, CS - intrari de protectie;

4: IN- - intrarea negativa in amplificatorul de eroare; 5: IW- - intrarea pozitiva in amplificatorul de eroare;

6: VREF - la acest pin se obtine tensiunea de referinta de aproximativ 7,15V; 7: V_ - pin la care se aplica potentialul negativ al tensiunii de alimentare;

9, 10, 11: Vz, Va, Vc - iesiri (anodul diode Zenner interne de 6,4V, emitorul respectiv colectorul tranzistorului final intern), care se pot conecta in diverse configuratii pentru comanda elementul regulator serie;

12: V+ - pin la care se conecteaza potentialul pozitiv al tensiunii de alimentare; 13: COMP: compensare;

Valori limita absoluta:

tensiunea de intrare de alimentare: 40V;

tensiunea de intrare diferentiala la amplificatorul de eroare: 5V; tensiunea pe fiecare intrare a amplificatorului de eroare: 7,5V; curentul din Vo: 150mA;

curentul din Vz: 25mA;

curentul din VREF: 15mA;

Circuitul este extrem de versatil, cu el putandu-se implementa diverse structuri: stabilizatoare de tensiune pozitiva cu tranzistor serie pnp sau npn, cu limitarea curentului sau cu intoarcerea caracteristicii de sarcina, stabilizatoare de tensiune negativa sau de tensiune flotanta, stabilizatoare in comutatie etc.

2.3. Stabilizator de tensiune reglabila eu doua surse flotante

Montajul studiat furnizeaza 0 tensiune continua reglabila intre 0 ~i 0 tensiune apropiata de tensiunea de alimentare E, la un curent de sarcina maxim dat de tranzistorul Ti. Ca element regulator serie se foloseste tranzistorul T, a carui baza este comandata de tranzistorul T2, ambele formand un etaj Darlington. Etajul regulator serie este comandat de curentul de colector al tranzistorului T4. Intrarea neinversoare a amplificatorului diferential este legata la masa, la fel ca si borna negativa a tensiunii de iesire U si pinul 6 al circuitului integrat. In felul acesta, tensiunea intre pinul 7 al CI si boma negativa a tensiunii este stabilizata la - V REF. Potentialul pe intrarea neinversoare a amplificatorului de eroare este nul, iar pe intrarea inversoare este dat relatia

[ alP] 1

- VREF ( )

p] + RlO U / 1 1

RJJ + R13 RJJ + R13

unde a E [O,1j specifica pozitia cursorului potentiometrului Pr.

Potentiometrul P, permite reglarea tensiunii de iesire intre zero si 0 valoare apropiata de tensiunea de alimentare E, dupa urmatoarea relatie:

3

Protectia la suprasarcina este asigurata de tranzistorul integrat TI6 ~i tranzistorul T3. La functionare normala (I<IMAX), T3 conduce si, datorita curentului sau de emitor, tensiunea ce cade pe rezistenta R3 depaseste tensiunea de pe baza lui T16, reglabila cu potentiometrul P2, TI6 fiind normal blocat. Atunci cand curentul de iesire I depaseste valoarea maxima admisa lMAX, potentialul bazei lui T3 scade, curentul sau de colector scade si TI6 se deschide, ceea ce duce la micsorarea curentului injectat in baza lui T15• In felul acesta scade ~i curentul de baza al tranzistorului T2. Prin reglajul potentialului bazei lui T2 potentiometrul P2 fixeaza curentul de iesire pentru care tranzistorul T3 se blocheaza si implicit curentul de sarcina maxim. Expresia curentului maxim de sarcina este:

I = (1 + R9 J V REF

MAX P, + 1)~ R

2 -"9 1

T3
Ea C2
9 3
- -
R6
7
0
Fig. 1.2 4

3. Aparate ~i echipamente utilizate

stabilizatoare liniare cu CI ~A 723 autotransformator reglabi1;

voltmetru de tensiune alternativa 300V; reo stat 4400, lA;

voltmetru numeric de tensiune continua 2V, 20V si 200V; osciloscop.

4. Desfasurarea lucrarll 4.1.Experiment

1. Se identifica elementele schemei si punctele de masura din figura 1.2.

2. Se mascara tensiunea de iesire (E) a redresorului principal (intre bornele 1 ~i 2) atunci cand U=10V, pentru 1=0 si 1=1A.

3. Se vizualizeaza se mascara componentele alternative ale tensiunii E si U, in aceleasi conditii ca la punctul 2.

4. Se conecteaza stabilizatorulla retea prin intermediul unui autotransformator. Se mascara U si se determina factorul Fu pentru 1=IA ~i pentru doua valori reglate ale tensiunii de iesire (2V ~i 10V). Tensiunea la iesirea autotransformatorului se va regla intre 180 si 240V.

5. Se determina rezistenta interna a stabilizatorului pentru aceleasi doua valori ale tensiunii U.

6. Se verifica functionarea circuitului de limitare a curentului I, ajustand potentiometrul P2 de reglaj al protectiei la suprasarcina,

'~J 2x2N3055 Rs
Ro
R7
30Vl24A lOOOO~F lKJ1W RL U
50V LID
l'
VREF V+ v: PI l'
5K
IN+ V_ es R9
2K2 Rll 1,5KJ3W

Fig. 1.3

5

7. Se studiaza schema de stabilizator din figura 1.3; se identifica elementele de reglaj pentru tensiunea de iesire si curentul limita; se determina caracteristica de stabilizare si de sarcina.

4.2.Simulare

Utilizand programul SPICE se simuleaza diverse topologii de stabilizatoare liniare. Se vor

face evaluari ale:

rejectiei componentei alternative;

factorului F u ~i rezistentei interne a stabilizatorului; randamentului energetic;

functionarii circuitului de protectie,

5. Intrebari. Tema de casa

1. Explicati semnificatia practica a factorului de stabilizare si a rezistentei de iesire

pentru un stabilizator.

2. Care este rolul functional rezistoarelor din schemele din figurile 1.2 ~i 1.3?

3. Ce rol au condensatoarele C4 si Cs din figura 1.2?

4. Deduceti expresiile tensiunii stabilizate ~i curentului limita pentru schema din figura 1.3. Care este rolul diodei D, si al rezistorului Rl1.

5. Calculati puterea maxima in sarcina pe care 0 poate debita stabilizatorul din figura 1.3 ~i puterea disipata de elementul regulator in acest caz.

6. Studiati alte topologii de surse stabilizate liniare cu circuitul integrat ~A 723.

Deduceti expresiile tensiunii stabilizate si a curentului limita in situatia unei protectii cu limitarea, respectiv intoarcerea caracteristicii de sarcina.

Bibliografie

1. Rapeanu, R. s.a., Circuite integrate analogice, catalog, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983

2. Constantin. P., s.a., Electronicii industriald, E.D.P., Bucuresti, 1972

3. xxx, Power Semiconductor Applications, Philips Semiconductor, Netherlands, 1992.

4. M.Bodea s.a., Diode si tiristoare de putere, vol. 1, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1990.

6

Surse de tensiune stabilizate in comutatie

,

1. Scopul lucrarii

Majoritatea sistemelor electronice (in special tehnica de calcul) necesita alimentarea de la surse cu gabarit mic, randament energetic ridicat si tensiuni de iesire stabile. Sursele de tensiune care practic rezolva aceste cerinte sunt cele care lucreaza in comutatie,

Aceasta lucrare W propune, dupa 0 succinta introducere teoretica, 0 abordare prin simulare si experiment a principalelor topologii de surse in comutatie, cu izolare si lara izolare galvanica.

