P. 1
Biologie Clasa a- Xi-A

Biologie Clasa a- Xi-A

5.0

|Views: 30,728|Likes:
Published by camelia_nicoleta

More info:

Published by: camelia_nicoleta on Dec 13, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/30/2015

pdf

text

original

Stelica ENE

Elena Emilia IANcu

Gabriela BREBENEL Ofelia TANASE

BIOLOGIE

manual pentru clasa a XI-a

Editura GIMNASIUM

prof. gr I Emilia Elena lancu - doctor in biologie. Director al Muzeului judetean de Stiintele Naturii - Prahova.Autor a numeroase lucrari de specialitate

Manualul a fast aprabat prin Ordinul ministrului Educatiei ~i Cercetarf

nr. 4742 din 21.07.2006

in urma evaluarf calitative organizate de catre Consiliul National pentru Evaluarea l?i Difuzarea Manualelor l?i este realizat in conformitate cu programa anaUtica aprobata prin Ordin al Ministrului Educaliei ~I Cercetaril nr 3252 1 13. 02.2006

DESPRE AurORI:

prof. gr. I Steli - Coleglul NatJ.onal "N.Grigorescu" Campina; Presedinte al SocieUi\ii de ~tiln~e biologice - filiala Prahova ~i presedinte al Consiliului Consultativ al profesorilor de biologie-Prahova Coautor al manualului de biologie de clasa a XII-a si a altor lucrari de specialitate si auxiliare didactice

prof gr. I Gabriela Brebenel - Colegiul National "I.L. Caragiale" Ploiesti, Bogata activitate didactic a ~i stiintifica, Autor si coautor de lucrari de specialitate ~i auxiliare didactice

Redactor:

STfLiCA ENE

prof. gr I Ofelia Tanase - Grupul Scolar "Constantin Brancoveanu", Targoviste. Inspector de specialitate la Inspectoratul Scolar al Judetului Dambovita, Bogata activitate didactica si rezultate deosebite la olimpiadele scolare

Tehnoredactare computerizata:

Editura GIMNASIUM

Coperta si qrafica MARIUS DONDORICI

Corectura. AUTORII

REFERENT!:

Editura GIMNASlUM Str. Boerescu Zaharia

bl. P3. et. 2. ap. 10

tell fax: 0245 I 217834

0722641 928

conI. urnv dr Gheorghe Garnaneci - Universitatea "Constantin BrAncUl;li", TArgu - Jiu

II prof. gr. I Viorel Cotleanu - inspector de biologie, Inspectoratul ~colar Judetean Brasov

e-mail:

ISBN 10 973-7992-20-2 ISBN 13 978-973-7992-20-8

editura_gimnasium@yahoo.com

www.librariamea.ra

Tiparit la CORESI SA. 2006

Toate drepturile asupra acestellucrAri apartin EOITUAII GIMNASIUM.

(uprins
I I
ALCA.TUIREA CORPULUI UMAN / 5

1. Organizarea generalCi a corpului uman I 5

1.1. Topografia organelor ,i sistemelor de organe 15 2. Hiveluri de organizarcr ale corpului uman I 7

2.1. CeIuIa / 7

2.2. Tesuturi umane /11

,

FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE

,

ORGANISMULUI UMAN / 20

E RELAnE / 20

D,,·r.r I '

A.l. Clasificare sistemului nervos / 20 * A.2. Proprietatile neuronilor /22

* A.3. Sinapsele / 25

A.4. Sistemul nervos somatic /27

A.4.1. Functia reflexa: arcul si actul reflex somatic / 27

, ,

* A.4.2. Tipuri de reflexe / 31

A.4.3. Functia de conducere a sistemului nervos /36

,

* A.4.4. Cai de conducere din sistemul nervos central / 40 * A.4.5. Nervii periferici / 47

A.5. Sistemul nervos vegetativ / 53

A.5 .1. Clasificarea sistemului nervos vegetativ / 53

* A.5.2. Arcul ~i actul reflex vegetativ. Reflexe vegetative / 56 A.6. Notiuni elementare de igiena ~i patologie a sistemului nervos /59 1.B. flHflLlZfITORIl I 61

RI. Segmentele unui analizator / 61 B.2. Fiziologia analizatorilor / 64

B.2.1. Fiziologia analizatorului vizual / 64

B.2.2. Fiziologia analizatorului auditiv ~i vestibular /69 B.2.3. Fiziologia cutanat /73

*B2.4. Fiziologia analizatorului gustativ si olfactiv /76 *R2.5. Fiziologia analizatorului kinestezic / 79

B.3. Notiuni elementare de igiena ~ patologie a analizatorilor /81

1.C.

C.l. Topografia ~i caracterizarea generals a glandelor endocrine / 84 C.2. Hormonii glandulari ~i efectele lor /86

C.2.1. Hormonii hipofizari ~i tiroidieni / 86

C.2.2. Hormonii pancreatici, suprarenali ~i gonadali / 90 *C.2.3. Hormonii paratiroidieni, epifizari ~i ai timusului / 94

C.3. Mecanismul general de reglare a secretiei endocrine / 96 C.4. Disfunctii ale secretiei glandulare / 98

1.D. MI~CAREA /104 D.1. Sistemul osos I 104

D.I.I. Scheletul: alcatuire si rol I 104

,

* D.I.I. Tipuri de articulatii I 107 D.2. Sistemul muscular I 109

D.2.I. Muschii scheletici. Principalele grupe. Tipuri de contractii I 109 * D.2.2. Structura ~i fiziologia fibrei musculare I 113

D.3. Notiuni elementare de igiena si patologie a aparatului locomotor 1118 II. 2. FCNCTIILE DE NrTRITIE / 121

2.A. DIGESTIA ~I fiBSORBTIA/121

A.I. Digestia alimentelor I 121

A.I.I. Alimentele si transformarile lor in tubul digestiv I 121 A.I.2. Digestia bucala, gastric a, intestinala I 124

* A.2. Actiunea enzimelor digestive 1129

A.3. Absorbtia intestinala 1133

,

A.4. Fiziologia intestinului gros I 136

A.5. Notiuni elementare de igiena si patologie a sistemului digestiv 1138 2.B. CIRCtlLATIA /141

.

B .1. Grupele sanguine I Imunitatea I 141

* B.2. Hemostaza ~i coagularea sangelui 1146 B.3. Activitatea cardiaca 1148

B.3 .1. Proprietatile miocardului I 148 B.3.2. Cic1ul cardiac 1150

B.4. Circulatia sangelui I 154

B.4.1. Marea si mica circulatie I 154

, ,

* B.4.2. Circulatia arterials ~i capilara I 155 * B.4.3. Circulatia venoasa si limfatica/ 161

, ,

B.S. Notiuni elementare de igiena ~i patologie a sistemului circulator I 164 2.C. RESPIRATIA /166

,

C.l. Ventilatia pulmonata I 166

C.2. Volume ~i capacitati respiratorii 1168

C.3. Schimburile de gaze respiratorii ~i transportul acestora I 169

C.4. Notiuni elementare de igiena ~i patologie a sistemului respirator 1174 2.D. EXCRETIA /174

.

D.I. Formarea urinei I 174

D.2. Compozitia chimica ~i eliminarea urinei I 177

D.3. Notiuni elementare de igiena ~i patologie a sistemului excretor 1179

2.E. METABOLISMUL /180

E.l. Metabolismul intermediar I 180 E.2. Metabolismul energetic I 185

E.3. Nutrimentele si ratia alimentara I 186

, ,

11.3. FlfNCTlA DE REPRODCCE. / 191 3.1. Sistemul reproducator la om I 191

3.2. Sanatatea reproducerii I 196

3.3. Notiuni elementare de igiena ~i patologie a sistemului reproducator I 199

_ 1 1 • , 200

4.1. Homeostazia mediului intern I 200

* 4.2. Principalele constante fiziologice ale organismului I 204

1.

Topogralia org.nelor ,I slstemelor de organe

Segmentele corpului uman

Sa ne reeminlim !

Organismul uman ca si celelalte oruamsme animale, provine din c lula ou om 1 a

rezultata in urma fecundatiei Aceasta sufera diviziuni succesive, 111 a Co

~1T'~)ri\.)'1U. La c m e-nbrionul prezinta trei foite: ectodermu., mezode In e

ditcre ~~; .rea celulelo din foitele embrionare rezulta tesuturile, organele si si sterr=!e ~

Acestea inreractioneaza intre ele astfel incat orzanismul este capabil sa-si I dt''111

categorii de functii (de rclatie, de nutritie, de reprooi.c. . t')

Copul uman este un tot unitar din punct de vedere morfologic ~i functional, fiind alcatuit din: cap, gat, trunchi, ~i membre (fig. 1).

Capul este alcatuit din: partea cranianacorespunzatoare neurocraniului ~i partea facialacorespunzatoare viscerocraniului

Gitul sau segmentul cervical, care leaga capul de trunchi, prezinta: regiunea posterioara - nucala ~i regiunea anterioarii - gatul propriu - zis.

Trunchiul este format din: torace sau cavitatea toracica, abdomen sau cavitatea abdominala ~i pelvis sau cavitatea pelviana

Cavitatea toracica este separata de cavitatea abdominala prin muschiul numit diafragma.

Membrele sunt alcatuite din centuri ~i portiunile

Membrele superioare sunt legate de trunchi prin centura scapulara iar portiunea libera cuprinde trei segmente: brat, antebrat ~i mana.

Membrele inferioare alcatuite din coapsa, gamba si picior, se prind de trunchi prin centura pelviana,

palmi

libere.

Fig. I • Corpul uman

5

A, e ~i planuri de r ~fcrin~a ale corpului uman

Pentru precizarea pozitiei segmentelor care alcatuiesc corpul omenesc se folosesc, ca elemente de orientare, axe ~i planuri. Corpul omenesc este tridimensional, prezentand trei axe si trei planuri (fig. 2).

Axele corespund dimensiunilor spatiului si se intretaie in unghi drept.

Axullongitudinal- axullungimii corpului (verticalla om), are doi poli: superior (cranial) si inferior (caudal).

Axul sagital ( anteroposterior) - axul grosimii corpului are un pol anterior si unul posterior.

Axul transversal- axul latimii corpului, este orizontal ~i are un pol stang ~i altul drept.

Planurile corpului uman tree prin cate doua axe.

Planul frontal

- este paralel cu fruntea;

- trece prin axullongitudinal si transversal;

- imparte corpul in doua parti (anterioara - ventrala;

posterioara - dorsala);

Exemplu: ochii sunt asezati anterior, iar coloana vertebrala, posterior.

Planul transversal sau orizontal

- trece prin axul sagital si transversal;

-impartc corpul in doua parti: superioara - craniala si inferioara - caudala:

, , ,

exemplu: ochii sunt asezati cranial fata de gura, iar gura, caudal fata de nas.

Planul sagital

- planul simetriei bilaterale

- trece prin axullongitudinal ~i sagital

- strabate corpul dinainte inapoi

-imparte corpul in douajumatati simetrice: dreapta si stanga'

, "

exemplu: ochii sunt asezati lateral fata de nas si medial fata de urechi

" , , , ~

I If<~~ul ::.:, poate fi considerat 0 figura geometric. spatiala, strabatut de trei axe si de trei

I~~; ,

n corpul omen esc celulele ~i tesuturile alcatuiesc organe, aparate, sisteme; rganismul uman este un sistem biologic de nivel individual care indeplineste trei categorii de functii: de relatie, de nutritie, de reproducere.

PliC" Til

A. Cavitatea abdominala este separata de cavitatea pelviana prin muschiul diafragma

B. Genunchiul este situat caudal fata de sold

, ,

C. Inima este situata medial fata de plamani

D. Stomacul si ficatul sunt situate in cavitate a pelviana

E. Membrul inferior este legat de trunchi prin centura scapulara

.2
3:
9
4 10

5 2: )rcd t, p I~j or )1 n Ir'le corpuf i din i n 1 iin

Planuri de orientare

A. Planul frontal

B. Planul sagital

C. Planul transversal

Piirole corpului

I. Anterioara - posterioara

2. Craniala - caudala

3. Ventrala - dorsals

4. Superioara - inferioara

5. Dreapta-stanga

2.

Celula este unitatea de bazd structurald, functionala si genetica a organizdrii materiei vii.

Poate exista singura sau in grup, formand tesuturi.

Forma celulelor este legata de functia lor. Initial toate au forma sferica. Ulterior, unele capata forme diferite (cubice, cilindrice, fusiforme, stelate), altele i~i pastreaza forma globuloasa (celulele sanguine, ovulul, celulele cartilaginoase, celulele adipoase).

Dimen~iunile celulelor variaza in functie de specializarea lor si de stare a fiziologica a organismului. In medie celulele au 20 - 30 Il.

7

I· ig. 4 • Cclula animals

i Reucul cn.Ioplusmatic r lig<". ~ CliOplastll;l; _1 Mitocondr u-.

4 Membrana cclularn: S Membrana nuclcuhu: (, Nuc leu: 7. Nuclcol:

;, Mrcovili: <) Complex GOlgI; I(J. Vezicule Glllgi; I I Ribozomi: 12 Ceuuovomi;

I, Reticul cudoplasmatic ncted

fotrfolipide

5 • Membrana celulara

JRE

rugos

hg 6. Reticul endoplasmatic

Structura celulei

in alcatuirea celulei distingem trei componente de baza: membrana celulara, citoplasma, nueleul (fig. 4).

1. Membrana celulara

Membrana celulara (plasmalema) inconjoara celula, ii confera forma ~i asigura schimburile de sub stante cu mediul. Este constituita, in principal, din fosfolipide ~i proteine (fig. 5). F osfolipidele formeaza un bistrat in care sunt inglobate, din loc in loc, proteine membranare. Acestea realizeaza functiile specializate ale membranei ~i mecanismele de transport transmembranar. Membrana celulara are permeabilitate selectiva, prezinta polarizare electrica ~i este excitabila.

2. Citoplasma

Este masa celulara extranucleara in care se desfasoara

principalele procese metabolice. '

Din punct de vedere structural ~i functional.citoplasma este fermata din doua componente: citoplasma nestructuratahialoplasma ~i citoplasma structurata.

Hialoplasma se prezinta ca un sistem coloidal, in care mediul de dispersie este apa, iar faza dispersata este ansamblul de micelii coloidale ce se gasesc in stare de miscare browniana.

Citoplasma structurata cuprinde organitele celulare ~i incluziunile citoplasmatice.

Organitele celulare sunt de doua tipuri: comune - intalnite la majoritatea celulelor ~i specifice - prezente numai in anumite celule, unde indeplinesc functii specifice.

Organite comune

Sunt reprezentate de: reticulul endoplasmatic, ribozomi, dictiozomi, lizozomi, mitocondrii, centrozom.

Reticulul endoplasmatic

Este un sistem intracitoplasmatic de canale, canalicule si cisteme ce fac legatura lntre nucleu ~i membrana plasmatica (fig. 6). Este de doua tipuri: neted (RE) ~i rugos (REG)prezinta ribozomi pe suprafata canaliculelor. Reticulul endoplasmatic are rol de sistem circulator intracitoplasmatic (RE) ~i in sinteza proteinelor (REG).

Lizozomii

Sunt vezicule delimitate de membrane simple. Contin in interiorullor enzime hidrolitice (peste 40) care au rol in digestia intracelulara a unor substante proprii sau aduse de la exteriorul celulei.

Se gas esc in numar mare in leucocite (globule albe), in osteoc1aste (celule osoase), in unele celule gliale.

Fig. 7 •. Ribozomul ~i schema sintezei proteice

Aparatul Goigi

Situat in apropierea nuc1eului, aparatul sau complexul Golgi este alcatuit din totalitatea dictiozomilor din celula. Un dictiozom este format dintr-un "teanc", 0 stiva de cisteme aplatizate, disciforme, delimitate de biomembrane, carora li se asociaza vezicule de diferite marimi (fig. 8).

Aparatul Golgi are rol in procesele de secretie celulara ~i sinteza de membrane.

Mltocondrille

Sunt considerate "centralele energetice" ale celulei. Prezinta mari variatii privind: forma - de obicei sferica sau de bastonas, dimensiunile si numarul lor - mai numeroase in celulele cu activitate

, ,

mai intensa.

Mitocondria prezinta la periferie 0 membrana dubla: externa-neteda ~i interna care prezinta cute transversale numite criste mitocondriale (fig. 9). In interior se afla matricea mitocondriala in care se gasesc proteine, lipide,ADN, etc. Pe cristele mitocondriale sunt localizate enzime oxidoreducatoare implicate in procesele de eliberare a energiei celulare.

Mitocondriile sunt organitele celulare la nivelul carora se desfasoara procesele finale ale respiratiei celulare, eliberandu-se energie ce se acumuleaza in ATP.

Centrozomul

Este situat in apropierea nucleului fiind format din doi centrioli cilindrici, orientati perpendicular unul pe celalalt ~i inconjurati de 0 zona de citoplasma vascoasa - centrosfera.

Centrozomul are rol in diviziunea celulara (prin organizarea fusului de diviziune).

Organite specifice Sunt reprezentate de: miofibrile, neurofibrile ~i corpusculii

Nissl.

Miofibrilele

Sunt elemente contractile din sarcoplasma (citoplasma) fibrei

musculare. •

La microscopul electronic, miofibrilele apar constituite din doua tipuri de miofilamente: unele groase-miozina si altele subtiriactina.

N eurofibrilele

Sunt formatiuni ce se gasesc in neuroplasma - citoplasma corpului celular al neuronului, dar ~i in prelungirile neuronale - axon ~i dendrite. Apar ca 0 retea densa de fibre avand rol de sustinere si transport de substante,

yezicule -golgiene

.6-'~~"""'~ cisterne medians

Ribozomii

Sunt particule sferice foarte mici, formate din doua subunitati, bogate inARN ~i proteine (fig. 7).

. Ribozomii pot fi liberi in citoplasma sau pot fi atasati de reticulul endoplasmatic neted. Au rol important in sinteza proteinelor specifice (asamblarea aminoacizilor in molecule proteice).

_____ cisterne

iii 1IIIIIene _ __""""......Y02lWIe de eecretie

Fig 8. Dictiozom

Fig. 9 •. Mitocondrie

9

Corpuscutii Nissl

. La mic~~orpul ~lec?,"onic corpii Nissl apar sub forma de canale ~i vezicule pe care se gasesc ata!?a!i numero¥ nbozorm fiind echivalenti ai REG pentru celula nervoasa, Au rol in sinteza proteinelor neuronale,

Incluzluni ergastice

~~t ~epr~z.e~~te de substante aflate temporar in citoplasma, rezultate din activitatea metabolica a celulei: picaturi lipidice, granule de melanins, glicogen, etc.

3. Nucleul

Este un component celular fundamental, care are de obi~ei .f~nna oelnlei .p ocupa centrul celulei sau 0 pozitie penfenca (oelule adipcase).

Majoritatea celulelorsunt uninucleate. Exista si celule binucleate (celulele hepatice), polinucleate (fibra m~sculara striata), anucleate (hematia adults),

Nucleul este format din: membrana nucleara si carioplasma (~g. 10). _Membrana nuclears este dubla ~i prezinta nurnero~l pon.1n carioplasma se gaseste 0 retea de cromatina (constituita din ADN ARN, proteine) si unul san mai multi

nucleoli. bogap in ARN. '

Continand material genetic, nucleul are rol in coordonarea activitati; celulare ~i in transmiterea informatiei

genetice. '

• ~eluia e~te 0 microuzina complexa in care se desfasoara toate mecanismele vietii,

• D orgamzarea unei ceIuIe intra trei componente fundamentale: membrana citoplasma si

nucleul. ' ,

~D~~cleul controleaza activitatea celulei pe baza inforrnatiei genetice inscrise in structura

APllC~ Til

1. Expllcati urmatoarele notiuni:

A. Sarcoplasma B. Carioplasma

C. Nueleoplasma D. Hialoplasma

E. Neuroplasma

2. Punett in locol punctelor cuvintele adecvate:

membrana reticulului ondClplallma!ic

Flg 1 () • Srrucrura nucleului

I •

Retlfteti I

• •

3. Asociat] notiunile din cele doua coloane:

o,.aJIite~ RolMTlM
1. C'enlrommul A, sintcza de pmtcine
2. ribozomii B. digestia intraceJnlari
3. lizozomii C. respiratia Celularl
4.dictiozomii D. diviziunca celulatl
5. milOcoDdrii E. see.re1iile cehilare a) Lizozomii sunt organite celulare bogate in enzime ...

b) Mitocondriile contin enzime ....

10

Sa ne reamintim ,

Corpul omeuesc este alcatuit din miliarde de celule cu dimensiuni, forme, structuri si functii specifice. Celulele cu forma ~i structura asernanatoare si care indeplinesc aceeasi functie se grupeaza in tesuturi. Acestea se formeaza in timpul dezvoltarii ernbrionare, prin diferentiere. Principalele tip uri de tesuturi sunt: epitelial, conjunctiv, muscular ~i nervos.

Tesutul epitelial

C uracteristici • Celulele epiteliale pot fi plate, cubice, cilindrice.

• Celulele sunt strans legate intre ele printr-o substanta amorfa care Ie cimenteaza sau prin formatiuni ce tree de la 0 celula la alta ~i t fig.. ] I. Tesutur] ..

care se numesc tonofibrile sau desmozomi. t, -=---_:_--------------

• Celulele profunde sunt asezate pe 0 membrana bazala care Ie separa de tesutul conjunctiv aflat sub epiteliu.

• In epiteliu nu exista vase sanguine, hranirea lui facandu-se pe seama tesutului conjunctiv subiacent.

Clasificare

Din punct de vedere functional, epiteliile se clasifica in: epitelii de acoperire, glandulare ~i senzoriale.

Epiteliile de acopertre

• Acopera organismulla exterior (epidermul) sau captusesc organele cavitare (mucoasele). • Dupa numarul straturilor din care sunt alcatuite pot fi: unistratificate, stratiji.cate ~i

pseudostratiji.cate.

Examinati la microscop diferite epitelii de acoperire unistratificate, pseudostratifieate ~i pluristratificate. Comparati imaginile microseopice eu figurile din manual!

------------------~

Epiteliile unistratiji.cate (fig. I I ) se clasifica dupa forma celulelor in:

- pavimentoase simple - se intalnesc in pleura, pericard, peritoneu, endoteliul vaselor de sange, epiteliul alveolar;

- cubice simple - captusesc bronhiolele si canalele mici de secretie ale glandelor salivare;

- cilindrice simple - formeaza mucoasa tubului digestiv de la stomac la rect, a uterului ~i a trompelor uterine. Celulele cilindrice pot prezenta la polul apical cili (bordura in perie) sau microvili (platou striat).

Epiteliile pseudostratiji.cate sunt alcatuite dintr-un singur strat de celule, cu nucleii dispusi la inaltimi diferite (fig. 12 ). Se intalnesc in mucoasa traheei ~i bronhiilor mari.

I Fig. 12.

T esut epitelial

I ps('udostratiticat

1 1

Epiteliile pluristratificate (fig. 13 ) sunt clasificate, dupa fonna celulelor din straturile superficiale, in:

- pavimentoase stratificate care pot fi cheratinizate - epidermul ~i necheratinizate - mucoasa bucala, esofagiana, etc.

- cubice stratificate intalnite in canalele mici de excretie ale glandelor salivare;

- cilindrice stratificate din canale le mari de excretie ale glandelor salivare;

- de tranzitie - specifice pentru uretere ~i vezica urinara.

Epiteliill'

r .~ esut l'pitclial . piuristralificat

Tubuloasa TubuloasA Tubutoasa simpla AcinoasA

simplA ramificatA incolAcitA simpla

Tubulo - acinoasA

glandulure

• Sunt formate din celule diferentiate, care au proprietatea de a elabora produsi de secretie.

,

Ii

Celulele sunt

dispuse in diferite moduri ~i in asociatie cu tesut conjunctiv, cu vase sanguine ~i cu terminatii nervoase formeaza glande.

• Dupa felul produsilor de secretie ~i dupa modul de excretie, distingem trei tipuri de glande: - exocrine, produsul de secretie este eliminat, printr-un canal, la exterior (glande sebacee, glande sudoripare) sau in diferite cavitati care comunica cu exteriorul (glande salivare, gastrice) (fig. 14).

- endocrine (glande cu secretie interna) care nu au canale de excretie ~i i~i elimina produsii de

secretie, numiti honnoni, direct in sange sau Iimfa,

- mixte - glande cu secretie dub la, exocrina ~i endocrina (pancreas, ovar, testicuI).

Epiteliile senzoriale

• Sunt alcatuite din celule specializate pentru receptionarea diferitilor stimuli externi ~i interni ~i din celule de sustinere cu rol protector.

• Ele intra in structura segmentelor periferice (receptoare) ale analizatorilor.

Tesutul conjunctiv

Caracteristici

- este alcatuit din trei componente principale:

• Celule conjunctive - sunt variate ca forma.dimensiuni, functii ~i departate intre ele;

• Fibre conjunctive - sunt de trei feluri: de colagen, de elastina ~i de reticulina;

• Substanta fundamentala - ocupa spatiul dintre celule ~i fibre ~i poate fi: moale, semidura.dura, Tesuturile conjunctive sunt vascularizate, cu exceptia tesutului cartilaginos a carui nutritie se

,'J , , ,

realizeaza prin difuziune la nivelul capilarelor din pericondru (membrana conjunctivo - vasculara

care inveleste cartilagiul).

Tesut fibros

Tesut lax

Tesut reticulat

Tesut adipos

Clasificarc

Dupa consistenta substantei fundamentale, tesuturile conjunctive sunt de trei tipuri: mol (fig. 15), semidure (fig. 16) (cartilaginoase), dure ( osoase) ~i slingele;

und;, moale

12

I'esutu r i COli j unctive mui

. .

TIPURI CARACTERISTICI EXEMPLE- ,
• Contine celule conjunctive, fibre de colagen, de !> Seintiln.ib.: I
LAX
reticulin! ~i de elastina, rAspandite uniform in - 'b.iJ)odenn; I
....... -_..,. _ ..... "h' .. "...f .•
substanta fundamental! - ~edulara ov:anilW;
- ._. ~ J
• Are rol trofic, de sustinere ~i de aparare - pericougnt. periost;
,:-C8llale l!avers; .
- Yilozitliti intcstmaJe. -
RETICULAT • Fibrele de reticulin! formeaza 0 retea in ,! Se intiiln. to: -
ochiurile careia se aft! substanta fundamental! ~i . . - gangJioo.i ,li:mtitti ei; I
celule reticulare (reticulocite ) cu multe - splini;
prelungiri; mlduw ro~t' osoa.sA. -
• Are rol in hematopoieza,
FIBROS • Contine predominant fibre de colagen, putine ~. Se iiitilneFin'
celuie (fibrocite) ~i substantl fundamentalA; - tmdoane, apon.evroze.
• Are rol mecanic. - capsule.
- &.scii museularc.
ADIPOS • Celule globuloase (adipocite), cu citoplasma ,i . e· Sc intiln~tc in~
;;..;;0. -
nucleul impinse la periferie, centrul celulei fiind -hl~ I
ocupat de 0 picAturl de grAsime; -memmer.
• Este rezervor de grAsimi ,i izolant termic. ~in jund unor 'organe:
ELASTIC • Contine predominant fibre elastice. Printre fibre • Se intilnqte in:
se aftA putine celule ,i substanta fundamentalA; - tunica medie a vaselor marl
• Are rol mecanic. (artere, vene) ['esutul cunjnnctb seruidur

·~----~~~~==~------~TN~;'URIrnMrT----~EV.XE~MP~L~E~--~1 CARACTERISTICI

• Fibrele de colagen ,i elastice formcaz! 0 impletiturl deasl;

e Se intiln~ in: ~ ·epiglotA,

'":' paviliom'iJ utecbii.

• Substanta fundamentalA este alcAtuitl din • Se intilnqte in:

condrina - substanta organic! impregnatl cu sAruri de mALIN - scheletul embrionului,

- cartilagii: costale, laringeale, calciu ,i sodiu;

bronsice, traheale, articulare,

ELASTIC

• Celulele cartilaginoase sunt de douA feluri: condroblaste (celule tinere) ,i condrocite (celule I mature) adApostite in cavitlti numite condroplaste;

• Se intilnqte in:

- discuri intervcrtebrale,

- mcniscuri articulare.

• Face parte din grupa tesuturilor cu functie mecanica,

FmROS

Observati componentele cartilaginoase ale scheletului pe materiale pro curate de la abator. Apreciati duritatea, elasticitatea, culoarea ~i rolul cartilajelor.

Examinati la microscop 0 sectiune proaspata prin tesutul cartilaginos ~i yeti observa camarutele ovoidal: (condroplaste) care contin cate 2 - 3 celule. Comparati cu imaginile aliturate!

l Carlila] hiall" Cartllaj alaltlc

r~ .. lIpuri .ill' resuturi II ~1l!IJUndl\ C semidure

-----

13

Tesutul conjunctiv dur - osos

CARACTERISTICI

TIPURI

EXEMPLE

• Se lntalneste in:

- diafiza oaselor lungi,

- exteriorul oaselor:

-late;

- scurte.

• SPONGIOS

• Se Intalneste in interiorul:

- epifizelor oaselor lungi;

- oaselor scurte;

- oaselor late.

COMPACT

I I

.- ~ ......... I ~- _- -=--=- '.~ J = __

Pentru a examina tesutul osos la microscop, decupati dintr-un stem de pui de gama, din panei Jransparenti, 0 bucata de 1 cm-. Cwitati cu bisturiul periostul- stratul de tesut conjunctiv care acoperi un os, Apoi radeti piesa pana cand devine atat de transparenta incat se poate Olti prin ea un text. Spatsp preparatul cu apa ~i alcool ~i examinati-l la microscop intre lama ~i lamela, Desenati camarutele stelate _I Ipsteoplast-e, in care se afla celulele osoase - osteocite. i

milduvil hematogenil

~

-I [:,~

! )~ l'Il~~~~~~

I ·1

osoaae

lrabecule

canal Havers

Tipuri de tesut osos

canal Havera oa apongioa

T"ut 08011 compllet

SiageJ.e

Caracteristici

• Este un tip particular de tesut conjunctiv in care plasma este substanta fundamentala, iar

I eritrocitele, leucocitele, trombocitele . reprezinta celulele;

plasma

55% • Reprezinta 6-8% din

greutatea corpului;

. Este un lichid rosu deschis

,

flg. I g • 'CoDllpnzi!ia san~l'l:ui

--------

I (pentru sangele oxigenat) si rosu inchis

t ' ,

(pentru sangele neoxigenat) cu

densitatea 1055, cu pH = 7,35;

I Este alcatuit din: plasma ~i

elemente figurate (fig. 18).

-------"..."_.,,

14

, Plasma
! ! 55%
\'1
II
II
I
L • lichid galben, V8scos. alcitui_ 't din 9()11" api ,i 10-.4 n:ziduu ~ caR: ~ ~. . 'I

-organice: proteine (albumine. globuline, fibrinogen) glucide, lipide. uree, acid unc, creafgllni. I

-anorganice: cationi (Na+, K+, ea2+,~. anioni rcr, PO .. :J... SOzl-. HOOi1111icroe1anadc (Fe, Co, ~

Co). ... I

• cele mai importante substante orgamce sunt proteJnele care an mimi:

de . . . I

- rezerva ammoaclZl,

-sistem tampon - mentin echihlxul acido-bazic,

- transportori de hormoni, vitamine, tier,

-factoriaicoagulirii.

- controtul hematopoiezei, al tensiunii arteriale,

- 'apirare antiin.f'eqioasa priD·antioofl{ specifici

Elemente figurate 45-;'.

I. Globule ~ - eritrocite (hematii) - 4,5-5 miIImm de singe; - sunt celule anucteate;

- contin tiemoilobinl alcltuiti din globkd (0 proteinAcu 4 '?_ poJipepridicc- 2 CI ¥ ltl) ¥ haD

(o.~neproteici- un pigDumt. care ccm.1ine4-ifmni de Fe~);· - triiesc 120 de zile;

- eritropoieza se desflsoari in miduva rosie osoasi,

- hemoliza se reali~ in splini, ficat, ~ Iimfidici,

- au rot in transportul gazelOl' respiratorii (~ ~ COz).

1. GIobulele dJe- leucocite - 4J)OO-8.OOOImm1 de singe; 6 - 20 p; triiesc on:: - ani; - sunt celule nucleate, mobile, cu 101 eseotial in imunitate.

- se clasifici in:

A) PolbtllCktln - granulocite - 68%

3.) neutrofile- 65% din totalulleucocitelor - traveneazi prill cIiapederi pc:rqii. capiIue:Ior' spl'C tesutul afeclat ~ fiIgociteazi miaoorganismele interveoind in infecliiIe acute;

b.) bazofile- 1% din totalul1eucocitelor, conlin histamini ~ bepariol (so ......... vasod;',,_.c),

NumArullor creste in stadiile tardive ale inflama1iiLx; -.>

c.) eozinofile- 2% din totalulleucocitelor. Numind lor ~ in boli aIerp:e ¥ puazjIaIc..

B) MtI~ - agranulocite - 3rl.: _ I

a.) limfocile- 25% din to1aloI. leucocitelor. Produc antiooIpi ~ m rot in inpgt'!" . ului;

=ite-' 71'/ .. Migreazi in tesuWri unde se trausfunni in macrofagc p fagociaeazl bIIdaii. ¥ resturi celulare.

'I

--~ . - 1 •

3. Trombodte sau plachete sangume -150.000-300.000!mm ; 2 -4 p;

Determ.ina1i componentele sangelui procedllnd astfel :.prQ~ti . - in doua epru~te - . .singe .de la un l~bol.'8~r de analiza In UDB. din eprubete' adBuga~ oxa.lat de Sadill. Agtt8\-1 eprubetele ~t apot tllsalt-Ie 10 mmute u1 repaus. Ce observafi? in ept'Ubeta fIril oxalat siDgele a coagulat, in timp ce in eprubeta cu oxalat, elementete

___ figurate au sedimentat iar fa partea superioara a rimas __ p~l_as_m_l_. ___..

Caracteristici

• Tesutul muscular este alcatuit din celule musculare

,

alungite, numite fibre musculare.

• Fibra musculara prezinta: membrana celulara numita sarcolema, citoplasma numita sarcoplasma in interiorul careia se afla unul sau mai multi nuclei.

• In sarcoplasma se intalnesc organite comune ~i organite celulare specifice (miofibrile) elementele contractile, aparute in urma diferentierii ~i adaptarii celulei la functia de contractie.

,

• Miofibrilele sunt formate din doua tipuri de miofilamente: de miozina si de actina.

,

Tesutul muscular

Fig 19. Tlpuri de tesut muscular

• Tesutul muscular este bogat vascularizat si inervat. ( 'Iasificare

Dupa particularitatile miofibrelor, tesuturile musculare sunt de trei tipuri (fig. 19):

• tesut muscular striat,

• tesut muscular cardiac,

• tesut muscular neted.

Tesutul muscular striat

,

Intra in alcatuirea muschilor scheletici cat si a unor viscere: limba, faringe, unele sfinctere.

Este constituit din fibre musculare striate - celule alungite (1 mm - 10 - 12 cm) de forma cilindrica sau prismatica, ce prezinta numerosi nuclei dispusi periferic. In miofibrile, miofilamentele de miozina si de actina sunt paralele cu axullongitudinal al fibrei musculare si sunt asezate la acelasi nivel, formand discuri clare ~i discuri intunecate care alterneaza, oferindu-i acesteia un aspect striat.

Prezinta contractie voluntara i rapida,

Observati la microscop fragmente de muschi de la mamifer, astfel:

- scoateti tara sa striviti 0 portiune longitudinala dintr-un muschi al membrelor. A~ezati materialul pe 0 lama ~i incercati sa desprindeti fibrele unele de altele cu ajutorul a doua ace fine. Pastrati pe lama numai fibrele disociate. Priviti la microscop! Observati cli fibrele musculare sunt celule alungite cu numero~i nuclei dispusi periferic.

- --

Tesutul muscular neted

,

Se intalneste in structura muschilor viscerali si a muschiului multiunitar din iris.

' , "

Fibrele musculare netede au aspect fusiform, lungimea de 10 -100 jJ. ~i prezinta un singur nucleu

alungit situat central. Au structura omogena deoarece miofibrilele nu sunt organizate in sarcomere ~i nu prezinta striatii transversale.

Manifests contractie involuntara, lenta ~i prelungita, Tesutul muscular cardiac

,

Formeaza miocardul- stratul principal din peretele inimii. Fibrele musculare cardiace sunt alungite si ramificate, cu dimensiuni mai mici decat ale fibrelor musculare scheletice si cu structura asemanatoare

' ,

acestora, dar cu un singur nuc1eu mic, dispus central. La contactul dintre celulele cardiace se observa

discurile intercalare ce reprezinta j onctiuni intercelulare specializate.

Prezinta contractie involuntara,

Tesuturi Miofibrilele Raspandirea • ! I' Forma si Control nervos $i
musculare II' dimensiuni viteza de reactie
• aspect striat - • muschii striati schetici ; • forma cilindrica
II discurile clare ca ,~ • rnuschii din structura unor lb· dimensiunile fibrei
striate si cele intunecate aparate ~i sisteme: muschii suntmari • voluntar
se afla la acela~i limbii, faringelui, laringelui, II L: I mm - 10 (12) em; • rapida
nivel; ·'etc Diametru: 10· 10011
• sunt organizate IF muschii extrinseci ai • neramificata
in sarcomer~ globului ocular
,trlllte • au aspect striat; • muschiul cardiac • forma ramificata • involuntar
cllrdillce • sunt organizate (miocardul) • medie
in sarcomere. "~
• sunt omogene, • muschi netezi viscerali • fibre fuziforme cu
muscu/llre flrI striatii. • muschii din peretii jonctiuni intre fibre r,1
netede organelor cavitare • L: 100 -400 11 • involuntar
• muschii vase lor de sange Diametru: 2 - 10 11 I'. lenta
• muschii erectori ai firelor de • ... fibre fuziforme tarA
par jonctiuni lntre ele
• muschi neted multiunitar II
I' • muschii irisului - r' ~ 16

'Teaatal nervoa ~~
,
Caracteristici ~J,~ced-
Este alcatuit din: neuroni - celule nervoase - celule
diferentiate specific care genereaza ~i conduc impulsurile nervoase
~i nevroglii - celule gliale - celule care formeaza un tesut suport
sau interstitial al sistemului nervos. L ,p / citoplasma
Neurouul A nucleu 1,
Reprezinta unitatea structurala ~i functional a a sistemului R
nervos. Este constituit din corp celular si prelungiri neuron ale
(fig.20).
Corpul celular are dimensiuni ~i forme variate fiind alcatuit
nod
din: neurilema, neuroplasma ~i nucleu. In neuroplasma se gasesc Ranvier I 'J A
X
organite comune (rara centrozom) ~i organite specifice reprezentate 0
de neurofibrile si corpusculii Nissl. N
r Amintiti-va rolurile ace-star componente celularel Tasca
Prelungirile neuronale sunt reprezentate de dendrite ~i axon. Schwah
Dendritele sunt prelungiri neobligatorii, de regula, scurte ~i I f:'!~1
putemic ramificate, ce conduc influxul nervos aferent (centripet). ~."'~
Axonul este 0 prelungire unica, obligatorie, terminata cu 0
ramificatie butonata. Este invelit de trei teci: teaca de mielina - de
natura lipoproteica; teaca Schwann - fermata din celule gliale ~i
teaca Henle - de natura conjunctiva. Conduce influxul nervos
centrifug (eferent). Neuronii se pot clasifica dupa mai multe criterii: 11
forma, numar de prelungiri, functie, etc. I fig. 20. Neuronul
CRITERII TIPURI CARACTERISTICI / EXEMPLE :--_
• stelatl - neuronii somatomotori din 1l0ll1T1.cle. &2\lmO,re ale mlduvei ,
- neuronii din scoarta cerebralA - ~
• _ DiramidalA ~
FORMA • rotund! - neuroni din scoarta cerebrall ~
NEURONILOR ovoid! - neuronii.!dmato!tmZitivi din RIUlJtl!ruxihplnall '"

• piriforml.:" • neuronii lui Purldnje din I!llOlUlll CCTcbclulUl ,:;;
• fuzifonnA • neuronii din mucoasa olfactivA ,
multipolari - mai multe dendrite ,i un axon 1
• - neuronii somatomotori din coamele anterioare ale mlduvei -
- 0 dendritl ,i un axon 1
bipolari - neuronii - din ganglionul Corti, Scarpa
• - din mucoasa olfactivA
NUMA.RULDE - din retinA ......I
e-
PRELUNGIRI - un axon ~
• unipolari - neuronii somatomotori din nucleul motor al nervului trigemen
- celulele cu conuri $i bastonese din retina
- prin acelasi pol al celulei intrl dendrita ,i iese axonul; - cele douA ~relung~ au J
I • pseudounipolari un scurt traseu comun, dupA care se separl fonnind fiecarc un unghi de 90
- neuronii din ganglionii spinali
- - - conduc informatiile de la receptori la centrii nervosi ,I
neuroni senzitivi - se impart in: . ~
• a. neuroni somatosenzitivi- apartin sistemului nerves somatic
b. neuroni viscerosenzitivi- aDartin sistemului nervos veaetativ ~
- conduc informatii din centrii nervosi la organele efectoare II
neuroni motori - pot fi:
FUNCTIE • a. somatomotori J
b. visceromotori
• neuronf intercalari - IISji!!!fd__l!&lIqJra dintre neuronii senzitivi ,i motori in IlTOUrile pollSinaplke
- produc neurosecretii ..' . . .
• neuroni secretori - neuronii din hipotalamus ce secreta hormonii (ADH ,I ocitocina) sau hormoni
eliberatori _!! honnoni inhibitori 17

c

• sunt de peste 10 ori mai numeroase dedit neuronii,

• au forme si dimensiuni variate,

,

• prelungirile lor sunt in numar variabil,

• nu contin neurofibrile ~i granulatii Nissl,

• au rol trofic, de sustinere ~i protectie pentru neuroni, sintetizeaza mielina, fagociteaza neuronii distrusi. Organismul uman este un complex alcatuit din ansamblul organelor ~i sistemelor de organe prin care se realizeaza cele trei categorii de functii,

Sisteme de ~aDe Fun~
Sistemul osos - alcatuit din totalitatea • Sustinerea ~j protectia organelor corpului.
oaselor legate prin aniclllap.i In miscare - este partea pasjva 11 aparatului locomotor
Sistemul muscular - reprezentat prin • In miscare - este partea activa a aparatului locomotor.
muschii scheletici, muschiul cardiac, • Este principalul sistem efector al organismului.
muschii organelor interne.
Sistemul nervos - este constituit din • Realizeaza integrarea organismului in mediul de viata ,i
totalitatea organelor nervoase. coordonarea activiUilli organeJ'of interne prin mesaje nervoase.
Sistemul endocrin- cuprinde totalitatea • Integreaza activitatile organismului prin sernnale chirnice.
! _g1andelor endocrine.
Aparatul digestiv- este alcatuit din • Digestia alimentelor, absorbtia nutrimentelor si eliminarea
tubul digestiv ~i glandele anexe. resturilor nedigerate.
Aparatul circulator- cuprinde inima, • Sistemul de transport pentru nutrimente, pentru substantele
vasele sanguine ~i limfatice. nefolositoare sau toxice organismuluj_;~(p!mt r u gazele r~iratorii.
Aparatul respirator- este alcatuit din • Realizeaza schimbul de gaze respiratorii, intre organism ~i
plAmiilli ~i caile respiratorii mediu.
Aparatul excretor -este format din • Are rol in eliminarea substantelor rezultate din arderile celulare
rinichi si cai urinare. _( de_]eurile metaboliE:e_ili in fe'gjarea echilibrului hldroeleclroIitic.
Aparatul reproducator- este constituit • Produce gameti si honnoni sexuali, asigurand perpetuarea
din genade §i structuri anexe. speciei,
~ ...II
.. A L Analizati imagmea din figura 21. Identificati principalele tipuri de tesuturi umane ~l locahzarea lor In diferitele organe ~i sisteme de organe ale organismului.

orpu celu/ari ai neuroniler formeaza substanta cenusie din sistemul nerves central ~i ganglionii dill sisremul nerves periferic,

l'(/ulIg;rlJ~ neuronale fortncazii Substanta alba din sisiemul nerves central ~i nervli din sistertn, 1 nerves periferic,

esuturile epireliele all 0 suprafata apicala Iibcra fi una bazali1 ~ezatll pe membrana hazala.

utritia epiteliilor se realizeaz~ pc searna vaselor de st1nge aflate in ~suti.:tl conjunctiv de sub membrana bazalit

esutul cartilaginos este singurul tip de !csui conjunctiv care nu este vaseularizat, EI este hrallil de perieondru.

ontractiile tibrelor musculare sunt posibile dalorihl preze:ru;ei in aceste celuIe a unor organite spectate miotibriJelc - ce tonliJl dow} proteine contractiJe:actina ~j miozlna: in timpul activitilii musculare interac~ioneazi si aluneca uncle printre altele.

esutul nervos esrealcanrlt din celule specializate penrru comunicarea intercelltlara .si care au rol in ceordenarea activitlitii organlsmului.

-T .. sut fibros

t' I',,' .:

". ' .. '; • ~ J

~'r'~ ~:I

Tesut epitelial

I' I. "~IiI«III."r:!,IIIt. \1,1,'111" II< IIr!.!.1I1<

18

APllC~ Til

1. Unit atea mo rfufu nct ion ala a miofibrllci este:

A. Sarcoplasma;

B. Sarcolema;

C. Discul cIar;

D. Discul intunecat;

E. Sarcomerul.

2. in care din structurile urmaroare iutfHnim te sut muscular n ete d multiunitar:

A. Peretele capilarelor sanguine;

B. Vezica urinara; C.Isris;

D. Stomac; E.Miocard.

3. Asociati notiunile din cele doua (:OiO<lJH.':

4. Teuca Schw ann este

A. Tesut conjunctiv;

,

B. Mielina;

C. Nevroglii;

D. Neurofibrile;

E. Tesutmuscular.

,

5. "b identiati aflrmatiile

A. Osul este un tesut conjunctiv semidur;

B. Neurogliile se pot divide si pot fagocita;

C. Miocardul este alcatuit din fibre musculare netede;

D. Sistemul osos este partea activa a aparatului locomotor;

E. Contractiile muschilor scheletici sunt voluntare.

Tipllri de epitelii Loctlliziri
1. Pseudosbldfficat A. Pleura
.2~ PaviIrumtos unistmtificat B. Bronhiole
3. Pavimtmtosstratifi.cat C. Trahee ~i bronhii mari
D. Mucoasa esofagiana ,
4 .• Cilindric snnpru.
5. Cubic E. Mucoasa gastrica Tlpllri de resllt COlljllllctiv

Localiziri

1. Tesut RticuJat

2... Tesld cartilaginos hiaJio·

3. Tes-u1 cartila,ginos fibres

4. 1J:md ccnjtmctiv fibros,

5. Tesut cartilagiaos elastic

A. Tendon

B. Pavilionul urechii

C. Cartilagii costale

D. Maduva rosie hematogena

E. Menisc articular

Localiziri

1. Tesut osos spongios

.

2. Tesut osos compact

A. Interiorul epifizei

B. Laminele superficiale ale omoplatului

C. Peretele diafizei

D. Exteriorul corpului vertebrei ! E. Interiorul strenului

Tipllri de celllie Rol
,
1. Li:mfo.cite ! A. Numarul lor creste in boli alergice
2 HI2IUlti'~ B. Fagociteaza microorganisme
3,. EozinofiJ.e- C. Conlin factori ai coagularii
4. Neutrofile D. Transportul gazelor respiratorii
5. Ttombooi1C E. Produc anticorpi
6. Monocib:: F. secreta oseina
7. Osteobbtsfe G. Fagociteazi bacterii si resturi celulare

19 FUNCTIILE FUNDA.}IENTALE

,

ALE ORGANISMULUI UMAN

11.1. FUNCfIILE D~E .RE·L~TIE

, ,

Clasillearea slstemului nervos

Sa ne reamintim !

Ornul. ca toate organismele. rcalizeaza schimburi pcnnaneure de rnarcrie, cncrzic si inrormatie cu mediul de viata. lntegrarca organisrnului in mediu cstc posibila printr-o slnl!l~ii colaborare intre si~tenlUl nerves, oruanele de smn, sistemul cndocrin si sistemul locomotor. Toate uceste sistemc intcracrioucaza, realizand func-tiili.' de relaiie all' organismului: sensibilitatca scnzitivo-senzoriala "I miscarea organismului in mediul de VIa\:'!.

Sistemul nervos este constituit din totalitatea organelor in constitutia carora intra in mod predominant tesutul nervos.

Sistemul nervos, unitar ca structure ~i functie, se poate clasifica in:

• Sistem nervos somatic - al vietii de relatie, care asigura activitatea motorie somatica ~i sensibilitatea senzitivo - senzoriala in functie de conditiile variabile din mediul inconjurator.

Sistern nerves vegetariv - autonom, care coordoneaza activitatea organelor interne (a viscerelor) in conditii diferite si anume: parasimpaticul- in conditii obisnuite de viata ~i simpaticul in situatii neobisnuite, periculoase.

Atat sistemul nervos somatic cat ~i eel vegetativ sunt reprezentate printr-o parte centrala - sistemul nervos central si 0

parte periferica - sistemul nervos periferic (fig.22) ,

Sisteruul nervus central - cerebrospinal, nevrax, este constituit din: encefal si maduva spinaril.

Encefalul se gaseste in cutia craniana ~i este alcatuit din: trunchi cerebral (bulb rahidian, puntea lui Varolio, mezenceJal), cerebel, diencefal (talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus ) ~i emisferele cerebrale.

Madl.I\'~l spiuarii este dispusa in canalul vertebral si se intinde de la vertebra 1 cervicala pana la vertebra a 2-a lombar~, de unde se continua cu filum terminale pana la vertebra a 2-a coccigiana, Atat encefalul cat si maduva spinarii sunt invelite de meninge - un ansamblu de membrane cerebrospinale, format din: duramater

eneefsi ]

ax

cerebo -

mAduva 'pinal

spinArii

nervi

Fig .:'2. Sistemul

nenlls central si eriferic ;;.:...Ii:~':';;":"~ _ __'

20

de natura fibroasa, arahnoidd - avasculara ~i piamater - vasculara, care participa la formarea plexurilor coroidiene ce secreta lichidul cefalorahidian cu rol trofic ~i de protectie mecanica (fig. 23).

Lichidul cefalorahidian se afla in spatiul dintre arahnoida ~i piamater (spatiul subarahnoidian) dar ~i in cavitatile tubului neural (ventricule cerebrale ~i canal ependimar).

• Bulb rahidian
Trunchi • Puntea lui
cerebral Varolio
II • Mezencefal
Cerebel
SISTEMUL • Talamus
NERVOS Encefal Diencefal • Metatalamus
CENTRAL • Epitalamus
I
• Hipotalamus
Emisfere
cerebrale
Maduva I
spinarii

, - Senzitivi
Nervi • Cranieni - Motori
peri fe- ~ Micsti
SISTEMUL rici • Spinali - Micsti
NERVOS ~~
.-Cranieni -.
PERIFERIC Spinali

Gangli- - Paraverte-
om • Vegetativi .hrali
-
- Prevertebrali
- Previscerali
- Intramurali colosna vllrfebralll

0. crarnan mllnlnga lichid cof810f(l,hidian arelar

Fl;,l. 23 • Encefalul, maduva spinJrii si ,i,lemui de menlnge

SistemuJ nerv os pertteric este alatuit din nervi periferici ~i ganglioni.

Nervii periferici sunt alcatuiti din prelungiri neuronale, fiind reprezentati de netvii spinali - 31 perechi ~i nervii cranieni - 12 perechi.

Cangliollii sunt reprezentati de aglomerari de corpi neuronali ~i se clasisifica in: ganglioni spinali-situati pe traseul radacinii posterioare a nervi lor spinali; ganglioni cranieni - dispusi pe traseul ramurilor senzitive ale nervilor cranieni; ganglioni vegetativi, care pot fi: laterovertebrali, prevertebrali, previscerali, intramurali.

Retineti !

, ,

• Sistemul nervos se clasifica, din punct de vedere functional, in somatic ~i vegetativ, iar din punct de vedere topografic in sistem nervos central ~i sistem nervos periferic;

• Centrii nervosi somatici ~i vegetativi din nevrax sunt conectati cu receptorii ~i efectorii organismului prin nervii periferici;

APllC~ Til

Analizati flgurile 23 ~i 24 ~j identificati:

• portiunile centrale ~i periferice ale sistemului nervos;

• structurile care asigura protectia ~i hranirea acestor organe.

21

Proprietitlle nearonllor *

------'------------------------------------

22

a) un mecanism pasiv care determina transportul ionilor de Na- si K+ de-a lungul canalelor ionice (adevarate tuneluri ce strabat membrana fosfolipidica) ce fac legatura intre compartimentul intracelular ~i extracelular. Transportul are loc conform gradientului de concentratie-de la concentratie mare spre concentratie mica, fara consum de energie, astfel :

• influx de Na + - patrunderea sodiului in celula; • eflux de K+ - iesirea potasiului din celule in spatiile intercelulare ;

• anionii proteici din cauza volumului mare nu pot trece prin canalele membranare ~i raman in celula; • anionii de Cl. raman la exterior, fiind respinsi de anionii proteici existenti in interiorul celulei.

b) un mecanism activ care determina transportul ionilorimpotriva gradientului de concentratie, cu consum de energie ce presupune:

• expulzarea Na-, permanent ~i rapid, din celula in spatiile intercelulare ;

• reintroducerea K+, lent, in celula.

Sa ne reeminlim !

mecanisme:

Exterior +++++++++++++++++++++++

Membrana

----------------------

Interior

~ Pompi • lonlcA ..__.:If

tr

••• ••• • •••••• o •• o. • o.

•• .: •• _? ••••

anioni organici Interior

MembranA

11"'(' • Ihllul pompei ionicc

------ .....

Acest transport se realizeaza prin pompele ionice (pompe sodiu - potasiu), este activ ~i

neechilibrat (sunt expulzati 3Na+ si se introduc 2K+) (fig. 26). .... . " ..

Partea interna a membranei ramane mcarcata negativ deoarece amonn proteici - 10m negativi, raman in interior nefiind difuzibili, iar pe alta parte are loc un schimb neechilibrat (3Na+-2K+ ), care determina 0 concentratie mai mare de sarcini pozitive la exteriorul celulei.

Potentialul de actiune

Aplicarea unui stimul de intensitate prag la nivelul membranei neuronale duce la cresterea

permeabilitatii membranei pentru Na-.

Desfasurarea potentialului de actiune are loc in 3 faze (fig. 27):

a) Jaza de latentd (O,lms) . ~..... . ...

- reprezinta intervalul de timp dintre momentul stimularii si untierea potentialului de actiune

(PA);

- este intervalul necesar cresterii permeabilitatii membranei pentru i.oni.i de Na+; ~ ~. b) Jaza de depolarizare (lms) este reprezentata de patrunderea ionilor de Na-in celula ~l consta in:

- scaderea diferentei de potential intre cele doua fete ale

membranei celulare; I

- depolarizarea totala a membranei de la valoarea de repaus +35

(-70m V - 90 m V) spre valoarea 0 m V;

- inversarea polaritatii membranei - negativ pe fata externa

~i pozitiv pe fata interna, . ~. ~ .

c) Jaza de repolarizare care se reahzeaza pnn inchiderea canalelor pentru Na- urmata de deschiderea canalelor pentru K+.

In aceasta situatie scade influxul de Na si concomitent creste efluxul de K+. Prin i~tensificarea actiunii pompelor ionice care scot ionii de Na + ~i reintroduc ionii de K + se va restabili echlibrul

ionic initial.

,

Parametrii excitabilitatii

Excitabilitatea poate fi apreciata cantitativ prin determinarea

unor marimi fizice ale stimulului sau excitantului. Acestea sunt: . ~. .

a) Pragul de excitabilitate - intensitatea prag a stimulilor sau reob~za r:prezl~ta m~ensl~ate~ minima necesara unui stimul pentru a produce un influx nervos. Stimulii cu mtensl.tate m~e~oar~ pragului- subliminari, nu produc influx nervos. Stimulii cu intensitate sup~rioara pra~lu~ sup:ah~an, nu produc un potential de actiune de amplitudine mai mare. Au acelasi efect ca ~l cet cu intensitate

prag - legea " tot sau nimic ". ... .

b) Timpul util este timpul minim necesar unur stimul cu intensitatea prag pentru a produce un

influx nervos. . .

c) Cronaxia reprezinta timpul minim necesar unui stimul (cu:ent electric) av~nd ~ m~e~slta~e dubla fata de reobaza, pentru a produce un influx nervos. Are valon de 10-30 de on mal rmci decat

timpul util. Cu cat cronaxia este mai mica cu atat tesutul este mai excitabil.. ~ . .

d) Labilitatea este capacitatea neuronului de a raspunde la un anumit numar de stimuli pe

unitatea de timp. . ~

e) Perioada reJractarii este proprietatea neuronului de a nu raspunde la un stimul nou, In

timpul unui raspuns la un stimul anterior. . .

j) Bruschetea este rapiditatea cu care actioneaza st~mulul asupra cel~lel excitate. .

2. Conductibihtarea este proprietatea neuronului de a conduce impulsul nerv~s p.~In autopropagare de la locul unde s-a produs excitatia, de-a lungul fib:ei ne~oase, pana la termInatl1l~ acesteia, unde se transmite prin sinapsa, unui alt neuron - in cazul smapsel neuroneuronale, sau unUI

23

in repaus

° 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 Milisecunde

I. Excitabilitatea - este capacitatea materiei vii de a raspunde prin inanifestari specifics, la actiunea unor stimuli in cazul neuronilor ~i receptorilor generarea impulsului nerves). La baza procesului de excitare stau mecanisme electrice - potentialul membranar de repaus si de actiune si mecanisme metabolice - scindarea hidroliti~a a ATP in vederea eliberarii de energie.

Potentia/Ill de repaus

Membrana plasmatica neuronala (neurilema) este polarizata in conditii de repaus - cand asupra neuronului nu actioneaaa nici un stimul fund incarcata pozitiv pe fata enema ~_i negativ pe fata interns (fig. 25). Diferenta de potential este de 70mV - 90 mV ~i este denumita potential membranar de repaus; se noteaza conventional - 70m V - 90 m V.

Substratul biochimic molecular a1 potentialului membranar de repaus const! inclistributia asimetrica a ionilor pe cele doua fete ale membranei celulare astfel:

- in interiorul celulei exista 0 concentratie mai mare de ioni de K + si anioni proteici de talie mare, nedifuzibili;

- in lichidul intercelular deci, in spatiile dintre celule, predomina ionii de Na- ~i anionii de CL difuzibili. Distributia inegala a ionilor pe cele doua fete ale membranei se datoreaza actiunii urmatoarelor

3.. F,p,tl,(.:€Joti ;-1 rea "j,n apsdor

Existenta spatiului sinaptic, dovedit electronomicroscopic, a demonstrat di relatiile dintre neuroni de 18 nivelnl si apselor sunt relatii de contiguitate sinu de continuitate destructura. Transmiterea influxului nervos la nivelul sinapselor este asigurata de mediatorul chimic din veziculele componentei presinaptice. Potentia lul de actiune ajuns la butonul terminal determina fuziunea veziculelor ce contin un neurotransmitator (mediator chimic) cu membrana presinaptica, apoi acestea se sparg (se rup ) ~i elibereaza mediatorul in spatiul sinaptic.

Mediatorul strabate fanta sinaptica ~i venind in contact cu membrana postsinaptica se cupleaza specific cu proteinele neuroreceptoare de la nivelul acesteia (fig. 32). In acest moment creste permeabilitatea membranei pentru Na+. Are loc 0 depolarizare Iocala cu formarea unui potential local, nepropagat numit potential postsinaptic excitator. Acest potential creste progresiv ~i cand ajunge la un nivel critic 1 0-30m V, se autopropaga prin membrana neuronului postsinaptic.Aceasta reprezinta transmiterea impulsului prin sinapsa. Ulterior mediatorul chimic este rapid inactivat de enzimele din fanta sinaptica si apoi este fie reinglobat in vezicule fie trece in circulatia sanguina, Datorita mecanismului chimic al transmiterii sinaptice, impulsul nervos sufera la nivelul fiecarei sinapse 0 intarziere de 0,5 ms, numita Iatenta sinaptica,

Sinapsele chimice conduc intodeauna impulsul nervos intr-un singur sens: de la neuronul presinaptic, care secreta neurotransmitatorul, la neuronul postsinaptic (fig. 33) - principiul conducerii unidirectionale prin sinapse chimice - spre deosebire de sinapsele electrice care conduc semnalele in orice directie, Sunt peste 40 de neurotransmitaton din care cei mai cunoscuti sunt: acetilcolina, adrenalina, noradrenalina, histamina, acidul gama aminobutiric (GABA), dopamina. In butonii terminali ai axonului se gasesc muIte mitocondrii in care se formeaza ATP (acidul adenozintrifosforic), substanta macroergica care asigura energia necesara sintezei de noi cantitati de mediatori chimici.

neurotransmititor potential de actiune I noUI ""\lIlItial

~.~

primul neuron ~ al dailes neuron

• Conducerea influxului nervos pe suprafata neuriIemei este bidirectionaIii atat pe dendrita cat ~i pe axon. Conducerea unidirectionala a impulsului nervos, observatii in organism, se datoreaza sinapseIor ~i receptoriIor, care conduc impuIsul intr-un singur sens.

• Fiziologic, excitatia se produce in receptor, de unde se propaga Ia dendritii, parcurge Iungimea dendritei, celulipet (spre corpul celuIar) excita corpul neuronului, de unde porneste eferent, celuIifug pe axon, spre alti neuroni ~i in final spre efector.

• Mecanismul conducerii unidirectionals este de importanta majora in functionarea sistemuIui nervos central, deoarece permite directionarea exacta a semnalului spre ariile nervoase specifice fiecareia din miile de functii' ale sistemului nervos central: receptia, integrarea senzitivo-senzorialii, controlul motor, memoria ~i altele.

APLlCI!\ Til

I.Asoriatillotiuniledinceledouaculoanc; 2. Care esr e vit ez a de t r ans rnit e re a

. ,

• ...-...n 1. acdikoJina

L a.idaI gamma -

n,.rt ..... A Escitatoare B.~

Influxului nervus La nivetul uuei sinapse chimice a care! fanta sinaptid este de 25U .\, iar timpul de transmiter-e este de 05 Ill!'.

- ic

3. ·Dlhdrmafiua

r

Functia reDexi: areal si actal renex

, f

Pentru a intelege fiziologia diferitelor organe ale sistemului nervos, trebuie precizata structura ~i modul de distribuire a substantei cenusii ~i substantei albe in

componentele axului cerebro-spinal. . . ~

La nivel medular substanta cenusie este dispusa la interior si privita in sectiune transversal a, are forma literei

, ' ,

H prezentand (fig. 34):

- doua coarne anterioare ce contin neurorn

somatomotori (a ~i g); ...

- doua coame posterioare cu neuroni somatosenzitrvi

~i de asociatie; .

- doua coarne laterale cu neurom vegetatrvi

(viscerosenzitivi si visceromotori). . ~ ~ . .

In trunchiul cerebral, substanta cenusie se afla in intenor, ~agme~tata m nuclei ~oton: senzitivi, vegetativi echivalenti eu coamele maduvei spinarii, dar ~i nuclei proprn care nu au echivalenta

in maduva (fig. 35). ~ ~ b I ~ d . ~

Substanta cenusie a cerebelului se gaseste la suprafata, formand scoarta cere e oasa ar ~l m

interior sub forma de nuclei. . 1 I

Diencefalul coniine mase de substanta cenusie sub forma de nuclei in to ate componente e sa e

(talamus metatalamus, epitalamus si hipotalamus) b l~

, '. di ~ I . f ~ d scoarta cere ra a

In entisferele cerebrate substanta cenusie este ispusa a extenor, orman ,

(cortexul cerebral) si in interior - nucleii bazali (corpi striati),

Sa ne reamintim ,

Orice organism i~i conserva homeostazia structurale ~i functionala prin mecanisme de reglare.

Reglarea nervoasa a functiilor corpului se bazeaza pe activitatea centrilor nervosi care prelucreaza informatiile primite si apoi elaboreaza comenzi ce sunt tran'smise efectorilor.

Centrii nervosi se gasesc in substanta cenusie a' nevraxu1ui.

, ,

• N ucleu trigemen ---.lI--_J

., Nucleu rosu ~--t-',__-a

• Substanta neagra -~:----~!I'

UJ---ffi) Nucleu trigemen AIro~_-M;>l'flICleti abducens

n-~-="1~ ..... Nucleu lacrimal

• Nucleul

~-~u Nucleu dorsal al vagului ----1: ... ,4H"it-lIi!:#lI-----£I Nucleu hipoglos

S u bsta nta reticu lata

27

Mecanismul fundamendal de functionare a sistemului nervos este actul reflex (reflexul).

RI. Iexul reprezintii teectie de tiispuns a centrilor netvosi 1a stimu1area

CIllo

ompnnentele arcului reflea

unei zone reeeptoare.

Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex, alcatuit dincinci componente anatomice: receptorul, calea aferenta, centrii nervosi, calea .iferentiilie/ectorul(fig, 36).

'Recepforul:

• Este 0 structura excitabila care raspunde la stimuli, prin variatii de potential, gradate proportional cu intensitatea agentului excitant;

• Majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale diferentiate~i speciallzate In celule senzoriale (gustative, auditive, vestibulare, vizuale);

• Alti receptori sunt corpusculi senzitivi care sunt mici organe pluricelulareakcituite din

celule, fibre conjunctive ~i terminatii nervoase, dentritice (reeeptorii tegumentari, proprioreceptorii);

• Exista situatii in care receptorul este neuron (receptorul olfactiv);

• La nivelul receptorului energia excitantullui se transforms in influx nerves, Receptorii se pot clasifica:

l.Dupa localizare: exteroeeptori -la nivelul tegumentului; proprioceptori ~ Ia nivelul mu~chilor, tendoanelor, articulatiilor; interoeeptori - la nivelul viscerelor,

2.Dupa natura agentului excitant: mecanoreceptorl~ beroreeeptori osmoreceptori ehemoreeeptori, termoreeeptori, algoreeeptori, totoreceptori.

3. Dupa structura, receptorii pot fi reprezentati de: terminsfii DeIV08Se libere,. celu1e senzoriale (cotpusculi seuzitivi), organe receptosre eu stnictud. comp1exa (retina, organ Corti etc.) (fig.37)

4. Dupa viteza de adaptare receptorii sunt: touici - prez.inta activitate relativ constanta pe toata durata aplicarii srimulului (ex .. receptorul vizual) ,i fazici, -laaplicareastimullllui raspund prmcresterea activitatii iar lamenpnereastimululuiactivitate.a lor scade (ex, receptorul olfactiv).

