P. 1
Geometrie descriptiva - ionescu

Geometrie descriptiva - ionescu

|Views: 231|Likes:
Published by monelaus

More info:

Published by: monelaus on Dec 13, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/25/2014

pdf

text

original

51 Eo;z

,

Vi' _·,··",,'1", ,

-1. I

. .

. "

M'INISTUUL EDUallEI $1 INVA1AMIN1'UlUI,

0.. am. MIRCEA ENACHE Ari\. IIUUUS IONESCU

GEOMETRIE DESCRIPTIVA 51 PERSPECTIVA

EDITUR" DIDACTICA' $1 PEDAGOGICA . 9,Uc:.uIE$TI

CUPR,INS

CiNlnt Jnaflfte

O. IIIlUOiduC:!1ln,. Tifi!;l!lil ,g,C !I", pru'Citi~iri -de Imit/(!tt\!ri 0.1, Reprez.entirl de ad9It~cturi. :S~'lt:eme. de

pro. ie.ct~!I:!i ... II ~ .. ! • • ,. u ! ~ ~ •

(1..1, T'rarJ<:S{o rm!rI g!!mriDt:rIOli! • . . .. . . • • 0.3, Tipud de repremrrl:art deillrhl.tecturlt

REPREZENTARI DE A RHITEcruR~ TN GEOMETRIA DESCRIPTIVA

~, AXONOMETRI E

1. 1E'llIm'Iintil'[.e; de leo!,!,u~tn~ d~.r'l:pt!lft • , , 1,1. Pl.Ine'WI ~i dreapta. . . . . .,

1.2. PI~nl)! ,...... . • • . • .

1.3. Rela1iile: dint!"e cr¢pre$i pl!lle

.~'

2. Hetodclli& loome1;r,i.1 d~criptive , , . . • ' .. 2.1. Me~toda ,ctlimMril pfantllor de prgillctie 2.1. :Metoda rota'~ien '. •

2.3,. M!!rod:s. rJbrrterji . ; . • . • • , . • •

3,. Rep fl;l;l:''Jrnii.!'i ,;I)C.OOOplletrlCt:! • .. • • , '" .. , .. ! y 3.1., h.,trc.:!ucere,. Re:zolv~i itJ,tu~ti~ , • " .'. 3,2.. Proprierutlle a.xQJ1ometfi(l!j QrtQgonalfli

3;3. TipIJrile de rtprezentir. axoliQmwic:e ortogonalii% . . • • • • , , • , • "

'! 3.4. Re p.rel'erlt~ri axonomC!t rk.'Ill obI ice

~ ....

4:. Cerml ,I 'mra

.... i.1. Ce:r-c:ul ,4.2., Sfi:lra ,

S. forme, poJieQ]rillii

!I' ~ ... = • ... I. ~ !II

5.1. Potie!'Jr,¢, R}ll'pre:zelltilFe, seqiLln~ ~i intelf~

s.ec1;U I I! ~ 'I ~ ~ I .. 1 r e 'I • fo '"

i 5,.2. Poli!¢:dre!e :regi.lla:te, lilduille:lt 10,;'

5.3. Polledrele krrliregLJIi'i1e ,~i dualcl,e lor, • 5.4. Echlpal"t.iiii plar.e , , . • ' • 5.5,. F.r.;:Mp4FtJtii ~,patiaJe •• • • • , , • • •

e6 93: 104 '117' 128

/

:5",6. Cupoj!8 g.eodezke ~i .strtlf.t'IJrl spall81@ pr.:me - . " . • .

~.'1. Supra~O!l mta:bll. • . . . ..

7 101 16

6. Sypr~ rl,~i~e, . . , . . • •

6.1. Ddinitll. cr,a:~ ~fi c:~ I ••••

6.2. SUPrWC1~ ~~i'ii~ ~i dllndr.ke •• 6.3. Geome.iria bol'~ilClr .•.

6.4. HiF'rholob:l ....•

6 .. 5. Parilboloi:z:i hiperbotki • 6_0. SUp:r;iI.fe'l:C ellcojd',lie .. • 6,,7. CQnoili ~i ciHndroi:ti

"-

Il • Ii I ,.

" 19

:B,1 38

43 H 49 56,

61 61 ' 65,

1,. R~I'farilla prob!fimfllor do ~mlll:ti'ie dliI!ta'ipttvl 100

~ IXOMooetr'ie ............."

7.1.. Trscerea dalelo! <lin trid.imoMioo!d in bidiFflle~i~l . • . . . , , • • • • • • 7 •. 2. R.tlJZOI'lMiMo problelTll3Jlo'r fn !!'xQoom;tri= 7.3. R'Btzplwre'iI, -probleMlillor in ii;!Omgtria de-

:st:riptiv:i. • . . .' • . • . . • • . " . ,

7.1. 'Com;~.!.Ic-t i l ~ol'l'iletl'"ice ii mocuri geo metrke

p lane , , . . • • . . • . • . • ' • • •

7.S. LQ~~i gw~tr'f.tti in ~~ti!J ... , • ,

8. AItIa,IiI~~,~ii al:': I eOiill"'ie I dl!S(r~ptr'll'~ ill ...,.111-

'teehri, • . • .. , . . • . • . " " • •

73 16

S.1. Ru.olv~rea a.c:ope r j~IJrilol" , • • , •

:8 .. 2. Si~matb:<lJrc vert.iCilI~ •••

-8.3. Tras:arl!S umbrelor .• , . , •

~A. Geometrie ~i oompozl~ie

- . - "":a:f !itepr:eT~r.it3ri geometricoe al,e spatiiJlul In-

terior , •... '

REPRE~c'NTA.RJ DE A~HlTECrURA TN P'ERSPfCf'lVA,

9. H.(~ni!muI P~I',~pc"lvtl, • '. , • . . • • '9.1. ~ntl"od!J!ce~

'9.2. Vecie:rl'la umnni!. •• •.

ue. 147

'1.51 151 152 159 162 163 17'1 1iS

100 Ul3

iSS

186 1,89

1"95 195 2O-i .2{]8 2,25

237 211 23$

9.3. Ge()rrtetrl~f"M $imilllli.l.i ve4~r~j . " .

9A .• CI~ifid;rl,le pe:rspecti've.i • • , . > • ••

9.5, 'Elem.entele sL:s't~mulul pen;pecUv • 9.6,. Mee3l'1lsmu1 p~r$pectlv€:i •.• ,.;, f:J.7'. Proprletll,lIe pOl'I'Iietr.le-e ale Pilll"Sp5,tivei ~.8. Me-tonel·a de c~n(itrutti'ea perspective! . 9.9. Rlloomandirl tn pr~r.tica de-~Mulu; persp~c~

tiv iii I !' fi .. " ::. _ .. ~ ~ ~ I I ~ ~

1 0 ~ I'er;s:p eCtiva, de pe:n d eMil P(I !tab Ii.? UJ vertltai 1. 0.1, General ~1i~:i . . . • • •

10..2:. Per!;pccUVl punctu 'UI , . , • , • , 10~J, Coo:stru~i\l vol0rri~ior . , .

1,1 ~ fi'll'Jl"l!if'tiY3. libftri. pc ta,b'Otl'm"ti'(Il'

11.1. Gel'leri!l.litl~1. D~iL"l~lii • . ..• _ .• -'. ,Zp

11,1.. P'unctul ~J comparalia vertlcalelor'. . 26.'

11.3. Dreapta §'i planulln pcr$J:tE!dN~ 1601

n.1. Drt;pt~, eonCl.!rente '1rt 'puod:e il"!Ut;etsibile 26-,

'11.5. D'lvltiufii pe'r'~tj....e .. l,7n

11 ,'. Punu:e defu g,a. . • 274

11.7. PUrlctul de rnhurl • 21q

11. a. PlJnalJ I d:-e 'Ii ittarrtii . 28"

11, 9, f'1~drii::a. per:sp!fiCtl'\lci direct in tablolJ :~!!3,.

1 1.10. <;;~rcul ,i l11f'€!l".a :in p~i'Specti~, 28:4

12. Col'litruc:~ill. p<9rs,pe.a:ini de ~hitiCcwr!, - • . ~2.1. Mt:tode Uz.ual-c de c.oMti'!Jqi@ :a pers ..

pe\:livei ,.,,""""

12.2. Aleg!l!:,rea punctulUi de vedere •

12:,), E~mp1u p,rac.tic de iLleger<i a pUl'!ctului de

wdere ".,..,' - . . . . . . .

n,1. P~l'$pe(,tiVa 1 .. dauB. p·tH'icte' de fuga 'cu

ori:tontul su?raTnaltat, ..,.,...

12.5. Persj)ectiva I~ doui PUllC'I:.! de fug!. la njvelul ocn.ilor _ . . , . , .' . • '.' • 11.6. Periipe;;:;tiva. fl''Ontai~ de exterter 13 nivell.ll.

cn:,.hUor i , ~ II !' - " ,., ... ~ " ~ ~ i ~

1.2,'. r'erspec.ti.va 'front<'ili ell oTizontulsl"lpra-

i'n~'1j'a:t ..,...... _. , _

12.6;. Perspecti'v<i de interior . , .' _ , • " 11.9. Per!!pecl:i\h;l, ell QT'i:rontu! cobaril

12.100. CQ(istruc~ia perspecti\l'i!i pOb"l'lind- de la Q'lc:mentl£! fi:o:.a.tti dil~t1: 'in -tahlou] ,de per-

,

\

2851' 289

. 297

303

3.04 lOS 311

313

243 ,;251 253 254,

2SG 256

13.. R4!'rtilU~'ia ~1',$P«tiv5. •..••.•.••

11,1. Gener<llit~tl • , . • • • • . • . . , 13.2, Metode de ':;:Qfistn,lc~ie a re5it:itu~iei per-

sre eti''r({: , , , • . • . • • • • •

I' _ I. '"' .1, ~ '"

ct"i.1. Gefl~re.1 iW:l;i -, " , • " , • ., • • • , 14,2. Trecerea 00 13 perspectiv.a. ~ t,ablou vertlcal la. 'Pe.r$flect~\la. petablou irKnflat

140.3. Oonflgura1ia. pUf'lct'el,Qr ,de .r!.li~ 'ii de

m.1sulm;j _ . • , . • " • • • , . . • •

2Sb 25"J 257 257 259

26.,

'H,'1 CQIlt\truc,1iil persj>ec,ti'llel p.'1lta,bIQU 'incHnat '15" R.tld;ii-u ullor ~:pectJe: '~aWi'.Ii,le jlf'l perspectiv;!i

-'I' ,s.,t G~neralltl!:\,i ..., •• ,,, .•.

)-u; 316

3Hi ]18 31e

319 320

:323 3D

'U.2" Sc.ara intrl~,!;;a,.~ per~pec:t.iwi . , 321:

1.5 . .3;. Qg!indlfile in pcrspe:!:tNi! . ..• . . 3,2'

15.4. Trasarea ufIlbreior' 'in perspectiw. )ll

15.5. Pt:rspectiva aeri:al\~. . + • • • ,'.31{l

16,. P.-QZ,e1)t'j,r-ca lJ.fi1l.li p~rs~~c:ijve de. :arhlteduri . • 31,1

16.1. Ge!MrtI,mllt . , . • . ., . . . . ". :;4'

16 .. 2, f'asioorea !iii I in1ltllrca. tabloultti 16.3. £f-e\:OO nega:tiv@ tn p,er~pt;i;ti~ • 16.4. A.~8gerea. ~i pla~a.~, antur<l.jlJluj

34," ~5A 3Se

'16.5" Ro@d;;J,rea prorumimii • • • ,. •.• 3M!!

16,6, A lie tlpur I de repr.ezent~ri perspective 3M

Anexe .•....

,. '" ~ .. I • ~ '! r - or

Atl~f%a 1. Elerne,rrte & geomd:tle to :;~iU _ 369 Ane~ 2,PrlObleme de IQClirig~omnrire plaJ"le 373 A1'1fJx:il, 3, Construqii s.!"aficelmla:l~ • . , '," 371 Anexa 4. Probleme ~1 apll~.tn de geom.etri!

descriptlvl ~i ax'lJllOmetrje, • • •. 382

Aliexa :~, EI£!ffiente. de antur.<\J I"l'li perspectiva

de arhitecturi'l c " • , • • 396

~ I,I·I!.!~. "'II~~"II~i~.

O. INTRODUCERE. TIPUR1 DE REPR£ZENTARI DE ARHITECTURA

0,1. REPREZENTAll DE, ARH!TECl\JAA.

SIST,EME DE 'PRO,IECTI,E - -,-,

~ '..:"

~epmen1arne de arhitectul"i sint de ~~ul trpuri·

. d" '. • I "b. 'd" .. I'

trn ImenSI(marE!: sau spatrEl e ~I ul Imel'l:;iIOr.la e sau

plane.

UME%ENT.i\IULE TiUtHHENSIONA1lE SAl:! S'PA11Al'I; Re.prezenUrUe tridimenslarlale sau :s;pl1l,~i:aie- se n u mesc ma..:het¢~ i $i'ht p el"c.ep ut@ de catre 0 bservator tn mod {oarte asemanator p n:eperii obiectulul real. Pentru ea pen::ep~ia. vizuali ~ fie at mal ,aproap~ de realita!te, trebuie tndepnnitea.iiumite (;oodi,H de distanVi, ~i ung~i. Di,stanla'de la olMiervaiol" la machet:t trebule 5i fle redusa f:aja, de distanta de ]8 observator Wa oblectul real fnac.e'~t 'I'i'las,ura 'in care a' foot redusa maeheta fata denr>b~~ ectu ~ f'l;!S.I (aceaS'!.§. - m isu ri! 'este ~wro mrJchetej). Chiar etunel ci'n:d se respect'a condltllle d@ d ~stanli ~i IJllghi. per.eep~ia \!'jzuala, a rnachetel nueste I'deflti~ eu tea a obiectlJlui real dator-ita !enza~jei diferite de relief obtinute gratle v€der.i'i binocu-

.rare; ma:i apar. de. asemen ea, d iferent@ de detsltl, ;textura, curoore - etc, Rreprez(!'n'tirUe trldlmensle... iale nufac obiectul, prezentel lucrtiri. :

: ...

. ,

R:frREZIENTAR.IL'c. BU)IMEfUIONA!..E S-AY fLANE!' D~:~enu( p !an ca.re sa. prod uci iilcee~ f 11ll~[ ne _ ca ~i obiectul real se obtlne rliltr~o settiune ~Iafla prifl. "(onul vizual al obiectldui, cu condltia d~ a, 'fiprivjt

sub direqia ~i de: la deplrtarea la care ,ra. ficut area. sec'tl u ne, R.ep,re:zent,area plan:! a db.i(';ttlJ lui din spath'! reztlltl din proiectarea punctelor sale p@ pla,nlJ I de rep rezen tare, - nu mit pian de 'Pl'Oreqi'e

(fig. 0.1",). D@d.,proier::tra este 0 operstle geometric! ce schemati:zea~ pnxeSIJ .. pereeptiei vi~le' (Ghearghru. l.?~J)., .. ,_... .: ':;:~~--. ,.~

fn. iigtlra' OJ.1 eentrul de pt:"Qieqie se ana. Ii. distantii fini'ta, lar :prolec;io se i nurneire centraf'd sau ({!RielJ. Ac'*lt tip de P'.FOi'EKtiil1!,funda,mentea;l perspectlva de arhltecturs, Ded; se c.ons.~dera eemrul de proiectle Iii. distalTlA jnfini~, el este practic tnlecult ,:1.1 0 dire.'~.ie cle' pro!eqle. In !1!ce~ta :sItua-tie~ razele prolectante strrt 'paralele ~i prolectia se ,c;ilea,ma, p.rJr(lleJiJ sau, cmnq~"c4. Ac-est tip ,o$... ~rQlectie :sU la baza geornetrlel de;(riptive~,ia, desenuJui tehn;er '

P"O PR.U:,TATILE .P~O;£ql~U:'R

Proieq~a deforme:·az:a 'eblecrele dln: spatiu, redudnd lJ-1 ~ ra figLJ ri. ' pl an e,: Mevaiat.el e tor fo'rme ~ i mir'im' nu sint pistrate dedt parth~J ~i inwuri

'part'i(ulare. Propri'et.a.~IJe preietlnlor sint preze,n-

tate in COf'Itiriuare. ' ,

- Proreqia unur punet est:e 'un' piJl'lct. Proieq:ia pe pJ an u I [PJ a pu nctu lui A din spa,t'i U se obtine la interseclia ,1.1 planu I [P] ~ raze,j vi'zuale tare trete

'prin' A (fig. 0.1..2). '"

' .

7

Centru de proieqie

p

.4.