2. Introducere teoretica

2.1. Surse de tensiune fara izolare. Convertorul Buck

In continuare, pentru analizarea functionarii topologiilor de surse prezentate, se considera ca bobinele ~i transformatoarele sunt ideale (cu rezistenta proprie nula, lara capacitati ~i inductante parazite, etc.). Se considera de asemenea ca timpii de comutatie ai dispozitivelor sunt zero ~i caderile de tensiune pe dispozitivele semiconductoare in conductie sunt neglijabile.

Fig. 2.1

Pe scurt, functionarea schemei este descrisa in continuare.

Cand tranzistorul Teste comandat la saturatie, se inchide un curent prin T, L, si sarcina, dioda D fiind polarizata invers. Caderea de tensiune pe bobina L este pozitiva si egala cu diferenta dintre tensiunea de intrare ~i tensiunea de iesire, deci practic constanta. Din acest motiv curentul i=ic va fi liniar crescator. Rezulta:

(2.1)

In momentul in care Teste blocat, dioda D este polarizata direct si mentine conductia prin sarcina. Tensiunea pe bob ina i~i schimba polaritatea, fiind egala in modul cu tensiunea de iesire. Schimbarea polaritatii tensiunii pe bob ina determina schimbarea semnului pantei de curent prin bobina. Rezulta:

(2.2)

Formele de unda asociate sursei de tensiune tip Buck sunt prezentate in figura 2.2.

Ucom

~-----------+---------+------------+t

ton

T

veE

Ui 1-------------

1= ~~~--- - - =f ---------~------lmin t:------ ------~ ----------~

• I I

I }10 I I

I:: t======== =======F====S========

-Uo I

Uil j-----------

v'::: [ 1-----------

• I

t: t: = = = --= =---- -t-- ----= = -=r--=-== 121:1 I Fig. 2.2

) t

: t

: t

) t

) t

) t

Pe baza relatiilor (2.1) si (2.2) se pot deduce expresiile tensiunii de iesire (Ue) si variatiei curentului prin bobina (L1l):

di 2M

uL =U· -U =L--=L-

I 0 dt t

on

(2.3)

di 2M

u =-U =L--=-L-

L 0 dt t

off

(2.4)

Prin impartirea relatiei (2.3) la (2.4), notand T = ~, se obtine formula tensiunii T

stabilizate de iesire:

Rezulta imediat ~i formula variatiei curentului prin bobina:

M= T(1-T)Uj Lf

S-a notat: 1

f = - : frecventa de comutatie; T

t

T = on : factorul de umplere al semnalului de comanda

T

Observatii:

Tensiunea stabilizata este proportionala cu factorul de umplere al semnalului de comanda; Variatia curentului prin bob ina este invers proportionala cu inductanta L ~i frecventa de comutatie ~i este maxima la un factor de umplere de 1/2.

2.2. Surse de tensiune cu izolare. Principii de function are Sursele cu izolare prezinta urmatoarele avantaje:

izolarea galvanic a a intrarii fata de iesire;

posibilitatea obtinerii mai multor tensiuni de curent continuu, intr-un domeniu larg de valori, prin folosirea unor inIa~urari secundare multiple.

in majoritatea aplicatiilor practice se folosesc surse de tensiune in comutatie cu izolare. Se va studia in continuare schema bloc a unei astfel de surse (figura 2.3).

220V~

r ~ r-- J~ -( g JII[ - ~ -
Uil Us 1 uol
TR. DE PUTERE
REDRESOR COMUTATOR SIINALTA REDRESOR
- SI FlLTRU r--- ELECTRONIC r--- FRECVENTA - SI ITJ ~
I U,~= (:p:t'Ot~ctie .upnclJr~nt)
Ucom divi-
zor
-
CIRCUIT bloc.al'l!
DECOMANDA COMPARATOR + U~f(I)

Upv:!M: kUo
lie -
GENERATOR AMPLIFlCA TOR
Pv:!M: DlFERENTIAL + U ~f(U) Fig. 2.3

Tensiunea de alimentare de curent altemativ este redresata si filtrata obtinandu-se tensiunea nestabilizata U; Comutatorul electronic este comandata cu 0 tensiune Ucom avand frecventa fixa (uzual in gama 20+200KHz), si factorul de umplere variabiL

Se obtine la iesirea comutatorului electronic trenul de impulsuri dreptunghiulare u, cu factor de umplere variabil, care se aplica transformatorului de putere ~i inalta frecventa,

in cazul proiectarii corecte a transformatorului, cu cit frecventa este mai mare cu atat eficienta de utilizare a lui crcste, iar gabaritul sau scade. Nu se poate creste insa foarte mult frecventa de lucru deoarece creste proportional cu aceasta si puterea disipata in comutatie de dispozitivele semiconductoare. Astfel, de la 0 anum ita frecventa, randamentul sursei scade cu cresterea frecventei.

Tensiunea Us din secundarul transfonnatorului este redresata si filtrata, obtinandu-se tensiunea de iesire Ui;

Pentru ca tensiunea de iesire sa ramana constanta la variatia curentului de s arcina si la variatia tensiunii retelei, 0 fractiune k din tensiunea de iesire este preluata ~i aplicata unui amplificator diferential. Aceasta tensiune se scade dintr-o tensiune prescrisa, de referinta notata Uref(U). Tensiunea de eroare Ue obtinuta este aplicata unui circuit de modulare in durata specializat ce ajusteaza factorul de umplere al semnalului de comanda al comutatorului electronic pentru stabilizarea tensiunii de iesire.

In schema bloc se poate observa protectia la supracurent, a carei functionare este urmatoarea: comutatorul electronic este prevazut cu un circuit senzor de curent, care furnizeaza 0 tensiune Usenz proportionala cu curentul de sarcina. Aceasta tensiune este comparata cu 0 tensiune prescrisa Uref(I), care fixeaza limita de curent. Cand tensiunea de la senzorul de curent este mai mare dedit tensiunea prescrisa, comparatorul da un semnal la iesire care blocheaza circuitul de comanda a comutatorului electronic, limitand astfel curentul de sarcina.

Izolarea galvanica (prin optocuploare) pe traseul de reactie se realizeaza uzual la nivelul amplificatorului diferential,

2.3. Analiza sursei in contratimp (Push-pull)

In figura 2.4 se prezinta topologia sursei iar in figura 2.5 fonnele de unda asociate.

Dl UL
1 C I 1
Tl lVcEl L luo
U cOllil lI:
Ui Il_____j L2
T2 IVeE2
Ucolli2
Lflic2 Fig. 2.4

Diodele D 1 si D2 redreseaza tensiunea din secundare, furnizand impreuna curentul prin inductivitatea de filtraj L. In intervalul de timp in care tranzistoarele sunt blocate, secundarul transfonnatorului este scurtcircuitat de catre cele doua diode aflate simultan in conductie (indeplinind rolul de dioda de nul), ele fiind parcurse de curentul generat de energia inmagazinata in inductivitatea L. Cand unul din tranzistoare conduce la saturatie, tensiunea VCE pe celalalt este aproximativ 2 Ui, iar cand ambele tranzistoare sunt blocate, tensiunea din primarul transfonnatorului este nula (secundarul fiind scurtcircuitat de diode), deci tensiunea VCE este egala cu U;

Pentru 0 anumita valoare medie a curentului de sarcina, curentul mediu printr-un tranzistor este jumatate din curentul prin tranzistor corespunzator unei surse forward (vezi tabelul Z.l ), fapt ce determina 0 solicitare termica a acestora mult mai mica.