Crdeo ftj.ent·n ~

Face legatura intre receptori ~i centrii nervosi ~i este reprezentata de:

• dendritele ~i axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali;

• dendrite Ie ~i axonii neuronilor senzitivi de pe traseul unor nervi cranieni.

Variatiile de potential receptor produc depolarizari pasive in terminatiile dendritice ~i odata ce ating pragul critic se propaga celulipet prin dendrite ~i celulifug prin axoni.

I I I J J I I I J I I I I J I I corpu.:ul I Rufllni I ceiule .dpoa_ I

I I I I I I I I I

de .u.llners :

I I

lermln.liI neIVo •• e: unzilive I

I

I I

lone d. .in.pd

celult cu b.man ••

Fig. 3' • Tipurl de receptori:

mugure gustaiiv: c) structura retinei

28

Distributia caii aferente in

,

glr precentral arie motorie

arie somestezica I sant central

, gir postcentral

centrii nervosi se face convergent

,

sau divergent (sinapse I

convergente ~i divergente) (fig. 30).

Centril nervosi Centrii nervosi reprezinta totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participa la realizarea reflexelor - analizeaza ~i prelucreaza informatiile primite ~i genereaza impulsuri nervoase. Fiecare centru nervos poate fi separat in doua compartimente functionale:

• compartimentul,

senzitiv, unde sosesc informatiile I de la receptori; • compartimentul motor, care transmite comenzile catre efectori. in sistemul nervos central

exista trei nivele majore unde se IfU centrii nervosi care

,

eoordoneaza diferite tipuri de reflexe: mdduva spindrii, nivelul subcortical si nivelul cortical.

La nivel medular exista , . -.." 1 . [- I

.. • A' Fig, 3(\ Emislere Cl'rehrale: a) tala Lltcrala. b) tap I1k( lei d

eentrn nervosi unde se inchid -

numeroase reflexe somatice (monosinaptice ~i polisinaptice) ~i vegetative (cardioacceleratoare, vasoconstrictoare, de mictiune, sexuale, etc.)

La nivelul subcortical:

• in trunchiul cerebral: se inchid reflexe somatice ( de deglutitie, masticator, statice ~i 'Itatochinetice) ~i vegetative (respiratorii, cardiovasculare, secretorii ~i motorii digestive, etc.).

Cerebelul realizeaza controlul echilibrului, tonusului muscular, etc.

Hipotalamusul coordoneaza reflexele complexe comportamentale de ap~rare, .~limentar, . Ifectivo- emotionale ~i regleaza numeroase functii vegetative (cardiovasculare, ~esplratom, renale).

La nivel cortical exista centri nervosi si zone (fig. 38) care coordoneaza numeroase reflexe neconditionate si conditionate. Cortexul nu functioneaza niciodata singur. Numeroasele informatii primite ~i prelucrate la acest nivel fac ca activitatea centrilor subc?rti~ali sa fie precis controlata ~i .eoordonata. Cortexul cerebral este esential ~i pentru procesele de gandire.

arie vizuala

corp calos

arie vizualA

lob frontal

arie olfactivA hipofiza

bulb puntea lui Varolio

mAduva spinArii

...

'e r.

Este reprezentata de axonii neuronilor somatomotori ~i visceromotori prin care se transmit

comenzi de la centrii nervosi catre efectori. ..

Eferenta somatica este reprezentata de axoni ai neuronilor motori din coamele antenoare ale :m1duvei spinarii sau din nucleii motori ai trunchiului cerebral.

29

in cazul sistemnlui nerves vegetativ calea eferenta este fermata din doi neuroni :

• neuronul preganglienar situat in coamele laterale ale maduvei spinarii sau intr-un nueleu vegetativ din trunchiul cerebral;

• neuronul postganglionar situat in ganglionii vegetativi periferici, extranevraxiali.

Tipuri de reDexe *

ifectorii

Sunt reprezentati m principal de: muschii striati, muschii netezi .p glandele exocrine ~j endocrine. Efectorii executa comanda primiti de la centrii nervosi,

in acelasi timp de 1a nivelul efectorilor pomeste spre dentrii nervosi un circuit prin care acestia sunt informap asupra modului efectUani comenzii (feed-back san conexiune inversa) (fig, 39),

De pilda., receptorii culeg infonnatii din mediul extem.si intern al organismulni ~i le transmit prin calea aferenta (fibre nervoase senzitive) la centrul nervos. Acesta analizeaza informatiile eulese de receptori ~i elaboresza rispunsuJ eel mai potrivit pentru momenml respectiv. De la central nerves porneste comanda pe calea eferentii catre organul efector. Efectorul eli riispu.nsul organismului fapl de stimulul receptionat, Pentru ca rsspunsul sa fie corespunzator cu necesitatile organismului valoarea raspunsului trebuie comparat! en comanda. Pentru aceasta raspunsul dat de organul efector trebuie comunicat receptorului pe 0 cale invers-a (feed-back .

Conexinnea inverse este obligatorie pentru eli ofedi posibilitatea ea centrul sa fie infonnat despre valoarea raspunsulni, Daci raspunsul nu coincide co necesititiile organismnlui se da 0 nona comandi apare un nou.raspuns ~i 0 noua comparatie.

S4 ne reamintim !

Functia reflexa se realizeaza pnn actul reflex al carui substrat anatomic cmci componente anatornice: receptor, cale aferenta, centrul nervos, calea e

Actul reflex este un mecamsrn cibernetic de autore I pnn care organismul isi pastreaza

integralitatea si echilibrul dinamic,

Reflexele care se inchid la nivelul sistemului nervos central sunt foarte variate ~i diversificate. Suntreflexe somati.ce veget~tive Decondi~onate, cendttieaate.

2

Ii

9

Activitatea reflexa, prin actele reflexe ce se inchid la nivelul centrilor somatici ~i vegetativi sta la baza intregii t ctivilAlii a organismului ~i la adapwea lUi in conditii modificate de mediu.

Reflcxele somatice Reflexul somatic este acela al carui stimul este receptionat de exteroceptori sau de proprioceptori ~i al carui raspuns 8e executa de catre efectorii

, somatici, adica musculatura striata controlata in mod voluntar.

Reflexele somatice se lnchid in substanta cenusie de la

, ,

nivelul maduvei spinarii (reflexe pentru regiunile corpului de la gat in jos) ~i trunchiului cerebral (reflexe pentru regiunile fetei ~i capului).

1

10

APlICt>t Til

Fig. 40

Arc reflex medular

I, neuron ue asociatie (mil ",ITI 2. r;ldilcir' dorsi Iii; __ 'i "lWi<,n spinal 'I N): 4 dendnta ncuronulm senzit :.'1. Vlc I ... ; II recep or'

7 fib' iusculare stnare: !l pl 1,;11 rnotoric: 9 axonul ncuronui i motor: n nld.1cin.1 \ 1tr'ajil

1. Folosind schema de mai 0 • determinati semniflcatia componentelor 1-7:

, ,

6

~ 2 4 I-

stimuli --+ t@ - -- -~®- - - -+ ® --+ rispuns

, J

7

Retle. -e/ . lilt '( •. n »du 1 I"L> se inchid la [live lul comului anterior medular unde i~i au sediul neuronii somatomotori (Fig. 40)_

Dapa numarul de sinapse ale arcului reflex respectiv, ele se clasifica in: monosinaptice (fig.41) '~i reflexe polisinaptice(fig. 42).

2. Asociati notiunile dintre cele doua eoloane:

, ,

A. ExbOlotcqJtJXi

B. Plop:iOnlCeploti C, dlCCitaecqtm:i

1. JnfOrmea:d despre pozitia c:orpuIui ~ pennit CXJIdrolul mip:Irii

2lnh .. ad despIe se.nsibilitab:: 1actiII, tcnnicl, dnioOibi

3 P . "':-"1.: ~ _;._ .... din

.IUOCSC IIUIIIUU '"""'"" .. I'"'~

iDtaioruI orgaoisbmJili

3. In

rie se inseriu reee A Tonici

1. Algoreceptori

2. Receptorul vizual

3. Receptorul olfactiv

4. Receptorul gustativ

B. Fazici

30

Monosinaptice

- arcul reflex cuprinde 2 neuroni;

- se realizeaza pe cai de conducere rapida;

- au timp de latenta scurt;

- sunt limitate;

- nu iradiaza (datorita lipsei neuronilor

interealari);

- ex.: reflexele osteotendinoaserotulian, aehilean, bicipital, tricipital.

Polisinaptice

- arcul reflex cuprinde un numar variabil de neuroni intercalari (de asociatie);

- timpul de latenta este lung;

- iradiaza (pe masura ce creste intensitatea stimulului

, ,

raspunsul reflex antreneaza teritorii museulare din ce in ce mai intinse);

- ex. reflexul de flexie,de aparare, care indeparteaza zona stimulata de agentul nociv (reflexe nociveptive ).

Reflexele osteotendinoase se mai numesc reflexe miotatice.

~e pot pune in evidenta lovind eu un ciocanel de cauciuc tendonul muschiului,

In mod curent aceste reflexe se cerceteaza Ia nivelul tendonului lui Achile (reflexul achilean) ~i la tendonul de insertie a muschiului cvadriceps pe gamba (reflexul rotulian).

\ MU8chiuI coapsei

\ I

1 Tendonul rotulian

I I I , ,

Pentru evidentiere, se instaleaza pe seaun un elev care este invitat sa stea "picior peste picior" (spatiul popliteal al unui picior se sprijina pe celalalt picior). Ca urmare tendonul muschiului cvadriceps al piciorului de deasupra se intinde ca 0 coarda peste rotula, Lovind tendonul cu un ciocanel de cauciuc se produce 0 miscare reflexa brusca de ridicare a gambei (extensie) (fig. 43). Se considera ca acest reflex este produs de excitarea proprioceptorilor din tendon.

In cazul reflexelor polisinaptice medulare exista, pana la 0 anumita limita, 0 proportionalitate directs intre intensitatea stimulului ~i amploarea raspunsului motor. Cu cat stimulul este mai puternic, cu atat impulsul motor este mai complex ~i mai puternic. Aceasta proportionalitate a fost demonstrate de fiziologul Pfluger in urma experimentelor realizate pe broasca spinala, broasca la care functia reflexa este asigurata numai de maduva spinarii, Stimulul poate fi curentul electric de inductie a carui intensitate poate fi marita usor sau 0 subtanta chhmca (acid) eu diferite concentratii, Zona de excitare este membrana interdigitala a unuia din membrele posterioare, zona foarte bogata in receptori (fig 44).

Raspunsul, care la inceput este strict localizat si apoi din ce in ce mai amplu, se datoreaza iradierii infl~xului nervos prin neuronii de asociatie, la neuronii motori unilaterali, bilaterali (de la ambele paTti ale maduvei), de la nivelul unui metamer sau de la nivelele medulare aflate pe o intindere proportionala cu intensitatea stimulilor.

32

Intre neuronul somatosenzitiv din ganglionul spinal ~i neuronul somatomotor din cornul anterior medular se interpun neuroni de asociatie (fig. 45):

1. - neuron cu axonul scurt, care face parte din arcul reflex simplu;

2. - neuron cu axonullung si perpendicular pe axa maduvei, care transmite influxul motoneuronului din coltul

,

opus;

3. - neuroni cu axonii lungi, dispusi paralel cu axa ~i care transmit influxul motoneuronilor situati in diferite etaje de substanta cenusie.

, ,

Reflexele somatice ale trunchiului cerebral

La nivelul celor trei etaje ale trunchiului cerebral (mezencefal, punte, bulb) se afla centrii unor importante reflexe somatice.

..,

Tipuri de reflexe Centrul Efeete
Mezeneefal
Oculocefalogir Coliculii cvadrig_emeni superiori Intoarcerea capului ~e excitantul vizual
Audiocefalogir Coliculii cvadrigemeni inferiori Intoarcerea capului spre excitantul
auditiv
Statice si statokinetice Nucleul rosu ~i substanta neagra din Mentinerea pozitiei normale a corpului in
tegmentul mezencefalic repaus si miscare
Punte
Comean de c1ipire Nucleul motor al nervului VII Inchiderea pleoapei la atingerea comeei
. (palpebral)
Mimica Nucleul motor al nervului VII Expresia fetei
Masticator Nuc1eul motor al nervului V Ridicarea mandibulei
Bulb
Deglutitie Centrii motori al nervi lor IX, X, XII Bolul alimentar trece din cavitatea bucala
in stomac Evidentiati retlexul de olipire in urmstoarele situatii:

a) reflexul comean de clipire - Iachiderea plecapelor la excita.rea corneei;

b) reflexul auditiv de clipire - clipitul reflex produs de un zgomot neasteptat,

• sunt acelea al carer stimul este receptionat de interoceptori sau visceroceptori

~i a1 carui raspuns se executa de catre efectorii vegetativi, adica muschii netezi ai organelor interne ~i diferitele tipuri de glande.

Un tip de reflex vegetativ ce poate fi mai usor evidentiat este ret1exul pupilar fotomotor.

Este un reflex de acomodare a ochiului 1a intensitatea luminii. Cantitatea de lumina care patrunde in ochi este reglata in mod reflex, eu ajutorul muschilor irisului. La lumina, pupila se micsoreaza prin contractia muschilor circulari ai irisului (mioza), iar la intuneric, prin eontractia musehilor radiari ai

, , , ,

irisului, pupila se dilata (midriaza),

33

Pentru evidentiere se aseaza un elev in fats unuigeem biae luminat sau a altei surse de lumina. in acest timp subiectului i se acopera ochii. Dupa 2, 3 minute se obsena cum pupilele dilatate ale colegului lor, in momentul contactului cu exdta.ntulluminos se micsoreezs.

l~t'Rndt); Ill' 'ontti(i'{H~lh Reflexele neconditionate se petrec la nivelul etajelor inferioare ale sistemului nervos ~i ele sunt gata formate la nastere, Pentru a putea fi provocate, nu este nevoie de 0 pregatire in prealabiL Exemple de reflexe neconditionate: c1ipitul, tusea, stranutul, voma, suptul, secretia salivara, gastrica, pancreatica, intestinala, miscarile peristaltice ale tubului digestiv: defecatia urinarea retragerea

' , , , ,

mainii la atingerea unui obiect fierbinte, micsorarea irisului la lumina.

. ,

I I

1 -sunt tnlscute,.mo~tenite. prin ereditate de la ~ti;_
1 - cAile lor sunt~reio.n:nate. adicA exist! in nevrax din Illomentuul_il.a§terii; - ~~
3 - centrii acestor reflexe Be gAsesc in etaje subcorticale: mAduva spinArii trunchiul cerebral dar au toate si
, , ,
proiec:pe cortic.alll;
4 - sunt pmna!J~te, se menp,o toat! yiata: -
5 sunt fixe, se desft,$orl in tottimpul viclii Ja thl, fiind puJioinflUet:l[pte de condilille lit media;
6 - se intilnesc la toli indivizii aceleillft speci.i (au cracter despeme);
7 - stimulul care declanseaza un reflex necondiponat poartA numele de excitant necoaditionat sau absolut
(EN);
8 - reflexele neconditionate pot fi: somatice; vegetative; vegetativo-somatice ( clipitul,suptul, salivatia,
deglutitia, pupilar fotomotor, voma, tusea, defecatia, urinarea, retragerea miinii la atingerea unui obiect
fieibinte ).
9 - reflexele Dl!COnditionate se grupeW fOJ!lind instinctele. Astfel de reflexe se produc in acelasi fel de indata ce actioneaza excitantul specific. B'taflt!Jluh\ ~~)"IU:i.i(illfHlt~(l{. (1:!)

Reflexulcondition.at este un rasnuns reflex • .... mvatat .. cu participarea centrilor nervosi din scoarta

' :r,. "

cerebrala la actiunea unui excitant conditionat.De exemplu: secretia de saliva la actiunea unui sunet.

Regulile elaborwret1exuluicondiponat O~.C.) sunt urmatoarele (fig. 46).

Asocierea. La administrarea hranei excitant + neconditionat (E.N.), numit ~i excitant absolut,

- este necesar sa se asocieze un excitant indiferent (E.I.) - sunetul sau lumina.

I faza

sunet (stimul indiferent (E I ) - neutru)

Precedeeua.

Excitantul indiferent (E.I.}sunetul trebuie sa preceada excitantul absolut (E.N.) hrana.

a II-a faza

I I

2 stimuli asociati

( E.I. + E~N.)

@ sunet ~v- Sunetuldevine

a IV-a faza ~~-----. stimul cond

(EI-> Ee) salivatie - refi. condo

[f)OIll inanta.

Animalul sa fie flam and, I· indit instinctul alimentar sa fie dominant in momentul asocierii excitantilor .

,

. :1(, • Fiahorarea uuui n'llf\ couditiouat

34

Repetarea. Pentru formarea unui reflex conditionat (R.C.) sunt necesare 1030 ~edinte de elaborare.

In urma acestor experimente, Pavlov a obtinut, la caine, un reflex conditionat (R.C.) _ ret1exu1 salivar, la un stimul acustic. In acest moment stimulul acustic initial indiferent, a devenit un excitant conditionat (E.C.). Explicarea este formarea, la nivelul scoartei cerebrale, a unei legaturi nervoas~ remporare, intre cele dona focare corticale de excitatie, formate simnltan -aria de proiectie gustatiV~ ~1 aria de proiectie auditivlLAstfeJ, orice excitant incliferent,prln asociere repetata cu alimentatia, devUle excitant conditionat, iar rnspunsu1 obtinut este un reflex condip.oDat.salivar;

Reflexele conditionate sunt cunoscute ~i sub numele de lucru invatat sau dresaj.

Exemple: reflexul vizual salivar, secretia de saliva la mirosul carnii fripte, vederea unui cunoscut ne aminteste numele lui.

,

~'
1 - sunt doblnditecJt adicA se fonneaziin cursul vietii individuale; ---
2 - cAile lor nu sunt preform.ate, ci ele se formeazA odat! cu elaborarea ref'l:exu1u1i __
3 ~ centrii acestor reflexe e gAsesc numaii.n scoarta cerebralA, in neocortexul de asociape,dar ie pot glsi '[0
paleo,cortex PIOtru unele reflexe mai &imp.le',: .--
4 - sunt temp_orBIe, adicA dacA nu se intArescJ!,eriQdic dis:par,sestlnSi ~
5 - nu sunt fixe .• de~U1'aJIe-a lor estep~lncmic-lnf]uell~tn de mediuj - .--'
6 - au cracter individualj_sc formeazA Jise desil::1oBrll. diferit la fiecare individ); __
7 ., stimulul care declan,eazA UD reflex conditionat se numeste excitant conditionar (EC) .~ .::1 provine dilltt-
un stimul indiferent adicA tlrA legllt'Urk cu activitatear:e:f1ex-neconditfonll.tti ou care se asociaza; .--
8 - reflexele conditionate se grupeazA in lanturi de reflexe, formand stereotipii.
- Ex.: succesiunea m:ifclrllor in timpul mersului, a actului tilim.en:tar. a imbrAcatului etc. Retifteti I

• •

• Mecanismul fundamental de functionare a

,

sistemului nervos este actul reflex.

• Prin actele reflexe se realizeaza legatura dintre diferitele piir!i ale organismului, dintre organism si mediulincoDjuriitor.

~ in timpul vietii individului se formeaza numeroase reflexe conditionate, pe baza celor neconditionate.

• Reflexele conditionate constituie conditia

, ,

esentiala pentru integrarea organismului in mediu.

APLlC~ Til

1. Prlviti eu atentie schema aJaturata si explicati

arcurile 'refiexe di~ aceasta imagine (fig.47 ). '

2. Realizati un eseu en tema: "Activitatea reflexa a sistemului nervos=cu urmatorul plan:

• descrieti componentele arcului reflex;

• elasiticap ~i descrieti reflexele medulare.

Fundia de eondueere a sinemulul nervo.

,

unctta e concucere a sistemtuui nervos presupune:

• transmiterea informatiilor sub forma de influx nervos - de la receptori (exteroceptori, proprioceptori ~i interoceptori) ciitre diferiti centri nervosi din nevrax (miiduva spinarii, centrii subcorticali, scoarta cerebrala);

• transmiterea comenzilor de la centrii nervosi din sistemul nervos central ciitre efectori (muschi si

glande). ' ,

De la nivelul trunchiului si membrelor

, ,

diferitele informatii exteroceptive, proprioceptive ~i interoceptive sunt conduse pc1nii la nivelul miiduvei

spinarii prin dendritele si axonii neuronilor pseudounipolari din ganglionii spinali, situati pe calea riidiicinilor posterioare ale nervilor rahidieni. In acelasi timp prin axonii neuronilor somatomotori din coamels anterioare si visceromotori din coarnele laterale ale miiduvei spiniirii sunt transmise comenzi de la centrii nevraxiali catre efectorii trunchiului si membrelor.

,

-----

Sa ne reemintim !

Nellronul, celula specializata in generarea ~i conducerea influxului nerves, este format din corp celular si prelungiri neurale, Acestea sunt reprezentate de fibre ~ielinice sau amielinice ~i constituie, impreuna cu celule gliale, substanta alba a nevraxului (SNC) iar in afara lui intra in alcatuirca nervi lor pcrifcrici (spinali si cranieni),

L Amintiti-va cum se realizeaza conducerea influxului n~ prin _!!brele mielinice ~i amielinice!

In maduva spinarii functia de conducere se realizeaza prin intermediul substantei albe. Aceasta este dispusa la periferie, fiind organizatii In cordoane ~i fascicule, formate din fibre nervoase (fig.48). Fasciculele care alcatuiesc cordoanele de substanta alba formeaza di ascendente (senzitive) si di descendente (motorii).

Calle ascendente sunt cai ale sensibilitatii, asigurand transmiterea de informatii de la receptori ciitre centrii nervosi de la nivelul encefalului.

,

Sunt de douii tipuri:

a. ciii speciiice fiecarui tip de sensibilitate exteroceptiva ~i proprioceptiva;

Sant median posterior

Fa.clculele .plnobulbare I ,-----------.1 • Fascieulul Goll

• Faseieulul Burdach

Fasclculel •• plnoc.,.beloas. • Fascieulul Flechsig - spinocerebelos direct

• Fasciculul Gowersspinocerebelos lncruci,at

anterioarA

F •• clculele .plnotalamlce ,. Fascieulul spinotalamie lateral

• F ascieulul spinotalamie anterior

ependimar

L Fig. 4~ • Dispunerea fasciculelor a~endente ~i descendente in maduva spinarii

36

b. ciii tiespecitice reprezentate de substanta reticulata medulara. Conduc, impreuna cu caile spinotalamice, sensibilitatea interoceptivii.

Ciiile senslbilitiitii exteroceptive (tactila, termica, dureroasii) prezinta pe traseullor trei neuroni: - primul neuron (protoneuronul) este situat in ganglionul spinal ~i primeste informatii, prin dendritele sale, de la receptorii tegumentari. Axonul lui pltrunde in miiduvii pe calea riidiicinii posterioare I nervului spinal;

- al doilea neuron (deutoneuronul) se gaseste In cornul posterior al miiduvei sau in bulbul rahidian (pentru sensibilitatea tactilii fina). Axonii neuronilor senzitivi din cornul posterior tree in cordonul anterior sau lateral de partea opusii fonnc1nd tracturile spino-talamice

- al treilea neuron (tritoneuronul) este localizat in talamus iar axonul sau ajunge in scoarta eerebrala.

Conduc excitatiile tactile,termice si

, ,

dureroase culese de la nivelul tegumentului, sub famii de impuls nervos ~i le proiecteaza in scoarta cerebrala unde se formeaza senzatiile specifice.

Ciiile sensibilitiitii proprioceptive sunt constiente si inconstiente.

, , ,

Cele constiente conduc informatii de la

, ,

nivelul muschilor, tendoanelor, articulatiilor si

, , ,

cuprind pe traseullor tot trei neuroni. Protoneuronul este situat in ganglionul spinal: axonii protoneuronilor patrund in miiduvii direct in eordoancle posterioare formand fasciculele spinobulbare (Goll si Burdach) care ajung in bulb unde fac sinapsii cu al doilea neuron situat in nuc1eii 0011 ~i Burdach. Axonii acestor neuroni se incruciseaza la nivel bulbar, ajung la talamus, unde fac sinapsa cu al treilea neuron, al carui axon se proiecteazii in scoarta cerebrala.

Sensibilitatea proprioceptive inconstientii este condusa prin fasciculele spino-cerebeloase directe ,i incrucisate. Prezinta pe traseul lor doi neuroni: protoneuronul, dispus in ganglionul spinal ~i deutoneuronul, aflat in cornul posterior. Pentru fasciculul spino - cerebelos, direct axonul deutoneuronului trece In cordonul lateral de aceeasi parte ~i ajunge la paleocerebel prin pedunculii cerebelosi inferiori (dintre bulb ~i cerebel) iar pentru fasciculul spino-cerebelos incrucisat trece in

Sensibililiilea Tipuri Fasciculi - - !
........ 'Factilalina ~; • Pasciculele spino-bulbare -= -
Exteroceptivii Tactila grosiera ~_ • Fasciculele spino-talamice anterioare
Termica ~ • Fasciculele spino-talamice laterale
L== r , Dureroaso-: • Fasciculele spino-talamice laterale
,..,....., ~ I:n
- - --- -
-
I
COH§tienta • Fasciculele spino-bulbare
Proprioceptivii InclJi4tienta • FiiSCiCiilele spino-cerebeloase direete ~
-= ..=-. .~. Faseiculele spino-(1elCebel_Qase incrueisate =="
_ _______EIl1::::I_~ I ~ J ---
Intereeeptlva - • Fasciculele spino-talamice ',U
-.-·eo; nesTJecfflce 37

cordonullateral de partea opusa ~i ajunge tot la paleocerebel prin pedunculii cerebelosi superiori (dintre

mezencefal si cerebel). '

Calle: L sibilitiuit interoceptive sunt nespecifice ~i specifice (spinotalamice). Cele nespecifice sunt formate din numerosi neuroni din substanta reticulata medulara, conectati prin multiple sinapse, conducerea impulsului nervos fiind lenta.

Calle descendente sunt cai ale motilitatii ce conduc impulsurile nervoase de la centrii motorial encefalului spre maduva, Sunt cai ale motilitatii voluntare, cand comenzile pornesc din centrii motorl corticali ~i cai ale motilitatii involuntare, cand contractiile musculare sunt declansate din centrii motori

subcorticali. '

Fig 50" Dispunerea neuronilor pe calea metilitat i voluntare

Cai

Voluntari

Piramidale

Cortico-spinale

-

• Fasciculul tecto-spinal

• Fasciculul rubro-spinal

• Fasciculul reticulo-spinal

• Fasciculul nigro-spinal

" Fasciculul vestibulo-spinal • Fascicululolivo-s inal

Cu origine in nuclei! trunchiului cerebral

Conico-bulbare

Cu origine in scoa1'fll cerebral a

• C.S.R.S.

Involuntarl

Extrapiramidale

38

'\fotilitatea voluntarii este condusa prin caile piramidale reprezentate de fasciculele corticospinale (fasciculele piramidale direct ~i incrucisat). Acestea prezinta pe traseullor doi neuroni: protoneuronul, situat in scoarta cerebrala iar deutoneuronul in cornul anterior medular (fig. 50).

Caile extrapiramidale, ce conduc motilitatea involuntarii, i~i au originea (protoneuronul) in diferiti nuclei din trunchiul cerebral iar deutoneuronul este localizat in cornul anterior al maduvei

,

spinarii (fig. 51). La nivelul trunchiului cerebral, functia de conducere se realizeaza prin substanta alba, situata la periferie dar ~i in interior, printre nucleii de substanta cenusie. In substanta alba se gasesc trei categorii de cai: ascendente, descendente ~i de asociatle.

Caile ascendente .. .pecifice sunt reprezentate de cele ce provin de la maduva ~i de cai ce conduc informatii - tactile, termice, dureroase, gustative, vestibulare, auditive - de la receptorii din structura unor organe de simt de la nivelul capului.

Caite ascendente nespeciflce fac parte din substanta reticulata a trunchiului cerebral. Un rol deosebit prezinta sistemul reticulat activator ascendent (SRAA), format dintr-un mare numar de neuroni interconectati in retea, care se intind de la bulb pana la talamus. Neuronii SRAA primesc numeroase informatii prin colaterale ale cailor ascendente specifice ~i trimit eferente ce se proiecteaza nespecific ,i difuz in scoarta cerebrala, Rolul sau este de a produce 0 excitatie difuza a scoartei cerebrale, determinand 0 stare de excitabilitate corticala crescuta, nespecifica, generalizata, numita reactie de trezire.

Calle descendenre sunt piramidaie ~i extrapiramidale. La caile corticospinale ce ajung la maduva se adauga caile corticonucleare prin care este coordonata motilitatea voluntara a muschilor capului ~i gatului, Deutoneuronul acestor cai este situat in nucleii motori ai trunchiului cerebral.

Calle de asociatie sunt reprezentate de fascicule proprii care interconecteaza diferiti nuclei ai trunchiului cerebral intre ei sau cu nuclei din alte etaje ale nevraxului.

La nivelul cere be lu III isubstanta alba se afla la interior. Ea este constituita din fibre nervoase

,

lungi - de proiectie (aferente ~i eferente) care leaga cerebelul de diferite segmente ale SNC (maduva

spinarii, trunchiul cerebral, talamus, scoarta cerebral a) prin cele trei perechi de pedunculi cerebelosi ~i fibre nervoase scurte (intracerebeloase) care leaga diferitele structuri din cerebel;

Lanivelul dicnce t:llu lui si ~'m;~ ;-":,\,.1(", ,'l'r("h,l it' substanta alba este reprezntata de fibre nervoase

, ,

lungi care leaga aceste structuri de maduva spinarii, trunchiul cerebral sau cerebel ~i de fibre nervoase

S e care nu parasesc diencefalul sau emisferele cerebrale.

--------------------------------

Retineti I

. ,

• unctia de conducere a sistemului nervos este realizata prin intermediul prelungirilor neuronale (dendrite ~i axoni). Acestea intra in alcatuirea nervilor periferici (spinali ~i cranieni) ~i a substantei albe din nevrax. In substanta alba se gasesc cai ascendente - ale sensibilitatii, ~i descendente - ale motilitatii,

APllC~ Til

1. Aso-iati notiunile din ce e doua coloane: 2. Care sunt caile prin can.'
cu ascendente Tipul de sensibilitate sunt conduse misc ar ile
precise. rapide, coordonate?
1. Caile spinocerebeloase A. Tactila A. Piramidale - corticospinale;
2. Caile spinotalamice B. Termica B. Rubrospinale;
3. Caile spinobulbare C. Dureroasa C. Tectospinale;
4. Caile trigeminale D. Proprioceptiva D. Corticobulbare;
5. Caile nespecifice ale E. Interoceptiva E. Vestibulospinale.
substanJei reticulate 39

~ . C:ai de eondJucere d,io sistemul nervos central 'Is!

~ Ciii~~ ascen~ente transmit informatii de la receptori- exteroceptori, proprioceptori, interoceptori-

catre centrii nervosi.

,

.CaUe s~ecifi~e sunt proprii pentru fiecare tip de sensibilitate; au pe traseullor trei neuroni - ~xceptle f~c ~al~e s?mocerebeloase cu 2 neuroni ~i acustice cu 4 neuroni; proiectia cortical a se face m~r-o ~ona hmltat~ ; sunt ~eprezentate de caile: spinotalamice, spinobulbare, spinocerebeloase, trigeminale, gustative, vestibulare, auditive.

~a~e n~specifice conduc sensibilitatea interoceptiva; sunt reprezentate de substanta reticulatii care se intinde mtre maduva sacratii pana in talamus; sunt cai multisinaptice; proiectia ~orticala se

realizeaza nespecific si difuz. ' ,

'C~'H h '~'I'I~OTAL<-\jl\l'ICI.r

~, . _& .. ~ ~I-

Conduc informatii de la exteroreceptori tactili, termici, durerosi de la nivelul tegumentului la scoarta cerebral a, pentru formarea senzatiilor specifice, prin :

a) fasciculul spin otalam ic lateral-pentru sensibilitatea termica si dureroasa:

b) fasciculul spin otalam ic anterior -pentru sensibilitatea tactila w-osierii (pr~topatica)

40

Prezinta pe traseullor trei neuroni (fig. 52):

I N- protoneuronul- este reprezentat de neuronul pseudounipolar somatosenzitiv din ganglionul spinal

de pe traseul radacinii posterioare a nervului spinal.

II N-deutoneuronul-se gaseste in cornul medular posterior.Axonii deutoneuronilor se incruciseaza la nivelul maduvei spinarii trecand fie in cordonullateral de partea opusa fie in cordonul anterior, apoi au un traiect ascendent prin maduva spinarii, trunchiul cerebral pana in talamus, unde fac sinapsii cu al III-lea neuron (III N). Axonii neuronilor talamici se proiecteaza in scoarta cerebral a in:

_ zona somestezica I (SI) reprezentata de girusul postcentral din lobul parietal, pentru fasciculul

spinotalamic lateral;

_ zona somestezica II(SII) situata in marginea superioara a santului lateral Sylvius, pentru

fasciculul spinotalamic anterior.

CAlLE SPINOT:;'UI Bl-\l{C

Conduc informatii de la proprioceptorii din regiunea trunchiului si membrelor la scoarta cerebral a, prinfasciculele Goll (gracilis) ~i Burdach (cuneatus), pentru sensibilitatile tactila fina (epicritica) si propriceptiva constienta. Neuronii de pe traseullor sunt dispusi astfel (fig. 53):

IN - in ganglionul spinal. Axonii protoneuronilor patrund in maduva direct in cordonul posterior, luand un traseu ascendent pana in bulbul rahidian, unde fac sinapsa cu al doilea neuron-II N- situat in nucleii Go11 si Burdach. Axonii deutoneuronilor se incruciseaza la nivelul bulbului, dupa care au traseu ascendent prin bulb, punte si mezencefal pana in talamus formand lemniscul medial.

IIIN se gaseste in talamus. Axonii neuronilor talamici se proiecteaza in scoarta cerebrala in

aria somestezicii I (SI)

C"\.lLB "'P,INO( F ... R 14BllLOAS1Z Au pe traseullor doi neuroni (fig. 54)

IN - dispus in ganglionul spinal. Axonii acestor neuroni patrund in maduva spinarii pana in cornul medular posterior unde fac sinapsa cu deutoneuronul lIN. Axonii deutoneuronilor se comporta

in doua moduri:

- tree in cordonul lateral de aceeasi parte r formand fasciculul spinocerebelos direct sau Flechsig, care prin pedunculii cerebelosi inferiori-

ce fac legiitura intre bulb si cerebel-se proiecteazii

in scoarta cerebeloasa; conduce sensibilitatea proprioceptiva inconstienta din partea inferioara a trunchiului si de la membrele inferioare;

- se incruciseaza la nivel medular trecand II in cordonul lateral de partea opusa form and fasciculul spinocerebelos incrucisat sau Gowers. I Acesta ajunge la cerebel prin pedunculii cerebelosi I superiori-dintre mezencefal ~i cerebel-conducand sensibilitatea proprioceptiva inconstienta din partea superioara a trunchiului si de la membrele

supenoare.

("<tu II T!'<IGIi..MI~'A!l.b

Conduc informatii de la receptorii tactili, termici, durerosi din tegumentele fetei si 0 parte din tegumentele gatului, din cavitatile fetei, de la nivelul dintilor, limbii, corneei, in scoarta

4 1

cerebrala, pentru formarea senzatiilor corespunzatoare, Prezinta pe traseul lor trei neuroni dispusi astfel (fig. 55):

