60% Teste Manag Financiar

Tema 7: Gestiunea stocurilor de mărfuri şi materiale ale întreprinderii
1. Întreţinerea personalului de deservire a depozitelor la ce se referă?

a) Cheltuieli aferente executării comenzii;
b) Cheltuieli aferente păstrării stocurilor;
c) Cheltuieli aferente păstrării şi executării comenzii;
d) Cheltuieli aferente insuficienţei stocurilor.
2. Pierderea vânzărilor viitoare din cauza pierderii posibile a clienţilor în ce se

include?
3. Deteriorarea şi învechirea morală a SMM la ce se referă?

4. Mărimea optimă a comenzii este acea mărime la care cheltuielile cum sînt?
a) Cheltuielile privind păstrarea stocurilor este minimă;
b) Cheltuielile privind plasarea stocurilor este maximă;
c) Suma cheltuielilor privind păstrarea şi plasarea comenzii este minimă;
d) Suma cheltuielilor privind păstrarea şi plasarea comenzii este maximă.
5. Rotaţia materialelor se determină ca raportul dintre ce?

a) Utilizarea materialelor şi valoarea materialelor la începutul perioadei;
b) Utilizarea materialelor şi valoarea medie a materialelor;
c) Numărul de zile de producţie în cursul perioadei şi coeficientul de rotaţie;
d) Coeficientul de rotaţie a materialelor şi numărul de zile de producţie în cursul perioadei.
6. Durata de rotaţie a produselor finite (PF) se determină ca raportul dintre ce?

a) Utilizarea PF şi valoarea medie a PF;
b) Costul vânzărilor şi valoarea medie a PF;
c) Numărul de zile de vânzări şi coeficientul de rotaţie a PF;
d) Numărul de zile de producţie şi coeficientul de rotaţie a PF.
7. Durata de rotaţie a materialelor caracterizează care raport?

a) Numărul de zile de vânzări în cursul perioadei şi coeficientul de rotaţie a materialelor;
b) Numărul de zile de producţie în cursul perioadei şi coeficientul de rotaţie a materialelor;
c) Utilizarea materialelor şi valoarea medie a materialelor;
d) Utilizarea materialelor şi valoarea materialelor;
8. Rotaţia OMVSD se determină ca raportul dintre ce?

a) Numărul de zile de producţie în cursul perioadei şi coeficientul de rotaţie a OMVSD;
b) Numărul de zile de vânzări şi coeficientul de rotaţie a OMVSD;
c) Utilizarea OMVSD şi valoarea OMVSD la începutul perioadei;
d) Utilizarea OMVSD şi valoarea medie a OMVSD.
9. Durata de rotaţie a OMVSD caracterizează care raport?
1
a) Numărul de zile de producţie în cursul perioadei şi coeficientul de rotaţie a OMVSD;
b) Numărul de zile de vânzări şi coeficientul de rotaţie a OMVSD;
c) Utilizarea OMVSD şi valoarea OMVSD la începutul perioadei;
d) Utilizarea OMVSD şi valoarea medie a OMVSD.
10. Rotaţia produselor finite (PF) reprezintă raportul dintre ce?

a) Utilizarea PF şi valoarea medie a PF;
b) Costul vânzărilor şi valoarea medie a PF;
c) Numărul de zile de vânzări şi coeficientul de rotaţie a PF;
d) Numărul de zile de producţie şi coeficientul de rotaţie a PF.
11. Rezerva de materiale caracterizează care raport?

a) Soldul materialelor la sfârşitul perioadei şi costul mediu zilnic al utilizării materialelor;
b) Soldul materialelor la începutul perioadei şi costul mediu zilnic al utilizării materialelor cursul
lunii trecute;
c) Soldul materialelor la sfârşitul perioadei şi costul utilizării materialelor în cursul lunii trecute;
d) Soldul materialelor la începutul perioadei şi costul utilizării materialelor în cursul lunii
trecute.
12. Rezerva de OMVSD reprezintă raportul dintre ce?

a) Soldul OMVSD la sfârşitul perioadei şi costul utilizării OMVSD în cursul lunii trecute;
b) Soldul OMVSD la începutul perioadei şi costul OMVSD în cursul lunii trecute;
c) Soldul OMVSD la sfârşitul perioadei şi costul mediu zilnic al utilizării OMVSD în cursul lunii
trecute;
d) Soldul OMVSD la începutul perioadei şi costul mediu zilnic al utilizării OMVSD în cursul
lunii trecute.
13. Materiile prime la care din SMM se referă?

a) OMVSD;
b) Materiale;
c) Producţie în curs de execuţie;
d) Produse.
14. Inventarul de producţie la care dintre SMM se referă?

a) OMVSD;
b) Materiale;
d) Produse.
15. Producţia terminată parţial la care dintre elemente se referă?

a) OMVSD;
b) Materiale;
d) Produse.
16. Produsele obţinute care urmează să fie vândute şi utilizate în cadrul întreprinderii
la care dintre elemente se referă?
a) OMVSD;
b) Materiale;
d) Produse.
2
17. Conducerea întreprinderii „Dacia” a însărcinat secţia de contabilitate
managerială să calculeze mărimea optimă a comenzii pentru un tip de stocuri cheie, având
următoarea informaţie, cererea anuală 300 mii unităţi, cheltuieli anuale privind păstrarea
unei unităţi 400 lei pe an, cheltuieli privind păstrarea şi executarea unei comenzi – 500 lei
pentru o comandă. Cât va constitui mărimea optimă a comenzii?
a) 693 unităţi;
b) 866 unităţi;
c) 934 unităţi;
d) 985 unităţi.
18. Știind că cererea anuală constituie 300 mii unităţi, cheltuielile anuale privind
păstrarea unei unităţi 400 lei pe an, cheltuieli privind păstrarea şi executarea unei comenzi
– 500 lei pentru o comandă, cât vor constitui cheltuielile anuale privind păstrarea
stocurilor?
a) 173 182 lei;
b) 173 186 lei;
c) 173 200 lei;
d) 173 210 lei.
19. Care va fi mărimea cheltuielilor anuale privind executarea comenzilor, știind că

cererea anuală este de 300 mii unităţi, cheltuieli anuale privind păstrarea unei unităţi 400
lei pe an, cheltuieli privind păstrarea şi executarea unei comenzi – 500 lei pentru o
comandă?
a) 173 182;
b) 173 186;
c) 173 200;
d) 173 210.
20. Ştiind că soldul materialelor la începutul lunii ianuarie la S.A. „Dacia” constituie
309 451 lei, iar cel la finele lunii este de 296 263 lei, utilizarea materialelor este de 204 883
lei, numărul de zile de producţie este de 30 zile. Cât va constitui coeficientul de rotaţie a
materialelor?
a) 0,66;
b) 0,68;
c) 0,79;
d) 0,83.
21. Ştiind că soldul materialelor la începutul lunii ianuarie la S.A. „Dacia” constituie
309 451 lei, iar cel la finele lunii este de 296 263 lei, utilizarea materialelor este de 204 883
lei, numărul de zile de producţie este de 30 zile, cu cât va fi egală durata de rotaţie a
materialelor?
a) 44 zile;
b) 46 zile;
c) 52 zile;
d) 58 zile.
22. Cît va constitui coeficientul de rotaţie a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
știind că soldul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată la începutul lunii ianuarie este
de 47 595 lei, la finele lunii constituie 46 795 lei, utilizarea acestora fiind de 1 500 lei,
numărul de zile de producţie este de 30 zile?
a) 0,020;
b) 0,026;
3
c) 0,032;
d) 0,039.
23. Soldul obiectelor de mică valoare şi scurtă durată la începutul lunii ianuarie este
de 47 595 lei, la finele lunii constituie 46 795 lei, utilizarea acestora fiind de 1 500 lei,
numărul de zile de producţie este de 30 zile. Cît va constitui durata de rotaţie a obiectelor
de mică valoare şi scurtă durată?
a) 938 zile;
b) 957 zile;
c) 980zile;
d) 994 zile.
24. Dispuneţi de următoarele informaţii: soldul produselor finite la începutul lunii

ianuarie la S.A. „Dacia” constituie 1 520 lei, cel de la finele lunii este de 1 404 lei, costul
vânzărilor este de 356 414 lei, iar numărul de zile de vânzări alcătuieşte 30 zile. Numărul
de rotaţie a produselor finite cît constituie?
a) 237;
b) 241;
c) 244;
d) 258.
25. Cât va constitui durata de rotaţie a produselor finite, știind că soldul produselor
finite la începutul lunii la S.A. „Dacia” constituie 1 520 lei, cel de la finele lunii este de 1 404
lei, costul vânzărilor este de 356 414 lei, iar numărul de zile de vânzări alcătuieşte 30 zile?
a) 0,12 zile;
b) 015 zile;
c) 0,18 zile;
d) 0,26 zile.
Tema 8: Gestiunea şi analiza creanţelor
1. Ce reprezintă creanţele?
a) atragerea mijloacelor în circuitul economic al întreprinderii;
b) extragerea mijloacelor din circuitul economic al întreprinderii;
c) atragerea şi parţial extragerea din circuitul economic al întreprinderii;
d) nici atragerea, nici extragerea.
2. Numărul de rotaţii a creanţelor se determină ca raportul dintre ce?