Tensiunea de la iesire este data de relatia :

unde:

T = ~ este factorul de umplere al semnalului de comanda; T

n = ~ este raportul de transformare al transformatorului de impulsuri. np

Factorul 't trebuie sa fie mai mic de 0,5 pentru a impiedica aparitia scurtcircuitului in primarul transformatorului datorita conductiei simultane a celor doua tranzistoare.

lCl 1 c1 c1
lC2 1 c1 c1
I
VCEl
Vi ~--7-----~------------~----~-----------------+)t

~--T-----T---~----~--_,-----+--~~--~-------+)t

Fig. 2.5

Se observa ca tensiunea maxima pe un tranzistor este :

Daca notam cu:

I - valoarea medie a curentului de sarcina;

P - puterea disipata de consumator; 11 - randamentul sursei,

valoarea medie a curentului de colector printr-un tranzistor este:

P

I =n'!=--'T

C 'lUi

Stabilizatorul in contratimp of era avantajul cresterii puterii debitate pe circuitul de sarcina, insa prezinta si urmatoarele dezavantaje :

-- datorita inductantelor de dispersie ale transformatorului, tensiunea colector emitor a tranzistoarelor poate depasi dub lui tensiunii de alimentare. Astfel, in cazul folosirii unei tensiuni U, de 200V, tensiunea VeE maxima poate depasi chiar 800V.

-- saturarea miezului feromagnetic. Stabilizatoarele in comutatie folosesc ca material feromagnetic feritele, care sint larg utilizate datorita pierderilor de putere reduse atunci cand frecventa de lucru depaseste 20kHz. Din pacate, feritele sint susceptibile la saturari rapide datorita densitatii relativ reduse a fluxului magnetic admis (aproximativ 3000 Gauss). Din acest motiv 0 polarizare in curent continuu a miezului magnetic conduce la saturarea rapida a acestuia. Daca caracteristicile tranzistoarelor nu sunt asemanatoare, la intrarea ~i iesirea din conductie a acestora apare 0 componenta continua a curentului, care poate duce miezul in saturatie. Saturarea miezului produce aparitia unor varfuri de curent de colector de valoare mare. Cresterea de curent produce disipatii de putere suplimentare pe tranzistoare, care pot duce la ambalarea termica a acestora si, in final, la distrugerea lor.

Fenomenele nedorite prezentate mai sus pot fi inlaturate daca se recurge la:

- crearea unui intrefier in circuitul magnetic. Acest procedeu conduce insa la marirea inductantelor de dispersie, fapt ce necesita conectarea unor elemente de circuit care sa limiteze supratensiunile ce pot apare intre colector ~i emitor.

- folosirea unor circuite suplimentare pentru simetrizarea celor doua sectiuni ale transformatorului. Aceasta solutie mareste insa complexitatea ~i costul sursei.

2. 4. Principalele topologii de surse in comutatie, Caracteristici semnificative

in tabelul 2.1. sunt prezentate succint principalele tipuri de surse in comutatie (Buck, Boost, Buck-Boost, Flyback, Forward, Push-pull) ~i caracteristicile lor cele mai importante. Avantajele ~i dezavantajele fiecarei topologii de sursa in comutatie sunt puse in evidenta de asemenea.

3. Aparate ~i echipamente utilizate

autotransformator reglabil;

voltmetru de tensiune alternativa 300V; reostat 440Q, lA;

voltmetru numeric de tensiune continua 2V, 20V si 200V; osciloscop;

machete de laborator (convertoare buck, boost, buck-boost, sursa stabilizata buck cu ~A723, sursa stabilizata in contratimp cu CI specializat SG3524).

Tip sursi

Schema electrici de principiu

Caracteristici

Buck

- UO='tui,

- r-cl , deci uo<ui

- variatii mici ale curentului prin bobina L, de unde

rezulta 0 capacitate C de filtrare de valoare mica

'l..J
Push-pull
Tl lVcEl
UCOlnj
Ui r"l.__j
T2 hE, Boost

BuckBoost

F1yback

Forward

o

Vj

UCQlli

1

- Uo=--U.'

1-'t 1

- 't<1, deci Uo>Ui

- curentul iD este discontinuu, de unde rezulta 0

capacitate C de filtrare de valoare mare

't

- Uo=--U.

1-'t 1

- 't<1; UO>Ui pentru r<Il.S si Uo>Ui pentru 't>0,5

- curentul iD este discontinuu, de unde rezulta 0

capacitate C de filtrare de valoare mare

- U = n _'t_ U. , in regim de curent neintrerupt o 1- 't 1

- 't<0,45

- vCEmax=2 Vi

se realizeaza practic pentru puteri de iesire in gama 20+200W

curentul iD este discontinuu, de unde rezulta 0 capacitate C de filtrare de valoare mare

- UO=mUi 't<0,45

- vcemax=2 U,

se realizeaza practic pentru puteri de iesire in gama 50+400W

- variatii mici ale curentului prin bobina L, de unde rezulta 0 capacitate C de fi1trare de valoare mica

- UO=2mUi 't<0,45

- vcemax=2 U,

se realizeaza practic pentru puteri de iesire in gama 100+500W

- variatii mici ale curentului prin bobina L, de unde rezulta 0 capacitate C de filtrare de valoare mica

Ie T

Ui

Tab 2.1

4. Desfasurarea lucrarii

4.1. Experiment

a. Surse de tensiune fara izolare

Utilizand circuitul din figura 2.6 se vor studia principalele surse de tensiune In comutatie lara izolare. Acesta permite modificarea frecventei tensiunii de comanda (din KI), a factorului de umplere (din potentiometrul P) si setarea tipului de convertor ce se doreste a fi studiat (cu ajutorul comutatorului K2). Pentru principalele topologii de surse In comutatie lara izolare (Buck, Boost, Buck-boost) se vor vizualiza formele de unda ale tensiunilor si curentilor prin dispozitive, bob ina ~i sarcina pentru diverse valori ale factorului de umplere, ale frecventei tensiunii de comanda ~i ale curentului de sarcina. Se vor trasa caracteristicile variatiei curentului prin bobina (I!J) ~i variatiei tensiunii de sarcina (~UO) In functie de factorul de umplere al semnalului de comanda.

+15V

lKi_ 1 '----------'-----' I I I I

C3C4 C.., C6

+15V o

Figura 2.6

b. Sursa stabilizata Buck cu CI PA 723

Schema din figura 2.7 reprezinta 0 sursa stabilizata Buck utilizand circuitul integrat specializat ~A 723 (pentru semnificatia pinilor vezi lucrarea de laborator nr. 1). Din potentiometrul P2 se regleaza tensiunea stabilizata, iar din PI se regleaza frecventa oscilatiilor. Se va studia principiul de amorsare a oscilatiilor ~i de stabilizare a tensiunii de iesire, Se vor determina caracteristica de stabilizare si caracteristica de sarcina pentru trei valori ale tensiunii de iesire.