IN -In ganglionul Gasser (dispus pe calea

~~~-~liTalamus senzitiva a nervului V); lIN - in nucleii trigeminali din bulb, punte, mezencefal (nuclei senzitivi terminali). Axonii deutoneuronilor se Incruci~eaza In bulb, punte, mezencefal, apoi au un traiect ascendent pana in talamus, formand lemniscut trigeminal.

Axonii neuronilor talamici - III N - se proiecteaza in scoarta cerebral a in girusul postcentral din lobul parietal.

rc OOI£T.u1t V'I

Punte

Conduc informatji de la receptorii gustativi, in scoarta cerebrala pentru formarea senzatiilor de gust. Sunt formate din trei neuroni (fig. 56): IN- se afla in ganglionii de pe traseul nervilor: VII - gangiionul geniculat; IX _ ganglionul superior ; X -gangiionul inferior (nodos); IIN-se afla In nucleii senzitivi VII IX

, ,

X din bulb (nucleul solitar). Axonii

deutoneuronilor se incruciseaza in bulb apoi iau un traiect ascendent pana In talamus (fasciculul gustativ) unde fac sinapsa cu al treilea neuron (III N). Axonii acestor neuroni se proiecteaza In scoarta cerebrala in girusul postcentral din lobul parietal (in zona de sensibilitate a fetei).

ciJlt.fb ~aUILARE '

Conduc informatii privind pozitia corpului ~i a capului de la receptorii vestibulari din urechea interna (maculele otolitice si crestele ampul are ) spre centrii nervosi din nevrax care

. .. ' ,

pnn activitatea lor reflexa mentin pozitia de

echilibru In repaus ~i In miscare, ' ,

Cei trei neuroni ai traseului sunt dispusi astfel (fig. 57): IN -In ganglionul Scarpa. Axotrli primului neuron formeaza ramura vestibulara a nervului acustico-vestibular; IIN-se afla In nucleii vestibulari din bulb. Axonii deutoneuronilor se

'fl "i6 incruciseaza In bulb apoi iau un traiect ascendent

- pana In talamus (fasciculul vestibular). Exista

colat~rale sp~e eer~bel, spre maduv~. spin~rii ~i spre. nucleii de origine ai nervi lor cranieni III, IV, VI;

I~IN este dlSPUS In ta~amus. Ax~nu celui de-al treilea neuron se proiecteaza In scoarta cerebrala in

girusul temporal supenor (postenor fata de aria auditiva) ,

QtU: ilnft

Conduc informatii la receptorii acustici din organul Corti aflat in urechea interna ~ arta

c b r tru c. .. , , In sco

ere ra a, pen rormarea senzatulor de auz. Sunt fonnate din patru neuroni (fig. 58): IN -este situ~t

Punte

42

• Maduva spinArii

FIg. 57. Ciiik vestibulan'

Fig.:'fi • Caile auditive

in ganglionul Corti; TIN -4Lnudeii cohleari pontini (ventral ~i dorsal). Axonii celui de-al doilea neuron

e incruci~eaza ~i fonneaza corpul trapezoid, apoi iau un traiect ascendent tree and prin punte ~i mezencefal pana la coliculii cvadrigemni inferiori, formand lemniscullateral; IIIN -In mezencefal - coliculii ovadrigemeni inferiori; N in metatalamus - eorpii geniculati mediali. Axonii celui de-al patrulea neuron se proiecteaza in'scoar1;a cerebrala in girusul temporal superior (anterior fata de aria vasculara,

-
CII F •• clellllNerv IN I- nN mN r
SPi~lamice • SpinotaJamic anterior , Oanglionul.spinal i ~Corpul posten!' ~ I tSlI!llUJa
• SpinotaJamic lateral CianglionuJ spinal Cornul posterior medu1au:l II TaIamuJ
=...;._
SRincbulbarc • Goll ,i Burdacb ,i ~ thmglfonul ~ihal Bulbul rabidiiJf I lrTa1amui
lemniscul medial -11
::::I • Spinocerebelos direct Oanglionul spmal Comul posterior meduIar l~
Spinocerebeloase ~
,'j Spinocerebelos tncruci~~ Gan8Uof\.ul~_I'111 . (Cornul posterior medular ~~j
-=- [,.,~
u![n~geml1l8lo c:r; Iy..:, • Nervu1 trigemen ,I Oanglionul Oasser Bulb,punte,mm:ncefaf__ ~wnu.l'
_- ~Jt lemnisculul trigeminal ..:!_ _... 1\
-:--- • Nervul facial ,i fascicuhilf, Ganglionul geniculat ~,r ~
~ L gustativ _'"'L J I
_'=
Gustative ... NervulglO80faringian,i-'l' II Oanglionulmferior '11 Nucleul80litar·bulb TalamuJ
fasciculul guatativ
• Nervul vag ,i fasciculul I"'"' Oan~wnul idferiDr~
gustativ
Vestibulare • Nervu1 acustico·veitibular GangJionul Scarpa I II Nucleii vestibulari·bulb TaIamUI
1 ,i fasciculul vestibular ~ .... J _D_
Audili\fc • Nervul acustico·vestibular C1anjllbnu] Coni ~QCJl'ii co1\Jeaii-l?libte Me~fal
:=!II _,I lemniscullateral ~
- - II

43

I . CAlLE DES ENDEN 1:

Sunt cai ale motilitatii voluntare sau

,

involuntare.

Motilitatea voluntara este condusa pe caile piramidale corticospinale ~i corticobulbare (fig. 59).

Ciiile corticospinale conduc comenzi pentru miscari voluntare, rapide, precise si coordonate ale

, "

musculaturii somatice din regiunea trunchiului,

membrelor si 0 parte din regiunea gatului, de la nivelul centrilor motori ai cortexului cerebral, strabat descendent trunchiul cerebral, trecand prin piramidele bulb are anterioare. Aici cca. 75-80 % din fibre se incruciseaza-decusatia motorie, formand In maduva

" "

fasciculele piramidale incrucisate. Restul de 20-25

% din fibre, care nu se incru~iseaza in bulb ci in

,

maduva spinarii, formeaza fasciculele piramidale directe.

Fasciculul piramidal fncrucisat are IN in ariile neocortexului motor - indeosebi in aria motorie principala din girusul precentral din lobul frontal.

Fig. 59 • ('aiit' piramidalc Axonii IN au traseu descendent prin spatiul dintre

• ••• A ganglionii bazali (corpii striati) ~i talamus apoi, la

mvelul bulbului rahidian.se incruciseaza ~i coboara prin maduva spinarii - cordonullateral; lIN-in cornul anterior medular.

Fasciculul piramidal direct prezinta IN-in ariile neocortexului motor; axonii IN coboara prin cordonul anterior al maduvei -se incruciseaza si fac sinapsa cu deutoneuronul-IIN-in corn~l anterior medular din partea opusa.

Ceile corticobulbare conduc comenzi pentru miscari voluntare, rapide, precise ~i coordonate ale musculaturii somatice din regiunea capului ~i 0 parte din regiunea gatului, Se opresc in bulbul rahidian. Prezinta IN-in ariile neocortexului motor; axonii INse incruciseaza la diferite nivele ale trunchiului

,

cerebral unde fac sinapsa cu deutoneuronul caii-Ilbl-

in nucleii motori, de origine a fibre lor motorii a nervilor cranieni.

Motilitatea involuntara este condusa pe cai extrapiramidale (fig. 60). Acestea conduc comenzi pentru:

-miscarile stereotipe, automate, asociate activitatilor dobandite In cursul vietii (mersul vorbirea

, ,"

scrisul etc.);

-tonusul general- al musculaturii somatice ~i postural-pozitia corpului in repaus si miscare

-miscarile somatiee involuntare legate de starile afeetiv-emoti,onale.

Caile extrapiramidale care pomesc din scoarta cerebral! au: IN- in ariile neocortexuhri motor. Axonii IN au statie obliga1orie in nuelen bazati (corpii striati) Wide fac sinap&l en lIN .. Exemple _ fasciculelecorticQstriotecto.spinaie- C.S.T,S. qi fasciculele corticastrioru.brospinale ~ C.S R.S.

Cdile extrapiramidale eare pornese din centrii subeorticali sunt reprezentate de fasciculele:

1 tectospinale -au originea (IN) in coliculii cvadrigemeni din mezencefal; axonii IN - se tIlcruci~eaza in mezencefal; ajung in cordoanele anterioare medulare.

1 rubrospinale au originea in nucleii IO~ii din pedunculii. cerebrali ai mezencefalului; axonii IN

• se incruciseaza in mezencefal; ajung in cordoanele Iaterale medulare.

1 nigrospinale au originea in substanta neagra din pedunculii cerebrali ai mezencefalului; axonii

IN - se tncruciseaza in mezencefal; ajung in cordoanele anterioare medulare .

1 vestibulospinale-origine in nuc1eii vestibulari din bulbul rahidian; axonii IN - se tncruciseaza

til maduva spinarii; ajung in cordoanele medulare anterioare.

1 olivospinale- origine in olivele bulb are din bulbul rahidian; axonii IN - se tncruciseaza in

maduva spinarii; ajung in cordoanele medulare anterioare.

1 reticulospinale -origine in substanta reticulata a trunchiului cerebral (mezencefal, punte, bulb;

axonii IN ajung in cordoanele medulare anterioare ~i laterale.

-

Fascicul

IN

liN

eli

Com anterior medular

Piramidale

Nuclei motori-trunchi cerebral

Extrapiramidale

Nuc1eul t9~u

- ---

Sub!ita:ol-tl ncagr[

SU&stanjl!. reticulata

Nuc1eulolivar

-Nuc1eii vestibulari

Fasciculele intregului sistem motor fac sinapsa cu deutoneuronul-ll N- in cornul medular anterior, iar axonii se distribuie spre musculatura scheletica somatica din regiunea gatuiui, trunchiului

~i membrelor.

CAlLE NESPECIFICE

1 Caile nespecifice apartin substantei reticulate ce se intinde de la maduva sacrata ~i pana la

talamus. Este constituita din:

_ caile ascendente nespecifice care reprezinta sistemul reticulat ascendent -SRA

_ caile descendente nespecifice care reprezinta sistemul reticulat descendent SRD.

Formatiunea reticulata reprezinta, din punct de vedere structural, 0 imensa retea de prelungiri neuronale, in ochiurile careia se gasesc aglomerari de corpuri celulare, alcatuind nuclei.

1 Sistemul reticulat activator ascendent SRAA:

_ este format dintr-un numar mare de neuroni care se intind de la bulb la talamus;

- neuronii substantei reticulate primesc permanent informatii prin colateralele desprinse pe parcursul cailor ascendente specifice;

- la nivelul substantei reticulate, informatiile i~i pierd specificitatea;

- impulsurile nespecifice sunt conduse prin substanta reticulata ascendent, la talamus, de unde

se proiecteaza in scoarta cerebrala difuz si nespecific;

- proiectia corticala a acestor impulsuri determina 0 stare de excitabilitate corticala crescuta, nespecifica, generalizata, stare a de tonus cortical - alerta corticala - reactia de trezire - starea de

atentie; ,

,

- datorita impulsurilor venite pe calea SRAA se realizeaza pregatirea functional a a scoartei

~~: ' ,

a) perceperea impulsurilor intero-, proprio- ~i exteroceptive transmise pe caile specifice;

b) indreptarea atentiei catre stimulul eel mai important de la un moment dat;

c) a trimite impulsuri catre formatiunea reticulata, mentinand starea de hiperexcitabilitate a acesteia realizand circuitul "cortico-reticulo-cortical" prin care scoarta cerebrala lsi autointretine tonusul '

, , , .

Retineti I

. ,

• Substanta alba este alcatuita din mai multe categorii de fibre nervoase. Ele intra in componenta

cailor: ascendente, descendente si de asociatie. '

, ,

• Caile ascendente sunt cai ale sensibilitatii, iar cele descendente sunt cai ale motilitatii, Ele

stabilesc legaturi intre maduva ~i segmentele cerebrale. '

1. Asociatl notiunile din cele doua coloane:

J Receptori Clite de conducere
1. Tactili A. Sp1nocerebeloll$e
"
2. Termici B. Vestibulare
3. Durero,i C. Gustative
4. Auditivi D. SpJnobulbarc
S. Vestibulari E -. Spinots.llDllice
6. Oustativi F. Trigeminale
7. Pl'opriooeplOn O. Auditive
8.1nt~ri
2. Prin ce formatiuni de substanta alba ajung la cerebel aferentele sensibilitatii

proprioceptive? ."

3. Stabiliti dad urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false:

a) Fasciculele spinocerebeloase incrucisate ajung la cerebel prin pedunculii cerebelosi

inferiori. '

b) Arhicerebelul primeste aferente de la muschi pe calea vestibulara, pentru mentinerea

echilibrului. '

4. Care sunt caile care se incruciscaza:

a) la nivelul maduvei spinarii;

b) la nivelul trunchiului cerebral.

Nervii sunt formatiuni nervoase extranevraxiale formate

,

din fascicule de fibre nervoase paralele intre ele , integrate morfologic prin membrane conjunctive (fig. 61) ~i care asigura legatura centrilor nervosi cu receptorii si cu efectorii.

Dupa modul de conducere a influxului nervos, nervii se clasifica in:

- senzitivi - alcatuiti din fibre somatosenzitive legate de exteroceptori ~i proprioceptori ~i viscerosenzitive legate de visceroceptori;

- motori - alcatuiti din fibre somatomotorii legate de muschii striati si visceromotorii legate de muschii netezi;

, , ,

- micsti - alcatuiti din fibre senzitive si motorii.

" ,

Sa ne reeminiim !

SNC este conectat cu receptorii ~i efectorii prin nervii spinali la nivelul maduvei spinarii ~i prin nervii cranieni la nivelul trunchiului cerebral (fig. 62).

"~nr~~ispt~IUIf.fll

Asigura legaturile centrilor nervosi medulari cu receptorii ~i cu efectorii din regiunea gatului, trunchiului si membrelor. Se I mai numesc si nervi rahidieni.

,

Sunt 31 de perechi, grupati in cinci regiuni:

- 8 perechi de nervi cervicali (CI-C8)

- 12 perechi de nervi toracali (TI- T12)

- 5 perechi de nervi lombari (LI -L5)

- 5 perechi de nervi sacrali (S 1 - S5)

- 1 pereche de nervi coccigieni (CCI)

Sunt micsti, deoarece contin fibre nervoase somatice, senzitive si motorii, la care se adauga ~i

" ,

fibre vegetative. Fiecare nerv este alcatuit din riidiicini (posterioara ~i anterioara), trunchi ~i ramuri

(fig.63)

Radiicina posterioard (dorsala) este senzitiva ~i este formata din dendrite (prelungiri periferice) ~i axoni (prelungiri centrale) ale neuronilor somato- .. senzitivi ~i viscerosenzitivi (neuroni pseudounipolari din ganglionul spinal)

Riiddcina anterioard (ventrala) este motoare si contine axoni ai neuronilor somatomotori din coamele

,

anterioare si visceromotori din 112 anterioara a coamelor

,

nervii spinali

31 perecru

toracali (dorsali) 12 perechi

laterale ale maduvei spinarii,

Trunchiul nervului spinal este mixt ~i contine dendrite ale neuronilor somatosenzitivi si

,

nervi periferici

viscerosenzitivi din ganglionii spinali si axoni ai neuronilor somatomotori si visceromotori din:

,

- 112 anterioara a coamelor laterale - fibre preganglionare mielinice care pleaca din trunchiul nervului spre ganglionullaterovertebral, prin ramura comunicanta alba;

~==~~::coec:IgJ~1 1 pereche

Riidiicinii

poslerioarii (dorsala-

Dendrilele neuronilor

Lan! ganglionar

, laterovertebral

Gang~on paffl1lertabml

/y

Fasciculul Gowel5 (spinocerebelos Tncrucisat)

Fibre vegetative poslganglionare amielnice

comunicanta cenusie

viscerosenzitiv

Muschi neted visceral

neuronilor visceromotorii

- fibre vegetative postganglionare amielinice, care Yin in trunchiul nervului prin ramura comunicanta cenusie (axoni ai neuronilor din ganglionullaterovertebral).

Ramurile nervului spinal sunt reprezentate de ramura dorsala, ventrala, comunicanta alba, meningeala si comunicanta cenusie,

Ramurile posterioara (dorsala) si anterioara (ventrala) sunt mixte ~i contin: fibre somatice senzitive - dendrite ale neuronilor pseudounipolari senzitivi din ganglionul spinal; fibre somatice motorii - axoni ai neuronilor somatomotori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii; fibre vegetative motorii - postganglionare (axoni ai neuronilor din ganglionii laterovertebrali);

Ramura comunicanta alba este mixta si contine numai fibre vegetative:

- senzitive - dendrite ale neuronilor viscerosenzitivi din ganglionul spinal;

- motorii - axoni ai neuronilor din 1/2 anterioara a coamelor medulare laterale (fibre

preganglionare)

Ramura comunicanta cenusie este motorie ~i contine numai fibre vegetative postganglionare amielinice - axoni ai neuronilor din ganglionii laterovertebrali, care ajung la trunchiul nervului spinal ~i se distribuie efectorilor simpatici la nivelul tegumentului ~i muschilor somatici: muschii fire lor de par, glandele sudoripare, glandele sebacee, musculatura neteda a vase lor sanguine. Ramura meningeala este mixta ~i contine fibre vgetative - viscerosenzitive ~i visceromotorii (vasomotori).

Sunt in numar de12 perechi dintre care 10 apartin trunchiului cerebral (fig. 64) prezentand nuclei de origine sau nuclei terminali la nivelul acestuia. In general nervii cranieni se distribuie extremitatii cefalice si regiunii cervicale, exceptie facand nervul vag, care inerveaza majoritatea viscerelor din cavitatea toracica si abdominala. Se clasifica in nervi:

,

- motori- III, IV, VI, XI, XII alcatuiti numai din fibre motorii (fig. 65);

- senzitivi- I, II, VIII alcatuiti din fibre senzitive (fig. 66);

- micsti-V, VII, IX, X formati atat din fibre motorii cat ~i din fibre senzitive (fig. 67).

Perechile de nervi III, VII, IX ~i X contin fibre somatice ~i fibre vegetative care apartin sistemului nervos parasimpatic (fibre parasimpatice preganglionare cu originea in nucleii vegetativi).

48

muschiul drept muschiul oblic

superior

mezenoefal

nucieul accesor ~ oculomotorului I

muschiul ridicator al .....::~~~e-""":::1 pleoapei superioare

muschiul drept intern

rnuschiul oblic inferior

punte

~anl --~",,=~,- ..... it::~ bulbopontin

oliva I:IUlllarii--""J :,._--.::.........

posterior

Trunchlul cerebral

bulb

nucleul hipoglotl

nucleulllccelOr

jig. 11" • NeTl"il ulll,orl

.) 1II Ncr v 11 LM.:ulm.lHlIQI1 1\ Nt'I1i i I trchlen I VI Nc:rvll IIbduc"D~r b) Xl Nm'li R~eo, 0; XII NenrJlluJ?" 1,,.1

Fig. fH

rrrTIjt:hi,~d 'Cl".rchrl'd - (:;-q'Ti lih;rin:H,·rt nervii senzitivi, nervii motori,

1 ,'1 ~I

Prezinta 0 origine reala:

- pentru ramurile motorii - in nucleii motori ~i vegetativi din trunchiul cerebral;

- pentru ramurile senzitive - in ganglionii senzitivi extranevraxiali.

Originea aparenta este reprezentata de locul de intrare sau iesire a fibre lor nervoase in/din trunchiul cerebral.

40

Lil8naa S8l1varB Abducens Fibre motorii Nucleul motor Santul Muschiul drept
(paro.idA) (motor) din punte bulbopontin extern al globului
<- ocular
GanglKlnul abc "E:- \ Facial Fibre motorii Santul . Mu~cbii IXJimjCll ExprISsUI
~
MUSCh~\. ~ ~"Ilj'rI (mixt) bulbopontin
-.. fannga ~ Fibre preganglionare Glandele salivare: Secrelia'S'8livurhi
Sll8ringelUi
parasimpatice submandibulara, lacrimal!
supericr ~i sublingual! si
ls.crimal din glanda lacrimal!
Musdllt GI
faringelut senzcriale Mugurii gustativi Sensibilitatea gustativa
"~IfiIIo") gUliw!:ive geniculat din cele 2/3

anterioare ale
ulima mucoasei limbii
V8sele sangutna ~C Vestibulocoh- Fibre senzoriale Santul Receptorii
eaneee 51 bronllitle
pl&manii SI esofagul lear(senzorial) vestibulare bulboponi vestibulari
rn caVill" •• bdomlnlll ,;)' Fibre senzoriale Receptorii auditivi Sensibilitatea acustica
SDffi8cul _ U<*,)~
ini3stmul subare auditive
ficalul Sl pencreesu!
roIonul Ell Glosofarin- Fibre motorii Nuc1eu ambiguu Santul Muschii faringelui Ridicarea faringelui
spline SI nmcnn din bulb retroolivar
gian(mixt) Secretia salivara


urechii medii

Fibre viscerosenzitive Zonele reflexogene

Nervii cranieni - tabel sintetic cardiovasculare
Fibre senzoriale MlIgwU gUSblllVi
gustative din 1/3 posterioa:ri,
Pere- Nervul Fibrele componente Originea real! Distributia Functia a limbu
chea Vag (nixt) Fibre viscerosenzitive GliDglionul Santul lnten:eptori[ din Deservesc calea aferenta
I Olfactiv Fibre senzoriale Neuroni bipolari Mucoasa olfactiva Sensibilitatea olfactiva inferior retroolivar vist;ere Iii vase a unor reflexe vegetative
(senzitiv) olfactive din mucoasa
olfactiva motam Nuc1eul MWjobiI larillgelui, Miscari ale laringelui,
II Optic Fibre senzoriale Neuroni Retina Sensibilitatea vizuala ambiguu farillgelw. p~j faringelui
(senzitiv) vizuale multipolari din Sllperioare a
retina
III Oculomo- Fibre motorn Nuc1eul Fosa Muschii extrinseci Miscarile globilor Fibre preganglionare Nuc1eul dorsal Contract! muschii netezi,
tor (motor) oculomotor interpeduncu I ai globului ocular parasimpatice al vagului U "Grein .. inima, relaxeaza sfincterele
somatic din lara drept sup., drept pl!minii. fieatul,
mezencefal inf.,dreptul intern, pancreasul, rioicbil.
oblic info ~i vezicula bm.ad~.i
ridicator al ploapei Mal ~but
Fibre visceromotorii Nuc1eul accesor Fibrele musculare Reflexul pupilar Fibre senzoriale Ganglionul Mugurii. guStativi Sensibilitatea gustativa
parasimpatice al n. oculomotor netede circulare ale fotomotor (de constrlCJ.i6 gustative inferior de pe din mucoasa
(preganglionare) -veg. irisului ~i ale a pupilei) traiectul riIdacinii limbii,
Parasimpatic din muschiului ciliar (mioaza) nervului epfglolei .~i
mezencefal Reflexul de acomodare
IV Trohlear Fibre motorii Nucleul motor Partea Muschiul oblic Miscarile globului ocular Fibre somatosenzitive . ganglionul Tegurnentul urechii Conduce sensibilitatea
(motor) din mezencefal posterioara a superior al globului superior de poe externe ~i exteroceptiva
T. C. sub ocular traiecrul conductul auditiv
coliculul nervului extern
inferior Accesor Fibre motorii Radacina Santul Muschii laringelui Miscarile laringelui
V Trigemen Fibre somatosenzitive Ganglionul Fata Inerveaza senzitiv Conduc sensibilitatea (motor) Fibre motorii bulbara din retroolivar Muschii Miscarile capului ~i
(mixt) din ramura oftalmica, trigeminal anterioara a tegumentul fetei, exteroceptiva de la nucleul ambiguu Santul lateral sternoc1eidomastoi umarului
maxi lara, mandibulara (GASSER) puntii, lateral capului, 2/3 nivelul capului, fetei si Radacina anterior din dian ~i trapez
de pe traiectul de piramida anterioare, ale proprioceptiva (pentru spinala din maduva
nervu1ui pontina limbii, corneea si muschii masticatori) maduva cervical!
conjunctiva, cervical! superioara
cavitatile nazala, superioara
Fibre motorii Nucleul motor al Mu~chii masticatori Miscari masticaturii XII Hipoglos Fibre motorii -Nueleul motor 81 ~aolUi Muschii limbii Miscarile limbii in
ramura mandibulara nervului V din (motor) hipoglosului din preolivar vorbire, masticatie,
bulb etc.
50 5 I Nervii Senzitivi Motori Micsti
periferici ,
• contin fibre • contin fibre somato- • contin fibre nervoase
,
alcatuire somatosenzitive , ,
motorii . . senzitive ~i motorii
SI uneon
,
visceromotorii
• conduc influxul • conduc influxul • senzitiv si motor
nervos de la ,
nervos de la centrii
rol receptori la nervosi la
centrii nervosi ,
, musculature striata
·fibrele viscero-motorii
conduc influxul
nervos la musculature
neteda 1.

- globii oculari;

-limba;

-urechea.

Perechi de nervi cranieni Functiile acestora
1. III, VII, IX, X A. Senzitivi
2. V, VII, IX, X B. Motori
, 3. III, IV, VI, XI. XII C. Micsti
4. I, II, VIII D. Mototi Sl micsti eu
,
fibre parasimpatice A. Este mixt

B. Se formeaza din unirea celor patru ramuri

C. Are legaturi cu ganglionii laterovertebrali prin ramurile comunicante

D. Radacina posterioara este senzitiva

E. Radacina anterioara este constituita numai din axoni

A. Descrieti structura unui nerv spinal.

B. Clasificati - din punct de vedere functional- nervii cranieni.

C. Aratati originile reale ~i aferente ale dervilor cranieni.

52

A.S. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

Sistemul nervos vegetativ este partea sistemului

l'ICrvOS care coordoneaza activitatea viscerala, inconstienta.

- ,

11':ste format din doua parti: sistemul nervos simpatic ~i

slstemul nervos parasimpatic.

Marea majoritate a organelor au 0 dubla inervatie (simpatica ~i parasimpatica) cu urmatoarele actiuni:

· Actiuni antagonice - exempIu: in cazul cordului (illima)- simpaticul produce tahicardie (cardioacceleratie), iar parasimpaticul bradicardie (cardiomoderatie);

· Actiuni in acelasi sens - exemplu: in cazul gIandeIor sulivare ~i simpaticul ~i parasimpaticul determina secretia, dar aceasta este diferita din punct de vedere calitativ si L cantitativ. AstfeI, simpaticul determina secretie bogata in mucina, iar parasimpaticul induce 0 secretie

upoasa.

· Numai unul din cele doua sisteme actioneaza exemplu: in cazul pancreasului, parasimpaticul

tletermina secretia exocrina si endocrina a acestuia, iar simpaticul nu are nici 0 actiune asupra lui.

, , '

De regula sistemul nervos simpatic actioneaza in situatii neobisnuite: fuca, furie, spaima, durere

viscerala puternica, iar sistemul nervos parasimpatic actioneaza predominant In situatii obisnuite de liniste ~i de relaxare a organismului.

Este organizat structural ~i topografic asemanator cu sistemul nervos somatic, fiind alcatuit

din:

1. sistem nervos central ce cuprinde: centrii de comanda aflati in maduva spinarii ~i trunchiul cerebral ~i centrii de control ~i de integrare vegetativa aflati In hipotalamus, sistemullimbic, scoarta cerebrala;

2. sistemul nervos periferic alcatuit din ganglioni vegetativi ~i nervi.

,is en ui n ,0' <;'If'I)a .lC

Centrii nervosi simpatici se gasesc la nivelul maduvei spinarii, in coamele laterale din regiunile

toracica ~i lombara,

Portiunea periferica este reprezentata prin ganglioni vegetativi ~i fibre vegetative preganglionare

~i postganglionare

Si'itemul '-I" os l.'r~ s', 'POl lc

Centrii nervosi parasimpatici sunt situati astfel': unii in trunchiul cerebral, iar altii in coamele

laterale ale maduvei spinarii din regiunea sacrata,

Portiunea periferica este reprezentata de:

_ fibre nervoase care pomesc din centrii parasimpaticului cranian ~i intra in alcatuirea nervi lor

cranieni III, VII, IX si X ;

,

_ fibre nervoase care apartin centrilor parasimpaticului sacrat, care iau calea radacinilor anterioare

a nervilor spinali din aceasta regiune, formand cei doi nervi pelvici.

53

~ ~
~ ... g
.:;:g'5' .... .
s ,<> ~ ~~ ! ~
c 5'" ~! ;.!i! .~ ~
~ ; 1-. -CL e
~!!I!l , i "r': ,~~ ; -<
",,_ ~ ~H;i~ ~ .J i" 6 ,
.. 6 ~AC ~'!~ ~<~ ~~l ~ ~ '" j ~ II
... ~ li 131 ~ ~~ I: -'
e~ ~iiM :! ~
2& iJ ti ~ 1!:'" i~l~ ;:, ::.
t .. ~~I5,f i '"
,! .. .. =", f~l:; ~~ ~ "
bI;", H .. l:I rt ;0 « Il ~
§"j" : .. ~
; ~i '" 2! ::: .. i !J; ~ ~ ., == ~E;
! -0; ~ f< E I "'? --t _ ~
£1"'", ~ f,_"'~ 1'.
.. ~-:" ~ih ... r -, 5 ~ ~ ;;,< \,I,I:J{I'
I- :£l.) 54

Sistemul nervos vegetativ formeaza plexuri vegetative simpatico- parasimpatice, din care se desprind fibre postganglionare ce ajung la nivelul organelor interne (fig. 68).

PI II "c m id« n este situat la nivelul organelor capului si gatului si se distribuie muschilor netezi ai globului ocular, glandelor lacrimare, glandelor salivare.

PI, t I' r U "/1( este situat in cavitatea toracica si se distribuie miocardului.

( II sunt situate in cavitatea toracica si se distribuie arborelui

,

le » 'i t' at r i ,II I 0, T,' \1,/, bronsic, carjei aortice ~i esofagului .

PIt;'~'lri f"' reti (' ,\I ,nf t. -, .r' sunt situate in cavitatea abdominala ~i se distribuie organelor din aceasta regiune: ficat, stomac, splina, intestin subtire, 0 parte a intestinului gros, pancreas, rinichi, testicule, ovar.

I,' "d I I -ra 5 , teste situat in pelvis si se distribuie urmatoarelor viscere: rect, vezica urinara, uJl1etra, vagin, prostata.

Efectele stimularii simpaticului ~i parasimpaticului sunt evidentiate in plansa din fig. 68

I -'~. - - --, ---- ---- - -_ - - ,_----

, .~ , It; ,

.. 'e~i sistemul nervos vegetativ este separat periferic, la nivelul formatiunilor nervoase superioare exista 0 stransa imbinare intre functiile vegetative ~i cele somatice. Aceste corelatii apar foarte c1ar, in special cu ocazia adaptarii organismului la diferite variatii ale mediului intern ~i extern, cand se produc concomitent atat modificari somatice cat ~i viscerale.

Efectele sistemului nervos vegetativ Sistemul
nervos
1. Mioza (contractia muschilor circulari ai irisului urmata de micsorarea
pupilei) I
2, Midriaza (contractia muscfiilor radiari ai irisului urmata de dilatarea
, pupilei)
3., Contaep_a mll{JCbilor ciliari circulari peD.tnJ vederea de aproape
4. Contractia muschilor ciliari radiari pentru vederea la distanta mare
5. Vasodilatatia glandelor salivare si secretia de saliva apoasa. I, A-simpatic
6. Vaso~~ ~ secre1ia glandelor lacrimare
7. Vasoconstrictie si secretie de saliva vascoasa bogata in mucina
8. Bronhoconstricpa (c~ln~a musculaturii bronbiilor) B-parasimpatic
9. Bronbodilatap.a (relaxarea musculaturiibrqnbiilar)
10. Cresterea frecventei cardiace si a fortei de contractie, 1
, , ,
coronarodialtai!a
II. Scaderea frecventei cardiace, scurtarea perioadei refractare ~i
coronaroconstrictie
12. Vasoconstrictie tegumentara.usoara vasodilatatie pe creier,
,
vasodlla~c pe llIllli~hii scheletici
13. Cresterea tonusului ~i motilitatii muschilor din peretii stomacului ~i
intestinuJui, relaxarea sfincterelor
14. Scaderea tonusului ~i motilitatii muschilor din peretii stomacului ~i
intestimdui, contracpa sfincterelor
15. Term.ogeneza. 55

Aferenta vegetativa este reprezentata in majoritate de fibre mielinizate viscerosenzitive care apartin nervilor spinali (la nivelul maduvei spinarii) ~i unor nervi cranieni (la nivelul trunchiului cerebral) ~i anume:

a) dendrite Ie si axonii neuronilor pseudounipolari viscerosenzitivi din ganglionii spinali aflati pe radacinile posterioare ale nervi lor spinali.

b) dendrite Ie ~i axonii neuronilor din ganglionii cranieni de pe traseul senzitiv al nervi lor VII, IX,X.

Impulsurile provenite de Is nivelul viscerelor trunchiului si membrelor sunt transmise ~i ascendent prin maduva spinarii pe cii nespecifiee §i cai specifice spinotalamice spre hipotalamus, talamus, sistem limbic ~i ajung in ariile oorticale SI ~i SII unde se formeaza senzatiile.

t sunt situati in diferite etaje ale nevraxului (fig. 69).

,(I i ; se afla la nivelul maduvei spinarii, in coarnele laterale din metamerele C8,

nervulcranianlll TI - TI2, LI - L3.

rli.I tl

nervul cranian VII '

,

nervul cranTan I~ neMilcraniinX -x

I ~ _ ~- --_ _:t - - - - ;:,,- _, .. glande sub-

, :... ............ -........_ ~, . }."' •. mandibulare

_. - - - - - _:: .. .:. - _ ...: - gland!'!

parotid!'!

mazencafal punte Ii bulb

"lI, transmite informatiile de la receptori la centrii nervosi. Receptorii sunt visceroceptori sau interoceptori ~i sunt situati in peretii organelor interne.

Cum se clasifica visceroceptorii in functie de I natura excitantului?

ochi glanda lacrimslA ;, -' si mucoaea

. nazala

',,' sunt reprezentati de:

,

pl!'!mani

Parasimpaticul cranian la nivelul trunchiului cerebral in urmatorii nuclei: accesor al oculomotorului din mezencefal; lacrimal ~i salivator superior din punte; salivator inferior si dorsal al

,

vagului din bulb.

Parasimpaticul sacrat sau pelvin- la nivelul maduvei spinarii in coarnele laterale din metamerele S2-S4.

I . - prezinta pe traseul ei doi neuroni:

Examinati fig. 70 si comparati arcul reflex somatic si vegetativ!

• IN - neuronul preganglionar aflat in nevrax si reprezentat de neuronii visceromotori din coarnele laterale ale maduvei spinarii sau de neuronii din Illiucleii vegetativi din trunchiul cerebral;

• lIN - neuronul postganglionar Hituat in diferiti ganglioni vegetativi;

laterovertebrali sau

paravertebrali, de 0 parte ~i de alta a uladuvei spinarii formand doua lanturi eu cate 22 ganglioni : 3 cervicali, 10-12 loracali, 4-5Iombari, 4-5 sacrali. Acestia Hunt legati intre ei in cadrul aceluiasi lant p'rin fibre interganglionare ~i cu maduva "pinarii prin ramurile comunicante alba

fi cenusie; .

- ptevettebteli aflati in apropterea

lSoloanei vertebrale, in regiunea ..... '. abdominala si reprezentati prin ganglionii celiac, meze~tenc s~penor ~l mez~~tenc .mfeno~,

- previscerali saujuxtaviscerali situati in apropierea viscerelor (gg.ciliar, otic, etc.),

- in tram urali - in peretii viscerelor. ~ ~. ~ ~

Deoarece calea eferenta vegetativa are doi neuroni pe traseu, ea se poate impartt m doua

componente: ... . . . I" ~ . t ta

a) preganglionarii - de la centrii nervosi la ganglionii vegetatrvi, este rrue mica ~l este reprezen a

c:te axonii neuronilor preganglionari; . . . ~ . ~

b) postganglionarii - de la ganglionii vegetativi la efectori,este amielinica si reprezentata de

axonii neuronilor postganglionari. .

Eferenta simpatica face statie.in majoritatea cazurilor, intr-un ga~ghon ~arav~rtebral (laterovertebral) sau intr-un ganglion prevertebral ~i de aceea fibre Ie preganghonare simpatice sunt mai scurte, iar fibre Ie postganglionare simpatice sunt mai lungi.

Eferenta parasimpatica face statie intr-un ganglion previsceral sau intr-un gangli~n intr~mural, astfel ca fibrele preganglionare parasirnpatice sunt lungi, iar fibrele postganglionare parasimpatice sunt scurte. Pe caile eferente vegetative mediatia chimica este realizata (fig. 71).

- acetilcolina (sinapse colinergice) - intre neuronii preganglionari ~i postganglionari - atat pe eferenta simpatica cat ~i parasimpatica ~i intre fibrele postganglionare parasimpatice ~i efe~torii vi~cerali;

- adrenalina, noradrenalina (sinapse adrenergice) - intre fibrele postganglionare simpatice ~i efectorii viscerali.

Fig. 7u • An:ul r He 01 I jc I \ IT lath'

I a, 1 b ~ lit Iron de' a~ ; ItlC • - _' ngll m pmah;:]·!.., nun prcll 11;\ 11ll110lf; 4 - gllu lion I!y. u:uh, 5 - nero. e I . Ii v:

ti - scere: 7 ·11( v senziriv: 8 nerv molur. 9 nerv

po tji<tnSl onar

neuron preganglionar

sectiune Tn intestin organ efector (mediator colinergic)

Refleze IVeget'Jti'Ve medulare • ~t!'f1ue slmpa.tke fi para.IJllpatlce

n Refiexe Centrul in cornul
vegetative lateral medular Efecte
SIMPATICE
pupilodilatator C8 - T2 prin contarctia fibrelor
2 cardioaccelerator - T3 - T5 --- -
3 vasomotor Tl-L2 APllC~ Til

I. Observati plansa alarurata ~i ev ldentiatl deosehirile dinrre calea eferenta somarica ~i calea eferenra vegetativa simpatica (fig. 72).

2. Analizati schema alaturata ~i evidentiati eferenra simpatica ~i parasimpatica In corelatie ell neurotransmitatortl (fig. 73).

efedori vlscerail

ganglion pravisceral

CALE EFERENTA y

SOMATICA .

Reflexe "egetatlve care se inchid la nivelul trunchiului cerebral - refleze lNU'iYiPapa1iJce ETAJELE

TRUNCHIULUI REFLEXE CENTRUL EFECTE

CEREBRAL

N0fiuaiJ ell.Dlell'are de Igllene fi patelolie a sistemu,l.i derv".

• pupilar fotomotor

• de acomodare

MEZENCEF AL (pentru vederea de aproape)

-la muschii circulari ai irisulu]

-+ pupiloconstricjia (mioza)

-la muschii circulari ciliari (ai

cristalinului) - cresterea convergentei cristalinului

• nucleul accesor al oculomotorului -III

Dezvoltarea ~i capacitatea functionala a sistemului nervos sunt influentate inca din perioada de dezvoltare intrauterina a individului. Conditiile neigienice ale gravidei, alimentatia necorespunzatoare, alcoolul, tutunul, starile emotionale deprimante etc, influenteaza negativ sistemul nervos al fatului.

Dupa nastere sistemul nervos este influentat de glandele endocrine, de activitatea analizatorilor, de starea generala de sanatate a organismului, etc. Se cunoaste ca procesele de excitatie ~i de inhibitie au 0 intensitate mai mica la copii decat la adulti, dar 0 mobilitate mai mare. Iradierea se produce cu 0 mare usurinta, ceea ce explica labilitatea psihica a copiilor. In schimb concentrarea excitatiei se face mai greu ~i de aici necesitatea ca acestia sa depuna un efort mai mare pentru mentinerea atentiei. Datorita fortei scazute a excitatiei ~i inhibitiei, a labilitatii psihice, a instabilitatii atentiei, a posibilitatii mai reduse de a face analiza ~i sinteza, de a face diferentieri, abstractizari ~i de a gandi, copii obosesc mai usor, fac mai us or nevroze.

, ,

Prevenirea acestora se face printr-o dozare rationals a efortului intelectual, imbinat cu relaxari

care solicita sistemul muscular prin gimnastica, jocuri, plimbari etc. Acestea, solicitand in acelasi timp centrii reflecsi ai miscarilor involuntare si centrii corti cali ai miscarilor voluntare, stimuleaza

" , ,

perfectionarea sistemului nervos. De asemenea activitatile practice, pe lang a rolullor formator are ~i

influenta asupra gandirii, intrucat pomind de la experienta se stimuleaza capacitatea de generalizare a scoartei cerebrale.

,

.secretia glandelor salivare sub lin afe~ submandibulare

• nucleul vegetativ salivator su riorYII

PUNTE

-modificarile activitatii ventilatorii

• centrii nervosi din substanta reticulata

-efecte presoare (simpat1ce) si 'd!l' - Q~tplltli'silllpati<te'

• centrii nervosi din substanta reticulata

- -secretia dlgestivA

-motilitatea tubului di e8ti'V

• centrii nervosi ai nervului x

BULB

-modificarile activitatii ventilatorii

• centrii nervosi din substanta reticulara

-efecte presoare si depresoare

• centrii nervosi din substanta reticulata

Retineti !

• •

?ate o.rganele interne sunt inervate simpatic ~i parasimpatic. Cele doua componenteale sistemului nervos eget.ativ actioneaza frecvent antagonic, permitand organului respectiv sa-si adapteze activitatea 111 schimb8rile

:ptiute in mediul de viata. .

-_

SQ

60

UneJe deficiente in alimentape ca: Iipsa proteinelor, gJucidelor, fosfolipideJor sau a unor vitamine din ratia alimentara zUnica. unele bali infectioase ca: tuberculoza,scarlatina. pojaruJ etc, lipsa 02 din aerul respirat sau incarcat cu substante toxice tulbura buna tUnctiona:rea sistemului nervos atat la copll cat ~j laadult.

Fumarnl (nicorina), alcoolul, drogurile sunt de asemenea toxice stat pentru copll cat~i pentru adulti, Tu lbnrari ale sistemu lui nerves mai sunt provooate ~i de starea anormala Ul care se poate afla la un filament dar difen tele orgene, nerespectarea unui regim ordonat de acri vi tate §i cdihna etc.

Dintre bolile care pot afecta dezvolterea ~j func.tianarea nonnal;! a sistemului nerves ma:i frecvente sunt: mcningita, encefalita, bemorgille cerebrate coma, eODvulsiUe etc.

el'liJl_g. tseste 0 boa.1ii infec~oasa provocata de inflamarea meningelor. Se caracterizeaza prin dureri de cap, febra viirsaturi, fotofobie (frica de lumina), contractia muschilor cefei, modificari importante in Iichidul cefalor!1hidian. Agenti i patogeni care produc meningitele sunt microbi, virusi, ricketsii (protozoare), ciuperci.

Dintre meningitele microbiene citam:

a.lfmillgita ("(!!rebro\pina1ii epidemica (provocata de meningococ), boala grava ee se transmite direct (aerogen) de la bolnavi sau de la indivizi sanato~i purtatori de meningococi. Ne tratata la timp, boala duce intotdeauna la moarte.

b. Meningita P"ClIlllO('ocici'i este produsa de pneumococ, adesea ca forma secundara a unei otite, mastoidite sau pneumonii. Este mai grava decat cea meningocica, nu este contagioasa.

~'~~I!li.:c·ta'J~,u se deosebeste de meningita pe baza gradului de inflamare a meningelui ~i a substantei cerebrale. Se caracterizeaza prin febra, eefalee, iritabilitate, ameteli, varsaruri, convulsii, alternarea starii de constienta, coma, respiratii neregulate ~i simptome psihiatrice. Cea mai frecventa cauza 0 constituie virusurile infectioase care apar in generalla 14 zile de la 0 infectie rubeolica, oreion, gripa, pojar, varicela si se manifesta prin miscari involuntare, leziuni de nervi cranieni. Alte cauze pot fi: poliomelita, rabia, HIV. sau cauze bacteriene frecvente, secundare unei colectii de puroi din alta parte a organismului.

'r;1i:'li1i,..: -('::'l·c:.tilr:,i: reprezinta revarsarea sangelui in afara S.C.S. prin ruperea unui vas de sange din creier. Este 0 problema neurologica majora. Risculla barbati este mai mare decat la femei. Se produce ca urmare a Uttar faetori de rise: hipertensiune, fumatul, consumul excesiv de alcool, afectiuni cardiace ~i vasculare periferice, fibrilatie atriala (FA), obezitatea, sifilisul, traumatisme arteriale. Se manifestS diferittn functJe de cauza dererminanta. In general debutul simptomelor este brusc: cefalee severs, varsaturi, lesinuri, scaderea fortei musculare, pupile inegale, modificari de person ali tate, arneteala eu hemiplegie, coma prelungita.Aproape toate decesele survin in prima luna. Dintre cei care supravietuiese primei luni de boala 90% supravietuissz eel putin inca un an.

L("lm;'l este 0 stare patologica vizand pierderea cunostintei si lipsa de reactie fata de stimulii

' , , "

externi, dar cu conservarea functiei respiratorii ~i circulatorii care pot sa apara modificate. Apare ca

urmare a unei boli grave, meningita, encefalita, hemoragiei cerebrale etc.

C0H',,> ,:,:I! -;;' sunt descarcari electrice spontane, intermitente ~i anormale in anumite parti ale

creierului. Acestea pot lua numeroase forme insa tind sa fie stereotipe pentru fiecare pacient in parte. Pot fi partiale ~i generalizate.

Cele partial« sugereaza 0 afectiune structurala pe 0 anumita parte a unei emisfere cerebrale.

Se caracterizeaza prin alterarea modificata de constiinta,

Crizele generalizate nu au 0 caracteristfca care sa Ie localizeze ea provenind de la 0 anumita emisfera, Se caracterizeaza prin debut brusc, cu pierderea cunostintei, membre rigide (tonic e) apoi cu miscari bruste (cIonice). Dupa criza boInavul este confuz. Cauzele pot fi: traumatismele, tumorile sau sevrajul la alcool, accidentele cerebrale, hipertensiunea, malformatii vasculare, hipoglicemie, hiperglicemie, afectiuni hepatice, encefalita, sifilisul, HIV.

Segmentele unul anallzator

sa ne reamintim !

Analizatorii sunt sisteme morfologice care: . v

• sesizeaza prin receptori specifici, modificarile din mediul extern si intern, ce actioneaza asupra

organismului; ... v.

conduc impulsurile nervoase in arule corticale corespunzatoare, ... .

: realizeaza analiza ~i sinteza impulsurilor nervoase determinand fonnarea de senzatu speelfice,

- au un plan unic de organizare, fiecare f1ind alcatuit din trei segmente: periferic (r:eceptor), intermediar (de conducere) ~l central (fig. 74).

Sit gmcntu!1 ptT_ill:rk - n'ccpt'onill .

- este reprezentat prin structun segmentul perlferic

.pecializate ~i integrate in. or~anele.de simt; ::.f=I=g_="'~· ~=.=, S=t'=g=IlI=t'=Il=tll~I"t:=. 1=II=H::;li::a~n;al~il~,a~t(~lr:======

- stimulat de vanatia unel forme de . ...

energie detennina fonnarea potentialului de receptor ~i, in final, a celUl de actlUne (mfluxul nervos) ce

t!!lWflltl in 'r iar - t"I.'01l tdCt'n.' este ormat n: . . . .

. .. ,'..i'! df!,l t;,'r(" - sunt cai nervoase specifice, cu sinapse putm~, prm care impulsurile nervoase

I l\:1nt conduse rapid ~i se proie~teaza in ariile cort.ificale, in zone specifice;

.. uil; usduceu: sunt cal nervoase nespeci Ice, ce apartin S.R.A.A., cu sinapse multe si prin care impulsurile nervoase sunt conduse lent, in ariile corticale, unde se

proiecteaza difuz ~i nespecific. . w"

S('gHH:nrui central este reprezentat pnn doua tipuri de arii corticale (revedeti fig. 38): . v

• aria corticala primara, unde se proiecteaza

fibrele caii de condueere;

• aria corticala secundara conectata cu aria

primara, . w • •

La nivelul ariilor corticale se reahzeaza anahza ~l

sinteza informatiilor si se formeaza, in final, senzatiile eonstiente specifice. Analizatorii din organismul uman sunt: cutanat, vizual, acustico-vestibular, olfactiv, gustativ, motor = kinestezic. (fig. 75)

Olfactlv

discurile Merkel • in~idenb;

SWlt ~u1ate de atingeri l'P~ce;

• corpuscul! Meissner

• in derm;

stimUiati de atingeri tine;

• corpusculi Pacini ____ --__.JIll I. in hipoderm;

• $timulati de mifCAri 51abe, rapi<te ,i de intensitate miCA;

• corpusculi Krause

• indenn;

- re8£lioneazA la excitsnW pentl'q_ senzatia de

ce/u/e/e cu • se glsesc in

retinA

• celule cu conuri 5-7 nUl, rAsp~toare de vederea fotQpicl, cromaricl

• celule cu baston8fe 125-130 ~.ol, pentru vederea

SEGMENTUL CENTRAL

• vnalizatorii se impart in:

_ analizatorii excitatiilor externe reprezentati prin analizatorii: cutanat, olfactiv, gustativ, optic, acustic;

_ analizatorii excitatiilor interne reprezentati prin analizatorii: motor, vestibular ~i al mediilor interne.

• ~n functionarea analizatorilor excitatiilor externe se disting unele caracteristici speciale: _ sunt receptori care intra in actiune prin contactul direct cu excitantul;

_ receptorii de contact: analizatorul cutanat, gustativ;

_ alti receptori intra in actiune cand excitantul lucreaza de la distanta; _ telereceptorii: vizual, acustic, olfactiv.

• j unctionarea analizatorului este conditionata de integritatea anatomica ~i functionala a fiecarui segment

m tendoane prin I • Caile spinobulbare

I I I !I

• Clile

fascii spinocerebeloase

-----, , • CrlJtele ampulare

- in ampuIele canelelor semicirculare;

I I. aparatul otoltttc

II. - in maeulele utricu1are fi saculare.

• Girusul postcentral din

10bul parietal

...

...

"I'

• C!ite ~inobulbare '

I • Clile trigeminale

i

I

• Clile trigeminale

A. Mucoasa faringiana

B. Mucoasa amigdaliana

C. Mucoasa epiglotica

D. Mucoasa esofagianii

E. Mucoasa palatine

• Aria senzitivo-

motorie- de 0 parte ,i de alta a faDtului central Rohfudo

A. Fusuri neuromusculare

B. Discurile Merkel

C. Corpusculii Pacini

D. Oraganele tendinoase Golgi

E. Corpusculii Meissner

• Calea gustativl

• Aria gustativl -girusul postcentral din lobul parietal

,. Aria lVettibulad .. lJinuoul ~

j • CaIea vettibuJlrt I

A. Corpusculii Meissner

B. Corpusculii Pacini

C. Corpusculii Ruffini

D. Corpusculii Krause

E. Discurile Merkel

E ,," p

a) Neuronii bipolari din mucoasa olfactiva sunt chemoreceptori, deoarece axonii lor formeaza tracturile olfactive.

b) Corpusculii tendinosi Golgi sunt proprioceptori deoarece sunt situati printre fibrele musculare.

c) Crestele ampulare sunt responsabile de mentinerea echilibrului deoarece fac parte din aparatul otolitic al urechii interne.

• Calea vizuall

I,. Aria vizual! - " lobul occipital

1.AnaIizatDrul ~ 2.AmlimtoroJ audiliv l.ADa1izaturu1 wtana:t 4.Aoalizatoni1 gustativ S.AoalizatoniI vtmat 6.Al1a6z1torW vatibuIar 7.A.n:ilizaUIad oltadiv 8.Aoali7a1oru1 ioIaoccpliv

A..l.tIbal W11pIJr3I BlAbulIJontal CLobuJ oa:ipitaI D.l4bul parictd ~

63

B.2. FIZlOLOGIA

7~ W

lumina slaba

Musculature cir(;ularil

Flbi'e paraslrnpatice

I

Analizatorul vizual asigura peste 90% din informatiile pe care le primeste organismul din mediul inconjurator si de aceea are 0 irnportanta deosebita nu numai in .diferentierea luminozitatii, formei si culorii obiectelor,dar ~i In orientarea in spatiu, mentinerea echilibrului si a tonusului cortical.

Excitantul adecvat al analizatorului vizual il constituie razele de lumina care, reflectindu-se pe diferite obiecte, patrund in interiorul globilor oculari. La nivelul acestora au loc doua fenomene importante:

- conducerea razelor de lumina prin sistemul optic si devierea lor in a~a fel in cat se proiecteaza pe retina;

- excitarea celulelor fotosensibile din structura

acesteia.

f."."d :.,'011 e.Llj ~

In realizarea acestui proces conlucreaza irisul si s:istemul optic.

, lrisul regleaza cantitatea de lumina care patrunde pana la retina prin modificarea diametrului pupiIei, In urma contractiei fibrelor musculare radisre, aflate sub dependenta fibrelor nervoase simpatice cervicale ~i a fibrelor rnusculare circulare, control ate de tibrele nervoase parasimpatice ale oculomotorului (fig. 76).

Reamintiti-va modul de evidentiere a ref1exelor pupilofotomotoare - pupiloconstrictor si pupilodilatator in functie de variatia intensitatii

iwninoase! '

- Sistenwi optic al globului ocular,fmmat din mai multe medii refringente, poate fi considerat ca 0 singura lentilii convergenta cu 0 putere total a de refraetie de

. 60 dioptrii si eu centrul optic la 17 mm in spate Ie cristalinului. De~i cea mai mare parte a puterii de refraetie apartine comee.i-40 dioptrii, c.ristalinul- eu 0 putere de refractie de 20 dioptrii, este foarte important deoarece convexitatea lui poate fi muIt crescuta

,

realiziind acomodarea.

Razele de lumina sufera la nivelul ochiului IIlripla refractie: prima la interfata aer-comee, a ,h Ill" pe fata anterioara a cristalinului ti a treia

, "

\p~., lata posterioara a cristalinului care este ti se

, ,

~;llI'llporta ca 0 lentila biconvexa., Ca urmare

IIlJaginea care se formeaza in pata galbena a retinei r.t~le reala, mai mica ti rasturnata (fig. 77).

In cazul ochiului normal - emetrop - exista I~ concordanta perfecta intre puterea de ~'llIlvergenta a mediilor refringente (distanta focala

- 17 mm) ti lungimea axului antero-posterior care

&:>Ie de 24 mm. Aceasta permite vederea clara,

liln1'i acomodare, a obiectelor situate la 0 distanta mai mare de 6 m. In cazul obiectelor situate intre (,II,lua puncte: punctum remotum situat la 6 m ti punctum proximum aflat in apropierea globului ocular (lIl!jlroximativ 25 em), vederea este de asemenea clara, dar cu aeomodare.

Acesta presupune urmatoarele:

- mioza - mictorarea diametrului pupilelor prin contractia mutchilor circulari ai irisului;

- cretteree convetgentei ctistelituilui prin contractia mutchilor circulari ciliari. Cristalinul fiind

GI~lstic, devine mai convergent pe fata anterioara, raza sa de curbura scade, iar puterea sa de convergenta cn:tte.

- eorectarea axelor oculete prin contractia mutchilor extrinseei ai globilor oeulari. Imaginea se t~rmeaza in fov~ea centralis, unde capacitatea de discriminare vizuala este maxima ~i prezinta cea lual mare c1aritate. In cazul in care puterea de convergenta a sistemului dioptric nu este in concordanta

cu Iungimea axului anteroposterior, ochiul este ametrop (miop, hipennetrop). '

Observand fig. 78 constatati ca, in miopie imaginea se formeaza inaintea retinei datorita fie Itmgimii mai mari a axului antero-posterior al globului ocular (miopie axiala), fie unei convergente erescute a cristalinului (miopie de curbura). Se corecteaza cu ochelari cu Ientile divergente (biconcave). 1m hipennetropie imaginea se formeaza in spatele retinei, fie datorita axului antero-posterior mai scurt (l;iipermetropie axiala), fie convergentei scazute a cristalinului (hipermetropie de curbura), Se corecteaza eu oehelari eu Ientile convergente (biconvexe).

Astigmatismul este datorat neregularitatilor corneei sau deformarii cristalinului. Imaginile

retiniene sunt neclare iar corectia se realizeaza cu Ientile cilindriee. .

Functionarea normala a analizatorului vizual este afectata ti de alte defecte, printre care:

- prezbitismul- se datoreaza scaderii elasticitatii cristalinului ti a contractilitatii mutchiului ciliar

(mutchiul cristalinului); se corecteaza cu Ientile bic'onvexe ' "

ca in hipermetropie; -------.

- daltonismul - absenta partials sau total a a pigmentilor fotosensibili din celulele cu conuri duce la perturbari in pereeperea eulorilor ;

- hemeralopia - lips a vitaminei A din alimentatie duce Ia. diminuarea sintezei de pigmenti fotosensibili ti la reducerea

vederii: "

,

- aeromatopsia - imposibilitatea de a percepe culorile.

Ochi emetrop

Astigmatism

Miopie

H ipermetropie

.t 1 i j

Spetiul euprins eu privirea se numetie ciimp vizual. Fiecarui ochi ii corespunde un Camp vi~al monocular care se suprapune in parte cu campul vizual al celuilalt ochi,

Parte a com una a celor doua campuri monoculare reprezinta ciimpul vizual binocular(fig. 79). Orice obiect aflat in campul vizual binocular, formeaza cate 0 imagine pe fiecare din retine. Aceste imagini fuzioneaza pe scoarta cerebrala intr-o imagine unica,

Din punct de vedere functional, retina fiecarui ochi are 0 jumatate nazala si una temporala, Datorita modului particular de incrucisare a fibre lor nervului optic la nivelul chiasmei optice, hemiretina nazala stanga devine corespondents cu hemiretina temporals dreapta si invers. Astfel imaginile proiectate pe hemiretinele stangi, ajung in aria vizuala a emisferei cerebrale stangi ~i invers (fig. 80). Datorita cristalinului, imagine a fermata pe retina este rasturnata si astfel hemiretinele stangi vad hernicampul vizual drept si invers. Vederea binoculara confera abilitatea vederii in profunzime, stereoscopica.

In practica oftalmologica, determinarea campului vizual se realizeaza cu un aparat special.

Peisaj indepartat

Nerv optic

In c1asa se poate demonstra usor astfeI:

Se deseneaza cu creta pe tabla 0 "roza a vanturilor" astfel Incat centrul acesteia sa fie la nivelul ochilor unui elev de talie mijlocie. Se alege un subiect care este pus sa stea in picioare in fat a tablei la 0 departare de aproximativ 15 em .. Subiectul lsi acopera cu mana un ochi. Cu ochiul ramas liber priveste fix in centrul desenului. In acest timp un elev mai inalt ia 0 creta alba ~i 0 deplaseaza incet in lungul fiecarei linii a rozei vanturilor, de la periferie la centru ~i se opreste, marcand locul, in momentul cand subiectul sesizeaza intrarea in campul sau vizual a cretei. Se realizeaza delimitarea perimetrului vizual pentru ochiul respectiv (fig. 81). Se poate relua experienta ~i pentru celalalt ochi. In

acest caz se va putea vedea deosebirea dintre cele doua campuri ~i teritoriul lor de suprapunere. Daca se Iucreaza cu crete colorate, se pot delimita in acelasi mod campurile vizuale pentru culorile respective, constatandu-se ca ele sunt cu atat mai restranse, cu cat culorile sunt mai luminoase. Se observa.de asemenea ca perimetrul campului vizual este mai mare spre partea temporala ~i inferioara a ochiului ~i mai redus spre partea nazala ~i superioara (fig. 82).

(a)

.lUll fotoc "mi . l' rii Razele luminoase din spectrul vizibil cu lungimea de unda cuprinsa intre 400 - 700 nm (fig. 83), ajunse la nivelul globului ocular, strilbat mediile refringente ale sistemului dioptric, apoi retina, de la stratul X la stratul I, ( de la stratul neuronilor multipolari la stratul pigmentar), de unde ajung la

(b)

albastru verde galben portocaliu rosu

ultraviolet violet

infrarosu

lungimea undei

urn

Lumina vizibila pentur om

0,4

Q;fJ

0,3

0,7

o,e

celulele fotoreceptoare reprezentate de celulele cu conuri care contin iodopsinii si celulele cu hastonase care contin rodopsinii. Prin descompunerea pigmentilor fotosensibili- iodopsina in rctinen si fotopsinii iar rodopsina in tetinen si scotopsinii, se modifica permeabilitatea mernbranclor celu}~lor fotorece}2toare Rentru ioni ~i se declan~eaza potentiale de actiune,

.>0 c ;"li!f;~:;'O""'m;' '0 ;:;;,0 :' (:';"'0 000'0 0 0

i Revedeti fig. 65 si reamintiti-va traseul ~i eomponentele caii vizuale!

---

De la celulele fotoreceptoare cu conuri si bastonase pornesc influxuri nervoase spre neuronii

bipolari, apoi spre neuronii multipolari. De aiei prin nervii optici impulsurile nervoase sunt conduse la crcier,

Celulele cu bastonas sunt responsabile pentru vederea scotopica, in lumina difuza, cand nu se disting culorile, detaliile si eontururile obiectelor. Este vederea in alb-negru. Celulele cu bastonas au pragul de excitabilitate mai scazut decat celulele cu con, permitand vederea la 0 cantitate mica de lumina.

Celulele cu con sunt responsabile pentru vederea fotopica, diurna, in lumina intensa necesara pcntru vederea cromatica care permite perceperea culorilor. Perceperea culorilor, realizata de celulele ell conuri-vederea cromatica- este explicata prin mai multe teorii. Una din ele este teorie tricromaticii sau tcotia culorilor fundamentale cunoscuta si sub numele de Joung-Helmholtz.

Conform acestei teorii retina contine trei tipuri de celule cu con, cu substante fotosensibile speciale care se descompun sub actiunea radiatiilor rosii, verzi sau albastre (fig. 84).

Diferitele senzatii cromatice sunt rezultatul stimularii concomitente si inegale a celor trei tipuri de celule cu conuri. Stimularea lor egala da senzatia de lumina alba. In lipsa stimularii luminoase, se produce senzatia de negru (fig. 85).

la

Lanteme de proieclie a fittrelor: rosu, verde, albastru

eeran alb

RVA RVA

RVA RVA

Puteti evidentia diferitele caracteristici ale

, ,

componentelor globului ocular procedand in felul

urmator:

Se curata globul ocular-procurat de la abator- de tesutul conjunctiv si de muschii sai cu ajutorul unei foarfece. Acum se poate vedea sclerotica de culoare alba-cenusie, imbracand corpul globului, iar la cei doi poli comeea si respectiv nervul optic.

Examinati irisul si etalati-I pe 0 lama de sticla! Desprindeti cristalinul si cercetati proprietatile lui optice - se priveste prin el un text.

Comparati caracteristicile componentelor observate de voi cu imaginile din fig. 86. Desenati-le in caietele voastre!

Cu un bisturiu ascutit se incepe 0 incizie in sclerotica, pe linia ecuatoriala, Cu ajutorul unei foarfece cu varfurile ascutite se realizeaza 0

,

sectiune circulara, obtinand doua

, ,

emisfere. Prin aceasta operatic se

scurge umoarea apo asa ~i se

indeparteaza umoarea sticloasa.

Dupa golirea cupei ochiului, de umoarea sticloasa, se poate examina retina, desi ea nu se desprinde de coroida. Este de culoarea neagra si pe suprafata ei se pot distinge cele doua pete: una de culoare albastruie- pata oarba (originea nervului optic), cealalta de culoare galbuie - pata galbena (in care se afla concentrate masiv celulele vizuale cu conuri).

etina este invelisul globului ocular de origine ectodermica care prezinta 10 straturi in care se intalnesc mai multe tipuri de celule: 0 celula multipolara impreuna cu celulele bipolare ~i cu celulele fotoreceptoare, de Ie care pornesc sernnalele luminoase, formeaza 0 unitate functionala retiniana,

risul regleaza cantitatea de lumina care patrunde pana la retina

n cazul ochiului normal (emetrop) convergenta cristalinului concords cu lungimea axului anteroposterior ~i razele luminoase focalizeaza pe retina.

a) La hipermetropi apropierea obiectelor de ochi permite

vederea clara a acestora deoarece axul antero-posterior al globului ocular este mai lung decat eel al ochiului emetrop. b) Celulele cu bastonate sunt raspunzatoare de vederea scotopica deoarece au pragul de sensibilitate scazut.

c) Celulele cu conuri sunt raspunzatoare de vederea diurna deoarece contin rodopsina.

d) Corneea, umoarea apoasa, cristalinul si umoarea sticloasa sunt structuri ale globului ocular deoarece au rol in refractia razelor de lumina.

,

CD e A
2
... b
B
2
a
(:(>. C
2 3 FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI AUDITIV

Analizatorul auditiv detine roluri importante legate I ~ _,.. " - sustinere

~k orientarea in spatiu depistarea pericolelor si mai ales gang In. dendrite

.-' . • • spiral Corti osoasii

pcrceperea vorbirii care sta la baza relatiilor interumane.

, • al analizatorului auditiv este

reprezentat de organul Corti, situat pe membrana bazilara din structura cohleei (fig. 88). Transmiterea sunetelor-unde sonore produse prin condensari si rarefieri

ale aerului, pana la organul Corti se realizeaza astfel: '

• Pavilionul urechii capteaza si dirijeaza sunetele spre conductul auditiv extern, la capatul caruia, unda sonora pune in vibratie membrana timpanului, care la rindul sau antreneaza lantul celor

trei oscioare; • De la oscioare unda sonora este transmisa,

succesiv, ferestrei ovale, perilimfei, endolimfei (fig. 89).

Lantul de oscioare nu transmite pasiv vibratiile

, '

ci, prin muschii ciocanului si scaritei, contribuie la

modificarea intensitatii sunetului. Contractia muschiului ciocanului diminue~za amplitudinea vibratiilor pre a puternice, iar cea a muschiului scaritei amplifica sunetele prea slabe. Amplificarea sunetelor receptionate se datoreaza, pe de 0 parte faptului ca suprafata membranei timpanului este mai mare decit cea a ferestrei ovale si, pe de alta parte, cresterii fortei cu care se deplaseaza

scarita,

Aceasta crestere a intensitatii sernnalului este

necesara deoarece lichidul are 0 inertie mult mai mare decit aerul si are nevoie de 0 presiune mult mai puternica pentru a produce vibratia lichidului. • Vibratiile perilimfei determina vibratii ale membranei bazilare care antreneaza celulele auditive, ale carer cili vor suferi deformatii mecanice la contactul cu membrana tectoria. Inclinarea cililor intr-o parte depol arizeaza celulele, iar in directia opus a le hiperpolarizeaza (fig. 90). Aceste variatii alternative de potential receptor, produc potentiale de actiune pe fibrele

m. tectoria

indcirea cililor 'in .lart ---.-

senzitive ale neuronilor din ganglionul Corti. Depolarizarile celulelor senzoriale auditive cresc frecventa potentialelor de actiune, iar hiperpolarizarile 0 reduc.

• Membrana bazilara, care are 0 structura comparabila cu un rezonator de coarde, are vibratii de amplitudine maxima la 0

, '

distanta variabila fata de scaritii, in functie de frecventa undei sonore.

Baza melcului intra in rezonanta cu suntetele cu frecventa inalta (15000Hz), mijlocul membranei bazilare cu sunete cu frecve~te medii (5000Hz), iar virful melcului cu frecvente joase (500Hz). Fiecare sunet va pune in vibratie inceputul membranei bazilare, dar va determina vibratii cu amplitudine maxima in zone diferite ale acesteia, in functie de frecventa sa (fig. 91).

Amintiti-:-va localizarea neuronilorin lungul caii auditive!

Fiecare neuron senzitiv, din ganglionul spiral Corti, transmite impulsuri nervoase de la 0 anumita zona a membranei bazilare spre statiile de releu ale caii acustice:

a. - nuc1eii cohleari din punte

b. - coliculii cvadrigemeni inferiori ai mezencefalului

c. - corpii geniculati mediali ai metatalamusului.

Dat?rita. acestui fapt potentialele de actiune, separate in frecvente componente la nivelul membranei bazilare, se transmit spre centrii corticali prin "fire izolate"

~ P "0 ice li;I), .(~1"t i L.:! I,J_ a cailor auditive are loc in circumvolutia temporala superioara. In aceasta zona are loc reahzarea senzatiei ~i a perceptiei auditive. Scoarta interpreteaza frecventa sunetelor

auzite in functie de neuronii corticali la care ajung impulsurile nervoase auditive. '

Urechea umaria percepe unde sonore cu 0 frecventa cuprinsa intre 16-20.000 Hz (cieli / s ) si cu 0 intensitate cuprinsa intre 0-120 dB. Acuitatea auditi~a maxima este intre 1000-4000 Hz. Sunetele se caracterizeaza prin inaltime, intensitate ~i timbru. Totalitatea sunetelor percepute

de urechea umaria sub forma de senzatie auditiva reprezinta campul auditiv. Acesta se reduce progresiv, odata cu inaintarea in varsta. Sensibilitatea auditiva scade treptat daca urechea primeste timp indelungat sunetele cu aceeasi frecventa si amplitudine, deoarece are loc procesul d~ acomodar~. i 1/101.0(,1/\ \N,\ LlZAH.if{ I r.. i Vf'S'r fBl;L \H,

Analizatorul vestibular are rolul de a informa creierul despre pozitia corpului sau capului in spatiu si acceleratiile liniare ~i circulare la care acestea sunt supuse, fiind 0 componenta importanta a mecanismelor care contribuie la reglarea echilibrului.alaturi de alti analizatori (kinestezic vizual

, "

tactil) ~i in acelasi timp de cerebel.

S{'grn('ntu'l receptor al analizatorului vestibular este reprezentat, pe de 0 parte, de utricula ~i sacula, pe de alta parte, de canalele semicirculare.In utricula ~i sacula se afla receptorii maculari care sunt stimulati mecanic de catre otolite. Stimularea lor are loc atat in conditii statice cat si dinamice.

iN REPAUS

otolit

• Cand capul sta nemiscat, otolitele apasa prin "reutatea lor asupra celulelor senzoriale, care trimit impulsuri spre centru, informindu-l asupra pozitiei capului in raport c'(} directia vectorului gravitational (fig. 92).

• Cand capul ~i corpul sufera accelerari liniare tInainte, inapoi sau lateral) fortele de inertie imping otolitele, care sunt mai dense decat endolimfa, in sensul opus deplasii:ri1. Astfel se decla~eaza la nivelul centrilor nervogi I'l actii motorii pentru corectarea pozitiei corpului ~i capului 'c permit rnentinerea echilibrului pe durata mi~carii.

Receptorii maculari otolitici nu detecteaza viteza de t1cplasare a corpului ci acceleratia pe orizontala (eel din lIuicu1A) ~i pe verticals (cei din sacula). Ei nu participa la mentinerea echilibruiui in eonditiile accelerarilor circulare

, '

ole corpului.

La baza canale lor semicirculare se afla crestele

lfmpulare, al doilea tip de organ receptor al analizatorului vestibular. Crestele ampulare sunt responsabile de mentinerea echilibrului in conditiile acceleratiilor circulare ale capului ~i corpului. Miscarile de rotatie antreneaza rotatia simultana a canalelor semicirculare atlate in planul rotatiei respective. Datorita inertiei, endolimfa din aceste canale realizeaza 0 deplasare relativa in sens opus determinand inclinarea cupulei in sensul acestei deplasari (fig. 93). Receptionarea miscarilor circulare este posibila datorita orientarii canalelor semicirculare in cele trei planuri ale spatiului. Canalele semicirculare orizontale si laterale informeaza asupra miscarilor in jurul axului vertical, iar canalele verticale informeaza asupra miscarilor injurul axelor orizontale (sarituri, caderi),

Transmiteree infonnatiilcr de la r !;UpTOn b scoana

Observati dispunerea neuronilor de pe traseul caii vestibulare in fig. 57! Potentialele de actiune de la nivelul receptorilor vestibulari sunt transmise de primul neuron al caii vestibul~re aflat in ganglionul Scarpa pana la nueleii vestibulari bulbari unde se afla al doilea neuron al caii. De aici, stimulii vestibulari se distribuie in mai multe directii:

_ spre arhicerebel- responsabil de mentinerea automata a echilibrului; _ spre formatia reticulata a trunchiului cerebral;

_ spre neuronii motori medulari, pentru reglarea tonusului muscular ~i a posturii corpului;

_ spre nueleii motori ai perechilor de nervi III, IV, VI, care asigura fixarea ochilor in timpul

miscarilor rotatorii ale capului;

, _ spre talamus - unde se afla al treilea neuron pe calea vestibulara

Prniectia co rlirnl~!

Axonii neuronilor din talamus conduc informatiile la scoarta cerebrala in girusul temporal

superior, in vecinatatea ariei acustice.

etineti !

• •

In urechea interna se afla celule receptoare acustice ~i vestibulare care sunt separate truetural dar interconectate functional.

,

71

Til

01 r

Analizatorul Structuri corapunzatoare
I. Organul Corti
2. Macula utriculara
3. Macula saculara
4. Ganglionul Scarpa
A. Vestibular 5. Nucleul cohlear
B. Acustic 6. Nucleul vestibular
7. Ganglionul spiral Corti
8. Talamus
9. Metatalamus
10. Lobul temporal superior Receptor; vestibulari ~ ~ Rollillor
,
I. Men~nerea echilibrului in
conditille acoelerapiJor circulareale
capului ~icorpu1ui
2. Trimit impulsurl spre centrii
A. Crestele ampulare nervosi informandu~i asupra pozitiei
B. Maculele otolitice capului in raport cu directia '
vectorului gravitational.
3. Determina dec1an~area la nivelul
centrilor nervosi a unor reactii
, '
motorii ce permit mentinerea
echilibrului pe durata nti,eArti. I >

l.Otolitii se vor deplasa in directia opusa mi~carii deoarece impulsurile care ajung la nivel cortical permit interpretarea directiei miscarii.

2. La baza canalului cohlear se percepdoar sunetele cu frecventajoasa deoarece la varful sau

se percep numai sunetele cu frecventa inalta.

3. Canalele semicirculare membr;noase comunica prin ambele capete cu utricula, deoarece

ele sunt orientate in cele trei directii ale spatiului.

1. Lantul de oscioare din urechea .intervine in reglarea datorita anexati.

2. La baza canalelor semicirculare se afla creste ....... responsabile de mentinerea echilibrului

in conditiile acceleratiei .........

, ,

r

a) membrana Reissner

b) membrana bazilara

c) peretele extern al melcului osos

d) membrana tectoria e) membrana reticulara

Pielea este sediul receptorilor (fig. 94) pentru mai multe sensibilitati: tactilii, termicii, dureroasii.

~ell.\i1)-il;lfJle(1 ractNo, resiot ala, vibratorie are ca stimul comun deformarea tegumentului care poate I~i .superficiala in cazul tactului (corpusculii Meissner, discurile Merkel); profunda in cazul presiunii (corpusculii Ruffini); rapid repetata in cazul vibratiilor (corpusculii Pacini).

•• cfls;fJi/ifale 'el . /I percepe temperaturile super io are sau inferioare fata de cea a organismului (corpusculii Krausse pentru rece si Ruffini pentru cald).

~~, ",hUi tea d rerousa nu are un stimul adecvat.

Durerea poate fi declansata de orice stimul foarte putemic care produce leziuni celulare. Algoreceptorii sunt in general terminatii nervoase libere. Campul receptor al unui neuron i mplicat in sensibilitatea cutanata este reprezentat de aria tegumentara a carei stimulare determina modificari de frecventa de descarcare a neuronului respectiv. Suprafata campului receptor este in raport invers proportional cu densitatea receptorilor din regiune (fig. 95) Acuitatea tacti la se caracterizeaza prin pragul de percepere distincta a doua puncte diferite si este distanta minima la care, prin stimularea a doua puncte apropiate.este perceputa atingerea fiecaruia dintre ele. Nu toate regiunile pielii au aceeasi densitate de receptori. In functie de densitatea acestora, teritoriul cuta.nat respectiv are () acuitate tactila variata.

Pentru testarea acuitatii tactile apl ic ati pe tegumentul unui coleg - in diferite zone- cele doua capete ale unui compas ~i cereti acestuia sa spuna dad simte distinct ambele capete ale compasului sau numai unul. Masurarea acuitatii tactile consta de fapt in masurarea distantei minime dintre cele doua capete ale compasului, percepute de subiect. Astfel acuitatea tactila este de 2 mm. pe tegumentele degetelor, buzelor si de 60mm. pe tegumentele spatelui.

\\ f ",,,",I

I ~:;,~,,~I ~

corpuscul Pacini

200cm2

7:1

----------------------------------------------------~

Taiafrre margiili un carton (fig.-96). [egati un coleg la ochi. Atingeti-i fruntea, buzele, antebratul. varfurile degetelor.etc, cu marginile zimtate ale cartonului. Solicitati colegului sa

ghiceasca cu care latura a cartonului a fost I atins.Ce concluzii se desprind?

C1tR1 ntu lite n e . ar este reprezentat de doua sisteme de conducere: sistemul spinotalamic care conduce sensibilitatea tactila-grosiera -prin fasciculul spinotalamic anterior si sensibilitatea termica si dureroasa -prin fasciculul spinotalamic lateral si sistemul spinobulbotalamic care conduce sensibilitatea fina, vibratorie. Sensibilitatea exteroceptiva (tactila, termica, dureroasa) de la nivelul tegumentelor fetei, fruntii, cavitatii bucale este condusa prin fibre senzitive ale nervului V- trigemen.

:;>antul central-Rolando

Anterior

Humunculus senzitiv - cuorinde orotectia Intreoii su~ri3fete cutanate corpului cu urmatoarete

caracteristici:

deforrnata rasturnata contralaterala

Amintiti-va dispunerea neuronilor pe ' traseul cailor sensibilitatii exteroceptive! ~

~egrt1' tul C I . ic al analizatorului cutanat este reprezentat prin aria somestezica I (SI) localizata in girusul postcentral si aria somestezica II (SII) aflata in lobul parietal pe marginea superioara a sanrului lateral Sylvius. Aria SI euprinde proiectia intregii suprafete cutanate a corpului. Aceasta proiectie care a primit numele de "Homunculus senzitiv" are urmatoarele caracteristici (fig. 97):

- deformata, din cauza ca reprezentarea corticala a diverselor regiuni ale corpului nu este proportionata eu suprafata regiunilor respective. Cele mai intinse reprezentari corticale sunt ale zonelor cu sensibilitatea cea mai mare (buze, limba, mana);

- rasturnata, pentru ca tegumentul din partea superioara a corpului se proiecteaza la piciorul ariei SI

- contralaterala, deoarece tegumentul din partea stanga a corpului se proiecteaza in aria SI din emisfera cerebral a dreapta ~i invers.

Crearea senzatiei tactile urrneaza

11!?q .. CurdllttadlDII'{'illtcn .. l:ltf.~limlllului legea"totul sau nimic;'. Pragul de excitatie

, )Ullln ul de' ItI1pul~llri (valoarea prag) a stimuli lor de presiune trebuie

sa fie depasit, In acest caz, stimulul este inregistrat, indiferent de valoarea cu care a depasit pragul.Cu cat stimulul este mai putemic, cu atat este mai mare numarul de impulsuri pe unitatea de timp (fig.98),

Tstlmul .nou

f-~:=~J I lJJ. J t I

~stimul nou

JJ II l_;JliJJJ1JJ J It

r=,=_::~l

r-r- .-'-~,

,--___j

~

- mul nou

III HU.J.JIIUUlIlIUllJUHJJJ 11 II

Evidentieree scnsibilitiuii tennice

Pentru sensibilitatea termica pot fi apreciate diferentele de temperatura ale obiectelor. Intensitatea senzatiei termice este proportional a cu viteza de schimb termic dintre tegument ~i obiectul atins. Din acest motiv, corpurile cu conductibilitate termica mare par mai reci decat corpurile cu aceeiasi temperatura, dar cu coductibilitate termica scazuta.

Aplicati pe piele un obiect metalic si unul de lemn avand aceea~i temperatura.Ce constatati?

74

1 Umpleti trei vase cu apa incalzita la 5° C, 20° C ~i respectiv 35° C. Cufundati 0 mAn! In vasul cu apa incalzita la 5d C, iar cealalta in vasul cu apa incalzita la 35° C. Dupa un minut cufun~1i ambele mfiin.i in vasul cu apa incalzita la 20° C. Descrieti senzatiile avute si explicati rezultatele acestui experimeot!

Evidentierea sensibilitdtii dureroase

Puncteie de receptie pentru durere din piele pot fi constatate eu ajutorul unei perii de sarma, apasata cu aceeasi forta asupra tegumentului. Deosebirile dintre diferitele zone ale corpului privind repartitia reeeptorilor

pentru durere nu sunt foarte mario

Evidentierea amprentelor

Dermul este 0 pitum cenjuncllvii densl care e.ste alcatuit din doua straturi - spre epiderm, stratul papilar

si spre hipoderm, sttatu1~ti(lu1ar. instratul papilar se afla papilele dermice ca niste ridicaturi tronconice care ridica epiderma in dreptul Ior. Pe suprafuta; tiegqelor, in palma si talpa piciorului, papi1eie snnt maievidente ~i formeazA ni~te proeminellte numiteeceste pspilare, '& <:!r()r intipiirire da amp rente le. Model ulamprel1t'01o'f digi ta 1 e cue caracteristic. fieearei persoane IDncl,i 0 metadi de studiu a; ereditil,i.1 nmane. litis!:! trei modele sa.P. pattem-uri !dC'baz5 ale amprenwlor digitaJe: arcul, bucla ~i vartejul (fig. 99). Crestele papilare de pe pulpa degetelor dau prin imprimare amprentele.

bucla

rin exteroeeptorii continuti, pielea indeplineste functia de organ de simt,

ielea mai indeplineste si alte roluri: protectie,

termoreglare ~i excretie,

Straturile pielii

Caracteristici

a. epiderm b.derm

C. hipoderm

1. nevascularizat

2. papile dermice

3. paniculi adiposi

I. Sensibilitatea Receptorii caracteristici
a. sensibilitatea termica 1. terminatii nervoase libere
b. sensibilitatea dureroasa 2. corpusculii Meissner
C. sensibilitatea tactila 3. corpusculii Rruffini
d. sensibilitatea presionala 4. corpusculii Pacini
si vibratorie 5. corpusculii Krause
6. discurile Merkel •

1. Corpuseulii Ruffini sunt excitati de diferite grade de caldura deoarece corpusculii Krause sunt receptori

pentru rece.

2. Repartitia receptorilor termici este variabila deoarece fata, buzele, limba, degetele, au sensibilitate

tactila crescuta

l . I ",! r

1. Caile de conducere ale sensibilitatii tactile de la nivelul fetei sunt ......... , avand primul neuron in

ganglionul de pe traseul nervului .

2. Pielea, prin exteroceptorii continuti, are rol de ....... , iar datorita glandelor sudoripare, rol , ...... , •..

7!'i

Analizatorul gustativ informeaza asupra calitatii alimentelor introduse in gura, dar intervine si in declansarea secretiei reflex neconditionate a glandelor digestive.

i analizatorului gustativ sunt chemoreceptori ce interactioneaza specific cu substantele sapide. Sunt situati in mugurii gustativi de pe suprafata limbii dar si in mucoasa palatina, amigdaliana, epiglotica.

Mugurii gustativi sunt forrnatiuni ovoidale formate din celule de sustinere si celule senzoriale (15 - 20 pentru fiecare mugur gustativ) care au la polul apical care un microvil ce patrunde in porul gustativ almugurelui (fig. 100). La polul bazal al celulelor senzoriale gustative sosesc terminatii nervoase ale nervilor facial, glosofaringian si vag.

Stimulul fiziologic pentru celulele senzoriale gustative il constituie variatiile concentratiei sapide.

Intensitatea stimulului depinde de concentratia substantei sapide. Stimulii gustativi excita microvilii celulelor gustative determinand schimbarea permeabilitatii membranei celulare, depolarizarea ei si generarea potentialului de actiune. Substanta sapida, de pe suprafata microvililor celulelor gustative, este spalata treptat ~i stimulul care produce depolarizarea membranei gustative dispare.

Pragul sensibilitiuii gustative

Excitarea celulelor gustative, deci formarea senzatiilor de gust, este conditionata atat de modul in care lucreaza excitantul, cat si de stare a mucoasei.

Un excitant nu poate provoca excitatia decat daca se dizolva in apa sau saliva.

Excitatia nu se poate produce daca excitantul nu se gaseste intr-o anumita concentratie.

Concentratia cea mai slaba, in care excitantul produce 0 senzatie este pragul de excitatie. Acesta variaza foarte mult de la substanta la substanta. In generalla substantele dulci este mai ridicat (pentru zahar este 1 gil) pe cand la cele amare este mai scazut (pentru chin ina 0,005 gil).

Formarea senzatiilor gustative este conditionata si de temperatura solutiei, 0 bautura, prea rece sau prea calda, nu are gust. Temperatura cea mai potrivita pentru formarea senzatiilor gustative este 24°C.

Intensitatea senzatiilor gustative depinde de concentratia substantei in solutie dar si de intinderea suprafetei linguale pe care lucreaza excitantul.

Ca ~i receptorii olfactivi si cei gustativi se adapteaza rapid. Gustul unui aliment ingerat il simtim cel mai bine la primul contact cu acesta.

Harta gustului

Substantele sapide alcatuiesc patru grupe fundamentale: substante dulci, arnare, acre si sarate, care provoaca senzatii corespunzatoare.

celulii receptoare gustat'va ciliata

Pentru a evidentia sensibilitatea diferitelor zone ale lirnbii la substantele sapide, procedati astfel:

Atingeti pe rand: varful, radacina si marginile limbii cu cate un betigas invelit la un capat cu vata si inmuiat in solutie de zahar, chinina, sare ~i sue de lamaie, Localizati in care parte a limbii simtiti mai dulce, mai amar, mai sarat, mai acru (dupa fiecare proM se clate~te gura). Veti constata ca:

--~----------------

76

Substantele dulci excita in special mucoasa de pe varful limbii si mai putin pe cea de la baza ei. Pentru substantele arnare, varful limbii este mai putin sensibil decat baza. Marginile din partea anterioara a limbii sunt sensibile pentru substantele sarate.Marginile din partea posterioara a limbii sunt sensibile pentru substantele acide, acre (fig. 101).

s " de la mugurii gustativi

II~ sistemul nervos central se realizeaza prin mai multi nervi cranieni ..

Fibrele nervoase din cele 2/3 anterioare ale Iimbii intra intr-o IlIlllura a facialului,iar cele din 113 posterioara a Iimbii.in glosofaringian. hbrele nervoase de la ceilalti muguri gustativi intra in nervul vag. Mai intai toate filetele nervoase gustative patrund in tractul gustativ Ilin bulb, unde fac sinapsa cu al doilea neuron at1at in nucleul solitar. A;xonii neuronilor din tractul soli tar transmit informatiile la talamus IInde se afla eel de-al treilea neuron, dar un numar mare de impulsuri lI,tlla tractul solitar ajung catre nucleii salivatori superiori si inferiori. Din acesti nuclei pleaca impulsuri Gfoctorii spre glandele salivare.

, . Axonii neuronilor talamici se proiecteaza in cortexul cerebral, in girusul

pqstcentral din lobul parietal, unde se formeaza senzatiile gustative. Senzatiile gustative primare sau I'illndamentale sunt: dulce, sarat, acru, amar. Din combinarea in diferite proportii a celor patru tipuri de ts~:nzatii gustative primare, omul poate distinge cateva sute de gusturi.

~; ~ .

Analizatorul olfactiv are ca rol principal depistarea prezentei in aer a unor substante odorante.eventual nocive, si impreuna cu analizatorul gustativ, de a participa la aprecierea calitatii 1I1imenteior si la declansarea secretiilor digestive.

, ..' ,~ se gasesc in mucoasa nazala, intr-o zona speciala numita

mucoasa olfactiva, ce se intinde la nivelullamei ciuruite a osului etmoid ~i cornetul nazal superior, pe I) suprafata de 2-3 cm-. Celulele olfactive, situate printre t;'c:lulele de sustinere sunt ncuroni bipolari, care la capatul apical prezinta 0 dendrita scurta si groasa, butonata, cu 5-12 cili olfactivi. La capatul bazal al celulei olfactive se afla axonul (fig. 102). Stimularea celulelor olfactive se realizeaza prin legarea substantelor odorizante de protcinele membranare de pe cilii celulelor olfactive, urmate de depolarizare si generarea potentialului receptor. Pentru a putea fi mir,?sita, 0 substanta trebuie sa fie volatila si sa ajunga in nari. In al doilea rand, trebuie sa fie usor solubila in apa, astfel sa treaca prin mucus si sa atinga celulele olfactive.

Pragul sensibilitiuii olfactive

Substantele care provoaca excitarea receptorilor olfactivi se numesc substante mirositoare, iar senzatiile olfactive se numesc mirosuri. Pentru ca 0 substanta rnirositoare sa provo ace excitarea receptorilor olfactivi, este necesar ca ea sa se gaseasca intr-o anumita concentratie in aerul inspirat. Cantitatea minima dintr-o substanta mirositoare care provoaca excitatia olfactiva este pragul de excitatie care

Arnintiti-va cornponenta cailor gustative!

amar L 1 sarat CI:

• acru I!II dulce

77

variaza de la 0 substanta la alta. Unele au un prag scazut (pentru eter este de 111 000000 gil aer) pe cand altele 11 au ridicat (pentru mirosul de mosc este de 1/10000000 gil aer). Cu cat concentratia substantei mirositoare din aer creste, cu atat se mareste si intensitatea senzatiei de miros pentru acea substanta, 0 mare importanta pentru gradul sensibilitatii olfactive 0 are adaptarea, care consta in scaderea sensibilitatii olfactive pentru anumite sub stante , prin actiunea lor indelungata. Astfel, cei care lucreaza cu anumite sub stante mirositoare nu mai simt mirosul acestor substante. Dar gradul sensibilitatii olfactive poate lua ~i aspectul contrar. 0 crestere a acestei sensibilitati determina ca substantele cu concentratie mult mai mica decat pragul excitatiei sa provoace senzatii de miros. Determinarea sensibilitatii olfactive se face cu ajutorul unui aparat special numit olfactometru (0 para de cauciuc prin a carei apasare se pompeaza brusc spre narile subiectului, aerul ce contine substanta odoranta in concentratia dorita).

Tfo::\llsmiter'!'~~nlndClW;r :W1.a~t·h4' se realizeaza de la celulele receptoare din mucoasa olfactiva care constituie si primul neuron pe calea olfactiva, catre deutoneuronii caii, celulele mitrale, aflate in bulbul olfactiv. Axonii celulelor mitrale, care formeaza tractul olfactiv, conduc informatiile la scoarta cerebrala. 0 parte din fibre Ie tractului olfactiv ajung in nucleii habenulari din epitalamus, unde se inchid reflexele olfactivo-somatice si olfactivo-vegetative.

I~ro~t'('~ cr:H'tJral:tl se afla in paleocortexul olfactiv, pe fata mediala a lobului temporal Exista peste 50 de mirosuri primare sau fundamentale din a carer combinare, in proportii diferite, poate rezulta intreaga diversitate de senzatii olfactive (omul poate distinge 3000-4000 de mirosuri, si chiar 10000 mirosuri prin antrenament).

Recunoasterea diferitelor substante dupa gust 1i miros _;......_-'S~,.:enzatiile ID.l¥tative eierdfoarte mult din intensitate si varietate 'i:rtli

Dati colegului care are ochii acoperiti ~i narile infundate cu yam, sa muste 0 bucata de mar decojit ~i 0 bucata de cartof crud curatat. Nu Ie va putea diferentia. Acelasi lucru se va intampla daca va gusta dintr-un pahar cu lapte, iar din altul sirop diluat cu apa,

Impreuna cu olfactia gustul are ~i 0 influenta emotionala, contribuind la elaborarea unor stari afective complexe (de placere sau neplacere),

--~~~~~~~--~~~~~-=----~--~~

, Receptorii gustativi ~i olfactivi fac parte din categoria chemoreceptorilor. • In mucoasa olfactiva celulele senzoriale sunt reprezentate de neuroni.

APllC~ Til

,

4. Identificati eroarea referttoare la analizatofui gustath;

1. Protoneuronul caii gustative se gaseste pe traseul nervi lor cranieni VII, IX, X;

2. 0 substanta acra introdusa in gura va stimula nervii cranieni VII, IX, X;

3. 0 substanta dulce pe limba va stimula nervul cranian VII.

I, Papilele gustative sunt:

a) calicifonne;

b) fungifonne;

c) foliate;

d) filifonne;

e) dennice.

2. Evidentiati afinnatiilc corecte:

, ~ ,

1. Simtul gustului are rol in stirnularea glandelor digestive deoarece rnugurii gustativi contin celule receptoare.

2. Neuronii bipolari din rnucoasa olfactiva sunt chernoreceptori, deoarece axonii lor formeaza tracturile olfactive,

3. Completati propoziriile lacunare:

1. Ornul poate distinge aproxirnativ ..

rnirosuri prirnare ~i ........ senzatii gustative primare.

5. Asociat] notlunile din cell' doua colo aile:

Analizatorul olfactiv Caracteristici
A. neuronii bipolari 1. tract olfactiv
B. celulele rnitrale 2. primul neuron J
C. axonii neuronilor 3. al doilea neuron
rnultipolari 4. partea mediala a.
D. paleocortex lobului temporal
- - Fiziologia analizatorului kinestezie'lf

Sa

R It~' (~_!.H d !'ii analizatorului kinestezic numiti

proprioceptori sunt reprezentati prin:

- corpusculii Ruffini: se gasesc in stratul superficial a1 capsulei articulare ~i receptioneaza informatii in legatura eu pozitia si miscarile din articulatii;

- corpusculii Pacini: sunt dispusi in tendoane, capsule articulare, fascii musculare, ligamente, periost, pericondru; au ca stimul presiunea exercitata asupra formatiilor structurale In care se gasesc si sunt sensibili la miscari rapide si la vibratii;

- organel~ tendinoase Golgi ~e gasesc in'tendoan~ si ligamente fiind stimulate de cresterea tensiunii in tendoane, determinata de contractia musculara;

- fusurile neuromusculare se gasesc printre fibre Ie musculare ~i receptioneaza viteza si gradul de intindere al muschiului,

Fusurile neuromusculare sunt fibre musculare striate cu structura modificata, grupate cate 2- 10 intr-o capsula conjunctiva, situate intre fibrele musculare striate obisnuite (fig. 103). De aceea fibrele fusului se numesc intrafusale iar cele din afara lui, se numesc fibre extrafusale.

o fibra musculara intrafusala prezinta 0 portiune centrals voluminoasa , cu mai multi nuclei, lara miofibrile, necontractila si doua extremitati striate, contractile care se prind de tendoane. Fusul neuromuscular are inervatie senzitiva si motorie.

,

Inervatia senzitivii a fusului este fermata din:

- terminatii primare spiralate, situate in zona centrala a fibrei intrafusale; .

- terminatii secundare, "fibre in buchet" situate la extremitatile zonei centrale, de 0 parte ~l de

alta a terminatiilor spiralate.

Inervatia motorie se afla la nivelul capetelor contractile ale fibrelor intrafusale si este reprezentata de fibre nervoase cu originea in neuronii motori gama medulari din coamele anterioare.

Fusurile neuromusculare, fiind paralele cu fibrele extrafusale,se alungesc atunci cand muschiul este intins si ca urmare, terminatiile nervoase senzitive descarca impulsuri cu 0 frecventa proportionala gradului de intindere a muschiului, Aceste impulsuri se transmit la motoneuronii a medulari ~i pot initia contractia reflexa a fibre lor extrafusale ale muschiului. in aces! fel fusul si conexiunile sale reflexe c~nstituie

, ,

un mecanism de feed-back care opereaza pentru mentinerea lungimii muschiului (fig. 104).

Stimularea fibre lor eferente nu produ~e I Fi . 10'. 1)1 "turlln! ttl I r

contractie dar produce scurtarea capetelor contractile

ale fibrelor intrafusale, ceea ce are ca urmare intinderea zonelor centrale, excitarea fibrelor senzitive si descarcarea de impulsuri care ajung la motoneuronii ? medulari ~i produce contractia reflexa a muschiului.

, Deci muschiul se contracta fie prin stimularea motoneuronilor ? care inerveaza fibrele

, ,

extrafusale, fie a neuronilor eferenti , care intiaza contractia indirect, prin reflexul de intindere.

--,

Fusurile neuromusculare receptioneaza viteza si gradul de intindere al muschiului si inform~aza sistemul nervos central in veder;a elaborarii raspunsului corespunzator,

Intinderea muschiului poate stimula motoneuronii a si ca urmare muschiul se contracta ~i moto~euronii a amplificand reflexul de intindere. Asa se explica mentinerea controlului asupra miscarii,

,

~ e este reprezentat de: ciiile spinobulbare-csi ale sensibilitatii proprioceptive constiente si caile spinocer~beloase - cai ale ~ensibilitatii proprioceptive inconstiente, care deserve~c activitatea reflexa de contractie tonica a

muschilor. '

Segmentul central este reprezentat de ariile senzitiv~-motorii corticale, situate de 0 parte ~i de alta a santului central Rolando. Aici are loc analiza informatiilor aduse pe caile sensibilitatii

proprioceptive constiente ~i transformarea lor in senzatii ~i actiuni motorii tonice corective. '

Axoni ai

neuronilor

Axoru al

neuronilor

t

intrafusalA

Tendon

~Jaturi de analizatorul vizual, cutanat, vestibular, analizatorul motor regleaza activitatea reflexa p.entru mentinerea echilibrului ~i coordonarea miscarilor, In acelasi timp informeaza permanent sistemul nervos central despre pozitia corpului in spatiu ~i despre gradul de contractie a muschilor,

, (,j'd~l li: \ '" ;:1.

A In portiunea centrala,. dendrite sleacurcnilor senzitivi din ganglionii spinali;

B. tn portiuneaceatrala fibre spiraJate ~i in buchet;

C. Inervatia motede este asiguralA de W(onii neuronilor ± din cornul anterior medular·

D. La extremitatile contractile ajung axonii neuronilor ? medulari; ,

E. Inervatie senzitiva ~i motorie.

Analizatorul motor A. fibra intrafusala

Caracteristici l.iinIa~oara partea centrala a fibrei intrafusale

2. sunt fibre musculare striate

3. flancheaza fibrele intrafusale

4. sunt fibre musculare striate modificate

5. se afla la nivelul cornului anterior medular

A Proprioceptori

B. Corpusculi tendinosi Goigi

C. Corpusculi Meissn~r

D. Corpusculi Pacini

E. Fusurile neuromusculare

B. fibra extrafusala

C. motoneuronii gama

D. fibre nervoase spiralate;

E. fibre nervoase "in buchet"

I. Corpusculii tendinosi Golgi sunt proprioceptori deoarece se afla printre fibrele musculare.

2. Contractia fibrelor intrafusale receptioneaza gradul de contractie al muschiului deoarece fusurile neuromusculare con tin fibre musculare modificate.

Organele tendinoase Golgi sunt stimulate de cresterea

tensiunii in ... 00.' iar fusurile neuromusculare '

receptioneaza gradul de .00. 0 0 al muschiului.

80

HOliuni elementare de iglena ,oj patologie a analizatorilor

In mediul extern actioneaza diferite semnale -luminoase, termice, vibratorii, chimice etc. care pot fi receptionate prin analizatori (organele de simt). Aceste semnale sunt conduse sub forma de Influx nervos la centrii nervosi din scoarta cerebrala unde sunt transformate in senzatii specifice (de \(Iz, auz, gust, miros, etc.).

Functionarea normals a analizatorilor este influentata de 0 serie de conditii:

, "

- analizatorii trebuie sa fie normali atat din punct de vedere anatomic cat si din punct de vedere

Imctional;

- cantitatea semnalelor receptionate in unitatea de timp nu trebuie sa depaseasca 0 anumita

limit!;

- solicitarile senzoriale nu trebuie sa depaseasca un anum it timp ~i 0 anumita intensitate;

- in mediul in care se receptioneaza diferite semnale nu trebuie sa existe factori perturbanti;

- sistemul nervos sa beneficieze de intreaga sa disponibilitate de activitate pentru ca semnalele

primite sa fie decodificate corect, in scoarta cerebrala;

Factorii de mediu cu potential vatamator asupra analizatorilor sunt: - mecanici: presiunea de apasare, lovire, intepare, etc;

- jizici: radiatii.luminoase, calorice (infrarosii) etc; temperatura externa - ridicata sau coborata;

electricitatea; zgomotele - joase, intense, ultrasunete.

- chimici: sub stante chimice - acizi.baze.saruri; pulberi;

- biologici: virusi, bacterii, ciuperci, alti agenti patogeni;

- supraso!icitarea - interactioneaza prin - cantitate, durata, intensitatea solicitarilor,

Integritatea ~i functionarea normala a diferitilor analizatori pot fi afectate de 0 serie de boli precum: mlcoze, herpesul, cataracta, conjunctivita, otita,etc.

,\ ~ ~t"-'lr (fig. 105) - lmbolnaviri ale pielii, parului, unghiilor la om ~i animale (pisici, caini, eai, vitei), datorita unor speeii de ciuperci parazite purtand numele general de dermatofiti, ln functie de agentul patogen deosebimpilomicozele,. epidermomicozele, keratomicozele, micozele profunde.

Pilomicozele se localizeaza mai ales pe pielea capului Indeosebi la copii. Se caracterizeaza prin placi de dimensiuni variabile, eu mici cojite albe, in care parul este rupt. Pilomieozele pot da leziuni ~i pe restul corpului (lipsit de par) sub forma unor pete rosiatice, aeoperite eu cojite (scuame de culoare alba), avand la periferie un chenar de vezicule. Ele pot cuprinde, de asemenea unghiile, dand infectii caraeterizate printr-o umflare rosiatica a pielii dinjurul unghiei ,i tlrAmitarea lamei ungheale.

Fi

L-

Epidermomicozele se localizeaza in zona inghinala sau la degetele ,i talpile picioarelor, unde provoaca pete rosii cu vezicule caracteristice la margine. lntre degete, datorita conditiilor locale, se produc maceratii ~i eroziuni, insotite de dureri ~i greutate in mers.

Keratomicozele - se localizeaza sub forma unor plAci brune, net delimitate, eu 0 u,oara descuamare la inghine sau subsori, pe piept, spate, gAt.

81

Micozele profunde sunt ra~e si se caracterizeaza prin noduli profunzi, care se sparg, formand fistule prin care se scurge un puroi amestecat cu sporii ciupercii.

Micozele sunt boli conragioasc, se tr~nsmit usor de la animale la oameni, mai ales la copii. In cazul imbolnavirilor- se adreseaza medicului dermatolog, se cauta si se elimina sursa, iar obiectele de imbracaminte este bine sa fie arse.

~ \,'!IN',! este 0 dermatoza (boala a pielii) ce se caracterizeaza printr-o inflamatie purulenta a foliculului piloseb6Ceu, insottt! de seeretia exagerata a glandelor sebacee. Forma comuna- acneea vulgans sau polimOffo. juve~~a, ~par~ ~i .a1~~ la tineri, prin formarea unor mici puncte brun-negre (comedoane) care ast1lpa ponu:iilata-p 81 pielii, Treptat in jurul comedonului pielea se inroseste se intare~e ~i se forJ1lea.z:i 0 bafie~ e~ p~oi. Dup~ eliminarea puroiului, in urma ramane 0 cic~tric~. 0 alta forma este acrteea rozacee, mtalmta la fernei (pe fa~a) dupa varsta de 40 de ani ce se caracterizeaza prin mici dilatatii vasculare si basicute cu puroi ce apar pe un fond de roseata permanent.

In ambele cazuri, se recoma~da p~eze~tarea la m_edicul specialist, 0 igiena riguroasa ~i 0 corecta ingrijire a pielii cu r~spectarea unui regim ahmentar din care sa fie excluse condimentele, alcoolul si

in mare parte grasill111e. '

~ H e \11 este 0 boala a pielii ~i mucoaselor (genitale, bucale) produsa de un virus. Se

caracterizeaza priJ1tr-O eruptie d~ mici ba~icute eu lichid clar, care se rup cu usurinta lasand eroziuni cu marginile in arcuri de cere, In cateva zile eroziunile se vindeca, dispar, nu lasa cicatrice dar virusul rB.m.ane in. organism putfuld p~ovoca recidive destul de neplacute, Cu 1-2 zile inainte de aparitia

bolii ~i pe toata durata sa, bolnavul simte usoare senzatii de arsura ~i mancarime, '

-t, Pi,)~lr! j!lt!',!: - sunt boliAinfec~ioase ca:e ataca tesuturile din jurul dintilor (paradont), gingia, periostul dintelui. Se lntalne~te m general dupa varsta de 40 de ani ~i se caracterizeaza prin slabirea progresivA a fixarii dinplor du indIa mobilitatea.loI, lnsotita de resorbtia marginii osoase a maxilarului ro~ea,a inflamatoare a gingiilor, ~ez1ipir:a, ac,esto~ ~nti c~ fo~area unor 'pungi gin gi vale" • depuner~ de tartru (piatra) dentar. Profilaxia consta m mgnjirea mmutioasa a dintilor,

~, I{illita ~ inflamatie a m_ucoasei nazale - poate fi acutd (coriza, guturaiul) si cronicd. Se m.anifesti la inceptJ.t prlo striinutun repetate (guturai), senzatie de infundare a nasului, s~cretii apoase, ap~i ~ucopurulente. ~efalee. fe~Ii usoa.r_a. ~etratat~"poat~ da complicatii: sinuzite, otite,'faringite, laringite, traheobron~l e. ,Uneon se ~soClazacu bol~ infectioase: difteria, scarlatina, gripa, rujeola, febra tifoidii. Rinita cronica este tie urmarea unor nmte acute, netratate, fie manifestarea unor boli cronice ale organisll1ului: sifilis, tuberculoza.

Ea se manifesta prin infundarea nasului si secretii mucopurulente.

h. C H t n r act;1 este opacifierea (tulburarea transparentei) totala sau partiala a cristalinului. Datorita modifiearii transparentei oristalinu lui, raze Ie de lumina nu mai pot patrunde spre retina si ochiul devine lipsit de vedere, BolnavuJ are impresia os. priveste lumea printr-un geam care ingheata treptat, Vederea seade p!ni clnd nu se mal percepe dedit senzatia de lumina. In aceasta faza se observa si 0 modificare de euloare a pupilei. Cataracta nu prezinta durere, ea se dezvolta treptat. Ochii s~ imbolnavesc independent. Nu este cont~~Qasa. Netratati. d~:e la orbire. In general se intalneste la varstnici (dup 50 de ani) -catal'Octa semlo dar.p~ate ap~re ~1 ill ~IIruI. unor lovituri -cataracta traumaticii sau prin tulburart ale glande10r ou e rene mtema pnn diabet au intoxicatii. in afara de aces tea exista si cataracta congenito1a (copilul se naste eu aceasta afectiune) ca urmare a unei infectii avute de marna

,

82

In timpul sarcinii. Sansa copilului de a vedea este interventia chirurgicala imediat dupa nastere. Cataractele profesionale apar la muncitorii care lucreaza in conditii de temperaturi ridicate, radiatii

'Rfraro~ii, (turnatorii, fabrici de sticla etc.) ~i care nu folosesc echipament adecvat. '

.., GI,I~lll. @'t'J~~~j'~ (apa neagra) - este 0 boala de ochi ce produce atrofierea nervului optic ~i lngustarea campului vizual. Se caracterizeaza prin cresterea tensiunii intraoculare, insotita de scaderea vederii. Boala se intalneste in generalla varstnici, poate fi ereditara sau apare ca urmare a unor boli cum ar fi diabetul, bolile vasculare, miopia. Glaucomul imbraca doua forme - acut si cronic. Glaucomul scut se caracterizeaza prin, ro~eata in ochi, vedere incetosata cu halouri colorate, d~eri de cap violente ,i uneori greata ~i verna. Glaucomul cronic este forma cea mai grava a bolii, presiunea creste lent, sau devine instabila, comprima vase Ie ~i distruge nervul optic, durand la pierderea vederii. Se recomanda ca orice om peste 40 de ani, care prezinta incetosari de vedere trecatoare, cercuri colorate la lumina IAmpii, usoare dureri oculare, ochiul rosu etc. sa se prezinte la medic.

~, (' , fj, I' (tllfli t'W,.li" .i t t - este 0 boala viral a ce se caracterizeaza prin inflamarea si inrosirea conjunctivei, ~ancarimi (prurit) oculare, senzatie de arsura la nivelul ochilor ~i lacrima;e, scurgere purulenta, Ea poate fi gonococicii si granuloasii. Conjunctivite eonococics este 0 inflamatie acuta

, 0' "

purulenta a mucoasei conjunctive provocata de gonococi. Se intalneste in generalla nou nascuti

, , ,

contaminarea datorandu-se trecerii acestora prin caile genitale externe infectate. Conjunctivita granuloasii (trahom) este 0 infectie cronic a a conjunctivei caracterizata prin ingrosarea mucoasei , prezenta de noduli (granule, foliculi) si cicatrice. Este 0 boala contagioasa, ce se transmite prin secretii care ajung pe maini, prosop, fete de perna, lighean, conditii igienice improprii etc. Netratata, duce la orb ire prin propagarea bolii la cornee.

t, O~'j i[~ - este 0 boala care consta intr-un proces inflamator localizat la urechea extern a sau la urechea medie. Se disting doua forme: otitii extemii ~i otitii medie. Otita extemii se prezinta sub forma unei inflamatii a tegumentului conductului auditiv extern (otita externa difuza), sau sub forma unei eczeme acute sau cronice. Otita medie se refera la inflamatii la nivelul urechii medii (casa timpanului). Inflamatia poate fi supurativa sau nesupurativa (catarala). Otita medie supurativa acuta sau abcesul casei timpanului este provocata de patrunderea unor microbi sau virusi in casuta timpanului prin trompa lui Eustachio. Otita medie incepe cu durere, cu senzatia de zvac~ituri, , scaderea auzului, febra, frisoane, stare generala proasta. Dupa 2-3 zile timpanul se perforeaza si se scurge pruritul, durerea scade sau dispare. Uneori pot aparea complicatii ca: meningite, encefalite, abcese cerebrale, cronicizarea otitei.

Aetincti !

• Pentru functionarea normala a analizatorilor se cere aplicarea si respectarea unor masuri generale orientative asupra factorilor cu potential vatamator;

- intretinerea unor reguli de igiena specifice fiecarui analizator;

- eliminarea factorilor de rise (nocivi) din mediu;

- asigurarea conditiilor de ventilare permanenta a incaperilor;

- efectuarea de controale medicale periodice.

• In afara de aceste reguli generale fiecare analizator necesita ~i 0 serie de masuri igienice specifice.

83

Topogralia fi caraeterizarea generali a glandelor endocrine

Sistemul endocrin este alcatuit din:

Hlpollz.

Chllllma' opU;t/

LabUf

IntlllrlOJ.

\

- totalitatea glandelor endocrine ai carer produsi de secretie (hormoni) sunt eliberati direct in sange sau limfa, care ii transports la celule. La nivelul celulelor, unii hormoni, mesageri chimici de ordinul Intai interactioneaza cu receptorii biochimici din membranele celulare, rezultand mesageri chimici de ordinul al doilea care provoaca ~ modificari metabolice ~i functionale celulare. , Alti hormoni patrund in citoplasma celulei ~i in nucleu, unde interactioneaza cu materialul genetic, stimuland biosinteza proteinelor ~i a enzimelor.

- celule producatoare de hormoni locali

,

raspandite in organism ~i care constituie sistemul endocrin difuz sau paracrin. Glandele endocrine sunt localizate in urmatoarele regiuni ale corpului (fig. 106): • in cutla craniand:

- epitlza sau glanda pineata- in partea posterioara a dieneefalului;

- hipotlza sau glanda pituitara - la baza ereierului, intr-o lojA fermata din saua turceasca a osului sfenoid ~i duramater, inapoia chiasmei optice.

• in regiunea glitului:

- tiroida - in partea anterioara a giitului, Intro lojA fibroasa;

- paratiroidele - pe fata posterioara a lobilor tiroidieni.

• in cavitatea toracicd:

- timusul- lnapoia stemului; • in cavitatea abdominald:

- glandele suprarenale - la polul superior al riniehilor;

- pancreasul endocrin - panereasul este gland4 rnixta, situat retroperitoneal, inapoia ... 1 stomaeului.

• in pelvis: - ovarele - glande mixte; • in scrot- testlculele - glande mixte.

Hormonii sunt secretati ~i de alte structuri ale organismului precum:

- placenta, organul prin care se realizeaza schimburile materno-fetale, care temporar activeaza ~i ca

alanda endocrina;

- antrul piloric - secreta gastrina si glucagonul;

- duodenul- secreta hormoni cu rol in reglarea activitatii secretorii ~i motorii a aparatului digestiv:

Ilucagonul, gastrina, secretin a, pancreozimina, colecistochinina ~i enterogastronul; - rinichiul- secreta eritropoietina;

- hipotalamusul- unii neuroni hipotalamici au 0 activitate secretorie numita neurosecretie, care este

o activitate endocrina,

(11~it1! n~;.; ;, 1IW~ht~rl(.f'f'd "'Iifio,

Glandele endocrine i~i au originea in toate cele trei foite embrionare.

1.Deriva din ectoderm: lobii anterior, intermediar ~i posterior ai hipofizei ,epifiza ~i medulosuprarenala.

2. Deriva din endoderm: tiroida, paratiroidele, timusul ~i pancreasul endocrin.

3. Deriva din mezoderm: corticosuprarenala ~i gonadele.

o glanda endocrina este alcatuita din:

- stroma conjunctivo - vasculara (tesut conjunctiv, vase de sange, terminatii nervoase);

- parenchim glandular alcatuit din celule secretoare dispuse sub forma de cordoane, insule, foliculi

sau celule secretorii izolate.

IHiIIF\r.'l' .1.'1"

Sunt sub stante complexe care din punet de vedere al structurii chimice pot fi:

a) de natura lipidica (sterolici), cum sunt cei sexuali ~i eorticosuprarenali. Ei au structura chimica asemanatoare cu a unor grasimi, cu a colesterolului, din care, de altfel deriva,

b) de natura proteica- sunt alcatuiti din structuri mai simple- aminoacizi, adevarate pietre de constructie ale proteinelor. Hormonii proteici sunt: hormonii hipofizari, epifizari, tiroidieni, paratiroidieni, timici, pancreatici, medulosuprarenali .

~ iJJlN."'l 1:It'~;, 15itd' I Jf <> r H'llt..", rWllfl

Hormonii-produsii de secretie ai glandelor endocrine au rol in procesele:

- de crestere ~i dezvoltare normal a a organismului; - de diferentiere tisulara;

- metabolice; - comportamentale;

- de mentinere constants a parametrilor mediului intern (homeostazia) etc.

Glandele endocrine secreta de regula 0 cantitate optima de hormoni, corespunzatoare bunei functionari a organismului. Pot secreta 0 cantitate insuficienta de honnoni (hiposecretie) sau 0 cantitate in exces (hipersecretie), situatii in care apar dereglari ale proceselor metabolice din organism.

Retineti !

. ,

• Aceste dod sisteme integratoare sunt strlns corelate ~i se completeaz!, in sensul c! actiunea nervoas! este rapidA, restrlns! ~i localizat! iar cea endocrin! este

mai lent!, de durat! ,i difuz!, prelungind actiunea nervoasa.

• Functiile organismului uman sunt reglate prin intermediul a doua mari sisteme de control ,i coordonare: sistemul nervos ~i sistemul endocrin.

2. Celulele din ~tnH·tura unci glande eudocrlne nil pot fl sub furma de:

A. Acini B. Foliculi

C. Insule D. Celule secretorii izolate

E. Tuburi.

APLlCf\ Til

1. Glandele endocrine nu au ill structura lin:

A. Vase de sange; B. '[esut conjunctiv

C. Parenchim secretor; D. Terminatii nervoase

E. Canal excretor.

(:.2. If()fu"IONII GLAl~lJLARI SI EFE(~IELE U)R

Hormonii hipolizari fi tiroidieni

-----

Sa ne reeminiim

Hip\)!"ua ~ 0 cudocrma situata la baza dicnccfalului, inapoia chiasmei oprice; intr-o loja

lormata de sana turccasca a osului sfenoid ~i duramater. Este legata de baza hipotalamulsului It! tll.l p!luiur;\ Arc ttl!m,j \)\ oida, dimcnsiunile unui bob de fasole si greutatea de O,5gr.

HIPOFIZ\

Hipoflza este alcatuita din trei lobi: anterior, intermediar ~i posterior. Toti trei lobii au origine ectodermica, cu precizarea ca lobii anterior si intennediar deriva din ectodennul stomodeal ,deci origine epiteliala, iar lobul posterior, origine n~rvoasa.

Lobul anterior - adenohipofiza reprezinta 75 % din mas a glandulara. Este alcatuit din:

a) stroma conjunctivo-vasculara - contine fibre de reticulina, 0 bogata retea de capilare ~i fibre nervoase vegetative amielinice;

b) parenchim glandular, reprezentat de celulele epiteliale secretorii (adenocite) dispuse in cordoane.

Adenohipofiza este legata de hipotalamusul mijlociu prin sistemul port-hipofizar, prin intennediul caruia neurohonnonii hipotalamici controleaza ~i regleaza secretia adenohipofizei iar prin intennediul acesteia coordoneaza activitatea intregului sistem endocrin. Secreta urmatorii honnoni: somatotrop-STH; glandulari tropi: tirotropina- TSH , corticotropina-ACTH, gonadotropinele (hormonulluteinizant - LH si foliculostimulant - FSH) si prolactina -LTH. Vezi tabe1ul.

QRMONI

1.METABOllSMUL PR07EIC

a) stimuleaz! anabolismul proteic prin accelerarea intrruii aminoacizilor in celule ~i activarea incorporarii lor in proteine, CUI

efect asupra cresterii oaselor, muschilor ~i viscerelor. .

2. METABIOllSMUL lJPIDIC

a) stimuleaz! lipoliza (mobilizarea acizilor grasi din depozitele lipidice) care duce la cresterea lipemiei ( ~.

concentratiei acizilor grasi in s§nge); "

b) stimuleaza oxidarea lipidelor - cetogeneza (sinteza corpilor cetonici) fumiz3nd energia necesara sintezei proteinelor. f

3. METABOllSMUL GLUCIDIC \'

a) stimuleaza glicogenoliza hepatica (desc!rcarile de glueoza din ficat);

b) diminueazA oonsumul tisular de glucozA . Prin aceste actiuni are efect hiperglicemic deoarece duce la cresterea glicemiei ( cresterea concentIaliei glucozei in s§nge).

4, METABOllSMUL sAR.URILOR MINERALE

a) determinA 0 retentie de ~ ai Ca, Na, K, P ~i N.

01l,oMTOTROP STH

IGLNsnULARI TaOPI

GONADOTROPINELE

-FSH ajdetermina la <;2 ovogeneza ~i secretia de hormoni estrogeni; b detemiina. la~.dezvoltarea tubilor seminiferi ai testiculelor -

PROLACl1INA- . a)declan~eazll ~i intretine secretia lactata; - -

~'I'H bjstirnuleaza secretia co ului alben.

; 'tS
0 ~
; o;
f;Il ~~
E-
rIl
a: c:(w
- wz
f;Il Il::w
d ~(!)
~ (!)O
w:::?i
f-Il::
ZW
_f-
-
Z
- ~
rIl -
U
i 0 ~
..J
~ ::3 ::c-
!h
:::01 f;Il_
c:leJ:
- :so;
~ f;Il
..J ~ao
U f;Il E-
~ eJ: -
u~e3
f;Il-52
~~-
~
f;Il Q
E-
li! • a~Q
~
IO;l ~s:
E- i~
z
< 053
9 =~
~ ~j1
z ~o
I~! =
~
.ci ~
-
ai:
-f;Il
-~
d<
;J..J
o~r:.:! Zi
r:.:!o
::;f;IlO ~..J ~
>><..J Z
:Sk~!: -
~~ :.: 6:'
~tiO- II a.. a UI
<i"" 1~
or:.:!j ~~b:':
c..U ;J:S ~!5~!3
s::<gr:.:! ~~
~~~~~ ~~- i..:l;5_ !~
a:~~r:.:!~ ... .i!~
ai:><OO ~-~ ~~~ ;~;
=-
..Jt:S~~rj ;J-~ !3 o~;
E-<-~
~g~~~ ><g ~Qi dU
~..J= ~i5
E-< ~~p.j r:.:!~..J !I!
~=c..ua: -:51< ~rIl ~~~ ,
~ Lobul intermediar -reprezinta numai 2% din masa glandulara, Este alcatuit dintr-o simpla lama epiteliala aderenta de lobul posterior. Secreta hormonul melanocitostimulator-MSH

