DOCUMENT DE POLITICĂ ŞCOLARĂ DESPRE PARTENERIAT

Numele ALI: LUCIA LAVINIA POP

Locaţie: REGIUNEA 5 VEST
Şcoala: LICEUL TEORETIC „EFTIMIE MURGU” BOZOVICI,
JUDEŢUL CARAŞ - SEVERIN
Data: 09.03.2007

Comunitate
Despre ce fel de comunitate vorbim? Decizii privind comunitatea, graniţele sale şi
principalele sale caracteristici: îndeletniciri, populaţie, nivel de educaţie etc.
Comunitatea în care se afla şcoala cuprinde două planuri de referinţă: comunitatea
locală (comuna Bozovici) şi comunitatea apropiată - zona Almăj - una dintre cele mai
vechi si mai intense arii de populare din partea de sud a Banatului. Liceul din Bozovici a
fost şi este principala instituţie de educaţie şi cultură a Depresiunii Almăjului, ponderea
elevilor navetişti fiind foarte mare. Şcoala este o rampă de lansare pentru tinerii din zonă
care îşi continuă studiile în centre universitare din ţară (Timişoara, Reşiţa, Cluj Napoca,
Bucureşti), mulţi dintre aceştia rămânând în aceste oraşe.
Principalele caracteristici ale comunităţii locale sunt: vechimea populării şi tradiţiile
istorice legate de valorificarea resurselor naturale (păstorit, apicultură, cojocărie,
prelucrarea lemnului, morărit etc.), structură demografică relativ omogenă din punct de
vedere etnic şi religios, densitate redusă a populaţiei, pondere ridicată a populaţiei
ocupate în agricultură, silvicultură, prelucrarea lemnului şi servicii.
Spaţiul geografic al Depresiunii Almăjului a fost una dintre cele mai vechi si mai
intense arii de populare din partea de sud a Banatului, lucru explicabil dacă ne gândim la
facilităţile oferite de cadrul natural, influenţele reciproce dintre om şi mediu având ca
rezultat un spaţiu mental şi spiritual cu multiple valenţe ce încă se lasă a fi descoperite.
Resursele complementare de mediu destul de semnificative, la care se adaugă cele
de subsol, conferă acestui spaţiu posibilităţi multiple de dezvoltare, la ora actuală
valorificate insuficient, dintre care le remarcăm pe cele forestiere, hidrologice şi turistice.
Zona dispune de un potenţial turistic bogat şi variat, dintre care amintim: parcuri şi
rezervaţii naturale (Cheile Nerei – Beuşniţa, Semenic - Cheile Caraşului, Cheile Rudăriei,
Bigăr), vestigii istorice (Villa rustica, La Comoara, ruinele căzărmii turceşti de la
Stăncilova), edificii religioase, instalaţii de tehnică populară tradiţionale (Complexul
mulinologic de pe Valea Rudăriei), edificii culturale (muzee săteşti şi şcolare, case
memoriale, plăci comemorative, monumente istorice) etc.
Cu toate acestea, pentru locuitori acestei „ţări”, rămân o serie de provocări legate de
gestionarea unui habitat cu valenţe ecologice şi spirituale multiple de care va depinde
calitatea vieţii şi gradul de integrarea în spaţiul cultural-economic european, având în
vedere o serie de dificultăţi cu care se confruntă la ora actuală: declinul demografic,
exodul rural şi cel al inteligenţelor, şomajul şi lipsa locurilor de muncă, degradarea
terenurilor, poluarea apelor subterane şi de suprafaţă, poluarea estetică, pierderea unor
tradiţii locale, caracterul relativ izolat, nivelul redus al investiţiilor, infrastructura modestă
de transport autorutier, gradul redus de modernizare a utilităţilor în domeniul aducţiunii
apei şi al canalizării reziduurilor menajere, etc.
Nevoi
Ce nevoi speciale actuale şi viitoare (ale acestei comunităţi) pot fi satisfăcute de un
parteneriat şi membrii acestuia?
Accesul limitat la informaţii este o constrângere care se regăseşte în adaptarea
înceată la dinamica socială şi profesională
Există dificultăţii în ceea ce priveşte inserţia profesională a absolvenţilor şi populaţiei
active în general. Rata şomajului se apropie de valoarea de 10% la nivelul comunei.
Sunt standarde relativ reduse în ceea ce priveşte calitatea vieţii, având în vedere
gradul redus al dotărilor utilitare şi infrastructurii tehnice în general.
Este un grad relativ ridicat de poluare a unor segmente de râu, mai ales datorită
poluării agrozootehnice şi prin deşeuri menajere.
Unele obiceiuri şi tradiţii etno-folclorice specifice Ţării Almăjului se pierd.
Constrângerile economico-sociale determină apariţia familiilor şi persoanelor
defavorizate cu risc ridicat de excluziune sociale, mai ales în rândul populaţiei rrome sau
al celor disponibilizaţi din sectorul minier.
Potenţialului turistic natural şi antropic este insuficient valorificat din cauza
infrastructurii modeste şi marketingului turistic deficitar.