+ 2 L 1
0 0
15Vl_ C21
~
T2 1 14

2 13

3 12

4 111-------'

+--+-----i 5 10 l__-----+--+-------i 6 9

7 8

Figura 2.7

c. Sursa stabllizata in contratimp cu CI SG3524

Circuitul integrat SG3524 este un circuit specializat pentru comanda surselor de

tensiune In contratimp. Circuitul (vezi figura 2.8) cuprinde urmatoarele blocuri:

regulatorul de referinta care furnizeaza la iesire 0 tensiune stabilizata de +5V. oscilatorul furnizeaza la iesire semnal dreptunghiular cu frecventa de pana la 200KHz, In functie de componentele externe plasate la pinii RT si CT. Semnalul, rampa liniara obtinuta la intrarea CT este aplicat la intrarea comparatorului si folosit pentru generarea semnalului modulat In durata,

logic a de obtinere a semnalelor PWM specifice unei surse In contratimp, pentru comanda In contratimp a celor doua tranzistoare finale ale circuitului integrat. Aceasta logica cuprinde un bistabil ~i doua porti SAU-NU.

amplificatorul de eroare primeste pe intrari fractiuni din tensiunea de iesire ~i de referinta ~i furnizeaza la iesire un semnal de eroare care constituie a doua intrare In comparator.

blocul de protectie la supracurent primeste la intrare 0 tensiune provenita de la un senzor de curent (intre intrarile IN+ si IN -). in momentul in care aceasta tensiune depaseste valoarea prescrisa, se blocheaza comenzile tranzistoarelor finale. Circuitul integrat mai dispune de 0 logica de SHUT -DOWN care, prin aplicarea unei tensiuni la intrarea respcctiva, permite blocarea tranzistoarelor finale.

Schema tipica de aplicatie cu circuitul integrat SG3524 este prezentata In figura 2.9. Se remarca izolarea galvanica atat pe partea de forta (prin transformatorul de putere), cat ~i pe partea de reactie prin optocuplor. in schemele practice izolarea cu optocuplor se face utilizand 0 schema care realizeaza liniarizarea caracteristicii acestuia. Din R6 se modifica frecventa de oscilatie, iar din R4 tensiunea stabilizata,

Pentru aceasta schema se vor masura potentialele la pinii IN+, IN-, REF OUT si se vor vizualiza potentialele la pinii: CURR LIM+ (care, prin senzorul de curent Rg, urmareste variatia curentul din primarul transformatorului), EMIT! si EMIT2 (comenzile pentru tranzistoarele de putere externe). Se vor vizualiza, de asemenea, formele de unda ale tensiunilor pe dispozitivele electronice ~i pe elementele inductive din schema.

in final se va trasa caracteristica de sarcina ~i de stabilizare a sursei.

V _1:..::5 __ --1IREGULATOR~....,....---------------...:.1..::...-6 REF OUT

cc REFERINT AI]

COLl

VREF

ENIITI COL]

RT 6 ru
CT 7
M
IN·

IN+ ]
COlVIPARATOR
COlVIP 9

CURRUM+ 4

CURRUM· 5

10
SHUT DO'V1,!t:[
8
GND
Figura 2.8 ENIIT2

1-------+- --+____._ ---=--.3 OSC OUT

R13 39011

+lSV
15
IN· V EIvlIT 1
cc
COLI
13
COL2
14
EIvlIT2
CURRLIM+ 4
CURRLlM· 5
COl\.1P 9
GND
8 Cj
1nF
R,
20KII
Figura 2.9 4.2. Simulare

Utilizand programul SPICE se simuleaza functionarea diverselor topologii de stabilizatoare in comutatie, eu izolare galvanica si lara. Se urmareste:

vizualizarea formele de unda ale tensiunilor si curentilor prin dispozitive, sarcina si bobine, pentru diferite tipuri de dispozitive si regimuri de curent;

simularea unei bucle de stabilizare ~i determinarea caracteristicii de stabilizare ~i de sarcina;

determinare randamentului energetic; functionarea circuitelor de protectie.

5. Intrebari. Tema de casa

1. Explicati de ce sursele stabilizate in comutatie au, in general, un randament superior celor liniare.

2. Ce avantaje prezinta sursele stabilizate in comutatie cu izolare comparativ cu cele lara izolare?

3. Deduceti expresia tensiunii de iesire in functie de tensiunea de intrare si factorul de umplere pentru toate schemele din tabelul 2.1. Se va considera regimul de normal de functionare,

4. Pentru schema din figura 2.7 deduccti expresia frecventei de oscilatie si a tensiunii de iesire.

5. Explicati functionarea modulatorului in durata ~i a logicii de generare a comenzilor pentru 0 sursa in contratimp la circuitul SG3542.

Bibliografie

1. V. Popescu, Surse stabilizate in comutatie, Editura de vest, Timisoara, 1995

2. Rapeanu, R. s.a., Circuite integrate analogice, catalog, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983

3. Constantin. P., s.a., Electronicii industrialii, E.D.P., Bucuresti, 1972

4. xxx, Power Semiconductor Applications, Philips Semiconductor, Netherlands, 1992.

Comanda PWM a motoarelor de curent continuu

1. Scopullucririi

Lucrarea de fata i~i propune analiza teoretica (prin modelare ~i simulare) ~i experimentala a functionarii chopper-elor pentru comanda cu impulsuri modulate in durata (Pulse Width Modullation - PWM) a motoarelor de cc (cc - curent continuu).

Se vor evidentia aspectele caracteristice acestui tip de comanda comparativ cu alte metode de variatie a turatiei motoarelor de cc.

Cuplul electromagnetic al masinii de cc este dat de interactiunea dintre un flux magnetic numit flux de excitatie si curentul prin infasurarea rotorului. Fluxul de excitatie se poate obtine:

- cu ajutorul unui magnet permanent sau printr-o inIa~urare statorica alimentata separat de la 0 sursa de cc, caz in care motorul de cc se numeste cu excitatie separata;

- printr-o inIa~urare statorica legata in serie sau in paralel cu inIa~urarea rotorica (excitatie serie sau paralel).

in continuare se va face referire la motoare de cc cu excitatie separata. Pentru acestea, schema echivalenta este cea din figura 3.1. Semnificatia marimilor din figura este urmatoarea:

UA - tensiunea de alimentare (la bomele inIa~urarii rotorice a motorului de cc);

iA - curentul prin infasurarea motorului de cc; Lm - inductanta infasurarii;

Rm - rezistenta infasurarii;

em - tensiunea electromotoare indusa In infasurarea motorului de cc.

Relatia:

2. Introducere teoretici

2.1. Modelarea motorului de cc

in valori medii relatie devine:

. I Iil.

L:m
UjI. Mcc
Rlll
TE~
- - -
Fig. 3.1
(3.1)
(3.2) UA = RmIA =s; Tensiunea electromotoare Em indus a in infasurarea rotorului este proportionala cu turatia n a motorului, factorul de proportionalitate fiind constanta electrica ke:

Em = kEn

in regim stationar, cup lui electromagnetic al motorului de cc, egal cu cup lui rezistent la arbore, este proportional cu valoarea medie a curentului prin infasurarea motorului, factorul de proportionalitate fiind constanta mecanica kM:

Me=kMIA

Din analiza relatiilor de mai sus rezulta posibilitatea reglarii liniare a turatiei motorului de cc prin reglarea tensiunii la bornele motorului, in domeniul de functionare in regim de curent neintrerupt prin sarcina.

Avantajele comenzii PWM de reglare a turatiei motoarelor de cc (de exemplu: comanda simpla, performante de regim tranzitoriu bune, randament energetic ridicat etc.), permit ca aceasta sa fie folosita la sistemele pentru controlul turatiei ~i al pozitiei acestora (servomecanismele ).

2.2. Functionarea intr-un singur cad ran a chopper-elor

Pentru comanda unui motor de cc intr-un singur sens se poate folosi un chopper cu schema de foqa reprezentata in figura 3.2.