~ORMONI ACTIUNI
I"MEBANOGOSTIMULATOR . a) are actiune de pigmentogeneza (pigmentarea pielil ca urmare a
~SR~_r- dispersarii granulelor de melanin! din -melanocite}.~ Lobul posterior - neurohipofiza - 23%, este format dintr-o stroma conjunctivo-vasculara, in ochiurile careia se afla celule nevroglice, celule din ceilalti lobi hipofizari si fibre nervoase ale tractului hipotalamo-hipofizar. Prin tractul hipotalamo-hipofizar'neurosecretiile di~ nucleii hipotalamici anteriori - hormonul antidiuretic ADH secretat de nuc1eul supraoptic si ocitocina secretata de nucleul paraventricular, sunt transportate de-a lungul axonilor ce alcatuiesc ~ceasta structura, pana in neurohipofiza unde se depoziteaza si de unde tree in circulatia sanguina.

a) are ca actiune principal! conservarea apei - in or:gartiSm prio stiinularea· featlSOrbtiei eJ;

la nivelul tubilor distali ,i colectori renali ( datorita cre,terii permeabilitltii pArtii I

tenninale a nefronului). Suo actiunea ADH - ului urina devine mai concentratl ,i

volumul ei scade, .,._

b) in doze mari, ADH - ul determinA contractia iDt~ ,i de duratl a musculaturii netede a arteriolelor ,i consecutiv are loe cresterea presiunii arteriale.

i c) efecte metabolice: - biperglicemie;

- stimuleaza peristaltismul intestinal. ; .

OCITOCINA a)determin! contractia celulelor mioepiteliale (lin peretii canalelor galactofore - ejectia

laptelui;

b) stimule~_CODtrac· a musculaturii netede a uterului grav.id- aipu.lz.i.a fetalA.~

Este 0 glanda endocrina situata in regiunea gatului, inaintea ~i pe laturile conductului laringotraheal, ocupand loja tiroidiana. Privita in totalitate, tiroida are forma literei H, cu bratele laterale inegale ~i oblice. Partile laterale ale glandei sunt mai voluminoase si poarta numele de lobi iar partea de unire, transversals, este mult mai ingusta ~i poarta numele de istm. Are greutatea de 25-30 grame.

Este fermata: a) dintr-o stroma conjunctivo-vasculara (fig. 108);

b) parenchim glandular dispus sub forma de foliculi. Foliculii tiroidieni reprezinta unitatile morfologice ~i de secretie ale glandei, avand aspectul unor mici cavitati de

50-300 microni, plini de substanta coloida, In structura unui folicul intra un epiteliu, alcatuit din celule epiteliale secretoare. Celulele foliculare au aspect diferit in functie de starea de activitate sau inactivitate a glandei. Astfel, cand glanda este activa, aceste celule sunt inalte iar cand glanda este inactiva, celulele sunt turtite. In interiorul foliculului se afla coloidul. Substanta coloidala este vascoasa, cu aspect sticlos si reprezinta un depozit de hormoni ~i de iod al glandei. In coloi'd se gaseste tiroglobulina, 0 proteins sintetizata de celulele foliculare. Prin iodarea aminoacidului tirozina din structura tiroglobulinei, se produc doi hormoni tiroidieni: tiroxini sau tetraiodotironina (T4) s,i triiodotironini (T3), ce actioneaza

cu vallllllngu Ina

la nivelul tesuturilor. Intre foliculii tiroidieni se afla tesut

, ,

conjunctiv lax, cu numeroase vase sanguine, fibre nervoase ~i celule de tip special, parafoliculare - care produc honnonul denumit calcitonina.

A. HIPOTIROIDIIM

I8nguine

Iolicul tiroidi.n

celulll Tn.,tll

coloid

telUt conJunctiv

88

RORMONI

TIROXINA

TRIIODOTIRONINA

I ... eIIIbolis .. ,,1 protUJic

a) stimuleaza catabolismul proteinelor musculare ~i plasmatice ,i ca unnare are loe

cresterea excretiei de azot,

2 ... etIIbolis .. ,,1 glllcidic:

a) stimuleaz4 glicogenoliza hepatica (degradarea glicogenului in ticat);

b) determinA cresterea absorbtiei intestinale de glucozi, procese ce due la c~rea glicemiei;

c) stimuleazi catabolismul tisular al glucozei.

3 ... eIIIbolis .. ", lipidic:

a) determinA scAderea rezervelor adipoase (lipidice) prin activarea lipoIizei;

b) scad colesterolemia (concentratia sanguinA a colesterolului) ~i activeazi mecanismele hepatice care inlituri colesterolul din cireulatie.

4 ... eIIIbolis .. ,,1 tq¥i

a) intensifica metabolismul celular stimulind oxidirile celulare ~i prin c~terea generirii

de prod~i finali de metabolism., miresc diureza;

b) prio alterarea legarii apei ~i a sirii in tesuturi. cresc eIiminirile de Bpi. 5. .. eIIIboUs .. ", e"ergetic

a) au efect calorigen influen\ind procesele energetice din organism prin in~ oxidirilor celulare si consumul de oxigen;

b) cresc metabolismul bazaI in tesuturile metabolic active pini la SO - 60 % cu except:ia

creierului, testiculului, uterului.

6. au rol in proeesele morfogenctice, de crestere ,i de diferentierc celulart ,i tisuIarl.

Aceastl actiune se manifest! foarte pregnant la nivelul sistemului ncrvos (int1uenteazl diferentierea neuronilor, formarea tecii de mielini ,i a sinapsclor).

7. Controleaz4 dezvoltarea aoudelor ~i menpnerea activitJtii lor nonnalc.

8. Mentin seereti ... ctatl, aIAturi de prolactinl.

9. Produc lrltabWtate neliDllte.

,f of { .~ ~

1. Va oprt'lsina ~ oeiteeine 8UI1t neurohormoni deoarec~ sunt se~retati de neurohipofiza ..

2. HiperSecrelia de tiroxinA diminueaza rezervele hepatice de ghcogen deoarece hormonii

tiroidieni intensHlcl oxidIDile «iwarc

l\lU
GLANDA HORMONl
1. SOMA TOTROP
2. CORTICOTROP
3. TIREOTROP
A Adenobipofiza 4. ANTIDIURETIC
8 Ncurobipofiza S. PROLACTINA
6. LUTEINIZANT
7. FOLlCULOSTIMULANT
8. ocrrocrsx ~ I

A.~ O.ACTII

B. PROLACTINA E.LH

C.STH

I

Lobul intennediar hipofizar reprezintl1 ,' .din masa glandei ~i secreta hormonul .,., .....•... care

regleaza procesu1 de a pielii.

~ ..

A. GlicogenolilZ6 bepatic.a

C. Crefterea absoT\iei inleslinale de glucoza E. Cre,terca corurumu:lui tisulnr de glucoza

B. Secretia lactata D. Ejectia laptelui

80

Pancreasului i se descriu un cap situat in potcoava duodenului, un corp ~i 0 coada care se indreapta spre splina. Este 0 glanda mixta, avand atat 0 functie exocrind cat si endocrind.

, ,

Puncreasu! exo , 1'1/1 care reprezinta

mas a principala a glandei este format din acini asemanatori cu ai glandelor salivare, de unde ~i numele de "glanda salivard a abdomenului".

Plmn-eowl,'lu/o<.riJI este reprezentat de insulele Langerhans. Acestea sunt formatiuni glandulare endocrine raspandite intre acinii pancreasului exocrin, ca niste campuri bine diferentiate. Rareori pot fi vazute cu ochii liberi, diametrul lor masurand 100-300 microni. Numarul lor este foarte mare, peste 100 de campuri pe centrimetru patrat. In totalitate reprezinta 1-3% din volumul glandei, mai precis 1000000-1500000 de insule. Microscopic, insulele LANGERHANS se deosebesc cu usurinta de acini prin faptul ca sunt formatiuni mai clare, nu au 0 cavitate in interiorullor si sunt inconjurate de tesut conjunctiv. Sunt formate din cordoane celulare pline. Celulele insulelor sunt mici ~i poligonale. Se descriu mai multe tipuri de celule (fig. 1 09):

- celule A ( a) in proportie de 20% care secreta glucagon;

- celule B (b) in proportie de 70% care secreta lnsulina;

- celule D (d) in proportie 10% care secreta somatostatlna.

'I I i a este secretata de celulele Bale insulelor Langerhans. Este fermata din doua lanturi

polipeptidice (lantul A cu 21 aminoacizi ~i lantul B cu 30 aminoacizi) legate prin doua punti disulfhidrice, Are urmatoarele actiuni:

,

insl.dA

I' B Langemans ceUd' .

pl"Odut:Atqare.

dB ihSUrlnli

canal canal

pancreatic pancreatic producatoare

accesor principal de glucagon

Santorini Wirsung

----:-::==---__.:;=::::f .. 1 .. 1

II

ItN.

1. Metllbolllmul,lucldlc:

a) stimuleaza patrunderea glucozei in anumite celule a carer membrana plasmatica, nu permite intrarea tiberA a glucozei (tesut muscular, tesut adipos, etc.);

b) intensificA consumul tisular de glucozA;

c) activeazA glicogenogeneza hepaticA ,i muscularA;

d) la nivelul tesutului adipos stimuleazA lipogeneza din glucozA;

e) are efect inhibitor asupra proceselor de gluconeogeneza hepatica,

Ca urrnare insulina este principalul hormon hlpo,llcemlllnt al organismului. 2.Metllboll6mulllpldlc:

a) la nivelul tesutului adipos stimuleazA lipogeneza din glucozA (transformarea glucozei in trigliceride),

3. Metilboillmul protldlc:

a) creste permeabilitatea membranelor celulare pentru aminoacizi;

b) inhibA oxidarea tn celule a aminoacizilor ca material energogenetic; Ca urmare, insulina stimuleazA sinteza de proteine.

INSULINA

II

II

:J _

90

Insulina este singurul hormon cu actiune anabolica pe cele 3 metabolisme (glucidic, protidic,

lipidic). . . ··1 t

(.1 HiI.' :.1 g" II U I este un polipeptid secretat de celulele A msulare, dar ~l de celule SImI are aces ora,

prezente in antrul piloric ~i in duoden.Are urmatoarele a~ti~i:

rM_Wk-plpuMic:

a) stimuleazl gIicogaIqliza DUIII8i 18 nM:I ~ DB P nuJSaJlar;

b) sIimuleaza gIuooneogeneza din aminoIcizi Ca unnare. glucagonul produce hipefgIia:mie. GLUCAGONUL 1. M ...... pllipiIIk. . a) Ia nivelul putuIui adipos stimnleazl ac{iunca Iipazei ddaminiod IipoIiza.

3. M_Wkwepl prtIIiiIk

a>-stimuleazl.~· din "'!"intJ!'iZi

Glandele suprarenale sunt in numar de doua, situate la polii superiori ai. rinichilor. Fiec~e 1 nda este fermata dintr-o portiune corticali1-corticosuprarenala ~1 una mednlara - ~:dulosuprarenala, diferite din p~~ct ~e ved~re ~m~r!olo~c. anatomic ~i functional. 5fig.lLO!.. e

;L to rr k' ~[lSU P fa reu este dispusa la periferie ~l mconJura complet zo:na: medul~. Are on~~

mezodermica. Epiteliul secretor al corticalei este dispus ml:rei zone perfect distincte. Fiecare zona din corticosuprarenala sintetizeaza un anumit grup hormonal:

.zona glomerularii, la periferie, contine celule dispuse in gramezi care sint'etizeaza mineralocorticoizii - exemplu: aldosteronul; .zonafasciculatii, la mijloc, contine celule mari, asezate in cordoane care II sintetizeaza glucocorticoizii - I exemplu: cortizolul;

-zona reticulatii, la interior, in care se afla celule dispuse in retea si care sintetizeaza hormonii sexosteroizi (hormonii androgeni, estrogeni ~i progesteron ).

~ Rinichiul ~ drept

Supreranala

Medulosuprarenala

ZOl'la reticulata

Zona Zona

fasciculata glomerularA

Corticosuprarenala

HORMONI

ALDOSTERONUL

CORTIZOLUL

HORMaNn SEXOS'I'EROm

Am inti t! ·vll. relul adrenall nei ~ i noradrepalinei ea m~di8tori chimiei ai

este zona. interna a suprarenalei, care reprezinta 0 glanda endocrina distincta, derivata embriologic din celulele ectodermale, migrate din creasta neurala primitiva. Este constituita din celule mari, ovoide care sunt neuroni postganglionari simpatici

ce si-au pierdut axonii si au dobandit proprietati secretorii. De aceea, medulosuprarenala poate fi considerata ca un imens ganglion simpatico Secretia medulosuprarenalei consta, In principal dintr-un amestec in proportii variabile de adrenallna sl noradrenallna (catecolamine).

Acestia pot fi considerati neurohormoni, deoarece medulosuprarenalele sunt analoage cu ganglionii vegetativi simpatici, Adrenalina ~i noradrenalina exercita efecte similare cu cele ale stimularii simpaticului, cu urmatoarele sublinieri: adrenal ina activeaza in special metabolismul energetic iar noradrenalina are actiuni vasculare mai intense. Actiunea acestor hormoni este identica cu efectele excitatiei sistemului nervos simpatico

Principalele actiuni ale acestor hormoni ~i mediatori chimici sunt evidentiate in tabelul urmator:

sistemului nervos vegetativ simpatic!

ADIlENALlNA

I. 5b: . canlJovUriIar

a) C1eftemt exdtabiliCiflii ace;

b) taJJieardje - IIT~ rOJ1el I ~Id ~il'or mitrrii;

c) vlllOCODS1rictie a vaselor visan.lc (hepatig4t) - ad.ri':t:tIJlinl. ,i pe toete teritoriile vascu1areIJOI'IIdmJaliDa ceea ce determinl ,i hipertensiune;

d) vuodHatalie pe vasele IDUfChilor scbeletici, pe vasele puJmonare, pe vasele coronarecoronarodilatalie;

2. AparataJ respirator:

a)relaxarea JDU&CUlatwii netede ,i dnatatia bronhiilor

3. ApantaJ dJpttIv:

a) relaxarea DlUICUlaturii netede a pereplor tubuJui digestiv;

b) contractia IfinctereJor;

c) InhibveaDlilju:ri1i1Pi ~lIor eli

d) emt:ractia sp1fud ~ fiClllUh.ti;

4. Metaboliamllllladdk - cxlrrcill Meet hfJiitglicemiant, astfeJ:

a) actiune directI prin g1icogenoliza hepaticl ,i muscularl- numaj adrenaIina;

b) actiune indirectl, prin inbibarea secretiei de insuIinA atAt adrenalina cit ,i noradrenalina;

S. MetabolltmuJ HpldJc:

a) f' Jha. motrifi2area eiDior grBfi din depozitele Iipidicc (adipoase);

b) ombtJl ulp,cirilol''II'IJi.

6.M 1m.1~1t':

a) actiune caJorigenl;

b) Clef1emI metaboliamului bazaJ.

7. SlttemuJ DeryOl central:

a) alerta corticall;

b) !limularea !Ii tmmIui rttkiJ,m! activator ascendent - SRAA;

c) amcie!:ate fi &lee .lICffc:na.lioll

8. Alte aC1Juai:

a) pupilodiJatatia, prin contraCfia IDUfCbilor radiari ai irisului;

b) ~al:i.IDU hilor erectori ai tireJor de ('. 11).

Testiculul (organ pereche) este glanda genitals masculina ce indeplineste doua functii:

a) exocrina- spermatogeneza care consta in formarea celulelor sexuale (spermii), la nivelul tubilor seminiferi contorti;

b) endocrina prin care celulele interstitiale Leydig ale parenchimului testicular secreta hormonii androgeni - testosteronul, care este sintetizat si de corticosuprarenale in cantitati reduse, la barbati ~i femei. Secretia lui este stimulata de LH.

92

HORMONI ACTIUNI ...... -~-::;::
a) stimuleaza cresterea ,i dezvoltarea organelor genitale masculine; .. ~
b) mentine troficitatea epiteliului spermatogenetic; ~
n:STOSTERONUL . c) asigurA dezvoltarea ,i mentinerea caracterelor ~e secuadare: dezv~l~
scheletului ,i m~hilor, pilozitatea, vocea, repartitJa topografic! a gristDlllor de
rezervi.
d) are efeet anabolic putemic asupra metabolismuJui protidic. • I

Ovarul este un organ pereche, situat in cavitatea pelviana, de 0 parte ~i de alta a uterului. Ovarul are 0 functie mixta:

a) exocrina sau gametogenetica, care consta in formarea ovulelor-ovogeneza.

b) endocrina care r·-·--·-----·-----,·· ---~--. _ .. __ ._-- .. _.-. __ -.

consta in producerea de F.c1illtJlovarian

primordial hormoni sexuali. Ovarul are

forma ovoida si este acoperit

,

la suprafata de un epiteliu

simplu sub care se gaseste un Invelis conjunctiv numit albugineea ovarului. Suprafata este neteda inainte de pubertate, dar prezinta multiple cicatrice la femeile mai varstnice. In interior se afla parenchimul glandular cu cele doua zone caracteristice, medulara ~i eorticala (fig. 111).

Functia endocrine a ovarului este realizata de celulele tecii interne a foliculilor ovarieni si de

celulele corpului galben. ~~, .:..::Il:...::_:..===- ___..:._ __ .....:.... ---'

Foliculii ovarieni

secreta in prima etapa a ciclului ovarian hormonii estrogeni: ~strona, estradiolu~, estri~l~!. C0r:t'u~ galben secreta in a doua etapa a ciclului ovarian (dupa ovulatie) progesteronul (in cantitati man) ~1

eltrogeni. Hormonii estrogeni (estrona, estradiolul,

estriolul), ... . . .

Sunt sintetizatii de celulele foliculare- in timpul matu~Am fohcul~llil ovanan,.celulele corpului

galben, placenta - in timpul sarcinii, corticosuprarenale, testicul. Se~retta lor este stimulata ,de ~SH.

Progesteronul (luteina) este sintetizat de celulele corpului galben, de placenta - in timpul sarcinii, - de corticosuprarenale. Secretia este stimulata de LH.

cavitar

Zona cortical!

cu foliculi ovarieni in diferite stadii

acoperire

BORMONI ACfIVNI '~'S'~ <':l!. ;-~r
I a) ltiaudeazl prolifenrea mucoaei ti mUsculaturii uteriDe;
B. ESTROGENI b) ltiaudeazl dezvoltarea .gJmWor lDImII'e; .

c) stirmdeazl dezvoltIrea car1ICfIenlor 5eXua&e secundlre loa fcmeie.
PROOESTERON a) aqioaeazI uupra malCOUei utaine determialndu-i mocfifidri bitJIoIopce ti
.. in vedcrea aidirii (fiurii ouIui).
secretoIuceo
APlICJ\ Til

,U' Ih,'iunik' din eric (bll<l '·.In;HH~:

Glande A.Ovare

B. Testicule

C. Pancreas

D. Corticosuprarenale

E. Medulosuprarenale

Hormoni

1. Testosteron

2. Adrenaline

3. Cortizol

4. Insulina

5. Glucagon

6. Aldosteron

7. N oradrenalina

8. Sexosteroizi

9. Estrogeni

10. Progesteron

BOl'moaii par.atiJtoJdie,~i.., _pin.art

I

ai timuaului *

cartilagiul tiroid

paratiroide

~\

coloidul foliculii glandei Vase tiroide sanguine

sanguine conjunctivovasculan1!i

foliculii glandei tiroide

8-12 centigrame, prezenta lor este indispensabila vietii,

Sunt constituite:

a) dintr-o stromii conjunctivii, alciituitii din tesut conjunctiv, vase sanguine, vase J limfatice si nervi;

b) parenchim glandular, alciituit din celule epiteliale glandulare, dispuse in cordoane anastomozate (fig. 112).

Secretii doi hormoni: parathormonul ~i calcitonina.

Actiunile hormonilor paratiroidieni sunt evidentiate in

,

fig. 113.

Este un organ impar, situat inapoia stemului. Timusul este un organ complex in care se imbina: a) functia de organ limfoid (toatii viata);

1. Testosteronul are efect catabolizant proteic deoarece stimuleaza dezvoltarea musculaturii si a scheletului.

2. Insulina stimuleaza catabolismul proteic deoarece intensifies glicogenogeneza.

3. Cortizolul mareste sensibilitatea la stimuli olfactivi ~i gustativi deoarece creste filtrarea glomerulara, .~. "JII1< I'll '''' ri,,, iv! A.' ur iiL art.' f ~(':

A. Actioneaza la nivelul tubilor contorti distali si colectori

B. Cresc eliminarile de K si Na C. Scad natremia

D. Cresc glicemia E. Scad absorbtia apei.

4, l IIp -tati pr-vpoz .iile :J( ,I. art':

Pancreasul endocrin secreta ........ hormoni proteici: ......... in celulele A[ a] si B[y]. Acesti hormoni influenteaza metabolismul glucidic astfel: glicogenoliza .......... glicogenogeneza ......... sau sinteza de glucoza din compusi

neglucidiei ( ).

Glandele paratiroide sunt 4 formatiuni mici, situate in loja tiroidianii, pe fata posterioarii a lobilor tiroidieni. Dupii situarea lor, paratiroidele sunt denumite: paratiroidele superioare sau craniale ~i paratiroidele inferioare sau i caudale. Desi cantfu"esc la un loc

,

b) rolul de glanda endocrina, in prima parte a ontogenezei (dezvoltarii individuale), glanda avand dezvoltare mare in copiliirie. Dupii pubertate, involueaza, dar nu dispare complet nioi la varste foal'te inaintate. Este format din:

- capsula conjunctiva proprie, "

constituitii din tesut conjunctiv fibros, care .1 r---,-' -.';::;;_-I trimite prelungiri in interior; - un parenchim care este divizat de

septurile capsulei. Lobul este elementul 01

·mab!lIDUId-

structural fundamental al timusului. IUrlllro.faaIlcI-

Histologic, lobul timic este constituit dintr- ::::' 1n o retea formats din unirea prelungirilor 1.; .... nu-

, A milUlU) 011:80-

celulelor reticulare, In ochiurile acestei CllUlsIilr

retele sunt prezente numeroase celule numite timocite. Celulele timice numite timocite sau limfocite "Jf" i~i au originea in miiduva rosie hematogenii.

Din timus timocitele migreazii pe cale sanguinii in organele limfoide periferice: ganglioni limfatici, splinii, amigdale. Limfocitele "T" participii in procesele de imunitate celularii, fiind specializate in piistarea memoriei imunitare. Hormonul timic are urmiitoarele efecte: - miireste activitatea limfocitelor "T" care au

,

piiriisit timusul ~i au migrat in organele periferice;

- de stimulare a mineraliziirii osoase (deci rol in crestere); - actiune antigonadotropicii.

0- Inhllll mobllla_ .. M-

lor faIfoaIIaIce din 0118 rn..:ll

InIIHtIn -ItImuilUl rnbIorblla Inteltlnall .~.D)

...

b.lI:lmull'" .c:tMI~l ollleoollatalGr.

Scade ellminlrile urinare de ca2+si Na+

..

Stimuleazl elimlnnlrlle urinare d!3 K+ si PU!I-

prin sclderea reabsorbtiei lor tubulare

I' l:lFIIA - (a,A ND '\ I,:;!~ F ~ I .~

. Este situata in partea superioarii ~i posterioarii a diencefalului intrand in componenta epitalamusului Epifiza este denumitii ~i glanda pinealii datorita formei sale de con de pin .. Este constituita dintr-o stromii in care se giisesc celule nevroglice cu caracter secretor (pinealocite) ~i numerease fibre nervoase simpatice ce constituie legiitlifile epifizei cu retina.

Epifiza atinge dezvoltarea maxima in copiliirie ~i incepe sii involueze inainte de pubertate. Glanda secretii melatonina consideratii hormonul activ al glandei. Urmarind fig. 114 Yeti evidentia principalele actiuni ale hormonilor epifizei.

I •

Sistemul endocrin functioneaza ca un sistem

,

CoODxlunedlrocl!

cibernetic, deoarece trebuie sa tinda sa mentina un echilibru final constant (oscilant intre anumite limite), adica sa asigure homeostazia (mentinerea constanta a parametrilor fizici, chimici, morfologici ai mediului intern), permitand organismului sa se adapteze la variatiile care sunt impuse din exterior sau din interior.

Orice sistem biologic, ca orice sistem cibernetic, are 0 organizare de a~a natura incat sa-i permits:

- receptia informatiei si circulatia ei intre

, ~, ,

elementele sistemului;

- acumularea ~i prelucrarea ei;

- selectia raspunsului celui mai potrivit din mai

multe posibile, precum ~i efectuarea raspunsului sistemului fata de stimul.

Conexiune inversA

"OIlI4ONIl I1lOUlOSUPURE MALlI

• NU SUNT E5ENTlAl! P(NTRU ~UPRAVIETUIR(

• AU 0 IMPORTAHTA AO~E:8IT"" CUR5Ul ~U"'.LOR Nl081~t

!!!!!!!!!~---f;1

~ i

l - ~ ~. g • R('glarell sl'crqiei Iwrrnollillir:

Pentru ca autoreglarea sa devina posibila, raspunsul sistemului trebuie sa fie comparat pe 0 cale sau alta cu comanda. Cu alte cuvinte, calitatea raspunsului trebuie comunicata din nou receptorului care a primit semnalul initial, functionarea receptorului devenind conditionata de efectul produs. Aceasta legatura, spre deosebire de cea de la receptor la efector, care poarta numele de conexiune directa, a capatat denumirea de conexiune inversii sau ______, retroactiune sau "feed-back" (fig.115).

Reglarea secretiilor hormonale se realizeaza prin doua mecanisme: umoral ~i nervos.

Secretia de STH este controlata de hipotalamus prin doi neurohormoni, unul stimulator ~i altul inhibitor (fig.116).

Reglarea secretiei medulosuprarenalelor se realizeaza de catre centrii superiori ai SNC exclusiv pe cale nervoasa. In timpul somnului secretia este redusa. In conditiile in care organismul este supus stresului (efort fizic, frig, asfixie, durere, hipotensiune, hipoglicemie, frica, etc) secretia medulosuprarenalelor creste (fig. 117).

Reglarea hormonilor tiroidieni, corticosuprarenalieni si sexuali se realizeaza prin mecanisme neuroumorale (fig. 118).

Reglarea secretiei paratiroidelor este independenta de controlul nervos. Ea se realizeaza printr-un mecanism de feed-back in functie de concentratia sangvina a calciului ionizat si secundar

, ,

de concentratia sangvina a fosfatilor (reglare urnorala).

Reglarea secretiei interne a pancreasului se face printr-un mecanism neuroumoral complex,cu centrii in hipotalamus. Excitantul specific al mecanismelor de reglare este nivelul glicemiei (fig.119).

I

APUC~ Til

,

i ! \ id' nnal,-i ;ifi'l! ':,d(' co. ( Ie'

1. Parathormonul diminueaza eliminarile urinare de calciu deoarece creste numarul si

, ,

activitatea osteoc1astelor.

2. Ritmul circadian produce variatii in activitatea epifizei deoarece fibrele parasimpatice din structura ei au conexiuni eu retina.

3. Timusul are rol antigonadotrop deoareee el este un organ limfoid.

2. OC'l Ii If fun t din

d

col: I C

3, "\ h:Lllil!JI!i<l ;

A. Impiedica dezvoltarea sexuala prematura

B. Stimuleaza reabsorbtia apei

C. Are rol in pigmentarea eelulelor pielii

D. Inhiba eliberarea hormonilor sexuali

E. Are efect hiperglieemiant.

Produsii de secretie ai glandelor endocrine sunt eliminati permanent, in cantitati minime in sange sau limfa.Activitatea secretorie bazala, constanta, se poate modifica - din cauze diferite - determinand aparitia si manifestarea a numeroase disfunctii hormonale eu efecte mai grave sau mai putin grave asupra cresterii si dezvoltarii normale a organismului, asupra desfasurarii proceselor metabolice,etc.

I POFJZ. RE

"T~F!lgm.n! hlpofi;c:H.·- pii:!l\.i~!H(Jl hipotlDII'

Este consecinta insuficientei hipofizare survenita in copilarie, insuficienta ce poate fi cauzata de lezarea hipofizei, ceea ce determina 0 insuficienta secretorie de STH. Subiectul este de statura foarte mica, dar proportionat, Are miscari vioaie si este asemanator unui subiect normal, dar miniaturizat. Diferentierea psihointelectuala este normala. Este un nanism armonic, armonie realizata prin mentinerea

98

normala a raporturilor dintre segmente, dintre talie si greutate, dintre dezvoltarea psihointelectuala ~i varsta cronologica,

1. Case .. "j;l hipofL'Z-ant

La maturitate, hiposecretia produce casexia hipofizara caracterizata prin atrofii ale glandelor, caderea parului, a dintilor, a unghiilor, regresia organelor genitale, sterilitatea si in final moartea.

3. Cign-nti::.wHd IlLrpollz:'Lr

Se defineste ca 0 hipertrofie (crestere exagerata a structurilor anatomice) staturoponderala armonica, datorita secretiei de STH in exces, asupra unui organism in plin proces de crestere. Rezulta un individ cu mult mai mare decat un subiect normal, de aceeasi varsta, dar ea si subiectul normal

, ,

este armonic dezvoltat. Talia depaseste 200cm, raportul talie greutate fiind proportionat (fig. 120).

Provine de la grecescul "akron" - extremitate si "mega" - mare. Este expresia clinica a excesului de hormoni somatotropi ce apare la un organism a carui crestere osoasa, in lungime, este terminata, Rezultatul este urmatorul:

a) hipertrofierea membrelor, accentuata la nivelul metacarpienelor, metatarsienelor ~i falangelor; mainile si picioarele sunt disproportionat de mari ~i late, ca niste lopeti (fig. 121).

b) dintre toate oasele faciale, eel mai afectat este mandibula, care nefiind fixata in articulatii cu oasele din jur, se poate dezvolta in voie;

c) toate viscerele sunt hipertrofiate; se evidentiaza megalizarea cordului, ficatului, splinei.

5. Diabetul insipid

Este consecinta carentei absolute sau relative a hormonului antidiuretic -ADH, care are drept rezultat, imposibilitatea reabsortiei apei la nivel renal. Alterarea secretiei de ADH apare ca urmare a lezarii nucleilor supraoptici din hipotalamus, a tractului hipotalamo - hipofizar sau a neurohipofizei. Semnele bolii apar brutal ~i progreseaza rapid. Subiectul prezinta dominant doua simptome majore: poliuria ~i polidipsia.

Poliuria reprezinta eliminarea unei mari cantitati de urina diluata. Cantitatea variaza de la 3 litri la peste 20 litri in 24 ore, cu mult fata de normalitate (1,5 - 2 litri in 24 ore). Mictiunile (urinarile) sunt frecvente atat ziua cat si noaptea. Poliuria determina aparitia senzatiei de sete, senzatie imperioasa si neintrerupta, Consecinta pierderilor masive de lichide si a

99

setei nestapanite este polidipsia, adica ingestia marita de apa care sa acopere pierderile. In caz contrar, lipsa unui aport de lichide compensatoare duce la deshidratari putemice care sunt fatale.

D I s Fl '\ ( 1 u " I R OlD I E .\ E

1. HrpOFlJ~CpA TIROIDL-\NA

Insuficienta tiroidiana este expresia insuficientei sintezei de hormoni tiroidieni, a transportului si / sau a receptiei acestora. Debutul se poate situa In orice moment al vietii, imbracand intensitati diferite.

, ,

a) la copii determina nanismul tiroidian cu dezvoltare fizica ~i psihica redusa pana la cretinism (fig. 122); este insotit de deformatii osoase, defecte ale dentitiei, piele uscata ~i ingrosata.

b) la adult determina scaderea capacitatii de invatare si memorare;

c) la orice varsta induce aparitia mixedemului (infiltrarea tesuturilor cu 0 substanta mucoproteica, electroliti si apa) insotit de cresterea in greutate, piele uscata si ingrosata, caderea parului, anemie, senzatie permanenta de frig, reactii motorii si psihice intarziate, diminuarea memoriei, reducerea metabolismului bazal.

)

2. HIPERHJi\CTI.\ ·I'IROJDIA~.~

Semnifica functia in exces a tiroidei care duce la 0 secretie

, ,

marita de hormoni. Aceasta provoaca stimularea catabolismului,

metabolismul bazal poate creste 100%, hiperfagie (consum crescut de alimente), scadere in greutate, intoleranta la caldura, tremuraturi ale mainilor, nervozitate. Pielea este subtire, calda si umeda.In anumite

, ,

tipuri de hipertiroidism -boala Basedow-Graves- bolnavii prezinta protruzia globilor oculari (exoftalmie) si tiro ida manta (fig. 123).

~ e'l", \ 1:'1\'[-,:-\11(';'

_, _ ,J l •. ;;.~ .- .s . ) .. " .. A .• '"

Este 0 crestere anatomica a glandei, insotita de hipofunctie. Cauza este ingestia insuficienta de iod datorita concentratiei scazute a iodului in alimente ~i apa - dar ~i datorita prezentei in me diu (apa, lapte) a unor sub stante oxidante. Secretia de coloid are loc, foliculii tiroidieni se incarca, cresc in volum, dar epiteliul secretor ramane plat. Deci, volumul glandei creste dar cantitatea de hormoni este scazuta. Combaterea gusii endemice este 0 problema de mare importanta medicala ~i sociala, pentru ca, In zonele cu mare endemicitate, probabilitatea aparitiei cretinismului gu~ogen este foarte crescuta.

,,,,,. ",'"

1 ig. 1,.,.._; •

1. HIPOSCCHCPA IN~t LlNIC:'

Diminuarea secretiei sau utilizarii insulinei antreneaza tulburari metabolice grave, manifestate prin simptome ale tulburarii functiei aparatelor cardiovascular, renal, respirator, sistem nervos central, simptome ce caracterizeaza boala numita diabet zaharat.

Se stie ca insulina determina permeabilitatea membranelor celulare pentru glucoza, facilitand utilizarea acesteia de catre tesuturile periferice - tesutul muscular, tesutul adipos, etc. ~i concomitent produce glicogenogeneza hepatica ~i musculara. Deci, deficitul secretiei de insulina determina imposibilitatea patrunderii glucozei in celule. Ca urmare, are loc hiperglicemia (concentratia sanguina a glucozei depaseste normalul de 70-11 Omg! 1 OOmi sange, glucozuria (eliminarea glucozei prin urina), Aceasta atrage ~i eliminarea unei cantitati sporite de urina (poliuria).

100

Pentru ca organismul nu este capabil sa utilizeze pentru acoperirea nevoilor energetice glucidele ~i foloseste pentru aceasta lipidele, are loc 0 mobilizare a acizilor grasi din tesutul adipos. Totodata scade sinteza proteica ~i creste catabolismul proteic. Ca urmare, bolnavii prezinta polifagie, se alimenteaza in exces pentru a compensa catabolismullipidic ~i protidic exagerat. Cu to ate acestea, bolnavii scad in greutate.

Deoarece ficatul nu poate metaboliza complet intreaga cantitate de acizi grasi aflata in sange, are loc acumularea corpilor cetonici si producerea unei acidoze metabolice cu actiune nociva asupra centrilor nervosi in primul rand. Daca deficienta secretiei de insulina nu se corecteaza, tulburarile metabolice pot duce la coma ~i moarte.

2. HI.PERSECRETI:\ rNSUI INICA

Excesul de insulina mareste utilizarea glucozei ~i depunerea ei ca rezerve de material energetic

de baza. Aceasta situatie duce la hipog/icemie - concentratia sangvina a glucozei este sub normalul cuprins intre 70 - 110 mg/l 00 ml sange. Consecintele apar la nivelul sistemului nervos central, care este lipsit de rezerve glicogenice, dar care este mare consumator de energie pentru activitatea sa. Se evidentiaza slabirea fortei fizice, pierderea cunostintei ~i chiar instalarea starii de coma.

1. HIPERSEC.RETIA DE:, CLCCO(Hri lCOIZl dell'rlllinfl sindrumul ClIshill),! (tig.tZ..t)

Se caracterizeaza prin:

'! adipotltatca este semnul eel mai constant al bolii. Obrajii, barbia, regiunea submentoniera sunt elemente ce schimba conturul normal al fetei, dandu-i aspectul rotunjit, umflat, de "luna plinii", Gatul se ingroasa, devine cilindric, pare scurtat. Toracele prezinta un panicul adipos, abundent (paniculul adipos interscapular superior formeaza "ceafa de bizon" sau "cocoa~a de dromader"). Abdomenul este destins, voluminos (abdomen de batracian).

In contrast cu intensitatea si topografia adipozitatii sunt membrele pe care nu numai ca nu se depune grasime, dar 0 pierd ~i pe cea proprie ~i apar subtiate. Rezultanta combinatiei dintre trunchiul obez,

, ,

in care parca sunt infipte membrele subtiri ~i acestea,

este aspectul caricatural, dar caracteristic "de cartof pe scobitori. "

2 tegutuentele au striuri de culoare roz-violacee, numite vergeturi.

_~" osteoporotii generalizata,

-f tulburari musculare: este caracteristica diminuarea maselor musculare, uneori adevarata "top ire musculara", ce are ca urmare diminuarea fortei musculare, astenia fizica severa,

101

:J:. t'iJ.I Il&n¥:?i ~1( ~!~; S1 ~j.;, In scad performantele intelectuale (memoria, atentia, concentrarea). Se observa labilitate emotionala, afectiva, depresie.

, , f;1rJ1/tfI1'J}ri jlui/mnil.ftir!1i, "':i1Jf/f~.It1~! • 1 i~JiW:4 Mkll'::ll~

Sindromul androgenitalla copii, ocupa un loc separat prin particularitatile sale. La baiat se instaleaza o pseudopubertate precoce, bolnavul are aspectul unui barbat in miniatura, indesat, serios, in total contrast cu varsta sa cronologica, La fetite, impregnarea cu steroizi duce la 0 pseudopubertate heterosexuala, caracterele sexuale masculine substituindu-se celor feminine.

2. HIPERSECRETIA DE ALDOSTERON determina sindromul Conn.

Se caracterizeaza prin retentie masiva de apa ~i sare, edeme ~i hipertensiune.

3.INSUFICIENTA CORTICOSUPRARENALA

,

CRONICA PRIMARA determina boala lui Addison (fig. 125).

Este consecinta carentei primitive severe ~i cronice a hormonilor produsi de corticosuprarenala ~i

se caracterizeaza prin:

1. pigmentatia tegumentelor (melanodermia) si mucoaselor -pigmentatia bronzata;

2. pierderile de sare ~i apa care duc la astenie neuromusculara (adinamie, oboseala precoce care nu cedeaza la odihna)

3. hipotensiune arteriala;

4. tulburari gastrointestinale (inapetenta, anorexie, greata cu sau rara varsaturi, diaree); 5.

slab ire in greutate : se inregistreaza minusuri de 10-15 kg ca urmare a "topirii tesutului muscular ~i adipos";

6. activitate intelectuala diminuata,

102

J ifH"'O:.)'b.C~{rTI ~ ml PAf~ \ I HQlfiflO~

Insuficienta paratiroidiana, consecinta, de cele mai multe ori a extirparii sau lezarii chirurgicale a paratiroidelor in cursul operatiilor pe tiroida, provoaca tetania care se caracterizeaza prin scaderea ealeemiei si cresterea fosfatemiei.

Scaderea calcemiei permite un or stimuli de intensitate mica, subliminari sa declanseze

un potential de actiune, Astfel ne putem explica prin ce mecanisme creste excitabilitatea neuromusculara in hipocalcemia din insuficienta paratiroidiana, Apar spasme ale musculaturii striate -, sau spasme ale musculaturii netede: contractura muschilor jghiaburilor vertebrale produce curbarea spatelui, corpul sprijinindu-se in cap ~i calcaie iar spasmullaringian poate duce la moartea prin asfixiere.

La copii se soldeaza ~i cu dezvoltarea defectuasa a dintilor si cu intarziere mintala.

-_ ..

-

• oil

..-

~111""'" ._ ..

Ql'lTLl.IIIIL.J! II' ~-ro

rig. t 2S • Bnala llli

-

2. HIPERSECRFTU. DE P\R.\rJHHt\U.N

Produce boala ReJdinghausen avand drept consecinta hiperealeemia care se caracterizeaza

prin urmatoarele: . . . ~ . ~ .

Tulburiirile osoase se manifesta pnn demmerahzan osoase dureroase, deforman ale oaselor,

18 formele severe chiar prin fracturi osoase multiple. .

Tulburiirile museulare constau in hipotonie musculeri, cu astenie pana la adinamie, duren

difuze musculare.

Cresterile calcemiei sunt urmate de depuneri fosfoealciee in tesuturile moi. Se pot evidentia

calc'ifieri de dimensiuni variabile mici, punctiforme pana la adevarati calculi, situati in tiroida, subtegumentari, vasculari in globul ocular ( in conjunctiva, comee, sclera adiacenta comeii). De ll!iemenea cresterile calcemiei due la formarea de calculi urinari.

L Disfum:til Sindrom
A Boala Addison 1 hipersecretie de tiroxinii
B Boala Conn 2 hipersecretie de glucocorticoizi
C Boala Basedow-Graves 3 hipersecretie de aldosteron
D Boala Cushing 4 hiposecretie de aldosteron
E .. Boala Recklinghausen 5 hipersecretie de parathormon
F Tetanie 6 hiposecretie de parathormon
G Sindrom androgenital 7 hipersecretie de sexosteroizi
2. Disfunctii Sindrom
A Nanism hipofizar 1 Hiposecretie de STH
B Diabet insipid 2 Hiposecretie de tiroxinii
C Gu~ii exoftalmicii 3 Hipersecretie de STH
D Acromegalie 4 Hipersecretie de tiroxina
E Mixedem 5 Hiposecretie de ADH
F Gigantism
G Cretinism gusogen 2. Evidentiati aflrmariile corecre: .

a) Acromegalia se caracterizeaza prin cresterea extremitatilor ~i a viscerelor deoarece apare pnn

hipersecretie de ADH la adult. ... .. . ~ b) Diabetul insipid poate aparea ca urmare a intreruperii tractului hipotalamo-hipofizar deoarece exista

o hipersecretie de ADH.

c) In boala B'asedow-Graves are loc protruzia globilor oculari deoarece volumul glandei este crescut.

3. Diabetul insipid sc mnnifcsti'i. priu:

A. Poliurie;

B. Polidipsie;

C. Glucozurie;

D. Hiperglicemie;

E. Tetanie

4. Iriabetul zalur.H- 'it' i_':lradcdh:,ld APoliurie;

B Polifagie;

C Cre~rea tn greutate; D Glucozurie;

E Hiperglicemie

5. Realizati un escu cu lema "Insulina - prindpalHI horuton hipoglh

III m:llnl'ul

A. AcpUllile insulinei in metabolismul glucidic;

B. Disfunctii ale secretiei de insulina;

C. Reglarea secretiei de insulina

~1.

}).1. SISTEM1JL {)SOS

Seheletul: ale.tulre fi rol

.~------------ ~.----------

Sa ne reamintim 1

Scheletul cuprinde peste 200 oase ~i reprezinta suportul morfologic ~i functional al muschilor striati scheletici.

