Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
justitie
Profesor: Student:
Velnita Gabriela
2010
Cuprins
1.Particularitatile controlului……………………………….……………………3
2.Obiectul incalcarii…………………….………………………………………...5
2.1 Probleme privind dreptul incalcat………………………………...……………….5
2.2 Probleme privind interesul procesual……………………………...……………….6
3.Partile in process……………………………………………………………………………6
3.1 Conditii privind recalamantul…………………………….…..……………………..6
3.2 Conditii privind aparatul…………………………………………….…...…………7
3.3 Introducerea in cauza a functionarului…………………………………… ……..8
3.4 Natura juridical a raspunderii patrimoniale
a organului administratiei publice…………………………………….………………..8
4. Actele ce pot forma obiectul actiunii in justitie…………………………………….9
4.1 Precizari cu privire la ilegalitatea actului…………………………………………..9
4.2 Problema admisibilitatii actiunii in cazul
actelor administrative legale……………………………………………………………9
4.3 Problema actelor administrative individuale si a celor normative…….………..10
4.4 Actele administrative complexe……………………………………………..…….10
5.Situatii special privind actiunea in justitie……………………….…………………11
5.1 Precizari prealabile……………………………………………..………….………11
5.2 Acte exceptate de controlul judecatoresc…………………………..……………..12
5.3.1 Acte exceptate de la control datorita
specificului raporturilor sociale in legatura cu care a fost emis…………….……….12
5.3.2 Acte pentru care legea prevede un alt
control jurisdictional decat cel stabilite de legea nr.554/2004 ………...………….12
5.3.3 Ordonantele Guvernului…………………………………………..……………..13
6. Unele conditii procedural privind actiune a in justitie ………………….………13
6.1 Procedura administrative prealabila……………………………….…………….13
7. Desfasurarea procesului………………………………………………………………..15
7.1Procedura in fata instantelor judecatoresti………………………………………..15
8.Controlul pe baza exceptiei de ilegalitate…………………………..……………….15
Bibliografie …………………………………………………………………..……………….17
2
1.Particularitatile controlului
Controlul judecatoresc asupra actelor administrative constituie o garantie suplimentara a
exercitarii depline de catre cetateni a drepturilor lor,o protective juridical impotriva eventualelor
incalcari ale acestor drepturi.
Necesitatea unui control jurisdictional asupra activitatii autoritatii publice este astazi
recunoscuta in toate statele si de catre specialistii in problemele de drept.
Litigii juridice pot sa apara si in cadrul activitatii desfasurate de autoritatile publice ,in
cazul in care, in aceasta activitate,sunt inculcate drepturi pe care legea le acorda persoanelor
fizice si juridice.
Cei vatamati in drepturile lor, conferite de lege ,se pot plange instantelor judecatoresti
,cerand sa fie restabilita legalitatea ce a fost incalcata ,iar in situatia in care ,prin acea
incalcare,le-au fost povocate prejudicii,sa li se acorde si despagubiri pentru repararea
prejudiciului.exercitarea controlului judecatoresc asupra actelor administrative este stabilita de
lege ,care reglementeaza competent instantelor judecatoresti in acest domeniu,conditiile de
exercitare a controlului,modul de infaptuire a controlului.
3
O alta particularitate privind controlul judecatoresc asupra actelor administrative consta
in aceea ca atunci cand exercita controlul asupra ctivitatii organelor autoritatilor publice
,instantele judecatoresti trebuie sa aprecieze daca aceasta activitate este sau nu este legala ,dar nu
au dreptul sa se pronunte daca este sau nu este oportuna.aprecierea oportunitatii activitatii
autoritatilor publice este de competent altor organe.Instantele judecatoresti nu pot exercita
controlul decat numai daca sunt sesizate printr’o cerere in acest sens.
Instantele judecatoresti pot exercita controlul asupra legelitatii oricarui act administrative, in
afara de cauzele cand legea dispune in mod expres exceptarea de la acest control a unor anumite
categorii de acte administrative.
2.Obiectul incalcarii
4
2.1 Probleme privind dreptul incalcat
Pentru a putea ataca in fata instantei judecatoresti un act administrative ,socotit illegal
,reclamantul trebuie sa faca dovada ca ,prin actul atacat in justitie ,I s-a vatamat un drept
subiectiv ,adica un drept pe care I l-au acordat normele juridice.Fiind un drept legal ,autoritatea
publica ,paratul in process ,avea obligatia de a respecta acel drept.
Daca,insa in cauza este un simplu interes al reclamantului ,in legatura cu care autoritatea
publica ,are drept de apreciere in ceea ce priveste satisfacerea acestuia,in situatia in care organul
sesizat respinge cererea ce i-a fost adresata de acea persoana,cel nemultumitnu se va putea adresa
justitiei impotriva aorganului caruia i-a adresat cerea pe motiv ca acesta a respins-o.