U· 1

Lm

D

I

- - - -

Fig. 3.2

Functionarea schemei are loc in doua etape:

• Cand tranzistorul Teste comandat (starea ON), tensiunea de alimentare (de cc.), U, , se aplica la borne le motorului de cc. Dioda D este polarizata invers ~i intreg curentul de sarcina este preluat de T. Neglijand rezistenta inIa~urarii rotorului si caderea de tensiune pe T, putem scrie in regim stationar (eAFEM), neintrerupt sau intrerupt de curent, relatia:

diA

Ui =Lm --+Em dt

de unde rezulta:

(3.3)

Cresterea curentului fiind aproximativ liniara, putem trece la variatii finite in relatia (3.3). Daca notam cu M variatiile curentului de sarcina fata de valoarea medie (fA) si cU ton timpul de conductie al tranzistorului (figura 3.3), obtinem:

2M Ui -Em

(3.4)

ton t.;

• Cand Teste blocat (stare a OFF), tensiunea autoindusa in bob ina Lm determina

polarizarea directa a diodei D, care mentine conductia curentului prin sarcina.

Energia inmagazinata in bobina Lm il timpul conductiei tranzistorului T intretine

curentul de sarcina prin intermediul diodei de nul, astfel:

pe toata durata blocarii tranzistorului, caz in care avem functionare in regim de curent neintrerupt (vezi figura 3.3.a)

un interval de timp mai mic decat toffi caz in care avem functionare in regim de curent intrerupt (vezi figura 3.3.b).

Ucom

r---+I--~I----r-I--t

I I L

ton J toft' J

T :1 1

ie! J : :

~~I2nI ~

L--------------+-----~--------------~----~)t

iDj : : :

~ __ 2D_I~~------~!----+t----)t

iAktj: : :

1 1 1

1 1 _______________

1 1

L_-----+----~------41----~)t

~~l I I I

ui::L -,-1 __ -"

l

Fig.3.3.a

r---~I--~I----Ir---t

I I L

J toft' J

T

.1

in regimul de conductie neintrerupta (regimul normal de functionare) este valabila relatia:

o =L diA +E

m dt m

deci:

«, Em

=

dt i;

Prin trecere la variatii finite obtinem:

M Em

=

Din relatiile (3.4) si (3.6) rezulta:

(3.5)

(3.6)

Em =UiT unde cu 't s-a notat factorul de umplere al semnalului de comanda:

ton 1

T=y,f=T

Analizand relatia (3.7) rezulta posibilitatea reglarii liniare a turatiei motorului de cc prin modificarea factorului de umplere al semnalului de comanda In domeniul specific regimului de conductie neintrerupta.

Expresia variatiei curentului de sarcina este:

M = T(1- T)Ui => M = Ui

2Lmf max 8Lmf

(3.7)

Variatia maxima a curentului de sarcina se obtine la un factor de umplere '[=0.5 ~i se observa ca este invers proportionala cu frecventa. in consecinta, la cresterea frecventei semnalului de comanda scad si armonicele din spectrul de frecventa al curentului prin motor, deci se reduc pierderile energetice in motor. Pe de alta parte, odata cu crcsterca frecventei semnalului de comanda creste si puterea disipata in comutatie de dispozitivelor semiconductoare. Rezulta de aici un compromis in alegerea frecventei semnalului de comanda, de obicei in gama 2+20 kHz. Utilizand tranzistoare MOS pentru partea de foqa a chopper-ului se poate creste frecventa de comanda peste 20kHz.

De asemenea, se observa ca variatia de curent este invers proportionala cu inductanta inIa~urarii rotorului. Deci, prin introducerea unei inductante suplimentare de filtraj a curentului motorullui de cc se poate reduce Sl,

Observatie: La un sistem de comandd a unui motor de cc cu chopper armonica fundamentalii a curentului are frecventa egald cu frecventa de comanda, deci este mult mai mare dedit la un redresor comandat care ar alimenta acest motor, unde armonica fundamentald a curentului este de 50 Hz (redresor monoalternanta) sau 100 Hz (redresor bialternanta). Rezulta un randament mult mai mic in cazul utilizdrii unui redresor comandat pentru variatia turatiei unui motor de cc.

Daca frecventa de comanda a chopper-ului nu este suficient de mare sau inductanta infasurarii motorului are 0 valoare mica, regimul de curent prin motor devine intrerupt. Pe durata blocarii tranzistorului, energia inmagazinata in Lm intretine curentul prin motor doar in intervalul de timp t1 < toff in afara acestui interval de timp tensiunea la bornele motorului este Em (figura 3.3.b).

2.3. Chopper pentru comandi in doua cadrane a maslnii elect rice de cc (regim de motor sau generator)

Schema circuitului este prezentata in figura 3.4. Pentru functionarea in regim de motor se comanda PWM tranzistorul T1• Cand acesta este blocat curentul de sarcina este condus de dioda D2, T2 fiind blocat in acest regim de functionare,

in regim de generator, chopper-ul permite controlul regimului de franare al masinii de cc prin variatia curentului pe care acesta 11 injecteaza in sursa U;

Acest lucru se realizeaza prin comanda PWM a tranzistorului T2• in acest regim de functionare D1 conduce in contratimp cu T2, iar T1 este blocat. Functionarea schemei pentru regimul de generator al masinii de cc este descrisa de formele de unda din figura 3.5.

Mcc

!I--:-~o-n T-+!_ -to-ff -+------jL------.,t

iCV' I

2 I I I

:~ ~ 12.D.I C_______j

~--~,---+,---~, --~,t

iDt] I I I

~ __ 2.D._q_~~-_---+! -+t ~'t

tt : :

I I I

I ' _______________

I I

L_ __ ~ __ ~ __ ~I --~,t

; , , [

L_ __ ~, __ -+ ~, --~,t

H[; ,

Fig. 3.5

Fig. 3.4

2.4. Chopper pentru eomanda in patru eadrane a masinii de ee

(motor sau generator pentru ambele sensuri de rotatie ale masinii de ee) Pentru comanda In patru cadrane se foloseste un chopper format dintr-o punte de patru tranzistoare (figura 3.6.).

u· I

Dl D]
Mcc
r-
I
U iAI
1 1.--- _
- - -
llJ!,
D2 D4 Fig. 3.6

Referitor la polaritatea tensiunii de la bomele masinii de cc, pentru acest chopper exista doua moduri de comanda:

1. Comanda bipolara: In acest caz comanda este PWM pentru toate tranzistoarele. Se comanda simultan tranzistoarele TI ~i T4, T2 ~i T3 fiind blocate, iar cand TI si T4 sunt blocate se comanda tranzistoarele T2 si T3. Este necesar un singur semnal de comanda Ucom cu care se comanda T, si T4, iar cu semnalul Ucom inversat se comanda T2 si T3. Notand cu 't factorul de umplere al semnalului Ucom si tinand cont ca tensiunea UA este un tren de

impulsuri dreptunghiulare de valori Eh, se poate arata ca:

pentru 't >0.5 conduc T1, T4, iar cand acestea se blocheaza conduc D3, D2•

pentru r <0.5 conduc T3, T2 in contratimp cu Di, D4; motorul i~i schimba sensul de rotatie fata de situatia anterioara.

Pe durata blocarii tranzistoarelor motorul de cc incarca sursa VDC., sensul puterii fiind de la sarcina spre sursa, De asemenea, se mai poate remarca ca la un factor de umplere 0.5 motorul are turatia zero, el fiind alimentat doar in curent altemativ. Pentru ca pierderile in motor sa nu creasca, se impune in acest caz sa crestem frecventa semnalului de comanda sau sa se monteze in serie cu motorul de cc 0 inductanta de filtrare.