Dupa regiuni, scheletul se clasifica in scheletul capului, al trunchiului ~i eel al membrelor (fig. 126).

I. Schcletul cupului cuprinde:

a) Neurocraniul - adaposteste encefalul fiind format din 8 oase, din care 4 neperechi - frontal, etmoid, sfeno id, occipital ~i 4 perechi - 2 temporale ~i 2 parietale;

b) Viscerocraniul - contine segmentele periferice ale unor analizatori si initiale ale aparatelor digestiv ~i respirator. Este format din 14 oase din care 2 nepereche - vomerul si mandibula ~i 6 pereche - maxilare, palatine, nazale, lacrimale, zigomatice, cornete nazale inferioare.

2. Scheletul trunchiului cuprinde coloana vertebrala, coastele, sternul.

a) Coloana vertebralii este constituita din 33 - 34 vertebre dispuse astfel: 7 cervicale,12 toracale, 5 lombare, 5 sacrale - osul sacrum, 4-5 coccigiene - osul coccis.

o vertebra este alcatuita din: corp vertebral - se articuleaza cu corpul vertebrelor vecine prin discul intervertebral; arc vertebral - cu 3 apofize: una spinoasa (situatii median) si 2 transverse (situate lateral) pe care se prind muschii; gaura vertebralii - totalitatea orificiilor suprapuse formeaza canalul vertebral care adaposteste maduva spinarii.

Prezinta 4 curburi fiziologice dispuse in plan sagital ~i reprezentate de lordoze - cervicala si lombara ~i ciJoze - toracala si sacrala,

b) Coastele sunt in numiir de 12 perechi din care: 7 adevarate (I - VII) - se articuleaza direct cu

stemul prin cartilajul propriu; 3 false (VIII, IX, X) - se articuleazii cu cartilajul celei a 7-a coaste; 2 flotante (XI, XII)- libere.

c) Sternul este un os lat format din corp, manubriu ~i apendice xifoid ce se articuleaza cu

c1aviculele ~i primele 7 perechi de coaste.

3. Scheletul membrelor este constituit din scheletul centurilor si scheletul membrelor

propriu-zise.

Scheletul membrelor superioare cuprinde: centura scapulara fermata din omoplat

(scapula) ~i clavicula ~i membrul superior propriu-zis format din humerus, cubitus (ulna) si radius, oase carpiene - 8, metacarpiene - 5 '

~ifalange -14.

Scheletul membrelor inferioare cuprinde centura pelviana

fermata din douii oase coxale care impreuna cu osul sacrum ~i coccisul alcatuiesc bazinul.

Membrul inferior propriu-zis este format din: femur. tibia si fibula ( peroneul), oasele tarsiene- 7, oasele metatarsiene - 5 ~i falange- 14, la care se adauga rotula (patela) - un os sesamoid aflat in grosimea tendonului rotulian.

Rolul sistemului os os

Sistemul osos indeplineste functii deosebit de importante pentru

viata organismului.

1. Datorita rigiditatii lor, oasele dau corpului forma caracteristica,

ii sus tin greutatea, constituie locuri de insertie pentru muschi.

2. Participa la formarea unor cavitati de protectie pentru adapostirea unor organe vitale (encefalul - in cutia craniana, maduva spinarii - in canalul vertebral, inima, vasele mari, plamanii - in cutia toracica) ..

3. Componenta minerals a oaselor constituie un depozit pentru mentinerea echilibrului

fosfoca1cic.

4. Miiduva rosie din tesutul spongios al epifizelor oaselor lungi, al oaselor late, al oaselor

scurte, etc este organ hematopoietic.

5. In cadrul aparatului locomotor, oasele reprezinta organele pasive ale miscarii.

6. Asigura statiunea bipeds a omului prezentand anumite particularitati (curburi ale coloanei

vertebra1e, cutia toracica si bazinul mai largi, talpa piciorului boltita etc.) Cresterea in lungime si grosime a oaselor

~ , ,

In viata intrauterina, panii in luna a doua, scheletul embrionului este numai schitat ~i format din

tesut conjunctiv de consistenta membranoasa sau cartilaginoasii.

Dupa aceasta data ~i dupa nastere acest tesut sufera procese de osificare (osteogenezd} care

constau din inlocuirea tesutului vechi conjunctiv sau cartilaginos printr-un tesut osos.

Osteogeneza de membrana constd in inlocuirea tesutului conjunctiv fibros in tesut osos. Este caracteristica oaselor boltii craniene, a mandibulei, a corpului clavicu1ei.

Osteogeneza endocondralii constd in inlocuirea tesutului cartilaginos in tesut osos. Este caracteristica oaselor membrelor, vertebrelor, oaselor de la baza craniului. In dezvoltarea unui os se disting doua faze. In prima faza se formeaza tcsut osos, prin inloeulrea ~esutuluj conjimctiv sau cartilaginos si se constituie osul primar. In a doua fazaseptoduc fenomene deremaniere ~i distrugere, adica de modelare a tesutului osos, care dau structura caracteristics osului definitiv, constituindu-se osul secundar. Oasele cresc atat in lungime cat si in latime.

, ~po.mg"lOt J I

" ,

r;:(-" , compul'l

rftor

Cresterea in lungime este mai evidenta la oasele lungi, unde se realizeaza cu ajutorul unor discuri cartilaginoase numite cartilaje de crestere (fig. 127). Ele se afla la limitele dintre diafiza si epifize ~i se mentin pana la varsta de 20 - 24 ani, cand se osifica complet ~i deci cresterea inceteaza, Este un proces de osificare endocondrala,

Cresterea in grosime se face la toate formele de oase, prin periost, care produce in mod continuu osteoblaste, adaugand astfel os nou de la exteriorul spre interiorul osului vechi.

Datorita periostului se pot suda partile rupte ale oaselor ~i se pot face transplanturi de periost (grefe osoase).

Cresterea oaselor depinde de 0 serie de factori endocrini (hormoni hipofizari, tiroidieni, sexuali), vitamine (A, C, D), enzime, pre cum si 0 alimentatie bogata, mai ales in saruri de calciu.

!

- Cutia craniana este mai voluminoasa;

- Coloana vertebrala are patru curburi

fiziologice;

- Bazinul este mai larg;

- Piciorul prezintii boltii.

Scheletul corpului omenesc se aseamana, in general, cu scheletul celorlalte vertebrate, in special cu al mamiferelor superioare. Datoritii trecerii de la statiunea patrupedii la statiunea bipedii, scheletul omului prezintii unele particularitati:

APllC~ Til

,

L ,:\sodaji uotiunlle din edt' doua coloane:

Rrwu,ttJ ale- rJdrdetull4i

A. Cutia cranian4

B. Bazinul

C. Centura scapularA

D. Cutia toracicl

OtlSele cOlflpollellte I. Parietale

2. Stem

3. Coaste

4. Clavicula

5. Omoplat

6. Vertebrele toracice

7. Sacrum

8. Oesele coxale

For",. OIISttlol' lba!"'IJI.

A.~SC~~---------------+~I~.F~m~u~I~~u~m-a----------------~

B. Oase lun81 2. Carpiene; tarsiene

C. Oue late 3. Rotula (patell)

D. Os sesamoid 4. Scapula; frontal

2. Membrul su

A. 32 de oase C. 30 de oase E. 16 oase.

3. Curburilc coloanei In plan sagital sunt:

A. Lordoze B. Cifoze

B 64 de oase D.180ase

C. Scolioze E. Spondiloze.

, , II

A. fn a 4-0. lima de vie.~ u,.tralJterlna

c. in. 11 4-a ·~Ilt.iimans de via{i intrauteri.n8 E. tn luna a 2-a de dezvoltare intrauterinii.

D.Artroze

B. Gdntji eu formareaembrionullli D. DUJla na~tere

S. E\ i(it:"lI!ia!i aflrmutiile corecre:

1. Sistemul osos are functie hematopoetica la adult deoarece tesutul osos al diafizei genereazii elemente figurate.

2. Cresterea in grosime a oaselor se face pe seama pericondrului, deoarece el este tesutul conjunctivovascular care prin zona lui interns (osteogena) produce osteoblaste.

3. In componenta scheletului piciorului intra un numar de 26 de oase deoarece numarul carpienelor este egal cu numiirul tarsienelor.

Artlculatiile reprezinta ansamblul elementelor care unesc Intre ele doua sau mai multe extremitati osoase.

,

Dupa gradul de mobilitate, articulatiile se impart in:

sinartroze, amfiartroze si diartroze.

,

I·· 1 sunt articulatii fixe, imobile in care

,

nu este posibila miscarea, Dupa tesutul care se interpune intre oasele care se articuleaza distingem doua tipuri de sinartroze:

a. Sindezmoze - articulatii in care, intre cele doua oase se interpune tesut fibros - ex. suturile de la oasele craniului (fig. 128).

La nastere, la locul de intalnire a oaselor parietale cu frontalul ~i occipitalul, exista spatii membranoase numite fontanele care servesc la , cresterea dirnensiunilor boltii craniene si dezvoltarea encefalului. Fontanela

, "

posterioara se inchide la 6 luni dupa nastere, iar cea anterioara la doi ani. Mentinerea fontanelelor peste aceasta varsta arata 0 deficients a metabolismului oaselor, fiind un sernn de rahitism.

b. Sincondrozele sunt articulatii in care intre cele doua oase care

,

se articuleaza se interpune 0 lama de tesut cartilaginos - exemplu: simfiza pubiana.

II' sunt articulatii cu mobilitate redusa. La nivelullor intre oasele ce se articuleaza se interpune 0 formatiune fibrocartilaginoasa - ex: discurile intervertebrale care se afla intre doua corpuri vertebrale (fig. 129).

sunt articulatii cu mobilitate mare. in componenta unei diartroze intra urmatoarele elemente (fig. 130):

• fetele articulare ale capetelor osoase ce participa la articulare, care pot fi: sferice (capul humerusului, al femurului); concave (cavitatea glenoida a scalpulei); in forma de mosoras (trohleea humerusului). Ele sunt acoperite de cartilaj articular hialin cu rol in amortizarea presiunii exercitate de greutatea oaselor in timpul miscarilor, Distrugerea cartilajului articular duce la anchiloza,

• capsula articulata - 0 structura de tesut conjunctiv fibros care leaga intre ele capetele osoase ca un manson;

• membrana sinoviala este 0 membrana seroasa ca pleura ~i peritoneul, care captuseste capsula articulara;

• cavitatea articulara este spatiul virtual cuprins intre capetele osoase care se articuleaza ~i capsula articulata;

• lichidul sinovial se afla in cavitatea articulata si are rol de

,

lubrifiant, favorizind alunecarea;

• ligamentele articulare sunt formatiuni fibroase care intaresc articulatia,

-{--3

-1

Cand intre suprafetele oaselor ce se articuleaza exista nepotriviri, apar diferite formatiuni fibrocartilaginoase, pentru a realiza potrivirea fetelor articulare ex. meniscul articular la articulatia genunchiului.

La nivelul unei articulatii mobile sunt posibile urmatoarele tipuri de miscari: - jlexia - extensia (apropiere -Indepartare intre doua segmente alaturate, injurul axului transversal) - fig.131. - abductia - adductia (indepartarea - apropierea fata ~=;;;;;;::===I

de axul median al corpului (fig. 132). rig I.ll.

'''.(l - < "'!f {j.

- pronatia - supinatia (miscarea de rotatie a mainii prin

care policele (degetul mare) se roteste medial, palma privind in jos sau in spate ~i miscarea de rotatie a mainii in care policele se roteste lateral, palma privind in sus sau in fata.

Articulatia temporo-mandibulara este unica diartroza a craniului. Are rol in masticatie, vorbire, mimica,

Retineti I

, .

• Pentru a indeplini functia de locomotie ,i de sustinere a corpului, oasele se leag! intre ele in diferite moduri. Legatura intre doua oase vecine se numeste articulatie sau incheietur!.

APllC~ Til

1. Asoclat] notiunilc din cele doua culoaue:

1'IpJI1 deutklLlatJe Es.eapIe
I. Suturile dintre oasele parietale
2. ArticuJatia umIrului
A. AIti!;:uJatii me 3. Articulatia cotului
8. Articula.tii StttIIimobile 4. ArticuJatiile dintre vertebre
C. ArticulDJil Dlbile S. ArticuJatia temporo - mandibularl
6. Articulatia gemmchiului
7. Simfizapubiaoi 2. Asoctati tlpurlle de miscar] ell expticattile corespunzatuare:

I. Miprea de rotatie a miinii co palma in sus

2. Miprea de rotatie a miinii co palma injos

3. Apropierea fBtI de axul median 4.lndepitlaiea fiIti de axul median

S. Apropiere injurul axuIui transversal 6. DepIrtare injurul axuIui tnmsvasal

A.~ B,. Adductm C. SUpina\ia D·Pronatia

E. Flexill

F. Extcmsie

1, Pen.ru ca «ascle y' P' I. P\l~t"1 Iutvn 'II rn hk, .Ill Id,l ascmanate ell nile sisterue \k 1',lr)"h, '< 1\1(t, , I' pr. 1 It ! vuim pu 1" .1 d,' sprijin (S) -rt'P,,- ~('Ilta[k artier lltl' f .rta al'ti \:.1 If) rep (,NIl'P\ I d, muschi ~i rez stenia (R) reprc. -: r .It:l d '(li .c. (l' ( \.111 I ~ i ~ ;'P!lI' PIIl!l edt' trc i catcgor., ,I. p:'irgltii! Apcl in ~i la nouun It. studiate la fl,le,1 4.Art· -ul . le wnl'il

1. Se mai numesc articulatii sinoviale

2. Contin lichid sinovial

F

n

3. Au cavitate articulara

4. Permit miscari de pronatie-supinatie

D 2 S1 STT: ~P' rL·~'fl· J."':':'{-Vf n )\ip

, ., ~ - ,."- .' A..../';!;', iL_, ' .,4 J. .. _- ,.."J .. j l_~.jL."u:. .,1_\,+

MUfChii .cheletiei. Principalele grupe.Tipuri de contractii

,

Sa ne reamintim !

,T(lt,lli1atea niuschilor care ian parte la alcatuirea organismului forrneaza sistemul muscular. t; ni l muschi sunt legati de scheler ~t se numcsc muschi scheletici. iar altii se gasesc in nerctii

organelor interne ~I "e numesc muschii organelor interne sau viscerali . .

-Frontal

Musch Ii um<'irulul Dettoid----

Triceps brahial

Muschll bra!ulul Biceps brahlal

Muschll antebra)ului

GsstrocnemieniJ

soleari Tncepsurat

Micul palmar

Muschii scheletici formeaza peste 40% din greutatea corpului uman. Numarul muschilor

scheletici este de peste 500 ~i au forma diferita: lungi, lati, scurti, circulari.

Se grupeaza dupa regiuni in: muschii capului, gatului, trunchiului, membrelor (fig. 134). l.Mu~chii capului sunt reprezentati de :

a. Muschii mimicii (cutanafl): frontal, occipital si cei grupati in jurul orificiilor nazale, orbitale, auditive. Au rol in determinarea diferitelor expresii ale fetei, deoarece unul din capetele lor se prinde depiele.

b. Muschii masticatori: maseteri, temporali, pterigoidieni, suprahioidieni. Intervin in actul masticatiei;

,

c. Muschii limbii;

,

d. Muschi! extrinseci ai globilor oculari (4 drepti ~i 2 oblici).

2. Muschil gatului: pielosul gdtului, sternocleidomastoidieni, hioidieni. Au rol in miscarile capului: inclinare, rotatie.etc.

3. Muschii trunchiului sunt reprezentati de:

, '

a. Muschii spatelui ~i ai cefei: trapezi si dorsali dispusi in plan superficial ~i muschii santurilor

intervertebrale dispusi in plan profund. Mentin pozitia verticals a capului, a coloanei vertebrale, ridica si apropie scapulele (omoplatii);

b. Muschi: toracelui: pectorali, dintati, intercostali; diafragmul - separa cavitate a toracica de cea abdominala. Au rol, in principal, in respiratie;

c. Mu~chii abdomenului: drepti abdominali, oblici externi, oblici interni.

Determina cresterea presiunii intraabdominale permitand declansarea unor acte fiziologice: expiratia, mictiunea, defecatia ~i prin tonicitatea lor, contribuie la fixarea organelor abdominale.

4. Muschii membrelor sunt reprezentati de muschii membrelor superioare ~i ai membrelor inferioare.

Muschii membrelor superioare sunt grupati in: muschii umarului - deltoidul; muschii bratului - biceps brahial- anterior ~i triceps brahial - posterior; muschil antebratulul: flexori si extensori ai degetelor ~i pronatori si supinatori ai antebratului; muschii miiinii:

Muschii membrelor inferioare sunt grupati in: muschii articukuiei coxo-femurale - fesieri; muschii coapsei : croitor si cvadriceps femural- superficial ~i adductori - in profunzime pe fata anterioara ~i biceps femural- pe fata posterioara; muschii gambei: triceps sural alcatuit din muschii gemeni - gastrocnemieni (medial si lateral) si muschiul solear; extensori ai degetelor, flexori ai piciorului, pronatori ai piciorului - ridica marginea externa si coboara marginea interna a piciorului;flexori ai degetelor, extensori ai piciorului, sup ina tori ai piciorului - ridica marginea interna si coboara marginea extema a piciorului; muschii plantei (labei piciorului) - flexori si extensori ai degetelor.

l . ttp

Muschii sunt organele active ale miscarii asigurand tonusul, postura, echilibrul, mimic a si miscarile voluntare. Pentru a indeplini aceste functii, ei prezinta urmatoarele proprietati: excitabilitate, extensibilitate, elasticitate ~i contractilitate.

Contractilitatea este, in fond, singura proprietate specifica muschilor, Ea consta, in general, in scurtarea muschiului atunci cdnd asupra lui actioneaza un excitant si in transformarea energiei chimice potentiale in lucru mecanic, cu ajutorul pdrghiilor osoase.

In fiziologie, prin contractie musculara, nu se intelege obligatoriu scurtarea muschiului, ci producerea unei tensiuni interne. De aceea contractiile musculare pot fi de doua feluri:

Contractiile izometrice se caracterizeaza prin:

- muschiul nu-si scurteaza dimensiunile ci se modifica numai starea de tensiune a muschiului;

, , ,

1 10

- intreaga cantitate de energie este transformata in caldura:

,

- sunt caracteristice musculaturii posturale care asigura statiunea verticala a corpului Contractiile izotonice: ' .

,

- muschiul se scurteaza ~i produce miscarea;

- tensiunea ramane aceeasi:

, '

- aceste contractii realizeaza lucru mecanic si produc diferite forme de miscare·

- sunt caracteristice majoritatii muschilor membrelor, ' ,

Studiul contractiei musculare se face cu ajutorul unui aparat special numit miograf. Miograful este alcatuit dintr-un sistem de parghii care sunt in legatura cu un muschi pregatit pen~Aexp':rienta ~i cu un ac inscriitor, ce se miscape suprafata unei hartn infasurata pe cilindrul miografului (fig. 141). Prin excitarea muschiului cu 0 sursa de curent electric, acesta se contracta si apoi se relaxeaza, iar acul inscriitor lasa pe hartie 0 curba reprezentand contractia muschiului. S-a obtinut 0

miogramajfig.l Sc). " ,

Contractiile musculare sunt de doua feluri: contractii Qif! 115. i\liol.:r~lii

simple si contractii fuzionate (tetanos complet, tetanos - --l

incomplet si tonus muscular).

. ~ Contractia simpla sau secusa musculara se obtine daca se aplica muschiului 0 singura excitatie

izolata. "

~aliza~d 0 ~ecusa m~scula~a se constata ca muschiul nu intra in contractie in momentul in care a~tlOne~za e~cltantul, Cl numai dupa un anumit timp. Acest timp a fost denumit perioadii de latenta. D~pa perioada de latenta urmeaza contractia muschiului care este prezentata printr-o curba ascendenta - perioada de =r-»: Dupa ce a ajuns la contractia maxima, muschiul incepe sa se relaxeze, ceea ce este reprezentat pnn curba descendents - perioada de relaxare (fig. 136).

~ontracpile sustinute =fuzionate

. In org~nism ~uAau loc in mod normal contractii simple (secuse) ci contractii fuzionate sau sustmute, reahzate prm msumarea secuselor, determinate de 0 succesiune rapids -''in salve"- de excitatii

nervoase. '

Exista urmatoarele tipuri de contractii fuzionate: tetanosul muscular si tonusul muscular.

Tetanosul muscular '

Dad excitantul actioneaza asupra I ~

muschiului la intervale mai scurte decat durata '*

secusei musculare, muschiul nu se mai relaxeaza -

, ,

ci ramane intr-o stare de contractie sustinuta numita tetanos muscular. Dupa frec~enta excitantului, tetanosul este de doua feluri: complet ~i incomplet.

Tetanos complet

- frecventa stimuli lor este mare, ei repetandu-se inainte ca muschiul sa fi ajuns la contractia maxima, astfel ca acesta nu mai are timp sa se relaxeze, iar platoul cuprins intre ramura Fig. 1.\6 • Secusasi tetanus ascendenta si descendents a miogramei este neted.

Tetanos incomplet

- platoul miogramei este zimtat deoarece intervalul dintre doua excitatii este mai mare astfel ci fiecare noua excitatie intervine in faza cand relaxarea a inceput. In contractiil~ tetanice sunt mobilizate

aproape toate unitatile motorii. '

q t t t

Secusa

tttttttt tttttttttt

Tetanos Timp(m/s)

incomplet Tetanos complet

I I I

Tonusul muscular

Dupa ce actiunea stimulului inceteaza, muschiul se relaxeaza ~i intra in repaus. In conditiile normale din organism, muschii primesc permanent salve de impulsuri nervoase - de slaba intensitate - de la centrii nervosi, chiar cand se afla in repaus, mobilizandu-se in acest fel un numar restrans de unitati motorii.

Tonusul muscular prezinta urmatoarele caracteristici:

-reprezinta stare a permanenta de tensiune a unui muschi in repaus;

-este rezultatul unor impulsuri succesive, care stimuleaza altemativ fibre le musculare;

-impulsurile provin de la motoneuronii medulari;

- este controlat de centrii nervosi superiori (scade in timpul sornnului si se intensifica la solicitari

corticale putemice); - are rol in:

• termoreglare;

• contribuie in mentinerea tonusului posturaltmentinerea pozitiei statice a corpului, fixarea

articulatiilor);

• influenteaza mimica (expresia fetei);

• inlesneste declansarea contractiilor musculare (muschiul fiind usor contractat, desavarsirea contractiei se realizeaza mai repede).

Retineti !

.. '\ Iuschii sunt organe active ale miscarilor, Ei determina fie miscarile de ansamblu ale corpului, fie miscari ale unor segmente ale acestuia. Tot muschii sunt aceia care mentin corpul intr-o anumita pozitie,

Tl,purl de f;.(JnincJf! C'RramriJticJ
A. Contractii izotonice I. Aplicarea unor impulsuri repetate, succesive ,i de duratl, cu frecventA
redusl.
B. Contractii izometrice 2. Aplicarea unor impulsuri repetate, succesive ,i de duratA, cu frecventA
mare.
C. Contractie simplA - secusl 3. Aplicarea 1U1ui stimul unic.
D. Tetanos im:.oruplet 4. MufCruuJ se .SCW'te~, dartcnsiulle9. din interior r!mAne constantA.
E. Tetanos complet S. Sunt caracteristice mUfChiior me.mbtelor.
6. Realizeazllucru mecanic finalizat cu diverse forme de ~oare.
7. MUl;lchiuJ nu-gi modificldlmensiunilC', dar tensiunea din interiorcrcite.
8. S1U1t caracteristice mwculaturlipomu-ale. 1. Fusiform! A. Bicepsul femural
2. Circular! B. Marele dorsal
3. Triunghiular! C. Diafragma
4. Cupo18 D. Orbicularul buzelor
S. Patrulatera E. Deltoidul I ~. I II ., t ! I ;., p'~ 'r,lt·ljn,"'!~'·ld

1 1 2

! ;, prezinta 0 portiune centrals, musculara, mai voluminoasa, numita corpul muschiului ~i doua extremitati de culoare alba sidefie, numite tendoane (la muschiul lung) ~i aponevroze (la muschii lati, scurti). Unul din tendoane se ins era pe osul fix ~i se numeste originea muschiului, iar celalalt se prinde pe osul mobil ~i se numeste insertia muschiului. Muschiul este invelit in

" 'i'

intregime de 0 membrana conjunctiva numita

fascie musculara. Sub fascie, injurul corpului muscular se afla epimisium, 0 lama de tesut conjunctiv din care se desprind septuri conjunctive - perimisium care patrund in corpul muschiului invelind fasciculele acestuia. Din perimisium se desprind teci fme de tesut conjunctiv - endomisium care patrund in fasciculul muscular si invelesc fiecare fibra musculara (fig. 137).

4. h, jdt'lliiali atlrmatiile corccte:

1. Muschii membrelor realizeaza contractii izotonice cu producere de lucru mecanic, deoarece se scurteaza,

2. Muschii mimicii se numesc muschi cutanati deoarece se prind cu un capat de piele.

3. Toate contractiile voluntare ale muschilor din organism sunt tetanosuri ~i nu sec use deoarece comanda voluntara se transmite la muschi cu frecventa mare.

5. 'Ionusul muscular:

A. Creste in timpul sornnului

B. Creste la stimuli corticali puternici

C. lntervine in termoreglare

D. Influenteaza mimica

E. Este sub controlul nervos involuntar.

6. Contrnctiile tzometrice:

A. Realizeaza lucru mecanic

B. Sunt caracteristice musculaturii piciorului

C. Determine scurtarea muschiului

D. Muschiul nu i~i scurteaza dimensiunile

E. Sunt caracteristice musculaturii posturale.

Structura fi fizlologia Ilbrei musculare*

musculare striate

I 13

I nrr \:a.!.i a mn~cl:tiului este de doua tipuri:

1. somatica - senzitiva - reprezentata de dendritele neuronilor din ganglionii spinali si ganglionul

r '

Gasser de pe traseul nervului trigemen (fibre aferente ce pornesc de la proprioceptori musculari);

- motorie - reprezentata de axoni ai motoneuronilor somatici a si a din coarnele anterioare ale

~'';' . maduvei si di~ nucleii somatomotori ai

,

trunchiului cerebral- formand placa motorie.

Sistem T (sistem tubul'8'!.r_-4"'~d transversal)

Reticulul

Disc intunecat anizotrop DT(A) Disc clar izotrop DC(I)

Amintiti-va componentele unei sinapse neuromusculare (placa motorie).

l___ _

2. vegetatlva - pentru vasele sanguine ce vascularizeaza muschiul.

,

[ nit area, oS tn.u:h(fr aJii 'a m u ~ ~.hiu lui este jibra musculard striata, celula de forma cilindrica, alungita, cu lungimea cuprimsa intre tl 1 mm - 10 (J2) cm ~i diametrul 10 - 100 J.1 IJ (fig. 138).

Fibra musculara striata prezinta urmat~arele caracteristici structurale:

- sarcolema - subtire;

,

- sarcoplasma - purina;

- nuclei - numerosi, dispusi periferic.

In sarcoplasma se intalnesc:

- organite comune reprezentate de: mitocondrii - numeroase, dispuse in retea in jurul miofibrilelor; reticul endoplasmatic bogat, cu rol in eaptarea ~i eliberarea Ca2+; retea de canalicule - longitudinale si transversale care incercuiesc miofibrilele ~i au rol in transmiterea rapida a impulsului de contractie de la sarcolema la miofibrile; ribozomi liberi,etc.

- organite specifice - miofibrile - aparatul contractil al fibrei reprezentate de miofilamente subtiri de actina (30001 miofibrila) si miofilamente groase de miozina (1500/miofibrila);

- incluziuni ergastice reprezentate de glicogen, grasimi, mioglo6ina.

Ca proprietati se caracterizeaza prin - contractii voluntare, viteza de contractie mare si durata a contractiei mica.

,

Unitatea functlonala a muschiului este reprezentata de unitatea motorie-un moto-

, ,

neuron impreuna cu fibrele musculare pe care le deserveste

(fig. 139).

a) 3-6 fibre - in muschii ce realizeaza miscari fine;

, ,

b) sute de fibre- in mu~chii ce realizeaza miscari

grosiere.

a. Excitabilitatea - capacitatea muschiului de a

,

raspunde la actiunea unor stimuli (fizici, chimici, electrici). In repaus sarcolema fibrei musculare este polarizata electric,

potentia lui de membrana fiind de 80 - 100 m V. Durata de propagare a undei de depolarizare de-a Iungul fibrei este de 2-5 ms la viteza de 12 mls.

b. Elasticitatea - proprietatea muschiului de a se intinde ~i comprima, sub actiunea unei forte externe ~i de a reveni la starea initiala, dupa ce forta a incetat,

c. Contractilitatea - proprietate specifica muschiului manifestandu-se ca 0 reactie fata de excitanti. Se realizeaza astfel:

- Stimulul natural care provoaca contractiile musculaturii striate, este impulsul nervos; _ - acesta determina descarcarea in spatiul sinaptic a cuantelor de acetilcolina;

- mediatorul chimic provoaca 0 depolarizare locala a sarcolemei fibrei musculare, datorita cresterii influxului de Na-;

,

- cand depolarizarea atinge un anumit nivel, se declanseaza un potential de actiune, care se

propaga in toate directiile de-a lungul sarcolemei fibrei musculare, cu 0 viteza de 30 mls;

_ propagarea potentialului de actiune de la nivelul sacolemei catre miofibrile se face prin membranele sistemului tubular ~i ale reticulului endoplasmatic neted.

In reoous Unla Z

.~

..... --. -,.'

BenziA

it ~emT

Reticul

sarcoplasmatic

REPREZENTAREA FENOMENELOR CE AV LO€ iN ClJRSUL PROCESELQR DE EXCITATlb~ SJ REL\~;\B.E

In repaus, ionii de Ca" (reprezentati cu puncte) se ami in cistemele reticulului sarcoplasmatic.

Potentialul de actiune determina:

- eliberarea de Ca2+ care difuzeaza catre miofibrile;

- legarea miozinei de actina;

- se formeaza actomiozina care hidrolizeaza ATP :

ATP ADP + HlO 4 + ENERGIE

- sub actiunea energiei se produce glisarea filamentelor de actina

printre cele de miozina;

- se apropie membranele "Z";

- se diminueaza lungimea discului clar;

- are loc contractia (se scurteaza fibra musculara);

- reticulul sarcoplasmatic reacumuleaza rapid Ca2+ scazand concentratia acestuia din jurul miofibrilelor, proces ce se realizeaza cu consum de energie obtinuta prin hidroliza altei molecule ATP;

- se desface legatura dintre actina ~i miozina;

- muschiul se relaxeaza,

Urmariti schema urmatoare ~i identificati principalele procese energetice din muschil

SCHEMA PROCESELOR ENERGETICE iN MllSCHI

- ~

ATP-ul este necesar atat pentru contractie cat si pentru relaxarea musculara, De aceea pe

masura ce este hidrolizat, el trebuie sa se refaca. .

II

=-------

r;.;:;;'1 hidroliza ~ ~

~ ~+~+® ...... pentrucontractie

refacere • ~

[!£J rei :kk1. ®-+ pentru refaceraa ATP

I GLUCOZA I . ""bOI.~~. J) -+' pentru refacerea PC

------------------------------------

I GLUCOZA

-'

se catabolizeaza

_ in prezenta 0,1 AEROB

Glucoza

(Tn hipoxie)

4/5 _ ajung. Tn ficlt unde Ie tranlforml Tn glucozl (glucogenezl h.plticl)

1/5 _ I. oxldelzl plnl II produli finali, .lib.rlnd

• n.rgia n.calarl transformlrii calor 4/5 de acid lactic

Tn glucozl

sufici.ntl p.ntru sinteza a 38 ATP

< int.n .. a} allgura contractia in .forturi

d. ICUrta durata

< puternica b} aligura contractia in eforturi

IUltinute

c) in eforturi mult prea putemice aportul de 02 nu satisface nevoile energetice ~i atunci catabolizarea glucozei se face anaerob. Prin acumularea acidului lactic in muschi, apare febra musculara care se rnanifesta prin scaderea fortei musculare ~i a preciziei miscarilor.

Evldentlerea proprletatllor muschllor

Pentru aprecierea proprietatilor muschiului scheletic se poate folosi muschiul gastrocnemian recoltat de la 0 broasca dupa ce aceasta a fost in prealabil spinalizata (spinalizare - distrugerea miiduvei spinarit prin introducerea unui ac de seringii in canalul rahidiany.

1. Miisurarea elasticitiuii unui muschi

Izolati muschiul gastrocnemian de broasca si agatati-l cu unul dintre capete de carligul unui suport, De celalalt capat atarnati un taler pentru greutati. In dreptul acestui capat fixati 0 rigla gradata ~i notati diviziunea unde se aflA capatul,

Puneti greutati de 50 gr. pe taler ~i notati intr-un grafic, pe ordonata milimetrii cu care se intinde muschiul ~i pe abscisa valoarea greutatilor,

Alungirea nu este direct proportionala cu greutatile puse pe taler (fig. 141). 2. Evidentierea excitabilitiitii museulare

Folositi un muschi gastrocnemian de broasca prelevat cu 2-3 zile inainte ~i tinut la frigider(pentru a fi distruse astfel structurile nervoase). Excitati intai nervul ~i apoi muschiul, Raspunsul se va obtine numai la excitarea directa a muschiului.

I 16

Care este explicatia?

3. Actiunee antagonista a unor tnuschi

Distrugeti nevraxul unei broaste ~i lndepartati tegumentul de pe membrul posterior ales pentru experiment.

Excitati Intai muschiul gastrocnemian; se produce extensia acestuia.

Excitati apoi muschiul situat pe partea anterioara; se produce flexia piciorului. Cum actioneaza cei doi muschi?

4. Evidentierea tetanosului fiziologie

Excitati un muschi gastrocnemian de broasca cu un curent de frecventa mica.Veti obtine un numar egal de secuse. Daca mariti frecventa, relaxarea se intrerupe si muschiul se contracta; astfel starile de contractie alterneaza cu stari de relaxare. Daca cresteti si mai mult frecventa . excitatiilor, muschiul ramane in stare' d~ contractie,

. . .

nemaiavand loc relaxarea.

Ce fel de tetanos se obtine in primul caz? Dar in al doilea caz? 5. lnregistrarea unei see use

Folositi 0 instalatie pentru inregistrarea contractiilor musculare (miograf) asemanatoare celei din imaginea de mai jos, lucrand tot pe 0 broasca. Obtineti miograma.

Descrieti fazele inscrise pe curba care reprezinta secusa.

.. l\! isearea, insusire de baza a organismelor vii, este datorata proprietatii muschilor de a se eontraeta . " ,\1 ~sehii din peretii organelor interne, datorita aeeleiasi proprietati, asigura aetivitatea motorie a

" "

aeestora.

~ Oasele, organe pasive ale miscarii, impreuna eu muschii inserati pe ele, formeaza 0 unitate functionala - aparatulloeomotor.

APt!C~ Til

I, Illna IlWSi,U qri:jJ:~! Iwl !ll'm,'llolxl'it' car:lr!, ri,dfi,

A. Este 0 celula alungita ( de la 1 mm 10 - 15 mm);

B. Sareolema este inconjurata la exterior de endomisium;

C. Fibrele extrafusale au nueleul situat periferie;

D. Fibrele intrafusale (modifieate) au portiunea centrala necontractila;

E. Prezinta retea de eanalieule longitudinale ~i transversale.

2. Mccanisme!e hiochimic« ale contractiei musculare SHilL ('U 1\ I'\(,fpli(':

A.ATP ~ADP+H3P04 +E;

B. GLUCOZA ~ ACID LACTIC +E;

C. GLUCOZA + O2 ~ H20 + CO2 + E;

D. GLUCOZA + O2 ~ ACID LACTIC + E;

E. PC ~ C+H3P04 +E;

3. Completatl prepozltllle lacunare:

Unitatea structural a a muschiului este ...... iar unitatea motorie (functionala) este reprezentata de ...... .in muschii ee realizeaza miscari fine si., ...... in muschii ee realizeaza miscari grosiere.

1 17

Notlunl elementare de illiena ,I patoloille a aparatulul loeomotor

Aparatullocomotor, format din sistemul osos, articulatii ~i sistemul muscular are rolul de a asigura pozitiile ~i miscarile corpului atat in ansamblu cat ~i ale diferitelor sale segmente, in raport cu necesitatile de activitate sau de repaus.

Masurile de igiena ale aparatului locomotor urmaresc ca:

- oasele sii fie bine mineralizate pentru a avea rezistenta necesara atat a solicitarilor statice cat si a celor de miscare;

, ,

- scheletul sii aiba 0 conformatie si 0 dezvoltare normala;

, ,

- articulatiile sii permita efectuarea miscarilor posibile in mod normal;

- muschii sii fie dezvoltati normal ~i sii asigure forta necesitata de toate solicitarile aparatului

locomotor cu 0 cat mai mica oboseala;

Factorii cu potential vatamator asupra aparatului locomotor suntjizici, chimici, biologici.

J' actori] fizici

- Aplicarea unor presiuni bruste si intense, prin loviri, taieri, intepaturi, produc traumatisme mecanice (rani, luxatii, fracturi etc.);

- Microclimatul nefavorabil, umiditate crescuta, aerul rece favorizeaza aparitia de artroze, spondiloze, reumatism, iar aerul cald ~i radiatiile calorice produc dureri musculare datorate evaporarii apei ~i pierderii de sare prin transpiratie;

- Trepidatiile, vibratiile puternice ale unor aparate vibratile ( ciocane pneumatice, scule cu vibratii continue) genereaza distrugeri de tesut osos, tulburari de irigatii sanguine;

- Radiatiile ionizate, radiatiile X generate de instalatii radiologice, precum ~i radiatiile radioactive produc distrugeri de tesut osos.

Factorii chnnici

Anumite sub stante toxice, vaporii de plumb, oxizii de mangan, pesticidele due la anumite intoxicatii, iar in cazuri grave acestea sunt urmate de paraliziii ale muschilor,

Factorii hiologid

Numerosi germeni microbieni ~i virotici pot provoca suferinte ale aparatului locomotor sub forma de inflamatii articulare (artrite) inflamatii ale tesuturilor din jurul articulatiilor, ale invelisurilor oaselor (periostrite) ale muschilor (miozite) sau duc la reumatismul cardio-articular. Unele organe ale corpului, ca de exemplu, amigdalele infectate, cariile dentare, pot reprezenta adevarate "focare de infectie" din care sii se raspandeasca microbi spre inima si articulatii.

Aportul insuficient de calciu ~i fosfor din alimentatie, lipsa vitaminei D3,( care regleaza absorbtia calciului din intestin si depunerea de saruri in oase), ca ~i tulburarii ale secretiilor endocrine ale glandelor hipofiza ~i paratiroide pot determina de atat cresteri exagerate ale oaselor (gigantism) sau dimpotriva intarzieri de crestere (nanism).

I. Deforruartle aparatului locomotor se datoreaza suprasolicitarii acestuia in timpul unor activitati, in cazul folosirii unor utilaje sau a unui mobiliernecorespunzator purtarea unilaterala a unor greutati (de pilda a ghiozdanului), activitatile ind:!up.g!lte in pozitia in picioare inciiltiiminte stramtii etc.

Cifoza - este accentuarea curburii toracale a coloanei vertebrale datorita tinutei incorecte a corpului timp indelungat. De exemphi,1a persoanele care muncesc stand in pozitia aplecata (mineri, gradinari, cizmari, ceasomicari, ciclisti etc.).

1 18

Scolioza - este devierea laterala a coloanei vertebrale, curbura principals este de obicei toracica.

Datorita pozitiei incorecte (de exemplu statuI in banca tinand un umar mai ridicat si altul mai coborat) deasupra ~i dedesubtul curburii toracice apar curburi de compensatie, cu scopul de a stabili echilibrul trunchiului. Se intalneste in generalla adolescenti.

Tratamentul preventiv consta in supravegherea copilului in timpul scrisului, in combaterea atitudinilor vicioase in banca sau cand sta in picioare, cat si in gimnastica,

Lordoza - este 0 deviere a coloanei vertebrale datorita pozitiilor incorecte care pot duce la exagerarea concavitatii lombare.

Picior plat - deformare datorita statului in picioare timp indelungat ~i a folosirii unei incaltiiminte necorespunzatoare.f in timpul cresterii oaselor nu se formeaza bolta piciorului, iar contactul piciorului se face pe toata talpa).

2. Fractura consta in intreruperea traumatica a continuitatii unui os. Cauza este traumatismul.

Mecanismul este diferit, dupa cum traumatismul actioneaza direct asupra oaselor superficiale acoperite numai de piele sau dupa ce a zdrobit parti moi, sau indirect cand fractura se produce la distanta de locul de aplicare a fortei (caderile pe umar - se rupe clavicula). De asemenea fractura poate fi in~hisa daca pielea este nevatamata, iar daca pielea este ranita ~i focarul de fractura comunica cu extenorul, fractura este deschisa.In acest caz fractura este grava existand si pericolul infectiei. Se manifests prin: durere vie, echimoza, deformarea regiunii, scurtarea regiunii, impotenta functionala, Se impune control de specialitate cu luarea masurilor in cauza,

3. E nrorsa este 0 leziune traumatica, consecinta unei miscari fortate intr-o articulatie, cu intinderea sau ruperea ligamentelor. Primul simptom este durerea, uneori foarte vie ~i care se exagereaza la cea mai mica miscare. La cateva ore apare un edem important al regiunii care se deformeaza. La 1- 2 zile apar echimo~e (van~tai) care tradeaza 0 hemoragie profunda (echimoza tardiva), Miscarile in articulatie sunt foarte dureroase si bolnavul nu mai poate utiliza membrul respectiv, cea mai frecventa

, ,

entorsa este tibiotarsiana (la glezna),

4. L usa ua este deplasarea persistenta a unei suprafete articulare, ca urmare a unui traumatism (luxatie traumatica) sau a unor leziuni osteoligamentare datorate unui proces infectios, mai ales tuberculos (luxatie patologica) sau din nastere (luxatie congenitala), Luxatiile traumatice sunt mai frecvente la articulatiile cele mai mobile (umar, cot) si se datoresc caderii pe articulatie sau pe un os in raport cu articulatia (de exemplu, in caderile pe cot se poate produce luxatia umarului). Durerea apare imediat, se amplifica palpare ~i la miscare, se calmeaza in repaos. Articulatia se deformeaza, membrul se lungestc sau se scurteaza, miscarile active sunt extrem de reduse. Luxatia se poate insoti si de fracturi. Dintre luxatiile congenitale, luxatia coxo- femurala este frecventa,

~. Boli rcumatisrnale. Reumatismul se refera in general ca fiind orice imbolnavire a articulatiilor, Desi manifestarile reumatice prezinta numeroase caractere comune, totusi, deosebirile care exista intre ele sunt de cea mai mare importanta, atat din punct de vedere al diagnosticului cat ~i din punct de vedere al tratamentului. Asadar in practica medicala se diferentiaza urmatoarele boli reumatismale.

1. Reumatismul inflamator (artrita) este legat de 0 infectie cunoscuta;

2. Reumatismul cronic degenerativ (artroza);

3. Poliartrita cronies evolutiva;

4. Spondilita anchilopoetica;

5. Reumatismul articular acut.

Dintre toate formele bolii reumatismale, reumatismul articular acut este eel mai important, datorita marii lui extinderi la copii ~i adolescenti ~i faptul ca poate imbolnavi inima. Originea acestei boli este datorata streptococului hemolitic din grupulA, care in anumite conditii favorizante (in special

1 10

------------------------------------------------

la copii in anotimpurile reci ~i umede), poate da nastere unui reumatism cronic. EI apare In urma infectiei amigdalelor cu acest streptococ, care da nastere la 0 angina.

Dupa 7- 21 zile de la infectia rinofaringiana survine atacul de reumatism manifestat prin febra, transpiratii, fiisoane, ameteli, varsaturi. Apar inflamatii ale articulatiilor mari (genunchi, glezne, coate). Inflamatia incheieturii, roseata si durerea dureaza cateva zile ~i inceteaza de la sine pentru a se muta la alte articulatii.

6. 0 (> I. u I' ,este scaderea capacitatii functionale a muschilor, Oboseala musculara

apare in momentul in care activitatea fizica nu este organizata, nu se face gradat, cu aplicarea masurilor de adaptare in mediul de activitate (rnasuri ergonomice).

Datorita slabei dezvoltari a muschilor, copiii obosesc mai u~or dedit adultii si de acest fapt trebuie sa se tina seama atunci cand acestora li se cer eforturi fizice. Oboseala musculara se caracterizeaza prin dureri musculare ~i scaderea fortei musculare. Trebuie respectate cateva reguli de igiena:

- tratarea la timp a bolilor endocrine care ar influenta negativ dezvoltarea muschilor; evitarea

sedentarismului prin exercitii fizice efectuate rational, plimbari in aer liber, sport organizat etc. - ingerarea de alimente adecvate varstei ~i efortului;

- respectarea cu strictete a ore lor de somn.

Forta musculara

,

Actiunea diverselor grupe musculare provoaca fie mentinerea unei atitudini, a unei posturi ~i atunci travaliul produs este static, fie realizarea unei miscari, ~i atunci travaliul este dinamic. Indiferent de natura statica sau dinamica a travaliului muscular, aceasta se exercita cu 0 anumita forta.

, ,

Cum efectul contractiei musculare se traduce prin travaliul mecanic, forta musculara, chiar

izolata de parghia osoasa asupra careia actioneaza ar putea fi, eel putin teoretic, masurata. Practic aceasta determinare intampina 0 serie de dificultati, deoarece caracteristicile morfofunctionale ale muschiului de la care se porneste pentru aflarea travaliului mecanic nu pot fi integrate, in totalitatea lor, in diversele formule matematice propuse.

Forta musculara depinde de:

- cantitatea de fibre musculare;

-lungimea fibrelor musculare.

Pentru determinarea fortei musculare se apeleaza la 0 formula de calcul in care se iau in

consideratie si cantitatea de fibre (sectiunea fiziologica) si lungimea fibrelor.

. r pt rll CI ..

Se produc datorita unei contractii musculare care depaseste limita de elasticitate a rnuschiului, lara insa a se produce leziuni anatomice (intinderea) sau prin contractia musculara violenta cu modificari anatomice complete sau incomplete (ruptura).

Intinderea se caracterizeaza clinic prin durere localizata, urmata uneori de aparitia unei echimoze.

Se vindeca in general prin repaus de 3-7 zile.

Rupturile musculare pot fi complete sau incomplete. in general se intalnesc la sportivi (gimnasti, alpinisti, etc.).

Se caracterizeaza prin durere locala violenta, echimoza, in cazuri grave apar varsaturile ~i colapsul. Tratamentul consta in general in repaus, iar in cazurile grave se impune tratamentul chirurgical.

U m "'D' !' - sunt afectari, slabiri ale fortei muschilor, Acestea pot fi conditionate genetic, endocrin (in hipertiroidie etc), toxic (alcoolism), medicamentos (tratament cu corticosteroizi, penicilina etc.), afectiuni neoplazice. Miastenia este un sindrom gray caracterizat prin slabirea fortei rnuschilor globilor oculari, cat ~i a musculaturii faciale ~i faringiene. Acestea dau aspectul unui zambet particular (zambetul miastenic) cu ridicarea buzelor tara a deschide gura. Apar tulburari de deglutitie (bolnavul se Ineaca, aspira Ii chide in trahee, regurgitatie nazala), voce slaba si vorbire deficitara, gura permanent deschisa (mandibula atamand), uneori bolnavul i~i sustine cu mana mandibula si chiar extremitatea cefalica,

120

Alimentele sunt substante pe care organismul Ie ia din mediul inconjurator si care, pe langa faptul ca furnizeaza energia necesara functionarii organismului, au ro1 in formarea tesuturilor noi, in refacerea tesuturilor uzate, dar si in formarea unor substante cu rol functional (hormoni, enzime).

Alim~ntele se pot ~Iasifica: l.dupa roJuJ pe care iJ au in organism; 2.dupa origine; 3.dupa compozitie cbimice: 1. Dupt: roJuJ pe care iJ au in organism, alimentele se grupeazain:

a. Alimente energetice - glucidele ~i lipidele - cu rol in fumizarea energiei necesare organismului;

b. Alimentele structurale - plastice - proteinele - cu rol in formarea de celule noi in procesul de crestere a organismului si in eel de refacere a tesururilor distruse prin functionare.

2. Dupii origine, ali mente Ie se grupeaza in:

a. Alimente de origine vegetalii -fructe, legume, produse cerealiere, uleiuri vegetale etc.

b. A lim en te de origine animalii - came, grasime animala, oua, lapte;

c. Alimente de origine mineralii -apa, sarea, etc.

3. Dupe compozitie chimice; ali mente Ie se grupeaza in:

a. Substante anorganice: apa ~i stautile minerale.

. -
Mineralul Rol in organism ~ N ecesarzilnic Aliment
I' Calciu (Ca) - in formarea oaselor ~i dintilor 800 mg Lactate, branza, legume
- in contractia si relaxarea musculara
i - in transmiterea nervoasa
- in hemostaza
Fosfor (P) - in formarea oaselor si dintilor 800 mg Came, peste, oua
I - in sinteza ATP, PC i
Fier (Fe) - constituent al hemoglobinei 10 mg Oua, came, frunze verzi
I Magneziu (Mg) - in activarea enzimelor 350 mg Seminte, frunze verzi
Sodiu (Na) - in echilibrul acido-bazic 2500 mg Sare
Carne, laQ_te, fructe
Potasiu (K) - functionarea neuronilor 2500 mg
l lod - constituent al hormonilor tiroidieni 0,14mg Peste oceanic,nuci, scoici
-= cascaval unt

cartofi morcovi

VVV

~ proteine lipide

Apa este 0 substanta alimentara care intervine in to ate procesele chimice din organism, inc1usiv in digestie. Nu este aliment energetic sau nutritiv. Cantitatea necesara de apa variaza cu starea organismului, cu varsta ~i conditiile externe in care se desfasoara

activitatea sa (In medie 2V24 ore). '

Sdrurile minerale. Nu au valoare energetica sau nutritiva, Ele sunt lnsa absolut necesare organismului.

b. Substantele organice care intra in compozitia alimentelor

suntglucidele, lipidele, proteinele (fig. 142; 143) Glucidele

- sunt substante predominant energetice;

- zilnic sunt necesare 300- 800 g (reprezinta 50-

60 % din dieta);

- alimente foarte bogate in glucide sunt produsele zaharoase (zaharul, mierea);

- alimentele de origine vegetal a (grau, porumb, orez, fasole, mazare, mere, pere, ceapa, varza, cartofi) su~t m~i bogate in glucide decat alimentele de origine animala (lapte, ficat, urda);

- cea mai mare parte din glucide1e organismului sunt luate sub forma de amidon.

Lipidele

paine lasole uscoto
U
nuci mere
glucide sCiruri minerole - ~unt substante predominant energetice;

- necesarul zilnic de lipide este de aproximativ 80

g-160g;

- alime~tele bogate in lipide sunt: untul, slanina, carnea de pore, alunele, nucile, semintele de

floarea soarelui. '

Proteinele

. - sun~ su?stante alimentare care au rol plastic (structural), desi au si rol functional ~1 chiar energetic;

- necesarul zilnic de proteine este de 60 - 80 g;

- alimentele bog ate in proteine sunt: soia, lintea, fasolea, mazarea,

carnea de curcan, pastrama de oaie, branza de oi, ouale, Vitaminele

Nu au rol nutritiv ~i energetic dar sunt substante cu rol de biocatalizatori

importante in procesele de crestere a organismului.' ,

Se clasifica pe baza solubilitatii in doua grupe:

a. vitamine liposolubile - solubile in grasimi (A, D, E, K);

b. vitamine hidrosolubile - solubile in apa (B, C, P, etc).

Pen~ evi~ent!erea compozitiei chimice a alimentelor urmariti imaginea din fig. 143 ~l realizati urmatoarele experiente:

I. Evidenfierea proteinelor din Iapte ,

• Pun~i intr~un r«ipi~l de stiehl ccantitate oarecare de lajne, L,ij,s8tJ-1 dtev8 ore, dupa care mdepartBtJ partea de. deasu_Prll.Lapu:le ramas amesteeati-l ell C8teva piOiituri de IJmliie ~i apoi filtrati-l. in fittruJ d~ blirtie nbn!ne 0 cantitate solid! cu aspect branzos,pestc eare, dupa cea~ PIIS-O inLNID all vas. adiugaJJ 0 prclitwi de

acid 8Z0tiC (fig. J44). -

Ce observati?

II Evidenfieraea glucidelor din lapte

• In eprubeta 1 turnati 5 ml din solutiile Fehling I ~i Il.in eprubeta 2 turnati 5 ml din substanta de filtrare (din eperienta anterioara) ~i Iml de solutie Fehling din eprubeta 1, dupa care eprubeta 2 se incalzeste (fig. 145). Ce observati?

III. Evidenfierea lipidelor din lapte

• Puneti putin lapte pe 0 sticla de ceas ~i amestecati-l cu 0 cantitate dubla de apa. Analizati la microscop 0 picatura din acest amestec!.

• Pe marginea sticlei de ceas puneti in glicerina 0 picatura din solutia de Sudan I1I.Cu 0 hattie de filtru se aduce substanta coloranta sub lamela, Priviti din nou la microscop! .

• Laptele filtrat in prima experienta amestecati-l cu solutia de Sudan III in glicerina, Agitati vasul dupa care tl lasati cateva ore in repaus.

Ce se observa in fiecare caz?

Alimentele nu pot fi folosite in organism in starea in care se gasesc in natura. Este necesara transformarea lor. Numai apa, sarurile minerale ~i vitaminele sunt utilizate in forma sub care au fost introduse in organism. In rest, glucidele (zaharurile) lipidele (grasimile) ~i proteinele sufera transformari de-a lungul tubului digestiv. Urmarind fig.146 vepi recunoaste principalele componente ale sistemului digestiv la om ~i yeti descoperi transformarile alimentelor la nivelul fiecarui segment in parte.

Toate transformarile mecanice.fizice si chimice pe care le suferd alimentele in tubul digestiv, pentru a Ie face capabile sa strabatd mucoasa acestuia si sa ajungd in sdnge si limfii, poartd numele de digestie.

Cum transformarile alimentelor privesc atat starea lor fizica cat si cea chimica, se poate vorbi despre 0 digestie mecanica, 0 digestie fizica ~i 0 digestie chimicd a alimentelor.

Digestia mecanicd consta in divizarea si sfaramarea alimentelor solide si semisolide. Acest act poarta numele de masticatie si este realizat cu ajutorul dintilor, muschilor masticatori, mandibulei ~i limbii.

Digestia fizica consta in inmuierea alimentelor iar apoi dizolvarea substantelor hidrosolubile ~i emulsionarea grasimilor, Digestia chimicd este realizata de actiunea fermentilor

, ,

digestivi care transforms substantele alimentare complexe,

insolubile, in substante solubile cu molecule mici si absorbabile, in nutrimente.

Sucurile digestive sunt produsele de secretie ale glandelor tubului digestiv dar si a glandelor anexe ale acestuia. Ele contribuie la transformarea fizica si chimica a alimentelor. In aceasta

,

transformare, sucurile digestive actioneaza prin componentele lor, in special apa si fermentii digestivi (enzime digestive).

Enzimele digestive sunt componentele principale ale sucurilor digestive. Ele sunt sub stante organice proteice (biocatlizatori) care au actiune specifica, adica actioneaza numai asupra anumitor substante.

Unii fermenti digestivi sunt produsi de celulele glandelor digestive sub forma inactiva ~i sunt activati numai in prezenta anumitor substante si intr-un me diu cu 0 anumita reactie.'

, , ,

Tinand seama ca in alimente exista trei categorii de sub stante organice complexe -glucide, lipide, proteine, enzimele digestive specifice se grupeaza ~i ele in trei categorii:

-I

r f-ig. 146, Componenrele sisternului digesti\'

__________________________________________________________ ~133

- enzime amilolitice sau glicolitice care actioneaza asupra glucidelor complexe ~i le transforms in monozaharide (glucoza, fructoza, galactoza);

- enzime lipolitice care descompun grasimile in glicerina ~i acizi grasi;

- enzime proteolitice care transforma proteinele in ammoactzi;

Toate aceste transformari chimice pe care le sufera alimentele in diferite segmente ale tubului digestiv, se fac prin hidroliza - cu participarea apei.

PUC~ Til

f

L Observ ati imagint'<! diu fig, lei]

"'( ninpozi~b (!limit;) a i1IlnlC'n!tior'"

) i:\ iden p,j! i:

1. Alimentele bogate in proteine

2. Alimentele cu rol energetic

3. Alimente ce contin saruri minerale

4. Alimentele complete

2, IOilir attl\ila~ilt: III.gani,mulm !H;cnihl uH'r!4ir. \en,~arlJ! de uH:rgit ,,( HI :.!anhmului ~r t'~Pt iud III \.til';_H"it.l\:utru .:it h ihlh i~qrnL:ihi,

"-'1·· " .. " .. n-j,{~ ht!¥etl ~

, .

• Digestia nu se face dintr-o data, ci treptat, pe masura inaintarii alimentelor din cavitatea bucala spre intestin. Constituentii alimentari nu sunt direct asimilabili din

,

cauza diferentei structurii lor fizico - chimice fata de

, ,

constituentii proprii organismului. De aceea ei sunt supusi actiunii digestive.

Hhi~nuitii. UI! adult art' Ill" nit, til' apro\inwth .. le 20!lf),2500 <'aloribL Tinand cont ca 1 g de glucide elibereaza 4,1 calorii, 1 g de proteine elibereaza 4,1 calorii, ~i 1 g de lipide elibereaza 9,3 calorii, calculati-ve ratia alimentara zilnica,

ii~~st1a b'ulCala, gastriei, intestinali

DIGESTIA BUCAL'\

Cuprinde totalitatea transformarilor mecanice, fizice ~i chimice ale alimentelor la nivelul cavitatii bucale. Timpul scurt cat stau alimentele ingerate in cavitatea bucala, este suficient pentru prelucrarea lor prin masticatie, impregnare cu saliva ~i chiar actiunea un or enzime din saliva.

• Hu ,,!i( rfia este un proces mecanic care consta in triturarea alimentelor solide ~i semisolide ingerate, in fragmente mici, urmata de imbibarea lor cu saliva. La actul masticatiei participa muschii masticatori (fig. 147), mandibula, limba.

• Secretia su! ira rii Saliva este produsul de secretie a celor trei perechi de glande salivare mari -parotide, sublinguale ~i submandibulare - (fig. 148) dar ~i a celor mici

124

raspandite in mucoasa bucala.Este un lichid incolor, cu pH slab acid (6 - 7) ce contine:

- sub stante anorganice - apa -99,5 % si saruri minerale; ,

- sub stante organice - lizozim, mucina si enzime.

Lizozimul este 0 substanta cu actiune bactericida si careia i se atribuie efecte de protectie a mucoasei. Mucina este 0 proteina complexa cu rol de liant al alimentelor mestecate, favorizand formarea bolului alimentar si deglutitia (inghitirea bolurilor).

Enzimele. Saliva contine 0 singura enzima - amilaza sallvara sau ptialina, care hidrolizeaza amidonul preparat pana la dextrine si maltoza.

Pentru a pune in evidenta rolul amilazei in digestia amidonului procedati astfel, folosind: solutie de

amidon fiert 1 %, solutie de iod iodurat 1 %0, 3 eprubete. '

I Efectuatl Observatl Concluzia
EprubetaI: Apare culoarea albastra Datorita iodurii de
-1 ml solutie amidon, amidon
-I - 2 picaturi iod iodurat
La 10 min, culoarea A luat nastere
Eprubeta II: albastra vireaza in amilodextrina
-I ml solutie amidon, I albastru-violet
-1 - 2 picaturi iod iodurat,
-0,5 ml saliva La 15 min, culoarea A luat nastere
tf albastru-violet devine eritrodextrina
Temp. 37°C violet-roz
J La 30 min, culoarea A luat nastere
violet-roz dispare, solutia acrodextrina
fiind incolora
Eprubeta III I, Dupa 30 min., cu Prin scindarea amiclonulul
-1 ml solutie amidon, amestecul incolor din au luat nastere, pe llingll
-I - 2 picaturi iod iodurat, eprubeta se poate efectua dextrine, ~i molecule de
-0,5 ml saliva o reactie de recunoastere a maltoza cu proprietati
glucide lor reducatoare. reducatoare In orice etapa, prin fierberea continutului eprubetei, progresia reactiilor de hidroliza a amidonului

,

poate fi intrerupta, ca 0 consecinta a inactivarii amilazei. Astfel, daca fierbem amestecul de culoare albastru-violet culoarea dispare, iar dupa rae ire apare din nou rara sa se mai modifice, indiferent de intervalul de timp. Experienta dernonstreaza termolabilitatea enzimei.

in urma acestor transformari:

Boluri alimentare

rnasticatie

Alimentele ingerate in cavitatea bucala

impregnare cu saliva

Deglutitia (inghitirea) consta in totalitatea proceselor care asigura transportul bolurilor alimentare din cavitatea bucala in stomac; se realizeaza in trei timpi: bucaI. faringiao. esofagian (fig. 149).

Rolul sarurilor biliare in solubilizarea acizilor grasi se evidentiaza astfel:

Reprezinta totalitatea transformarilor-alimentelor in stomac fiind rezultatul activitii(ii secretorii ~i

motorii a acestuia.

Activitatea secretorie consta irrsccretia sucului gastric, produs de glandele gastrice.

Acesta este un li chid incolor, limpede sau user opalescent cu pH foarte acid-2,5-5, ce contine: -substante anorganice - apa 99% , HCl si siituri minerale - cloruri, fosfati.etc.

-substante organice - enzime si mucus. _ "

HCl - activeaza enzimele proteolitice din sucul gastric ~i creeaza un mediu optim pentru actiunea acestora, are actiune bactericida ~i stimuleaza evacuarea gastrica

Mucusul-apara celulele gastrice de activitatea HCl si a pepsinei.

Enzimele sunt: proteolitice - pepsinogenul inactiv devine pepsina activa, labfermentul, gelatinaza

~i lipolitice -lipaza gastricii. .

Activitatea motorie. Motilitatea gastrica.este asigurata de doua tipuri de contractii: totiice ~i peristeltice (unde ce se propaga de la cardia la pilor).

Miscsrile tonice: pe masura ce alimentele se acumuleaza in stomac, tonusul scade si capacitatea stomacului se mareste din ce in ce mai mult; pe masura ce stomacul se goleste, tonusul creste ~i contactul alimentelor cu mucoasa este astfel asigurat tot timpul.

Misciirile peristaltice constau din unde de contractie si relaxare. Undele se propaga in acelasi sens, de la cardia spre pilor, asigurand inaintarea alimentelor.

Ambele tipuri ale miscarii asigura in acelasi timp imbibarea alimentelor cu sucul gastric. In urma acestor transformari:

Se pun in eprubeta Se observa Concluzie
Eprubeta 1 Acidul sulfuric produce hidroliza
-5 ml solutie de sapun Aparitia unui precipitat acizilor grasi din sapun, care se depun
-3- 4 picaturi H2S04 1 %0 sub forma de precipitat,
Eprubeta 2 Sarurile biliare formeaza cu acizii grasi
-5 ml solutie de sapun Precipitatul dispare agregate macromoleculare solubile.
-3- 4 picaturi H2 S04 1 %0
-2 - 3 ml solutie saruri biliare Secretia pancreaticii: sucul pancreatic este produsul de secretie al pancreasului exocrin - fiind un lichid incolor, clar, cu pH

a

alcalin (8). Contine:

- substante anorganice: apa 98,5%, anioni de HCO 3 care confera pH-ul alcalin sucului pancreatic neutralizand aciditatea chimului gastric; - sub stante organice - enzime - proteolitice - tripsinogen, chemotripsinogen, carboxipeptidaze si elastaza; lipolitice--Upaza ~i amilolitice-amilaza pancreaticii.

Secretia intestinelii. Glandele din mucoasa duodenala secreta un lichid bogat in mucus si

, ,

bicarbonat. Nu s-a dovedit secretia unui sue intestinal care sa contina enzime hidrolitice. Enzimele

, ,

sunt prezente la nivelul polului apical al enterocitelor unde se afla microvilii ("marginea in perie") ~i sunt reprezentate prin enzime proteolitice (peptidaze) amilolitice (dizaharidaze) si lipolitice (lipaza).

Activitatea motorie

Motilitatea intestinului subtire este asigurata de musculatura neteda din peretele sau care prezinta trei tipuri de contractii: tonice.peristaltice ~i desegmentare.

Miscarile peristaltice sunt rniscari de transport ale masei alimentare care apar in portiunea initiala ~i se propaga spre portiunea terminals a intestinului (fig. 151).

Mi~ciirile de segmentare constau in contractii inelare care apar la intervale regulate, de-a lungul intestinului, apoi se relaxeaza ~i apar alte contractii circulare la mijlocul segmentelor dintre contractiile precedente. Aceste miscari deplaseaza alternativ (in "suveica") continutul intestinal, realizand un amestec mai bun cu

,

secretiile digestive ~i favorizeaza astfel contactul cu suprafata mucoasei (fig. 152).

In urma acestor transformari:

Chim gastric (pasta acida)

Activitate secretorie

Boluri alimentare

Activitafe motorio

Presupune transformari ale alimentelor datorita activitatii secretorii si motorii a intestinului. Activitatea secretorie consta in secretia bilietii, pencteetics, intestinalii.

Secretia biliara: bila sau fierea este produsul de secretie (lichid galben - bila hepatica) al celulelor hepatice (hepatocite). Este secretata permanent si, intre mese, se colecteaza in vezica biliara unde prin reabsorbtia apei, se concentreaza devenind un lichid verde (bila colecistica), de unde este eliminata in duo den in timpul digestiei Are pH-ul alcalin (7 - 8), gust amar si contine:

- pigmenti biliari: bilirubina ~i biliverdina (produsi de degradare a hemoglobinei);

- saruri biliare care provin din degradarea colestetolului. Cea mai mare parte a sarurilor biliare

se resorb si intra in circuitul hepato - entero - hepatic. - _"

Nu contine enzime, partea activa a bilei constituind-o sarurile biliare care determina emulsionarea grasimilor - favorizand digestia lor, activeaza lipazele si formeaza cu lipidele micelii hidrosolubile putand fi astfel absorbite din intestin.

Pentru a putea observa rolul sarurilor biliare in emulsionarea grasimilor procedati astfel: (fig.150)

Pentru a putea observa rolul sarurilor biliare in emulsionarea grasimilor procedapi astfel: (fig. 150)

...