In general prin drept subiectiv se intelege facultatea sau posibilitatea pe care legea o
acorda unei personae de a avea o anumita conduit sociala,careia ii corespunde obligatia celorlalte
personae de a nu intreprinde nimic care sa stanjeneasca aceasta conduit.
a) Interesul legitim privat este definit in lege ca fiind posibilitatea de a pretinde o anumita
conduit ,in considerarea realizarii unui anumit drept subiectiv viitor si previzibil
,prefigurat.Or ,in momentul solutionarii litigiului ,acest drept nu exista.Se pune
problema ,pe ce temei juridic isi va motiva instant hotararea ,din moment ce ,la data
procesului ,acel drept subiectivnu este regelementat in legislatie.
b) Obiectul vatamarii poate fi si un interes public ,adica interesul care vizeaza ordinea de
drept si democratia constitutional,cu referire la garantarea drepturilor si indatoririlor
fundamentale ale cetatenilor,satisfacerea nevoilor comunitare,buna functionare a
autoritatilor si serviciilor publice.
In Legea contenciosului administrative este folosita notiune de interes public
legitim.Acesta este definit ca fiind interesul care vizeaza ordinea de drept ,sunt
5
respectate,totodata si celelalte problem care sunt enumerate in lege ca fiind parte din
continutul notiunii de interes public.
Pentru ca actiunea reclamantului sa fie admisa in justitie ,acesta trebuie sa dovedeasca ,pe
langa faptul ca prin actiunea autoritatii publice I s-a vatamat un drept recunoscut si garantat de
lege ,si nu numai un simplu interes,ca are si un interes procesual in sustinerea actiunii sale,un
interes legal.
Facand referire la unul dintre principiile procedurii civile,potrivit caruia ,,cine nu are
interes nu are actiune”este necesar ca,in orice faza a unui proces,reclamantul sa justifice ca,prin
actiunea sa , urmareste realizarea unui interes legal.Asadar ,chiar daca reclamantul dovedeste ca I
s-a vatamat un drept subiectiv prin actul administrative atacat in fata instantei judecatoresti,dar
din elementele actiunii rezulta ca si in ipoteza in care daca I s-ar admite cererea ,el nu va obtine
niciun folos legal,cu alte cuvinte ,nu are interes bazat pe lege in acea actiune,cererea lui in
justitie nu este admisibila.
3.Partile in proces
3.1 Conditii privind recalamantul
Actiunea in justitie impotriva unui act administrative este introdusa de catre cel vatamat
in dreptul sau prin acel act.orice persoana care ses considera vatamata intr-un drept al sau ori
intr-un interes legitim ,de catre o autoritate publica ,printr-un act administrative sau prin
nesolutionarea in termen legal al unei cereri ,se poate adresa instantei de contencios
administrative competente,pentru anularea actului ,recunoasterea dreptului pretins sau a
interesului legitim si repararea pagubei ca i-a fost cauzata.
Se mai poate adresa instantei si persoana careia,in mod nejustificat ,I s-a refuzat
rezolvarea in mod favorabil a unei cereri.
Cel vatamat poate fi o persoana fizica sau juridical .In cazul in care persoana vatamata in
dreptul sau prin actul administrative este un incapabil ,actiunea in justitie este introdusa de
reprezentantul legal al incapabilului,de pilda de parintele sau tutorele acestuia.
6
Actul administrative poate emana de la o autoritate publica avand capacitate de a emite
acte administrative ,chiar daca nu are o personalitate juridical.Capacitatea de drept administrative
nu implica ,in mod necesar ,existent si capacitatea de drept civil.Pentru ca actiunea in justitie sa
fie admisa ,este sufficient ca actul atacat sa fie emis de o autoritate publica,deci de un organism
social avand capacitate de drept administrative ,indifferent ca aceasta are sau nu are personalitate
juridical.
Din acest punc de vedere este necesar sa se faca distinctia intre doua situatii.In cazul in
care se solicita instantei judecatoresti numai anularea actului ,socotit a fi illegal,dar fara sa se
pretinda,tototdata ,si despagubiri pentru prejudicial cauzat prin actul atacat,este sufficient ca
organul emitent al actului respective sa aiba doar capacitatea de a emite acte
admninistrative,chiar daca nu are peronalitate juridical,adica nu este totodata ,si subiect de drept
civil. In situatia in care insa se pretinde despagubiri,pe langa anularea actului,instant
judecatoreasca nu poate oblica la plata acestora decat un subiect de drept civil,care sa poata
raspunde cu bunurile din patrimonial sau pentru plata despagubirilor ce au fost stabilite de catre
instanta judecatoreasca.