Factori interesaţi
Care sunt principalii factori interesaţi şi ce aşteptări au aceştia faţă de şcoală şi/ sau faţă
de un parteneriat?
Primăria şi Consiliul Local – aşteptări: creşterea nivelului de viaţă al membrilor
comunităţii locale, gestionarea factorilor de risc social;
Poliţia locală – aşteptări: reducerea delicvenţei, prevenirea traficului de persoane şi
victimizării, creşterea gradului de securitate în circulaţia rutieră;
Serviciul de apărare civilă – aşteptări: prevenirea incendiilor, promovarea imaginii,
creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor;
Casa Dorca – aşteptări: combaterea excluziunii şi marginalizării copiilor
instituţionalizaţi, inserţia socială a tinerilor aflaţi în centrul rezidenţial;
Biserica – aşteptări: creşterea nivelului de educaţie etico-religioasă, dezvoltarea
solidarităţii sociale;
GEK Nera – aşteptări: protejarea calităţii mediului, formarea unei atitudini pozitive faţă
de calitatea mediului.
Dintre aşteptările comune a tuturor factorilor interesaţi amintim promovarea imaginii
instituţiei în comunitate şi îmbunătăţirea relaţiilor cu comunitatea.
De ce tip de parteneriat am avea nevoie? - reţea de parteneriat
Cu ce ar trebui să se ocupe parteneriatul?
Care ar trebui să fie scopurile acestuia?
Ar trebui să aibă forma unui parteneriat bine organizat sau a unui simplu acord intre
parteneri?
Care ar trebui să fie relaţiile între Consiliul şcolii şi parteneriat?
Este necesară înfiinţarea unei reţele de parteneriate între şcoală şi comunitatea
locală, care să vizeze acţiunea concertată a tuturor factorilor interesaţi în dezvoltarea
locală şi rezolvarea unor nevoi constatate în timp, de către fiecare dintre factorii amintiţi
din comunitate.
Pentru aceasta este util un parteneriat organizat şi structurat pe domenii de acţiune
comune, coordonat de un Comitet Director, care va elabora un Plan de acţiune strategic
şi un Plan operaţional ,care să vizeze următoarele obiective programatice:
1. Prevenirea abandonului şi eşecului şcolar;
2. Prevenirea şi combaterea delicvenţei juvenile, victimizării şi exploatării prin muncă a
minorilor;
3. Consiliere privind cariera şi creşterea gradului de inserţie socio-profesională;
4. Creşterea nivelului de educaţie privind igiena şi sănătatea;
5. Optimizarea calităţii mediului prin acţiuni de protecţie a acestuia ;
6. Sprijinirea persoanelor aflate în dificultate şi educaţia în spiritul moralei-creştine;
7. Creşterea gradului de siguranţă şi securitate a persoanelor, inclusiv în traficul rutier;

Structura parteneriatului
Cine conduce parteneriatul? Cine este responsabil cu elaborarea planurilor de acţiune (şi cu
demararea acţiunilor), în conformitate cu scopurile şi ţintele parteneriatului?
Structura sa trebuie să fie aceea a unei organizaţii sau a unei reţele de colaborare?
Va include un comitet director şi subcomitete care să se ocupe de diferite obiective/ scopuri ale
parteneriatului?
Parteneriatul va fi condus de un Grup de iniţiativă care va cuprinde conducătorii
instituţiilor implicate în reţeaua de parteneriat.
Acesta va elabora un Plan strategic de acţiune şi un Plan operaţional (PSA) care să
vizeze obiectivele precizate mai sus. Pentru realizarea obiectivelor se vor constitui 3
grupuri de acţiune formate din membri ai comunităţii şcolare şi locale, după cum
urmează:
Grupul 1 – directorul şcolii, consilier şcolar, agent de poliţie - va constitui colectivul de
lucru în direcţia realizării obiectivelor1, 2, 3 şi 7;
Grupul 2 – preot paroh, director Casa Dorca, profesor religie, pastor pentru obiectivele
1,2 şi 6;
Grupul 3 – şef serviciu de apărare civilă, agent de poliţie, responsabil educaţie rutieră
pentru obiectivele 2, 3 şi 7.
Responsabilităţile în cadrul parteneriatului vor fi stabilite după constituirea grupurilor
de acţiune şi cooptarea în componenţa lor a colaboratorilor din fiecare instituţie.
Dezvoltarea reţelei de parteneriate va avea în vedere contactarea altor factori
interesaţi care nu au fost incluşi până în această etapa şi cu care şcoala are încheiate
acorduri bilaterale:
 Ocolul Silvic – optimizarea calităţii mediului, gestionarea durabilă a suprafeţelor
forestiere;
Spitalul Bozovici – prevenirea îmbolnăvirilor, creşterea nivelului de educaţie sanitară şi
igienă;
Judecătoria Bozovici – prevenirea fenomenelor ilicite, promovarea imaginii instituţiei;
Agenţii economici – imagine, forţă de muncă calificată, stabilitatea forţei de muncă;
Oficiul pentru ocuparea forţei de muncă – reducerea ratei şomajului, lărgirea ofertei
prin reconversie profesională.
Alte grupuri de acţiune posibile/ ce vor fi propuse în cadrul parteneriatului:
Grupul 4 – şeful oficiul de ocupare al forţei de muncă, consilier şcolar, agent economic
pentru atingerea obiectivul 3;
Grupul 5 – directorul spitalului, inginer silvic, medic de familie, agenţi ecologic GEK
Nera, profesor biologie şi geografie în vederea îndeplinirii obiectivelor 4 şi 5;
Grupul 6 – preşedintele tribunalului/ judecător, agent de poliţie, preşedintele
comitetului de părinţi, profesor educaţie civică pentru atingerea obiectivelor 2 şi 3.