Chil intestinal (lichid laptos)

Chimul gastric (pasta acida)

Activitate secretorie (bila, suc pancreatic, suc intestinal) Activitate motorie

- - - -
Se pun in eprubeta Se observa Concluzie
Eprubeta 1 Imediat dupa agitare untdeIemnui se Cele doua lichide nu se amesteca,
-1 mi untdelemn amesteca cu apa, dupa care se vor
-1 ml apa ."
separa
- se agita
Eprubeta 2 Untdelemnul apare fragmentat intr-o Sarurile biliare scad tensiunea
-I ml untdelemn multitudine de picaturi mici care superficiala de la suprafata
-1 ml solutie saruri biliare raman ca atare (emulsie). untdelemnuIui, acesta
- se agita fragmentandu-se in picaturi mici. eti !

• 1 liberarea nutrimentelor din alimente ~i pregatirea lor spre a putea fi absorbite, se realizeaza prin activitati fiziologice complexe determinate de procesele secretorii ~i motorii ce se realizeaza la cele trei nivele: cavitate bucala, stomac, intestin subtire.

a) cantitatea medie de apa secretata intr-o ora

b) care este efectul sarurilor biliare

c) care sunt pigmentii biliari

A a.24,37

b. micsorarea tensiunii superficiale

c. bilirubina

C. a. 0,585 1

b. mareste tensiunea superficiala

c. biliverdina

B. a. 585 ml

b. efect bactericid

c. mioglobina

D. nici 0 varianta nu este corecta,

SeeretU dilettlve Subltl1!1e componente I'
1. Saliva A. HC1, pepsins, mucus, apa ,
2. Sucul gastric B. Amilaza. mucina, lizozim
3. Sucu1 pancreatic C. Lipaza, peptidaze, dizaharidoze
4. Bila o HCO"" enzime II
.. ~ Sucul intestinal E. Pigmenti, acizi, colesterol

.! S.ecretD dlgelUve pH.ul
1. Saliva A. 2,S - 5 .1
2. Sucul gastric B.6-7
3. Suc pancreatic C.7-8
4. Bila 08 Tlpurt de enzlme Eumple
A. proteolitice I. peptidase 2. dizaharidaze
3. tripsina 4. chemotripsina
B. amilolitice 5. elastaza 6. amilaza
7. lipaza 8. pepsina
C lipolitice 9.1abfennent 10. gelatinaza , 3. Evid, i'<!.Ili ',;11 rna It! ",;:<:le:

1. Sucul intestinal contine mucus ~i bicarbonati deoarece enzimele sale degradeaza lipidele pin! la

acizii grasi ~i glicerol.

2. Bila colecistica este de culoare verde, deoarece contine pigmenti biliari bogati in enzime lipolitice.

3. Sucul pancreatic contine toate tipurile de enzime: proteolitice, amilolitice, lipolitice, insulin! ~i glucagon deoarece pancreasul contine acini ~i insule Langerhans.

A contin lipaze

B. actioneaza la un pH optim de 2,5-5

C. contin pepsins ~i tripsina

D. con tin peste 90% apa

E. sunt lichide incolore

1. HCI din sucul are actiune ... , activeaza enzimele ... , stimuleaza gastrica,

2. Bila nu contine Partea activa a bilei 0 constituie .

Glucidele (zaharurile) sunt substante organice temare alcatuite din carbon, oxigen, hidrogen. Exista urmatoarele tipuri de glucide:

- monozaharide: pentoze Cs -riboza; hexoze C6- glucoza, fructoza, galactoza, manoza;

- dizaharide: maltoza, lactoza, zaharoza;

- polizaharide: amidonul si celuloza la plante; glicogenulla organismele animale.

in sucurile digestive se g~sesc urmatoarele enzime glicolitice: amilaza salivaraiptialina) - in saliva; amilaza pancreatica - in sucul pancreatic; dizaharidazele - in sucul intestinal.

Glucidele din alimente sufera transformari chimice la nivelul cavitatii bucale si a intestinului

, ,

PI6ESTIA 8UCAli-- - -_- 1

subtire a~a cum este evidentiat in imagine a din fig. 153.

OLIGOZ,. .. "RioE.

DizAMAAiDI

NJ,RI:iI"a 6LUCOZA+ 6Luc:ozA GLUCOIA+ FRUCTozA GLUCOZA+UUCTOZA

i'; Digl·,tia (:himir<l a gluddtl.lllr

~====================~

128 13g

Proteinele sunt substante cuatemare formate din carbon, hidrogen, oxigen, azot; unele mai contin fosfor ~i sulf. Unitatile elementare de constructie a proteinelor sunt aminoacizii.

Enzimele proteolitice sunt reprezentate de: pepsina, labferment, gelatinaza -In sucul gastric; tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaze, elastaza -in sucul pancreatic; peptidazele -in sucul intestinal.

Proteinele sufera transformari chimice sub actiunea enzimelor proteolitice la nivelul stomacului ~i intestinului subtire (fig. 154).

[' ,.".1-

g. TlPU -C"LISUMO%£

C pePTONE

PEPTIDE QUOOPIPTIOI

(oi, TI", '''u)

Lipidele sau grasimile sunt sub stante temare alcatuite ca ~i glucidele din carbon, oxigen, hidrogen. Spre deosebire de glucide acestea contin mai mult hidrogen ~i mai putin oxigen. Unele lipide contin si fosfor.

Lipidele constituie un grup heterogen de substante organice. Ele sunt reprezentate de trigliceride (grasimi neutre), fosfolipide si cole sterol.

Din punct de vedere chimic, lipidele simple (trigliceridele, colesterolul) sunt esteri ai acizilor grasi (cu lant lung de atomi de carbon) cu alcooli superiori, eel mai frecvent cu glicerol sau glicerina.

Sucurile digestive contin urmatoarele enzime lipolitice:lipaza gastric a -in sucul gastric; lipaza pancreatica - In sucul pancreatic; lipaza intestinala -In sucul intestinal.

Enzimele lipolitice actioneaza asupra lipidelor la nivel gastric ~i intestinal, fapt ilustrat In imagine a din fig. 155.

DIG~STlA I:.ASTRICA

;ItlIIMi J..MUL"ONATI urn, MltoA. ovA

GllCERINA (GllCERQL)

-c ACIZI GRA~I GllCE RINA (GLICEROL)

In urma tuturor transformarilor, ca rezultat final al digestiei se ajunge la urmatoarea situatie: - glucidele sunt degradate pana la glucoza;

- proteinele sunt de gradate pana la aminoacizi ;

lipidele sunt d~g!adate p~a la acizi ~ra.~i ~i glicerina.

A1imente simple

, maltazA

glLiclde

amilazA

proteine

rot&aze proteaze

lipazA

=====---j

1. Rolul amilazei salivare este de .

2. HCl stimuleaza transformarea pepsinogenului in .

3. Sarurile biliare , .. grasimile

:. I

A. Activeaza chemotripsinogenul

B. Actioneaza asupra proteinelor

C. Provine din tripsinogen sub actiunea elastazei

D. Degradeaza oligopeptidele pana la aminoacizi

E. Este prezenta atat in suscul gastric cat ~i in sucul pancreatic

A. Pepsina

B. Tripsina

C. Lipaza

Di Amilaza E. Gelatinaza

i\l>odali J.W~il1ll;h dill edt' chua coll):"m.

Tipuri de substante organice

Enzime specifice

1. Tripsina

2. Lipam

3. Chcmotripsina

4. Labferm.entul 5.Pepsin.a

6. Carboxipeptirlaze

7. Dizabaridoze

8. Peptidau

9. Biastua

A. ProteiDe

B. Glucide

C. Lipide

Enzime

I. Oligopeptidelor

2. CurinogOllDlw

3. Pcptonea

4. Dizaharidelor S. AlbUlJJOl.Clor

6. Protlinelor tibrilarc

a. QlaUaz:a

b.. labfetmtntul c. rripsina

d, carboxipeptidazclc fl.ela!1:aza

Enzime Sue dige:sdv
L zabarou Lsali91
b. prialliIa 2. sucgub'k
e. mahar.a: '""""' 3 int....ri ... !lI,
• ilK:
0. tripsioa 4. bill
-( lipaza 5.lUC--tic S.I runsfornuirile chiiuicc ;lIt aluucnrelur sunt realizate sul: actiuuea a uumeroasc Sf \ ariatt' ('1l1.iIlW:

A. Realizati clasificarea enzimelor in functie de natura substantelor degradate;

B. Bnumerati enzimele ce actioneaza la nivel intestinal.

C. Prezentati transformarile proteinelor de-a lungul tubului digestiv.

Absotbtie este procesul prin care substantele alimentare cu molecule mici, solubile, sttiib«: peretii tubului digestiv, ttectind in siinge ~i limfii.

mal mica;

b) activ - cu consum de energie, impotriva gradientului de concentratie; energia este furnizata de ATP.

c) prin vezicule de pinocitozii la nivelul membranei enterocitelor - proteinele.

Absorbtia se realizeaza pe doua cai (fig. 158): sangvina r,

si limfatica. l======-=-- ....... ==,-------.--"~

,

Sa fie reommhm !

Ab s o r b t i a anumitor constituenti

,

se poate realiza la nivelul stomacului (apa, cloruri, alcooli, CO2) sau la nivelul colonului (apa, electroliti), Absorbtia are 0 intensitate mare In intestinul subtire, de aceea lichidul care trece prin orificiul ileocecal este practic lipsit de sub stante nutritive. Intestinul subtire este sediul absorbtiei pentru ca absorbtia este favorizata la acest nivel de 0 serie de factori (fig. 157)

• Suprafata mare de absorbtie determinata de mucoasa intestinala care formeaza cute transversale numite valvule conivente pe care se afla vilozitatile intestinale - aproximativ 5 milioane - pe toata mucoasa si care dau

,

acesteia un aspect catifelat;

• Distanta pe care 0 au de strabatut substantele absorbite este foarte mica, la acest nivel epiteliul tubului digestiv este unistratificat - cilindric, ale carui celule - enterocite - prezinta la polul apical microvili formand un "platou striat";

• Reteaua vasculara de la nivelul vilozitatilor este foarte bogata', iar printr-o un mecanism reflex cantitatea de sange din aceasta retea creste in cursul perioadelor digestive; • Fibrele musculare netede de la nivelul vilozitatilor determina activitatile contractile ale acestora inlesnind tranzitul substantelor absorbite;

Absorbtia intestinala se realizeaza prin urmatoarele mecanisme:

a) pasiv - rara consum de energie , prin difuziune ~i osmoza ; substantele tree din lumenul intestinal - de la 0 concentratie mai mare, in sange sau in limfa - la 0 concentratie

Epiteliu cilindric

unistratificat

Retea capilara

inferioarll

subtire

.~! REJA ACTIVITATEA

. (ii~~.P&~ U "SJ- •.

r - IC(I"U~ I:>J ttL _,_.

I't~~~ lo(IM ..

_ _J ,

~~B·~~!E

,'-

PR.lt.i CAP1LAREl'E.

SAN(,v1.NE 7\0,1 vENA PORTA

A8S0Aa!lA. DE PROTEI"E PAIN PI"ocrTOZA

a M£C:A)jllMt ACliVE

LA P01UL ~LJMINAL.(lfIUL) .H Ct\.UL~1 01"1 I"IUCOAS.l l .. ns.TIN"'~A (5PA.f ~U"'tNUL TUBUL.UI t!IGE5TIY I

U .... '\.!i· ... I.40.U.1: tlPli III I

LA NOU-NASCUT

iN PR1MEL.E 36 ORE DUPA NAPEQE

b I MICANIIJIIII PAil'''' E

L. ... POlUl BAZAL

AI,. C~L.ULf;i MLJCO"5Ej 11lTf.';,lINAH

LA 5UGAR ANTICORPlf DIN COLOSTRUl MAr.RN if"R,il'; 5uP-:' \

I' U

Absorbtia glucidelor (jig. 159)

Glucide

Mecanlsmul a/JS()rb el

Pentoze Riboza

, ·Pasiv. in singe

• cu un trans ortor comun cu Na

Proteine

Mecanismul absorbtiei

Aminoacizi

-Activ - in sange

-Prin vezicule de pinocitoza

Glucoza -Activ - in singe

Hexoze Fructoza • cu consum de energie

Galactoza fumizata de A TP

Manoza

Absorbtia proteinelor (jig. 160)

Aeizii grasi, vitaminele liposolubile, monoglieeridele, fosfolipidele ~i eolesterolul tree din lumenul intestinului euplate cu sarurile biliare sub forma de mieelii hidrosolubile.

Proteine

Absorbtia lipidelor (jig. 161)

Glicerol -Pasiv - in singe

Acizi gra . cu lan, scurt - -Pasiv - in sAnge

Acizi grati cu lant lung -Pasiv - in limfa sub forma de chilomicroni

Absorbtia electrolitilor

, ,

Electroliti Mecanismele absorbtiei
Na+ . • Aetiv- in intestinul subtire si in colon,
cr antrenand absorbtia pasiva a c1orului;
Caz+- • Activ - la nivelul duodenului, in prezenta
vitaminei D;
- • Pasiv - in restul intestinului;
Fe:l+ • Activ - in jejun si ileon, stimulat de
vitamina C. Absorbtia apei

Se realizeaza pasiv, prin osmoza, ill raport cu absorbtia si'irurilor minerale ~i a electrolitilor; la nivelul mucoasei gastrointestinale

• bsorbtia intestinala

,

presupune trecerea substantelor nutritive din

,

lumenul intestinal prin bariera intestinala reprezentati'i de polul apical al enterocitului si apoi de membrana bazala a acestuia de unde ajung in sange sau limfa .

I. I' ill,'111illll alllma';! f"II~:I!"

1. Fierul se absoarbe activ la nivelul duodenului, deoarece absorbtia acestuia este stimulati'i de vitamina D.

2. In sangele portal se afla glicerol ~i acizi grasi cu lantul scurt, deoarece acizii grasi se absorb sub forma de trigliceride in limfa.

11

.L.;p.ide Mecanismul absorb rl

A. Se absorb prin limfa

B. Contin trigliceridele asociate cu fosfolipide ~i colesterol

C. Contin proteine

D. Contin colesterol

,

E.

Se absorb cu ajutorul sarurilor biliare in prezenta calciului.

in .

2. Principala parte a tubului digestiv la nivelul careia se realizeaza absorbtia este

.......... deoareee mucoasa acestuia este diferentiata in .

3. Absorbtia Na' este cuplata eu eea a .

~. \\()nali !lotitlllih~ dill celc i . HI'I.'I

Lqi II! ill, ,I'll;

Absorbtia apei se realizeaza

1.

pnn

Mecanisme de absorbtie

Substan e di erate absorbabile

A. Mecanism pasiv

---- _ .. _-_.

1. Riboza

2. Glucoza

3. Glicerolul

4. Fe2+

5. Na+ 6.Cr

7. Vitamina C

8. Vitamina K

9. Proteine

10. Aminoacizi

B. Mecanism activ

C. Prin vezicule de pinocitoza

135

Fla:iQlo8ia intestinulg.i IIros

Produsii digestiei din intestinul subtire inc neabsorbiti si alimentele partial sau deloc de gradate ajunse in intestinul gros sunt supuse urmatoarelor activitati:

La nivelul intestinului gros (fig. 162) se absorb 2 -3 1/ zi apa si saruri minerale (Na-, Cl), Structura mucoasei colonului, nu permite absorbtia unor principii alimentari nedigerati ~i neabsorbiti la acest nivel. Aceste sub stante sunt supuse actiunii florei bacteriene.

l Are loc in prima parte

a intestinului gros, datorita florei bacteriene aerobe, fermata in principal din Bacillus coli si Bacillus lactici. Aceste bacteri produc degradari ale unor produsi intermediari (dextrine, dizaharide) ori finali (glucoza, fructoza etc.) Prin procesul de fermentatie iau nastere 0 serie de acizi organici (lactic, butiric) ~i gaze CO2, CH4) produsi care vor fi eliminati, 0 importanta deosebita are faptul ca aceasta flora de fermentatie sintetizeaza ~i unele vitamine indispensabile din complexul B ~i vitamina K.

Se desfasoara in partea a doua a colonului transvers descendent ~i in colonul sigmoid, prin actiunea florei bacteriene anaerobe asupra compusilor proteici nedigerati, determinand decarboxilarea acestora. Rezulta amine (histamina, tiramina, putresceina, cadaverina) indol, scatol, amoniac, care se resorb ~i ajung in ficat, unde sunt detoxificati.

, t consta in producerea de mucus, cu rol in formarea ~i progresia materiilor

fecale de-a lungul colonului. Colonul secreta ~i potasiu.

a colonului consta in contractii segmentare, stationare (la nivelul colonului proximal) care favorizeazareabsorbtia apei. In colonul distal activitatea motorie este mai intensa, constituita din miscari segmentare ~i unde peristaltice rare, cu efect propulsiv. Contractiile "in masa" sunt rare dar puternice. Sunt prezente pe colonul descendent ~i sigmoid ~i au efect propulsiv de la colon spre rect.

Materiile fecale rezultate in urma acestor procese contin 90% resturi alimentare ~i 10 % mucus, epitelii descuamate, leucocite, corpuri ale bacteriilor de fermentatie si putrefactie. Din cei 400-500 ml de chil intestinal se formeaza zilnic 150 - 200 g de materii fecale.

Este un act reflex prin care materiile fecale sunt eliminate din rect la exterior. Acest act este coordonat de centrii medulari si este controlat cortical. In conditiile obisnuite rectul este gol. Cand materiile fecale ajung in rect, determina stimularea mecanoreceptorilor rectali. Impulsurile sunt transmise pe cai vegetative la centrii sacrati ai defecatiei (S2 - S4) dar ~i ascendent spre cortex, declansand senzatia necesitatii de defecatie,

• Daca conditiile permit, are loc actul defecatiei care incepe prin relaxarea sfincterului anal intern (neted) cu producerea unor puternice contractii colice ~i relaxarea voluntara a sfincterului anal extern (striat) prin impulsuri venite prin nervii rusinosi.

• Daca conditiile nu permit defecatia, produce 0 inhibitie a motricitatii colice si recto-anale, se contracta sfincterul anal striat ~i continutul rectal este impins inapoi in colonul sigmoid. Sfincterul anal intern se inchide si rectul se relaxeaza.

,

I .a nivelul Imestinului gros se desfasoara activitati secretorii, motorii, de absorbtie. In urma acestora chilul intestinal lichid este transformat in materii fecale solide de consistenta moale.

" A. Putrefactia 1. Apa
,
B. Fermentatia 2. Glucide
3. Decarboxilarea
C. Absorbtia 4. Dezaminarea I'
, 5. Na+, cr
D. Sinteza 6. Vitamina K, B .. A Este un act reflex controlat voluntar. B. Are centrii in maduva spinarii (S2- SJ

c. Este declansata prin stimularea mecanoreceptorilor din rect.

D. Are loc prin contractia musculaturii colice.

.;, l iiltul L~d :,~'\j t: t)1(~' ~;' c

Bacteriile de putrefactie produc si Resturilor proteice din care rezulta produ,~

toxici care fie ca sunt eliminati, fie in cazul in care sunt absorbiti in circulatie, sunt neutralizati

la nivelul .

.... 1

.. ~- ---

I SAliVA

,UC GASTRIC

sue !>AIICRUTIC

sue

INI5TIIlAL

137

136

""tinni elementare de igleni Ii patologie

, ,

• sis~emulgl eIi"cativ

Buna functionare a sistemului digestiv, de care depinde de altfel si sanatatea intregului organism, este in functie de starea de integritate anatomofiziologica atat a tubului digestiv cat si a glandelor sale anexe.

Mentinerea acestei integritati, precum ~i prevenirea unor dereglari chiar trecatoare cer respectarea anumitor reguli de igiena:

Trebuie respectata igiena gurii ~i a dintilor - dupa fiecare mas a gura se clateste cu apa calduta, iar dimineata ~i seara se spala bine cu periuta ~i pasta de dinti;

Orarul si numarul meselor zilnice trebuie respectate cu strictete: ora fixa duce la formarea unor reflexe conditionate de timp care constau dintr-o secretie salivara ~i gastrica mai abundenta la anumite ore, pregatind astfel digestia;

Numarul meselor depinde de varsta ~i de natura muncii. Alimentele sa fie proaspete si bine gatite, sa aiba miros si gust placut, Cruditatile (fructele, legumele) sa fie bine spalate la jet de apa putemic;

Sa se acorde 0 deosebita grija pastrarii curateniei mainilor;

Sa invatam sa mancam si sa respectam conditiile in care se serveste masa. Astfel inainte

, , , ,

de a fi inghitite alimentele trebuie sa fie bine mestecate, incet, rara graba. Masa trebuie servita intr-o atmosfera linistita, de destindere, curat ~i frumos aranjata. Toate acestea favorizeaza 0 secretie abundenta de saliva si sue gastric ~i deci 0 digestie buna.

Factorii vlitlimlitori cu poartli de intrare digestivii sunt reprezentati de: - Jactori biologici: microbi, virusuri, oua de paraziti,

-Jactori chimici : sub stante toxice din diferite alimente, insecticide, detergenti, insectofungicide,

alcoolul metilic, etilic, etc.

Efectele negative ale unei igiene necorespunzatoare duc la aparitia si manifestarea unor boli ce pot afecta structura ~i functionarea sistemului digestiv precum:.

Caria desrara este cea mai frecventa si raspandita boala a omului, deoarece circa 70 - 95% ~i chiar 98 % din oameni sufera de aceasta boala, Este un proces distructiv, care produce necroza (moartea) tesuturilor dentare, ajungand uneori pana la tesutul pulpar (nervi ~i vase sanguine) al dintelui. Desi nu prezinta un pericol iminent, boala trebuie tratata serios, caci poate duce la unele complicatii ca: cangrena pulpara (tesutul pulpar - vasele ~i nervul dintelui - se descompune din cauza infectarii sale de catre microbi de putrefactie), granulom (punga de puroi situata la varful radacinii unui dinte, atunci cand nervul ~i vasele de sange din interiorul dintelui s-au mortificat (carie foarte adanca),

~tomatita - este inflamatia superficiala a mucoasei bucale mai mult la marginea gingiei.

Papilele gingivale se umfla si deseori sangereaza. La inceput limba se acopera cu un strat de culoare deschisa, care devine apoi cafeniu. Este produsa de stafilococi, streptococi, virusuri.

138

I l'IH:uphrti,1 - se dezvolta in mod obisnuit in cazul iritatiei de lunga durata a mucoaselor.

Evolutia bolii este de Iunga durata, in unele cazuri fiind posibila transformarea in cancer. Este 0 afectare profunda a mucoasei, care incepe frecvent pe gingii, la marginea unuia sau a catorva dinti.

Marginile ulceratiei sunt acoperite cu 0 bordura de culoare cenusiu murdar. Aceleasi u1cer~tii apar si pe marginea limbii, pe suprafata inferioara a acesteia, in locul de trecere a mucoasei linguale pe fundul cavitatii bucale. Profilaxia leucoplaziei consta in eliminarea factorilor iritanti: tutunul, a1coolul, alimentele picante, protezele dentare defecte, etc.

F <I tl;l~gl.(.! - este 0 inflamatie a mucoasei faringiene in totalitatea ei inc1usiv a tesutului limfatic

, , ,

care constituie amigdalele. De aceea, inflarnatiile acute sunt denumite si faringo-amigdalita acuta, Se deosebesc doua forme ale faringitei: acutli si cronicii.

,

Faringita acutli - este de natura virala, bacteriana, micotica. Mucoasa faringiana este hiperemica, hipertrofie si hiperemie amigdaliana, cu depozite purulente, febra moderata (infectii virale) sau mare (infectii bacteriene) cu ulceratii uneori sangerande,

Limba uscata, cu depozite brune negricioase (in stari febrile prelungite ~i boli infectioase grave).

Faringitli cronicii - se datoreaza unor episoade repetate de faringita, cauzate de streptococi, stafilococi, pneumococi, care prin infectari repetate ale faringelui duc la cronicizarea bolii. Respiratia cu gura deschisa, abuzul de alcool, tutun ~i tratarea necorespunzatoare a episoadelor de faringita acuta sunt factori favorizanti. BoInavii cu faringita cronica au dificultati la inghitit senzatii de intepaturi

, , , , , ,

~i caldura in faringe, uscaciune.

Diareeu (enterocolita) - consta in eliminarea zilnica a mai mult de 3-5 scaune cu continut modificat fata de eel normal. Cauzele enterocolitei sunt virale, bacteriene sau parazitare. Ea mai poate fi provocata de greseli alimentare, mese abundente, alimente alterate, alergie alimentara sau dupa tratament cu antibiotice.

Se caracterizeaza prin: greata, verna, dureri abdominale. Curand apar scaune moi, frecvente, precedate ~i insotite de colici, cu senzatie de arsura la anus, stare generala alterata, febra, semne de deshidratare, cu sete intensa, limba uscata, tendinta de lesin. Se recornanda examen bacteriologic ~i control medical de specialitate.

()dll/iil- consta in intreruperea tranzitului intestinal datorita unui obstacol sau unei tulburari in dinamica musculaturii intestinale. Cauzele oc1uziei intestinale sunt numeroase. Schimbari in asezarea normala a intestinului (rasuciri ale intestinului, hernii strangulate), compresiuni (prin tumori abdo;runale, prezenta unor corpi straini, neoplasme ale intestinului, leziuni congenitale, paralizia musculaturii intestinale, peritonita acuta), a unor leziuni nervoase, calcul biliar ce migreaza in intestin, traumatisme abdominale, leziuni ale vaselor mezenterice (embolie, tromboza), a unor intoxicatii (alcaloizi) sau prin contractura localizata a unei anse sau a unui segment de intestin etc.

Datorita oc1uziei se produc tulburari in absorbtia si circulatia portiunii de intestin respective. Acestea determina tulburari in metabolismul apei ~i al sarurilor din organism care accentueaza gravitatea oc1uziei. Oc1uzia prezinta un debut brusc, durere abdorninala puternica, varsaturi, la inceput, alimentare, apoi biliare, mai tarziu fecaloide, balonarea abdomenului si !ipsa de eliminare a materiilor fecale si a gaze lor, stare general a grava, puIs slab, tahicardie, respiratie rapida. Bolnavul poate sa moar~ in cateva ore, rara tratament. Se prezinta la prime le simptome la medicul de specialitate.

139

('i.-OJ:.! - este 0 afectiune a ficatului caracterizata prin distructia parenchimului hepatic cu formare de tesut conjunctiv( fibroza) ~i formare de noduli(regenerare). Treptat se dezvolta lichid ascitic in cavitatea peritoneala, iar vasele stomacului ~i ale esofagului se dilata pana se rup ~i dau nastere la hemoragii uneori mortale. Cauza aparitiei cirozei, 0 constituie factorii infectiosi: hepatita cronica cu virusuri B, C, sub stante toxice, infectii repetate, consumul cronic de alcool. La inceput boala nu se observa, sernnele ei fiind putin caracteristice.

Bolnavul se plange de lipsa de pofta de rnancare, greturi, balonari si oboseli. Uneori se remarca sangerari din nas sau din gingii. Cand abdomenul incepe sa creasca in volum, stare a bolnavului se agraveaza. Se impune examenul de laborator ~i controlul medical de specialitate.

l.itiaza hiliara (iii iaLli ('aklll,,!';) - prezenta unor "pietre" (calculi) sau incrustatii in canalul biliar sau vezica biliara. Datorita concentratiei mari a bilei in vezicula biliara se pot produce precipitari ale substantelor cristaline, care vor constitui baza formarii unui calcul prin depuneri de straturi succesive de saruri, Precipitarea se produce cu mai multa usurinta daca vezicula este infectata (colecistita) sau daca exists 0 malformatie la nivelul vezicii biliare sau a cailor biliare. Colecistita calculoasa se manifesta prin durere mare in partea dreapta a abdomenului, cu iradieri in spate sau in umar, greata, varsaturi ~i febra atunci cand exista si 0 infectie a cailor biliare. Cand calculul coboara in coledoc el constituie un

, "

obstacol in eliminarea bilei. Apare coloratia icterica a tegumentului ~i mucoaselor, materiile fecale

decolorate. Cand crizele se repeta la intervale scurte ~i in caz de complicatii se impune tratament chirurgical.

p;!!!HI.'aI itil- este acuta ~i cronies. Se manifesta cu dureri epigastrice violente, eu iradiere in spate, febra moderata, greturi, varsaturi mai ales bilioase. In cazul pancreatitei acute in prime le ore se instaleaza 0 stare de soc cu hipotensiune, tahicardie ~i puls slab. Pancreatita cronica se manifesta prin dureri epigastrice, greturi, balonari, diaree, scaune abundente, albicioase, lucioase.

j i!"X jjllkqiift alillltjlial'" - sunt determinate de germeni din grupul Salmonella, mai rar de stafilococi. Se ma~ifesta printr-o secretie intestinala abundenta care declanseaza brusc diareea insotita de obieei de varsaturi, cu scaune multiple, apoase, care antreneaza rapid deshidratarea bolnavului.

Diareea din dizenteria bacilara se caracterizeaza prin seaune multiple, muco-sanguinolente.

( on!ottill:t!ia - este un sindrom provocat de incetinirea tranzitului intestinal. Ritrnul scaunelor se rareste au velum redus, consistenta tare, frecvent este fragmentat. Constipatia este provocata fie de

, " ,...

scaderea tonicitatii musculaturii intestinale, fie de contractarea acestei musculaturi. In mod normal un

om trebuie sa aib~ eel putin trei scaune pe saptamana. De regula se suporta lara multa greutate; uneori apar tulburari provocate reflex sau prin resorbtia unor produse toxice din intestin (dureri de cap, indispozitie, lipsa de apetit).

140

Grupel. sanguine. Imunltatea

Pe suprafata hematiilor se pot afla niste proteine numite antigene - aglutinogene - A ~i B, iar in plasma se pot afla proteine numite anticorpi - aglutinine- ± ~i 2.Sinteza proteinelor de pe membrana hematiilor este determinata genetic.

Dupa prezenta sau absenta diferitelor anti gene ~i anticorpi in decursul evolutiei umane s-au constituit grupele sanguine. Mai multe grupe sanguine formeaza un sistem sanguin. Cele mai cunoscute sisteme sanguine sunt sistemul A B 0 si sistemul Rh.

Sistemul ABO '

Grupele sanlulne

Acest sistem cuprinde patru grupe sanguine, clasificate in functie de prezenta sau absenta aglutinogenelor Asi B astfel (fig. 163).

Grupa 0 sau I -pe hematii nu prezinta nici antigenul A nici antigenul B. In plasma se gasesc anticorpi anti A-aglutinina ± ~i anticorpi anti B-

aglutinina 2 - (47 %);

Grupa A sau II - pe membrana hematiilor se gaseste antigenul A ~i in plasma aglutinina 2 (41 %); Grupa B sau III - pe membrana hematiilor se gaseste aglutinogen B ~i aglutinina ± in plasma (9 %); Grupa AB sau IV - pe membrana hematiilor se gasesc aglutinogen A si aglutinogen B. In plasma nu se afla nici aglutinina ±, nici aglutinina 2.(3%).

Cunoasterea grupelor sanguine este necesara pentru a stabili regulile transfuziei. Se stie ca aglutinina ± nu poate coexista eu aglutinogenul A ~i niei aglutinina 2 eu aglutinogenul B, deoareee se produce reactia antigen - anticorp care determina hemoJiza - distrugerea hematiilor, daca reactia se produce in organism sau agJutinarea hematiilor, daca reactia are loc pe lama sau in eprubeta (fig. 164). In cazul transfuziilor cu cantitati mari de sange, ele se realizeaza numai in cadrul aceleiasi grupe (sange izogrup). In cazul transfuziilor cu cantitati mici de sange (sub 500ml) este valabila schema din fig. 165.

So ne reomintim !

~;IJl)! I ·~tt un tip dt I • 1 t c onjuncuv n L I il Itt If p'a I I ' u: I 1 '

'I' j I' l ! em III I I' I

II 1

\

II t c r III III

-enoupunl

Ser corespondent

41% 9%

47%

1('3 • Grupelc sanguine

AnticorPi\

AntigeneA

Hematie A

47%

I donator universal

Ser test

"'c-u-a-g-Iut-i---Jr-C-U -ag-Iu-t-i- --c-u -ag-Iu-ti-ni-na-f Concluzii

nina anti A nina anti B antiA si antiB

GrupaA

Grupa B

All 41%

Grupa AB

Grupa 0

aglutinare

Fig.

ABIV primitor universal 3%

Determinarea grupe/or sanguine in sistemul ABO

Pentru a determina carei grupe sanguine apartine un sange necunoscut, se folosesc serurile

- test (fig. 166)

Serul A provenit din sange apartinand grupei care contine aglutinina a (grupa All)

Serul B provenit din sange apartinand grupei care contine aglutinina a (grupa BIll)

Se iau patru lame de sticla ~i pe fiecare se pun cate doua picaturi de sange, tn una din picaturile de pe fiecare lama se pune ser A iar pe cealalta picatura se pune ser B ~i se abserva comportarea eritrocitelor:

Daca nu se produce aglutinarea in nici una din picaturi, sangele apartine grupei 0(1)

Daca se produce aglutinarea in picatura careia i s-a adaugat ser B, sangele apartine grupei

A(Il)

Daca se produce aglutinarea in picatura careia i s-a adaugat ser A, sangele apartine grupei

B(IIl)

Daca se produce aglutinarea in ambele picaturi, prin actiunea ambelor seruri, sangele

apartine grupei AB(IV)

'Sistemul sanguin Rh

La 85% din populatia umaria, pe membrana hematiilor se mai afla un antigen D, care este

diferit de A si B. Deoarece acest antigen se afla ~i in hematiile maimutei Rhesus, a fost denumit ~i antigenul Rh. Indivizii care au acest antigen fac parte din grupa Rh pozitiv, iar cei care nu-l au sunt Rh negativ (15% din populatie),

In mod normal nu exista anticorpi anti Rh, nici in plasma celor Rh pozitiv si nici in plasma celor cu Rh negativ. Indivizii cu Rh negativ pot fabrica insa aceste aglutinine anti Rh, dad primesc sange Rh pozitiv:

a. prin transfuzii repetate de sange Rh pozitiv la indivizii cu Rh negativ acestia din urma fabrics aglutinine (anti corp i) anti Rh, care vor ataca hematiile Rh pozitiv si vor provoca accidente transfuzionale;

85%

8 ....._-.......,~::""11-.·---

15%

a

b. in mod similar daca 0 mama Rh negativ are 0 sarcina Rh pozitiv (de la un sot Rh pozitiv) atunci ea poate fabrica aglutinine anti Rh care vor ataca hematiile pozitive ale fatului incepind cu a doua sarcina (fig. 167), ducand la boli grave si chiar la moartea acestora.Prima sarcina poate evolua normal deoarece in conditii fiziologice, hematiile Rh pozitiv ale fatului nu pot traversa placenta si deci nu ajung in circulatia materna. La nastere, prin ruperile de vase sanguine care au loc in momentul dezlipirii placentei de uter, 0 parte din singele fetal trece la mama ~i stimuleaza productia de aglutinine anti Rh. La 0 noua sarcina aceste aglutinine, care pot traversa capilarele placentare, patrund in circulatia fetala si distrug hematiile fatului, putand duce chiar la moartea acestuia atunci cind aglutininele sunt in cantitate mare.

lmunitatea

Reprezintii capacitatea organismului de a recunoaste si neutraliza macromolecule sau celule straine acestuia.

Organismul uman are multe mijloace de aparare impotriva factorilor biologici din mediul extern. Impotriva lor, organismul foloseste doua sisteme:

b

Hematii cu antigeniRh din sanQe\e primului fat in sangele matern

c

Hematii cu antigeni Rh din sangele celui de al doilea fat

d

I. Imu nitutau 1It'.\/Iecilidl (i"ltii'l'Ufii) este dezvoltata in special la nivelul portilor de intrare a diferitilor agenti infectiosi - pielea ~i mucoasele - ~i se realizeaza prin:

Anticorpi anti Rh materni in sangele tatului

F 'agocitoza- reprezinta procesul eel mai important de aparare imunologica nespecifica, Procesul consta in captarea si digestia microorganismelor patrunse in corpul uman. Celulele care realizeaza fagocitoza (fig. 168), fac parte din categoria globulelor albe. Ele sunt:

Neu~rojilele ~olimorfonucleare PMN). Acestea se deplaseaza la locul de patrundere printr-un chemotactism POZltlV, fata de agentul strain, prin

procesul de diapedeza. Fiind foarte raspandite in tesuturi

si avand 0 actiune prompta, sunt considerate ca facand Bacterii

parte din prima linie de lupta antimicrobiana.

Monocitele sunt celule mari, care migreaza din sange in tesuturi unde se transforma in macrofage si fagociteaza intens bacterii si resturi celulare mai mario Neutrofilele ~i macrofagele au in citoplasma un numar mare de lizozomi bogati in enzime hidrolitice.

Eozinofilele sunt.in mai mica masura si ele raspunzatoare ale fagocitozei. Ele au capacitatea de a

Formarea anticorpilor in sange

om sanatos

in cazul unei infectii

Anticorpii sunt prezenti in sange

injectare repetata cu agent patogen

formare de anticorpi in sanQe

strabate pcretele capilar prin diapedeza si de a distruge, in special, parazitii, prin fagocitoza sau prin eliberarea din granulatiile lor citoplasmatice a unor enzime hidrolitice ce pot actiona asupra membranei celulare a parazitului.

Substantele produse de celulele locale lizozimul, din sec retia salivara. lacrirnala: acidul clorhidric, din secretia

~ '. ,

gasrrica; acizii organici din secretia glandelor sebacee au

actiune bactericida sau bacteriostatica.

,

l , , este un proces

complex de aparare infectioasa care presupune : identificarea obligatorie a structurii chimice a antigenului ~i proliferarea unui numar mare de celule care vor sintetiza proteine specifice, cu ajutorul carora se va recunoaste ~i se va neutraliza antigenul.

Celulele raspunzatoare de imunitatea specifica sunt limfocitele T si limfocitele B. Limfocitele T sunt de origine hernatopoietica ~i sunt transportate din rnaduva rosie hernatogena prin circulatie, la timus unde sunt specializate, sintetizand pe membrana lor celulara receptori pentru diferiti antigeni. Cand un limfocit T intalneste antigenul pentru care are receptori, urmeaza muItiplicarea in numeroase copii, care se vor fixa specific pe antigeni ~i-i vor distruge. Limfocitele B sunt de origine hematopoierica, sunt specializate in ficat si in rnaduva hernatogena. Ele sunt raspandite in tesutul limfoid unde raman pana la contactul cu antigenul. Limfocitele 8 activate, sintetizcaza anticorpi (irnunoglobuline ).

Tipuri de imunitate

Imunitatea poate fi naturalii si artificiala.

Imunitatea natura/a este:

a. innascuta - se transmite ereditar si dureaza toata

viata;

,

b. dobandita - obtinuta pasiv prin laptele matem sau activin urma unei boli si are durata mare.

I

1111 1111 ita tea artificiala poate fi:

a. acliva= prin vaccinare (tig, 169)- introducerea 'in organism a unor agenti patogeni cu virulenta atenuata sau omorati, determina producerea de anticorpi specifici; dureaza 1-7 ani.

h. pasiva ... prin administrarea de seruri, (fig. 170) care contin anticorpi gam. formati: dureaza 2-3 saptamani.

144

I

. ransfuzia este 0 metoda frecventa de tratament care consta in administrarea de sange proaspat sau conservat proven it de la un donator. Pentru executarea acestei operatii trebuie sa se tina seama de calitatile biologice atit ale singelui introdus cit si ale celui din organismul care il primeste, pentru a se evita intalnirea aglutinogenului cu aglutinina corespunzatoare,

i rincipalul rol alleucocitelor este acela de aparare a organismului impotriva agentilor patogeni care provoca infectii,

'umarul crescut al globulelor albe rnentionat intr-un buletin de analiza a sangelui constituie un avertisment care trebuie luat in seama.

Ie TI

Se pun doua picaturi dupa cum urmeaza: l.Ser 0 + ser AB -> aglutinare

2.Sange 0 + plasma AB -> nu aglutineaza 3.sange 0 + sange B -> nu aglutineaza

4 Ser 0 + sange A -> aglutinare

Grupa 01:

A. Are aglutinogene A si B. 8. Are aglutinine a °i p.

C. Poate dona grupei All.

D. Poate primi de la grupa ABIV.

n

a) AlVRh+ c) Blll/Rhe) ABIV/Rh-

b) Ol/Rh+

d) ABV/Rh+

.0

t J D I oat

e

n re lema

a) AB/Rhc) AlRhe) O/Rh+

b) B/Rh+ d) O/Rh-

ti no

I. natural A

2. artificiala

3. activa

4. pasiva

5. dureaza 1-7 ani

6. dureaza 2-3 si\ptAmani

A. Vaccinarea

B. Administrarea de seruri

to

1. Principalul rol alleucocitelor este organismului irnpotriva .. , , ....••.... , . , •• , .. , , , •. "

2. Cel mai important proces de aparare imunologica nespecifica este .. """ ...........•. , . , , .. , ,. ,.

3. Celulele raspunzatoare de imunitatea specified sunt " " .

deoarece .