a) venitul din vânzări şi valoarea medie a creanţele;
b) valoarea medie a creanţelor şi venitul din vânzări;
c) valoarea creanţelor la sfârşitul anului şi venitul din vânzări;
d) venitul din vânzări şi valoarea creanţelor la sfârşitul anului.
3. Durata medie de recuperare a creanţelor reprezintă care raport?

a) venitul din vânzări şi valoarea medie a creanţelor;
b) venitul din vânzări şi valoarea creanţelor la sfârşitul anului;
c) numărul de zile în perioada analizată şi numărul de rotaţii a creanţelor;
d) numărul de rotaţii a creanţelor şi numărul de zile în perioada analizată.
4. Accelerarea rotaţiei creanţelor este pentru întreprindere ce tip de tendinţă?

a) pozitivă;
4
b) negativă;
c) nici pozitivă, nici negativă;
d) influienţă limitată asupra activităţii întreprinderii.
5. Creşterea perioadei de recuperare a creanţelor este pentru întreprindere ce tip de

tendinţă?
a) pozitivă;
b) negativă;
c) nici pozitivă, nici negativă;
d) influienţă limitată asupra activităţii întreprinderii.
6. Situaţia în care vânzătorul cere achitarea facturilor în decurs de 30 zile, însă oferă
reduceri în proporţie de 5 % cumpărătorilor care efectuează plăţile în decurs de 10 zile
este redată de care condiţie?
a) 5/10 – 5/30;
b) 5/10 – 30/n;
c) 5/10 – 10/30;
d) 5/10 – n/30.
7. Capacitatea financiară a clientului necesară pentru primirea creditului la care

dintre elementele politicii de credit se referă?
a) perioada de creditare;
b) standarde ale solvabilităţii;
c) reduceri;
d) politica de încasare a datoriilor.
8. Stabilirea criteriilor privind duritatea aplicată faţă de debitorii care nu plătesc la

care dintre elementele politicii de credit se referă?
c) reduceri;
9. Diminuarea preţului în cazul plăţilor anticipate la ce se referă?

c) reduceri;
10. Intervalul de timp în decursul căruia clienţii trebuie să se achite ține de ce?
c) reduceri;
11. Să presupunem că întreprinderea S.A. „Nica” producător de mobilă,

comercializează 1 000 canapele pe an la preţul de 2 540 lei unitatea. Vânzările se efectuează
cu plata amînată cu condiţia 2/10 – n/30. Din volumul total al vânzărilor 70 % se
efectuează cu reduceri, adică se achită în decurs de 10 zile, iar celelalte 30 % - până în a 30
–a zi. Valoarea medie a creanţelor la S.A. „Nica” constituie 112 900 lei. Care va fi mărimea
vânzărilor zilnice?
a) 7 006;
5
b) 7 024;
c) 7 056;
d) 7 080.

cu plata aninată cu condiţia 2/10 – n/30. Din volumul total al vânzărilor 70 % se efectuează
cu reduceri, adică se achită în decurs de 10 zile, iar celelalte 30 % - până în a 30 –a zi.
Valoarea medie a creanţelor la S.A. „Nica” constituie 112 900 lei. Cât va constitui numărul
de rotaţii a creanţelor?
a) 0,06;
b) 2,80;
c) 13,20;
d) 22,5.

cu plata aninată cu condiţia 2/10 – n/30. Din volumul total al vânzărilor 70 % se efectuează
cu reduceri, adică se achită în decurs de 10 zile, iar celelalte 30 % - până în a 30 –a zi.
Valoarea medie a creanţelor la S.A. „Nica” constituie 112 900 lei. Cît va constitui durata de
rotaţie a creanţelor?
a) 14 zile;
b) 16 zile;
c) 18 zile;
d) 23 zile.
14. Dacă din volumul total al vânzărilor 70 % se efectuează cu reduceri, adică se

achită în decurs de 10 zile, iar celelalte 30 % până în a 30-a zi, atunci durata medie de
rotaţie a creanţelor cît constituie?
a) 12 zile;
b) 14 zile;
c) 16 zile;
d) 18 zile.
15. În decursul anului la întreprinderea SRL „Fulger” volumul vânzărilor cu plată

amînată în luna aprilie constituie 60 mii lei, în luna mai – 90 mii lei, în luna iunie – 120 mii
lei. Disciplina de plată a clienţilor întreprinderii este următoarea:
- 10 % din clienţi efectuează plăţile în decurs de o lună din momentul vânzări;
- 30 % - în prima lună ce urmează după luna vânzării;
- 40 % - după două luni. Valoarea creanţelor pentru luna aprilie cît constituie?
a) 6 mii lei;
b) 12 mii lei;
c) 24 mii lei;
d) 28 mii lei.

aninată în luna aprilie - constituie 60 mii lei, în luna mai – 90 mii lei, în luna iunie – 120 mii
- 10 % din clienţi efectuează plăţile în decurs de o lună din momentul vânzărilor;
- 30 % în prima lună ce urmează după luna vânzării;
- 40 % după două luni.
6
Raportul dintre valoarea creanţelor şi volumul vânzărilor pentru luna aprilie cît
constituie?
a) 10 %;
b) 20 %;
c) 60 %;
d) 90 %.

Valoarea creanţelor pentru luna mai cît constituie?
a) 8 mii lei;
b) 16 mii lei;
c) 24 mii lei;
d) 54 mii lei.

Raportul dintre valoarea creanţelor şi volumul vânzărilor pentru luna mai cît constituie?
a) 10 %;
b) 20 %;
c) 60 %;
d) 90 %.

Valoarea creanţelor pentru luna iunie cît constituie?
a) 20 mii lei;
b) 24 mii lei;
c) 106 mii lei;
d) 108 mii lei.

Raportul dintre valoarea creanţelor şi volumul vânzărilor pentru luna iunie cît constituie?
a) 10 %;
7
b) 20 %;
c) 60 %;
d) 90%.
Tema 9: Gestiunea mijloacelor băneşti ale întreprinderii
1. Ce reprezintă fluxul de mijloace băneşti al întreprinderii?

a) încasările şi plăţile de mijloace băneşti efectuate în cursul perioadei de gestiune;
b) încasările de mijloace băneşti efectuate în cursul perioadei de gestiune;
c) diferenţa dintre suma încasărilor şi plăţilor;
d) diferenţa dintre suma plăţilor şi încasărilor.
2. Plata impozitului pe venit ţine de care activitate?

a) operaţională;
b) financiară;
c) de investiţii;
d) excepţională.
3. Încasarea dividendelor ţine de care activitate?

a) operaţională;
b) financiară;
c) de investiţii;
d) excepţională.
4. Modelul lui Baumoll este acceptabil pentru întreprinderile a căror cheltuieli de

mijloace băneşti cum sunt?
a) stabile;
b) previzibile;
c) stabile şi previzibile;
d) stabile şi imprevizibile.
5. Conform modelului Miller- Orr, în cazul în care mijloacele băneşti ating limita
inferioară este necesar de întreprins ce?
a) a vinde hîrtii de valoare;
b) a investi în hîrtii de valoare;
c) a apela la credit;
d) a reprofila activitatea.
6. Conform modelului Miller- Orr, în cazul în care mijloacele băneşti ating limita
superioară este necesar de întreprins ce?
a) a vinde hîrtii de valoare;
b) a investi în hîrtii de valoare;
c) a apela la credit;
d) a reprofila activitatea.
7. Limita superioară a mijloacelor băneşti pe contul de decontare reprezintă suma

dintre ce?
a) limita inferioară şi mărimea medie a amplitudinii variaţiei;
b) limita inferioară şi amplitudinea variaţiei;
c) limita inferioară şi o treime din amplitudinea variaţiei;
8
d) limita inferioară şi o pătrime din amplitudinea variaţiei.
8. Punctul de restituire reprezintă suma dintre ce?

