Consideraţii

Practice

Măsurarea şi facturarea cantităţilor

de gaze naturale în unităţi de energie
Consideraţii practice

Începând
cu data de 1 septembrie 2007,
E – energia gazelor naturale [kWh];
V(b) – volumul corectat (volumul măsurat în con-
diţii de bază) [mc(C)];
La cererea beneficiarului, acesta poate participa la
prelevarea probelor sau la determinările online care
se fac în SRM-urile de predare.
distribuitorii de gaze naturale vor H(s) – puterea calorifică superioară la tempe-
introduce facturarea cantităţii de ratura de combustie de 25°C [kWh/mc(C)]. 7.4. Pentru determinarea energiei gazelor natu-
gaz livrată utilizatorilor în unităţi 7.3. Determinarea puterii calorifice superioare rale livrate, determinarea puterii calorifice superioa-
de energie (kWh). este obligaţia operatorului care livrează gazele natu- re se face astfel:
rale în punctele de predare-primire între: - cu cromatografe sau calorimetre on-line;
Acest tip de facturare este im- » câmpurile de producţie şi SNT; - cu cromatografe sau calorimetre de laborator la
pusă de [1]. » SNT şi depozitele de înmagazinare subterană; perioade de timp stabilite în funcţie de consumul de
De asemenea, legislaţia româ- » punctele de import gaze naturale (în aceste sta- gaze naturale corespunzător anului anterior.
nească, în [2] stipulează: ţii de măsurare determinarea puterii calorifice se ...
face de către operatorul SNT); 7.9. Aparatele utilizate la determinarea puterii
“Art. 17. - Obligaţiile comune » operatorul SNT şi distribuitori/consumatori racor- calorifice superioare trebuie să îndeplinească toate
ale titularilor de licenţe din secto- daţi direct la SNT; prevederile legale în vigoare (marcaj CE/aprobare de
rul gazelor naturale, indiferent de » distribuitori şi consumatori având un consum mai model, verificare în termen etc.).
forma de proprietate sau de regi- mare de 1.240.000 mc pe an. ...
mul juridic al acestora, sunt ur-
mătoarele:
...
g) să ia toate măsurile necesa-
re în vederea trecerii la măsura-
rea cantităţilor de gaze naturale
în unităţi de energie, astfel în-
cât, în termen de 3 ani de la data
intrării în vigoare a prezentei legi,
facturarea cantităţilor de gaze na-
turale să se facă în baza energiei
conţinute de acestea.

Art. 118. - Prezenta lege intră în

vigoare în termen de 30 de zile
de la data publicării în Monitorul
Oficial al României, Partea I”.

Totodată, [3], în ANEXĂ, sta-

bileşte metoda de măsurarea a
cantităţilor de gaze în unităţi de
energie:

“7. Măsurarea cantităţilor de

gaze în unităţi de energie
7.1. Având în vedere prevede-
rile Legii gazelor nr. 351/2004, în-
cepând cu data de 1 septembrie
2007 facturarea gazelor naturale
se va face în unităţi de energie.
Nr. 9 [50] /2007

7.2. Conversia volumelor de

gaze naturale în unităţi de ener-
gie se face aplicându-se formula:
E = V(b) x H(s),
unde:

14
 Consideraţii
Practice

7.10. Determinarea puterii calorifice se poate
face prin metoda directă, folosindu-se calorimetre,
sau prin metoda indirectă, folosindu-se cromatogra-
fe (se determină compoziţia gazului şi se calculează
apoi puterea calorifică).
...
7.13. ... Reclamaţiile beneficiarilor cu privire la va-
loarea puterii calorifice utilizate la facturare se pot
face în termen de maximum două luni de la data pri-
mirii facturii”.
Facturarea cantităţii de gaz în kWh prezintă avan-
taje pentru utilizatorul final, dar şi posibile dezavan-
taje (pentru firmele care asigură service-ul centrale-
lor termice).
Avantaje
Energia conţinută în gazele naturale (care depin-
de de puterea calorifică a acestora) poate varia cu câ-
teva procente, în funcţie de provenienţa acestora. În
România există două surse de gaz:
» gaze produse local (Romgaz, Petrom etc.);
» gaze din import.
Combustibilul Metan Butan Combustibil Gaz de oraş Cărbune
lichid
Diferenţa procentuală din-
11% 6,4% 6% 13,8% 3%
tre H(s) şi H(i)
Datorită acestei inadvertenţe (calculul unei [3] Decizia nr. 664 din 23 august 2005 pentru aproba-
energii cu ajutorul puterii calorifice superioare şi rea Regulamentului de măsurare a cantităţilor de
calculul altei energii cu ajutorul puterii calorifice gaze naturale tranzacţionate pe piaţa angro, pu-
inferioare), proprietarul centralei se va putea plân- blicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 868 din 27
ge că centrala nu este bine reglată şi consumă mai septembrie 2005
mult decât ar trebui (randamentul centralei este [4] Directiva 92/42/CEE – eficienţa energetică a caza-
scăzut). nelor de apă caldă
În acest caz intervine rolul firmelor de service, care [5] Hotărârea nr. 574 din 15 iunie 2005 privind stabili-
vor trebui să lămurească utilizatorul final asupra dife- rea cerinţelor referitoare la eficienţa cazanelor noi
renţelor de calcul. pentru apă caldă care funcţionează cu combusti-
bili lichizi sau gazoşi, publicată în Monitorul Ofici-
Bibliografie: al, Partea I nr. 596 din 11 iulie 2005
[1] Directiva 2003/55/CE – piaţa internă de gaze na-
turale Autori: Cristian CETĂŢEANU
[2] Legea nr. 351 din 14 iulie 2004 – Legea gazelor, Expert Tehnic Extrajudiciar şi Consultant
publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 679 din Florin CETĂŢEANU
28 iulie 2004 Expert Tehnic Extrajudiciar şi Consultant

Variaţia puterii calorifice superioare a gazelor na-

turale se poate încadra în intervalul 9,78 [kWh/Nmc]
– 11,5 [kWh/Nmc].
Astfel, utilizatorul final nu va mai plăti un volum
de gaz, care poate conţine o cantitate mai mare sau
mai mică de energie, funcţie de compoziţia gazului, ci
chiar cantitate de energie pe care o consumă/arde.
De altfel, facturarea gazelor în unităţi de energie
se face în majoritatea ţărilor europene, uşurându-se
astfel schimburile de gaze.

Posibile dezavantaje pentru firmele

de service centrale termice
În momentul de faţă, randamentul cazanelor de apă
caldă se determină conform [4] şi [5] – art. 2.(1).d).
În aceste metodologii, calculul randamentului se
raportează la puterea calorifică inferioară şi nu la
puterea calorifică superioară.
Procentual, pentru gazul natural, diferenţa dintre
puterea calorifică superioară H(s) şi cea inferioară H(i)
este de aprox. 11% H(i).

În instrucţiunile de instalare şi utilizare ale centra-

lelor termice este dat consumul de gaz, în [mc/h].
Puterea consumată dată în instrucţiunile de utilizare
ale centralelor convenţionale (fără condensare) este
în [kW] şi este calculată ca un produs între volumul
de gaz consumat şi puterea calorifică inferioară!
Centralele convenţionale nu pot utiliza cele aprox.
11% procente în plus ale puterii calorifice superioa-
re, aşa cum o fac centralele cu condensare. Această
raportare a randamentului la puterea calorifică infe-
rioară dă, de altfel, şi randamentul supraunitar al cen-
tralelor cu condensare.

Să presupunem că o centrală consumă într-o oră

3 [Nmc] de gaz.
De asemenea, presupunem că puterea calorifică
superioară a gazului este de 11,1 [kWh/Nmc], iar pu-
Nr. 9 [50] /2007

terea calorifică inferioară este de 10 [kWh/Nmc].

Energia reală consumată şi contorizată este de 3 x
11,1 = 33,3 [kWh], dar, conform cărţii tehnice a cen-
tralei, energia consumată ar trebui să fie de 3 x 10 =
30 [kWh], diferenţa dintre ele fiind de 3,3 [kWh].

15