14~

LJ!t, ~ltaJta fi coaguJarea singelui *

~~~~~~= ===~

Prin hemostaza se intelege totalitatea mecanismelor care duc la oprirea sdngerarii.

Hemostaza este un proces fiziologic complex care se desfasoara in trei timpi: timpul vasculoplachetar, timpul plasmatic ~i timpul trombodinamic.

i.li.IJ4I'u,l IW4';U4>!J.4t.dltJfar al hemostazei sau hemostaza primara dureaza 2-4 minute in cazul ruperii vase lor mici de sange, Ea se datoreaza cooperarii dintre reactia vascularii si reactia plachetarii.

Reactia vasculard consta din vasoconstrictia vase lor

. ,

lezate ~i circulatia sangelui prin vasele colaterale.

Reactia plachetarii consta in aderarea trombocitelor la suprafata endoteliului lezat si formarea unui dop plachetar ce astupii lumenul vasului ~i opreste sangerarea.

2. Timpn! pia'&lmH1h al . }(~guh{'FiI sau coagularea (inchegarea) sangelui dureaza 4-8 minute. El se produce sub actiunea unor factori ai coagularii: in urma agregarii trombocitelor la suprafata vasului lezat, ele sufera alterari structurale ~i elibereaza in sange 0 serie de factori trombocitari ai coagularii. Acesti factori trombocitari (plachetari) participa alaturi de factorii plasmatici ai coagularii la coagularea sangelui (fig. 171).

Datorita retelei de fibrina, care fixeaza in ochiurile ei elementele figurate, dopul plachetar capata rezistenta necesara pentru inchiderea ranii (fig. 172).

r

+

Factori plasmatici ai coagulArii

a. Factorii trombocitari ai coagulArii

Ca2+

TROMBOPLASTI NA

146

b. ProtrombinA

- proteina sintetizata in ficat in prezenta vitaminei K

Ca2+ r I TROMBOPLASTINA I

TROMBINA

c. Fibrinogen

- proteinA solubila

TROMBINA

FIBRINA

- protelna insolubilA ce se dispune in retea in ochiurile careia se afla elementele figurate

, 11ml Il! aT'! rhlldl)u'i IN ic al hemostazei dureaza 2-24 ore.

Acest timp constii din retractia cheagului si fibrinoliza.

Retractia cheagului este un proces de contractie a proteinelor din cheag. In timpul contractiei cheagului este expulzat afara serul, care reprezinta plasma fara fibrinogen. Prin retractie, cheagul devine mai ferm.

Fibrinoliza consta in descompunerea cheagului sub actiunea unei enzime numita plasmina. Pe masura ce vasele lezate se repara, plasmina "topeste" cheagul din interior, permitand reluarea irigatiei sanguine in teritoriul astupat de cheag.

Detineti !

• •

lonii de calciu participa in toate fazele coagularii. Blocarea sau precipitarea ionilor de Ca prin citrat sau oxalat de Na, face sangele incoagulabil. Coagularea mai poate fi oprita cu ajutorul heparinei, un polizaharid fabricat in mod natural de leococitele bazofile.

HW\la i ,'inl "lint

\ v urim ,on'!.!,

A. Adezivitatea la suprafetele lezate;

B. Producerea de anticorpi;

C. Aglutinare;

D. Sinteza de protrombinii;

E. Eliberarea factorilor trombocitari.

Jeplinih: datorita prop. 1;llilol inl'

Caracteristici

B. Timpul plasmatic

A. Timpul vasculoplachetar l.Fibrinoliza

2. Vasoconstrictia vasului lezat

3. Sinteza de tromboplastina

4. Adunarea trombocitelor la suprafata endoteliului lezat

5. Retractia cheagului

C.Timpultrombodmwnric

n!iati at Ie 'Wtk:

1. Timpul vasculoplachetar al hemostazei se mai numeste hemostaza temporara deoarece ea se declanseaza la lezarea unui vas sanguin.

2. Timpu~ trombodinamic al hemostazei consta in reactia cheagului deoarece se realizeaza sub actiunea unei enzime numita fibrinoliza,

4. {ompleiali prupozitiile Iacunare:

1. Cheagul este alcatuit dintr-o retea insolubila de in ochiurile careia se

dispun .

2. Trombusul sau se formeaza prin .

147

B.3" .A.

A CARI1IACA

Proprletitile mioeardului

, --------------------~

Sa ne reaminrim !

Inima este organul central a1 aparatului cardiovascular. Este situata in mediastin, intre cei doi plamani. Este un organ cavirar, tetracameral. ell dona arrii spre baza (separate prin septul interatrial) ~i dona ventricule spre varf (separate prin septul interventricular).

Peretele inimii este alcatuit din straturi suprapuse, care de la exterior catre interior sunt: epicardul (foira interna a pericardului seros) muschiul inimii sau miocardul ~i endocardul.

Amintiti-va caracteristicile structurale si functionale ale fibrei musculare cardiace prin comparatie ell celelalte tipuri de tesut muscular!

inferioarlli

Miocardul sau muschiul

,

inimii - stratul principal al peretelui

inimii (fig. 173), este constituit din doua tipuri de celule: celule miocardice contractile, de executie si celule miocardice modificate, embrionare, de comandii care intra in alcatuirea tesutului

,

excitoconductor sau nodal.

Celulele care compun tesuta! excitoconductor au capacitatea de a genera spontan impulsuri ~i de a conduce potentialul de actiune la celulele miocardice de lucru (de executie), care asigura contractiile ritmice ale miocardului.

Sistemul excitoconductor este format din (fig. 174) - nodulul sinoatrial ce se afla in peretele atriului drept in vecinatatea orificiului de varsare al venei cave superioare; - nodulul atrio-ventricular care se afla tot in atriul drept, in partea inferioara a septului interatrial si se termina in septul interventricular;

-fasciculul His ce pleaca din nodulul atrioventricular ~i se imparte in doua ramuri: una stanga alta dreapta care coboara in ventricul;

- cele doua ramuri se divid formand in peretii ventriculari reteaua lui Purkinje.

[Fig

,

173, Strucrura inimii

F1!;! 17c1" I'esutul excitn -l'UnduClltnr 1 11(1<1l11 smoarnnl. 2. nodul Jiri,,\ cntriculal,\ f:1c;lIl'lil IllS. 4 '<'lL'ilU;II,".!I·k·'ll':

Musculatura atriilor este complet separata de musculatura ventriculilor printr-un inel fibros. Legatura anatomica ~i functionala este realizata de tesutul nodal.

148

Miocardul, care din punct de vedere structural este un muschi striat, are proprietati comune cu muschii striati dar ~i 0 serie de proprietati caracteristice.

I, \'lltumah'im 0,1 "all rillnki{:Jlc:t - reprezinta capacitatea celulelor miocardice modificate de a declansa spontan ~i ritmic potentiale de actiune care determina contractia muschiului cardiac.

In conditii fiziologice, activitatea cardiaca ritmica este condusa de impulsurile generate de nodulul sinoatrial (70-80/minut), care difuzeaza rapid in intreg miocardul. In cazul lezarii nodulului sinoatrial, preia rolul de centru de comanda, nodulul antrioventricular a carui ritmicitate este mai redusa (40 impulsuri/minut). In cazul intreruperii legaturii acestui nodul cu fasciculul His, frecventa cardiaca ajunge la 20-25 contractii/minut, impulsurile fiind generate in fasciculul His.

2. Conductibiliratea consta in conducerea potentialului de actiune, generat spontan de centru de comanda al inimii in toata masa miocardului, intai a celui atrial apoi si a celui ventricular.

Potentialul de actiune parcurge urmatorul traseu:

Reteaua Purkinje _1

miocardice - contractiile ventriculare

Impulsul ajuns la capatul retelei Purkinje, este transmis celulelor miocardice contractile invecinate. Conducerea potentialului de actiune de la 0 celula musculara contractila ventriculara la alta, se realizeaza prin intermediul discurilor intercalare. Sensul de conducere este de la endocard spre epicard. Blocurile inimii reprezinta efectul blocarii temporare a transmiterii impulsului, la un anumit nivel al sistemului excitoconductor (sinoatrial, atrioventricular, de ramura, partial, total).

3 L\dtahilitatl':t - este proprietatea celulei musculare cardiace de a raspunde la un stimul, printr-un potential de actiune propagat.

Unele manifestari ale excitabilitatii (pragul de excitabilitate, legea "tot sau nimic ") sunt comune cu ale altor celule excitabile.lnima prezinta particularitatea de a fi excitabila numai in faza de relaxare ~i inexcitabila in faza de contractie, In sistola (contractie) inima se afla in perioada refractara absoluta. Oricat de putemic ar fi stimulul, ramsne rara efect. Ca urmare miocardul nu prezinta contractii de tip tetanic.

4. COlltnH·tibilitah':l - este proprietatea miocardului de a dezvolta 0 tensiune lntre capetele fibre lor sale.Prin contractie se scurteaza fibrele miocardice, in cavitatile inimii se genereaza presiune ~i are loc expulzia sangelui. Forta de contractie este proportionala cu grosimea peretilor inimii. Deci ea este mai redusa in atrii ~i mai puternica in ventricule (mai mare in ventriculul stang fata de eel drept).

Contractiile inimii se numesc sistole. Relaxarile inimii se numesc diastole.

Energia de contractie este furnizata de ATP . Refacerea ATP-ului se realizeaza prin oxidarea unor sub stante organice care elibereaza energia necesara acestui proces. Deoarece miocardul are posibilitatea de a metaboliza, pe langa glucoza, ~i alti compusi (acid lactic, acizii grasi, corpi cetonici) ~i pentru ca in timpul diastolei aportul de oxigen este crescut, miocardul nu functioneaza prin "datorie de oxigen".

r

Retineti !

• Inima este un organ muscular, cavitar, tetracameral. Peretele cordului este alcatuit din tunici suprapuse, principala fiind miocardul ce prezinti proprietati precum: ritmicitatea, conductibilitatea, excitabilitatea, contractilitatea.

• Automatismul este detenninat de celule miocardice speciale, modificate, ce formeaza tesutul excitoconductor.

APlICf:\ Til

• Cite Illtole atrlale se pot Inreglltra In 30 see dacA se fntrerupe legAtura falcicululul HII eu nodulul atrioventricular:

A-36; B-25; C-20; 0-11; E-46

Ce tulburare apare prln lezarea nodululul din septulfnteratrfa]:

A. Infarct; B. Tahicardie; C. Bloc atrioventricular; O. Tetanos; E. Nici una

Evldenflafl rAlpunlurile corecte referitoare la mlocard.

A. Este alcatuit din celule musculare striate

B. Utilizeaza ca substrat eneregtic (glucoza, acid lactic, corp cetonici, acizi grasi)

C. Cuprinde miocardul adult, contractil ~i miocardul embrionar (pesutul nodal) O. Functioneaza prin "datorie de oxigen If

In plan longitudinal atriile si ventriculele sunt separate prin septul interatri~l ~i septul interventricular. Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi parte prin

1 orificiile atrioventriculare, prevazute eu valve.

~----- ~ ~ In atriul drept se deschid venele cave

(superioara si inferioara) si sinusul coronarian

, ,

(care dreneaza venele coronariene). Prin orificiul atrioventricular drept, prevazut cu valva tricuspida, atriul drept cornunica cu ventriculul drept unidirectional. In atriul stang se deschid cele patru vene pulmonare. Prin orificiul atrioventricular stang, prevazut cu valva bicuspida sau mitrala, atriul stang comunica unidirectional cu ventriculul stang.

Putem spuneca inimaesre imparp.ta 111 doua jumatap: stlinga ce contine s§nge cu oxigen ~i dreapta. care contine smage ell, diex id de carbon. Din ventriculi pomesc cele doua artere marl. artera aorta din ventriculul stang ~i artera pulmonara din ventriculul drept. La bazaacestor doua artere se afla valvulele sigmoide sau semilunare.

Aparatul valvular al inimii este acela care imprima un sens obligatoriu cireulatiei intracardiace a sangelui -> vene -> atrii '-> ventricule -> artere (fig. 175).

Diastola generalA

Sistola atrialA

t"cepUtUI sistolei ventriculare

SfAr,itul sistolei ventriculare

23456 7

6 7 8

Sistola atrialA

8

2 3 4 5

Sistola ventricularA

Valvele atrioventriculare fnchise

vele sigmoide (semilunare)

Zgomote - pauze

Umplerea ventriculului

Z1-zgomot sistolle lung -- ca durata

gray -- ca tonalitate puternic - ca intensitate

Z2- zgomot diastolic scurt -- ca duratA

ascupt -- ca tonalitate slab -- ca intensitate

Ventricule complet Tnchise si goale

Ventricule complet Tnchise si pline

2. (idlll rantiac Succesiunea unei contractii - sistola si a unei relaxari cardiace - diastola, constituie cicIul sau revolutia cardiaca (fig. 176). Durata ciclului cardiac este de 0,8 s la un ritm de 70 contractii/minut.

Datorita intarzierii propagarii stimulului prin nodulul atrio-ventricular exista un asincronisrn intre sistola atriala ~i cea ventriculara - sistola atriilor precede cu 0,1 s pe cea a ventriculelor.

Sistola atriala dureaza 0,1 s. Contractia atriilor determina trecerea sangelui in ventricule asigurand umplerea acestora cu 30% din sangele continut in atrii, dupa care atriile intra in diastola. In timpul sistolei atriale ventriculele sunt in diastola.Valvele atrio-ventriculare sunt deschise. Sangele nu reflueaza din atrii in venele cave deoarece la orificiile lor de varsare exista fibre circulare miocardice, care le inchid.

Diastola atriala dureaza 0,7 secunde In paralel ~i corespunzator inceputului diastolei atriale are loc sistola ventriculara.

Sistola ventricularii urmeaza dupa sistola atriala.si dureaza 0,3 secunde. Este determinata de potentialul de actiune transmis de la nodulul sinoatrialla eel atrioventricular si prin fasciculul His ~i reteaua Purkinje la miocardul ventricular.

Se desfasoara in doua faze. In faza izovolurnetrica, se realizeaza punerea sub tensiune a fibrelor miocardice, asociata cu cresterea usoara a presiunii intraventriculare, ceea ce determina inchiderea valve lor atrioventriculare. in acest moment se produce zgomotul sistolic (Z 1). In a doua faza (de ejectie) ventriculul fiind 0 cavitate complet inchisa, presiunea intraventriculara continua sa creasca, depasind presiunea din aorta ~i din trunchiul arterei pulmonare. Ca urmare are loc deschiderea valvulelor semi lunare de la baza acestor vase si expulzarea sangelui in ele.

Diastola ventriculara dureaza 0,5 secunde.Cand presiunea mtraventrtculara scade devenind inferioara celei din arterele mari are loc inchiderea valvulelor semilunare (zgomotul diastolic- Z2) care impiedica reintoarcerea sangelui in ventricule.Scaderea in continuare a presiunii intraventriculare, sub valoarea celei atriale, determina deschiderea valve lor atrioventriculare. Urmeaza faza de umplere pasiva a ventriculelor, cu sange provenit din atrii, in proportie de 70%.

151

Diastola generala dureaza 0,4secunde. Atriile si ventriculele se relaxeaza, La sfarsitul acestei faze are loc sistola atriala a cic1ului cardiac urmator.

Durata fiecarui cic1u cardiac, variaza in functie de frecventa cardiaca cu care este in raport invers proportional; (ex. la un ritm de 40 contractii pe minut, durata cic1ului cardiac este de 1,5 s). Cresterea frecventei cardiace se numeste tahicardie, iar scaderea frecventei cardiace , bradicardie.

, " ,

Parametrii function ali ai activititii cardiace

, ,

Activitatea ritmica a inimii ca dubla pompa aspiratoare-respingatoare poate fi exprimata prin 0 serie de parametri functionali precum: frecventd cardiacii, debit sistolic, debit cardiac, travaliu cardiac.

Frecventa cardiacii reprezinta numarul de cic1uri cardiace (contractii-relaxari) realizat de inima peminut.

l De cine este determinata, in conditii normale, fiziologice, frecventa cardiaca? Care sunt factorii endogeni ~i exogeni care 0 pot modi fica?

Debitul sistolic (Ds )-cantitatea de sange expulzat de ventricule la fiecare sistola (70-90ml).

Debitul cardiac (De )-cantitatea de sange expulzata de inima intr-un minut; reprezinta produsul dintre debitul sistolic (Ds) ~i frecventa cardiacatf'c) pe minut.

De = Ds x Fe =80 x 70=5,6 I

Debitul cardiac creste in timpul efortului muscular, al sarcinii, al febrei ~i scade in timpul somnului.

Travaliul cardiac -lucrul mecanic efectuat de inima intr-o anumita perioada de timp ~i este de aproximativ 86 grim pentru fiecare sistola a ventriculului stang ~i de aproximativ 115 din aceasta valoare pentru ventriculul drept.

Ciclul cardiac este insotit de manifestari mecanice, acustice si electrice. Manifestiirile mecanice sunt:

-socul apexian, care se percepe ca 0 .Jovitura'' a varfului inimii, in timpul sistolei, in spatiul V inercostal stang;

-pulsul arterial reprezinta expansiunea sistolica a peretilor arterelor, produsa de variatia de volum arterial din timpul expulziei sangelui din inima,

Unda pulsatila reprezinta transport de energie. Ea se propaga cu 0 viteza de 5m1s, de IOori mai repede dec at unda sanguina care reprezinta transport de materie. Prin inregistrarea undei pulsatile se obtine un grafic caracteristic numit sfigmograma, Pulsul are unele caractere pe care mediculle poate interpreta, obtinand astfel informatii asupra activitatii cardiace ~i a starii peretilor vasculari.

Eviden·'iati pulsul arterial acolegului ae bancft la artera mdialil, in apropierea uticuJatiei radio-carpiene, prin comprimarea arterei pe planul dur osos al radiusului..

Manifestarile acustice sunt reprezentate de cele doua zgomote cardiace:

Zgomotul sistolic, prelungit ~i cu tonalitate joasa, este produs de inchiderea valvelor atrio - ventriculare in timpul sistolei ventriculare.

Zgomotul diastolic, scurt ~i ascutit, este consecinta inchiderii valvulelor semilunare de la baza aortei ~i arterei pulmonare, in timpul diastolei ventriculare.

Manifestarile acustice se datoresc vibratiilor sonore produse in timpul ciclului cardiac.

ApI loa,! j ureohea pe toracele eolegului in dreptul inimii ~i veti auzl deu! zgomote eeracteristiee.

Evidentierea lor se realizeaza prin fonocardiograma (fig. 178).

Manifestarile electrice ale inimii se apreciaza prin electrocardiograma- EKG, care reprezinta inregistrarea grafica a succesiunii fenomenelor electrice care au loc in miocard (variatiile potentialelor electrice din timpul ciclului cardiac). Inima genereaza curent electric. In diastola fibrele musculare cardiace sunt incarcate cu sarcini pozitive la exteriorul membranei si negative la interior (polarizare

152

,- 1 - 2

.. ~-~

+-5 +-8 +-7

de repaus). In sistola polaritatea membranei se inverseaza, exteriorul devenind negativ fata de interior (depolarizare).

Regiunea de inima eare intra in activitate devine negativa in raport cu zonele aflate inca in repaus. Diferentele de potential electric intre aeeste regiuni se transmit pana la suprafata corpului ~i pot fi eulese eu ajutorul unor electrozi aplicati pe pie Ie, care mascara diferenta de potential in trei situatii (fig. 177):

l.intre bratul stang ~i bratul drept; 2.intre bratul drept ~i piciorul stang; 3.intre bratul stang ~i piciorul stang.

Aceste biopotentiale sunt apoi amplificate ~i inregistrate cu ajutorul electrocardiografului. Graficul obtinut se numeste electrocardiograma (ECG). Pe un traseu ECG se inscriu trei unde pozitive P,R, T ~i dou! unde negative, uncia Q ~i uncia S (fig. 178).

Unda P reprezinta modificarile electrice survenite in timpul raspandirii excitatiei prin atrii (activarea sau depolarizarea atrial!); undele Q,R ~i S reprezinta activarea ,i depolarizarea ventriculari, iar unda T corespunde procesului de refacere a polaritAtii de repaus a ventriculelor (repolarizarea ventriculari).

ECG se schimb! in holile de inimi. Pe aceasta bazA este usurat diagnosticul diferitelor holi cardiace.

Retineti !

• •

• Activitatea inimii, ritmicl ,i involuntarl se desfasoarl til trei

timpi:

• contractia celor doui atrii (sistola atriall)

- contractia celor doui ventricule (sistola ventriculari)

'"-=-- I'e...;.. .... ausul gOfll~ml al atriilor si ventriculelor (dio:llolo gcnem!i\)

J. CulclIhqi VOIUIIIlIl tit' sallgt~ pumpal de ventrtculu! Malll-! in 10 minute, siirud d ciclul l'ardhlc an' II durata de tl,Sst'cundl', iar dvbirul sistulic " .. II.' tit, "1tlml ~:1I1l.!I'.

2. Durall! ciclului ell ,1;;1('.111 (ill III kdrii 1I0dtl!t.lui ,jnoatrbl, a

fi: A. O,4s; B. Is; C. 2,4s; D. 0,8s; E. 1,5s.

ELm

Marea .1 mica c:ireulatie

t ,

Circulatia sanguina este constituita din doua circuite vasculare, complet separate structural dar strans corelate functional (fig. 179).

-mica circulatie sau circulatia pulmonarii;

-marea circulatie sau circulatia sistemica.

, ,

Circulatia pulmonarii

Circuitul este format dintr-o portiune arteriala reprezentata prin artera pulmonata ~i ramurile arterei pulmonare ~i 0 portiune venoasa reprezentata prin venele pulmonare. Incepe in ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare care transporta sange incarcat cu dioxid de carbon spre plamani. Trunchiul pulmonar se imparte in cele doua artere pulmonare care se ramifica in interiorul fiecarui plaman in artere lobare, segmentare, interlobulare ~i capilare alveolare. La nivelul acestora sangele cedeaza alveolelor dioxidul de carbon care este eliminat prin expiratie in mediul aerian ~i se

.",na cava A'

'nfenoart incarca cu OXIgen.

Sangele cu oxigen este preluat de la nivelul alveolelor pulmonare, prin venele pulmonare ~i transportat in atriul drept.

Acest circuit al sangelui, care se realizeaza pe distanta mica: inima-plamani-inima (fig. 180), se numeste mica circulatie sau circulatia pulmonata.

I I v.D.1 .rtarA pulmonarA CO,

pLAMANI venapullTll:lnsre I' A.S. o.

Vase Ie care iau parte la realizarea acestui circuit constituie vascularizatia functionala a plamanilor,

Circulutiu sistemica. Incepe in ventriculul stang, prin artera aorta, care transporta sangele cu oxigen ~i sub stante nutritive spre tesuturi ~i organe. Aici, la nivelul capilarelor, sangele cedeaza oxigenul ~i nutrimentele ~i se incarca cu dioxid de carbon ~i produsi rezultati in urma arderilor celulare pe care ii aduce la inima in atriul drept prin cele doua vene cave.

Acest circuit al sangelui, care se realizeaza pe distant! mare: inima-corp-mima (fig. lSI) constituie marea circulatie sau circulatia nutritiva.

Circuitul este format dintr-o porpune arterial3- reprezentat3 prin sistemul aortic ,i dintr-o poqiune venoasa, reprezentata prin sistemul venelor cave ,i sinusul coronar.

--------------------~

Trebuie remarcat faptul ca denumirea de marea ,i mica

circulatie se refm fa 1ungimea acestor circuite. Ele sunt deci, notiuni anatomice. Din punctul de vedere al cantitAtii singelui care circuli prin ele, denumirile nu sunt corespunzatoare, pentu ca in ambele circuite trece, in acelasi timp aproximativ aceeasi cantitate de singe.

I V.S. - --+

0,

CORP

Retineti !

• •

,. \Iediile interne ale organismului (singele, Iicbidul iotentitial ,i limfa) nu_,i pot indeplini rolul in organism dedi dad se gIsesc in ~. continuA. mipre care poarti QUJllCIe de circuIatie.

.. Prin circuJatia sanguini intelegem ~ s.ingelui in interioruJ sistemului vascular sanguin.

.. j D circuJatia sangu.ini se constati existenta celor doui circuitc: c in::uJatie ,i marea circulatie.

TIpuri de cireulatie

. aorta .2.Artem pulmonari 3'.Vena cava superioara 4.Ven.a cava inCerioad S. Veoe e coronari.ene 6Arterele pu.lmo~

A Mica circuJatie (pulmonari) B. Marea circulatie (sistemicA)

CIRCULATIA ARTERIALA

Artera aorta este cea mai importanti arteri din organism Ea duce singe inc3rcat cu oxigen ,i nutrimente de fa inima in tot organismul.

Artera porneste din ventriculul sting ,i la origine este prevazuta cu valvule sigmoide (semilunare) care au rolul sa nu permita singelui sa reflueze in ventricule.

Q ~ I

I

~ CARJA AORTlcA _---c.-,, .. ----- .. 'r-; •• TRUNCHIULAPTERIAL

_.,--"-- b. ARTERA CAROTloA COM uNA STANGJ.

,_;--- c. ARTERA.SUBCLAVICU!.ARA STANGA

~ AORTA DESCENDENT \::,I TORACICA S U PRADIAfRACM ~T1C

•. ARTERE ESOFAGIENE

b. ARTERE BRON,ICE

c. ARTERE INTERCOSTALE

~RTA ASCENDENTA 1 •. 2 ARTERE CORONARE

.' A

A~(~~CI:iIU'I

-=:G;..

A Jd~.'== ...

A O~ IG'd'I

srAl:G4

AORTA DESCENDENT It.

A9OOMB'fALl @

SIJ6DIAFRAGMATICA

•. TRUNCHIUltEl!IAC... A. MEZENTERICA SUP. -hf:\--~~~::"__

It 2 A. RENAL.E .,_~-

d. 2 A. GENlTAlE ·1!STtCUlE • OM!

•• A.. MEZENTERICA tF. -Ilrff.+--_J

t A.. llw:E COMUNE

MTERARADWA

MTERAUl.NAAA

NtCN1i PN.JIARE

MT£RAfEMURALA

. '<.' • (·inulat.bl arlu!alli

Aorta este alcatuita din : aorta ascendenta , carja sau crosa aortica, aorta descendents toracica

- supradiafragmatica ~i artera aorta descendenta abdorninala - subdia- I fragmatica care la nivelul vertebrei L4 se bifurca in doua artere iliace comune. ,

Din artera aorta pornesc numeroase ramificatii (fig. 182) -artere - a eriole-metaarteriolecapilare arteriale.

Calibrul acestor vase scade de la inima la perifere, iar structura peretilor sufera modifieari pe parcurs (fig. 183).

Arterele marl sunt de tip elastic iar arterele rnijlocii ~i mici sunt artere de tip muscular.

Proprietatile functionale ale arterelor sunt elasticitatea si contractilitatea:

,

Perete arterial gras, bag at in elemente elastice

Perete venas sublire siirac

in celule musculare ~i elemente elastice

ArteriaalA - perete bag at in celule muscutare

E Iusdciuuea este proprietatea vaselor de a-si man pasiv diametrul sub actiunea presiunii sanguine ~i de a reveni la calibrul anterior atunci cand presiunea din ele scade. Aceasta proprietate este foarte evidenta la arterele mario Astfel, in timpul sistolei ventriculare stangi este aruncata 0 cantitate suplimenwa de sange in aorta deja plina. Deoarece sangele este un lichid incompresibil, are loc 0 crestere a presiunii ce determina dilatatia elastica a aortei. Din aceasta decurg trei consecinte foarte importante pentru circulatia sangelui:

a. unda de soc sistolica este amortizajg;

,

b. 0 pane din energia sistolei ventriculare se tnmagazineaza sub forma de tensiune elastica in

peretii aOD:ei;

c. prin revenirea elastica a aortei in timpul diastolei este asigurata curgerea continua a sangelui

~i mentinerea presiunii sanguine.

Asadar, in timpul sisto lei ventriculare are loc 0 "diastola" arterial a, iar in timpul diastolei ventriculare are loc 0" sistola" arterial! (fig. 184).

tn acest fel, desi sangele este pompat ritmic in sistemul arterial, curgerea sa este continua, fapt demonstrat de fiziologul francez Marey, printr-o experienta foarte simpla.

S-a luat un vas rezervor din care, printr-un tub elastic comun, lichidul era lasat sa curga simultan prin doua ramuri: una cu peretii elastici ~i alta rigida, Intrerupand intermitent, cu ajutorul unei manete, curgerea lichidului in portiunea comuna, Marey a constatat ca prin rarnificatia elastica curgerea lichidului era continua, in timp ce prin tubul rigid curgerea era discontinua (fig. 185).

I •

..

I •

este proprietatea vase lor de a-si schimba in mod activ calibrul.Aceasta proprietate este foarte dezvoltata la nivelul arteriolelor, a carer tunica medie este bogata in fibre musculare netede. Contractia acestor fibre (vasoconstrictie) determina cresterea rezistentei opusa de vase curgerii sangelui. Relaxarea fibrelor netede (vasodilatatie) este urmata de scaderea rezistentei la scurgere. Prin jocul vasodilatatie - vasoconstrictie are loc reglarea presiunii ~i a debitului sangelui in organism. Asadar, in circulatia sangelui arterele mari de tip elastic joaca un rol pasiv, iar arterele mici de tip muscular, in special arteriole le, au un rol activo

Circulatia sangelui prin artere se apreciaza masurand: presiunea sanguinii, debitul sangvin ~i rezlstenta la scurgere a siingelui (rezistenta perifericii).

......... '........ .. reprezinta presiunea cu care sangele apasa

asupra peretilor arterelor. Ea se apreciaza prin contrapresiunea ce trebuie aplicata la exteriorul arterei pentru a 0 turti complet. Valoarea aflata astfel se numeste tensiunea arteriala. Valoarea normal a a presiunii sangelui in artere este de 120 mm Hg in timpul sistolei (tensiunea arteriala maxima) si 70 mmlHg in timpul diastolei (tensiunea arterial a minima).

Tensiunea arterials se mascara cu ajutorul tensiometrelor, prin mai multe metode, dintre care este curent folosita metoda ascultatorie (fig. 186). Principiul metodei ascultatorii consta in comprimarea bratului cu ajutorul unui man~on pneumatic de cauciuc. Un manometru aflat in derivatie indica valorile presiunii de manson. Cu ajutorul unui stetoscop, aplicat sub man~on in dreptul arterei humerale, se percepe un zgomot ritmic aparut la decomprimare, in momentul in care presiunea din man~on egaleaza presiunea sangvina maxima. Continuand decomprimarea se constata 0 accentuare progresiva a zgomotelor dupa care acestea scad brusc in intensitate.In acest moment presiunea din manson reprezinta tensiunea arterials minima. In conditii fiziologice tensiunea arteriala variaza cu distanta dintre inima si

, "

artera la care se mascara (in arterele mici, tensiunea este mai scazuta decat in aorta), cu ritmul respiratiei

(creste in inspiratie), cu efortul fizic (este mai mica in repaus ~i mai mare in efortul fizic ). Tensiunea arteriala creste cu varsta,

Factorii care determina presiunea sangelui in artere:

Debitul cardiac- presiunea arteriala variaza direct proportional cu acesta.

Rezistenta perifericii - reprezinta totalitatea factorilor ce se opun curgerii sangelui prin vase.

Rezistenta la curgere este proportionala cu lungimea vasului cu vascozitatea sangelui. Cu cat vasul este mai lung si mai ingust cu atat rezistenta pe care 0 opune curgerii sangelui este mai mare. Este invers proportionala cu puterea a patra a razei vasului (1"'). Deoarece presiunea sangelui este egala cu produsul debit inmultit cu rezistenta (P=D X R), se poate deduce ca variatii mini me ale razei vasului determina modificari foarte mari ale rezistentei ~i implicit ale tensiunii arteriale.

Volurnul sanguin (volemia). Scaderea volemiei intalnite in hemoragii sau deshidratari mari duce la scaderea tensiunii arteriale. Cresterea volemiei determina cresteri ale tensiunii arteriale.

, ,

Elasticitatea - contribuie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola si la mentinerea ei in diastola.

, ,

Scade cu varsta,

Viteza sdngelui in artere, ca si presiunea, scade pe masura ce ne departam de inima. In aorta este de 500 mmls (0,5m1s) iar in capilare 0,5mm1s. Aceasta se datoreaza cresterii suprafetei de sectiune, a teritoriului capilar de 0 mie de ori fata de cea a aortei.

158

--------------------------------------------------------------------------

Capilarele reprezinta teritoriul eel mai important al arborelui vascular. Desi in capilare se afla doar 5% din volumul sangvin, rolullor este deosebit de important, deoarece aceasta reprezinta sangele care participa direct la schimburile nutritive cu tesuturile. ~._

Capilarele prezinta doua proprietati functionale: I,·' ~ ~", i'11;, ('1,1:in I __ --'- ..,IJ

permeabilitatea, care asigura trecerea bidirectionala a

substantelor dizolvate intre sange ~i tesuturi, ~i motricitatea ce permite schimbarea lumenului capilarului in functie de activitatea metabolica tisulara.

brculatia capilara prezinta cateva caracteristici speciale printre care: densitatea mare a refelei, grosimea foarte mica a peretelui capilar, viteza redusa de circulatie a slingelui ~i presiunea hidrostaticd midi.

Densitatea retelei capilare este foarte mare. Un milimetru cub de tesut muscular contine 1000

capilare. Numarul acesta creste pana la 3000 la muschii antrenati .

Grosimea peretelui c~pilar este de un micron.reprezentata de un epiteliu simplu pavimentos. Vlteza circulatiei capilare este de 0,5mm1s, de 1000 ori mai redusa ca in aorta. Prin aceasta este favorizat schimbul de substante.

Presiunea slingeluiin capilare (presiunea hidrostatica) este, de asemenea, scazula ~i variaza de la 35mmHg la capatu1 arteriolar, la 12mm Hg Ia capatul venos al capilarului.

Sensul deplasarii .apei'si substante10r dizolvate depinde de diferenta dintre presiunea hidrostaticA ~i presiunea coloidosmotic! din capilare. La capiUul arteriolar al capilarului, presiunea hi~ostaticA depaseste presiunea coloidosmotica (valoarea acesteia este constanta, de 25mm Hg). Din aceasti cauz~ are loc filtrarea apei ~i substantelor nutritive spre tesuturi. La capatul venos al capilarului presiun~ coloidosmotica depaseste presiunea hidrostatica ~i apa se reintoarce in capilar, antrenand cu ea ton produsii de catabolism celular (fig. 187).

I

I

I,

leu studiul circulatiei sangelui se ocupa hemodinamica. " Sangele se deplaseaza intr-un sistem inchis de vase ~i intr-un singur sens. i.I Deoarece marea ~i mica circulatie sunt dispuse in serie, volumul de sange pompat de ventriculul sting pe

II. minut, in marea circulatie este egal cu eel pompa,:?e ventriculul. drept in mica circulatie. . ... -==--....1

Retineti !

• •

II

(ireulatia gt

a. Presiunea arteriala; C. Debitul sanguin;

e. Rezistenta periferica

in :kn' ',C POHIi' apl tria prin b. Contractilitatea d. Elasticitatea

Tipuri de vase sanguine

a. Artere mari

b. Artere mici C. Capilare

Caracteristici

1. Viteza sangelui 0,5mm1s

2. Viteza sangelui 500mmls

3. Rezistenpa mare

4. Elasticitatea mare

DIE LA CAP'. MRTM DftIAIITA

'l=tUKA INTIRNA

DIE LA CAP' - I'MTEA ITANoA

I~~ULARA INTEMA

DE LA MEIIBRUL SUPERIOR ITANo

1--I..,IJ

I :~IU8CLAVKMARA I

I ~IULeAAHtOCSFAU: I

• :1 VENA CAVA IUPERIOARAI .=-:~It---\'--- .. _ DE LAOROMELE 1'ORACICE ITANoI

t'i'~~==~l\--\'-' I \'BIAC.MIAINFEAlDARA I.

I VENA POMTA I

TRUNCHIUl MEZENTEROSPlENIC

I VENA HEJllVICA VENAR!IW.A

{'S:

• I'IIUIK:IIEAI

• lTOIMC • MAA£A CURIuM

• V. GAlTRICA • MICA CURIUM ITANGA

VENA OEJITALA ...

WNElE ILIACI COIIUNI

{: :==LIALi

• V. LIOCICALI (cae AltlNDICI)

• V. COLICA DMAIITA (COLON AlCINDINT

111 COLON TM,.VlUALJ

'''LA~I IICUW IIAZIN

IIJ INFIIUOMIIIICT VIZICA UMIMA.

UT!R. VAG., PROITATA

\.,_ -----

b.t ::'::-TIRICA

{' v, GOI.ICA .rANOA

'112 00UlI1rrI TUN M

ceLON Dl'ICIINDINT ·V.IlD DlaA

• V, UCQI.l.1t3 IUPIJllJadA"

v

YIN!

IIITIMUL VlNOI 11ITlMUL Ut.fIAl1C

Fig, I XII- (irl'lllil!ia, l'"flll~" si lilllialir;i

CIRCl I 'P,\ \ 1"'\0 \S,\

fizic.

Viteza circulatiei sangelui in vene depinde de calibrul acestora. Este de 0,5 mmI s in venule si 100 mmls in venele cave.

,

Circulatia ~i intoarcerea sangelui venos la inima sunt favorizate de 0 serie de factori:

Pompa cardiaca functioneaza ca urmare a coborarii planseului atrioventricular

elre.lallia VeROaS. ,I limlatiel

--~~~~--~----------~-- ----~----

Sistemul venos este constituit din sistemul venelor 1 pulmonare ~i sistemul venelor cave (fig. 188).

Ele se forrneaza prin confluenta capilarelor sanguine.dand nastere progresiv la venule, apoi la vene din ce in ce mai mari.

Structura pereteleui venei este in general

asemanatoare cu cea a arterei (fig. 189), numai ca este mai subtire, iar tunica interns formeaza la venele prin care sangele circula de jos in sus (impotriva gravitatiei) niste pungulite asemanatoare cuiburilor de randunica, numite valvule semi lunare sau venoase. Acesta nu lasa ca sangele sa cada inapoi ~i ajuta ascensiunea lui catre inima.,

o vena speciala a marii circulatii este vena porta care incepe prin capilare la nivelul tubului digestiv sub-diafragmatic si sfarseste prin capilare in ficat (capilare sinusoide). Se formeaza din unirea trunchiului mezentero-splenic cu vena mezenterica superioara ~i transports la ficat sub stante nutritive,

rezultate in urma absorbtiei.

,

Ca ~i arterele,venele prezinta 0 serie de proprietati precum: distensibilitatea ~i contractilitatea.

'" tt II favorizeaza. cresterea oapacitiitii venelor. Capacitatea sistemului venos este

aproximativ de treiorl mai mare decft:t a celui arterial,Avind 0 mare distensibUitate. venele ccnstituie

adevarate rezervoare de sange.

In ele se depoziteaza 0 parte din volumul sanguin care este mobilizat in caz de neeesitate.

Contractibilitatea este proprietatea care permite venelor sa mobilizeze sangele in caz de efort

In acest caz, centrii simpatici comanda contractia peretilor venelor din splina, ficat, tesut subcutanat, principalele organe de depozit ale sangelui mobilizind in circulatie 1000 - 1500 ml sange.

Presiunea medie a sangelui in aorta este de 100 mm Hg. Din aceasta se pierd prin frecare, de-a lungul arborelui arterial si capilar, 88 mm Hg. Astfel la capatul venos al capilarului ramane 0 presiune sanguina de 10 mm Hg. Acesta presiune determina deplasarea sangelui venos de la periferie spre atriul drept, unde presiunea este egala cu zero. Diferenta de presiune dintre venele mici ~i atriul drept determina circulatia venoasa, care este

,

mentinuta datorita mai multor factori.

,

Sa ne reeminlim !

-- ......... ---

Venele sunt vasele sanguine care aduc sangele la inima.

Limfa circula intr-un sistem ciculator Iimfatic separat de eel sangu iu.dar interconctat cu

acesta.

161

Vena

OOnIUIl}'IW

TunICS iimA

alevaseior

.vaSB vall! •

I fig. l1l9. Structu .. a \'asl'lnr_S_lI_"_:_gu_i_II_t' ----1

spre varful inimii, in timpul sistolei ventriculare. Presiunea sangelui in atrii scade, ceea ce determina curgerea sangelui din venele cave, in atriul drept.

. ~ -1f 11 i _ . . ""I se ~anifesta in special in inspiratie cand presiunea

negatrva intratoracica creste. In acest fel venele se destind si ca urmare are

loc activarea Intoareerii sangelui venos la inima. '

, , 4 reprezi:ata: presiunea pozitiva care apare in cavitatea

abdominal! In timpul inspiratiei cind mu~ch1ul diafragm coboara si exerei 13 p_resiLme asupra orgaDel~t abdominale determinlnd comprimare'a venelor situate subdiafragrnaric. Inacest fel, sange1e estefortat sa inainteze In sens anngravitaponal, 8pre inima,

. '" a r'h'lfUf. favorizeaza curgerea sangelui prin venele situate deasupra

atriului drept. Are efect negativ asupra intoarcerii sangelui in vasele situate sub nivelul inimii.

'7', fnJl u II (i lvu la./' de pe traiectul venei cave inferioare si afluentilor

11''ir"'~------------ ei, favorizeaza curgerea continua a s~ngelui ~pre inima, impotriva fortei de gravitatie (fig. 190).

Activitatea pulsatilii a arterei vecine cu vena ~i contractiile ritmice ale musculaturii scheletice exercita un adevarat masaj asupra venelor profunde si favorizeaza intoarcerea venoasa .

. Este 0 cale derivata a marii circulatii prin care

reintra in vene 0 parte din lichidele interstitiale.

Are loc in cadrul unui sistem vascular inchis care incepe prin capilare limfatice inchise (la nivelul tesuturilor ca niste degete de manusa) ~i care dreneaza in vase din ce in ce mai mari pana in cele doua canale - eanalul toracie ~i vena limfatica dreapta.(fig.188),

Canalul toracic colecteaza limfa din jumatatea inferioara ~i din patrimea superioara stanga ale corpului ~i se deschide in unghiul venos format din unirea venei jugulare stangi cu vena subclaviculara din partea stanga.

Vena limfaticd dreaptd colecteaza limfa din patrimea superioara dreapta a corpului ~i se deschide in unghiul pe care 11 formeaza vena jugulara dreapta cu vena subclaviculara dreapta,

In traiectul lor spre cord, vasele limfatice strabat unul sau mai multi ganglioni limfatici.

Ganglionii limfatici sunt formatiuni mici ovalare (fig. 191) car~ se a~a in regi~ni1~: axilara, laterocervicala, inghinala, mediastinala, abdominala ~i care produc limfocite, monocite ~I formeaza

anticorpi. I' hid 1" ... I di .

La inceput, limfa are 0 compozitie asemanatoare cu a IC 1 U ut intersmnal, m care provme

(fig. 192) ~i cu a plasmei, dar cu un continut de proteine redus la jumatate. '.

Dupa trecerea prin ganglionii limfatici, limfa se imbogateste cu elemente celulare ~l cu proteme.

In functie de teritoriul drenat, limfa are 0 compozitie diferita. Limfa provenita de la intestin este bogata in lipide, cea de la ficat este bogata in proteine si enzime iar aceea care provine din glandele

endocrine, contine hormoni.

Circulatia limfei de la periferie spre marile ducturi limfatice este lenta ~i este favorizata de 0

,

serie de factori:

_ miscarile membrelor in timpul mersului ;

_ prezenta valvulelor in peretii vaselor limfatice ;

_ presiunea negativa intratoracica in timpul inspiratiei; _ contractia ritmica a vase lor limfatice;

,

- pulsatiile arterelor,etc.

.--~~--

Retifteti !

. ,

• rin vene circula atat sange oxigenat - in marea circulatie, cat ~i neoxigenat - in mica circulatie. • Limfa- formam la nivelul tesuturilor, circula printr-un sistem circular limfatic ~i se varsa pana

,

la urma in sange,

--..... -

-

I. Asoda~i notiunile din cele dona coloaue:

1. Vene pulmonare

2. Vene cave

3. Jumatatea dreapta a inimii

4. Jumatatea stanga a inimii

a. sange oxigenat

b. sange neoxigenat

2. Explicati:

- rolul sistemului valvular venos;

_ interrelatia: sange - lichid interstitial- limfa

V.D. -+ artera -+capilare dinjurul -+vene

.......... -+A.S. -+ V.S. -+ artera -+ din tesuturi -+ lichid interstitial -+ .

limfatice -+ vase limfatice -+ canalul -+ unghiul venos stang,

163

N0llunl elementare de 19ieni .1 patolollie a .Istemulul clrculat~r

~y~-----

Res~ectarea normelor igienice trebuie sa pomeascii de le cunoasterea unoi articulai ~ta ~ ~orfofunctlOnale ale inimii ~i. vaselor s~ngui~e, la di.ferite virste, Astfel lacopi! diln:~iuni~e i:ruf. m ra~ort cu greutatea co~rpulm, ~u~t mal ~an decat la adu1tL Deoarece mioca.rdul copiilor prezinta 0 slaba dezvoltare (ca fort~ m~camca~, nevoile nutritive ~i respiretoriiale unui organism in cresteresunt crescut.~ (~u un metabol~~m l~t~n~ ~ iar ele nu pot fi satisfacute deca.t prin accelerarea ritmului batailor. La C~~l~ n~ul contractnlo~ l~lmn es~~ mult mai crescut (100-110 batai pe minut) decat la adulti (60 _

70 batal/ minut). De aceea muna copiilor este mai usor expusa la oboseala dedit la adulti. '

Dezvolt~ea no~a~a a a?aratului === este in functie de conditionarea functionala a altor rgane care au irtfluenta ~lr~cta asupra ~cestuIa, preoum ~1 de faetoril de mediu care depind de noi,

s. tfe1 est.e. n. ecesara .. 0 act! VI tate normal a a glandelor endo crin e su b influenta .71.._ .. f-): ,. •

alimentaf . ~ .~ A', ~ ..• . .. ta cmora gut ~1 lDlma. 0

... tmentap.e c~resp~to~e vars~el ( ?m care sa nu :Upseasca vitamlna B I) evitarea emotiilor puternice

~l repetate, sa se evite acnunea nicotinei - fumatul, a. ingerarii de alcool, etc.

. . .. Nerespectarea acestor cerinte face ca la eel mai mic efort fizic sau intelectual sa apara oboseala unmn.

. Facto~i cu potenti~l vatamator sunt: traumatici, chimici, microbiologini, congenitali, etc. Toti ac~~t~ factori care tulbura dezvoltarea ~i functionarea normals a aparatului cardiovascular trebui~ evitati.

Pentru a face fata acestor eforturi, inima trebuie sa-si adapteze lucrul sau mecanic, printr-un antrenament continu~ si toto data rational (in functie de varsta) care asigura dezvoltarea adecvata a miocardului.

Munca sedentara, obezitatea, neefectuarea zilnica de exerci~ ,fizice de sporturi, activittip practice plimbari (pentru vatstrucl)etc,. due Is sliibirea miccardului ~i la aparitia ~i mani festarea unor tnlburari eardiovascnlare precum:

. C<~r~1~opatia. ischemica - este cea mai raspandita afectare miocardica, Formele c1inice ale cardlopattells:heml:e c~prind angina pectorals de efort, infarctul de miocard, angina instabila,

d . S~ n:am,festata p~ ac~se du:e:oase ~e so~JU durata, in regiunea inimii, insotite de 0 senzatie

e eonsmcpe SJ care SUIVm mat ales ill un uran .. . .. " '" . '

fi '. .... ..~ - , , . . . . .p.re) .. . m care actrvitatea mlmn este suprasolicitata (efort

Z1. ~'demottib' act ~exua .. ,I. frig), Ac~.tt ~ct,o ... n, rna) ales emotiile, ar actiona prin eliberarea unor cantitati

man e sustant:a de tlpul adrenaline 1 ca .. c 0 ~ 1 . . '

',. .. .r: .... w· . '. ...... pr voaca acce erarea ritmului cardiac si cresterea tensiunii

arteriale, conditii care marescactivitatea inimii~i ca urmare nevoile ei de a se alimenta cu 02'

Sa ne reamintim f

Reamintiti-va efectele actiunii honnonilor medulosuprarenalei asupra sistemului cardiovascular.

Aritmiilc cardiace - t tulb ~. le ri lui

. . sun uran a e ntmu ui normal al contractiilor inimii. Aceasta situatie

po~te rezulta din modificarea frecventei ritmului: cresterea peste 100 batai pe minut (tahica di ) ,

~c~d~rea sub ~O de batai pe minut (bradicardie) fie prin aparitia unei succesiuni neregulate : b~~ai~~~ mimu (extrasistole).

Hemoragiile interne si externe (hemoragie - sangera ) H "1 . A

A fara si . . A re. emoragn e sunt scurgen de sange

m a ~ra slstemulm.vascular, ~vand ca rezultat scaderea masei sanguine atat calitativ cat si cantitativ .

.. Dupa felul vasulm hemoragla poate fi: arteriala, venoasa, capilara ~i mixta. Dupa lo~ul unde s-a

164

produs varsarea sangelui poate fi hemoragie extema (cand sangele se scurge in afara organismului) ~i hemoragie interna (cand sangele se scurge intr-o cavitate seroasa - peritoneu, pericard). Cand se produce intr-un organ cavitar (stomac, intestin) ~i se exteriorizeaza dupa un anumit timp, cu anumite modificari (melena - pierdere de sange pe anus) se numeste hemoragie exteriorizata, Cand sangele se acumuleaza in tesuturi pe sub piele (hematre) hemoragia se numeste intratisulara. Dupa cantitatea sangelui pierdut poate fi: mica « 500gr), mijlocie (500 - 1500g), mare (1500 - 2000g) ~i mortala,

Dupa momentul producerii poate fi: primitiva - se produce concomitent cu traumatismul ~i secundara - apare dupa un anumit timp, in care se produce u1cerarea peretelui vascular sau liza (dizolvare) cheagului de hemostaza printr-un proces infectios. Gravitatea hemoragiei consta in aceea ca datorita pierderii de sange se micsoreaza cantitatea care ar trebui sa ajunga la tesuturi ~i organe (sistem nervos, inima, ficat, rinichi). De asemenea gravitatea hemoragiei depinde de viteza pierderii de sange (0 hemoragie rapida este mortala) si de originea ei (cele arteriale fiind mai grave).

Oprirea unei hemoragii se numeste hemostaza. Ea poate fi spontana, medicala sau chirurgicala.

Hemoragla cerebrala-: accident vascular cerebral ce survine la hipertensivi, arterosclerosi sau la purtatorii de afectiune cardiaca, Se caracterizeaza printr-un inceput brutal, uneori fiind anuntata de anumite semne: durere de cap violenta, cresterea rapida a tensiunii arteriale, leziuni de fund de ochi. Este 0 boala grava care se trateaza numai in spital.

Leucemia - boala caracterizata prin activitatea anormala ~i excesiva a tesuturilor care dau nastere leucocitelor, fapt care are ca efect aparitia in sange a unui numar mare de leucocite, dintre care multe tinere. Leucemiile se intalnesc la toate varstele, de la nastere ~i pana la batranete.Leucemiile pot fi: acute sau cronice. Leucemiile acute ating mai ales copiii si tinerii. Ele se prezinta sub forma unor infectii acute, febra mare. Deseori apar manifestari hemoragice: sangerari de gingii, de nas, sub piele, hemoragii intestinale. Splina si ficatul se maresc. Numarul leucocitelor din sange creste de la 15 000 pana la 100 000, cu predominanta forme lor imature.

Leucemiile cronice se instaleaza lent, cu oboseala, slabire, semne de anemie. Ceea ce domina insa, este cresterea de volum a splinei, care atinge marimi considerabile, ori prinderea ~i tumefierea rara dureri a ganglionilor. Tabloul sanguin arata adesea 0 leucocitoza foarte crescuta

A nemia- este 0 boala caracterizata prin reducerea globala a sangelui prin modificari cantitative privind toate elementele acestuia sau numai a componentului principal al acestor globule, hemoglobina. Anemia provoaca un aport insuficient de oxigen ~i substante nutritive necesare organismului. Simptomele anemiei sunt: paliditatea tegumentelor, slabiciune, ameteala, iar in formele survenite brusc, pierderea cunostintei, Anemiile sunt acute ~i cronice. Anemiile acute se caracterizeaza printr-o scadere mas iva a masei totale a sangelui. Cauzele care genereaza aceasta forma de anemie sunt: ranile, accidentele, rupturile de vase esofagiene, sarcina extrauterina, avorturi, etc.

Anemia cronicd se instaleaza in urma pierderilor repetate de sange, chiar in cantitati reduse (hemoroizi, fibrom). In aceasta forma mas a sanguina nu scade, dar se reduce numarul de hematii ~i cantitatea de hemoglobins. In afara de acestea se intalnesc anemiile rezultate in urma unor transfuzii cu sange incompatibil, in unele boli intectioase, ln urma intoxicatlilor cu diferite substante toxice (arsenic, fosfor, venin de ~arpe, etc.). In afara de acestea mai sunt anemiile hemolitlce cronice inlliiscute (congenitale) sau dobandite care i~i au originea in lncapacl tatea organelor producatoare de hematii (maduva oaselor) de a pune in circulatie globule rosii mature, capabile de a-si indeplinii functiile,

165

v,;:~~"",",~ ... Muschii qatulu: I I

II

Stern

J I if este procesul prin care se

realizeaza circulatia alternativa a aerului, intre mediul ambiant si alveolele pulmonare, antrenand astfel patrunderea aerului bogat in 0e' catre alveolele pulmonare si eliminarea CO catre exterior. Circulatia alternativa a aerului se realizeaza c~ urmare a variatiilor cic1ice ale volumului cutiei toracice in cursul a doua rniscari de sens opus: miscare inspiratorie si

miscarea exspiratorie. '

~;, este un proces activ determinat de

contractia muschilor inspiratori care are drept rezultat marirea volumului cutiei toracice prin cresterea celor trei diametre.

(fig.193) -

Diametrul antero-posterior si diametrul transversal se maresc prin orizontalizarea ~i ridicarea coastelor ca urmare a contractiei muschilor inte.rcostali extemi.

. Diametrul longitudinal se rnareste prin contractia

diafragmului, care Isi micsoreaza curbura si apasa asupra organelor abdorninale.Datorita suprafetei diafragmuluiaproximativ 250cm2, coborarea lui cu 1,5 em in inspiratie d~termina 0 crestere de volum a cutiei toracice de 75% ..

In cursul inspiratiei fortate intervin 0 serie de muschi accesori ai inspiratiei-m. sternocleido-mastoidieni, m. trapezi: m. spatelui etc., care due la 0 sporire a cresterii volumului cutiei toracice.

o data cu cresterea cutiei toracice, are loc si expansiunea plamanilor, favorizata de bogatia fibrelor elastic~ din structura acestora si aderenta dintre cutia toracica si plamani prin inte.rmediul sistemului de pleure. Pelicula de lichid pleural dintre cele doua foite pleurale, favorizeaza alunecarea ac.estora dar si cresterea coeziunii dintre ele. Astfel plamanii, in inspirati'e urrneaza expansiunea toracica si se desti.nd pasiv. Presiunea intrapulmonara scade cu 2-3 mm Hg fata de cea atmosferica si aerul atmosferic

patrunde in plamani, .

I ~ dovedi rolul act~i al mllS~~'i~~~respiratori ;~t:? inspiratie, prin experienta lui Donders. '

Se ia un vas de sticla lara fund. Se adapteaza la traheea uncr p'Himani de iepure sau de alt animal un tub de sticla care este trecut printr-un dop de cauciuc potrivit pe gatul sticlei.

166

o alta varianta este aceea in care se introduce prin dop un tub de sticla bifurcat, avand la capetele ambelor ramuri cate un balonas de cauciuc. La deschiderea de jos a vasului, se adapteaza 0 membrana de cauciuc, legata in centru cu 0 sfoara (fig. 194).

In felul acesta, vasul este inchis ermetic ~i nu comunica cu exteriorul decat prin tubul de sticla care este in legatura cu plamanii (balonasele), Tragand de sfoara membranei de cauciuc, volumul vasului de sticla se mareste iar presiunea devine mai mica decat cea atmosferica. Datorita diferentei de presiune care s-a creat, aerul atmosferic intra in tubul de sticla ~i patrunde in plamani (balonase) pe care ii dilata. Dand drumul la sfoara, membrana revine la pozitia initiala. Volumul vasului micsorandu-se, aerul din interior apasa asupra peretilor plamanilor (balonase) ~i-i desumfla. Aceasta dovede~te ca intrarea aerului in plamani este un proces activo

p . reprezinta miscarea de sens contrar inspiratici, In cursul careia are loc revenirea

la volumul initial a. cutiei toracice.

In conditii de repaus, expiratia este un proces pasiv ce Ill.l necesita contractia musculaturii

respiratorii. Revenirea cutiei toracice si plamanilor la volumul initial esie consecinta retractiei tesuturilor elastice ale aparatului toracopulmonar ce fusesera dcstinse In cursulinspirariei si care, elibereaza sub forma de energie cinetica, energia potentiala acumulara.

Ca urmare a scaderii volumului pulmona.r in cursul expiratici, presiunea aerului va creste peste presiunea atmosferica (cu 2-3 mrn Hg), ceea cc are drept consecinta crearca unui gradient de presiune de-a lungul caruia, aerul din plamani iese catre exterior.

Pentru rcalizarea unei expiratii fortate, participa la realizarea actului respirator 0 serie de

muschi accesorii: muschii abdorninali, muschii intercostali interni.

I ~ ,

. n mecanica repiratiei actioneaza trei factori: -forta de contractie a muschilor respiratori;

-forta de coeziune dintre pleure;

-elasticitatea plamanilor,

Misciiri resoiratorii Carocteristi.ci
l.scaderea presiunii aerului din plamani
2.cre~tcrea volurnului pulmonar
A.Inspiratia 3.miirirea capacitatii cutiei toracice
B.Expiratia 4.aplatizarea diafragmului
5.umplerea plamanilor cu oxigen
o.cresterea presiunii aerului in plamani
7.sciiderea volumului cutiei toracice (

l.In inspiratie, presiunea alveolara devine inferioara celei atmosferice, deoarece prin contractia muschiului

diafrazrn, creste volumul toracic.

2.Inspir~tia nu este conditionata de elasticitatea pulmonara, deoarece inspiratia este un proces activ in

conditii normale.

107

Volume .1 eapacltitl re.plratorii

, ,

--~J~~------------------ __

Miscarile respiratorii permit patrunderea ~i iesirea succesiva a aerului din plamani, contribuind astfel la realizarea ventilatici pulmonare. Deplasarea volumelor de aer caracterizeaza capacitatea functionala a plamanului.

Volumul curent - VC - reprezinta volumul de aer care patrunde in plamani in cursul unei inspiratii ~i apoi iese in cursul unei expiratii de repaus. Valoarea lui medie la persoanele adulte este de 500 ml (5000cm3)

Volumul inspirator de rezerva - VI.R. - reprezinta volumul maxim de aer care poate fi inspirat la sfarsitul unei inspiratii de repaus. Valoarea lui medie la adulti este de 1500 ml (1500cm3) Volumul expirator de rezerva VE.R. - reprezinta volumul maxim de aer care poate fi expirat la sfarsitul unei expiratii de repaus. Valoarea lui medie la adulti este de 1000-1500 ml aer (1000- 1500cm3)

Volumul rezidual- VR. - reprezinta volumul de aer care ramane in plamani la sfarsitul unei expiratii maximale. Valoarea lui medie la adulti este de 1500 ml aer (1500cm3).

Capacitatea pulmonara totala -C.P.T. - reprezinta volumul de aer cuprins in plamani la sfarsitul unei inspiratii maxime, insumand toate volumele pulmonare mentionate, Valoarea medie este de 5000ml aer (5000 cm3) cu variatii in functie de talie, sex, varsta.

Capacitatea vitala -C. V - reprezinta volumul de aer ce poate fi scos din plamani printr-o expiratie fortata efectuata dupa 0 inspiratie maxima. Ea este egala cu suma a trei volume pulmonare (VI.R.+VE.R.+VC.) ~i are in medie valoarea de aproximativ 3500cm3.

Capacitatea rezlduala functlonala -C.R.F. - reprezinta volumul de aer care ramine in plamani la sfarsitul unei expiratii de repaus. Valoarea ei se obtine prin insumarea VE.R. ~i VR.

Capacitatea inspiratorie -C.I.- reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus in plamani printr-o inspiratie maxima, care incepe la sfarsitul unei expiratii de repaus. Valoarea ei este echivalenta cu suma dintre VC. si VI.R.

,

Sa ne reaminhm

Miscarile de inspirarie ~i de expiratie se succed ritmic. fani

Evaluarea volumelor pulmonare se face prin spirometrie, care se efectueaza cu ajutorul spirometrelor (fig. 194). Spirometria permite diagnoasticarea bolilor pulmonare.

Frecventa miscarilor respiratorii, in stare de repaus este de 16/minut la barbat si de 18/minut la femeie (fig. 195). Frecventa ~i amplitudinea miscarilor repiratorii variaza in functie de necesitatile organismului in 02 si de cantitatea de CO2 produsa.

Debitele ventilatorii. Daca masurarea volume lor pulmonareofera 0 serie de parametri statici ce caracterizeaza aparatul toracopulmonar, pentru obtinerea unor informatii legate de functia ventilatorie se utilizeaza masurarea debitelor ventilatorii.

Debitul ventilator in repaus (V) reprezinta cantitatea de aer ventilata in timp de un minut in conditii

Masca respiratoare

inregistrare Clopot

spirometric

168

de repaus. EI poate fi obtinut prin produsul dintre volumul curent ~i frecventa ventil~tiei (VC x F~ = 500 ml x 16 -18 respiratii/minut) = 8-91/minut. Debitul ventilator creste foarte mult III efortul fizic,

Retineti I

, ,

• '\Ii~carile respiratorii se regleazii prin mecanisme: . . ..

Nervoase: - automata de care este responsabilii substanta reticulata bulbo-pontina unde se atl! centru . inspiratori care descarca ritmic impulsuri nervoase, ce vor fi tra~sm.ise .neuroni!or s.o~tomo~on medulari, iar de aici, prin nervii frenici ~i intercostali, se vor distribui muschilor insptraton;

- comportamentala, voluntara prin interventia scoartei c~rebrale. . .

- variatiile concentratiei C02 si 02 din sange, precum ~l a pH ului sangum, rnodifica

, ,.

automatis~l centrilor re~atori

APllC~ Til

1. Identitlcati \ olumele ~j capacitatile pulmonare, urmarind Srhi.'UHI alaturata.

2 .. Dehitul \ enritator in repaus este:

A.VC+VIR+VER+VR B.VC+VIR+VER

C.CPR x frecventa respiratorie D.CV x frecventa respiratorie E. VC x frecventa respiratorie

3. Un individ cu frecventa respiratorie de 16 respiratii/minut, prezinta 0 capacitate vitala de 4500 ml aer, iar VER = 1500 ml si VIR = 2500 ml. Calculati debitul sau respirator pe minut.

Schimburilede gaze re.plratorll ,I 'transportul ace.tora

--------------------

Sa ne reamintim ~

Rcspiratia cste una din funcriile esenriale Lie orga iisme or vii, pnn care se realizeaza aportul de oxigen dm aerul ambiant pana la nivcl ce ular, 111 para el ell eliminarea in atmosfera L dioxidului de carb n rezultat din merabolismul ce 1 at

Ventilatia pulmonata asigura deplasarea aeru Ii in . rnbe e sensurii tre alveo de p si atmosfera

169

Respiratia este 0 functie cornplexa care presupune pe langa procesul de ventilatie pulmonata, mai multe etape strans corelate intro stricta succesiune (fig. 197):

Alveola pulmonata

Aer mspirat

Aer expirat

Artera pulmonata

Vene pulmonare

1. Etapa pulmonara-difuziunea si schimbul de gaze respiratorii la nivelul membranei alveolocapilare 2. Etapa sangvina-transportul gazelor respiratorii in sange

3. Etapa tisulara-schimbul de gaze intre sangele capilar si celule (respiratia celulara),

1. Etapa pulmonarii

La nivelul plamanilor are loc in permanenta un schimb de gaze intre aerul din alveole ~i gazele

dizolvate in sangele venos ce ajunge la acest nivel pe calea vaselor capilare ale rnicii circulatii. In cadrul acestui schimb, oxigenul trece din aerul alveolar in sangele venos, iar dioxidul de carbon aflat in exces in sangele venos, trece in aerul alveolar.

Schirnbul de gaze se realizeaza la nivelul membranei alveolo-capilare, prin procesul de difuziune.

Membrana alveolo-capilara (respiratorie) este alcatuita de la exterior la interior, din: - endoteliul capilar;

- interstitiul pulmonar;

- epiteliul alveolar;

- surfactant (lichid tensioactiv).

Acest proces defineste tendinta moleculelor unui gaz de a se deplasa dintr-o zona in care concentratia lui este mai mare spre 0 zona in care concentratia este mai mica pana in momentul in care concentratia gazului se uniformizeaza in ambele zone. In consecinta procesul de difuziune al unui gaz va avea loc doar in conditiile in care exista 0 diferenta de presiune, iar sensul procesului va fi intotdeauna orientat dinspre zona cu presiune mare catre zona cu presiune mica.

Viteza cu care are loc procesul de difuziune a CO2 si 021a nivelul plamanului este conditionata de 0 serie de factori.

Gradientul de ptesiune peitieli; a gazelordin aerul alveolar si din sangele capilarelor venoase:

vena

Artera

m Iii

"C

'"

Celulil

Capatul arterial al capilarului tisular

Ii

Q),

Capatul venos al capilarului tisular

I Fig 197. Etapele respira!iei

GAZUL AERUL ALVEOLAR 1 SANGELE VENOS
mm Hg mm Hz
Oxigen 100 40
Dioxid de carbon 40 47 Asa cum se poate observa in tabel, intre presiunea partiala a gazelor din aerul alveolar si presiunile gazelor dizolvate in sangele venos, se realizeaza un gradient de presiune astfel orienta!, inc at impune difuziunea 02 dinspre aerul alveolar catre sangele venos si a VV2 ull1spre sangele venos catre aerul alveolar.Ca urmare, in sangele capilarelor presiunea partials a oxigenului creste, iar aceea a dioxidului de carbon va scadea, Procesul poarta numele de arteriolizarea sangelui (hematoza pulmonata) venos din capilare.

170

Sangele arterial se reantoarce pe calea venelor pulmonare catre atriul stang de unde este pompat in marea circulatie,

· Supreiet« de difuziune este reprezentata de marimea suprafetei prin care aerul vine in contact cu membrana alveolo-capilara. La persoanele adulte suprafata membranei alveolo-capilare, la nivelul careia are loc procesul de difuziune, este de aproximativ 80 mp. Pe aceasta suprafata se raspandesc cei aproximativ 160 ml sange aflati la un moment dat in plaman, ceea ce faciliteaza mult difuziunea.

· Grosimea membranei respiratorii este foarte mica (in jur de 0,5 Y4) si favorizeaza procesul de difuziune.

· Coeiicientul de difuziune al CO2 este de 20 de ori mai mare ca eel al 02 ce explica vitezele de difuziune practic egale pentru cele doua gaze, in ciuda gradientelor de presiune diferite 02 (100 - 40 = 60mm); CO2 (47- 40 = 7mm).

Dupa ce traverseaza membrana respiratorie, moleculele de oxigen ajung in sange care 11 transporta la nivel tisular.

Dioxidul de carbon care este rezultatul final al proceselor oxidative celulare este transportat de sange la nivelul alveolelor pulmonare.

t E. -I" , ... ~<'- <"''''''{''-' , ,t_~\ ._..,. C" ll:rJ ,;'! ... ," "~ !jL:,;::, V ,~ ~J;;'~

In sange gaze le respiratorii sunt transportate sub diferite forme (fig. 198): · Transportul oxigenului

Oxigenul este transportat in sange sub doua forme: 2,5 % dizolvat in plasma ~i 97,5 % sub forma de oxihemoglobina (Hb02)

Hemoglobina este din punct de vedere chimic 0 heteroproteina care are molecula formats dintr-o grupare proteica - globina ~i 0 grupare neproteica - hem.

Globina este alcatuita din patru lanturi (catene) polipeptidice (2 alfa si 2 beta). De fiecare lant se leaga cate 0 grupare hem. Fiecare grupare hem prezinta in centru un atom de fier bivalent (Fe2+). Hemoglobina formeaza cu gazele respiratorii ( oxigen ~i dioxid de carbon) combinatii labile. Oxigenul se leaga de atomul de Fe2+ al gruparii hem formand oxihemoglobina, iar dioxidul de carbon se leaga de gruparile amino ale globinei, formand carbohemoglobina.

· Transportul dioxidului de carbon

Dioxidul de carbon este transportat in sange in diferite forme: - 7 % dizolvat in plasma;

- 93 % combinatii , reprezentate de: - 23% carbohemoglobina (in eritrocite);

- 70% bicarbonati-

,

60% bicarbonat de sodiu;

- 10% bicarbonat de potasiu;

Atat in plasma cat ~i in eritrocite, CO2, sub actiunea anhidrazei carbonice, se hidrateaza rezultand H2C03 (acidul carbonic), care disociaza rapid eliberand anionul bicarbonic (HC03-) care se combina cu K + in eritrocite si cu Na' in plasma formand bicarbonati.

,

Etapa pulmonara

Etapa sanguina Transport 0:2

Etapa tisulara

-2,5%dizolvat in plasma

-97,5% HG02

·7% dizclvat Tn plasma ·93% combinatii din care -23% HbCq

-70% bicarbonati

. tapa i ~

Rcprczinta roruliatea proceselor prin care:

- oxigcnul rransportat in s~\nge este cedar la nivelul capilarelor din tesuturi, catre sisternele

enzimatice celulare unde este utilizat;

- dioxidul de carbon este produs in celule ca urrnare a proceselor metabolice.

Difuziunea gazelor prin endotcliul capilar ~i prin membranele celulare, depindc in afara factorilor care conditioneaza difuziunea gazelor la nivelul plamanilor si de temperatura si de pH.

Oxigenul trece dinspre sange spre tesuturi, de la 0 prcsiune partiala de 97 mm Hg la 0 presiune partiala de 40 mm Hg. Oxigenul cste utilizat de celule in procesul respiratiei celulare (oxidarea substantelor organ icc ).

Dioxidul de carbon. care. cste rezultatul final al procesclor oxidative celulare (tisulare), difuzeaza din cclule in capilare de la o presiune paqiala de 47 mm Hg tisular la 0 presiune partials de 40 mm Hg in sangele capilar ..

Gazul Sause arterial Tesuturi
b
mmHg mmHg
Oxigen 97 . 40
Dioxid de carbon 40 ~ ! 47 tl I

~ Rolul primordial al sistemului respirator este intretinerea vietii.

,~, Oxigenul ajunge la toate celulele corpului prin sistemul circulator. Fara oxigen celulele mor. Tesuturile sufera in mod ireparabil dupa numai cateva minute de lipsa de oxigen. Acest lucru se datoreaza faptului ca substantele nutritive derivate din ali mente, in prezenta oxigenului ard la nivel celular p[ma la CO2 si H20 producand energia necesara activitatilor celulare.

PllC~TI

Etape/e respiratiei Caracteristici
A Etapa pulmonata I. Consta in schimbul de gaze respiratorii intre sange ~i tesuturi
B Etapa sanguina 2. 02 trece din alveolele pulmonare in sange
C Etapa tisulara (celulara) 3. CO2 trece din sange in aerul alveolar
4. consta in transportul 02 si CO2 prin sange 1. Carbohemoglobina este un compus stabil, deoarece contine Fe2•

2. ° molecula de hemoglobins poate fixa 4 molecule de 02 deoarece contine in structura sa 4 atomi de F e>

3. Membrana alveolo-capilara este traversata de CO2 din sangele capilar in aerul alveolar, deoarece presiunea partiala a CO2 este mai mica in sangele capilarelor pulmonare decat in aerul alveolar.

Orice suferinta a organismului uman este efectul unei came. care actioneaza in conditii favorizante. Pentru a 'Impiedica producerea acestei suferinte esre necesar sa inlaturam cauza.

In cazul suferintelor respiratorii numarul cauzelor care Ie potprovoea sunt extrem de numeroase.

CLl toate acestea, in explicatia aparitiei oricarei imbolnaviri respiratorii se pot identifiea 0 serie de elemente comune, ceea ce of era posibilitatea sa se stabileasca reguli generale pentru prevenirea lor.

In aerul pe care il expiram exista doua categorii de componente: permauente ~i variabile.

Componentele pennanentc sunt 0" N!, CO" vapori de HlO. iar cele variabile sunt: substantele chimice (rezultate in U1l11a activitatilor umanc salll:o.tamplatoare), pulberile, germenii (aeroflcraj.etcMasurile de igiena a aerului constau in mentinerea acestor componente in limite favorabile sanata~.ii, in caz contrar efectul acestora fiind imbolnavlrilemailllultsdlll1.laiputin grave.

Grj~Hl este 0 boala acuta infcctoconragioasa cu durata de d\t.~v;;1 zi Ie, caracrerizara prin febra ~i in special tuse, stranut .. Este produsa de un virus gripal de rna: multe forlllt'. Este roark conragioasa, se raspandeste foare rapid determinand cpidemii intinse 'in anotimpurilc rcci. Transrnirerea bolii se face direct pe cale aero gena de la omul bolnav la eel sanatos, Poarta de inuare este naso~ faringiana. Incubatia dureaza 1- 3 zile. Debutul bolii estc brusc, cu febra. I"ri';O;-lIH:.', durcri de cap. Scmnele boli dureaza 2-6 zile, timp in care bolnavul este foarre obosii, cu dureri Irll.lsnil'IIt':--1 de cap, [Usc', acesrea disparand treptat. De multe ori (la batrani ~i la copii) crcaza cOlllplica\.ii (pn~'lIll1(lllii, hronho-pneumonii,

otite, meningite etc.)

!:i'i1:;'1?IIl,,t ! 1'J!,u~r.t\a.ill~1~- este determinata de iuhalarea IIIwr pari iculc I'll icroscopice (praf, nisip,

fum). Patrunderea accstora. in plamani duce la formarea de tesur conjunctiv ill plarnani. ceea ce afecteaza capacitatea respiratorie si poate detennina aparitia cancerului. Particulele de azbcst pot" dctermina aparitia cancerului pulmonar,

. Em,fru~·:>1m!Jh1l!.~11,n'!IlQ'lr- este 0 afectiune cronica det"enninat;-I de di latarea atveolelorpulmonare-

a carer putere de contractie scade. determinand destiaderea ex.agerata a pliiniiinilor. Canzele care deterrnina 0 astfel de afectiune sunt: bronsitele cronice, sclerose pll'mOnaIle~ pneumcrnicoze, etc. Se intalneste frecvent la varstnici, la pesoane care SUpWl plamanii Is SUpr:8sol1citarel sutli:torii in sticli, muzicantii care folosesc instrumente muzicale de suflat, Boals se dezvolta progresiv, pe miisUfa. ce scade suprafata pentru schimbul de gaze (ruperea alveolelorl nu se mai furnizeaza oxigen suficient inimii si creierului ducand la aparitia starilor de iritabilitatc si depresie. Aspectul boloavului este caracteristic: prezinta dificultati respiratorii (dispnee) ell 0 expiratie prelungitB. ~jemtoare. In formele avansate bolnavul prezinta 0 cianoza a fetei, extrt!mitdtilor" proeminarea vaselor de la gat, iar eutia toracica este bombata. Boala are 0 evolutie de lung! durat! ~i conduce catre insuficienti cardiacs progresiva, dispneea aparand la eel mai mic efort.

,\r,'~f,iJh::ir,o~ Ifill 'i'i~!~~ r~p I" 'ltitlo,'f, Plamanii ol1l111111 corespuud respiratiei aerului CLl presiune

atmosferica normals de 760 111m Hg -- presiune ce exista la supralata pamantului. La altirudine presumes este mult mai redusa ~i se constara aparitia raului de altitudine, caractcrizat prin durcri de cap, ametcli, anorexie, somn agitat. Scaderea .P0c art~rial srimuleaza dilatarea vaselor de sauge din piamater, ceea ce determina cresterea fluxului sanguin si a prcsiunii inrracraniene. Accste procese pot alterna ell vasoconstrictia cerebrala provocata de hiperventilatie (Ia nivelul alveolelor ajunge mai mult aer ~i astfel sangele este mai bine oxigcnat). De hi 3000 maparedemepulmonarecare afecteaza respiratia, provocand tuse si febra. La peste 3000 ~ SOOO m apar edemele cerebrate caracterizate prin stiiri de confuzie si chiar halucinatii. La adancimi mari. sub apn, presiunea creste en 0 atmosfera la fiecare 10 m. La numai 60 m sub apa pe toraccle scafandrului apasa 0 presiune stat de mare in.d.t nu este cn.pabil sa expire aerul cu presiune de suprafata (atmosfcrics) de aceea este nevoie de aparatura specjaHi de respirat. Printre perturbarile patologice de ventilatie <lmintiDl: hipo1"(!llti/ati(.{, ({pn(!('({ d('! SOIlI/I,

bipeiventiletie. Cauze de hipoventilatie sunt:afectarea reglarii respiratiei prin traumatism cerebral, hipoxie prelungita, infarct sau hemoragie in trunchiul cerebral, afectarea sistemului neuro-muscular prin traumatism cervical, poliomielita, afectarea aparatului respirator prin accidente toracice, cifoscolioza.

Apneea de somn se defineste ca intreruperea intermitenta a fluxului de aer la nivelul nasului si gurii in timpul somnului. Se datoreaza obezitatii ,consumului de alcool, sforaitului, etc.

Hipciventiletie poate sii apara datorita pneumoniei, astmului bronsic, insuficientei cardiace, .insuficienteihepatice anxietatii, sau poate fi indusa de febra, durere sau consumul de anumite medicamente.

Sediul propriu zis al formarii urinei este nefronul (fig. 199) care extrage din sange substantele dauna-toare ~i inutilizabile, elimi-nandu-le dizolvate intr-o cantitate variabila de lichid, numit urina. Urina se formeaza prin trei mecanisme (fig. 200): filtrarea glomerularii; reabsorbtia tubularii; secretia tubularii:

1- .iJi,ruleu gi.~"''f)J..e''JjjlJi,a este un proces fizic pasiv care are loc la nivelul glomerulului Malpighi. Debitul sanguin normal este de aproximativ 120 ml/minut. In conditi bazale, debitul sanguin renal reprezinta 20 % din debitul cardiac in repans A ici endoteliul capilarelor glomerulare impreuna cu foita viscerala a capsulei Bowman, formeaza 0 membrana ultrafiltranta (filtrul renal) cu pori de dimensiuni foarte mici, prin care tree toate componentele plasmei sanguine, cu exceptia proteinelor.

Lichidul rezultat se numeste filtrat glomerular sau urina primara ~i este 0 plasma deproteinizatii.

In fiecare minut se formeaza 125 ml urina primara; astfel ca in 24 ore, prin cei doi rinichi se filtreaza 180 litri de plasma. Fractia de filtare este procentul din debitul plasmatic renal care devine filtrat glomerular. Daca debitul plasmatic prin ambii rinichi este de 650 mlIminut, iar de bi tul normal al filtriirii glomerulare este de 125 mllminut, atunci fractia de filtrare este de 20%.

Filtrarea glornerulara este rezultatuljocului dintre doua forte:

a. fortele favorabile filtrarii