a) limita inferioară şi mărimea medie a amplitudinii variaţiei;
b) limita inferioară şi amplitudinea variaţiei;
c) limita inferioară şi o treime din amplitudinea variaţiei;
d) limita inferioară şi o pătrime din amplitudinea variaţiei.
9. Care dintre activităţi nu se include în calcularea fluxului net de mijloace băneşti?

a) operaţională;
b) financiară;
c) de investiţii;
d) comercială.
10. Soldul mijloacelor bănești pe contul de decontare trebuie să varieze în care

interval?
a) limita inferioară şi cea superioară;
b) limita inferioară şi punctul de restituire;
c) limita superioară şi punctul de restituire;
d) nu există limite.
11. Dacă mijloacele băneşti ating limita superioară, mărimea resurselor în care se
investeşte este egală cu cît?
a) suma dintre limita inferioară şi amplitudinea variaţiei;
b) diferenţa dintre limita inferioară şi punctul de restituire;
c) suma dintre limita superioară şi amplitudinea variaţiei;
d) diferenţa dintre limita superioară şi punctul de restituire.
12. Dacă mijloacele băneşti ating limita inferioară, mărimea resurselor în care se
investeşte este egală cu cît?
a) suma dintre limita inferioară şi amplitudinea variaţiei;
b) diferenţa dintre limita inferioară şi punctul de restituire;
c) suma dintre limita superioară şi amplitudinea variaţiei;
d) diferenţa dintre limita superioară şi punctul de restituire.
13. Profitul şi mijloacele băneşti este una şi aceeaşi?

a) da;
b) nu;
c) uneori;
d) adesea.
14. Numărul total de tranzacţii legate de conversiunea hîrtiilor de valoare în mijloace

băneşti este egal cu raportul dintre ce?
a) cererea prognozată de mijloace băneşti şi rezerva medie de mijloace băneşti;
b)rezerva medie de mijloace băneşti şi cererea prognozată de mijloace băneşti;
c)cererea prognozată de mijloace băneşti şi suma completării;
d)suma completării şi cererea prognozată de mijloace băneşti.
15. Desfăşurarea reuşită a activităţii operaţionale trebuie să genereze ce tip de flux

net?
a) pozitiv;
9
b) negativ;
c) atît pozitiv, cît şi negativ;
d) nul.
16. Fluxul net de mijloace bănești reprezintă diferența dintre ce?

a) plăți de mijloace bănești și încasări mijloace bănești;
b) suma încasărilor de mijloace bănești și suma plăților de mijloace bănești;
c) venituri și suma consumurilor și cheltuielilor;
d) venituri și consumuri.
17. Să presupunem că plăţile băneşti ale întreprinderii constituie 1 260 000 lei pe an. Cota
procentuală privind hîrtiile de valoare este de 8 % , iar consumurile medii privind vînzarea
acestora constituie 20 lei. Suma completării de mijloace băneşti conform modelului
Baumoll cît constituie?
a) 25 000 lei;
b) 25 100 lei;
c) 25 400 lei;
d) 25 950 lei.
18. Să presupunem că plăţile băneşti ale întreprinderii constituie 1 260 000 lei pe an.
Cota procentuală privind hîrtiile de valoare este de 8 % , iar consumurile medii privind
vînzarea acestora constituie 20 lei. Mărimea medie a mijloacelor băneşti cît constituie?
e) 12 500 lei;
f) 12 550 lei;
g) 12 700 lei;
h) 12 975 lei.
19. Care va fi numărul de tranzacţii privind transformarea hîrtiilor de valoare în

mijloace băneşti pe an, știind că plăţile băneşti ale întreprinderii constituie 1 260 000 lei pe
an, cota procentuală privind hîrtiile de valoare este de 8 % , iar consumurile medii privind
vînzarea acestora constituie 20 lei?
a) 30 ori;
b) 40 ori;
c) 50 ori;
d) 60 ori.
20. Să presupunem că plăţile băneşti ale întreprinderii constituie 1 260 000 lei pe an.
Cota procentuală privind hîrtiile de valoare este de 8 % , iar consumurile medii privind
vînzarea acestora constituie 20 lei. Cîte zile va dura operaţiunea de transformare a hîrtiilor
de valoare în mijloace băneşti?
i) 7 zile;
j) 12 zile;
k) 20 zile;
l) 25 zile.
21. Dispunem de următoarele date iniţiale: stocul minim de mijloace băneşti este de
10 000 lei, variaţia fluxurilor băneşti este de 6 250 000 lei, rata venitului zilnic privind
hîrtiile de valoare este de 8 %, cheltuielile privind convertirea hîrtiilor de valoare este de
20 lei, iar amplitudinea variaţiei este de 21 600 lei. Conform modelului Miller-Orr, limita
superioară a mijloacelor băneşti cît constituie?
a) 30 400 lei;
b) 30 800 lei;
10
c) 31 200 lei;
d) 31 600 lei.
20 lei, iar amplitudinea variaţiei este de 21 600 lei. Conform modelului Miller-Orr, punctul
de restituire cît constituie?
a) 16 500 lei;
b) 16 800 lei;
c) 17 200 lei;
d) 17 400 lei.
20 lei, iar amplitudinea variaţiei este de 21 600 lei. Conform modelului Miller-Orr, soldul
mijloacelor băneşti pe contul de decontare trebuie să varieze în care interval?
a) 10 000- 31 600 lei;
b) 10 000-16 800 lei;
c) 16 800-31 200 lei;
d) 17 400-31 200 lei.
20 lei, iar amplitudinea variaţiei este de 21 600 lei. Conform modelului Miller-Orr, dacă
mijloacele băneşti ating limita superioară, în hîrtii de valoare cît se investeşte?
a) 13 800 lei;
b) 13 900 lei;
c) 14 100 lei;
d) 14 400 lei.
20 lei, iar amplitudinea variaţiei este de 21 600 lei. Conform modelului Miller-Orr, dacă
mijloacele băneşti au atins limita inferioară, se vînd hîrtii de valoare în ce sumă?
a) 6 800 lei;
b) 7 000 lei;
c) 7 200 lei;
d) 7 400 lei.
26. Dispunem de următoarele date iniţiale: încasări băneşti din vînzări 9 678 886 lei,
alte încasări operaţionale – 3 245 233 lei, plăţi băneşti furnizorilor 5 661 227 lei, plăţi
băneşti salariaţilor - 1 446 522 lei, plata dobînzilor – 102 808 lei, plata impozitului pe venit
– 102 240 lei, alte plăţi operaţionale – 5 280 052 lei, dividende încasate – 6 687 lei, plăţi
băneşti privind creditele – 10 070 lei. Fluxul net total de mijloace băneşti cît constituie?
a) 327 887 lei;
b) 329 830 lei;
c) 335 460 lei;
d) 360 876 lei.
11
Tema 10: Diagnosticul şi estimarea potenţialului economico-financiar al întreprinderii
1. Ce reprezintă diferenţa dintre veniturile din vânzări şi costul vânzărilor?

a) Profitul brut;
b) Profitul net;
c) Profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare;
d) Profitul din activitatea operaţională.
2. Ce reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile obţinute de întreprindere din

activitatea de bază determinată de statutul ei?
a) Profitul brut;
b) Profitul net;
3. Profitul obţinut de întreprindere în cursul perioadei de gestiune din toate tipurile

de activităţi şi rezultatul excepţional reprezintă ce?
a) Profitul brut;
b) Profitul net;
4. Profitul care rămâne la dispoziţia întreprinderii după calcularea cheltuielilor

privind impozitul pe venit reprezintă ce?
a) Profitul brut;
b) Profitul net;
5. Rentabilitatea se determină ca raportul dintre ce?

a) Efectele economice şi eforturile depuse pentru obţinerea acestora;
b) Eforturile depuse şi efectele economice obţinute;
c) Efectele economice şi financiare obţinute de întreprindere și eforturile depuse pentru obţinerea
acestora;
d) Eforturile depuse și efectele economice şi financiare.
j
6. Rentabilitatea veniturilor din vânzări caracterizează care raport procentual?
a) Profitul brut şi venitul din vânzări;
b) Venitul din vânzări şi profitul brut;
c) Profitul net şi valoarea medie a veniturilor din vânzări;
d) Venitul din vânzări şi profitul net.
7. Rentabilitatea economică reprezintă raportul procentual dintre ce?