Este posibil ca un act admininistrativ sa fie anulat pe cale admninistrativa ,dar fara sa se
acorde despagubiri.Daca ulterior dse introduce actiune in justitie pentru obtinerea de
despagubiri ,se pune problema cine trebuie sa figureze in proces.Potrivit unei opiniii,organul
emitent al actului anulat si care nu are personalitate juridical nu va putea sa stea in justitie ,in
calitate de parat.In cosecinta ,singurul organ cu capacitate de a sta in justitie ,in calitate de
parat,este organul administrative cu personalitate juridical,de care depinde organul emitent al
actului anulat.
7
actiunea.Acesta are ca scop sa-I poata fi opozabile probele administrate ,precum si constatarile
rezultate din hotararea ce se va pronunta.Cel introdus in cauza dobandeste pozitia procesuala a
unei parti ,avand,in principiu toate drepturile si obligatiile procesuale ale oricarei
parti.Functionarul introdus in cauza are interese commune cu paratul ,colaborand cu acesta la
administrarea probelor,in scopul respingerii actiunii reclamantului ca neintemeiate.Functionarul
introdus in process va putea utilize orice mijloac de aparareadmis de lege,daca acesta va puatea
avea ca efect respingerea actiunii reclamantului.
Tot ce a fost stabilite de catre instanta judecatoreasca in acest proces ,privind existent
actului administrative illegal,a prejudiciului care l-a vatamat patrimonial pe reclamant,intinderea
prejudiciului,raportul de cauzalitate intre actul atacat si prejudiciu,toate acestea,odata stabilite
prin hotarare judecatoresca ramasa definitive,nu vor mai putea forma obiect de discutie in
actiunea in regres,pe care autoritatea publica o va indrepta impotriva functionarului introdus in
cauza in procesul anterior.
8
In cazul in care prejudicial s-a datorat defectuoasei organizari si functionari a
serviciului ,este angajata raspunderea pentru gresita functionare a serviciului.In afara de aceasta
exista si raspunderea pentru risc,care ete angajata si fara sa existe o culpa anonima,sufficient
fiind sa se dovedeasca existent unui raport de cauzalitate intre actiunea administratiei publice si
prejudiciu,precum si faptul ca prejudicial prezinta si anumite caractere ca de exemplu un
character anormal.
Potrivit legii ,orice persoana fizica sau juridica, daca se considera vatamata in drepturile
sale recunoscute de lege printr-un act administrative,se poate adresa instantei judecatoresti
competente pentru anularea actului,recunoasterea dreptului precum si precum si pentru repararea
pagubei ce i-a fost cauzata.Instanta ,solutionand actiunea ,poate sa anuleze actul administrative
in total sau in parte.
Ilegalitatea actului insa este numai prezumata ,ea devenind certa numai daca este
constatata in hotarare judecatoreasca.Prin urmare instantele judecatoresti rezolva litigiile in
legatura cu orice act administrative,cu exceptia celor care sunt prevazute in mod expres in lege.
Problema care se pune este de a sti daca legii contenciosului administrative se pot aplica
si in cazul in care prejudicial este cauzat de un act administrative legal.
Nici legea contenciosului administrative nu face distinctive intre acte legale si acte ilegale
,prevazand ca o persoana se poate adresa instantei daca se considera vatamata,in drepturi
,recunoscute de lege intr-un act administrative.Deci un act legal nu poate fi anulat.Asadr,instant
acorda despagubiri,numai daca prejudicial a fost cauzat de un act illegal.Referitor la vatamarile
produse prin actele administrative legale,acoperirea prejudiciilor cauzata de aceste acte va fi
decisa de instant judecatoreasca potrivit dreptului comun,in temeiul prevederilor Codului civil.
In ceea ce priveste actele administrative individuale ,intrucat prin ele se creeaza ,se
modifica sau se stig raporturi juridice,acestea pot sa aduca atingeri unor drepturi
subiective,asadar aceste acte pot fi atacate in instant.In majoritatea cazurilor ,pentru ca un drept
9
subiectiv sa ia nastere ,sa fie modificat sau desfiintat,este necesar ca in aplicarea unui act
normative ,sa fie emis un act individual ,fie sa intervina un fapt material.
In ceea ce priveste actele normative s-a sustinut ca acestea nu pot cauza prejudicii
susceptibile de a fi obiectul unei actiuni in justitie,deoarece un astfel de act nu genereaza in mod
nemijlocit drepturi si obligatii reciproce pentru parti.Legea contenciosului administrative contine
anumite prevederi in ceea ce priveste atacarea in fata instantelor de contencios administrative
actele administrative-normative.