- fig~ o.l.3 '

. -

- Pro{ecfr.rJ unel drepte ette 0 dreopt:a (,are trece prin

urma ei. In general, 0 dreapts in'~apl lin plan lntr-un purl:ct numit urma dreptei pe ,a('e! plan. Proieqia. pe planlll [P] a dreptel (0) este dreapta (<I) care trece pr~n urrna u (fig:, O;~ .3). Preiet:;la unei drepte se reduce ta un punct, dael eel trece prifl cerrtrul de pr-o'i-e~ie (in. prclectia ten'trall). sau este pa.r.cll(!~~ _'(loJ direcl,ia de proieq,:j;e (in proiectia parnlela).- Planul razelor vlzuale ce tree prjn dreapta se l'lIumei·teplol1 p'r~iec~Qn{,.

~- Prciec.pile pOY(.ffl4 zd (olinJQ,ritat€a punctetol' din spa~ju. Punctere ,Ai B ~I C situate pe 0 dreapti'd:in $p.aliu (ded 9tnt 001 j·niare) se pr>C?iectew dupilj, punetele ., b ~i c aflate tot pre 0 dr:ea.pta. Aceasta dreapta se ob;in~ la inters&tla· planulul prolec'tdflt dU5 prin dr'eapta din· sPllllU !!u plMUI de pro-

ie~le [~ .(fig.O,1· A). •

- ProJectJile PQstre.dz'" conC'urell~ drtptelor dh1 spa~(L1. Dac~ drepte:11e (D1), (DiJ ~i (Da) din spat1u ~int .:on.curMte Tn punctu' I;. prolectllle for (d;J)' (d~ ~i (odJ slilt _ ~anClJrerrt.le in punctu:1 , din planul de pro~et~ie [P] (fig. O~ 1.5).. Ran \li2U&I~ n este

dreapta de lntersectie 11 plsnelor vlluale care tree: prin cele trier drepte.

,~

fig,. 0.1.5 Sfsteme de proh~l'tle

E>l:ista, dou~, slsteme de preiectie: sistf;mu~ central (c,cmk) de Proie<:l'le ~i sistemul pantlel' (dHndrk) de p'rojeq:i e,

5fstemu' Ofntra/(cooJc} de proi~l:rie. Dac~ centrul de -proiectie 00 ~fHi I.a. dis.tanta. finiti, vom avea 0 P((l;: iec;ie c.entrala .sou conkd. Sistemul central de proietli,e este aldi,tu'jt din dow-a, elemente (fig. 0.1.6): - un centru de ptoieqie n;

- un. plan de proiectle ~p].

~ro[~ind :triunghiul ABC din centrul de ~roEeqie n- pe planuJ de- proiectie [f],se obtine prol&1:ia centralii (conid) abe, Dre~p'telE!: Oa. Oil ,:j. fie. (echf..· va,'ente razelor vizuale din flgura ·precedel\~

se numes~ qrep~ pra'iectQ.J1'~:e. ,

'ropfjeta~ne pr'ClI~c~j'el (en~rale (('Mice). in proiecti8! OI!n'trari! se pastreazl blmporruJ (~OiU raport'ul snerman.ic) a. patru puncte «)iiniare. In figural 0.1.( se poam' vedea ca:

'MA NAmam. '

__ ·c :.-1== ~ .. - ~ - = eenst,

MB NB, robob

8

Brl~aportlJl este un invariant al proiectiei .eentrale (con ice). DaCii. in particular, valearea unul blrapor-t este -t, el se numeste raport armOrlfC pentru

,~; -

M.A. NA 1 MA. NA,

_'_ .:-iI:iI:I: -._ presupune -- _- = ~ -- ..

MEl NB '" m NB-

Pllinc.te)e 1M ~i N sfnt conjugl!t@ armonk fa~ de

frunctel-e- A si. e. si' inver!1.

" .

n pro'ier::lia central5 dreptele paralele din spatlu

$C p~orectea:z1\ dup! drepta cencurente (cu excepW" caiujui in care d!'"eptele paralele dl n spatlu sint paralele CU p~aJ'1U1 de proiectie [PD, Dernonstretls ~'I!!s:tel propri@titi se face in cspltolu! 9, care explica mecanlsrnul per&pectivef.

Una din ap~iealme- preleetlel centrale 0 oonstltule fC't.ogIC1fiu (fig. 0,4.8).

5jsMmu/ paf'tJ{el (dHndric) de Proie-cfie. D,aa centrul de proieq;ie se alia ila distant~, infinita.el setrans-

__.- .~_"I.I' .s>

.:«

fig. 0.1.8

fig. IU.'

10im~intr,·o direct~~' de prolectle, jar razele vi .. zuale devin paralel!! tntre eJe,Sistemul p,aralel de prclectis este 1l.kill'tuit din douii elernerrtsc

- 0 di,req,e d@ prciectie (6.):

- un plan de pro ieqi e [PJ.

Pro-iectTnd triunghiul ABC din spa.~i u, par~lelcu di rectla (h). pe planul de Pro1eclie [P], .$E cbtlne prolectla pa.ra.tel~ ~bc (fig. OJ .9). Dreptele Aa, 8b ~j C:: se numesc ~i ele drep~ Pfoiedt.rrtte. . Proprretop/e 'proiec~e; paroleJe (cWndrlce) stnt urrna,toa rei e:

- Tn Proieciia ptaralela s~" p~streaz.i,roportul s,jmpJu a trei punch: co-ifl''!iare. in flgura 0.1.10' se po:a'fe vedea ci\:

AM "am .

~-- = - = conSi.

MB rub

R,a.portul s imp I u a trel pu ~cte coli n lare ~'$te un

invariant al proiec.liei parahde (dlindrice). ..

- In prelectla par,alel! drepteie paralele din spatfu se proiectea:z! dupa, drepte paralele. Sespune d p.mieqia, paraJeli pts~ad paral!:!,1 fsrnul dreptelor din spath.)-

Un~. din apl iatif1e 'proiec~iei paralele 0 '<m~ituie trQseul umbrelor la score (fj,g. (1,1.1:1).

·Flg. 0.1.1'D

-* ~.

'~ .

..

". ",

fig. 0.1,' 1

OJ!. Tf.;ANSFORMARI (i,EOMETRfCE

eels dou~ tipu r-i de proieqii stau la baza celcr doua tlpu ri fundamentale de reprezent:!rr plane de arhitectura: repte2entirile ortog'Ql1ale~l axonemetrice. pe de Q parte, ~i perspectiva de arhltecture, pe de alta parte. Pentru a lnte!ege fI:'Iai blne PMprlet:3,tite IOf, se vor .ma~iza unele proprietit,i ~i aspects supllrnentare eVidel'iitia,te de tral"l~forma,rUe geometrice: transforrnarea prin slmetl'i<e. trans-

I'· '~1' t I" £ • I .

alleJ ~ o.JUI.IE!, no otre.ns.c!lle~:i, In speClo, trans-

formare..a, prin omolog'ie.

TRANS;FO.RMAR.EA P!UN iIMET"I!:

S;mel'fit:; (;j~:a de Wl pu,nC[ C (centru I de $~ metrle). Simetr!cuf punetulul A. fata de csntrul de simetrle C se cbtlne ursind punctul A cu punctul C §i lutnd in pre'iI.rngire· Uri segment CAl e.,gal cu segmental A..C. Punctul .Ai este slmetrkol lui .A fata de C ,(frg. 0.2.1).

SimetrIo' (<l!Q de 0 dreaprli (d) (a~:a de simet,rre) Simetricul punctulul A fat! de rlreapta (A) se obtine, duclnd din panctul A. 0 perpendlenlara pe (.!.\) in j ~i lutnd de t;eijtalta parte a d reptel (il) un

1.0

C A

4f - -;(10< .-/1 .. b 1:1

fifo O~2"

I

p

segment I~ egal cu AI. Se ai:)tjn+3 sl rnetrkul A.I al punctulul A fata de dreapta (A) (fig" 0.22).

Sfmeula fo.;Cl de un P'(Jrl [PJ (plenu f de slrnetrle), stmetrlcul punctu~ui ,1\. fata de planul P se obtine duclnd dln punctul A. a perpendleulara pe planul [P] ~l luind de cea.laitSi, parte a lui un 5egment I~ egaf ell At Se obllne sl rnetrlcul AI. al punctulul A fata de planul [P] (fig. 0.23). Oricare ar fi a,ceast:li simetrie, simetricul slrnetriculul este purictu] lnltlal,

Doua. flgurl stnt stmetrlce f~ili. de un punct, 0 ilXa sau un plan,dac& tntre punetele lor se poate stsbili {I (orespcmdenta blunh/ocit asHe.1 Gl punctele "corespunzstcare sa 'fie simetrrc:e Yn raport ell un

pUn,tt. 0 axi ~au. un plan, , :

Ap!1ca~:1e I) t.ron$fr;.rmdrii prjfl sime[ri~', Se d& .un tetraedru regul.at ABCV (poliedru cu patru : fete triunghiut"i echilaterale ·egale) reprezentat· 'in axenornetrle, A~ezaii pefet..@le sale .laterale trel tetraedrl Idemid (frg" 0,2.,4:).

Con$rderitld f<l~a. lateralii. BCV drept plan de simetrle, se constru.i~fte slmetrkul ~'lH'I(:t;ului A fc·li de ae.est plan, Punctul 'V1 astfel cleterminat ~te vtrfu~ tetraedrulul identi~ ,1..1 ABCV '\I baza trhmg:hiul echilater-al eev (fig" 0'.2.5). C-onstt"uc~ia se ba:z:e,az~ pe proprietatea tn iilt i m ll tetreedru I U ,i re-

g!Jh1t de a tides, 'in central de greutats (afla,t -la intersectia medianelor:) 21,1 triun,ghiulul edJilirt'eral d~ NU, $e pot impirt~ latur: letn doua. pir~i esale direct tn axonome.trie (pentru it c:onstnfl medtanele), tntrudta,xonometria este 0 prol~qie" pars-

11---

flg. 0:2.1

lela ii decl pastrea:Zl constant rapcrtul slrnplu, In mod asemii,nator S! oblin vlrfurile Vi *1 V3 ale cel(lr~a.lti dei tetraedrl regl!Ia'~i (fig. 0.2,6), Perrtru :amuzan ent, ~ seassze 'inca trel -tetraedrl id'enUc:i pe f~ere AWIJ• BVVz ~i CVVl (fig. 0.2.7).

.. : I

Drep1lmghiul din f.igur~ 0.2..8. este tr,amilatat prln depJi!,sarea paraleli. dupa, dire(tia' ('t1). a, neclrul punct a'i ~reptunghiului. Din pozilia .v injliati ' .. Or dreptuoghiul a foot 'translatat succes,iv in pozitiUe 1. 1 ~,i ],. Prln translatie, 0 fi~lJdi planilt peste genera un corp solid:. 'data 'se 'retfn toote t:!0zilf:ile 'intermediare ale 'figurii in mi~,care. in acest C8Z, t-orp(;ll ge:nera:t pt"in tNnsla~ie este Q p:ri'srna. APf.jcQTie '11 tr-aI1SI'QJi,er.Se peste transiata ~i- un UJrp sclld, _ prin trarrslatle obtlntndu-se un all corp, solid (d~ se retin toate - poziliUe corpulu I in rnl~c,a,r~J. Figura 0.2,:9 iiustrea2~ transla1.la uaul cub (in reprezentarea axonometrid):' jar' soiidul generat prin trans la-ti e apare in. Og!I.J ra 0.2:,10.

11

TAANSFOIlH.A:I\EA PftJN R.OTATIE

l?unc.tul B.5e r'()t@rte in jurul axei de romlie cu un an u m tt lmgh;. 3J rJngif"i.d 1n ~ozi1ia 11' Punau 1&1. rea ~i teate punctele lnterme.cJi,ilire) se afj! sitYat pe un cere a:fb.t: 1ntr.un pfan perpendicular pe ~a d~ ro'ta.~ie ~i ctJ centru.1 in ~ (fig. O.2.11).RQtali'a dreptes AB. pararel;) cu axa de rota.t1e,g:ener'ew o sllprafa~ti cmndrica, Rctatia va fj prezentat<l ·in capitoful 2 ca metodi a geomettler otstdpth/e.

T ra I:u,formarea p r i· n rctotrans lat i e este o co m b i Ii aa ·~Je a trans.formaril prln transl·!Jj;hiJ' eu transforma.re-e prln ratatie. Pun,tu( A. se r{lt~tE tn ju.rul a:xei d i rota.tfe ~i. sirnultan, a,vanseam de-a Illf18.ur aceste ax~. Hecare punct in rototnms,iatre deserie ded 0 e·ike (fig. ()'2.12). ,0 dreapt~ 51tuata jni·;ialln po:zilie oareca.re fap de axa de rotatle va descrit prin n;l·totrans.la:J;ieQ suprafatil. r:;urba. r·iglaU.

fig. 0.2.1'1

TRANSroRMAREA liP-IN OMOLOG.IE·

Sa im:ercam sa rezoivam direct in axenometrle (I problem! de s-eect.iune pran~ intr-o pira.mida dreapti hexagcnalii. :;pr'rJrnindu-ne e:)(CIU5.rV pe cunostlntele dob1ndHe '·11 studlul ~metl'"hei Tn spatiu.

ApffcafJe. Sa fe se~ioneze (direct in ,axonometde) pitamida dreap·tj hexag'Ona,lli. ABCDEFV dtrp~ pl. nul deflni't de p!.lncteteBi• C1 $i ~ situate pe trel din mueh:iiI(l· latende a)c pi ram Idei (fig.. 0.2..13). Din seometria ·in spa~fu sa ,tie ca: trei plane oarecare se "tare dOIJ3. ctte doua du pl. trei drepte coneurente.fn fig:ura. 0.2.14. planele [H]. [S] ~j [LJ se taJe dou~ ctt:e doui1 dupa dreptele HS, S,l1 ~j HLf ccncurente In punetu 1. Anal itind problema. prop\ls:J. se obserw di plBI"1UJ de se~iune: [SJ, planul fete I la.t:era.le [LJ $.1 planlJf ori~ntal [HI se taie dow} cl·te doua du~i irer drepte concurente (fig. 0.2.15). Punctul de oom.:urf!·I'!~a1 sa obtirre la

lig_ 0.2.14

lnterseetia dreptelor S~ ~i 11~: se ~tie ca dre'apta HS Uece ~i ea prtn punenrl 1, dar nu est@< Lnc~, determi naU.

11"'. n,gura 0.2.16, plenul de sectiune [5]. pJanul la~ teraJ [~ ~l phmui orizontal [Ii} se taie ~i e~e dQua cite doun dupa trei drepte concurente. Punctul de concur-enl~ '2 se obtlne la [nt~ia .drepte]or ~~. ii H~. fntrudt dreapta HStreee prin punc~ie 1.~1 2. ea este arum det~rmioat!, Prelungind·lattl .. rile he-:x~gonului de wi! plnl la int,er.seqi.a. cu ~reap'ta, I:fS, se. obtln pllnct~le 3,_ , ,~i ~ (punctu! ~, ie~e am pagm~) care, umte" respectiv.. eu D:1• 81, ~I At determlnll;!aturile seq:flJnti hex~ooale

prln piramidii (f'g. 0.2.17). -

sa in"terplI"etam rE%c!'Varea gas,iti. Prob"ema, (or-esPUOd;E3zu!uicel mai generai d@ transfarmare geo .. mle'tr'I:Ci. pnn omoIqgie .1n sptlf.lu. Cere dODa. hexa,goone! <hl!!;:Qgonul de -bali ~i hexa.r;.onul de sectiune) Sf! ;til ih refa~ie de omologle ern sp"atiu sau de perspectlvltate. Den umlrea deperspectlvltate provine dln ssoderea :pr.oieqiei centrsle (fn cazul ncstru C,LI cerrtrul in pundtdV) eu perspeetfva,

Dreapts HS jom. un fol important fi sa num~te axiJi de omologJesauaxade pe~ctM'·rol'e. Nxa de QrnoIogJe este dreapta, de intersectie dintre planele carecom.1nfigurUe omoloage (~n eazul Ilostru p~anele [H] ,1" [5]).

Perspeettvitate

In cazu I: :eneral, sistemul de a.rna/ogre me akatuit din dauB elemente:

- un centre de' omol<lgte (tn 3C""€S't Gal punctul V):

- 0 axi del QmQlog;ie (Tn acest caz" dreaptCli HS).

o moJogia presu pune 0 dubfCi cores:pcooentn a celor

dOliti figuri omof,oage.