a) Valoarea medie a activelor totale şi Profitul perioadei de gestiune până la impozitare;
b) Profitul perioadei de gestiune până la impozitare şi Valoarea medie a activelor totale;
c) Valoarea medie a activelor curente şi Profitul perioadei de gestiune până la impozitare;
d) Profitul perioadei de gestiune până la impozitare şi Valoarea medie a activelor curente.
8. Rentabilitatea mijloacelor de producţie caracterizează care raport procentual?
12
a) Profitul perioadei de gestiune până la impozitare şi valoarea mijloacelor fixe;
b) Profitul perioadei de gestiune până la impozitare şi active curente;
c) Profitul perioadei de gestiune până la impozitare şi suma valorii mijloacelor fixe şi active
curente;
d) Profitul perioadei de gestiune până la impozitare şi suma valorii medii a mijloacelor fixe şi
activelor curente.
9. Rentabilitatea financiară reprezintă raportul procentual dintre ce?

a) Profitul perioadei de gestiune până la impozitare şi Valoarea capitalului propriu;
b) Capitalul propriu şi Profitul perioadei de gestiune până la impozitare;
c) Profitul net şi valoarea medie a capitalului propriu;
d) Capitalul propriu şi Profitul net.
10. Solvabilitatea patrimonială caracterizează care raport?

a) Total datorii şi total pasiv;
b) Total pasiv şi total datorii;
c) Total pasiv şi capital propriu;
d) Capital propriu şi total pasiv.
11. Solvabilitatea generală reprezintă raportul dintre ce?

12. Rata pârghiei financiare caracterizează care raport procentual?

13. Din punct de vedere al creditorului, rata solvabilităţii patrimoniale trebuie să fie
în mărime de cel puţin cît?
a) 10 %;
b) 20 %;
c) 30 %;
jd) 50 %.
14. Rata solvabilităţii generale trebuie să fie de cel puţin cît?

a) 50 %;
b) 100 %;
c) 150 %;
d) 200 %.
15. Lichiditatea absolută reprezintă raportul dintre ce?

a) Mijloace băneşti şi datorii pe termen scurt;
b) Active curente şi datorii pe termen scurt;
c) Diferența activelor curente şi stocurilor de mărfuri şi materiale către datoriile pe termen scurt;
d) Active curente şi creanţe pe termen scurt/datorii pe termen scurt.
16. Lichiditatea intermediară caracterizează care raport?
13
a) Mijloacele băneşti şi datorii pe termen scurt;
17. Lichiditatea generală reprezintă raportul dintre ce?

a) Mijloacele băneşti şi datorii pe termen scurt;
18. Mărimea teoretic - admisibilă pentru lichiditatea absolută este de cît?

a) 0,2 – 0,25;
b) 0,4 – 0,6;
c) 0,7 – 0,85;
d) 2,0 – 2,5.
19. Mărimea teoretic - admisibilă pentru lichiditatea intermediară este de cît?

a) 0,2 – 0,25;
b) 0,4 – 0,6;
c) 0,7 – 0,85;
d) 2,0 – 2,5.
20. Mărimea teoretic - admisibilă pentru lichiditatea generală este de cît?

a) 0,2 – 0,25;
b) 0,4 – 0,6;
c) 0,7 – 0,85;
d) 2,0 – 2,5.
21. Dispunem de următoarele date iniţiale: Profitul brut – 9 383 349 lei, profit al
perioadei de gestiune până la impozitare – 3 916 236 lei, profit net – 3 791 380 lei, venituri
din vânzări 21 361 294 lei, valoarea medie a activelor – 41 735 676 lei, valoarea medie a
capitalului propriu – 33 118 491 lei, valoarea medie a capitalului permanent – 35 261 257
lei, valoarea medie a mijloacelor fixe – 61 580 320 lei, valoarea medie a activelor curente –
10 350 430 lei. Cât va constitui rentabilitatea generală?
a) 4,36 %;
b) 4,87 %;
c) 5,44 %;
d) 5,90 %.
22. Dispunem de următoarele date iniţiale: Profitul brut – 9383349 lei, profit al
perioadei de gestiune până la impozitare – 3916236 lei, profit net – 3791380 lei, venituri din
vânzări 21361294 lei, valoarea medie a activelor – 41735676 lei, valoarea medie a
capitalului propriu – 33118491 lei, valoarea medie a capitalului permanent – 35261257 lei,
valoarea medie a mijloacelor fixe – 61580320 lei, valoarea medie a activelor curente –
10350430 lei. Cât va constitui rentabilitatea comercială?
a) 17,24 %;
b) 17,58 %;
c) 18,22 %;
d) 18,33 %.
14
10 350 430 lei. Cât va constitui rentabilitatea economică?
a) 9,24 %;
b) 9,38 %;
c) 10,20 %;
d) 10,35 %.
10 350 430 lei. Cât va constitui rentabilitatea financiară?
a) 10,20 %;
b) 10,70 %;
c) 11,20 %;
d) 11,45%.
10 350 430 lei. Cât va constitui rentabilitatea capitalului permanent?
a) 10,75 %;
b) 12,30 %;
c) 12,80 %;
d) 13,70 %.
26. Dacă valoarea capitalului propriu este de 34 806 158 lei, valoarea datorilor pe
termen lung alcătuieşte 2 233 069 lei, valoarea datorilor pe termen scurt este de 5 475 304
lei, atunci solvabilitatea patrimonială cît constituie?
a) 76 %;
b) 80 %;
c) 82 %;
d) 85 %.
27. Dacă valoarea capitalului propriu este de 34 806 158 lei, valoarea datorilor pe
termen lung alcătuieşte 2 233 069 lei, valoarea datorilor pe termen scurt este de 5 475 304
lei, atunci coeficientul solvabilităţii generale cît constituie?
a) 5,52;
b) 5,85;
c) 6,20;
d) 6,84.
28. Dispunem de următoarele date iniţiale: valoarea mijloacelor băneşti constituie 216
095 lei, valoarea investiţiilor şi creanţelor pe termen scurt este de 3 755 027 lei, valoarea
stocurilor de mărfuri şi materiale este de 6 991 642 lei, valoarea activelor pe termen lung
15
constituie 31 551 767 lei, valoarea datorilor pe termen scurt este de 5 475 304 lei.
Lichiditatea absolută în aceste condiţii cît constituie?
a) 0,04;
b) 0,06;
c) 0,73;
d) 2,00.
29. Dispunem de următoarele date iniţiale: valoarea mijloacelor băneşti constituie 216
095 lei, valoarea investiţiilor şi creanţelor pe termen scurt este de 3 755 027 lei, valoarea
stocurilor de mărfuri şi materiale este de 6 991 642 lei, valoarea activelor pe termen lung
constituie 31 551 767 lei, valoarea datorilor pe termen scurt este de 5 475 304 lei.
Lichiditatea intermediară este de cît?
a) 0,04;
b) 0,06;
c) 0,73;
d) 2,00.
30. Cît va constitui lichiditatea totală, știind că valoarea mijloacelor băneşti constituie
216 095 lei, valoarea investiţiilor şi creanţelor pe termen scurt este de 3 755 027 lei,
valoarea stocurilor de mărfuri şi materiale este de 6 991 642 lei, valoarea activelor pe
termen lung constituie 31 551 767 lei, valoarea datorilor pe termen scurt este de 5 475 304
lei?
a) 0,04;
b) 0,06;
c) 0,73;
d) 2,00.
Tema 11. Gestiunea riscurilor financiare
1. Neonorarea contractelor la care categorie de risc se referă?

a) valutar;
b) de aprovizionare şi desfacere;
c) tehnologic;
d) politic.
2. Efectele pe care le pot avea ratele de schimb asupra profitului întreprinderii ţine de
care tip de risc?
a) valutar;
c) tehnologic;
d) politic.
3. Imposibilitatea implimentării tehnologiilor moderne din motivul lipsei resurselor

financiare se referă la care tip de risc?
a) valutar;
c) tehnologic;
d) politic.
4. Restrângerea importurilor, exporturilor se referă la care tip de risc?

a) valutar;
b)de aprovizionare şi desfacere;
16
c) tehnologic;
d) politic.
5. Indicatorii activelor curente la care grupă de indicatori se referă?

a) indicatorii potenţialului financiar;
b) indicatorii rezultatelor financiare;
c) indicatorii potenţialului tehnico-economic;
d) indicatorii eficienţei utilizării potenţialului tehnico-economic şi financiar.
6. Indicatorii privind lichiditatea la care grupă de indicatori se referă?