Expresia tensiunii electromotoare este data de relatia:

Em = Uj(2T -1)

2. Comanda unipolara:

Pentru functionare in regim de motor: T4 saturat, T2, T3 blocate, T, se comanda PWM. Pentru functionare in regim de motor in sens de rotatie inversat: T2 saturat, T1, T4 blocate, T3 se comanda PWM

Pentru functionare in regim de generator: T4 saturat, Tl, T3 blocate, T2 se comanda PWM. Pentru celalalt sens de rotatie: T2 saturat, TI ~i T3 blocate, T4 se comanda PWM.

2.5. Schema bloc a unui sistem de reglare PWM a turatiei unui motor de cc Sistemele de reglare PWM a turatiei motoarelor se preteaza foarte bine la interfatarea cu sisteme de calcul cu microcontroller sau microprocesor.

220V~ 1

:- J~ -( -q- ::r
TRAN,FORMATOR, Ujl MOTOR DE CC f-- TRADUCTOR
REDRESOR Sl TIL TRU f-- DE TURATlE
CHOPPER
~ - Il
I Vs

SURSE DE CIRCUITE mTEM DE CALCUL
TEN,IUNE ----l DECOMANDA L
nOTANTE CUIZOLARE GENERA TOR II REGULA TOR
PWM: CURENT r-
INTERFATA .11 REGULATOR
UTILIZA TOR TURA TIE Fig. 3.7

Sistemul de calcul primeste la intrare informatia privind turatia si curentul prin motor, realizand software functia de regulare numeric a a turatiei. Semnalul de la traductorul de turatie poate fi de tip digital (tren de impulsuri de frecventa variabila) sau analogic (provenit de la un tahogenerator). Semnalul cu informatia de curent (vs) este analogic ~i el se obtine cu ajutorul unui senzor de curent. Sistemul de calcul realizeaza ~i rolul de interfata cu utilizatorul precum si modulatia in durata pentru comanda chopper-ului.

Comanda cu izolare galvanica a tranzistoarelor din chopper este necesara deoarece acestea au emitoarele (sau sursele in cazul tranzistoarelor MOS) aflate la potentiale diferite, deci necesita 0 comanda cu masa flotanta. in plus se protejeaza sistemul de calcul la perturbatiile generate de chopper ~i motor de cc. Pentru izolarea galvanica, atat a semnalelor analogice cat ~i a celor digitale, se folosesc uzual optocuploare.

3. Aparate ~i echipamente utilizate

voltmetru numeric de tensiune continua 2V, 20V si 200V; ampermetru lA, 5A; reostat 30Q/lOA;

osciloscop;

machete de laborator (chopper-e in unu si patru cadrane, sistem de control PWM al turatiei cu microcontroller);

ansamblu motor de cc, generator de cc, traductor de turatie,

4. Desfasurarea Jucrarli

a. Chopper pentru comanda intr-un singur cadran

1. Se identifica elementele componente de pe macheta de laborator (figura 3.8). Cu ajutorul catalogului se studiaza circuitul PE555 si functionarea acestuia in configuratia de circuit astabiL

2. Se vizualizeaza formele de unda pentru tensiuni si curenti prin dispozitive si

sarcina, in urmatoarele situatii:

regim de curent intrerupt prin sarcina (obtinut la frecventa de comanda mica); regim de curent neintrerupt prin sarcina (frecventa de comanda mare). Modificarea frecventei de comanda se realizeaza cu ajutorul comutatorului K1, prin introducerea in circuit a unei capacitati de valoare corespunzatoare;

pentru ambele cazuri se urmareste efectul introducerii inductantei de filtraj L, (cu ajutorul comutatorului K2) In circuitul sarcinii.

Or---------~--~--~

+12V

o 4

Fig. 3.8

3. Pentru regim de curent intrerupt ~i neintrerupt se urmareste dependents turatiei (n) de factorul de umplere (variabil din potentiometrul P), la 0 sarcina constanta a motorului de cc. Determinarea turatiei se face masurand cu osciloscopul perioada (Tn) semnalului furnizat de traductorul de turatie (tahogenerator de curent altemativ), tinand cont de numarul de poli p ai acestuia:

n=60/(PTn)

Simultan, se urmareste ~i dependenta variatei curentului de sarcina (2M) de factorul de umplere.

4. In ambele regimuri de curent, pentru 0 anumita valoare a factorului de umplere, se determina caracteristica de sarcina a motorului (turatia n functie de curentul de sarcina fA). Variatia curentului prin inIa~urarea motorului se realizeaza prin franarea acestuia introducand un reostat in circuitul generatorului;

b. Chopper pentru comanda in patru cadrane

Se utilizeaza un chopper in patru cadrane cu tranzistoare MOS comandate de catre un sistem cu microcontroller. In figura 3.9.a este prezentata partea de forta a sistemului iar in figura 3.9.b - circuitele de alimentare si interfata cu sistemul cu microcontroller.

Datorita frecventei de comutatie mari (20KHz), izolarea comenzilor se face cu optocuploare de mare viteza de tip TLP250. Aceste dispozitive au intrare compatibila TTL ~i sunt specializate pentru comanda tranzistoarelor MOS. Circuitul de comanda permite incarcarea/descarcarea rapida a capacitatilor parazite poarta-sursa ~i poarta-drena,

Tranzistoarele MOS de putere sunt de tip BUK455. in componenta circuitului de foqa se observa protectia la supracurentul care poate sa apara la comutatia directa a tranzistoarelor.

GND2

RIO 510 rl

BUK455

GND3

Fig.3.9.a

+36V
2200 IL
I,
VI+
+ISV
~J GNDI
VI-
-15V
V2+
+15V
GND2
V2-
-15V
V3+
+15V
GND3

V3-
·15V IPMOS

,E:M323
IN OUT

GND

V3+ t-5V t-5V
lKQ PA7 DOl
PM DO;:
PAO
PA5 D03
PA4 D04
GND
SISTEJ\iI DE DEZVOLTARE
CU f C MOTOROLA 68HC II Fig.3.9.b

Motorul de curent continuu este cuplat mecanic cu un generator de curent continuu ~i cu un traductor de turatie, in aceleasi conditii ca la punctul anterior. Semnalul de la traductorul de turatie (care are informatia de turatie cuprinsa atat in frecventa cit si in amplitudinea acestuia), este izolat galvanic cu optocuplor (cu iesirea la un nivel compatibil TTL) si aplicat la 0 intrare de numarare a microcontroller-ului.

Sistemul de dezvoltare cu micro controller, care este complet izolat galvanic de partea de forta, genereaza comanda PWM pentru motorul de cc, dar are ~i rolul de reglare a turatie motorului (regulator numeric implementat software).

Pentru selectarea modului de comanda (bipolara sau unipolara) ~i a cadranului in care lucreaza motorul, cele patru iesiri ale microcontroller-ului (DOl +D04) pot fi configurate ca: "0" (zero logic); "I" (unu logic); PWM (semnal PWM cu un anumit factor de umplere);

PWM (semnalul PWM negat).

Pentru buna intelegere a functionarii chopper-ului in patru cadrane se vor studia filele

de catalog ale dispozitivele utilizate si function area sistemului cu micro controller.

Folosind acest sistem de reglare se vor efectua urmatoarele determinari:

1. Se vor identifica elementele componente ale machetei.

2. Se va selecta un program pentru comanda bipolara, verificandu-se functionarea in ambele sensuri de rotatie. Se vor vizualiza formele de unda ale tensiunilor prin dispozitive ~i sarcina. De asemenea, pentru 0 turatie data se va verifica functionarea regulatorului prin modificarea cuplului rezistent la arborele motorului de cc.