- fig_ 11.2.18

fig: !11.2.19

l:aturil·e omo,loage ale celor dou§ figurl slrrt eencurente dou.a ·cHe doua. pe axa de omologie (in acest eaz, in punctele 1, 1. ,3. 4,. 5 ~,i 6). Oreptele care unesc vl'rfur.i Q,mo!oage stnt eoncursnte in cerrtrul d~ cmclogte {~na.cest (l~t p~nctyl, Y),J\P1 JcqrJI 13/ e- omolog lei in sporiu, {perspectiv itttU)!' Tn, ,afara de rezQlvar~":. a ri,UmerOa5~ problerne 'dj< t:~'t Tn axencmetrle, omolog.fa i~ Sp,ltiu (p~rs'p~t;:,~, t i vitatea) are vaste 's,plicat iii!"! pi!rspe~tiva' de arh.l ~ teetura, if! trasarea u mbrelor la lu mini i;lrtffki:aJ~@tc. tn figura O.2..1B!

- planul [Pl.] poate fi interpretat ca taR lou . de perSpectiV3 pe care se ob~ine perspective ABC-a, trl: unghiului Al~c;, din pla.nul orlzontal ['21. va.zutli

din punctu! Q, '

~ triunghiul A,i.~CI poate fi lnterpretat {a pita, de ~umina aruncata pe phU1.ul·orlzcnuf [Pzl-'de sursa de lumina artifidall n prln farwta trtuJ'lghiurarl, ABC .practicaU in planul epac [Pi].

Tn, ambele lnterpretarl, punctuJ .oeste cent:rur de omologfe"in 5pa,lu~ lar inters·ec:.p8 dintre p'anete[PI] ~i [P21 care contln cele dou~ fig uri omojoag:e de:termina axe de perspectlvrtate ~.

1'4

Cn1-0I.,OG J·E PLANA [)e:fjni:~n

Tn c;azu' genet3t de- om~Jogje pr,~m·a, sis,temui de omologle este alca1:uit din doua elemente (fig. Q2.19'):

- un cerrtru de omofogje !i; _. 0 ax.! de omolog:ie (A).

Dad punctul Ml. esre omo[ogul punc.tului M, ei trebule .18 se aile· SitldOft pe dreapta OM.

Prin defirdlfe. data punetul 111 esteornolcgul PU!\r:.~, t,lliui .M rata de centrtf~ de omologie (2 ~i de axa de omolog'te (,A).,N1 este emelogul lul N fa.t~ de, ao::d1afi slstem de ornelogie atunel dnd:

_' HI :S'G aft! sltuat pe dreapta 11M;

_ HN ~t M,1Ni sint ccncurentetntr-un punct aflat pe dreapm (&) - ounetu I a..

Gee merip ftlcripfl¥a ..,i pwspecli¥a

R.ezuhi de aid ca drt!liip.ti!1 MIN) este omoloega dreptei MN (fig, O,:~t20). ln carzui om.olog,iej a dQua iriunghitl.ril se observ.a di. dreptele care unesc ,~irfu rl amoloage (M M1• NNI ~ i PP 1) sTntr:oncuren.te in n, in t.imp ceo Laturile omeleage aie celor doui triunghiul"jse 1ntTlnesc: doua. crte dou~ pe axa de amol~ie [AJ (flg. 0.2.21):

MN n M1;N1 "'"', Q'.; MP n HIP1 ~.~: NP 0 ~lPl +t-

Punct~]e de lntersectle ob~inl!te~int ~!' ~, ~i, y, r n cazul omo'iogiei plane gene:ra]e a: dou~ tri.un,ghiuri se ob-line 0 ,onfigllJr~ti'e de 10 puncte {cele sase vir(uri ale celcr dOIJi:i, trlungniuri.- punctele rt, ~ .!t'j Y *,i centrul de. omologie Q). care se numeste mnfiguro~ia DesDrgtJes:"

OMOTETIE SAl) ASEMANARE

Om etetia este un. esz paetlcu lar al ernol ogi ~i gen,€;rale: care intl2!r\line atunch;:ind dispare axa de ornelogie (A); respsctlv e5-OO aruncatt Ia infinlt. Elementele s.tstemul.ui de ernotetie stntr

- un eentru de ornotetie n.:

- 0 ax! de omctetie afJati ~a Infinlt. -

in cazul omotet[ei ~. dOUI tr i u ngh i uri (fig. 112.21),. se "oed!: c.i se obtin doua ttiunghi.uri asemenea tntruett laturile omo]()a.ge devln pi:1lralere (Ol, ~ ~i 1 fiind situate: pre axa de cmoterle care estela infinit, s~aflli, ~i ere la infinit).

OMOl'EnE.IN sPATIIJ

Mecarti"smul ,perspectivei frontt;l~e. Omotetla in s,pa,·, li.u are aceeasl oonfigura.t'ie de puncte, dar intr-o interpretarespaliahi. Un exemplu de:aplkatie n constltule perspectlva frontar~,. ill care element.r!1e' din reahtate :sJtfJate tn plane paralele c..u tab I OLJ I de persp·ectiva sfnt asemenea ell repr'eZentarjj~· lor pe tablou (fig. 0..2.23).

AF1NI,TATE

Af,initatea, e~te un caz particular .11 omotog~el generale care inter-vine .atund dnd dispare centrul de omorogfe n (esi;e aruneat la inflnlt). Elernentele slsternulul de aflnttate slnt ded:

- 0 dir-OClie de mn.itate [prevenrnd din aruncarea la Infinit a centrufu I de' omC!logie: Q);

- 0 axi deafl nttate (A),

in C(!,7:Ld afinitatH a dOtJa triul1.gnluri -(fig. 0.2.24), $e obtine pract:ie: 0 proieqie paraJela dupl directia de afjnita,re,. laturileMine a.le celor dou~, trlunghiuri fnfi'lnindu-se doua ztte doua pe axa de afinitate in punctete «; ~ ~i y.

Apli(~je (J aflnftdtJf: canstrllc~iQ' tJoor flguri afine. Se di, intr-.o re:prezentare axonometric:~ oarecare, un pentagon reg~~a,t A,B.CDE. Cuneselnd vCilfui Al aI unei foe1e pent.agonal.e ide,ntke a,diacente fetel ABCDE dupi Ia:tur.a DE, se e:ere sa, se deseneze ~easta fa~a in 1ntregime (Hg. 0.2 .. 25).

15'

DreaptB DE va fl 3:i(a de afrrtJta.te. Su«(esiunea opera~m,or ests tea din figura, 0.2.26.

A(jnitat.e fn s,p0t:iu: umbra In SOOfe. 1':1 aplica,j:la pre~ tedeota., pentagonu! regulat A.aCDE poate fit de exernplu, una, din ('e1'ele unul ,poliedru regulat ,eu 1.2 fete pentagonale (dodecaedru regulat). Cu ajutorul affni~'~U in spa~iu se peate censtrul Intre.gul dcdeeaedru.

o aJti aplica:tie: a;}fI'nita~ii inspaliu 0 constrtule trasa.rea urnbreler la, scare, Cunosclnd umbra 13.:. sata, de un punct A aJ .. mei deschlderl, Sf cere de.s~narea urnbrel la:sate de intreguleontur (fig'. 0.2.27).

'ns. 0.2.24

J6

A~ de aflnltate este dteapta de lnterseetle dintre planu.1 in care este c!Jprind deschiderea (tl$a C.lI fereastra) ~j planul pe cere cade: umbra .. R.ezolvarea, prcbleme, este data fn fig.lJra 0.2,28.

OJ. TlPUR.J D,E FtEPREZENTARi DE AR.HITECTURA

Tipo'ogia repre:zentMUor de ~rhitectutarn bidimensional corespunde tipologlei s.istemeIQ[ de prolecpe, Astfel r in arhitectura 'ii oonstruqii Sf: fo[osesc dOlJi tipu'ri de desene, ea re:zultat al sisternului de prole~qie folo~it (G1lMrghiU. 1 $1163), ~i arrume:

- d e :5 e n U, poe r s pee t i VI tsr,e redi aspectel e d in spatl u ~i fofose~te pmi~ct'lacentraja, «'0- nld);

- des en u I t i! j, n i e, care reda. la S(:&rA adevatatele forme ~i mar[m'~i care foleseste prolectla paraleli (cmndrki) o_rtogonala; ,directia de prolee~ie €'ste perpe,ndicufara. pe planul d@ prQ.iectie. Desenul perspectlv cerespunde sitllatie.i in care observatorul (oentrul de prolectle) se a.Ha 13 0 distantii fjnjt'i de obiect, 1'0 timp ce desenul tehnie rorespunde !itl,Ul.t[e'i in care ebservatorul ((;;~ntr'Ul de; proi ettie' se an;! j a 0 d istanll infinit1 de' eblect, proiett.ia. obiectului pe planul de prclectle fllnd asffe.1 parahlla.

DeienuJ perspectlv, fllnd 0 proleqle dlntr-un centru afla.t 13. djs:tan~ (jnlU, (11g. 0..3.1). reda oblectu I mal aproape de perceptla sa in reallrate declt desenul tehnlc care este mal "abstract" eli n acest pLi net de vedere, Ateasta. a.sem~nare cu real i tatea (f.lg'. 0.3.2) se face In dauna reJa~ii!or rnetrke (lun .. gimi I ,s,uprafete, unghlurl) care se deforrneaza, ftdnd difidlii. lnterpretarea metrh:a sau iim1s'IJrerea" obiectului reprezentat tn desen perspecuv, R.aportul a trei puncte coliniare nu se pastreaz~

in perspectlva, '

Desem.ll f<e.fltlic. flind .0 proh!cl:ie paraleli (de Ia distanpi fm~nit!)r pistFea:za para.leHsMllI drept~lor din spat;i'J ,i raportul a trej puncte c'OJ.injare, dar se Indepa.rtoeaza de percepua viz:uafiii, a obiectului dtn natl.lrl. E] are un grad mal mare de abstraetlzare. Desen ul teh n lc preal nU dou;5. ti pu rJ de re·prezen ~ tari:

- JJ';Prezentareo (pfiOiec~jdJ aXOll.ometrjcO .• oblinutJ prrn prolectta eblectulul pe un plan de proleetle axonometrlc, a~ezat lnc~inat fa:.t:i. de axele de coerd Q nate 6! n s pal·i u (flg" 0 .. 3,3):

~. ,rep.[_~?~e..ff'JJ!~. (pr9IeC'~L~) __ orw£:~d..... obtl nuta prin proiec'~.ia oblectulut pe plane p.aralere cu axele de coordonate din spatlu (fig .. 0.3.4); deoarecs prolectla pe un sll'lgur plan nu determlna obiectul din spatiu (ea d~ 0 imagine ca.Umtlv.I de velum, dar nu ~i cantita,tivA m~5:urabll~. dectt in anumite conditii), se ad;allg~ prolectl i pe alte plane.

Cea mal si mpla. reprezentare o.rtogona.la este ep!.ira de goorl"lctri,e des:r.:riptivQ a luI Monge, oolinutli prin dou a prolect i i crtogonai e pe dOLJ,1 plane ortogonale, urmate de rebaterea unul plan pe cellUalt.

F

frg.u.1

F . w

fig. 0.3.2

.m.uo n;:~" JI.JIJI :::·1 £~:l'iA i,f,. EMI'''~:;C,J ••

Dlntre cele doua tlpurl de repreze.nt:i6 ale dessnulu1 tehnic, reprezentarea axonomethti este mai aproape de perceptia vi,zuaUl a obiectulu i din natu r'.3" of€rind Q imagine caJitativi de velum (fig. 0.3,5); fiind insa 0 proieqie pi! tin singur plan. ea nu permlte toete t·purile de mAsuratori. De ex-em .. plu. de~i Faportul a· trel puncte cellntare (raportul slrnplu) se p11streaza. nu se p1lstreazaalte relatll rnetrke cum stnt suprafef.ele fl ungh!urllej care ,apar defo rmate,

EPOfr(J de g',eamclf"ie descriptiva .(J lui Monge coree" teaza aceste defecte m-etrkej oferlnd doua proiectii ortegcnele care paslreaza toate fE:IZl:1iile me-trice. ineluslv suprafete-Ie ~i unghi uri Ie. Eil prezintli in5i1

fill. D.3.1

y

,

grad ul cel rnai ina,lt de abstractiza.re dil1tre teste repre:z:entarile bldjmenslonale ~i se tndeparteaZi eel mal rnult d€ perceptla vizua1i a obiectul,ui din natura. Defi sistarnul de cotare permlte determ inerea m@trica. a. cblectului di,1;) dou;i. proiecti i ortogonale, de rnulte orl este ne:c,~ara lntroducerea une] 3. treia prelectll pentru int.e\egereiil cbleetulu ~ (frg. 0.3,6). Practk, un oblect de Mh~i;ei!tur~ oom~ plicat necesita multiple reprezentsri: pla I'i uri, sectiuni, fatade etc.

Repre:z..entlirile rn proiec~ie ortog;onall stntatlt de precise 7ndt permit constructla eblectulul de a .. r"hltectura. PI,an.ur-lle de: execu~ie pot fl: pla.nlJri de funda~ii, planurile difer,itelor niveluri, plan uri de cofrare, sectiuni csracteristlce, planur] de invelitoare, detaHi de faladi., detalii de finlsaj etc. DatoritigradullJi ri d [cat de abstractizare, aceste reprezentarl constltule un Ii mbaj specific. de arhltec.tura tl construelit ~i desclfrarea ~i i'n~elegerealor neceslt~ 0 pregltire d~ spectalltate.

fl,g. 0.3.4

'~""

r"'f.\

:1

_.__ ............. _,,~ __ ...... _--Ali 1_

fig. 'D.1.£

.18

Psrfeaintfi

REPR'EZENT ARI DE ARHITECTUAAfN GEOMETRIA DESCRIPTfVA SI AXO'NbMETRIE

1.

ELEMENTE OEGEOMETR~:E DESCRJ PTIVA

1.1, PUNCTUL il CREAPTA .

SlmMUL DE IPROH:CTIE ClUBLU ORTOGONAl MOI'H:;:~

5i stern u I de pro! ec:tie dub I U ortogorna I (n u mit MOflge)e:ste :aJ6ittJlt din dQua plane perpendiculare [H] tij M cane se nurnesc plane dl! pm10crie - [HJ este planul orlzontal de prolectle ~i [V] este plan III v.!r'fr-tal d@ P 1"0 ieet ie,

Dreapta de lntersectte OX dlntreeceste dou!. plane de prelectle se numeste linte de pcrmtnt. Cele dotla plane! de pr'Oi~~t1i@ [H] ~i [V] sint nellmltate ~i impart spatlul Tn patru zone numtte dioore. Cele patru u nghJu rr died re s e n ot.eaza de la I la JV (fig. 1.1.1.). Un pUrl<:t A din .spa~iiJ se va prolecta pe ode douaplene H ~i V in doua punete a. ~i a,"t numlre proieqiHe punctulul A..