7. Tipurile de profit la care indicatori se referă?

8. Productivitatea muncii la care indicatori se referă?

9. Riscul preţului pieţei pentru exportator reprezintă care dintre situaţiile de mai jos?
a) preţul contractului este mai mare decît preţul mondial;
b) preţul contractului este sub preţul mondial la momentul plăţii;
c) preţurile date sunt egale;
d) în asemenea situaţie nu există risc.
10. Riscul preţului pieţei pentru importator reprezintă care dintre situaţiile de mai jos?
a) preţul ce trebuie achitat este mai mare decît preţul pieţei la momentul achitării;
b) preţul ce trebuie achitat este mai mic decît preţul pieţei la momentul achitării;
c) preţurile date sunt egale;
d) în asemenea situaţie nu există risc.
11. Situaţia în care utilizînd formula scor valoarea lui „Z” este 1,8 probabilitatea
falimentului cum este?
a) foarte înaltă;
b) înaltă;
c) există riscul;
d) foarte redusă.
12. În cazul valorii lui „Z” a formulei scor este 2,7 probabilitatea falimentului cum
este?
a) foarte înaltă;
b) înaltă;
c) există riscul;
d) foarte redusă.
17
13. Situaţia în care utilizînd formula scor valoarea lui „Z” este 2,9 probabilitatea
a) foarte înaltă;
b) înaltă;
c) există riscul;
d) foarte redusă .
14. În cazul valorii lui „Z” a formulei scor este mai mare de 3 probabilitatea
a)foarte înaltă;
b) înaltă;
c) există riscul;
d) foarte redusă.
15. Neîndeplinirea de către întreprindere a planurilor şi obligaţiunilor ce ţin de

fabricarea producţiei, mărfurilor se referă la care tip de risc?
a) comercial;
b) de producere;
c) financiar;
d) de asigurare.
16. Posibilitatea neonorării de către firmă a obligaţiilor sale financiare se referă la

care tip de risc?
a) comercial;
b) de producere;
c) financiar;
d) de asigurare.
Tema 12. Elaborarea deciziilor privind proiectele de investiţii
1. Din punct de vedere al managerului, ce reprezintă investiţia?

a) profituri pentru întreprindere care generează noi încasări băneşti;
b) cheltuieli pentru întreprindere care generează noi încasări băneşti;
c) profituri ale întreprinderii;
d) cheltuieli ale întreprinderii.
2. Care dintre activităţile de mai jos nu se referă la investiţiile de creştere?

a) majorarea volumului producţiei;
b) reducerea consumurilor;
c) însuşirea unor noi tipuri de produse;
d) diversificarea pe seama noilor tipuri de activităţi.
3. Care dintre activităţile de mai jos se referă la investiţiile de raţionalizare?

a) majorarea volumului producţiei;
b) reducerea consumurilor;
c) însuşirea unor noi tipuri de produse;
d) diversificarea pe seama noilor tipuri de activităţi.
4. Ce reprezintă dezinvestiţiile?
a) reducerea consumurilor şi micşorarea riscurilor;
b) majorarea volumului producţiei;
18
c) atragerea investiţiilor într-un sector;
d) vânzarea unor active pentru a acoperi resursele utilizate anterior.
5. Investirea în clădiri, maşini, utilaje, stocuri la care tip de investiţii se referă?

a) nemateriale;
b) fizice;
c) financiare;
d) umane.
6. La care tip de investiţii se referă timbrele, patentele, publicitatea?

a) nemateriale;
b) fizice;
c) financiare;
d) umane.
7. Investiţiile în acţiuni la care tip de investiţii se referă?

a) nemateriale;
b) fizice;
c) financiare;
d) umane.
8. Calificarea şi specializarea personalului la care tip de investiţii se referă?

a) nemateriale;
b) fizice;
c) financiare;
d) umane.
9. Cum se determină perioada de recuperare a proiectului în cazul în care fluxurile

băneşti sunt constante?
a) raportul dintre volumul fluxului şi costul proiectului;
b) raportul dintre valoarea investiţiei iniţiale şi fluxul anual net de mijloace băneşti;
c) diferenţa dintre volumul fluxului şi costul proiectului;
d) diferenţa dintre costul proiectului şi volumul fluxului anual.
10. Rata contabilă a profitului reprezintă raportul procentual dintre ce?

a) profitul mediu anual şi valoarea investiţiei iniţiale;
b) valoarea investiţiei iniţiale şi profitul mediu anual;
c) suma fluxurilor băneşti şi valoarea investiţiilor iniţiale;
d) valoarea investiţiilor iniţiale şi suma fluxurilor băneşti.
11. Coeficientul de actualizare Ka se calculează după care formulă?

a) k a = (1 + i ) × n ;
b) k a = 1 / (1 + i ) × n ;
c) k a = 1 / (1 + i ) ;
n
d) k a = (1 + i ) .
n
12. Valoarea actualizată a fluxurilor băneşti reprezintă ce?

a) raportul dintre coeficientul de actualizare şi fluxurile băneşti;
b) produsul dintre coeficientul de actualizare şi fluxurile băneşti;
c) diferenţa dintre totalul valorii actualizate a fluxurilor băneşti şi investiţia iniţială;
d) suma dintre totalul valorii actualizate şi investiţia iniţială.
19
13. Ce reprezintă valoarea actualizată netă?
a) raportul dintre coeficientul de actualizare şi fluxurile băneşti;
b) produsul dintre coeficientul de actualizare şi fluxurile băneşti;
c) diferenţa dintre totalul valorii actualizate a fluxurilor băneşti şi investiţia iniţială;
d) suma dintre totalul valorii actualizate şi investiţia iniţială.
14. Indicele de profitabilitate reprezintă raportul dintre ce?

a) suma valorilor actualizate a fluxurilor băneşti şi valoarea investiţiei iniţiale;
b) valoarea investiţiei iniţiale şi suma valorilor actualizate a fluxurilor băneşti;
c) profitul mediu anual şi valoarea investiţiei iniţiale;
d) valoarea investiţiei iniţiale şi profitul mediu anual.
15. Rezultatul de n % obţinut în urma aplicării ratei interne de rentabilitate

reprezintă ce?
a) rata dobânzii minime;
b) rata dobânzii maxime;
c) rata dobânzii optime;
d) dobânda aleasă de beneficiar.
16. În care dintre situaţii proiectul de investiţie nu își acoperă valoarea investită?
a) VAN > 0;
b) VAN < 0;
c) VAN = 0;
d) VAN ≥ 0 .
17. Dispunem de următoarele date iniţiale privind proiectul „A”:

- investiţiile iniţiale constituie 1,8 mln lei;
- se planifică încasări nete anuale de mijloace băneşti în curs de 6 ani a câte 600 000 lei.
Durata proiectului este de 6 ani. Termenul de recuperare a proiectului „A” cît constituie?
a) 0,3 ani;
b) 1 an;
c) 3 ani;
d) 3,5 ani.
18. Datele privind proiectul „B” sunt următoarele:

- fluxurile băneşti nete previzibile se evaluează astfel:
- primul an – 700 000 lei,
- al doilea an – 600 000 lei,
- al treilea, al patrulea, şi al cincilea an respectiv câte 500 000 lei. Durata proiectului
este de 5 ani. Termenul de recuperare a proiectului „B” cît constituie?
a) 2,2 ani;
b) 2,4 ani;
c) 3,0 ani;
d) 3,2 ani.

20
- se planifică încasări nete anuale de mijloace băneşti în curs de 6 ani a câte 600 000 lei
durata proiectului este de 6 ani. Rata contabilă a profitului pentru proiectul „A” cît
constituie?
a) 15,2 %;
b) 16,7 %;
c) 18,3 %;
d) 19,7 %.

- al treilea, al patrulea, şi al cincilea an respectiv câte 500 000 lei. Durata proiectului este de
5 ani. Rata contabilă a profitului proiectului „B” cît constituie?
a) 15,4 %;
b) 16,2 %;
c) 16,9 %;
d) 17,3 %.

se planifică încasări nete anuale de mijloace băneşti în curs de 6 ani a câte 600.000 lei
durata proiectului este de 6 ani.Valoarea actualizată netă a proiectului „A” cu rata de
actualizare de 10 % cît constituie?
a) - 800,2 mii lei;
b) - 807,3 mii lei;
c) + 809,6 mii lei;
d) + 812,4 mii lei.