Actele administrative complexe iau nastere prin mai multe manifestari de vointa
juridical ,din partea unor organe de stat diferite ,dar care formeaza impreuna o singura entitate
juridical,producand,ca atare aceleasi efecte juridice.
Aprobarea;
Acordul;
Confirmarea;
Ratificarea;
Acte emise in comun de mai multe organe.
10
Potrivit Legii contenciosului administrative ,pot fi atacate in justitie,in afara actelor
administrative:
Pentru aputea face obiectul unei actiuni in instant ,atat nerezolvarea cererii cat si refuzul
de a rezolva trebuie sa provina de la autoritate publica.
In aceasta situatie ,daca cererea a fost admisa ,actiunea in justitie devine inutila,insa
numai in cazul in care personae-I respectivenu I s-a produs un prejudiciu prin rezolvarea
tardiva.In cazul nesolutionarii cererii,termenul de sesizare a instantei judecatoresti incepe sa
curga din momentul in care autoritatea publica,careia I s-a adresat cererea trebuie sa comunice
11
raspunsul sau,potrivit legii,iar in cazul refuzului de a solution favorabil cererea ,din momentul
comunicarii refuzului.
5.3.2 Acte pentru care legea prevede un alt control jurisdictional decat cel stabilite
de legea nr.554/2004
12
Potrivit legii nr.554/2004 ordonantele Guvernuli sau numai unele dispozitii di cadrul
acestora pot fi atacate la instantelke de contencios administrative.
In acesta situatie persoana vatamata in dreptul sau prin aceste ordonantesau dispozitii va
introduce actiunea la insanta de contencios administrative,insotita de exceptia de
neconstitutionalitate.Daca instant de contencios administrative apreciaza ca exceptia indeplineste
conditiile prevazute de art.29 alin.(1)si(3) din legea nr.47/1992,privind organizarea si
functionarea Curtii Constitutionale,sesizeaza ,prin incheiere motivate,Curtea Constitutionala si
suspenda solutionarea cauzei pe fond.
Art.7 din legea contenciosului administrative prevede ca cel vatamat in dreptul sau printr-
un act administrative,inainte de a ataca acel act in justitie ,trebuie sa se adrese organului emitent
al actului in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului.Numai daca,pe acesta cale,nu a
obtinut satisfactie de la acest organ,va putea sa introduca actiune la instant judecatoreasca.
13
De la data modificarii contractului sau,de la data refuzului cererii de modificare facute de
catre una din parti,in cazul litigiilor privind modificarea contractului;
De la data incalcarii obligatiilor contractual,in cazul litigiilor legate ede executarea
contractului;
De la data expirarii contractului sau,dupa caz,de la data aparitiei oricarei cauze care
atrage stingerea obligatiilor contractual,in cazul litigiilor legate de incetarea contractului;
De la data constatarii caracterului interpretabil al unei clause contractual,in cazul litigiilor
legate de interpretarea contractului.
Anularea actului;
Repararea prejudiciilor material;
Daune morale.
7. Desfasurarea procesului
7.1Procedura in fata instantelor judecatoresti
14
Pentru solutionarea litigiilor ,in coditiile Legii contenciosului administrative,au fost
infiintate la Inalta Curte de Casatie si Justitie si la Curtile de Apel,sectii de contencios
administrative si fiscal,precum si tribunal administrative fiscal.
15
legii,deoarece instant de judecata fiind competentsa solutioneze actiunea,poate si are chiar
obligatia sa rezolvesi exceptiile in legatura cu actiunea,spre a se putea pronunta asupra
cazului.Exceptia de ilegalitate nu este o cale de atac ,ci o cale de aparare.
Utilizarea exceptiei de ilegalitate se justifica cu atat mai mult este posibil,desi in cazuri
foarte rare ale introducerii actiuniii in despagubiri,ca cel vatamat in dreptul sau sa nu cunoasca
existent actului administrative producator de prejudicii,intrucat nu i-a fost comunicat acest act.in
cazul exceptiei de ilegalitate reclamantul nu are obligatia de a se conformadispozitiilor din Legea
contenciosului administrativprivind procedura administrativa prealabila.El se poate adresa direct
instantei judecatoresti pentru a cerer despagubiri,dar tot atat de bine se poate adresa,mai intai
,autoritatii publiceemitente a actului care i-a produs prejudicial or organului ierarhic uperior al
acesteia,cerand acordarea de despagubiri.In situatia in care organul sesizat nu da satisfactie
cererii reclamantului,acesta se va putea adresa instantelor judecatoresti.
16
Bibliografie
Administratia publica in Romania, Dumitru Brezoianu.Mariana Oprican,editura CH
Beck,Bucuresti 2008
17
18