D~E!JRUL III

fig. 1...1.1

AL TREttEl\. PLAN DE pR"Ore-CTIE

Pentru redarea mai cornpleta a. forrnei oblectulu i repreze rrtat, se i rrtrod uce IJI'I al trel leap I sn de pro .. lectle, perpendicular pe celelalte dQ{J,a plane [H] ~,i [VI E! se numeste planul lateral de prclectte ~t se llatea.:;:i1 [W] (fig, 1.1.,2.). Planul lateral de pro[eqie [\!V] este perpendku ~ar pe Hnia. de pamtnt OX. In aceasta reprezentare, ericeobiect va avea trel proie{~ri~ pr!:':li@ct:ia or'i::!::ontala pe plsnul [1--1], preiectia verticala pe planul (VI, pr'orectia, Ja1e.rntl pe planuJ [\N]. Se presupune un oblect in :spat~u (de exernplu un scaun) asezat Gil in fjgura 1.1.3. Pr-oiec:tind fiecaf'€< punct al oblectulul respectlv pe cele trel plane de pro.ieqie, se ob1:ifl cede tret proi'ec~ii al e ob lectu lui. PeM ru a fl reprezerrtate "in QC!!Jol <Hmensluni, dec] pe un plan (plMo]eta,tabla., calet), c:ele doua prolectli pe planele [H] ~i [W]

'fig, 1.1,2

EllmMU~ ci,g. ge<lm~1ri. ~!l!,~ptl\ltQ -------~~~---~-.------]6

v

fig. 1.1.4

trebu ieadllse in platJu I proiectlel vertlcele, respectlv tn [Vj. Astfel, plaaul (H] se rcteste in Juruf Jin,lei' de p~mint OX pina clnd ,se su prapul!le peste planul M, lar plenul [W] se rotejte I'll jurulaxel oz fJina and se suprapune ~iel peste pla,nul [V] (rig. 1.1,.4.). Pee acel~i plan sa. ob~in ~e'le 'trel proiectij' (orizontali. ,verticaJ! ~_i _Iamrala) ale oblectului reprezentat, in Figura 1.1.4. se poate observa corespondenta eefor trei proieqH. Prin introduceres planulul lateral de proiec~je (W], :spa.~h.d nu rnal e500 divlzat in patru unghlurl died reo ei in a ung:hluri triedre (fig. 1.1.5.), Cele opt tried re se noteazi de I~ I la Vllt

COORDON.ATEl.E OESCRIPTJV'E

fazltla. unul puna A.9t!l spa,liueste d~~erm..imfUi. de, _.tr~i coordonate descriptive, :a.boc:isa. ~~ea~ar-ea ~i

.. wta ... AbS( Iso pi.! nctu lu I este d j,stanra I ul f ali dec plan IJ l ('atera Ide p rolecti e lWJ ~i se masoa,ri pe axa OX. DepdrMrea pu'f~ctulu.i este dista,nta' 1m de planul vertical de proieqie' [V] ~t se masoani pe axa OY. Cote put'lctuhJ~ este distant~ fui de planul crlzontal de prnieqle [H] ~i se masClarili pe axa OIZ. Plino:tuI Q este Qrigili~a slsternulul OXt OY, OZ. Prin rab(rterea (.liupraptmerea) planelcr de proleclie ,[H] ~i CW] pe, phmul v~rtJcaJ de proiectie M se obtine 00 reprezentare bidimenslonala [1n dotla dlmenslunl) a punctului A d.in spat[uJ prin cele trei prolertll pe planele [H]. [VJ il [\IV]., In frgurile 1_.'1..6 ~j 1.1.7 se v,l.d segrnentele de dteaptl car,e' m3~50arii absclsa, departarea ~i cota punctului ft.. situate respecelv pe axele OX, or ~i oz. lntrudt cele trel plane de prolectie strrt perpendkulare toate Intre ele {formeaz! un triedru tridreptulJg~r')J abo, scisa detPa.rtarea ~icota punctetor din spatiu se pot. m.)sura. In m.ai matte feluri, ca in figuriJe 1.1.8. 1.1.9 fi1.1,.10., Corespr.:md(lO'tele respectiv-e 1.n eptwd (adid tn tripr! prclectie ortog'Onala) se viM ~! ele "rn cele trei cazurl (pent.ru absdsa. departare ~i cota). Coordonatele unul punct stnt sense In paran1eza. in crdinea prez'erl:tata,: absd:s~" depa rtare , (Crt:!. de exernplu A (11, --61, 9). Pentru un pu net sltuat i-n uJedrr;1 .. (eel reprezentat fn frgllri.le1 ,1.a. 1 ;1.9 ~j1.1 .10). toate coord'cootdr: (absclsa, departares -~i cotaYs7nt :P'O'z;tlve. Aeeste 'coordonate se maroara poe axele QX,OY fl OZ p<>tnind de ~a punctu! 0 in djrnqltJ indkarCi de 5age{i,

Coordonatete .s:1nt t~gatiye atuncl clnd sfnt situate dincQJo de plJncttlj 0 ~r se ma~rl1n sens lnvers pe axele: de coordonate. Punctele ,situat.e tn cerelaltetrledre. (II ... 'VIII) au eel pl.ljin una. din eoordonate negativa. Reprezentarea pvnctelor din aceste

I I I I

IH ~

I _-

""" ............

i I

1- .,p

... r-""-' .... ~

z

, '{

'Fig. 1.1.8

_-1

- W _,-"-I

I I I I

~ -_._

x

......

o Yo

. de,lrore

-.----~.,.../ ..

t'y

fig. 1.1.1

z

y

IllS. 1.1.10

trledre dlrect tn prolectla triortogonaUi este eeva mel complkata, intrucit cerespondentele dlntre cele trel prolectll ale punctu!u] sint mal putln evidente: de aC'E!Ea, E5te remmandabila. analiza mali Tn.'fli a corespenderrtelor in spcit;u, fie pe macneta,

. fie pe s,c.ni1a.axonometrica.. 0 asernenea anal iza

pen tru t(iate s [t U'a.ti i Ie est e re pr eze::n'ta:ta i'n figu-rile 1.1.11 ... 1.1,18. Figllrile 1.1.19 .• ,1.1.24 llus .. trem pozi~iUe :particulars ale punctelor din spa'{iu, respectiv pe axele de ceerd onate OX1 OY ~i OZ" attt in portlunea negativa, cit ~i in pertlunea pozl .. t iva a acestor axe.

21

PRIMUl T~I(DRIJ

.,

__ --oJ...--'-" ....

I],

y '.i,g. 1.1,11

A!. '!rmLEA, j!;mtlRU

I ~. [,;-- .....

C « 35, -30, '-20 l

.:_

I y

fig< 1.1.13

Al OOtlEA HUHlRU

1
b

ti
X ,0 Y; '(

'fig. 1.1.i2

AL PATRUlEA TlUE.IJFW

'(

fig. 1.1.14,

2,3

PUMClUl PE ox pozmv

y ftg. 1.1.1'

PUNCTLl PE or rozrrv

( (O.2.Ul

y fig. 1.1.2l

Pur~(fUl PE DX N'EGATP/

y

fi 9' t. 'UIC

PUN[TUL PE QY NEGAT''V

,y

'DB, t .1.22

PUNCTUl PiE 02: poznrv

Se presupune ,~ exi.sdj, dOiJa: purete situate 11'1 trledruf l; AI (4. 1. 2) ~i B (1. 3. 4) ale diror pr'oiec~ii' pe cele trel planurl de prelectle S.'kit: a. a.~, art $i b, b/. b'~ (fig. 1,1.25,). Unlnd a cu b, a' cu b' ~i pl~ eu b", se obtrn proiectiile segmentulul de dreapta

W'

Z

fig •. T .1.25i

PUNCTUl PE !JZ .NEGATN

y

fl'g;. 1.1.24

.AS ~i all uma: :ab - prolectle ori.z:onMI!, :atlbl ~ preieetie verticala, :a"b'~- prolect,ie. ft!'teraia '. ' In Tigura 1.1.26 se obsenra corespendenta celor trel prolectil, Intructt dreapta AS rru este paralela, sau perpendleulara pe nlcl unol dirrtrs celetrei r. p[arl@ de prolectle [H]. [VJ. (W]. easenumeste dreap16 oorecar{:. [n cazul mal general. proiectiile dreptei se noteaza (d), (<Jl) sl Cd") (fig. 1 :1.27).

eli'

091. 1.1.26

25

x

fig 1.t27'

x 0

~

«ig,. 1.1..a

:z

"

Ii"" 1.1.2t

Z \1("

, /

~,// .

....... If·' .

-'

......

~_~r-

fig- 1J.31

x

.0

fi g. 1.1,.32

Gel Or" doua proieqii. orizel!1tala ,I\I'erticala. (d dj, Ie corespunde 1ntotdeau natn mod blunivnc ( 0, dreapta. in spatlu ~i reciprcc, cu condltla ca unul " punct dat tn prolectle orlzontala pe {d} si-i 'CoresplJnda un punct In prolectla vertlcala pe (dr), in figura 1.1.28 cele daua proiectll nu rndepllnesc conditia, enuntata anterior. de aceea proiectll Ie: Cd) il (d')

nu pot reprezenta 0 d r'eapt~, tn spa~l'U,

Urmele dreptei pe cele tre' plotTe de 'prorectje. Punc.tele de intersec!ie ale unel drspte cu planele de proleetle se n umesc urmefe dreptei. Urmele oriz:ontald, vcrtiwW ~i 'memld ale dreptci sTnt de fapt punctele dt'ep~i care a.u respectiv eeta, depiirtarea sau ab:sei.sa Mule. Llrrnele dreptel Sf! notea_z.[ de eblcei (h, hi), (v. VI). (w, w') ca in fi,gura 1.1..29. Figura 1.1.30 reprezlnta cons-truqi;a: dlrect in epura ~ urmelor dreptel AB, In sisternul de proiec~ie Monge (dubh:l ortQgonal), eels doua. urme (h, h') ~i (v, v') ale uneldrepte «If d') pe cele dous plene de prclectie [1-1] ~i [V] se objin ell til fi,gurile 1.1.31 ¥i 1.1.32.

Tn epuri (fig. 1,1.32) se observa (~ urma orizontaJa se determfn~ mal intriprin prQiecfia ei verticala h', in timp ce urma vertic.a,I~,se determine mal intii prln prQiectia: ei orizontall ». Celelalte proie(~iI se OOlin prln slmplaccrespendenta blunlveca . a proieq:iei punctelor, proprietatea de beza a S;.t"~CJmetriei descrlptlve . . __

,fig., 1.1.:13,

..

Hi

I)

fl'g. 1.1.:14

Deter.mil1orM piB (I dreaptC! 0' unul pUIlC'~ de Gotd da~a. sa se determine pe dreapta 0 (d, d') un :p'uhct M (m, m') de CQtii 2. See observii c:a punctul ciutat reluit~ din intersectia dreptei date cu IJ!" plan crlzontal de cot! 2: (fjg. 1,1.33). 1'n epura 1.134 Sf!' duce 0 pandela la Ilflla de pmint OX la cola 2 '~i se ,~~e~te prolectla m', Apol, prin corespondenta, seo dete rm i ria pro i ect r a orl zen tal a, WI a, pun ct ulu j

M cautar. '

Determfnar:e.a pe 0- dreoptcr (1 unui puna de dep?ir-

, tore data. sa se determine pe dreapta 0 (d. d') un punct N (n, '11" de departare 2 (fig. 1.1.35.). Anarog cu problema precedents, lntersecttnd dreepta dati cu un plan frontal de departare :l fa1i de planul vertical de prolectle, S'e' obtme punctul N "a,utat. 1n epur.§, (fig. 1.1.36) se duce 0 paralela Iii. linia de p~mtnt OX la departarea 2. ~'i se ga..se'~te pr'O,iec~ia n. Apoi. prln cores po ndentii. se deterrnina proleclia verti,cala 0' a punctului N.

POZITlllE CAR.ACTEIUSTICS AU 'DREPTEI

'n figu ra 1.1. 31sfnt redate pozl; iii e ceracterlstl ce are dreptel ~i reprszentarea lor 10 sisternul de proi~~~jetriortogonal (fjg, 1.1.38, II ••• g). Pentru co:f!'!paratle, se peste vedea dreapta oarecare AD. In

fil. 1~1.35

ftg. 1.1.36

Ig. 1.1.37

concluzle, dreptele paralele cu planele [HJ! [V] ;;i [W] s1r1t, r'espectlv, dreaptlJ orizcmtalif, frontdi(l ~~ de prom, iar dreptele perpendlculare pe planele [H]. M~i [W] slnt, respectlv, drooptQ verticala, ail capUt ~i cea fronto~.Qf'zomal.(f. A~a cum este sin-

27'

II

b

- .... , I

'r

fil" 1.1.3BJ~ Q

b Z btl

i

'J

Z

0°:'_'-_-.-_ -J.".:;..~ -,:;,.... __ ...,.eil

tit, orh:[!iI1'h:.,!-i·

'( {II H)

Ag. 1. t.a·BJ b

z

j]

c (-..._IIO-'==----j~

dt'. fr gr.ta [Iii

(0 til \1')

11'3" 1.1.3t· c

z

b1"f , I

X 0 Iv~

w-~~--~--~-r--

/',;

..-/

dr. L!1: c.lJ..piit

'( Ll_ V)