5 ani. Valoarea actualizată netă a proiectului „B”, cu rata de actualizare de 10 % cît
constituie?
a) +624,2 mii lei;
b) +624,7 mii lei;
c) +652,8 mii lei;
d) +659,4 mii lei.

durata proiectului este de 6 ani. Indicele de profitabilitate a proiectului „A” cît constituie?
a) 1,18 lei;
b) 1,20 lei;
c) 1,45 lei;
d) 1,68 lei.
21
5 ani. Indicele de profitabilitatea proiectului „B” este de cît?
a) 1,20 lei;
b) 1,36 lei;
c) 1,44 lei;
d) 1,85 lei.

durata proiectului este de 6 ani. Rata internă de rentabilitate a proiectului „A” calculată în
baza ratelor de actualizare de 20 şi 25 % cît constituie?
a) 20,2 %;
b) 21,3 %;
c) 23,7 %;
d) 24,4 %.

5 ani.Rata internă de rentabilitate a proiectului „B”calculată în baza ratelor de actualizare
de 20 şi 25 % cît constituie?
a) 10,20 %;
b) 15,80 %;
c) 27,15 %;
d)36,40 %.
Tema 13: Analiza nivelului de îndatorare al firmei
1. Numărul de rotaţie al datoriilor pe termen scurt se determină ca raportul dintre

ce?
a) Valoarea medie a datoriilor pe termen scurt şi venitul din vânzări;
b) Venitul din vânzări şi valoarea medie a datoriilor pe termen scurt;
c) Valoarea medie a venitului din vânzări şi cea a datoriilor pe termen scurt;
d) Datoriile pe termen scurt şi valoarea medie a venitului din vânzări.
2. Rotaţia datoriilor în zile se calculă caracterizează care raport?

a) Numărul de zile în perioada de gestiune şi numărul de rotaţii a datoriilor în perioada
respectivă;
b) Numărul de rotaţii a datoriilor şi numărul de zile în perioada de gestiune;
c) Valoarea medie a datoriilor pe termen scurt şi venitul din vânzări;
d) Venitul din vânzări şi valoarea medie a datoriilor pe termen scurt.
3. Rata datoriilor pe termen lung reprezintă raportul dintre ce?
22
a) Datorii pe termen lung şi datorii pe termen scurt;
b) Datorii pe termen scurt şi datorii pe termen lung;
c) Datorii pe termen lung şi total datorii;
d) Total datorii şi datorii pe termen lung.
4. Rata datoriilor pe termen scurt reprezintă raportul dintre ce?

a) Datorii pe termen scurt şi total datorii;
b) Total datorii şi datorii pe termen scurt;
c) Datorii pe termen lung şi datorii pe termen scurt;
d) Datorii pe termen scurt şi datorii pe termen lung.
5. Rata datoriilor pe termen scurt se mai calculă în care mod?

a) 1: rata datoriilor pe termen lung;
b) 1: (1 + rata datoriilor pe termen lung);
c) 1 - rata datoriilor pe termen lung;
d) 1+rata datoriilor pe termen lung.
6. Rata creditelor bancare reprezintă raportul dintre ce?

a) Credite bancare pe termen lung către total datorii;
b) Credite bancare pe termen lung şi scurt către total datorii;
c) Credite bancare pe termen scurt către total datorii;
d) Credite bancare pe termen lung şi credite pe termen scurt.
7. Rata surselor împrumutate gratis se determină ca raportul dintre ce?

a) Surse atrase fără plată şi total datorii;
b) Surse atrase fără plată și datorii pe termen lung;
c) Surse atrase fără plată şi datorii pe termen scurt;
d) Total datorii şi surse atrase fără plată.
8. Rata surselor împrumutate cu plată caracterizează care raport?

a) Surse atrase cu plată şi datorii pe termen lung;
b) Datorii pe termen lung şi surse atrase cu plată;
c) Surse atrase cu plată şi total datorii;
d) Total datorii şi surse atrase cu plată.
9. Rata datoriilor garantate se determină ca raportul dintre ce?

a) Datorii garantate şi datorii pe termen scurt;
b) Datorii garantate şi datorii pe termen lung;
c) Datorii pe termen lung şi datorii garantate;
d) Datorii garantate şi total datorii.
10. Rata stabilităţii financiare reprezintă raportul dintre ce?

a) Capital permanent şi total pasiv;
b) Capital propriu şi total pasiv;
c) Total pasiv şi capital permanent;
d) Total pasiv şi capital propriu.
11. Creşterea în dinamică a ratei stabilităţii financiare se apreciază cum?

a) Pozitiv;
b) Negativ;
c) Atât pozitiv, cât şi negativ;
d) Doar uneori negativ.
23
12. Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent reprezintă
raportul dintre ce?
a) Datorii pe termen lung şi capitalul propriu;
b) Capitalul propriu şi datorii pe termen lung;
c) Datorii pe termen lung şi capitalul permanent;
d) Capitalul permanent şi datorii pe termen lung.
13. Nivelul optim al ratei de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent
este de cît?
a) 10;
b) 40;
c) 60;
d) 80.
14. Creşterea ratei de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent în

dinamică cum se apreciază?
a) Pozitiv;
b) Negativ;
d) Doar pozitiv.
15. Rata de autofinanţarea capitalului permanent caracterizează care raport?

a) Capital permanent şi datorii pe termen lung;
b) Datorii pe termen lung şi capital permanent;
c) Capitalul propriu şi capitalul permanent;
d) Capitalul permanent şi capitalul propriu.
16. Limita optimă a ratei de autofinanţare a capitalului permanent cît constituie?

a) 10;
b) 20;
c) 40;
d) 60.
17. Coeficientul de Levier reprezintă raportul dintre ce?

a) Capitalul propriu şi datorii pe termen lung;
b) Datorii pe termen lung şi capitalul propriu;
c) Datorii pe termen lung şi capitalul permanent;
d) Capitalul permanent şi datorii pe termen lung.
18. Nivelul supraunitar al coeficientului de levier cum se apreciază?

a) Pozitiv;
b) Negativ;
c) Atât pozitiv cât şi negativ;
d) Uneori pozitiv.
19. Rata de îndatorare pe termen lung faţă de capitalul social reprezintă raportul
dintre ce?
a) Capitalul social la total datorii;
b) Total datorii la capitalul social;
c) Capitalul social la total datorii;
d) Datorii pe termen lung şi capitalul social.
24
20. Care dintre datorii pot fi utilizate în calitate de surse de finanţare gratuite?
a) Datorii față de furnizori;
b) Faţă de personal privind retribuirea muncii;
c) Creditele bancare pe termen lung;
d) Creditele bancare pe termen scurt.
21. Care dintre datorii pot fi utilizate în calitate de surse de finanţare cu plată?
a) Faţă de personal privind retribuirea muncii;
b) Creditele bancare;
c) Contribuţii la asigurări sociale;
d) Impozitele.
22. Care dintre datorii reprezintă surse spontane de finanţare?

a) Credite bancare pe termen scurt;
b) Credite bancare pe termen lung;
c) Faţă de personal privind retribuirea muncii;
d) Faţă de furnizori pentru mărfurile primite.
23. Care trebuie să fie tendința întreprinderii în ceea ce privește numărul de rotaţii a
datoriilor pe termen scurt?
a) Să crească;
b) Să se reducă;
c) Să fie constant;
d) Să se reducă neesențial.
24. Care trebuie să fie tendința întreprinderii în ceea ce privește durata de rotaţie a
datoriilor pe termen scurt?
a) Să crească;
b) Să se reducă;
c) Să fie constant;
d) Să se reducă neesențial.
25. Dispunem de următoarele date iniţiale: Datoriile pe termen scurt constituie – 5

475 304 lei; cele pe termen lung – 2 233 069 lei; datorii privind facturile comerciale la care
furnizorii au calculat penalitatea pentru reţinerea plăţii alcătuiesc – 406 718 lei, iar
valoarea creditelor bancare pe termen lung constituie 1 015 431 lei. Rata datoriilor pe
termen lung în aceste condiţii cît constituie?
a) 16 %;
b) 29 %;
c) 71 %;
d) 87 %.