3. Se va selecta un program pentru comanda unipolara ~i se va verifica functionarea motorului in cele patru cadrane si se vor vizualiza formele de unda aferente. Pentru regimurile de generator, se va alimenta cu energie electric a masina de cc cuplata la arborele massnii de cc comandata PWM si se va testa franarea acesteia la 0 turatie data.

4.2. Simulare

Utilizand programul SPICE se simuleaza toate tipologiile de chopper-e studiate la curs

si laborator. Se urmaresc:

formele de unda ale tensiunilor si curentilor prin dispozitive si sarcina; aspectele caracteristice ale comenzii cu izolare a dispozitivelor de putere simularea unei buc1e de stabilizare;

functionarea circuitelor de protectie la supratensiune ~i supracurent;

s. Intrebari. Tema de casa

1. Precizati avantajele ~i dezavantajele reglarii turatiei motoarelor de cc utilizand redresoare comandate, respectiv chopper-e.

2. Explicati functionarea generatorului de semnal PWM din figura 3.8.

3. Pe baza filelor de catalog ale dispozitivelor, calculati randamentul chopper-ului in patru cadrane din figura 3.9.a.

4. Explicati functionarea circuitului de protectie la supracurent din figura 3.9.a.

Bibliografie

1. xxx, Power Semiconductor Applications, Philips Semiconductor, Netherlands, 1992.

2. Rapeanu, R. s.a., Circuite integrate analogice, catalog, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983

3. Constantin. P., s.a., Electronica industriala, E.D.P., Bucuresti, 1972

4. Arpad Kelemen, Actionari electrice, E.D.P. Bucuresti, 1979

5. xxx, Toshiba, Technical Data for TLP250

6. xxx, Philips, Technical Data for BUK455

Invertoare monofazate

1. Seopullueririi

Intelegerea ~i punerea in evidenta a tuturor fenomenelor ce apar in functionarea invertoarelor monofazate cu tranzistoare. Masurarea parametrilor sai esentiali si analiza dependentei lor de tensiunea de alimentare, de rezistenta sarcinii etc.

2. Introdueere teoretiei

Invertoarele sunt circuite alimentate cu tensiune continua, destinate sa genereze 0 tensiune altemativa cu un randament energetic cat mai mare. Pentru aceasta dispozitivele electronice care intra in alcatuirea lor trebuie sa lucreze intr-un regim de comutatie adecvat. Tensiunea generata la iesire este de obicei de forma dreptunghiulara sau in trepte.

2.1. Invertor eu tranzistoare in eontratimp si reaetie in baza

5 6

8

K

Fig. 4.1

Functionarea schemei din figura 4.1 este urmatoarea: la conectarea sursei de alimentare, tranzistoarele incep sa conduca. Datorita asimetriei montajului (tranzistoarele nu sunt identice), curentul de colector al unuia din tranzistoare creste mai rapid decat al celuilalt si determina sensul cresterii fluxului in miezul transformatorului. Tensiunea indusa in infasurarea de reactie (infasurare avand 2n3 spire) polarizeaza bazele tranzistoarelor in asa fel incat tranzistorul al carui curent de colector este mai mare este fortat in saturatie, iar celalalt tranzistor este blocat (reactia este pozitiva).

Tensiunea pe tranzistorul saturat este neglijabila fata de tensiunea de alimentare E, deci se poate considera ca in primarul transformatorului (pe infasurarea cu n, spire) apare aproximativ tensiunea E. In infasurarea de reactie pozitiva se induce tensiunea:

u 3=(2n3/nl)E

(4.1) La invertorul cu condensator de temporizare (comutatorul K in pozitia 3), condensatorul C se incarca sub tensiunea in impulsuri U3 prin circuitul serie format dintr-una

din rezistentele R in paralel cu rezistenta jonctiunii baza-emitor a tranzistorului blocat si cu grupul format din cealalta rezistenta R in paralel cu rezistenta jonctiunii baza-emitor a tranzistorului saturat. In intervalul de timp cat conduce un tranzistor, tensiunea U3 este practic constanta (cu valoarea data de relatia 4.1). Pe masura ce condensatorul se incarca, tensiunea in baza tranzistorului in conductie scade exponential, deci implicit si curentul de baza al acestuia. Curentul de colector al tranzistorului saturat creste aproximativ liniar, deoarece avem:

di..

L1- = E - VCEsat'

dt

unde LI este valoarea inductantei semiinfasurarii primare.

In figura 4.2 este prezentata schema echivalenta a transformatorului, unde cu La s-a notat inductanta de scapari intre primar (n.) si secundar (n-), iar cu L~ inductanta de magnetizare (L~=LI-La;;LI)'

t

Fig. 4.2

Fig. 4.3

Tranzistorul ramane in conductie atata timp cat iB>iclPsi, unde Psi este factorul de amplificare in curent la saturatie incipienta.

Prin cresterea lui ic si scaderea lui iB, la un moment dat se ajunge la situatia iC=PsiiB (IcMax=PsiIBMin), cand tranzistorul iese din saturatie trecand in zona activa. Curentul de colector fiind acum dat de relatia ic=PiB' tinde sa scada, determinand 0 variatie negativa a fluxului magnetic prin miezul transformatorului (d¢/dt<O). In consecinta se schimba semnul

tensiunii U3 induse in infasurarea de reactie. Tranzistoarele comuta. Incepe sa creasca curentul de colector al celuilalt tranzistor si condensatorul incepe sa se incarce cu tensiune de polaritate opusa. Procesul se rep eta cu perioada T, curentul i prin condensatorul C avand forma din figura 4.3.

UBE(on)

a)

b)

Fig. 4.4

Aproximand caracteristica de intrare a tranzistoarelor liniar (figura 4.4), rezulta ca in serie cu condensatorul apare rezistenta R+(rBIv/R)=R+R rBE /(R+ rBE) si 0 sursa de tensiune de valoare UBE(on)RI(R+ rBE).

Obtinem:

La inceputul unei semiperioade tensiunea pe condensator este maxima (U CMax) si are acelasi semn cu U3, deci valoarea maxima a curentului de incarcare a condensatorului este data de relatia:

U3 + U CMax - U BE(on)R /( R + rBE) 1M = --------'---'------

R + R·rBE /(R + rBE)

La sfarsitul semiperioadei, tensiunea pe condensator este -UCMax, deci curentul minim prin condensator este :

Se poate scrie :

(4.2)

Pe de alta parte avem:

rBEI BMin + U BE(on) (R + rBE)1 BMin + U BE(on)

1m = I BMin + = -----------'-----'-

R R

I _ I CMax = iRs + I liM

BMin - fJ fJ

Deci:

(4.3)

Curentul de magnetizare al miezului transformatorului (curentul pnn inductanta primarului transformatorului L1) are valoare maxima:

unde f=11T este frecventa de comutatie.

Curentul prin condensator scade exponential conform relatiei:

i = 1M exp( -t / T)

unde:

T = C(R + RrBE J R+rBE

Punand conditia:

1 = il

m t=T12

obtinem:

(4.4)

deci:

1

f = --;----~--

2C(R+ R·rBE JlnlM R+rBE t;

(4.5)

In semiperioada in care un tranzistor este saturat, pe semiinfasurarea primara conectata la colectorul lui apare tensiunea E iar pe cealalta semiinfasurare primara se induce tensiunea E. Aceasta tensiune se insumeaza cu tensiunea de alimentare, astfel incat pe tranzistorul blocat se aplica tensiunea 2E.