fig, 1.1..38,f

~O __ ------~----'--Ve~

.. _O'lfo

~~~-----r~~~~

G'\~.6' -~-+-'-;;:dr. de prom

"d J '( 'Ir _wj

fig. 1.1.38, ct

DR'E"P'Tf i=RONTO· OR I WNTALE

~PIE [IE [AFAr

DREPTE \{ERTlC;,LE

fig. 1,1."

tetlzat in flgura ·1.1.39. -dreptele: fronte-orlzontele s7n1 in ace 1.1.i i limp ~i ortzontale st frcntale, Dreptele de. ca:p~ sfllt:si rnultan orlzorrtale ~i de profl I. lar dreptele vertkale sTnt. in acela~i timp drepte frentale ~i drepte de profit Pefltru evltarea confu.zmor. dreptele orizontale care I"I:U' .sfnt n lcl de caplt nid frente-crlzcntale pot f nurnlte ori'Z.ont'Q/e oarecor« In mod simila.r, se pot. numi -frorrtale 011- recare ~i dreptele de: protll carecare,

dr:. .... et+icr.i.l~ '{ (.1 H)

fig. 1.1.:31, Ie

fig. 1.1.3Sr 9 rozll (A IU:-LATWA A DOUA OR.EPTE

z

~ 0 ~

'~~--+-~--~f~

l

f

g cr. 'fronfo·-

'( -r;a.-iZN;llltotG f.1. W}

Drepte pafole/e. Condijia n-ecesa~. ~i suncienta at deua drepte .$.:i fle paralele in spa1iu ene· ca proieq:iUe tor de acera~1 nurne sa fie paralele, A~a (lJm lie vede in flgura- 1:1 .40. ab este paraie,la cu at ~i 3i,'b' este pandelrl. cue'd', Pentro ca enunwl si fie rorect, este necesar ca ~iin cea de a trera prelectte (pe plsnul [W])~ cele doua drepte sa fie paralele (fig. 1.1.41). Recfpr«a este ad.evarati - prelectllle celor doua d repte pe [1-:1], [V] ~I (W] nu pot fi doua

28,

ii~. 1.1.40

z

y ,fig. 1. •. 1.41

cite doua paralele dec,jt dacacele doua. drepte sint

parelele in spatiu, .

Orepoo CClncurente. Condltla necesara if! sufklenta ca Gou.i1 drepte sa fie correurente in sp~tj~ este ta proiectllle lor de acelasl flume sane eeneurerrte respeqiv in dQl!~ puncte st1uate, ,pe aa:eail linie de ord lne perpendkulara pe OX. '1'1 figurHe 1.1 <"'42 :~i 1.1.43, ace~t<!:! dOll! punete, i ~i it, deflnesc punctul I d in sp~iu. Condl}ia e;s:te noc:es:ari psntru toate cele trel proleqH ale drepteler pe planele [H], ['I].~ [w].

Tn majoritatea, cazurllcr slnt suficiente cele doUl, proiectii ortogonale In sistemul de. proiectle Monge.. Drepte neparoh;Je ~I nemr1cw-en'te- stnt dreptele ale dimr prclectll FlU satlsfac nlcl cQndi~ia de psraletlsm ~1 nici condi~ia de oonooren~~. E!e sint drepte (J(Jrecare.

VerrtkrJroo concuren{ei unor drepte se face ca Tn figl.lra 1.1.44, Prill puncrul de concurentael uner

c

fig. 1.1.43

d'

d

I)

r

fIg. t.1.44

I· .

proiee~ii (de exernplu cele vertlcale) ~e duce 0 linie de' erdlne perpendlcular~: pe OX. Daca ea intlln~le punctulde C'OJlCLlrenla a1 celorlalte prolec- 1i i. d reptelf! ,sfnt concurente, dac! nu, eh!' slnt oarecare LJ na fa~a de' eeal a.rta ,

APUCATII ALE nOREME~ UNG HEUUJJ DREFT

1) Pe.rpendfculare pe drepte orimntdfe row :franta1e. TOOff#l1G ufig.fl hd ul drept.: pentru ca U 1'1 U ligh l d rept sa, se proteeteze: ortogonai inadev~r3:ta m~time pe un plant este suficierrt ca una din laturile unghiulul sa fie par-alela, ell acel plan. Recipraca, 'teoremei es"te: un un.g:hi este drep.t dae& pro+ectiiJe ortegoMJa are latur: lor sale pe un plan parslel cu U lUi din hrtr.l.ri sfnt perpe:ndicu lare, .

DecJ;in fi.gura '1.1 ,i5.1 pentrua duce 0 p,erpendi(ulara poe dreapta 'orizontala G (g, ,gil prln Pl.mCluJ A (a, a') ecSte 5ufh:Jent sa, sa duGA in proieq:ie ortsontala, 0 perpen~jcular'a. din a poe (g). deterralnlnd astfel prole~,~,ia. ,Clrizontall i ;3., pum;tuh,1i de concurerTI~a dintre drespta data ~I perpendkulara cautata. R.ididnd a. linie de crdlne se ob'tinei' ~~ u ni nd pe a/ eu l' se 0 btlne. (d~), Ferpend leu lara pe dreepta orizof'rtrua. G (g, ,g~) este [) Cd, dJ}. in fjgura t.1.i6j, s-a dus prln pUf!tt]J~ I, a' {';I dreapU perpend rCiuJara pe frontaia (f~ r)~ foros;~daJ:ee~i tecrema. In, proJeq:re ve,rticaii !hl dusperpendkulara din a:1 poe (i') tn r, s-a eobortt (I Ii nle de ordlne pe (F) Tn ~ ~:i s-a un~1a, cu i, ob1;,oindu-se prni,eclia, o'ri:tontail a perpendicularel E, (,e, e') dutate,

2} Perpendkula{'a pe 0 dreaptd ooteCi.1re. Tn fi,gura 1..1,,47, s!se dud. prin punctul ,A, (I, a',), exterior dreptel D (d. dt) 0 dreeptarencurents ~i perp.endh:!:,;!iad poe d reapta (0). Pentru aceasta pr 1 npunctu I A se .d LfCO orr :!!:ontali sl 0 fronta.la" con cu rente t n ,e; ~i F OJ (0). Se obiin~ astfel triunghiu! AGF. tn C'03re s-au constrult tl1ai;imi'le din G /iiJ din F, du cind d I FI G perpend k u lara G1 pe frontala ~ i dln F perpendkulsra Ffl pe or.izonta _ Astfel s-a, detet'"ffi j nat ortoce ntru I ,M aJ t.t'i u ngtJ illl tl iAGF, Un ind A cu rise determini te,a de a treiafna,lllme a trlunghiulu i .AGF care este de fapt perpenQicutara c§utaU:.

3) Adevi1relta Ir.mgime a um.ri se,gmel'lt de drexJpfii aarocare. Daca prln e.wtremitate.aAa segmentu~u i d~ d'reapta A.B. (frg. '1,1.48) S9 duce 0 parafe~~ ,la, pra,iectia orizontal:a a segmentulul A.S (adicl!i la ab)_, se obti ne tri u n gh i u I d reptu I')g h lc ASbl' .a cAru i ipo-. tenurli este de fapt adevarata lunsime a ~mentuhJi d!ul:at.1n acest tl"iungtii dl'eptung:n k ins~, se eunose ,ale dOl.ii cstete: UI1.iiI este ega!a. cu proiee:tia, adze null ab. i ar ,,~a.lalti, este egaJ~ ell djferen'1a ectelor punctelor A $1 8. VaJoa:rea prl mel catete apar-e asadar J.n planu I mj:zontalcle proiec:tie [1-1], jar d if~ref1tra de cot€ dlntre A ~i B se pcate m~sura in proiectle vertio:li& [V] (fig. 1,1.49,). Triunghlul d rtC! ptuflgh ic se con stru i ~te Col in fl glW8i 1.1.49,~

c

fig. 1.1.:45

o

J'l..o_ 'I.' iIII. l,~~ II!!!_","""-

fig. 1.1.41

b'

di'erl?11 tu I cotel.or'

0---.- _'.'-- ~1.

iar ipotenuza lui este ildevarata. lunglrne a segmentulu i AB, Tn mod similar se poate constru i un triunghi dreptunghic ducind prin punctul A 0 ~ralela la proiertla vertical,! a'b', Cel'e doua catete ale aeestul triunghl dreptunghlc vor fj respectlv p:roieC1ia verticala alb' a segmentulul ab i~ dlferenta dep:ar~rilor celor dou~ puncte A ~i B. $1 tn acest cat {fig:. 1,1,50). lporenuaa 'triunghiulul dreptunghlc elite adev a rata III ng i mea seg rren tu III i AB, cl ln s.pa.liu.

1.2. PLANUL

RE PR.EliN1' M,E It PLAN UL U I

Vrme/e w1wi plan pe cele tre! PJar.e de prpiecFe [H], M, [W]. Dac.~ punctLli ~j dreapta pot fi foortB bjne reprezentete in sistemul trlertogcnal prin prolec~me lor pete I e tre i plane de proi ec~i e, tn eazul reprezentarll unui plan. proieqi ile acestula pe [H]~ [V] ~i [W] sint. rn cea mal mare parte din ca1;uri, irelevante sa.u nesemnlfketlve, intrudt ele pot sa acopere in tntreglme unul, doua sau chiar toate cele trel plane de prolecne. Practk, singura mooilitate dea deflnl sau reprezenta prjn tripla proleq[e ortogona.1a un plan este aceea de a giisi ~I desena urme/e sau 'cijfeturi/~ planu lu i respectiv eu cete tr,ei plane de proiectie (fig. 1.1.1). Planul osrecare [P) din. figLira 1.2.2 ar~ reprezentatc fn ce Ie trei prolectll: urrna sa, pe plan ... ll orlzcntal de proiec'~ie {P). urrna pe planul vertical (P~) ~1 u rrna pe planul lateral (PH).

Ii 'fei'Ql'lm de'P i5.rh't~ lor

z

tig. 1.2:.1

z

y

fig. 1.2.2 .•

31

Aia CUfI"I reztJlta. ~:i din sch ita. sXo'Jiometrid (fig. 1.2,1)1 condirfa necesara ~r sutkJemli pentfU CG 0 dreopr.6 sd ctpar~jnd' UJ1ui plan cstI:' caurmefe dteprej S6 fie situate pe, JJrme/e, de acda~i nume {om,Mime) ale plc1I1ulu1. Dreapta VH (vil. v'fl') are urma sa orilonta.l;a (h, hJ) s i tua:tii pe urm a erlzon tam, (P) ,tt planului, lar urrna vertkala (Y'. V) sltuata pe urma vertkall (P, a p,lan u lui.

Conditla necesara ii ~uficjen1:~ pentru ca u r'! pu net s~ fie si.tua't tntr-un plan este ca. el s! ap.art.[n~ unel drepte a, p~anul_ui. in ffgura 1.1:,4j, purrctu] M (m, m') este situat In plam.ll [f]. pentru ca se afli pe dreapta HV (hv. fI'V] (,€' ,ap~tiine planulu] [P].

z

---- ' ......

P ~,

1

y

fig. 1.2.3

lL

p~ 'r f~ 1.2.4

OEANII\EA PlANULW

Un pJan poste fi defini't prirr: a) dou~ drepte paralele:

b) aoua d re P te C:OI)C:U rente;

c) un puna ~i 0 droflapta.

a) Sa se construiasct urrnele (P) ~i (P') ale planulu! deffnit . pr in dreptele paralele D Cd, <.I') ~i ~ (3, a') (fig. 1 . .2. • .5). Seg~sesc mal tnttl urmela orlzontale hh.t~i hlhi ~r urrnele vertlcale '!{VI ii y:",v'i ale eelor dou! drepte, Unind h Ct.I hI se obrtne urma nrizontala (P) a planului. Unind '1/ cu vi se ebtine urma verticala (p.l) a planulul. Ca v.erifrc:are, urrnele (P) ~i (P~) trebule sa se in til neasc a pe ox ill acel3~i punct Plil.

b) Sa. ,Sf! ccnstrulasca urrnele (P) ~i tP') ale planulul deflnit prin dreptele 0 (d, <I'') ~i A. (8:, 3:') eencurente Tn punctul M (fjg. 1.2.6). Problema se rezolv!i asem,anatOf. Se a.f1;1 urmele dreptelor ~i se determ ina tlr, rnele planului in prolectle ori.zontal!(P) ~i tn prolectie verticala (f'l

• 1.2.6

c) sa. se constniiasd urmele (P) ¥i (Pi) ale unui plan definit prln punctul A. (a,11 ~.i dreapta. d(B,ary,(fig.1.27). Prin punttulA se duceo paralell!. la dreapta (A)~i se b'rocedeaz.a .as:emIMto,r cu celE douiprob Ie me p raced errte,

DREPTELE 'IMPORTANTE ALE, PLANULUI

Dreptele impcrtaate ale planulul stnt crizentalele, frontafel€! ~i riniile de (eo rnai mare pal"lt~ ale planului 1n report cu planul orizcntal 5~l'U cu planul vertical de prol ec] le, r n schittl . .axonometri!;:i din figura 1.1.8 . ,[ Tn figum 1.2..9' slnt reprezentate doua drepte orfz(Jn:ra~e ale planullJi oarecare [PJ" Prolectllle for orlzontale slnt peralele CUi urma orizcntaTI (P) a plenulul. in ffgura 1.2.10 sint re-

,x

Ifg. 1.2.1

frs- 1.2.10

prezentate c.it.eva 0 r i zontal e al e pl.fI.nu lui earecare [PJ.in schi~a a:':ol'lometriGi' (Fig. 1.2,c11) ~i in epu ri (fig.. 1.2.12) strrt re prezentate do ua d repte--frontai e ai,e pianulu i oarecere [PJ. Prolectiile .IQr verUQ.I,e sTht paralele cu IJ rrna vertical., (P~) a planului. In schqa axonometridi (fig. 1 . .2.1'3) ¥i tn epur~ mg. 1,2.14) slrlt. reprezentate o OI,J !. drepte de (eel roof nroTe'pafl.to. in report cu planul ori'ZJ(;Irl:taJ de proiectie [H], ale plarm~ui oarecare [P]. Proieq:i,'Ie: odzontale ale dreptelcr de eea mai mare parrtiS in raport cu planul orlzcntal s1nt perpendicu'lar@ pe u rrne Q r b:ontaUi (P) a planu lui, P!aO'l.Ji prol octant (vertkal) in care se aHA situatii 0 a5tfe' dl!!: dreaptl de cea mal mare p.ant2i este perpendicularpe urma c ri.z;ontaJa. (P) a planuh.Ji. oarecare (v. l.riunghiul hasurat din fig. 1.2..,13). 1n acest plan vertical se poate c'iti unghiul pe care U face planul eareeare [P] cu planul orizontal d@ proieqie [H].

z

o

liS 1.2.8

z

p

~

.fis- 1.Z.U

1. Elem.lf~ d.,Hmetwfe.dHenpl'iva .....__~ _

~8

,liS. l.2.14

POZiTULE PAP.T.ICU.LAltEi A~,E. PlANUl,Ul IN RAPORT CU P'lANELE CU PROJECTrE

Uni(J' de cea mGi mare PGnto (I unui pJan deto:?rmirKJ complet planuJ. in figura 1.2.15. au fest determinate urrnele (P) ~i (P',) ale pfanului care contine dreapta de cea mji mare panta 0 (d, d'). Urrna orlzontala (P) a planulul trece prin urrna h a linie! de cea rnai mare panta ~i este perpendkulara p~ proiectin

orizQntala, (d), Se Qb~ifle Px ~i spoi (Pi). care trece prin v',

Ac este poz i1 i i 51 nt U r m,ij,tQan::'!ie:

-- planu I de nivel (paralel cu [HJ - fig. '1.2..16); ~ planul frontal (paralel eLI LV] _:fig. 1.2.17);

- planul de prom (paralel CIJ [W) ;-fjg. 1.2,18):

_.~'

Iv

I

!

!

.

I

• I

111 - '~~Sl-!~ I

I.. :

~I: ~

.. 01' • - •• , ""

". .... ..w

",".p"'~ " ... ,

.... ,: ..... ~

.--' -~ y

'.,_ i-! _." ~

~.,-",--,

!z

I I

I

H~ I H~

~"'-1 __ ~

:l£-=._ __ , --- --. ~;:: , , .,-~ Yc

I ' ,

f

Iv fig. l.1.U;

'('

ng. 1.2.17

R

y

~

iy

tig. 1,2~1'

y

T';'__-YO

I

,.r

... .r~

,. .....

ijig. 1.2.21

PL~NE ""\RALl:l!E

- _planu~ vertical .(perpend ku lar pe [H] - fig. L~L'19):

--- plam.d de capA't (perpendf.cular pe M - fig. 1 """0'1,· .

1;J,~~.ti..·-·i I ..

-- plsnul frol"lto-orizontal (perpendlrular pe (W]

- fig. 1 ,2.21).

p

~~.. -

o "" .. ,~~-._.,--

Ii. 1.2.2:2t·rt"

Planele paralele au urmele de aoe:lil.~i nurne .paralele. 1 n rezu I pi ane lor parale Ie [P] '~i [eu u rrna (P) a planulul pe pkH'U.d orizorrtal de proieetie este paralel~.cu urrna (Q) a. planului [Q:1 pe .acela~i plan de pr'oi.eqie. "Similar. urrna (fI'} estc paralela cuurrna (en. ~i urrna (PN) este paralelti cu urma (Q~~) (fig. 1.2.22. a. ~i b).

35

DRSPT! $I PLAN IE PArlALELE

Dreaptij par.r:ile,/d CU' un pla,n. Se di! un punct A (oj) ~i uri plan [P3 dat prin. urrnele (P r P~). Se cere sii se duca prln A 0 dreap,'ti paralela cu pJanlJ!. Se ia o dreapta oareeare & (a-. 81 (fig. 1.2.23) (Qntinuta. ' in planul [-PJ ~,i se dece prln puncnil A 0 paralel~ D (<1. d') ~a, ea Prob1ema, are e infinitam de soluli:.i. Acea~ta drea.ptiii va fl pa.rale'~, cu planul [Pl. decarece este par-alela cu 0 dreapta .d (8 31) continuti

i'n 'acel plan. .