valoarea creditelor bancare pe termen lung constituie 1 015 431 lei. Rata creditelor
bancare cît constituie?
a) 13 %;
b) 19 %;
c) 45 %;
d) 60 %.
25
valoarea creditelor bancare pe termen lung constituie 1 015 431 lei.. Rata surselor
împrumutate cu plată este de cît?
a) 5 %;
b) 13 %;
c) 18 %;
d) 22 %.
28. Capitalul propriu al S.A. „Respect” constituie – 34 806 158 lei, datoriile pe termen
lung alcătuiesc – 2 233 069 lei, capitalul social este de 17 749 870 lei, iar pasivul total al
întreprinderii alcătuieşte 42 514 531 lei. Rata stabilităţii financiare în aceste condiţii cît
alcătuieşte?
a) 5 %;
b) 82 %;
c) 87 %;
d) 93 %.
întreprinderii alcătuieşte 42 514 531 lei. Capitalul permanent cît constituie?
a) 37 025 240 lei;
b) 37 039 227 lei;
c) 40 520 200 lei;
d) 41 530 870 lei.
întreprinderii alcătuieşte 42 514 531 lei. Rata de îndatorare pe termen lung faţă de
capitalul permanent este de cît?
a) 0,06;
b) 0,80;
c) 5,26;
d) 16,59.
întreprinderii alcătuieşte 42 514 531 lei. Rata de autofinanţare a capitalului permanent cît
constituie?
a) 0,94;
b) 1,06;
c) 1,25;
d) 2,30.
întreprinderii alcătuieşte 42 514 531 lei. Coeficientul de levier cît constituie?
a) 0,06;
b) 0,80;
c) 10,30;
26
d) 15,60.
33. Mărimea coeficientului de levier de 1,87 cum se apreciază?

a) Pozitiv;
b) Negativ;
d) Uneori pozitiv.
întreprinderii alcătuieşte 42 514 531 lei. Rata de îndatorare pe termen lung faţă de
capitalul social cît constituie?
a) 0,13;
b) 2,80;
c) 7,95;
d) 8,37.
Tema 14. Previzionarea financiară
1. La care tip de politică se referă politica de finanţare a mijloacelor fixe?

a) activitatea investiţională;
b) de dirijare a capitalului circulant;
c) prognozele financiare;
d) politica dividendelor.
2. Politica de finanţare a activelor nemateriale la ce se referă?

3. Gestionarea mijloacelor băneşti la ce se referă?

4. Finanţarea stocurilor de producţie se referă la ce?

5. Politica de gestionare a creanţelor la ce se referă?

6. Veniturile firmei se referă la ce?

27
7. Cheltuielile firmei se referă la ce?

8. Bugetul mijloacelor băneşti la ce se referă?

9. Nivelul redus al coeficienţilor lichidităţii atestă ce fel de situaţie?

a) benefică pentru întreprindere;
b) normală;
c) dificilă;
d) depinde de situaţie.
10. Depăşirea nivelului critic de îndatorare atestă ce fel de situaţie?

a) benefică pentru întreprindere;
b) normală;
c) dificilă;
d) depinde de situaţie.
11. La baza planificării financiare se află ce?

a) planificarea strategică şi de producţie;
b) planificarea strategică şi curentă;
c) planificarea mijloacelor băneşti;
d) planificarea activităţii de producţie.
12. Procesul de planificare financiară constă din ce?

a) stabilirea mijloacelor financiare necesare;
b) stabilirea scopurilor financiare ale întreprinderii;
c) stabilirea modelelor de gestiune a banilor;
d) stabilirea politicii devidentelor.
13. Ce tipuri de planuri financiare există?

a) de durată scurtă, medie, strategică.
b) de durată curentă şi medie;
c) de durată scurtă şi lungă;
d) de durată strategică şi lungă.
14. Scopul planului financiar de scurtă durată constă în ce?

a) asigurarea capacităţii de finanţare a întreprinderii;
b) asigurarea capacităţii permanente de plată a întreprinderii;
c) asigurarea lichidităţii întreprinderii;
d) asigurarea existenţei fondului de rulment al întreprinderii.
15. Cîte variante de planuri financiare se recomandă de elaborat?
28
a) două planuri;
b) trei planuri;
c) un plan;
d) patru planuri.
16. Previziunea financiară poate fi aplicată prin intermediul căror sisteme de criterii?
a) formalizate şi standarte;
b) standarte şi nestandarte;
c) formalizate şi neformalizate;
d) normative şi standarte.
Tema 15. Impactul inflaţional asupra decizionării financiare
1. Inflaţia reprezintă :
a) procesul de depreciere a activităţii de autofinanţare;
b) procesul de depreciere a lichidităţii;
c) procesul de depreciere a banilor;
d) procesul de depreciere a solvabilităţii întreprinderii.
2. Activele întreprinderii pot fi clasificate în :

a) financiare şi materiale;
b) financiare şi nemonetare;
c) monetare şi nemonetare;
d) monetare şi materiale.
3. Metodele de preîntîmpinare a influienţei negative a înflaşiei asupra mijloacelor fixe

sunt:
a) reevaluarea periodică şi aprecierea mijloacelor fixe;
b) aplicarea mecanismului amortizării accelerate şi aprecierea mijloacelor fixe;
c) reevaluarea periodică şi aplicarea mecanismului amortizării accelerate a mijloacelor fixe;
d) reevaluarea totală şi aplicarea amortizării mijloacelor fixe.
4. Una din activităţile managerului financiar afectată în cea mai mare măsură de
inflaţie este:
a) activitatea de control;
b) activitatea de motivare;
c) activitatea de planificare;
d) activitatea de organizare.
5. Înflaţia influienţează asupra :

a) creşterii necesităţii de finanţare suplimentară;
b) creşterii activelor curente;
c) creşterii activelor pe termen lung;
d) creşterii capitalului propriu.
6. Sub influienţa inflaţiei apare necesitatea:

a) diversificării asortimentului de producţie;
b) diversificăeii portofoliului investiţional;
29
c) diversificării structurii manageriale;
d) diversificării sistemelor de finanţare.
7. Pentru a minimiza efectul negativ al inflaţiei, se recomandă :

a) după posibilitate, să trăieşti pe bani cheşi;
b) după posibilitate, să trăieşti pe datorie;
c) după posibilitate, să oferi credite;
d) după posibilitate, să ţii banii „în ciorap”.
8. Pentru a minimiza efectul negativ al inflaţiei, nu se recomandă :

a) să investeşti banii în plus în imobile;
b) să oferi credite;
c) să iai credite;
d) să diversifici activitatea de investeştii.
Tema 16. Bugetarea şi controlul executării bugetelor
1. Cheltuielile aferente deplasărilor se referă la care cheltuieli?
a) de management;
b) legate de personal;
c) de consultanță;
d) bancare .
2. Cheltuielile legate de ședințele Consiliului de Administrație se referă la care cheltuieli?
a) de management;
d) bancare.
3.Solicitarea serviciilor privind evaluarea unor active se referă la care cheltuieli?
a) de management;
d) bancare.
30
4. Cheltuielile legate de garantarea plății prin intermediul acreditivului se referă la care
cheltuieli?
a) de management;
d) bancare.
5. În cazul Societăților pe Acțiuni, bugetele sunt aprobate de către cine?

a) Directorul întreprinderii;
b)Comisia de cenzori;
c) Organul executiv;
d) Adunarea Generală a acționarilor.
6. Salariile aparatului de conducere la ce se referă?

a) cheltuieli variabile;
b) cheltuieli fixe;
c) consumuri variabile;
d) consumuri constante.
7. Impozitul funciar la ce se referă?

b) cheltuieli fixe;
8. Salariile angajaților implicați în procesul tehnologic se referă la ce?

b) cheltuieli fixe;
9. Care dintre următoarele bugete nu se includ în categoria celor specifice?

a) investițiilor;
b) cheltuielilor salariale;
c) vînzărilor;
d) de trezorerie.
10. Uzura mijloacelor fixe la ce se referă?

b) cheltuieli fixe;
11. Cheltuielile pentru procurarea îngrășămintelor se referă la ce?

b) cheltuieli fixe;
31
12. Bugetele care conțin informații bugetare generale pentru o anumită activitate în
întreprindere la care dintre bugete se referă?
a) de activitate;
b) parțiale;
c) pentru întreaga întreprindere;
d) atît parțiale, cît și pentru întreaga întreprindere.
13. Bugetele de profitabilitate la care dintre bugete se referă?

a) de activitate;
b) parțiale;
c) pentru întreaga întreprindere;
d) atît parțiale, cît și pentru întreaga întreprindere.
14. La întocmirea bugetului vînzărilor se folosește care formulă?

a) raportul dintre cantitatea unităților de articole planificate pentru vînzare și prețul unitar al
producției;
b) produsul dintre cantitatea unităților de articole planificate pentru vînzare și prețul unitar al
producției;
c) suma dintre cantitatea unităților de articole planificate pentru vînzare și prețul unitar al
producției;
d) diferența dintre cantitatea unităților de articole planificate pentru vînzare și prețul unitar al
producției.
15. La întocmirea bugetului de producție se folosește care formulă?