Funcţionarea parteneriatului
Care sunt atribuţiile necesare pentru a ne asigura că:
• Parteneriatul se adaptează comunităţii şi nevoilor sale?
• Parteneriatul va fi în măsură să facă un pas înainte şi să poată fi şi inovator?
• Parteneriatul va putea să se ocupe de problemele sale interne?
Partenerii conştientizează rolul individual şi contribuţia pe care o pot aduce în
dezvoltarea comunităţii locale. Se stabilesc de comun acord priorităţile şi modalităţile de
colaborare.

In prima întâlnire s-a convenit că primele acţiuni comune se vor orienta către
prevenirea abandonului şcolar. Pentru aceasta s-a propus ca:
- reprezentanţii poliţiei să controleze localurile care sunt frecventate de către tineri şi
să îi avertizeze pe proprietari asupra respectării prevederilor legate privind vânzarea de
alcool şi tutun către minori;
- reprezentanţi ai şcolii să urmărească în ce măsură elevii frecventează localurile şi
cluburile cu jocuri mecanice/internet... pentru a cunoaşte dacă absenţele de la şcoală se
datorează şi frecventării acestor locuri;
- să se realizeze controale de către echipe lărgite în care să fie reprezentanţi ai
poliţiei, ai şcolii şi ai primăriei;
- să fie organizate acţiuni de informare a părinţilor asupra riscurilor la care se supun
copiii în situaţia nefrecventării şcolii şi în cazul în care frecventează localurile care
comercializează băuturi alcoolice.

Grupul de iniţiativă va informa periodic partenerii implicaţi în legătură cu realizările şi

probleme apărute în derularea parteneriatului.
Se va delega un responsabil de imagine al parteneriatului care va disemina
informaţiile legate de acţiunile propuse în planul de acţiune şi va urmări realizarea unui
portofoliu cu produsele activităţilor realizate.
Grupul de iniţiativă va elabora o strategie pe termen mediu şi lung care să răspundă
nevoilor comunităţii locale, iar la nivelul grupurilor de acţiune se vor întocmi rapoarte de
analiză a activităţilor, care vor preciza nivelul de atingere al obiectivelor pe baza unor
indicatori specifici.
Problemele care pot apărea în interiorul reţelei de parteneriate se vor soluţiona pe
cale amiabilă.

Procese
Cum vor fi luate deciziile?
Cum vor fi atinse scopurile şi ţintele?
Cum va administra parteneriatul informaţiile către şi dinspre lumea exterioară – mai ales
cele referitoare la comunitate?
Deciziile se vor lua pe baza unor consultări deschise, transparente şi obiective, pe
principiul acordului tuturor partenerilor.
S- a propus ca întâlnirile de lucru să fie programate cu 5 zile înainte/sau să se
prevada în planul de acţiune, iar în cazul în care conducătorul unei instituţii nu poate
participa, să delege o altă persoană sau să solicite reprogramarea întâlnirii.
Pentru atingerea ţintelor propuse se vor proiecta acţiuni în funcţie de resursele locale
(umane, materiale, logistice, de timp), urmărindu-se maximizarea eficienţei în plan
comunitar.
La nivelul instituţiilor locale prezente în parteneriat se vor colecta informaţii legate de
impactul acţiunilor în comunitatea locală. Grupurile de acţiune vor proiecta activităţi în
funcţie de feed-back-ul primit din partea membrilor comunităţii locale.

Autoevaluare
Cum trebuie să se autoevalueze parteneriatul pentru a se asigura că lucrează
întotdeauna în concordanţă cu nevoile comunităţii şi că activitatea sa este eficientă si
eficace in acelaşi timp?
Pentru o evaluare obiectivă se vor aplica unele chestionare de impact, se va face
evaluarea gradului de atingere a obiectivelor propuse pe baza unor indicatori specifici
(informare, beneficii la nivelul comunităţii locale, beneficii ale partenerilor), se va realiza
analiza produselor actrivităţilor cuprinse în portofoliu (fotografii, opiniile elevilor şi cadrelor
didactice din şcoală, reprezentări grafice care să ilustreze dinamica unor fenomene
sociale,etc.) se vor organiza discuţii cu lideri de opinie din comunitatea locală, ş.a..

www.cnfp.ro/Downloads/Schools/PSR-Ortisoara.doc
www.cnfp.ro/Downloads/Schools/PSPC-Bozovici.doc