Pion para Ie! cu 0 dreaprli. Se da. un punct .A (a; Sll) ~i 0 dreapts 0 (d. dl,) oarerare. sa se determine urrnele until plan [PJ care treoe prln punctul A. ~i este paralelcu dreapta (0). Prin plJ!'lctuJ A (lira,"). (fig'. 1.2.24), s,e duca 0. para.lel§, 6. .(8. a'')la dreapta data (D). Dreapta (t1&) are urmele h ~i vt" Orlce' plance conttne dreapta censtltule 0 solutle a. preblernel, care este astfel nedeterrnlnata ..

WNTERSEClll DE PLANE

Se dau dou~, plane carecare (pPJPIJ) ~j (QQ'O") (fig. 1.2.25). lntersectia urmelor IQr oritontale In h ~i lntersectia urme'or lor vertkale tn v' s'int evident puncte ale dreptei de lntersectie 8. ce'lor dOLI' plane. Proiectllle dreptei de i!1te.rseqie a eel or dQul plane vor fi decl (hhl) ~i ('I'll): In i!:pura (flg. 1 ,216)se va prooeda ded astfel: urrna orizontal~ ,it pJa:nuiu i (p) lnterseeteaza urma cirl:zont;:l,1a, a planulul '<'0). rezu!tlnd punctu! h. iar urma vertica.li (P1 imer:secteaz! urrna vertleals (Q~). rezult1nd punctulv', Se obl1rl ape; h'· ~i v pe llnla OX, R.ezulUi d reapta de intersectle HV· (hY. h·'Y'). fntenectla unvrp.lan oorecClre tP] Cllt.tJjPJ~n denivel[H1] ('fig, 1.2.27). Dreapta de Jntersectie care re:zulta rnn, m'n' este 0 dreapta orilontal~ oontinuta if!

fig; 1...2.25-.

fig. l.ln

.p

Ig. 1.2.24

planul [P.] Ea. este orlzontala planului [p] .sittlat'i .13 cota p~anului [Hi]: in epura, (fig.·1.1.l,9). in proi~:tie verticala (HO Intersecteaza '-Jrm~a: (P') , rezulttnd punctul m', In proiectle orimntala 00 obs,ervi tao ducind din punctul m (de pe OX) 0 panJ.lell Ja urma (P). rezulta mn, m'n' - drespta de inter.soc"' tie' clutat~ ..

'2

z

x

y iig. 1:128

.. 'f1g.~ 1~29

;nte.l'~q.io unui plal1 venfca! OJ W7 pfcm de (jIve!. Dre:apta. d . mtersectle estee'r(ident' 0 oriz.onta.l~. situaU ]a. rota. plan'O.l_ful de n ivel (fig. 1 . .2 .. 29). P-rO: leqia orirontaj~. a. dreptei de inteneqle se COI)~ funda C.u urrna Qf"izontala ,iii planulu i: vertical, iar" project is vert leal ~ a ·d reptei -de In te:r:secl ie .se::· eon'" (linda. cu urrna verticaJa a planu h.i i crizcntal (fig, 1.2.30).

...

. ''":

liS- '1.2.12

·m

fig .. 1.2.30

fnt.erseqrQ 'unlit pion vertkoi' cu un plan de (apdt, Drei!=''U. de lntersectle este 0 dreapta carecare a carei prelectie oriz.ontala se confunda cu urma orj2Dntai! a planuJui vertical Tn tlmp ee pr-oieq.iat venital! ·s·e (;onfurld~. cu urma vertical~. a plenulul de capat (fig. 1.2.31, 1.2.31).

Plane da.t,e pr'!"' a1te element;e· l'eornetrlee. Sa se determine in-ters.eqia dlnlre doua .,.pl5cl plane date prln prore4H1e lor ~i sa ~ studje::re vizlbiHuJ"teo acestei In'~rseq1j· 1n .rapcrt cu pfaneie de pro/eerie. Exista dou~ placi triuftghiularej .ABC iii MNP (fIS. 1.2.33). Se due dO~il plane auxillare vertlcale

.'

"

N B

, ,Z

:3-1.

[V1] ~I [V~ - [\11] $Jrin latu ra MN a. triunghfulu i MNP ~i (V~J prin iatura Be a triunghlului ABC., Planul ,[VJ va intersecta triunghiul ABC dupl dreapta 12. punctele 1 ~i2 fiind situate p@ iaturlle A B.. respectiv AC a,le triunghiuluL Se ebserva c~, dreapta 11 Intrln~te latura MN. latur4 prln care a fost dus pla.nui ['11], in punctu] R. Tn mod asernan~tor planul [VJ va lntersecta trlungh] ul MNP dup~ dreapta 34" punct~ situate pre laturjle MP. respectiv MN. Se ob,serva, de asemenea d, a.ceas'ta dreap-

- -I

H.,

-- _L--r-'-- -

t~ 34 va il1tif ni latura ,BC na.tura prin care 5-a. d us pfaFlu,' [VJ in punctul S. Unrnd cele dou,!i, puncte It ~i S, se ob!lrl~ Intersectia dintre pi,~cne triunghi'ulare date (fig, 1. 2. 34). Vizibil'rtatea, Intersectlel sa' studiaz~ -in proi,eqieQl'izonrnla,amdi.zlnd diferel1~a, de cote 8 punetelor, tar in proiectie; vertia,l~ com-

partnd d epart~r i Ie pu nctelor. .

SQ' .se determine prorec,We dreptei de interseqie c clooo plane' da-te fiecore Pdn ctte doqiJ drepr~ pawf'rdr..' Se due doua, plana auxlllare de nive,j IH'] ~·i [HD (fig', 1.2.35). Planul [HO] lntersecteaza flecar e din plane'l~ date dupa cite 0 c;V'l:4o'lf'Ital;!, Gel!!:; dOIJ~ orizontale se lntilnesc ln punctul JO,- j'), care este astfe-i punct comun (e/ol'" dCl.!a plane date initial. Pla.nul [H~J intersecteazs ?f ·e:r cele dou.a plane dup~ dQua erizontare (are se Tnt11nesc ·rn punctul l (i, i'). fntrudt. ~i punctul I (t. n este punct cornun celor dCi'U~ plane initia,le. rezuJt1 do dreapta de fntei",se-t\ie a acestcra este dreapta IJ (i I. j' j')..

1.3. RELATIILE, OrNT'-E DREPTE $.' PLAN_E

INTErtSEClIt fliNTfUi [;)REPTI ~I PLANE

flltersec;ta ".rn~re 0 dreapt~ vertiaJ/d i; un plen oorecare. Problema se .reduce la deterrnmarea unul punct pe suprafa:1a planulut, care sii :apa.rtiJia in ace-la-;.i timp ~i dreptei, Verticala este locul geome·, trlc al tu 'UFOI' p'lJnctelQr deabstisa, ~i departare censtante ~i ,de cot~ variabHil. Pc acest lee geometric trebule determinaU. eeta punct'l..lJui care se afla pe supra(ata planului (f'g. '1.3;1). Punctul de i ntersectie cautat 'Se'va ~asi ded la lntersertla dlntre verticala ca.UI, ~i 0 dl'eapt~ oarecare contit1uta III planul dat, fn f;gura 1,.3 .• 2, sma ales, dreaptacare Sf: sprijlna pe vrrful Mtm, Ml ~i pe urma oriz:ontaUi @J planului (P) ~i cane este ecncurentacu verticafa 'tn punctul 1(" 'l Cota punctulu i 10, n este a5tf~r determjnata in prolectia 'Io"ertica'a. Punctul de ,ntersectie dintre dreapta vertica'a ~i planu! carecare peate fj deterrninat ~i cu ajutoruJ unal drepte frontale sau crizontale care se sprijina pe verticala data ~i apartlne planului [P] (fig. 1.33· ~i 1.3.4). in sftr~lt se mar poate folosl ~i 0 dreapta de cea mal mare pa.nta 21. planulul In raport cu planuf ori1:onta] de' proiectie [H] Wg.1.3.:S ~j 1.3.6).

Jntersec~iCl diner€: 0 dreaptfi de (Q'pat ~i Uri phm oorecare. Ca ~i Ia dreapta vertk,ala,illter:seclia. dintre 0 dreapt! de ,cap~-t$j un plan oarecare, se reduce la problema determin~rii unul punC't pe suprafata, p/anulu'. D eapta de caplt e.ste loc:ulgeometric al tu~uror punctelor de cota ~i absdsa constante ~[

____.,.-

.i->:

rv I

j'

i

I

I •

fig,. 1.3.1.

._ .... -Ii-~

fig" ~.3.3 fig., 1,.3.5

m' z

fig. ".3.2

o

de departare variabila. Se va determina deci departarea pu n ctu lui de' pe d r-ea pta de cap.a1:, care 5 e situeaVi. in planul dat, Punctul de intersectle cautat se peste deterrnina sltulndu-l pe Q dreapta carac.ter,j:st i.;:a a - p lanul u i (C1 ri ze ntala, frontala sau de ,e.:'l. mal mare panW 'fa-tl de plan u I vertica I de prolectie [V]. fn flgurile 1-3,7, 1.3,8, lntersectia dintre planul [P] f~ dreapta de (:apU este rezolvata cu ajutor u I 0 rl zen b:i.~e i pi a,nu h.Jl care se 5 p r i j i fla, ,i pe dreapta de capst.

rnrerse~ra dlntre Q dreapta oarecare ,~j un plan OOfEcore. Se conside r~ d reaptacarecare (D) ~i P hm u I Oitre~re [P] (fig, t ,3.9). Prin dreapta (D) Sf, duce un plan auxiliar, de capit [Cl. Cel~ douJi plane. [PJ ~t [C]. 5@ [ntersecteaza dup~ 0 dreapta HV (hoy, h'v/).

Drespta D(d. d') este contlnuta in planui [C] (fig. 1 J ,1 0), Drea,pta HV (hv,. h'v') este con~inutii 3.flt r~1l . planul (C], tIl ~i tn pfanul [PJ, lntructt arnbele drepte stnt continute in pla,ntll allxilia,r [C]. ele se var intersecta, Punctul lor de intersectle 1(1, 1')

este punctul de intersectle dlntre dreapta oarecare

fig. 1.3A

(D)'~i planul oareeare [PJ. til flguiile 1.3.111l 1.3.12 S~ rez.o;lvij_ ace~i problems, ducind. de data aeeasta, prin dreapta (D). un plan alJxiliar ver .. tkal, Se inter~Kteaz,a plan i.! I vertical cu plsnul oarecere [P], lar dreapta for de inter:se~lie va tiia dreapta (D) in punctul I. care este chiar punctul de intersec~ie dlntre dreapta (D) ~i planul [fl.

o b So e r "-I a ~ i e. in cazu I intef'S.ec~ir;:i unul plan cu 0 dreapta oarecare, planul auxiHar tare se duoe prln ciceasti d reapta este un pll'.'m de capat sau un p'anvertkai, ~i nu un pial"! oarecare. Planele de ('apat ~i cele verti.:;ale,fii.nd plane pr,oisctante. au urrnele vertkale. respectiv orizon'tale. identite eu pr,,1ectWe lor vertic::ale! respectiv ori:zo,nta.le. Din

aceasta (auza. punctele lor de lntersertle cu orice dreapt4 se determina 1media-t. intfudt prolectl lle lor' vertlcale se afii pe urrna ve:l"1i:c,a.Hi, a. planulul (in cazul planului de: capat) seu pwieciHl~ loi" orizof'ltale se alia, pe urma enzcntala a planulul (in cazu I planulul vertical).

o

r

liS' 1.3.1

fi;g. '1.3."

Sa se de'tetm;ne proier:~me pun,wluJ Mfm.m'; 1n fare dreaptQ D{d, d~) mtUI1e'~'te plcmu/ tffl.mghiuJuJ A~. PriM dreapta (D) se duce planul ,auxiUar vertlcai (PJ (fjg. 1 .3.13). Ac~:St pl,an se lntersecteaza cu planul tri,ungtlJuluf dupa, dreapta (12, 1'1')"c:are se tale cu dreapta (D) in punetul M(m, mJ). Acesta este punctul de il'1tersectie dintre dreapta (,O) ~,i plan'JJ triunghiulul ABC. Vizio,mta.tea int-~t~iei :se' studiaL'l in pro;ectie orizontahi. anaU:il:Tnd direrenfl de ·ccte a puncteler. ,a,1" in pr-oieq:ie ve~rtieal~, comparl'nd departariJe dfv~rselor pUl'\ae. '

Prm f)OflctU/ J.'I.(a,a~) dQ[, sd ,re cueQ Q drecpt-a G(g,gl) ('or'e, sa tntrlne'Dscd dreptele O(d,d') ~, ,£).,(B; 01 of late jn po'z:i~fe oar«dre trna fafd de cealahCi. OiJPa. "cum ~e vede 7n s~hit,a axonomett1ea. 1.3,.14, se pcate den", mai' bine p'anul determinat de dreapta (D) $:i punctul A. duc'ind prln A 0 par.alela (DJ ra dreapta (0). lntersectis dintre acest plan ?idre8pta II (~~ I') sa obtine In rnodu] cunoscut, duclnd prin d'rqa:pta un pl,21.rt, atJxiliar ver-tical (V J ~i 1n'tersecdl1~ d\!~,1 cu planul deflnit de drepteJ~ paralele (0) .~.~ (,D1). Dreapta de intersectte care ,rezulta ('1 2" '1~11 determina punctul de Intersectie '13. ~' pe dreapta

40

fig. 1.1.11

p'

a

r

Hi. 1.113'

L\(3. ,8~). Dreapta ·G(g. gl) se ob1inre unind pe A (U~, Trsnspunerea ' rezolvsrii in dubla proiec~le ertogonalaeste i]lIJstrat! Tn f'igura, 1.3.15. Solutia. problemel este dreapta (;(8. t). care trece prln pun<,:,tul A ~i se sprijina pe dreptele D(d, d') .~ i 4, (8, a~).

O«IM'E ~I PLANE fElPENOICULAJU

Dreapta 'perpend"ularo pc un plan. Teo ten, a de· p er pen. d ; C u I a rita t e aftrma c.a 0 dreapta. p:erpendicu·la:ra pe uo platl are pt'Oiec~me perpendiculare respectiv pe iJrmEle deace:la~i nume ale planulul (fig. 1.3.16). Se la dreapta (0), perpendiculari pe planul [P]. Planu I ei prelectsnt (haturat in 'figur,ii)este per'pendIGula.r attt pe planul ['P], cit ~i pe planul [H), decl este perpendlcclar ~i pe ckeapta ~or de int:er!f!etie, urrne orizontaia (p) 8, pranului. Urma (P). fUnd perpendiculara pe j)lanu! proicctant. este perpendi(ularl pe orice dreal'u dln acest plan. deer, impUr.:it. ~i pe prolectls ori~.o:ntala Cd) a. dreptel (D) (fig. 1.3.17). Tn mod a'Semi~' na,tor SJe demonstreaza perpendiculeritatea in pro .. iecth~ verticala.

prall perpendicular pe 0 dredpta. Sa s;e determine urmele (P) ~i (P') ale planuhJ~ care treee prin pu nct:ul A(a, a,') ~i este perpendkular pe 0 dreapta. O(d,d/) daUi,. Se com:idera, punetul A(a.a') sltuat pe Q .dn:spt! orimntala: a p!anulul dutat (fig.. '1.3.1S). Oril,(~mtala. A (8, 8) a vrrtorulul plan [P]

4ig. 1.3.1)"

,~

x p

fig. 1.a 18

fig., 1.:11 I)

OLHia prin punetul -"(a,al), astfel 7'ncit 3: sa fie PHpe!ndkuJa.l"a pe (d). are urma Yert[ca,I{I v', Per-pendieulara dus~ in v' pe (dI') este urma vertkalii (prj a plm1uluicautat. Rezldtl!i P:>I' prln care se duce urrna cri,wrrt81~ (p) pareJeia (u (3). Pienul (PpO), avlnd urrnel sale perpsndkulare, respecti'J pe proioc.tiife de ,acela~i flume ale dreptei (D), va fi perpendicular p~ dreapta (0).

D[f,:ntJWperpendicukmJ pe 0 dreopta, Sa, Sf! (On,Siruiasca proif!'Cliile unel perpendkulare A Ca, a') pe o dreapt;i oarecare Q(d dO) dU$~ dlrrtr-un punct M(m. m') exlerior ei.fn fi,gur~ '1.3.-19, sc duce pri,rI punetul M un plan perpendlcular pe dreapta to), pee care 0 va interseeta in 'R~n'tul I. Dreapta fM en€' perpendiculara c:~.utat~. rn fjgura 1.3,20, pro-

fig'" 1.3.2D

bierna Sf: va rezolva asttet: cu ajutorul frontaiet F{:f. £'). Sf: duce prln punctul M(m, m~) pianu] (Pp~) perpendicular pe dreapta data D(d. cI'). Acest plan (PP') €ste intersectat de d~i.lpta O(d, eI') in puncnrl

I(i, 1), care'cs.,.e. obune ~u a.futon.rIEi~ .• mJiui ,auxi.lial· de c.tpat (Q_Q') dus prill dreepte {O). Perpendlculara. ~(a, 8') este determlnata prln proieqiil. dr eptel M'I (mi. n{Pl. Ca ~~ Ie. problema precedents, iJrmele: planului (PP') se puteau obtlne ~i cu ajutoru I unel orlzontale duse prin Dunctul M{m. rn'),

2.

HET'OD~ElE GEOMETRlEI DE-5CRIPTIVE

Re p rezen tarea 'in pro ~e(t ie a vo I u m e:i.or d in sp~t fLJ W f~.\:e (U ajuteru I unor constructu g,eorne1rlce~ co nstruct i i ea re n u se pot realiza d ;;lea I1U 51? ell nose adevaratele . mari m i ~I unghiuri aJe LJ nor eiernente p ~an~ a:1 e acestor ve I u me.