a) Volumul producției = Volumul vînzărilor + Soldul previzional de produse finite la finele
perioadei – Soldul de produse finite la începutul perioadei;
b) Volumul producției = Volumul vînzărilor - Soldul previzional de produse finite la finele
perioadei + Soldul de produse finite la începutul perioadei;
c) Volumul producției = Volumul vînzărilor + Soldul previzional de produse finite la finele
perioadei + Soldul de produse finite la începutul perioadei;
d) Volumul producției = Volumul vînzărilor / Soldul previzional de produse finite la finele
perioadei – Soldul de produse finite la începutul perioadei;
16. Valoarea achizițiilor se determină după care formulă?

a) Valoarea achizițiilor = Achizițiile necesare × Consumul de materiale pentru o unitate de
produs / Prețul unitar al materialelor;
b) Valoarea achizițiilor = Achizițiile necesare + Consumul de materiale pentru o unitate de
produs × Prețul unitar al materialelor;
c) Valoarea achizițiilor = Achizițiile necesare × Consumul de materiale pentru o unitate de
produs × Prețul unitar al materialelor;
d) Valoarea achizițiilor = Achizițiile necesare / Consumul de materiale pentru o unitate de
produs × Prețul unitar al materialelor.
17. Achizițiile necesare se determină după care formulă?

a) Achizițiile necesare = Utilizarea fiecărui tip de materii prime și materiale în perioada bugetară
- Soldul necesar de materii prime și materiale la finele perioadei – Soldul de materii prime și
materiale la începutul perioadei;
b) Achizițiile necesare = Utilizarea fiecărui tip de materii prime și materiale în perioada bugetară
+ Soldul necesar de materii prime și materiale la finele perioadei + Soldul de materii prime și
32
c) Achizițiile necesare = Utilizarea fiecărui tip de materii prime și materiale în perioada bugetară
+ Soldul necesar de materii prime și materiale la finele perioadei – Soldul de materii prime și
d) Achizițiile necesare = Utilizarea fiecărui tip de materii prime și materiale în perioada bugetară
- Soldul necesar de materii prime și materiale la finele perioadei + Soldul de materii prime și
materiale la începutul perioadei.
18. Valoarea utilizării materialelor se determină după care formulă?

a) Valoarea utilizării materialelor = Volumul producției / Consumul materialelor pe o unitate de
produs × Prețul unitar al materialului;
b) Valoarea utilizării materialelor = Volumul producției × Consumul materialelor pe o unitate de
produs × Prețul unitar al materialului;
c) Valoarea utilizării materialelor = Volumul producției × Consumul materialelor pe o unitate de
produs / Prețul unitar al materialului;
d) Valoarea utilizării materialelor = Volumul producției × Consumul materialelor pe o unitate de
produs - Prețul unitar al materialului.
19. Cum se determină bugetul consumurilor directe privind retribuirea muncii?

a) diferența dintre Volumul producției și Consumurile directe directe privind retribuirea
muncii pentru o unitate de produs;
b) suma dintre Volumul producției și Consumurile directe directe privind retribuirea muncii
pentru o unitate de produs;
c) raportul dintre Volumul producției și Consumurile directe directe privind retribuirea muncii
pentru o unitate de produs;
d) produsul dintre Volumul producției și Consumurile directe directe privind retribuirea
muncii pentru o unitate de produs.
33

60% Teste Manag Financiar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

60% Teste Manag Financiar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 7: Gestiunea stocurilor de mărfuri şi materiale ale întreprinderii

1. Întreţinerea personalului de deservire a depozitelor la ce se referă?

2. Pierderea vânzărilor viitoare din cauza pierderii posibile a clienţilor în ce se

3. Deteriorarea şi învechirea morală a SMM la ce se referă?

5. Rotaţia materialelor se determină ca raportul dintre ce?

6. Durata de rotaţie a produselor finite (PF) se determină ca raportul dintre ce?

7. Durata de rotaţie a materialelor caracterizează care raport?

8. Rotaţia OMVSD se determină ca raportul dintre ce?

9. Durata de rotaţie a OMVSD caracterizează care raport?

10. Rotaţia produselor finite (PF) reprezintă raportul dintre ce?

11. Rezerva de materiale caracterizează care raport?

12. Rezerva de OMVSD reprezintă raportul dintre ce?

13. Materiile prime la care din SMM se referă?

14. Inventarul de producţie la care dintre SMM se referă?

15. Producţia terminată parţial la care dintre elemente se referă?

19. Care va fi mărimea cheltuielilor anuale privind executarea comenzilor, știind că

24. Dispuneţi de următoarele informaţii: soldul produselor finite la începutul lunii

Tema 8: Gestiunea şi analiza creanţelor

2. Numărul de rotaţii a creanţelor se determină ca raportul dintre ce?

3. Durata medie de recuperare a creanţelor reprezintă care raport?

4. Accelerarea rotaţiei creanţelor este pentru întreprindere ce tip de tendinţă?

5. Creşterea perioadei de recuperare a creanţelor este pentru întreprindere ce tip de

7. Capacitatea financiară a clientului necesară pentru primirea creditului la care

8. Stabilirea criteriilor privind duritatea aplicată faţă de debitorii care nu plătesc la

9. Diminuarea preţului în cazul plăţilor anticipate la ce se referă?

11. Să presupunem că întreprinderea S.A. „Nica” producător de mobilă,

12. Să presupunem că întreprinderea S.A. „Nica” producător de mobilă,

13. Să presupunem că întreprinderea S.A. „Nica” producător de mobilă,

14. Dacă din volumul total al vânzărilor 70 % se efectuează cu reduceri, adică se

15. În decursul anului la întreprinderea SRL „Fulger” volumul vânzărilor cu plată

16. În decursul anului la întreprinderea SRL „Fulger” volumul vânzărilor cu plată

17. În decursul anului la întreprinderea SRL „Fulger” volumul vânzărilor cu plată

18. În decursul anului la întreprinderea SRL „Fulger” volumul vânzărilor cu plată

19. În decursul anului la întreprinderea SRL „Fulger” volumul vânzărilor cu plată

20. În decursul anului la întreprinderea SRL „Fulger” volumul vânzărilor cu plată

Tema 9: Gestiunea mijloacelor băneşti ale întreprinderii

1. Ce reprezintă fluxul de mijloace băneşti al întreprinderii?

2. Plata impozitului pe venit ţine de care activitate?

3. Încasarea dividendelor ţine de care activitate?

4. Modelul lui Baumoll este acceptabil pentru întreprinderile a căror cheltuieli de

7. Limita superioară a mijloacelor băneşti pe contul de decontare reprezintă suma

8. Punctul de restituire reprezintă suma dintre ce?

9. Care dintre activităţi nu se include în calcularea fluxului net de mijloace băneşti?

10. Soldul mijloacelor bănești pe contul de decontare trebuie să varieze în care

13. Profitul şi mijloacele băneşti este una şi aceeaşi?

14. Numărul total de tranzacţii legate de conversiunea hîrtiilor de valoare în mijloace

15. Desfăşurarea reuşită a activităţii operaţionale trebuie să genereze ce tip de flux

16. Fluxul net de mijloace bănești reprezintă diferența dintre ce?

19. Care va fi numărul de tranzacţii privind transformarea hîrtiilor de valoare în

1. Ce reprezintă diferenţa dintre veniturile din vânzări şi costul vânzărilor?

2. Ce reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile obţinute de întreprindere din

3. Profitul obţinut de întreprindere în cursul perioadei de gestiune din toate tipurile

4. Profitul care rămâne la dispoziţia întreprinderii după calcularea cheltuielilor

5. Rentabilitatea se determină ca raportul dintre ce?

7. Rentabilitatea economică reprezintă raportul procentual dintre ce?

8. Rentabilitatea mijloacelor de producţie caracterizează care raport procentual?

9. Rentabilitatea financiară reprezintă raportul procentual dintre ce?

10. Solvabilitatea patrimonială caracterizează care raport?

11. Solvabilitatea generală reprezintă raportul dintre ce?

12. Rata pârghiei financiare caracterizează care raport procentual?

14. Rata solvabilităţii generale trebuie să fie de cel puţin cît?

15. Lichiditatea absolută reprezintă raportul dintre ce?

16. Lichiditatea intermediară caracterizează care raport?