In absenta condensatorului C (K pe pozitia 1 sau 2), curentul de baza se mentine constant in timpul unei semiperioade. Cand icl~ atinge valoarea iB, tranzistorul trece din saturatie in zona activa. Curentul de colector tinde sa ramana constant, deci dljl/dt~O si U3~O. In consecinta in scade, ic de asemenea, rezultand dljl/dt<O, care schimba semnul tensiunii U3 si determinand comutatia tranzistoarelor.

Introducerea condensatorului C in circuit determina accelerarea comutatiei tranzistoarelor si implicit cresterea frecventei de lucru a invertorului. Rezistentele R' asigura 0 polarizare initiala a bazelor tranzistoarelor, deci un mic curent de colector care usureaza amorsarea comutatiilor.

2.2. Invertor monofazat cu comanda PWM sinusoidala

Aceste invertoare sunt folosite in special in surse de tensiune neintreruptibila (UPS), fiind alimentate de la baterii electrice si generand la iesire 0 tensiune altemativa cu parametrii (frecventa si valoarea efectiva) cat mai apropiati de cei ai retelei.

Invertoarele PWM monofazate sunt din punct de vedere constructiv asemanatoare celor cu semnal de iesire dreptunghiular, diferind modul de comanda al tranzistoarelor de putere. Datorita frecventei de lucru mult mai mari, ele au in componenta lor dispozitive de putere si circuite de comanda mai performante. Avantajul invertoarelor PWM consta intr-un randament energetic superior si 0 tensiune de iesire mult mai apropiata de cea a retelei (avand un spectru de armonice superioare mult mai redus).

In lucrarea de fata se prezinta 0 schema de invertor PWM cu tranzistoare MOS (figura 4.5) comandate cu optocuploare rapide tip TLP250 (vezi lucrarea 3). Pentru generarea de semnal PWM se utilizeaza placa de dezvoltare prezentata in lucrarea 3.

Principiul comenzii PWM sinusoidala pentru invertoare monofazate consta in modularea in durata a unei purtatoare de inalta frecventa up(t) (de frecventa fp - tipic 20kHz) cu o tensiune UM(t) de frecventa joasa (egala cu frecventa retelei in cazul UPS). Se obtine astfel semnalul modulat in durata UPWM(t) (vezi figura 4.6).

t SV

3

7

[},

t12V

SISTEM DE DEZVOL T PRE CU f.I- C MO TOROLA 68HC 11

tSV

PA6

GND

Fig. 4.5

Modularea in durata este realizata digital, prin incarcarea unui timer cu esantioane ale unui semnal sinusoidal. Semnalul modulat in durata UPWM este folosit pentru comanda tranzistorului T 1, iar semnalul UPWM negat pentru comanda lui T 2. Se obtine astfel pentru tensiunea pe sarcina forma de unda din figura 4.6.

Se observa filtrarea realizata de transformatorul format din Lr;.-L3 specifica unei sarcini inductive. Raportul de transformare al transformatorului va fi astfel ales inc at la iesire sa se obtina 0 tensiune avand amplitudinea egala cu cea a tensiunii de la reteaua de 220V-.

3. Aparate si echipamente utilizate sursa stabilizata 0 - 25 V / 3 A; reostat 6 kQ / lA ;

frecventmetru;

osciloscop cu doua spoturi;

voltmetru de tensiune altemativa 300V; ampermetru de curent continuu lA;

invertor cu tranzistoare in contratimp (figura 4.1);

invertor cu tranzistoare MOS comandat PWM (figura 4.5).

Up_ t' ton

U'IN ,

U7-8 t

311V -------------- -.-

-311V

Figura 4.6

4. Desfasurarea luerarii

4.1. Invertor eu tranzistoare in eontratimp si reaetie in baza

1. Se identifica elementele montajului. Se conecteaza sursa de alimentare reglabila si reostatul ca rezistenta de sarcina. Pentru E = 15V si Rs=2,5kn se vizualizeaza urmatoarele forme de unda: UBE, i - curentul prin condensatorul C, tensiunea pe condensator, curentul de colector, tensiunea colector-emitor, tensiunea U3 si U2.

2. La bomele l' - 2', se conecteaza un frecventmetru, iar in paralel cu sarcina se conecteaza un voltmetru electronic.

Observatie: la 0 tensiune altemativa dreptunghiulara cu factor de umplere 0,5, valoarea efectiva a tensiunii este egala cu valoarea de palier.

3. Se traseaza caracteristicile u2(E) si feE) pentru Rs=2,5 kn.

Observatie: nu se va depasi E=25V pentru a evita strapungerea tranzistoarelor.

4. Pentru E=15V, se traseaza caracteristicile u2(Rs) si f(Rs). Pentru fiecare valoare a rezistentei de sarcina se masoara curentul IA absorbit de la sursa de alimentare si se calculeaza:

puterea absorbita de la sursa de alimentare: P A=EIA; puterea utila disipata consumata de sarcina: ps=ullRs; randamentul invertorului: ll=Ps/P A.

5. Pentru E=15V si Rs = 2,5 kg se calculeaza analitic frecventa oscilatiilor folosind relatiile 4.1 +4.5. Se compara rezultatele calcului cu valorile determinate experimental.

6. Se comuta K pe pozitiile 1 si 2. Se masoara frecventa la E=15V si Rs=2,5 Kg si se vizualizeaza curentul de colector in aceste situatii.

4.2. Invertor monofazat PWM

1. Se identifica elementele montajului; se cupleaza modulul de comanda PWM;

2. Se vizualizeaza formele de unda pentru tensiunile de comanda, pentru tensiunile SI curentii prin dispozitive si sarcina;

3. Se urmareste variatia tensiunii de iesire la variatiile sarcinii si ale tensiunii de alimentare a invertorului.

5. Intrebari. Tema de casa

1. Deduceti relatia frecventei pentru invertorul fara condensator (pozitia 1 si 2 a comutatorului K) si comparati cu valorile experimentale obtinute la E=15V, Rs=2,5kg. Se va folosi schema echivalenta a transformatorului din figura 4.2. Prin compararea valorilor calculate si experimentale, deduceti daca pe pozitia 1 miezul transformatorului se satureaza sau nu.

2. De ce este posibila trecerea curentului invers prin tranzistoare? Daca conductia inversa nu este posibila, cum trebuie modificat circuitul din figura 4.1 pentru a functiona?

3. Explicati aparitia impulsului de curent consumat de la sursa de alimentare in momentul comutarii directe a tranzistoarelor.

4. Care sunt cauzele aparitiei oscilatiilor parazite in timpul comutatiilor ?

5. Ce modificari apar in functionarea invertorului autooscilant atunci cand cele doua

tranzistoare au B mult diferiti?

6. Propuneti 0 organigrama de comanda PWM sinusoidala.

7. Completati schema din figura 4.5 cu elemente de protectie la supratensiune si supracurent.

8. Comparati, din punct de vedere energetic, distorsiuni ale tensiunii pe sarcina etc., invertoarelor PWM cu cele cu tensiune de iesire dreptunghiulara.

9. Completati schema din figura 4.5 cu un circuit de stabilizare a tensiunii de iesire la variatiile sarcinii si ale tensiunii de alimentare.

6. Bibliografie

1. Teodorescu, I., Electronica industrial a, curs litografiat, I. P. Bucuresti, 1990.

2. Ponner, I., Electronica industriala, E.D.P., Bucuresti 1972.

3. Kelemen, A., Imecs, M., Mutatoare, E.D.P., Bucuresti, 1978.

4. Constantin. P., s.a., Electronica industriala, E.D.P., Bucuresti, 1972.

5. xxx, Power Semiconductor Applications, Philips Semiconductor, Netherlands, 1992.