Sectiuni le, interse(~i lle ~i I ipiri le de volume cer an u mite tran sfo rmar i ale prolectll I orvastfe I tncit ~a se obtl na unele clemente ~i figu ri plane 1f1 adevarat! marime. Pentf'u a. sa obtlne acest lucru esta necesar sase ad uc.a figura plana para,i€la cu unul din p[a:nele de proiectie. Metodele de transformsre Q, pro iec:~ inor stnt:

- metoda sc:himMrii planelor de proiectie:

- metoda rotatle i~

- metoda rabaterll.

'2.1, METODA SCH1MBA'RH Pl.ANELOR.

DE PROIECl1E

A(t'tll~.tA metoda este i ~'U:stra.U. 1n sch ita axonemetrid din Figura 2.1,1. De exemplu,pentt:u obtlnerea unei alte inH,gini (profcc~ii) a UIU.II obiect sau vohJ m din spattu se poate efectua 0 sc:h;moore de plan vCf{jwi de pr(lrec~ie. Astfel ,io IDe, de.!) prolecta oblectul pe planul vertical de prole'CtleM. se va proiecte pe un p'~:an vertkar osrecare [Vi] ales tn functle de lrrterrtla observatorulul (de exemplu d i re;(lia~ D),. ln figura, -2.1,2 In caz!,!ls.;;himbadi plan u I u l ve rtice Ide p r olect le, p roi ectia <:r izol)t~l.a a cblectului sa.u VO!i.,:I1ffillhJj_ riimtne aeeea~i, mcdlflGI"ndu-sei numai pr'Qi~~ril verticala. ln funC1ie de pozr~ii'.t noulul plan vertical de pl'oiec~ie _(VJ .re~ ~ultai 0 nOlJ3 Jinie de p~'1mlnt. care Sf' va nota0:liXl:'

o~,

SCHIM BAR EA Die F,LA N Vi 1\ T,ICAL DE PROJECTI& PENrP.U UN PUNCT

Se considera un PI,.U1,ct A in spa\hJ. ,Pastrtnd planul ot"ftontal [H].. se ia un alt plan vertical [v.J, care va lntersecta planul [H] dupl noua linle de plmi'nt 0lXl (fig. },1.3).. Se ohserva ~. tnschimbarea. de plan vertical de pr'oiec~ie. rsrntn iny,ariante cota pr.maulu; .1 prole(~i(J' lu; orfzontl1J6. ,i sa sch'mba departarea punctulul ~l proiectia ruT vertimJd (fJg. 2.1.4).

SCNIMBAR,EA. DE PLAN ORlZ!ONTAL Of PI\Of'ECTl1i P'iNT1U UN PUNCT

Se eensidera un punct B in ~pa~lu. P~strlnd plal1ul vertlcal de prelectle [Vl. se la un alt, plan crlzcntal de p,roieq:je [H:J car-E ~, lntersecta plarluf M dupa noua linie de pamint OJ:)(t ,(fig. 2.1 .5)"

5e obser.v~, d tn schimbarea de plan orlzorttal de prolect j e rllmin mn varian t e (flg, 2.1.6) deparwreo punaufl.(j ~ipr(lfeqja lui v.eni<ala ~i se schi mba cota p:unc:tutul ii proieqia lUI orizo/"fooUl

O~Q1 Ig., 2.1.4,

SCHIHBAREA ~ PLAN 'VERTICAL DE PROIEqlE PENTflU 0 DP.EAPTA

Se d~. !-Egmentul de dreap~ A ("at) ~i 8 (b. b'). Se a.h:ge. IJ n nOIJ plan vertical de: proleq.;e [VJ (fig'. 2.1.7). No,ile proiectll vertieat'e al~ puncteler A" ~i B 'Y-Of fl ,a,f ~i bi. Se obtine a:!ltfe' noua proie('tte \H!!rtic.a.la, a segmen'tuluiAB.

SCHIMBAREA [.IE PLAN CR,IZONTAl DE PItOI ECJiI E PENTR.U OD tiE'AnA

SE! pror::eodeazl. 8.f'laJog eu cezul precedent ,i se ob~ine . ncua preleetle orizontala a, dreptei il1b1 (fig, 21.S). '

TrQnsfoH110roo I.mel dr~te oareoore In crreopta frOfltald se poate ob1:ine pr'ir, seh i mbarea planu ~Lli 'Ver~ tlcam de prolecti!:! (fig~ 2.1,9). Nouo Unie de, pamin.t 01)(1. trebule sa fre astral a~eas~"indtsa fie parnie~:a:

cu proieqia ori.zon.ta~!i ab a drepte" .

v

frg" 2.1.S

. "-' ....

Tronsformarea un.e; drefJte oarecare 1n dreaptoorizr:)(jtQ.la Sei ,ob1ii"le prtn sch,imb~,rea. de pta:n orizental de prolectie eng; 2.1.1(1). Noua linle de pimiht o"X1 tr,ebuie sa fie astfe! :aJ.easi. incit s~, fie pa,ra.lel,a, CU proiectia, vert [call I/b~ a dreptei. Unghiul , pe care dreapta or,izontala n flic-E cu pianul venia,1 <Ie p.roi eette apa re in a(I:e !l,ii'i rata m:lri me eTrarnfo.rmarelJ une' drepte ooreCG.re Tn dreap,t~' vertJ .. roTa. Pentru ,u:eastl transformare sTnt necesare dooa sclilmblri de plan (fig. 2.1:.11); pdntrBo schlrn-

fig. 2.1.1

"g., 2.1~

bare de plan vertical [Vl]' dreapta carecare devine d r-.eapt.a frontall. U rmeazi a d OUB sch i m bare de plan ori~()ntal [HtJ prin ca, re d rea.pt~frontaJti devine drejlpta vertlcala,

TronsfQf:lnOfM un~r drepte oare ... rcre 111 d'reaptar:ie capac. La aceas~ transferrnare s;int necesare doua schlrnbar! de piloo (fig, 2,1.12); printr-o schlmbare de pja.1i) orlzorrtal [HaJ, dreapta earecere devine dreapti ariton'tala, ia.r la a doua sdnimbare de ,phm vertical [V~. se trans-formil Tn d reap:tii de c31P1t.

Qs. 2.,1.11

fig. 2.1.12:

pl!:can~Cl de IQ' un pLlnct ia 0 dr-e<Jpra. Se dau punctul M (m, m? ~i dreapta AS (ab, I'b"), Prin schlmbare de plan vertical de proieqie (fig. 2,1.13), se aduce dreepta tn po:zJ~ie fron'ta.fa. Se duce perpendkulara n:-ipt pe noua prolectle vertica.la ii se obtin preiec- 1 i i r of!! s.eg m entu I u r (m p. m' pI') C:2IJ'e m,asoar~ d Jsta rrta de la punct la die~pia. Prlntr-o a dcua ,5chlmbare de p!an. orizon,ta' de prolect!e reZllltA m2p~=ml!b,9 ade\I,arata: m.arlme a segrnentului care ITIasoarl dlstanta

de la pLi nctul M la d reapta, .

D;stanra dim.re dOlJ(j drepre para/eN;,. Se dau dreptele paralele D (d., d') ~i II (a, 0')', (fig. 2.1,14)., Se fae doua schirnbar: de plan de proiectje, f.n asa (el1ndt se aduc cele douii drepte paralele In pO'zi~ie fron'tala, iar apoi tn pozltle vertir.aUi. Adsvarata mJI"'ime oil dlstantei dintre cele doua drepte se m~500ril, in ncua proiectte orlzcntala, ~b-~ c.adz.

,fig. 2.1' •. 1 J

D

:S(;H~MBAREA DE '''AN VE.kTICAl. DIE' PROU5Cl1E PfNTRU UN PLAN'

51! da un plan earecare (PP,J1'), reprezentat P': n urme (fjg. 2.1.15), Se alege un nOLI pfan verticel de prelectie [VI]' nOLJa llnle de pa,ml.nt fiInd 01)(1' Urrna orlzontala a planulul (P) va ram'fne eceeasl,

fig- 2.1.15

frg,., 2.1.1'

fig. 2.1.17

Ur'm;~.- vertlcsla tnsa sf: va obtlne unind pundul P·~t (af!dt pe noua lin le de plmtnt) cu punctu I ! (i. '·n de pe vechea urma verttcala iii planuh11. care se pastre8.Z~. si pe ncua wrrMi. verticaJ~. In epu:r.[i

-(fig. :t1 ,.16) acest punct I [l, n, care se pastreal§ pe urrna vettje.a~iii a planulul, trebuie raper tat 13 noua llnle de p!mint 01)(1' Dup.~ cum se oDserv3"i proiectia ofimntal~. I a. punctulul i ramine aceeasi Tn cele dou;i. sittia.~fi. Din i se va ridica 0 perpendiculara pe O:LX1 ~i se va I U;[!. cota (i nvartant~) lui t ooli nind ~r()fe(:Jla SoO. venlca.l! 11- Unind prolectla Ii cu P>:I. se optine ncua urma verncala a planului (Pl). 1n figura 2.1.17 este .ariit.a.U. 6 alUi vat"Jan.to! de schirnbare de plan vertical' de prolectle (3. un ui plan caretare (PP""P,) Ca ~i in figura' 2.1.16, se pastrea.2J. irwariante: urma orizrmw.lli a planului ~j rot(l pr..rncwfui I{i. n·.

SCHIHBA~EA DE PLAN 'OR.IZONTAl DE PR.OU:CTIE. PENTRU UN PLAN

Se de. planul oareeare (PPJi. P') •. reprezentat prin urme (fig. 2..1.1 EI) .. Se alege un neu plan orizontal de proiectle [H~]. noua Unie' de pamint fllnd 0lX1•

Se pr·Oc.edea;;;:5 analog cu cazul precedent .. Epurere din fjgLJrUe 2.1.19 ~J 2 .. 1.20 llustreazh dauB. variante de schlrnbare de plan 0 Jzontal de prciectie, In a mbel e cazu rise pastre;l2a i n vari an te: ur ma V'erti ~ wid o!l pJrmtjJlJi ~f depiirtaren pWlI':.w/uj I (I. r'). Tumsformarecr r)nul pia.'} oarerare In pion vestkn', Se ·efectueaza 0 sch lrnbare d~ plan orizontal de prolectie, alegit'Ldu-.se- noua linie de -pamint astfe] '1ndt sa fie perpendiculara pe urma v~rt!cal~ a planului (fig, 2.1.21).

Tronsformar&:l unui ptan. oorecam tn plan de. capek Se efectue.aza. 0 schirnbare de plan vertical d@ prolectle, astfel ind't noua linie de parntnt 01"1 sa fre perpendleutara pe urrna orlzontala a planulul (fig .. 2.1.22).

Disranra de to un punct fa tm f)/mL Se dod. punctul A (a~ at) ~i planul oarecare P'PCilp· (fig. 2.1 .23). Se transformA planul in plao de capat, lutnd nOUH linie de pamint 01;)(1 per-pendicufara pe urrna orlZCI n tar" a pi af11J lui. Noua p roiect l e ve rt ic,a~a. a pu nctulul A este ai. jar perpendlculara a~ s~', pe noua urmi! verticala p~ a planulul de c[lpolit. masoara distanta de 121. punct 109 plan,

Fig. 2.1.11

liS' 2.1.HI p'l 1

f'_·,i

;~~ - ~

" . -

-'

flg. 2.:1.21

liS- 2.1.22

fig. 2.1.lB

fig, 2.1,,23

'41

·Adevdrota marime (I uflei flgurr plane,. Se da un trtul"Ighi oarecare .ABC (fig. 21,,24). Printr-o schirnbare depran vertical de prolectie, se pcate transfa,rroa. planul aeestul triunghi tntr-un plan de ~a.pat, Pentru sceasta se d uce 0 OF i:z:ontall ,a, t ri IJ nghl u lui eM (em. em) prjn Virful 'C (e, c') ~i se aieg'e f10ua linie de pimint 0lXi perp~ndkulari pe proieqia ori~()fIItaii a Qir~zont:al'ei eM. In acest fel, prin st,"'im~ barea de plan vertical de :proieciie, ortzontala devine dreapU de alpit, iar planul triunghlulul devtne plan de ca.p~t. Prlntr-o nOlJa. schlrnbare de plan vrizonta! de proiecl'ie" se aduce p·lanu I. trjung~iului tntr-un p~an orizontal.fn 'proteqiaorizontala se poate cltl triungh ilJ I in a.dev~ra.u. marirne. -"erpendfcuJara comunlJi a dOUG drepte oarec(lle .• Ce e dou:!, drepte carecare sTnt 0 (d, d') ~i A (3,3') (fig" 2.1.25). Se aleg,e un punct A arbltrer pe dreapta (D) ~i -se duce e paralel! (4J la d reepta (A). Se :alege un punct oarecareB pe (A) ~i se d .... c,e pe:rpendfcula:ra din a pe phmLJI deterrmnat de dreaptcle: (0) $i (1l1)' T r ansfatind SiGeaiti per pend Icu·1.a r[ du pii d lrectla dr~ptei (&) pin~, aJtlnge dreapta.(D}. se objlne perpen-

fig. 2.1.B

dkulara comuni aeelor- dQlJ.i drepte (0) ,I (A).. -in epuri (fi'g. 2.1.,26)" pl.anul determlnst .. de dre·pt~le (D) ;i (.6'1) Sf transform3 tntr-en plsn de ca,pa;t. Pu~'tul_o~.~,~are B ~bb? de . pe dreapts J~). ~e t.rallsforma In 11 (bl• bD" unde b1 := b. Perp~lld!ClI~ara bj>t1 <lyse:dln bi, pe (PDe',ste perpendiculara comun§" Fidnd $a, alunece segme·ntul be 'pifiA dnd 'intiln~te drea'pta. (P)I se obtin I'roi.eqJile(mn. m'n? ale per·· pendkulare,l. MN comuna. drepteler (0) ,i (A).

'rg. 11.21

Apllcltie aschimbirll de plan. Se da ~FI .eub sectlcnat ca.tn figura 2.1.27, ~e:za:t pe planu! orizontal de prolectle, Sa cere sa 'se aseze peste el un cub identic, . astfel ifl~it ceie ,dou~ trlunghlur] de seqiune s~ se suprapuna perfect. Se efectueaz1 0 schlmbare de plan de proiecF~. aleg1n~fI.B-se noua lini€ de pami'nt 0lX13S1.fe I tnctt p I an uf tri U ngl1.iu lu t de secTi une sa. dev j nl pl an d e capito .Se folose~te: apel. t"ransforma.rea prin slrnerrte, ,col'utrlJincl U-SE slrne-' trkul cubulul initial faTa de planul de sectlune. Imrudt este 0 schirnbare de' plan de prolectle, se past:reaza lrweriante eotele punctelor ~i prolec- 1ia 'orilontal! a. volurnul 1.1 i .. Tn trtmsformarea prin. :simetde s-au dus slmetricele tuturnr vtrfurilor vorum'ulu I dat, Intructt plana [ de: si metrle a devenlt plaJI de caRdt., problema s-a transfermat in preble-

~ I' )( oJ' . .. IT' . ·rt+ 1)1;: lrnetri I I'

roo, p aria. n prme.::'1'pE'; ve teata, SI me rl(Y '\ii'ChU-

mu lui se 'poateob1 i ne d i rect prt n decalcare {fr g. 2.1.2B.}. s. i m etrtcu I artfe lobt i n ut se ceb Qara apoj tn prolect le Qrizontal! ~i se a~azit a.p-oi in prolectia inltfaliia eubului

2.2. METODA R.OTA f[EI

Spre deosebire de metoda schlrnbarii planelor de, pf'O 1e<1 ie, in care unul din plane!e de pi"'oieqi~ i~j mod ifiel p02;i~ia~ in :m etcda rotali e i slstem 111 de j)t"O ~ lectle rlmine pe lac. jar vclurnul studlat r~i scoimb!1 _pozit1a, retlrdu-se tn ju.rul unei axe de rotatle. ln ltCe5t fel. se modjfk~ arnbele proiectU are velumuM, I'lU numai una dsntre ele (ca la metoda schlrnbarii planUrui de. proie-t:;ie). Axele de rota~ie fele~it! s'int fie perpendiculare, flf;! paralale c:u planele

de prnlectie, '

fis. 2.2.1

ft' •

'0

x

fjg. ~!'.2.2

R.OTATIA. DE NIV,EL, A PUNCTULUI

Se n ume,te ro'tatie- den lve I, rotatia tn j u ru I une i axe vertteale (fig. 2..2;1). in rotatia. .de nlvei r c.otele puncte'or ramln. lnvarlante, ia:r proiec~o O1',fzlmto/05' j~f pd.suoozd ferma, modif.icTndu-ii dear pozi'ti,a, (Hg. 2.2.2). De asemenea, se flbserv[ ci:

- orice punct descr!s prin ro1a1iEl i'n jurul unel axe u n cere:

- pJanul cercului este perpendlcular pe ax!:

~ centro I eerculul se aHa la intersectla axel cu

planul cercului~ ,

- raza cerculul este di~s'tanta de la punct la eentrul cercu ! u i (tn ad evarata m,ari m e).

i n cazul de mai ,susJa.:om f inc! vertleala, rota:~ia punctulul serae.e In:tr·un plan de n lvel.

, , ,

ROTAT'" DE P1\D~T,A PU,NC1U~UI

Se nurneste rntllllie de' front rotatia j'n juru I unei axe de (epM (ng. 2.2,J).. tn acest q,E,. fotaf,i:a punc .. 1U!uj A in spatiu se efectueaz.ii ro~r':'un plan de front [F] sltuat la dep1§~tarea punctulul A fat a de planul vertical. CercuS:, unghlui de [oraJie se prolecteazt in ,adevA rata lor mari me p e pi anul vertica I de proi et~ie·. Proh2'C~ia 0 r'l:zontali a sed epJa~eaza pe Q

,in

e

Qg.~~3 fig.23A

paralehlla. llnla de plimint ex, (fig. 2.2.4). in rota.11a. ROTATIA DE NJ'YEL A DR&ml de front- ramtn iruvariant,~ d~pr1rMrile pr.rIJc;telof, iar prolectja vertiwta ~i p",~r€(Jza forma! modincl'n-

dtr-se door pezltia, .