- presiunea hidrostatica a sangelui din capilarele glomerulare (70 mrnHg)

b. fortele opozante filtrarii:

- presiunea coloid-osomotica a proteinelor plasmei (25 mrn Hg)

- presiunea hidrostatica a urinei primare din capsula Bowman (15 mmHg)

So ne reominhm

Filtrarea

Reabsorbtia si secretia

glomeruiadl

tubulara

Ii.!. Mecanismelr forrnarf ur

Diferenta dintre presiunea hidrostatica si sum a presiunilor opozante, reprezinta presiunea

efectiva de filtrare: Pef = Ph - Po = 70 - (25 + 15) = 30

Debitul urinei primare depinde de marimea presiunii efective de filtrare, iar acesta depinde de marimea presiunii sangelui la nivelul capilarelor glomerulare. Cand presiunea hidrostatica scade sub 40 mrn Hg, formarea urinei inceteaza, se instaleaza anuria. Cand presiunea hidrostatica creste, are loc cresterea debitului urinei primare.

Reabsorbtia tubularit este procesul prin care substantele utile organismului, continute in ultrafiltratul glomerular, sunt transportate prin epiteliul tubului urinifer in sangele din capilarele peritubulare.

Mecanismele absorbtiei suntpasive ~i active.

Reabsorbtia pasfvii se face pe baza legilor fizico-chimice ale difuziunii si osmozei, din compartimentul cu ccncectratie mare, spre eel cu concentratie redusa, rara consum de energie. In acest fel sunt reabsorbti trei constituienti: apa, ureea si Cl: . Apa se reabsoarbe pasiv aproape pe toata lungimea tubului urinifer. La nivelul tubului contort proximal se reabsoarbe obligatoriu, independent de actiunea hormonala, iar la nivelul tubului contort distal si a tubului colector, reabsortia este facultativa

, "

~i dependenta de actiunea Afrl-l-ului.

Reabsorbtia activd se realizeaza contra unor gradiente de concentratie cu consum de energie furnizata prin hidroliza ATP. Mecanismele de transport activ au 0 capacitate limitata pe unitatea de timp. In acest mod se reabsorb: glucoza, aminoacizii, acidul uric, vitamine (BI2' C), fosfati anorganici, sulfati si ioni de Nar, K+, HCG-3•

Sarurile minerale, substantele organice ~i vitaminele se reabsorb activ in cea mai mare parte la nivelul tubului contort proximal. Ca urmare, se produce 0 concentrare mare a acestor sub stante in capilarele peritubulare, determinand atractia osmotica a apei care se deplaseaza pasiv din urina primara in sange, Aceasta este reabsorbtia obligatorie a apei, in urma careia, volumul urinei primare se reduce cu 85 %. Restul reabsorbtiei de saruri se petrece la nivelul ansei Henle si a tubului contort distal. Reabsorbtia ultimelor 14 procente din apa filtrata la nivelul glomeruli lor este facultativa ~i are loc la nivelul tubilor colectori in functie de prezenta sau absenta Alflf-ului. Daca acest hormon este prezent, apa se reabsoarbe si urina se concentreaza reducandu-si volumulla 1 % din filtratul glomerular. Daca

honnonul antidiuretic lipseste, reabsorbtia facultativa a apei nu are loco Se va elimina urina diluata, in cantitate mare, de 20 de litri in 24 ore (14% din filtrat). Aceasta stare patologica se numeste "diabet insipid". Ionii de Ca' se reabsorb sub actiunea parathonnonului care diminueaza in acelasi timp reabsorbtia fosfatilor, Ca urmare a reabsorbtiei tubulare urina primara sufera atat 0 modificare cantitativa (debitul ei scade de la 180 lla 1,8 1/24 ore) cat si calitativa (compozitia chimica devine foarte diferita de a plasmei filtrate). Aceasta este urina definitiva sau finala,

Secretia tubulara - este procesul invers celui de reabsorbtie, transportand anumite sub stante din capilarele peritubulare, in lumenul tubului.

Secretia activd. La nivelul tubilor contorti distali se secreta activ unele sub stante toxice (amoniac, creatinina) unii ioni (K+, H+) ~i 0 serie de substante straine introduse in organism (medicamente, coloranti)

Secretia pasiva implica transportul unor constituenti, in sensu 1 gradientilor de concentratie si de aceea nu necesita consum energetic. Acest mecanism intervine in secretia unor baze si acizi slabi.

Secretia de amoniac contribuie atat la detoxifierea organismului, cat'~i la combaterea acidozei.

Amoniacul se elimina impreuna cu un ion de hidrogen sub forma de amoniu (NH/).

Secretia tubulara cornpleteaza compozitia urinei finale. Sintetic, procesul de fonnare a urinei la nivelul componentelor nefronului prezinta urmatorii parametri:

Substanfa Filtrarea i Reabsorbtia Secretia Excretia Procentul reabsorbit '
NaT(mEq) 26000 25850 - 150 99,4
K'"(mEq) -= , 600 560 50 90 93,3
cr (mEq) - 18000 17850 - 150 99,2
HC03 -= 4900 4900 0 100
i -
Ureeimmol) 870 460 - 4-1-0 53
Creatinina (mmol) 12 -,' 1 1 12 -
-
Acid uric (mmol) 50 49 4 5 98 ~-
[
Glucoza (mmol) 800 800 - 0 100
1';Ap! (I) 180 178,5 - 1,5 99.4
r----'~~ I
- ~- - -- --
Retineti !
II' •
• Rinichiul asigura, pe langli functia de excretie a urinei, ~i mentinerea echilibrului hidroelectrolitic.
-- - 1. Asociati notiunile din ccle dOlla colnane

Nefronul- alcdtuire Caracteristici
A. Capsula Bowman 1. Se formeazl capilarizarea arteriolei aferente
B. Glomerulul renal 2. Tub incollcit, in apropiere de capsula Bowman
C. Tubul contort proximal 3. Are forma unei cupe cu peretii dubli
D. Ansa Henle 4. Cuprinde dou! ramuri unite printr-o bucl!
E. Tubul contort distal S. Ultimul segment al nefronului
Apa Reabsorbtie
1. La nivelul tubilor contorti distali ~i colectori
A. Reabsorbtie obligatorie 2. Nu se produce in lipsa ADH
B. Reabsorbtie facultativa 3. la nivelul tubului contort proximal
4. Se realizeazl independent de actiunea hormonal!
. .. 2. E \ idcntiati afh matiile cor fete

1. Urina primara nu contine electroliti, deoarece ultrafiltratul glomerular este 0 plasma deproteinizata,

2. Glucoza lipseste din urina normals, deoarece la nivelul nefronului cantitatea de glucozii secretatii este egalii cu cea absorbitii.

176

Dupa cum se vede, in urina nu tree substantele necesare - proteine, glucoza, in timp ce substantele inutile apar in concentratii mult mai crescute

,

decat in plasma (uree, acid uric, creatinina).

In urina normala concentratia acestor componente este aproximativ stabila sau, mai exact, variaza intre anumite limite, in afara carora sunt domeniile patologice. Din aceasta cauza cunoasterea compozitiei urinei prezinta importanta practica pentru diagnosticarea diferitelor afectiuni, Pentru aceasta puteti realiza urmatoarele activitati:

1. Evidentierea glucozei

In urina normala nu se gaseste glucoza.

In unele cazuri patologice cantitatea de glucoza eliminata pe cale renala poate fi destul de mare, asa cum se intampla in boala numita "diabet zaharat"

Dad nu poate fi procurata urina patologica de la un laborator de analize, aceasta se poate prepara artificial prin adaugarea a 1 g de glucoza la 1 I de urina normala.

inciUziti 5 ml de urina normals pana la fierbere, dupa care adaugati reactiv Fehling.Daca apare un precipitat galben-roscat inseamna ea in urina este prezenta glueoza. Daca amesteeul i~i pastreaza euloarea albastra nu exista glucoza in urina.

2. Evidentierea substuntelor proteice

Urina normala nu contine sub stante proteice decat oarecare unne rezultate din degradarea unor celule epiteliale descuamate de pe traiectul cailor urinare. In unele,cazuri patologice, in care starea fiziologica a nefronilor este afectata, exista posibilitatea sa apara in urina cantitati remarcabile de _ roteine, pr-ovenind din mediul intern.

In lipsa unei urine patologiee, continand albumins, se poate prepara una prin adiiugarea a 2- 3 ml dintr-o solutie de albumina la 100 ml de urina normala. Solutia de albumins poate fi preparata dintr-un albus de ou proaspat batut eu 50 ml apa,

Luati 0 proba de urina de 100 ml lntr-c eprubeta. Controlati reactia sa eu hartie de tumesol.

Daca este alcalina se procedeaza la aeidularea ei eu putin acid azotie.

So ne reamintim !

Rolul rinichiului In fiziologia generala a organismului este de a cpura ~i de a mentine constants compozitia chimica si proprietatile fizice ale mediului intern » homeostazia. La nivelul rinichiului se elimina deseurile rezultate din metabolismul general precum si unele substante straine patrunse in organism.

Dintr-un lichid cu 0 anumita compozitie - plasma, rinichiul elaboreaza un alt lichid - urina, in care unele sub stante din sange nu tree deloc, in timp ce altele apar in concentratie diferita de cele plasmatice. Urina contine: 95 % apa; 5% sub stante dizolvate din care: 2 % saruri minerale - cloruri, sulfati, fosfati, carbonati si 3 %

, , , ,

sub stante organice - produsi de dezasimilare ai protidelor: uree, acid uric, creatinina. Urmariti tabelul urmator si evidentiati

, " ,

diferentele intre plasma sanguina ~i urina, privind principalele

componente.

SDlJsbDle t-OlDlJODflI'I:e Pluml Mg·I. Urini l1li-;.
PrOteine 7000 -
Glucozl 100 -
Na-' 340 350
cr 370 600
K 20 150
Uree 27 1800
Acid uric 4 67
CreatininA 1 113 177

indlziti la fierbere si apoi adaugati cateva picamri de acid acetic 10%. Ce observati?

In cazul cAnd exista albumina in urina aceasta se tulbura sau apare ehiar un preei pitat alb.

(...==-

Intr-un pahar Berzelius tratati 25 ml de urina cu lapte de var, agitati repede cu 0 bagheta de sticla ~i apoi acoperiti imediat cu un geam de sticla, de care adera 0 Ia~ie de hartie de turnesol.

Ce observati?

Hartia de turnesol capata culoare albastra, ca urmare a actiunii vaporilor de amoniac care se

degajeazi din ~stecul de urina cu laptele de var .......... __ ---.,._~ =__'

Eliminarea urinei - Mictiunea Volumul de urina produsa de rinichi in 24 de ore de numeste diureza si are 0 valoare medie de 1 ,8Iitri. La nivelul papilelor renale, urina se aduna in calice ~i bazinet, iar de aici prin miscari peristaltice este transportata in lungul ureterelor spre vezica urinara.

Vezica urinara este un organ eavitar muscular in care se acumuleaza urina intre mictiuni, Urinadescarcata injeturi prin cele doua orificii ureterale, nu poate reflua in uretere, din cauza c~ acesteaau un traiect oblic in peretele vezieal ~i nici nu se poate scurge prin uretra deoarece colul vezical esteprevazur cu daua sfinetere -unul neted cu contracrii involuntare ~ celalalt striat cu contracdi voluntare. Peretii vezicii contin fibre musculare netedea carer stare de contractie variazs in funapede continutul de urina, Cand vezica este goala, muschii sunt contractati, iar perepi lipj~ fac din vezica 0 c£lvitate virtuala cu presiunea intre zero ~i 10 em colana de apa, Pe masura oe urina seacumuleaza in vezica, peretii acesteia se relaxeaza progresiv rnarindu-i capacitatea. Ea are proprietatea de a-~i mari ctlpacitatea in timpul umplerii lara modificari importante ale tensiunii peretilor si ale presiunii it1travezicale, proprietate denumita plasticitate.

Plastioitatea are 0 IimitR. La cresteri mari ale volumului urinei din vezici, peretii acesteia nu se :o1ai destind, presiunea illterioara creste brusc ~i S6 declan~eaza reflexul de rniotiune (fig. 201).

Acest reflex este ini~at la nivelul receptorilor de presiune situati In peretii vezicii urinare. Stimnlii nervosi, generati de barorecepron se transmit pe cai aferente senzitive spre centrii micpu:n.ii din maduva sacrate ~ coamele laterale S2 - S4 si spre scoarta cerebrala provocand senzatia con~tienta de necesitate.

La nivelul maduvei sacrale se afla centrii vegetativi parasimpatici care emit comanda de eliminare a urinei ce pleaca pe caile eferente parasimpatice~ ale nervi lor pelvici si determina contractia pe:retilor vezicii si relaxarea sfincterului uretral intern. In acelasi timp , pe cai descendente este comandata voluntar relaxarea sfincterului vezical extern si se realizeaza mictiunea.Daca in momentul aparitiei senzatiei de necesitate, conditiile de arnbianta nu permit evacuarea vezicii urinare. mictiunea poate fi Impiedicata prin contractia sfincterului uretral extern care este un muschi striat voluntar.

In acelasi timp~ lac 0 relaxare suplimentara a vezicii urinare, sub aetiunea centrilor simpatici din maduva lombara, care comanda relaxares mu~chilor netezi ai peretului ~i contractia sfincterului uretral intern, determinand 0 scadere a presiunii din vezica ~i sistarea pentru un timp a senzatiei,

Vezj·ca urinars: poate aeumula panS: la 600 ml de wina. dupa care micpunea se produce chiar ~j 'impatriv8 vamIei. In mod normalonml are 4-6 rnictiunl in24 are. In timpul noptii, mictiunile soot absente, sau mai rare

L, I.' . 5, t-

5'!

ca ziua.

176~· _

APllC~ Til

. - rl t- I· erular pe ora

I. Calculati cantitatea maxima de apa II tra a g om . .

~) ~:i~~I;~:~::~r:~a~~:t~::e~::~troliti, deoarece ultrafiltratul glomerural este 0 plasma

deproteinizata. . . ." 24 e b) Urina finala reprezinta 1,5 1124 ore deoarece omul are 4-6 mictrum in or.

Notiuni elem.,ptar. de ipeni ,i patologle a sistemul.i eJlcretor

" . ilib I nismului atata vreme cat functioneaza normal

Excretia t1'11(1I(I poate mentme echi I ru o.rga ~ _ . d ar tulburari ale carer cauze se

eel utin 700 000 de nefroni. Daca numarul nefromlor sa~ato~l sea e ap

p , "1 d filtr sau de absorbtie

explica prin alterarea functii or e I are lb _. unt: g~rmenii infectiosi _ stafilococi, streptococi,

Factori e pot produce asemenea tu uran s. ':J< , , ~

. . ~c om car . . ~ ~ duce inflamatii la nivelul nefroni1or; substantele t~x~ce.-m

colibacili, etc. care, aJun~1 III sange, pot pro. 1 "1 intinse De asemenea functiile rinichilor

. . 0 If: . d 1 cafeaua condimente e, arsun e. ,

::~l~l~!:..~; si '~:~:\~ l~' endocri~e: deoarece funC\ion~r~~ !t~: este coordonata hormonal.

Hlnllrt pentru preventrea suferintelo) oparatutui L\:l rc ~ ~. bi ~ ala ~ asanarea tuturor focarelor de infectie de 1a care ar putea .sa se rasp~ndeasca m~~ro a~t:O:are . I I . . chilor Astfel sunt importante tratarea infectiilor, amigdalelor, III ~ar~ se p. g

mve u nm . ., .. .,. 1'1 . _ TBe pu1monar, sifilis, etc,

permanente de microbi, ~ m~ectllior. pI~lll.' a bo ~ 0: c;o~~~~ a impiedica formarea de calculi rena1i;

- consumarea de hchlde.~ ~ealUn, ~lropunbe c PIt . e prin aplicarea de masuri de protectie

- impiedicarea patrunderii III orgams~ a su stante or OXIC

la nivelul sursei de producere si = r~S~a~d?rhe.~ =. fectuarea de examene clinice si bacterio1ogice

- controlul periodic al functionarii nmc lor, pnn e ,

ale urinei. ~. d . di f rite afectiunila nive1ul rinichilor si tractului

Nerespectarea acestor masun poate etermma irente arect

urinar.

17Q

(_ )",' - este 0 inflamatie a mucoasei vezicii urinare. Atunci cand inflarnatia cuprinde intregul perete vezical se numeste pancistitd, iar inflamatia tesutului perivezical,pericistita. Cistita este destul de frecventa ~i reprezinta complicatia infectioasa a unei boli subvezicale (adenom de prostata, sticturi uretrale, vulvo-vaginite), a unei boli vezicale (tumoare vezicala, calculi) sau infectarea supravezicala (pielonefrite netuberculoase sau tuberculoase). Clinic, cistita se manifesta prin mictiuni frecvente, dureri la mictiune ~i urina tulbure, uneori se adauga hematurie, greutate in mictiune ~i senzatii permanente de mictiune, Obisnuit temperatura nu este ridicata. Se recomanda ca bolnavul sa se adreseze medicului specialist.

cf - este 0 boala renala caracterizata prin edeme si prezenta masiva de alburnina in urina

(5-10 g % si mai mult). Se constata in sange scaderea proteinelor si cresterea colesterolului.

II III 'I t"1 Ii - este 0 afectiune inflamatoare renala. Poate fi difuza atunci rand majoritatea glomeruli lor renali sunt inflarnati. Glomerulonefrita difuza se manifesta prin prezenta de sange in urina (hematurie), edeme si hipertensiune arteriala. Ea este produsa prin infectia cu un streptococ, stafilococ sau pneumococ. Boala se caracterizeaza prin dureri lombare, astenie, cefalee. Se constata prezenta edemului, mai intai la fata si pleoape, apoi se poate generaliza ajungand la edem cerebral, cu convulsii si manifestari nervoase. Datorita hipertensiunii crescute se produce insuficienta inimii, cu dispnee si chiar cu edem pulmonar acut. Urina este redusa cantitativ prezentand sange in compozitie. Se impune control medical de specialitate.

: II adell reu. li'i - este un sindrom caracterizat prin incetarea brusca ~i cornpleta (IRA) sau aproape cornpleta (IRC) a functiilor rinichiului (nu se mai produce urina), IRA survine in intoxicatii, infectii (avort provocat), stari de soc cu pierderi mari de lichide ~i reducerea debitului renal (coma diabetica, diaree prelungita, hemoragii) ~i se traduce prin anemie. Insuficienta renala cronicii este rezultatul unei boli care distruge progresiv tesutul renal. Persoanele cu IRC nu pot supravietui independent, au nevoie de hernodializa sau transplant renal.

Hemodializa (filtrarea sangelui de produsii finali de metabolism) se realizeaza cu ajutorul aparatului de hemodializa (rinichiul superficial).

METABOLIS

OL

Glicogen +--- GlucozA +-- Glicogen

Trigliceride +-- Acizi grasi ...... Trigliceride

Proteine'__ Aminoaclzl +-- Proteine

Metabol.ismul inter.medlar

Metabolismul se manifests in doua directii contrarii ..

- una care duce la sinteza de sub stante complexe macromoleculare proprii organismului, cu consum de energie, cunoscuta sub denumirea de asimilatie sau anabolism.

- alta care duce la degradarea substantelor complexe in sub stante simple, cu eliberare de energie, proces cunoscut sub denumirea de dezasimilatie sau catabolism.

Procesele de asimilatie si dezasimilatie se desfasoara simultan, sunt catalizate enzimatic, se conditioneaza reciproc (fig. 202). Intre ele se stabileste un echilibru dinamic_, preponderand unul sau celalalt, in functie de varsta si de starea organismului.

Metabolismul prezinta doua aspecte: metabolismul intermediar sau al substantelor si metabolismul energetic.

'e/f/h"I-HI'IIt i I • reprezinta totalitatea proceselor fizico-chimic~ c~re a~ lo~ la nivel

celular reprezentate de: primirea nutrimentelor -produsi absorbiti la nivelul t_ubulm dlgest~v~ smteza lo~ in substante organice proprii organismului; degradarea unor sub stante orgamce celulare pana la produsi

finali cu eliberare de energie.

r Jl,I!,~~tr!h!jit'-!il:l!ri[ j~'i'rC]"'t;:~I~;ifij~~r[Jf· rf~l !?IM,,!~'l~.lt:rtlr

~lu~id~le-~ubs;~nte organice co~plexe, indeplinesc multipl~ roluri in organism: _

_ tol energetic - reprezinta combustibilul preferential al tuturor c.el~lel~r, ?entru c.a se oxideaza total pfma la produsi finali -HeO si C02-produ~i net?xici ce pot fi usor eliminati din orgamsm.

Prin oxidarea completa a 1 g de glucoza se elimina 4,1 calofll.. . .

_ raj plastic. structural- intra in alcatuirea unor te~~tun -ex. t~s.u~l cartilaginos. _ tol functional - intra in compozitia chimica a acizilor nucleici ~I a unor enzime,

Arn i n t i t i v v a transformarile glucide lor alimentare la nivelul tubului digestiv!

---

Em

Ce

enzirne

determina transformarile ale

Prin absorbti a

intestinala, monozaharidele - pentoze si hexoze (glucoza, [ructoza, manoza) tree in sange ~i pe calea venei porte ajung la ficat.

Ficatuljoaca un rol important in metabolismul interme-diar al glucidelor. El reprezinta furnizorul permanent al sangelui in glucoz a a carui concentratie-glicemia- se men tine astfel cons-tanta - 70 ~ 100 mg glucoza la I 100 ml sange.

Metabolismul intermediar al glucide-lor presupune 0 serie de procese precum (fig. 203).

Glicogenogeneza: la nivelul ficatului dar si a muschilor

GLICEMIA CONCENTRATIA SANGVINA NORMALA = 70·110 MG/100 ml

• LEG.A.TURA DINTRE REEZERVORUL GLUCIDIC $1 TESUTURILE CONSUMATOARE

• ECHILIBRUL DINAMIC iNTRE CANTITATEA DE GLUCOZ.A. ELiBERAT.A. DE FICAT iN CIRCULATIA SISTEMIC.A. $1 CANTITATEA

UTLIZAT.A. DE TESUTURI PENTRU DIFE·

RITELE LOR ACTIVITATI.

181

LlPOGENEZA

DIN GLUCOZA iN EXCES

GLICOGENOGEN ARDEREA GLUCOZEI

EXTRAHEPATICA ~

(iN SPECIAL iN MU$CHI) ANAEROeA AEROeA

TESUTURILE CONSUMATOARE DEGLUCOZA

glucoz~ este transformata in glicogen, un polimer care reprezinta forma de depozit a glucozei.

Gllcogenoliza: degradarea (depolimerizarea) glicogenului hepatic sau muscular cu eliberare de glucoza, in cazul scaderii nivelului de glucoza din sange.

. G~u.con.eoge.n~za: sint:za de glucoza la nivelul ficatului din compusi neglucidici -acizi grasi, a~~n~~~l~, ghc~rol- III cazul III care glicemia scade, fie ca unnare a aportului scazut de glucoza, fie a utilizarii ei excesrve.

~~ipogeneza: .trans!o~are.a ~lucozei in ~igliceride ~i depunerea acestora sub forma de lipide de rezerva l?tesutul adipos, III situatia III care cantitatea de glucoza este crescuta peste posibilitatile celulei

de a 0 utiliza, '

Gli~oli~a. Oxidarea tisulara a glucozei se realizeaza in doua etape succesive:

- gIIcolI~a ~nae~ob§: in~co~ditii.de anaerobioza are loc desfacerea moleculei de glucoza in doua mol~cule de acid ~lruVIC care, III hIPOXle, se transforma in acid lactic. Degradarea anaeroba fumizeaza 0 cantitate de energie suficienta pentru sinteza a doua Iegaturi de ATP.

- glicoliza eerobii: in conditii de aerobioza are loc transfonnarea glucozei in acetil coenzima A care este degradat pe calea ciclului Krebs pana la H20, CO2 - cu eliberare de energie suficienta pentru

sinteza a 38 legaturi macroergice ATP.

2: l~fetah()Ii.\'mlll itttermediar allipidelor

Lipidele reprezinta un grup heterogen de sub stante organice,din punct de vedere chimic, fiind esteri ai acizilor grasiIanturi lungi de atomi de carbon - cu un alcool - glicerol sau colesterol.

Lipidele pot fi: simple reprezentate de gliceride: monogliceride, digliceride, trigliceride (TG) si steride sau complexe- fosfolipide.

Dupa ce sunt absorbite, lipidele pot ajunge in tesutul adipos, in ficat si aIte celule, avand urmatoarele roluri:

tol energeticreprezinta 0 sursa importanta de energie pe care 0 e libereaza prin oxidare. Prin arderea unui gram de lipide se obtin 9,3 calorii. Desi

numarul de calorii eliberate prin arderea lipidelor este mai mare decat in cazul glucidelor, prezenta corpilor cetonici rezultati, face din lipide material energetic la care organismul apeleaza numai cand consumul energetic este mare ~i de durata.

_ tol plastic- intra in constitutia tuturor sistemelor de citomembrane. F ormeaza depozite adipoase dispuse subcutanat -stratul izolator ce diminueaza pierderile de caldura, ~i in jurul unor organe -ochi, rinichi - aparand aceste organe de traumele mecanice.

- tol functional: colesterolul este precursorul honnonilor glucocorticoizi, mineralocorticoizi

cat si ai honnonilor sexuali.

, _ tol metabolic: fosfolipidele sunt constituenti celulari abundenti in anumite tesuturi -sistem

nervos, ficat, splina.

Intreaga cantitate de lipide din sange reprezinta lipemia ~i are valori cuprinse intre 400 - 800mg/1 00 ml sange.Metabolismul intennediar allipidelor include reactiile de lipoliza (degradare) si de lipogenezii (sinteza) (fig. 204).

Lipoliza - trigliceridele sub actiuna lipazei se degradeaza in: - glicerol care se transforms in ± glicerolfosfat;

_ acizi grasi: care sunt degradati prin 2 oxidare in corpi cetonici sau,sub influenta unor enzime

mitocondriale, in H20, CO2, energie.

Lipogeneza - are loc in special in ficat si in tesutul adipos Lipidele sunt sintetizate din acizi grasi si glicerol putand fi cup late cu alte lipide in ficat si cu proteinele alcatuind Iipoproteinele - forma majo;a de transport a lipidelor din plasma. Aportul alimentar de lipide ~i glucide peste cantitatile necesare asigurarii substratului energetic necesar functionarii organismului, favorize aza lipogeneza si depunerea de lipide in tesutul adipos.

3. Metabolismu!

in term edia r profit/it:

Proteinele de tin roluri de maxima importanta in organism:

- tol structural:fiecare tesut este caracterizat printr-un anumit tip structural de proteina care intra in alcatuirea citoplasmei, membranei celulare,etc. - tol functional: proteinele au multiple roluri functionale: biocatalizatori- enzime ~i honnonii proteici; transport de gaze-hemoglobina; aparare antimicrobiana - anticorpi; coagularea sangelui - factorii plasmatici ai coagularii, protrombina, fibrinoge-nul, plasmina; contractia musculara - actina, miozina; fotoreceptia - rodopsina, iodopsina; controlul

tensiunii arte-riale - relllna, 1--------------angioten-sina;

ORIGIWE' TlstiLARA

STRUCTURALE PROPRII

(SANGE)

...... -------

GESUTUR~

• AMINOACIZII SUNT EXTRA$I $1 UTILIZATI DE TESATURI PENTRU:

b) CA SUBSTRAT ENERGETIC CAND DEPOZITELE DE GLiCOGEN $1

a) SINTEZA DE PROTEINE CU ROL STRUCTURAL ._J 4 FUNCTIONAL

~ ULTRASTRUCTURA HORMONI PROTEICI

CELULARA 1 9 -. 4,1 kcai

.. SUBSTANTA ~ OSEINA PROTEINE

FUNDAMENTALA,+ CONDRINA JHEPATIcA

DEZAMINARE OXIDATIVA <"TISURALA • CATABOLIZAREA AMINOACIZILOR PRIN

DECARBOXILARE (iN COLON)

LIPIDE SUNT EPUIZATE

183

GALEA

RESPIRATORIE

rCITOCROMI =;) 02-

controlul eritropo-iezei - eritropoietina, cortizolul; transmiterea influxului nervos - mediatorii chimici:

,

mentinerea echilibrului acido - bazic - sisteme tampon; memoria, invatarea - proteine neuronale.

I

" Desi ~u :?st tratat~ separat, cele trei tipuri de metabolisme sunt in stransa legatura dato 't~

nodunlor metabohce comune (fig. 206). n a

APLlC~ Til

• Studia.!i pl~n~ele prezentate ~i constatati legaturile existente intre cele trei tiPU' ° d

mctabohsme mtermediare. n e

- rol energeticproteinele sunt utilizate si ca material energetic indeosebi in carentele alimentare - arderea a 1 g proteine furnizeaza 4,1 calorii. Concentratia normal a a aminoacizilor in sange este de 35 - 65 mg/1 OOml sange,

Aminoacizii rezultati din digestia proteinelor alimentare la nivelul tubului digestiv ajung prin sange la ficat si la toate tesuturile ~i' celulele ~rganismului. Atat la nivelul ficatului cat si al diferitelor celule ~minoacizii pot fi implicati in procese anabolic~-

. t b I" sinteze de proteine cat

~ ca: 0 :c~- PI roce~e de ~~zamm~re ~i decarboxilare. Urmarind fig. 205 Yeti descoperi princip~lele ans orman a e arninoacizilor la mvelul organismului.

Metabollsmul enerletlc

J'\ I etabolisruu 1~1H"I",~etiit reprezintd generarea si utilizarea energiei necesara desfasuriirii activitiuii organismului.

Energia-provine din oxidarea glucidelor, lipidelor,

proteinelor si se inmagazineaza inATP ~i PC de unde se elibereaza treptat, fiind utilizata ulterior sub forma de: energie mecanica-contractia musculara; electrica - transmiterea nervoasa; chimica -secretie, excretie; calorica, etc. (fig. 207)

Metabolismul energetic se exprirna in

calorii.Cantitatea de

Sa ne reamintim !

Organismul are nevoie pentru Intretinerca vietii de 0 marc cantitate de energie.

Alimentele- prin factorii nutritivi pc care ii contin, reprezinta sursa de material plastic care

I genereaza celule vii pentru procesul de crestere sau pentru refacerea resuturilor distruse dar, in acelasi timp, alimcntele asigura producerea continua de energie,

I -

energie eliberata de organism prin procese catabolice este egala cu energia eliberata prin arderea substantelor in bomba calorimetrica: 1 g glucide = 4, 1 calorii ; 1 g lipide = 9,3 calorii ; 1 g proteine = 4,1 calorii.

Detenninarea cantitatii de caldura produsa in organism se realizeaza prin:

_ calorimetrie directd - in instalatii speciale denumite calorimetre;

_ calorimetrie indirectd prin determinarea pe 0 perioada de timp a consumului de oxigen si eliminarii de dioxid de carbon .adica prin determinarea coeficientului respirator a carui valoare variaza in functie de substanta catabolizata (fig. 208).

Cheltuielile energetice ale organismulu in conditii de repaus sau de activitate ~i pot fi flo HiJ1 ime - reprezentand metabolism sau de tntretinere-consumul energetic m mentinerii functiilor vitale; - se determina prin calorimetrie indirec de repaus fizic, psihic, alimentar si la temperatura de confort; - consumul de oxigen se mascara cu

spirometrul pe 0 perioada de timp de 5-10 minute; - se exprima in calorii/mvora. Echivalentul caloric al 01=4,82 kcal si reprezinta cantitatea de energie eliberata pn

consumul unui litru de oxigen.

Valoarea medie a metabolismului baz variaza in functie de varsta sex, greutate, e fiind estimata la aproximativ 1500 kca1.l24 0 (fig. 209) Deviatiile cuprinse intre + 15 si - se afla in limitele normale.

I

EJlberam de caldura

Contractie Diviziu~e celulara

Potential de

Biosinteze

celulare

actiune

i sunt diferite
I: 002 'tuClIde GlR= 1
ul bazal (MB) QR=~ r0telne QR= 0;8
101m necesar ]lp!.de QR 1::C)7
....__ 11·
ta, in conditii Fig. 2()S • Coeficientul respirator
Nou nascut 55 koal/m:i fh
1 an 30 keal/rn 2: /h
femei 1300·kcal/24 h = 0 95kcall kWb
b arb ati 1600 kc.al/24h = 1 kcal=l(g~h .
fGt? ::.n,) • \lloriillllcdii ale merabolisrnului ==in

n M.B. 40 kcallh I
,
Sedentarism 50kcallh
al Activitati fizice usoare 50-90 kcallh
tc. Activitati fizice moderate 90-140 kcallh
re Efort fizic intens peste 140 KCami .
15 lJ
FIg. 210 • \ ariatii ale mctabolismului entOrgclk Substanta Glucide Lipide Proteine
% din ratta I
necesara 60-65% 15-35% 12,5%
Necesar/kg. corp 6g/kg 19/kg 1,4g/kg
I
Necesar total 380-400g 30-110g 100g/24h
124 h 1?4h
Calorii/gram 4,1 kcal/g 9,1 kcal/g 4,1 kcal/g
, In
I i~ • .! I j • ~I:C~ .rul lihue de' mlnl.lttl;' rgnnice in MI.!la aUrn.unLI Valoarea metabolismului bazal este influentata de (fig. 210): - factori fiziologici: varsta, sex, starea de activitate, indigestia de alimente, temperatura

- factori p atologici: hiperfunctia hipofizei, tiroidei medulosuprarenalei due la cresterea MB iar hipofunctia tiroidiana duce la scaderea MB.

b. Haximc - in conditii de activitate.Activitatea musculara mareste mult consumul energetic iar activitatea psihica produce cresteri

energetice doar de 3%.Consumul de energie ajunge la 3000-6000 kcal/24 ore. Pentru mentinerea organismului in stare de echilibru metabolic este necesar ca alimentatia sa aduca zilnic cantit~tea de calorii echivalenta cu consumul energetic (fig. 211). Daca alimentatia realizeaza un aport caloric inferior consumului energetic, bilantul energetic al organismului devine negativ ~i se utilizeaza substantele de rezerva (glicogen, lipide) si chiar proteine structurale. Cand aportul caloric alimentar depaseste necesitatile energetice, plusul se depune sub forma de rezerve lipidice.

Retineti !

, .

• Energia este utilizatii de organism atilt pentru mentinerea procesetor vitale, dar ~i pentru a permite realizarea unor reactii cu caracter adoptativ ale principalelor sisteme functionale ale organismului.

APUC~ Til

,

I. 0 persoanii de 35 de ani, greutate 85 kg, inalpime 188cm, suprafata corpului aproximativ 2m2, ar trebui sii aibii un MB = 1500 Kcal. La proba determinarii MB, a consumat dintr-un spirometru 60.000 cm3 02 timp de 5 minute. ( arc' ,:I,jr d,', iU!la Llia de \ aloarea standard:

a)+0,3%; b) +15,7%, c)0;d)-2,9%; e)+ll%

2. St' dau urmatoarclo ratii alirnenrare zilnlce: 1:38g lipide, 25g glucide, 311g proteine 2:500g glucide, 100g proteine, 58g lipide 3:92g lipide, 423g glucide, 100g proteine 4:70g proteine, 406g glucide, 180g lipide

Care este ratia corecta pentru un adult normoponderal de 40 de ani, care necesita circa 3000 caloriilzi pentru a-si piistra echilibrul metabolic ponderal.

J. Mudiflcarca mctabelismului bazal se produce in:

A. hipertiroidism

B. ingestie de alimente C . efort fizic

D. toate

E. nici una

Nutrlmentele .1 ratia allmentari

, ,

Cantitatea de sub stante alimentare utilizate de organism in 24 ore trebuie sa fie egala cu cheltuielile de energie zilnice ale acestuia. Diferitele componente alimentare ~i indeosebi glucidele, lipidele ~i proteinele indeplinesc multiple roluri in orgamsm.

Din punct de vedere energetic, alimentele cu un continut ridicat de glucide sau lipide au rol important in furnizarea energiei necesare organismului, fiind considerate alimente

Sa ne reeminlim !

in gcn.:raL pcutru il}tTCnll(,ft',~ mcnt i ncr ca starr: de ,,,;·liLjt;Jb .. • H orgunixmulni. omul toloseste alimente prov enitc dm rcgnul \ cgclaI ::::j cc] animal, Arninritl-, a roluruexubstaurelo»

organ ice iii oq~lIl1i~m!

186

energetice. Alimentele cu un continut ridicat de proteine au in primul rand rol plastic dar nu trebuie neglijata nici valoarea lor energetica, Valoarea energetica a fiecarui aliment este strans legata de cornpozitia sa chimica (fig.212).

Hrana omului trebuie sa cuprinda alimente diferite si in cantitati suficiente, astfel Incat sa furnizeze energia de care are nevoie organismul.

Proportia alimentelor necesare pentru 24 de ore alcdtuieste ceea ce numim ratia alimentarii. Ratia alimentara

, , ,

trebuie astfel alcatuita incat sa corespunda cantitativ ~i calitativ necesitatilor energetice ale organismului.

La om, 0 alimentatie rationale, nu inseamna asigurarea senzatiei de plenitudine gastric a printr-un aport excesiv si neselectiv de alimente.

o alimentatie corespunzatoare presupune:

I un aport alimentar in concordanta cu nevoile organismului, diferentiate in functie de varsta,

de tipul activitatii depuse, de anotimp, de conditiile climaterice etc; I sa asigure organismului:

- suportul energetic pentru existenta (substante energetice)

- elementele necesare crearii unor structuri noi, ori refacerii celor uzate (substante plastic e)

- biocatalizatorii de provenienta exogena (saruri minerale, vitamine) care nu pot fi sintetizati in

orgamsm

Nevoile energetice ale organismului se pot stabili in functie de cantitatea de energie consumata la efectuarea muncii prestate in conditiile respective. Pentru nevoile energetice, ratia alimentara se intocmeste tinandu-se seama de natura muncii, prin adaugarea, la cantitatea de alimente care reprezinta

, ,

minimum de energie necesara organismului in repaus

(metabolismul bazal = 1 500 kcal) a unei cantitati de alimente Kj

necesare sa acopere nevoia de calorii pentru efortul depus in plus.

Nevoile plastice (de protide) se stabilesc prin metoda bilantului azotului .

Echilibrul azotat se pune in evidenta prin faptul ca azotul urinar (singura forma sub care sunt eliminati produsii azotati) este in cantitate apropiata de cea a azotului ingerat prin alimente. In cazul in care cantitatea de azot urinara este superioara aportului, echilibrul azotat este pozitiv, iar in cazul in care cantitatea de azot din urina este inferioara aportului, echilibrul azotat este negativ.

Nevoile catalitice (de vitamine) se stabilesc prin probe chimice, examene radiografice, etc.

In general, 0 ratie alimentara, la un efort moderat trebuie sa contina 60% glucide, 25 % lipide, 15 % protide la care se adauga vitamine, saruri minerale si apa (fig. 213)

La copii (in perioada de crestere) sunt necesare 300 - 500 g de glucide, 2-3 g/ kilocorp lipide si 3,5 g/kcorp de protide.

Alimente

Kcal/100g

unt

770

ciocolata

610

zahar

400

carne de porc

340

-carne de vaca

320

70

varza

30

500 o

00

300

o

00

·'200

2 - f)-rO 14 18 22 26 Varsta in ani

l1<' ~lIostante organil'c III (liferitt' \ ,I.-sfe

Adultii au nevoie de 500-600 g de glucide in efort intens ~i obositor, 110-160 g lipide si 2 g/ kilocorp de proteine

Batranii, din cauza metabolismului scazut au nevoie de 0 cantitate mai redusa: 200 - 300 g

glucide, 0,6-0,9g/kilocorp de lipide iar cantitatea de protide este foarte mica.

F emeile gravide au nevoie de 0 cantitate de protide (substante formatore) mai mare. In timpul iemii cantitatea de lipide trebuie sporita si redusa vara.

Exemple de ratii alimentare:

1. Ratia alimentara pentru un adult care nu realizeaza un efort fizic important:

Componente alirnentare = I Total
~
IIProtide ,;!\~ •• 0, . ..... ' 70g 4,1 cal x~70 = 287calorii
LiQide .. ~ ......... , .1'1. 70g 9,3 cal x 70 = 651 calorii 2578
Glucide ................. .400 g 4,1 cal x 400 = 1640 calorii
A~ii .~,,,;~, ...... , •••• """1' ~ 2,51
Saruri minerale ........ 20.g I,~
Vitamine 2. Ratia alimentara pentru un adult care realizeaza activitati fizice intense:

~ Cornponente alirnentare I_Total
Protide .. ~ ...... _ .. _~ .. 100g 4,1 cal x 100 = 410 calorii f4
l Lipide. 00.0,. "". " ..... 150 g 9,3 cal x 150= 1395 calorii 5085 U
Glucide .. ,;II •• ", ... L~ ., .... 800 g 4, I cal x 800 = 3280 calorii In compozitia chimica a alimentelor, un loc de seama Il ocupa sub stante Ie numite vitamine. Vitaminele sunt substante organice absolut necesare organismului fiind, alaturi de enzime ~i hormoni, biocatalizatori. Desi nevoile zilnice de vitamine sunt foarte mici, lipsa lor mai indelungata din ratia alimentara provoaca stari grave, cunoscute sub numele de avitaminoze.

Vitaminele se sintetizeaza numai in plantele verzi; exceptie fac: vitamina D, care se sintetizeaza, in anumite conditii, in organismul omului ~i vitaminele A, B 12 ~i PP, care se sintetizeaza atat in corpul plantelor cat ~i al omului. Cu alte cuvinte, organismul nostru primeste, odata cu alimentele, vitamine sub forma activa ~i sub forma inactiva, de provitamine.

Vitaminele prezinta urmatoarele proprietati: - sunt putin stabile;

- se distrug prin incalzire, prin expunere la soare sau numai prin simpla pastrare mai indelungata;

- sunt substante catalizatoare (biocatalizatoare), neavand nici rol nutritiv, nici energetic.

Vitaminele se gasesc in special in alimentele proaspete ~i mai putin in cele conservate. Astazi, cunoscandu-se compozitia lor chimica, se sintetizeaza in laborator ~i se industrializeaza,

Numele vitaminelor este reprezentat prin litere ale alfabetului latin. Se cunosc vitaminele A, B, C, D, E, F, K, P si PP. Fiecare vitamins are 0 actiune specifica ~i lipsa ei provoaca 0 anumita avitaminoza,

Dupa solubilitate vitaminele au fost grupate in: vitamlne /iposolubile (vitaminele A, D, E, F,

K) si vitamine hidrosolubile (vitaminele B,C, P, PP) (fig. 214).

,

I ffrwlinaA se mai numeste si vitamina antixeroftalmica pentru ca lipsa ei provoaca uscarea comeei (xeroftalmia). Se afla in alimente de origine vegetala, in care se formeaza un caroten, 0 provitamin a pigmentara care se gaseste in morcovi, spanac, varza rosie, macese, ardei, sfecla rosie, etc. Vitamina A se afla si in alimente de origine animala (ficat, lapte, oua),

188

Vitamina A are influenta asupra cresterii organismului si in refacerea epiteliilor. Ea intra in compozitia purpurului retinian si prin aceasta intervine in formarea imaginii pe retina, in adaptarea la intuneric a vederii.

J 'itamiu« it constituie un grup de vitamine- 20 vitamine, care intra in constitutia enzimelor oxidoreductoare ~i prin aceasta intervine in metabolismul glucidelor, lipide lor si protide lor. Din grupul acesteia, cele mai importante sunt vitaminele BI, B2, B6 si B12• Vitamina B se mai numeste si vitamin a antiberiberica, pentru ca lipsa ei produce boala beri-

I , ,

beri, care se manifesta prin tulburari nervoase, astenie si paralizie rnusculara. Aceasta boala este raspandita in statele din

Extremul Orient, unde se '1

consuma mult orez 1- ...- V_ita_m.....,...i"_e_l_iP_O_S_O_IU_b_il_e __,

decorticat.

Se gaseste in: coaja fructelor de cereale (grau, orez), drojdie de bere, nuci, alune, macese, rinichi, ficat, carne de pore, etc.)

Vitamina B2 se mai cunoaste si sub

, ,

numele de vitamina de crestere. Lipsa el

,

influenteaza cresterea

, ,

organismului, produce

dureri in membrele inferioare, afecteaza sensibilitatea ochiului ~i urechii. Este sintetizata in plante (fasole, tomate, spanac) ~i depusa in organismul animal (ficat, rinichi, creier). Vitamina B6 este sintetizata de plante (cereale, drojdia de bere) dar ~i in intestinul jfOS, de catre flora intestinala

saprofiti. Are rol in pro- C dintilor, hemoragii,

sau anemie, lipsa

cesele de transaminare ~i antiscorbutica rezistentei la infectii, I

• d 0 coacere 0 distruge in

de decarboxilare ale anu- moarte

~ mare parte. Pierderile sunt foarte

noacizilor. Hipovitami- ·1-----4-------,_.Jt:agJla~;gn!taW~~~w..~~?Jnoza conduce la stiri de

anemie (ca urmare a deficientelor de sintezi a

,

Avitaminoza

Vitamine

A - opreste cresterea

sau de crestere - tulburari de vedere

- rezistenta slaba la infectii

o l- rahitism pentru copii

sau antirahitica - decalcefierea oas-elo

la adulti

ultt-avlole II traJ'fSfolma in vitamina D

o substanta continuta in pielea noastra; este singura vitamina fabricata de organism;

Vitamine hidrosolubile

81 I Beri-beri provoaca

sau antiberiberica socuri nervoase cu paralizie apoi moarte

92

- leziuni ale buzelor, gingiilor, limbii, pielii - insufienta utilizare

a glucidelor de catre

- Scorbut: caderea

PP

- Pelagra: tulburari digestive si mintale,

hemoglobinei) la tulburari ale troficitatii celulei nervoase, la alterarea excitabilitatii sistemului •

nervos.

Vitamina B12 a fost izolata din ficat. Este rezistenta la temperatura de 1200 C. Are rol in formarea •

globule lor rosii din sange (eritrocite) prin sinteza acidului ribonucleic. Se foloseste in combaterea anemiei grave (pemicioase), in tulburarile de crestere si tulburari ale sistemului nervos. Sintetizandu-

, ,

se ~i in organismul omului nu se cunosc tulburari de carenta in legatura cu aceasta vitamina.

''itlllllina 6' (acid ascorbic) se numeste vitamina antiscorbutic a, pentru ca lipsa ei produce boala numita scorbut. Aceasta se manifesta prin modificari in activitatea inimii ~i a aparatului respirat~ hemoragii la gingii si in alte regiuni ale corpului, carii dentare, astenie etc. Aparitia scorbutului se datoreaza consumului indelungat a consumului de alimente conservate. Se gaseste in numeroase produse vegetale cum sunt: macesele, citricele, frunzele de patrunjel si de marar, varza verde, ardeii, patlagelele rosii, hreanul, etc. precum ~i in produse animale, cum este laptele, ficatul, camea etc. Acidul ascorbic (vitamina C) este necesar sintezei proteinelor din substanta fundamentala, din structura vaselor, a cartilajelor, oaselor.

Vltamrna D se numeste ~i vitamina antirahitica, pentru ca lipsa ei da rahitismul, care se caracterizeaza prin decalcifierea oaselor, intervine in echilibrul fosfocalcic si osificare. "i aici putem vorbi, ca si la vitamina B, despre un grup de vitamine D (D2, DJ Se gasesc in: untura de peste, lapte,

unt, galbenus de ou etc. Se formeaza in corpul animal, in piele, din provitamina ergosterol, sub actiunea razelor ultraviolete.

,

Intervenind in metabolismul calciului si al fosforului, lipsa acestei vitamine mai produce carii 1 dentare si caderea dintilor.

, ,

'itamina Ese mai cunoaste si sub numele de vitamina de reproducere, intrucat lipsa ei produce sterilitatea. Se gaseste in: embrionul boabelor de grau, in lapte, ficat, oua etc.

itamina 11 se gaseste in lapte, unt, ulei de masline, ulei de floarea soarelui, margarina etc.

Lipsa acestei vitamine produce eczeme, leziuni ale pielii.

\'titamln3 K se mai numeste si vitamina antihemoragica, pentru ca lipsa ei produce hemoragii, din cauza necoagularii sangelui. Aceasta vitamins se gaseste in spanac, varza, conopida, morcov etc. Ea se sintetizeaza in intestinul gros sub actiunea florei microbiene saprofite.

Vitarnina P se numeste ~i vitamina de permeabilitate pentru ca lipsa ei mareste permeabilitatea vase lor capilare ~i produce hemoragie.

. ~itami",a pp sau vitamina antipelagroasa, de unde si numele de PP, previne pelagra. Ea se gaseste in porumb, de aceea alimentarea numai cu mamaiiga duce la pelagra. Se afla in drojdia de bere, faina de grau, Vitamina PP intra in alcatuirea unor enzime oxidoreducatoare. Carenta ei este

,

urmata de tulburari trofice ale epidermului (dermatita) , ale tubului digestiv (diaree) si ale sistemului

nervos (dements). -

• Vitaminele sunt sub stante indispensabile organismului. Ele iau parte la desfasurarea normala a tuturor proceselor din organism, inlesnesc diferitele reactii biochimice, (sunt biocatalizatori). Lipsa lor da tulburari grave.

190

-_

I

-

11.3. F{JNCfIA DE REPRODUCERE

,

Sistemul reprodueitor la om

Sa ne reamintim !

Reproducerea este 0 propn amentala a organismului care sc realizeaza prin

participarea a doi indivizi de sex Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexc este extrern de complexa, gonadele avand atat functia de a produce garneti (ovule san spermatozoizi) cat si pc aceea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor actiuni asupra organelor genitale ,:,i asupra inrregului organism, asigura conditii pentru reproducere.

I .. vparutul genital feminin este alcatuit din doua ovare si ciiile genitale reprezentate prin: doua trompe uterine, uter ~i vagin (fig. 215).

. Ovare1e sunt organe pereche, situate in pelvis, de 0 parte si de alta a uterului. Produc ovule (gameti ferninini)- functie exocrina ~i secreta hormoni - functie endocrina.

Forma ovarului este ovoida iar suprafata este neteda inainte de pubertate si cu multe cicatrice la femeile varstnice,

Este format din doua zone (fig.216): in partea centrala este zona medulara -stroma ovariana-ce

contine tesut conjunctiv lax, vase sanguine, nervi, I I;; .~ i 5. Sistemul genital Ierniniu

muschi netezi, iar la exterior este zona certicala care -----~

prezinta la suprafata un epiteliu de acoperire. Sub acesta se afla foliculii ovarieni - formatiuni veziculare in diferite stadii de evolutie (fig.217), in care se dezvolta ovulul:

a) foliculi primordiali (primari) care reprezinta forma initiala, au aspectul unor corpusculi sferici alcatuiti dintr-o celula mare sferica situata central (ovocitul I), iar la periferie dintr-un strat de

,

celule mici - celule foliculare .

b) foliculi ovarieni secundari plini, alcatuiti din ovocitul I inconjurat de doua straturi de celule

foliculare.

Over

c) foliculi ovarieni secundari, cavitari alcatuiti din ovocitul I, inconjurat de dona straturi de celule foliculare intre care se formeaza 0 cavitate care se umple cu lichid folicular vascoscsre contineilo.rmonii ovarieni activi - estrogenii.

d) toliculul mahJT tertiar, de Graff, care constituie stadiul de dezvoltarecompleta a foliculului, este eel mai voluminos. Ovocitullocalizat periferic este initial de ordinul I (diploid). Inainte de ovulatie sufera prima diviziune de maturare si devine ovocit II (haploid). Sub aceasta form.8 este expulzat in timpul ovulatiei. Ovulatiaare lee ina 14-a xi aciclului I Fi~ .:: i(,. Struelul''' nvurutui

Maturizarea foliculilor incepe la pubertate si tine pana la menopauza sub controlul FSH-ului (hormon foliculo-stimulant).

Ovogeneta

Procesul de formare a ovulului matur in

ziua7

foliculii ovarieni se numeste ovogeneza iar

eliberarea acestuia se numeste ovulatie. La nastere exista in ambele ovare 400.000-500.000 foliculi ovarieni primordiali. Cea mai mare parte a acestor foliculi degenereaza. Doar 300-400 se vor matura ciclic in perioada de fertilitate a femeii (fig.2I8).

Celula germinativa primordiala are un set dublu de cromozomi, este 0 celula diploida (2n). Ea se divide mitotic si da nastere la ovogonii (2n). Prin diviziunea mitotica a acestora rezulta ovocitele de ordinul I (2n) (fig. 219).

in momentul ovulatiei, se produce

prima diviziune meiotica din care rezulta doua celule haploide: 0 celula mare, ovocitul de ordinul II (n) si 0 celula mica, primul globul polar (n) ovocitul II este expulzat, prin ruperea folicului, in trompa uterina .

Aici ovocitul II sufera 0 diviziune mitotica din care rezulta doua celule haploide (n) preovulul si al doilea globul polar. Din preovul se formeaza ovulul fecundabil haploid (n) care este deplasat dea lungul trompei prin miscarile cililor .

Dupa eliminarea ovocitului II (n) foliculul ovarian matur se transforma in corp galben, care ia nastere prin transformarea celulelor foliculare in celule e.ndocrine ce secreta atat progesteron cat ~i estrogeni.

3~m •• • Folicull

primordiali

5O~Lm

Foliculi pnmari

~tro'h

o RegIBJe

Faza foliculara

Faza luteinica

dezvollarea unui

•• ~~ _" nou folicul

• 'l3r

dezvollarea foliculului

-e

. ~~~ .i 0'".0" ~I~ ___. ..._,_. '--___...!

lnamte de nulll(e I DupA pubertate

Fig ~ 19 • 0, ogenl'za

ovarian sub influenta LHului si consta in ruperea membranei foliculului matur dupa care, ovocitul, cu lichidul folicular sunt captate in trompele uterine. Aici are loc a doua diviziune, in care ovocitul Il (haploid) se transforrna in preovul (haploid). Din preovul se forrneaza ovulul fecundabil (haploid) care este deplasat de-a lungul trompei prin miscarile cililor.

192

. Trompa uterine este un organ pereche situat de 0 parte ~i de alta a uterului care face legatura intre ovar si uter. Extremitatea dinspre ovar are forma de palnie ~i prezinta numeroase franjuri, care are rolul de a capta ~i conduce spre uter, ovulul expulzat.

. Uterul este un organ cavitar , nepereche, situat median in pelvis, tntre vezica si rect. Pe extremitatea

,

inferioara (colul uterin) se ins era

vaginul. in peretii uterului se gaseste o musculature foarte puternica, captusita de 0 mucoasa.

in perioada de fertilitate a femeii, mucoasa uterina sufera, sub influenta hormonilor ovarieni,

modificari ciclice care se desfasoara in cursul a 28 de zile (ciclul menstrual) si trece prin urmatoarele

faze (fig. 220):

_ faza menstruala cu durata de 2-3 zile in care stratul superficial al mucoasei uterine distruse, se

elimina in vagin, impreuna cu 0 anumita hemoragie.

_ faza proliferativa, intre a 4-a si a 14-a zi, caracterizata prin proliferarea si ingrosarea mucoasei.

_ faza secretorie care dureaza de la a 15-a zi pana la 0 ,---------- .. -------. ----.-- ---- .... ---- .. _-, .. -noua menatruatie, in cazul in care nu a avut loc fecundarea

,

ovulului.

Cand ovulul nu este fecundat, corpul galben, in a 24- a zi a ciclului, incepe sa degenereze si se cicatrizeaza.

Dad ovulul a fost fecundat, corpul galben persists si prezinta 0 activitate endocrina in primul trimestru de sarcina.

Aceste modificari ale mucoasei uterine creeaza conditii optime pentru grefarea ovulului fecundat.

. Vaginul este un organ cavitar tubular, in continuarea uterului care prezinta in partea inferioara, la virgine, himenul, o membrana care se rupe la primul contact sexual.

_ Este organ copulator si canal de nastere.

= \1ifa.lr.;{~'wm _,",iTtnb',"".!ic.:'I. este constituit din

testicule, ciii excretoare, glande anexe si organul copula tor (penisul) (fig.221).

. Testiculul (organ pereche) este glands genital a

masculina ce indeplineste doua functii:

a) exocrina- spermatogeneza- care consta in formarea celulelor sexuale (spermii), la nivelul tubilor seminiferi

contorti.

,

b) endocrina- prin care celulele interstitiale Leydig ale

parenchimului testicular secreta hormonii androgeni ( testosteronul).

Testiculul se dezvolta initial in regiunea lombara a

cavitatii abdominale. [ncepand din luna a treia a vietii

intrauterine, incepe sa coboare prin peretele anterior al abdomenului, in regiunea inghinala si la nastere

, ,

ajunge in scrot.

La exterior este acoperit de 0 membrana fibroasa alb-sidefie numita albuginee (fig. 222). La partea superioara a testiculului, albugineea prezinta o condensare, ca un con fibros, denumita mediastinul testicular, strabatuta de canale le excretoare, vase1e ~i nervii testiculului. Din aceasta ingrosare pornesc spre interior septuri conjunctive care impart testiculul in 200-300 lobuli, de forma

spermatozoid piramidala, cu baza spre albuginee si varful spre

F· .., ~ T I ,. . ~ . mediastin. Fiecare lobul testicular contine:

I 2. ~ :> _ "I em .erl '

I - unul pana la patru tubi seminiferi contorti

in interiorul carora se formeaza gametii masculini (spermatozoizii) ,

- tesut conjunctiv interstitial in care se afla vase, nervi si celulele interstitiale Leydig care secreta hormonii androgeni.

Tubul seminifer este alcatuit din mai multe straturi de celule seminale (producatoare de spermatozoizi) printre care se gasesc celule de sustinere (fig. 223).

Si~~f:!l·J~1i2'Jlt'f.~,",e'l'!'~l.

~ Este functia exocrina a testiculului si consta in capacitatea acestuia de a produce spermatozoizi. Incepe la pubertate si se continua toata viata, diminuand progresiv la batranete. Este rezultatul unor procese complexe de diviziune ~i maturare a celulelor germinale primitive - spermatogoniile, care se gasesc pe membrana bazala a tubilor seminiferi (fig.224). Spermatogoniile (celule diploide 2n) se divid de mai multe ori prin mitoza si dau nastere spermatocitelor de ordinul 1- celule (2n) care contin un numar complet de cromozomi (44 autozomi ~i doi cromozomi sexual xy). Spermatocitele de ordi~ul I se divid meiotic si formeaza sperma-tocitele de ordinul II, celule haploide, care contin un numar de cromozomi redus la jumatate (n). Spermatocite le II se divid mitotic si dau nastere spermatidelor celule haploide (n).

Spermatidele se transforms direct, rara diviziuni in spermatozoizi (fig. 225) . Spermatozoizii maturi sunt eliminati la exterior, vehiculati in lichidul spermatic.

Etapele

gametag~neze' Multiplicare

....

---

...

--

Spermatocite I

1 2 3 5

Tubii unui lobul se unesc intrun tub drept (colectiv) care se deschide intr-o retea de canale neregulate, apoi in 10-12 canale eferente,care se indereapta spre canalul epididimar alcatuind epididimul. De aici se continua cu canalul deferent care urea in abdomen. Canalul deferent se continua cu canalul ejaculator care dupa ce se uneste cu canalul de excretie al

, '

veziculei seminale, strabate prostata si

se deschide in uretra.

· Veziculele seminale au rolul de a secreta un lichid care se elimina in canalul ejaculator, servind

ca vehicul si ca me diu nutritiv pentru spermatozoizi.

· Pr~stata este 0 glands voluminoasa, tubuloacinoasa, unica, situata in pelvis, sub vezica urinara,

si inconjoara portiunea initiala a uretrei. Secreta un lichid ce intra in constitutia spermei.

· Penisul este organul copulator

Spermatozoizii maturi sunt eliminati la exterior, vehiculati in lichidul spermatic, ce reprezinta

produsul de secretie al glandelor anexe (prostata si glandele seminale).

E .. IJJOj!;(I eft· nduce l'

La om functia de reproducere cuprinde 0 serie de procese care au drept rezultat fecundarea

ovulului de catre spermatozoid si formarea produsului de conceptie.

Fecundatia este interna avand loc la nivelul trompelor uterine, unde spermatozoizii ajung ca

urmare a patrunderii lor in vagin in timpul actului sexual.

Pentru fecundarea ovulului este necesar un singur spermatozoid.

Sexul copilului este determinat de tipul de spermatozoid care fecundeaza ovulul.

Atat spermatozoidul cat si ovulul avand cate 23 cromozomi fiecare, oul 46 cromozoni (44 autozomi si 2 cromozomi sexuali). Daca ambii cromozomi sexuali sunt X copilul va fi fata, iar daca unul va fi X si celalalt Y copilul va fi baiat.

Nasterea consta in expulzia produsului de conceptie ajuns la termen (280 de zile).

------ ......... _ ____,..-------------------,

Retineti I

,. ~,otiunea de reproducere, in general, defineste procesul de perpetuare a organismelor vii prin producerea de indivizi noi, care au trasaturile caracteristice speciei din care fac parte.

,. Spermatozoidul si ovulul contin fiecare jumatate din numarul de cromozomi

caracteristic speciei umane - cate 23 cromozomi, din care 22 sunt cromozomi autozomi

si unul este cromozom sexual sau heterozom.

,

tr It

A. 30-IV; B. lO-V; C. I-VI; D. 3-V; E-16V.

195

- pastrarea/ameliorarea calitatii vietii de cuplu.

Serviciile de planificare familialii ~i siiniitatea reproducerii cons tau in consiliere ~i fumizare de intortnetii des pre metodele de evaluare a stiirii de siiniitate, in vederea utiliziirii unei metode sau alta de contieceptie, diagnosticul defectelor genetice, educetie pentru siiniitatea sexualii ~i a reproducerii.

Planificarea familiala contribuie la sanatatea copiilor, a femeilor, a barbatilor, contribuie la intarirea cuplului, reduce cheltuielile legate de medicamente, servicii medicale In cazul avortului.Pentru comunitate previne fenomenul de abandonare a copiilor In rnaternitati ~i spitale, reduce nasterile de copii nedoriti ~i reduce nevoile de institutionalizare.

Conceptia se realizeaza In perioada de maturizare sexuala a celor doua sexe, atunci cand concentratia hormonilor - androgeni si estrogeni- este suficient de crescuta In sange. Cu 14 zile inainte de prima zi a menstruatiei care urmeaza, are 1 oc ovulatia, Faza preovulatorie a ciclului poate fi mai scurta,

- identificarea nevoilor personale In vederea luarii unei decizii informate privind folosirea unei anumite metode contraceptive;

asigurarea utilizarii corecte a contraceptivului ales;

prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala (ITS);

prevenirea ~i depistarea precoce a cancerului de col si a cancerului de

2. elk zile exista intre sEtr~ittil primt'i menstruani si inccputul (il'gl'nt'nirii eorpului

galben? .

A. 17 zile; B. 10 zile; C. 21 zile; D. 24 zile; E. 4 zile.

3.0 femeie asteapta viitnarea mcnsrratle jH' fa lit' (, x. in ce Nap;:'} it ciclului menstrual se va ana pe H x:

A - ziua degenerarii corpului galben; C - faza menstruala;

E - faza proliferativa

4. Evidentiati afirmatiile corecte:

1. Glandele masculine sunt glande mixte, pereche deoarece sunt situate in cavitatea abdominala,

2. Uretra masculina strabate prostata deoarece conduce sperma.

4. Raportul maxim posihil intre nutnarul tubilor scminlteri ceutern si cd al eanalelor

eferente este: . .

~. 120:,1;" B. 100: 1; C. 1: 50; D. 300: 12; E. Nu se poate calcula

=-. Precizau stadiul evolum in can: St' dh ide meiotic t:l'Iuh! '('\uat! ,i'

A. spermatide; B. spermatogonii;

C. spermatocite primare; D. spermatozoid;

E. spermatocite de ordinul II

6. in urma celcide-a doua diviziunl unrotice, a galildului Ietninin Iii:

A. ovoc~tul; B. ovulul; C. al II lea globul polar;

D. ovocitul I; E. ovogonia.

7. ~:\ identiuti afirmatiile corecre:

1. spermatidele au acelasi numar de cromozomi ca si spermatozoizii deoarece acestia rezulta

prin mitoza spermatidelor ' ,

2. ovocitul I are 23 cromozomi deoarece rezulta prin diviziunea meiotic a aov~niilor.

san;

B - faza secretorie

D - la mijlocul ciclului menstrual

Sinitatea reproduce.rii, plan.ing lamiliall" eoncePlie fi contrace,Plie" .arei'na, nafterea

_....-:~~..IL.... __

:l:; r :1(' este definite ca 0 bundstare

fizicd, mentala si sociald in tot ceea ce fine de sistemul de reproducere, in toate etapele vietii umane. Ca urmare, sanatatea reproducerii implica 0 viata sexual a satisfacatoare si in siguranta, posibilitatea de a procrea precum si libertatea'de a hotari cand, daca ~i cat de des doresc sa procreeze,

Sanatatea reproducerii include dreptul femeilor si al barbatilor de a fi informati si de a avea acces la metode sigure,

¥ ¥ " e~ciente, accesibile ~i adaptabile de planificare familiala pe

care ~a le p~~ta alege smgun, pre cum ~l dreptul de acces la servicii medicale corespunzatoare ce permit femeii parcurgerea in siguranta a sarcinii si nasterii.

, "

¥ '. •• ~ reprezinta capacitatea persoanei sau cuplului de a anticipa ~i de a avea

n~ma~l dont de copu, la momentul ales ~i la intervale de timp intre nasteri, pe care Ie hotarasc smgun. Acest lucru se poate indeplini prin folosirea metodelor contraceptive si prin tratamentul

infertilitatii involuntare. '

Obiectivele serviciilor de planificare familiala:

- abilita~ea individului/cuplului de a decide daca ~i cind sa aiba copii;

- prevemrea sarcinilor nedorite, avortului si abandonului de copii;

eo,rdon ombilical

197

196

c~a po~t~~lat?rie riiman~ insii de 14 zile. Ovulul ajunge din ovar in pavilionul trompei. in cursul ejacularii, h~hldul prostatic determina, in prima etapii, coagularea continutului seminal, prevenind curgere~ sa din tractul genital femel, iar in etapa urmatoare lichefierea spermei pentru usurarea patrunderii in utero In urma actului sexual, prin miscari active spermatozoizii ajung din vagin i~ colul si cavitatea

uterina, in curs de 1-3 ore ~i de aici in pavilionul trompei unde are loc fecundarea. '

Primul ajuns este spermatozoidul fecundant, fecundatia fiind monospermica. Prin unirea nuc1eilor celor doi gameti se reface numarul de cromozomi caracteristic speciei, determinand in acest mod ~i sexul viitorului individ in functie de spermatozoidul fecundat: (fig. 226)

22X + 22X = 44XX (sex feminin)

22X + 22Y = 44XY (sex masculin).

Zigotul fo:mat incepe sii se segmenteze in timp ce parcurge tromp a uterina, indreptandu-se spre uter (72 ore). In uter, zigotul i~i continua segmentarea incii 3 zile, dupa care se fixeaza in mucoasa uterina- nidatia (fig. 227). Din zigot se formeazii embrionul care se dezvolta timp de nouii luni in utero Din luna a treia embrionul devine rat, care creste ~i se dezvolta panii la sfarsitul lunii a noua de sarcina. Schimburile nutritive dintre marna si rat se realizeazii prin intermediul placentei si al vaselor ombilicale care stabilesc legiitura dintre aceasta ~i corpul fatului (fig. 228).

Nasterea cuprinde ansamblul fenomenelor prin care se realizeaza expulzia fatului la sfarsitul celor nouii luni de

dezvoltare intrauterinii. '

Cnntraceptia - consta in aplicarea unor metode de impiedicare a conceptiei. Aceste metode pot fi: abstinenta periodicii, metoda amenoreei de lactatie metode

, ,

contraceptive de barierii, metode de barierii vaginala, contraceptive orale combinate, dispozitive intrauterine.

I. Abstinenta periodicii - consta intr-o serie de masuri pe care femeia le aplica in faza fertila (interval al ciclului menstrual in care femeia poate ramane insarcinata).

1. Metoda calendarulului - consta in calculul bazat pe calendarul ciclurilor menstruale, femeia inregistreaza ciclurile ei menstruale pe 0 perioadii de 6 luni. Prima zi a fiecarui ciclu menstrual este ziua in care incepe menstruatia (ziua 1), apoi zilele se numeroteaza in continuare (ziua a 2-a, a 3-a etc.) panii la ultima zi inainte de menstruatia urmiitoare. Un ciclu menstrual poate varia intre 25 - 35 de ~ile. Din .c~clu~ m~nstrual eel mai scurt se scade cifra 18 si se obtine numarul in care incepe penoada fertila, Din ciclul menstrual eel mai lung se scade cifra 11 si se obtine ziua in care se termina

perioada fertila, ' ,

.. 2. Met~da mucusului cervical- consta in verificarea zilnica a prezentei, aspectului ~i calitatii secretiilor vaginale, Momentul de secretie maxima coincide cu ovulatia.

3.lv!etoda temperaturii bazale - consta in masurarea zilnica a temperaturii corpului in conditii de r~paus. In momentul ovulatiei temperature creste cu 0,2 - 0,5 °C ~i se mentine crescuta panii in preajma urmatoarelor menstruatii.

,

IL ~etoda amenoreei de lactatie - consta in utilizarea alaptatului ca metoda temporara de co.n~r~c.~Ptle .. Aceasta metoda confera 0 protectie naturalii impotriva sarcinii ~i incurajeaza inceperea utilizarii uner alte metode in momentul potrivit.

IlL Metode contraceptive de bariera. Prezervativul este un mijloc de protectie fata de sarcina nedorita ~i alte boli, HIV ~i SIDA. Prezervativele se pastreaza in locuri racoroase, la intuneric se

verifica ambalajul care nu trebuie sa fie deteriorat. '

IV. Metodele de bariera vaginald constau in folosirea unor spermicide (tablete, ovule, geluri, creme) care se arnplaseaza in vagin inainte de contactul sexual.

V. Contraceptivele orale combinate, denumite si anticonceptionale sau pilule de control al nasterilor sau contraceptive orale. Ele contin doi hormoni similari hormonilor sexuali feminini (estrogen si progesteron) sintetizati chimic in doze foarte mici (microdozante). Pilulele, pentru a avea eficienta maxima trebuie luate zilnic, aproximativ la aceasi ora timp de 21 de zile, cu pauze de 7 zile.

VI Dispozitivul intrauterin folosit in Romania este de douii tipuri: cu cupru si cu progestogen.

Actiunea acestora consta in impiedicarea intalnirii dintre spermatozoizi ~i ovul, ingreuneaza miscarile spermatozoizilor in tractul genital feminin si reduce capacitatea lor de a fertiliza ovulul. De asemenea impiedica implantarea ovulului si producerea nidatiei. Prezinta 0 eficienta foarte ridicata. Se aplica, cu grija, femeilor care au un uter sanatos. Se impune examenul general obligatoriu inainte de insertia dispozitivului intrauterin. in afara acestora se poate folosi sterilizarea chirurgicala voluntara a persoanelor care nu doresc copii.

MOlluni elementare de I.leni ,I patolo.ie a slstemulul reproducitor

Aceasta perioada din viata omului corespunde pubertatii (perioadii a vietii omului intre copilarie ~i adolescenta) ~i adolescentei (varsta de trecere spre maturizare), etape critice in dezvoltarea individului, cand are loc atat 0 accelerata dezvoltare fizica ~i sexuala cat si transformari profunde in sistemul endocrino-vegetativ ~i eel neuropsihic. Putem spune cii pubertatea ~i adolescenta constituie momentul crucial, pentru viitor, atat din punct de vedere al dezvoltarii morfologice cat ~i

psihice.

in aceste perioade, la baieti se dezvolta musculatura ~i se schimba vocea, iar la fete are loc

depunerea de grasimi cutanate ~i cresterea mamelelor (caractere sexuale secundare).

Puberii ~i adolescentii au 0 sensibilitate emotionala si afectiva, imaginatie bogatii, sunt preocupati de propria lor persoana, de sexul opus, dar ~i de viitorullor, pe care il vad intr-o forma ideala.

Activitata sexuala in perioada pubertatii si adolescentei este daunatoare, deoarece oboseste sistemul nervos, anihileaza sentimentul de dragoste care are rol sii pondereze ~i sii umanizeze instinctul sexual.

Graviditatea in acesta perioada influenteaza nefavorabil atat cresterea cat ~i dezvoltarea generalii

a organismului.

Pentru asigurarea unui organism sanatos (impotriva infectiilor) trebuiesc respectate cateva reguli

de igiena a organelor genitale: curatirea zilnica a regiunii ano-genitale, evitarea eforturilor fizice prelungite, a frigului, a bailor reci etc.

Ancxitu - este inflamatia trompei ~i a ovarului datorita unei infectii microbiene (gonococi, stafilococi, streptococi, colibacili). Avorturile, nasterile, raporturile sexuale infectante, lipsa de igiena genitala, sunt cauze determinante. Simptomele caracteristice bolii sunt, dureri in abdomen ~i regiunea lombara (salelor), febra, secretie vaginala abundenta sau pierderi de sange prin vagin. Faza acuta, de cele mai multe ori, evolueaza spre cronicitate. Anexita cronicd se caracterizeaza prin dureri pelviene uni- sau bilaterale accentuate de frig, oboseala, menstruatie ~i raporturi sexuale.

Vaginitu - este inflamatia vaginului datorita infectiei micotice (Oidium sau Candida) sau a

gonococului parazit Trichomonas.

mt

Sa ne reami

De ",It tft'" e XUd1j <l orodu, e 1<1 bare u mtre , i ~l t6 iru SI =e ;, (P,l.,tt II 20 21 dt' Ill, tar h tk intre L I: t

ll'l uterul ,~, \. ' 11'1 rna ir la I h a-ii

Formele c1inice variaza in functie de natura germenului care Ie produce. In general se manifesta prin usturime, dureri ale vaginului, intensificate de mictiune (urinare) si de raporturile sexuale. Netratata, boala se agraveaza si produce complicatii,

~"'c. ~,,~, ,e ".~ ~ este tumoare benigna care se dezvolta pe prostata. Apare in generalla

barbati dupa 50 de ani. Se dezvolta lent, determinand tulburari de mictiune, greutate la urinat si chiar retentie de urina, determinand cornplicatii (cistita, calculi renali, infectii renale, insuficienta renala). Este bine sii se efectueze interventia chirurgicala- extirparea adenomului inainte de aparitia

complicatiilor, '

CD ~,bd .. a este provocata de 0 ciuperca microscopica (Candida albicans) si se caracterizeaza prin secretii vaginale albicioase ~i prurit vulvar.

SLffli .J, este provo cat de 0 bacterie (Treponema pallidum). Boala are trei stadii, separate prin perioade de latenta.

,

a. dupa 21-27 de zile de la contaminare apare sancrul moale, caracterizat prin aparitia de leziuni rosiatice nedureroase cu margini dure, de obicei la nivelul organelor genitale si a zonelor inconjuratoare, La sfarsitul stadiului primar sancrul sifilitic dispare, chiar tarii tratament, ~iirind astfel riscul de ignorare a bolii.

h. stadiul secundar apare dupa 6 saptamani de la instalarea stadiului primar si dureaza 2-3 ani.

Se caracterizeaza prin inrosirea pielii corpului, inclusiv pe palme ~i talpi. '

A c. stadiul tertiar este latent, asimptomatic. Survine dupa 2-20 ani de la aparitia stadiului primar. In acest ultim stadiu, boala afecteaza sistemul cardiovascular si nervos, ducand la retardare mintala, orbire, paralizie, surditate, psihoza. Pe corp si pe suprafata organelor interne apar ulceratii de dimensiuni mario Bacteria poate travers a placenta, afectand ~i dezvoltarea fatului,

- UN TOT UNITAR

1I.4. ORGANIS

"""-----------".- .... ~~,~.--- .. --~,,-------~ .. ~--. ---------

Romeo.tazia mediulul intern

Constanta mediului intern este conditia esentiala a independentei organismului fatii de mediul de viata ~i este cunoscuta sub numele de homcoq,l'lil' (homoios - asemanator; stasis - stare).

Homeostazia se realizeaza cu ajutorul a trei feluri de mecanisme:

I, Mec« nismelefitico-ch imi:e - participa la mentinerea relativ constanta a pH -ului sangvin

(7,30, -7, 42) si constau in sistemele tampon din sange.

Un sistem tampon este un amestec format din:

- acid slab si sarea lui cu 0 baza putemica (care se opune actiunii acizilor);

- 0 baza si sarea ei cu un acid tare (care se opune actiunii bazelor).

Cresterea concentratiei de hidrogen (acidoza) poate duce la moarte prin coma, in timp ce sciidereAa concentratiilor ionilor de hidrogen (alcaloza) poate provoca moartea prin tetanie si convulsii.

In functie de aceasta situatie organismul intervine cu sistemele sale de control in mentinerea

echilibrului hidroelectrolitic, adica a constantei relative a pH-ului sanguin astfel: '

200

- Pliitniinul elimina CO2, produs de celule sub forma de H2COr Ficatul neutralizeaza 0 parte din substantele alcaline si mai ales din cele acide, care ajung la el pe calea venei porte.O alta parte din

, ,

aceste sub stante este eliminata prin bila.Tot in ficat, acidullactic (care tinde sii acidifieze sangele) este

transformat in glucoza, Rinichiul elimina unii acizii nevolatili (acidul uric, acidullactic ).In rinichi are loc ~i formarea de amoniac, care, in caz de acidoza, neutralizeaza acizii puternici. Pielea indeparteaza substante acide prin transpiratie.

2. MecuniSlli'i,ic fW1. lmstlce - asigura homeostazia celulara.Sunt mecanisme genetice care constau in reglarea biosintezelor celulare si a diviziunilor celulare.

::1. Vlet..'ffm\-"lc/!? !lIer,Of{<:e ~J hormonah: O~i~' 22'), 230) - sunt cele mai importante mecanisme homeostatice ale organismului care asigura reglarea functiilor senzitivo - motorii, reglarea secretiilor endocrine, reglarea functiilor digestive (motorii si secretorii) reglarea activitatii cardio-vasculare sau cele ce realizeaza temperatura constants a mediului intern.Asemenea mecanisme homeostatice mentin parametrii mediului intern al organismului intre anumite limite sau ii restabilesc in cazul unor modificari.Sistemele homeostatice sunt sisteme cu autoreglare.Intr-un asemenea mecanism, informatiile receptionate ajung la centrii nervosi care comanda un raspuns motor sau secretor.Gradul de intensitate, amplitudine sau adecvare a raspunsului este monitorizat prin sernnale feed-back - de conexiune inversa, retrimise spre centrii nervosi care vor rnentine sau corecta prin alte actiuni raspunsul adecvat semnalului. Sub aspect cibernetic, homeostazia mediului intern este rezultanta unor procese complexe de autoreglare, bazate pe conexiunea inversa- feed-back.

I

l_.._--;:::==:::::!-===~""---.I Ca necesar Furnizeza infor-

matiile pe baza carora se formeaza senzaliile

intra in structura lor

concentratia elecIrolililor din sange de la acesl nivel Tol prin sange eliminil rezidurile metabolice

201

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->