Rr1ta~t(J' punc:tului astf'e/ 1ndt sQ se siweze p.e 0 dreapta. ~ ,efectlJ~a (;) rotali,e de nlvel a" punctulul A (a, aJ). hi figura 2.2.,5,. pentru a determlna po-zilla ax'ei de roRltle.t:rebuie s~, se ,;hJcl un pl,an de nlvel pdn punct -, A ~,i sa, se g!seasc! interset1ia At (3),. :a;J a dreptel cu plenul de nivel. Pentru ca pun,ctul A pdn retatle sI! ,ajung~, pe dreapta D (d. di). ax! de rota1!e verticalA trebule ,a.tea~ pe media:t:oarease,gment.ului A~ (ori'undepe aceasta mediateere, lnduslv in mijlQclJ1 hJ[ AAJ·

Rotatkr punctuf.ui Qstf~l lndt ,sd se $;weze 1(rtr-un plan, Se El:f~,ueaz! 0, rota1ie de n ~v'e~ a pu n ctu I u j, ,A (a, ai'). in Figura 2.2.6, (~Ie dou~ rolutii ale problemel seg~e~ Iii: intersec.1:i('t eereulul destris de punetul /It. w. erizorrtala p~anului D (dJ d") care se af~a, la tota punetulul A.

(..,1

R9·2,t.5

Se dues perpsndlculara Wi, pe prcleetla ori.ZQn'tali (dJ 3. dreptel ,~j c;u raD wase deserle Qf(I,/! de cere DJ. corespun~tor unghiuh,d « (fill. 2..2.7). Tengenta Tn ,It la ,ace-st cere este p,ro!eq:ia: orb:onta1a rotit.1 {dJ a dreptel D {d, dJ). Ptoie~!a. III de5Jcrie' 0 paralel§, la, OX ~iintilneJte 1n ai ltnta de ordine rid~ca:ta in 1.1' Pentru afixa proiectla vertiadl, rctitl (dl) a dteptei Cd). se m:a,j rote~te pun,ctul '8 (b~ b1 ales arbitrar pe dreepta CD). Se-. remardt faptul d._un, ~bseNa,tor ,~are prive~t:e d 111 'W spre punrtul 21 vede in stfnga sa !'foleq;ia b. Am-dog. privi nd spre'. :~1 aa!~t: ebservator din w \i'~ trebui sa vada tot Tn stfn,ga sa. pfloiee~ia. rotlt~ b],. in flgura. 2.2 .. 8 se poats vedea d, dac~ axa de rotatle inti I ne~te d reapta datiii, este suficient s;)' se roteasC:1i un slnglJr penct aJ dreptel, deoorec€ exh;u' un ,art punctcare r;imTne propri~' ,s.ruJ rettt (punctul de lntersectle dintre d reapt~ ;i ax!!),

lig. 2.2'.1

fig. 2.2:.8

Il;. 2.2.9

fig. 2.2.10

,f •• 2..2.11

de nlvel (ln~urlll unei axe vertkale), care aduoa dreapta orizontala in po,zi~ie de capdt (fig. 2.2.12).

,RO'~o'C1a .dreptel attfel ;nd'tsCi se sft.ueze !flU-un plan dot prill urme" Fie dreapta D' (d, d') ~i plamrl r(PP,xP') (fig. 21.13). Se determln~, mal intU prelectllle punetulul I (I. t~) de lntersectie dintre dreapta (OJ ~i planul [Pl. utillzind planul de ca~.t [Q] dus prin (D). See alege' axa verttc:aU, .de rotatle, astfoel l"f1c'lt sa trea.c,~ prln p'unctlJl t care devine proprlu] sau rctit, Pent:ru ghirt:a unui al dollea punct cemun lntre (D) ~i [~, se rcteste urrna orirontala (n) a dreptel (D). plni1 d'nd Sf: a~azl 'in {hl)pe lJrma ,orirontal,a aplanul ul [P]. SegmentlJ I h1w determi.na proh;:c~ia erjzontala rotita (dJ a dreptel (d). Proi~lJa verticala rotlta d~ este deterrninata de h£I", Pr'Q~ blerna mai adrnite 00 solutie prin proiectla (I1J.

RotrJ*la d.rept-eI astfa' 1neit sd devincr ~ralera w 'unu! din plane/e de pfoie'ctj,e. Se cere sa se rot:eascl dreapta [) (~, Q')., astfe:1 !tndt sa devine paraleli cu unul din planele de proiectie, 0 rota;be de nivel a dreptei (D) 0 tran,sform1i, intr·o dreap1.a, frcntala, dad se va r'ot.! prolectia ortzontala (d) adreptel {DJ, pin~ c:.Tnd devine paralela cu linla de pa,mint OX, (fig, 2.2,9). 0 r()tatie de from a clreptel (D) 0 'transforma tntr-o d'roOOptfi oriz(lfltaM,. dacsse va rot! prelectia v"ertit:al! Cdr) a drepb~!i (0) pin,a dnd devine para.lela cu linla de plmTnt OX (fig. 2.2.10).

Ro1tafla droptei cstfe/ ?ncft s" del/ina perp'endJcu}ora pc i.mul din planel€: de pMreC:'~if, Prlntr-o row'r/e de nlveJ. se aduee dreapta D(ddJ in poztt,ie ~mmald" I,ar apoi printr-e rotoj)e de frol1tr sesduee drsapta front1ll.Ia itltr-o pozitie vertkaIa (fig. :2.1.11). In mad anaJ'og~ prirltr~o rot£lP.e de front (1n ju:rul unel axe de capat) se poat,e adece dreapta (0) In pozi~ie Qri~tafij! pentru ca, spel sA se efectueze 0 rotal;e

fIg. 22.12

M· .I:_li.~ , • • d,~ ••

IIOMIiil! Stotnttrlel Qi8;fG'lptIHI

fill

fig .. Uti

R.OTATfA. DIE NIVEL, A PLANIJLUl

In figur,a, 21.~4. sa duel! perpendku lara wa pel urma ori.z.ontail (P) it P anului ,I C\l rsza WI sa deserie artul. de' cere ~ oorespunzator unghiului de rotatJe dorlt, Tsngenta in ~ este urma: Qri210ntaia rotl-w{P::J _3 planulul dat, Intruclt pum;tul] (I, i') este prepriul sau rotlt, se poate Q'btin,e urmsvert ka.li roti1ji~ a~,tin d pu n ct u I J p e 0 0 r tzonta,11 a, p1anufu'j D (d'i d~J. f\ez~lvarea problemei se slmpllfica data; aXil- de totatle se alege chiar in planul vertic.aJ de proi &q,1 if!! (~8. 22.'15).

RotcrtJa planului ,as'tfel inert. sa .. Oiungd .. ·.· perp.endiWlor pe unuJ din p'amde de pr-aJeq:le. In flgu ra 2.1.'6, se efectueaza 0 r-otatie de nlvel a. p!anului [p]Yn jurtl,1 axei' vertic;:ade (w, W)4' a5tfe~ -jncit POIif.ia fotita (P:t) a urrnel erlzontale a prafluh.Ji [P] sa fie perpend j ctll ara pe~ Un i a, cd e pamlnt; rezu] ti PI!!:' Pu nctu I I (I. r), unde .axa (WI w) lnterseeteaza planul dat, ra mine ln rot.a:1i e proprl u I sau rotlt, -Ori:zontala D (d, d') corespunzsteare penctu lui I devine d\J'pa rotatie dre'apta de (spat D1 (d.1, d~).Puncte~e p]1( ~l ,df'~ 'if: . d eterrn il'ta u rm avert leal A rotit[ {Pi) a planu I ul dat, care astfe1 este trensforrnat in plan

de QJpat. ._

Tn figur,a. 2.2. 17, ro1a~i.a de front a planul'Ji [P] in lu rul axei~e capat W (ww") ~.l.Jce pl;~m,ul [P] itl pozitia (PIP1~P'~). de plan proiectaot fata de ,p!3nul

crizental de prelectle, . -

In figura. 2,2.18" pentru ca plan1J1 [P] sa devina paralel eu I illia de pimint, decl -perpeI1(J fr.lllar pe plaJl1ul lateral de prQh~c.~ie •. se alege, de exe:mplu. -0 axil vertical! de retatie W(w, wj) ~i se efectureaz-i (11 rota1ie de nlvel a plamdui ['1, astfel fndt urma orilontaJa, (P) sa QCuP€: pozilia (PVI pa,ralelii cu linia de pamint. ';e ia dr~,pta (D),. contlnuU: in plal'lul [PJ ~i eencurenta ell aX'a de rotat'ie in I. ~i

se reteste odata ~IJ planu! [P]. se ,obline pozltla sa rc1;i'tl (OJ fl urma ver1.ieaUi (vi) pe unde va treee u~ma verticiida rotiti (PD. a" p!ailului.

Roto~ro pkmu.'ui (JSit(e,/ rndt fa. devindpamlel cu lU1U.f dJn plrlfleie <Je project~. fn figura 2.2.19, printr-c rotatie: de nivel ~i una de front, se educe planul oareca.re [P] mal in.tti tn pozj~ie de cap.lt" lsrapol in pozilie de plan de nhtel. Proble~ ma admire dQtJa solutii! (P~)· ~i . (Pi). ln mod ssem;§j1ator. in figura 2.2,20, se efectueazi mal tntii o rotafie de front ,i apoi o, rotarie de nlvel, aductnd -planul earecare [p] in poz1tia, vertkal~, (PD sl apei fn p~zi'~ia fronta.l,a (PJ. Problema admite ~i soh..l}ia. {PJ.

Atkvarato' mckrme a uneJ (iguri plaoo. Se cere determinata adevarata m1irime a. trtunghiului ABC, uti .. Il:dnd. metodaro'ta~iei (fig. 2.2.21). .Se dues prln punctuJ A. <I] ;:/) 0 a::xa vertical:i-de retatle W(w,w1 ~i se rotefte orizon.1:ala G (I! 1,') 8: triunghiulu i, astfel irlCft 'sa devln~. dreapU de ·cap!tt Gl(glt gil. Pu nctele B ~ i C se Io-test.:: tn 8J_ ~ i G, pro regiile lor verticale bf~i ~I fiind coUniare eu a", P,la.rmi t'r [IJ ngEi i u I u I a deY£! nit astfel pi an de ca~.t. 0 retatie de frorrt ttl juruJ axei W~ (W11 w;:),' dusa, prln punctul ,A, aduee planul de cap!t il t~iunglhiujul in poziti~_ de nlvel, Adevikata mari.rne a trh,mghiu~ lui es;t,e I~~. . ,

Rototio a dooa plane co' sCi devtnd paralele. Se da~ planele [PJ ~i [QJ (fig. 2.2,.22). P.lanul [Q] se rQt~e de nivef. astfel inCit. urmasa orizontal,a: s~, devinili paralela' cu urrna orirontaUi a planul.lJ.i [PJ. in noua pozitie. planele se - int@l'.secteezi tlupa, -orizonWa ,6, (31 .81. Se alege 0 a dcua axa, de rota:t1e paraleltl eu aceasta. orizonta[i $ise roteite plarml [Q] -tn j u rul E i pY-n~ devl n e paralel cu plan u I [P],

lig. 2.2.14

fig. 2.2.15

'I;,g. 2.2.16

51

o

x

,P , ,('00"11

Rg. 2.2.1'

Aplicafle. Cubul d ln flgura 2.2.,.2,3 a; suferlt o rota:tie de front' ~i apoi 0 rotatle de nivel, tfectua1i Tnca CI rota,} r e de front, ,as't'fel inti! s~ situati cu bu I ell ill n singur vlrf pe planul ortzontal de prolectle,

00 tiI,i rota,1:i i es em~natoare au fo st aplkate pris" mel din flgura 2.2.2"'1-, deci 0 rctatlede front ~i apoi o r()tatfe de ni'fel. 5fectua.ti inca Q rotatle de front. astfel lncTt prisrna s~, fie a~e.z;a1li, ~lI un singur vlrf pe phmur orizo-.otal de :proie.ctie.

Figura 2.2.25 reprezintl n:rta1:ia de 'front ~,i rotatla de nj'vel a unel pi.ramide. drepte pi.trnte. iar figura 2.2..26 reprezlnta retatla de front sl de nivel a IJ nu i

. .

con.

dti ...... -,

A plicatie;. Se Cler-e sa se efectueze secliurlea fntr-o prra.mr.d~ oblica dup! un plan oarecare (f,ig. 2.1,27). Se tranrlorm! planul carecare in plan de capa!. Puncteis de interse:c:~j~ se de1ermjniin pr-oiectia or izon tal a rotit~, ~r se trarspun ,apoi in proiec~me tnitiaie ale prrarnldei.

A,plic:a~la. Sa se aseze 0 piramida dreapti he~agom' nal~, astfel j"ncit sa alba baza Intr-un plan oarecare (PPx PI) (fig. 2.2,28). se traluforma planul rn plan de crt.pat. Se a~a.Z'~ pira.mfda pe el, printr-o rotatle de front ~i ape! se a~a~ pe un plan oareeare (PPx, P') prlmr-o rotatie de nivef.

, 0.' b:'

X ~rf~ C

bif , I

,

0<

..

-

x

,

2,,3. METODA RASA TERU

Metoda. rabateri i este un CliZ particu,O'r al n~etOOel f'Otatle.l '~i _lJrmar~te a.fJarea unor adeva.rate marimi (distan;e,ynghiuri), pr'in rpta;ia unu] plan1rl [urul liner axe froJ1to/e seu orizontaie (a.xa de ra.ba.tere), ,astlEr fnclt planul sa devinii cont:inut in (sau par-are! cu) pJanele de proi,eClir=... RaDlI.terea 'unui p1Jnct :SaU a. unel drepte .esee de fapt rabaterea plan\Jlui deflnit de pUn{;t (sau dreaptA) ~i aXil de rebatere,

RABATERE.A UNLU fLAN OARIEC~.!,

Pie PLANU'L OiU,ZONTAl DE PROIECTJE

ln' schita axonometrk~. din flgura 2,,3.1 j se aratili, rabatarea planulul oo,re~a:re [P1., dat _ prin urme (P. P"J' in jurui urrnel orizontale _ (P). f;are 'in ac;es·t

fjg. 2.3.1

fig. 2.3.2

eaz este a;x.a, de rabatere, Problema se reduce ta rabaterea unul punct V, (v. v'), c.eapa.rtine .()ra~u.'& 'Ut, 1njuruJ axel de rabatere- (P). Pentru srmphf;area re.iQlv-arri. !I-a ales pyncttl!'V (v, yl) chiar pe U',r'ma verticala (P') a plan~llJl. Acest penct va deserie un cere perpendicular pe axa (P). ,avind centrul w (Ia ,intEr5~c:tia, axel (P) cu planul cerculvi) "i raza vw, C1nd' pun~tl.d V (V,I' v-) va ajunge if! pl.anu,1 oriz:ontal [HJ,r.a2a cercu lui ss .va a~ler{le. pe [HJ. in adev~rat-a mal"'rme. See ncteam ClJ 'v1) POZ(l~i r.abatutl a. punctulul V (vp v') pe ,planlll. [H] fi:. unrnd aeest punct eu p~:, se ,aH~ urms (P.,), ~ed pl.anul (P:P:l:P') dat a fest rabitut pe planul erizental [H]. Se cbserva ca planul perpendicular pe a..x,a de rabatere, dus prin V (v, VI). deter'mina 'inspa,'tiu trlunghlu! Y~YW', triung,hi dreptu.h.gnk, ClJ unghlul dr~pt in v ~i a.vind eatetele 'Y' y' ~i ~ W' cunescute; l,P'O: tenuza w v; este raza de rabatere a punctulul V(v v~) in jurul urmei (P),

56

Tn epure 2.3~2; acest triun,gl1 i .;;1 fast asternut '"n planu I .ortzontal de prclectle [H], prln rabeterea punctulul V ('v; y·)!n. jurul cateter vW. Triunghiul 'YWyi obt~nut este ln adevar~at§ mari me ~ise nurneste uilInghl de p02;j'~e. Pentru a af'a pfJnetu I VO' rab~ltlJtul punctului V (VI ,,~) in jurul u rmc€r, (PJ (a}ila de ;ra,oo.

.1ere) poe pi mu I [H] I sa i nterseeteaza arcu I de cere de rem WYI ~i centru wcu prelunglrea.perpendkulaNi WV ch.J~, pe urma ~P]. sau direct, fara aJulortd triuflt:hiuluf de pozltle, se intersme,yi: prelunglree perpendicularer V'W p,e urma t.P] , C:I:J (ereu' ee, raza Pxyl ~i oentruP.~. Aceasta constructle se b.az.ea:l:i, pe observati;, ca. prin rabatere, segmentel

. P!!i"; a.l urmei vertf(alea oplanului S@ vede pe planul {H] in adewra1a ma.rimE. In ftnal. se uneste p'~ cu 'Y., ti Sf! o btlne urma (PIJ rabatuta.,3 planu ui. .Figuril-e ;2.3.3 ~i 2~3.4 reprezlnUi. rabsrerea -planului PP," injurul urmei (P), fol·osfnd._ de aceasVi

I :da-U rabaterea dreptel orlzontale D~d, d') dus! p'l'~n p~n(tul A - ~i apa:rtin.1nd plarnrlul (PP",P,). Se .observl ca, rabaterea, unel dreptq orlzontale a pf~u~ul 'f . .'llmTn,e _para.I'cla ~I.l urr~a - {)_ri~n'tala (. P). Dreapu. (~ S€ pcate 0 b11ne I f I.,e folos lnd metoda ~unghiul'Ui de. Po.;zilie W. ail,' fie direct prin raba-

. -rena' punc~ului v' in ~o~ diJdnd epol' pri'n Y~ sau to 0' parid@I~, ·Ia urma orizonta.Ui"a ptaTl.UI tl.i (P).

.' _L • I •

...

t." I

rabatf"d urma verticala (P') J. j}lanului in. (P~)" lu!rad (P) ea axa de rabatere, Se rabat totadat~ ~i orlzenrslele planului care tree !prin - punct.ej-e A; B ~ i C. Dad, 5 e fc loseste rej.af,i a de afftlltate dintre ·proiec.tfa orizont.:ala abc- ~J rabaterea :~b;(}C:i)' este sufident sa Sf: duc~ Qslngura orizontal~, tn rabatere .~i sa se fol,Qseasca axe de ,af{J1{~Qte (urma

(P»). .

fUDIC.A.REA RABATERU

.Ridicarea rabaterlt este operQttd inverta rabater·jj, -r n figu ra 2.3.6, au fest dsterm i nate u rlfnel~ .c." ~i (Pj ale I.J nul plant cunosc'ind proreqUle punttu'lul M{m" m') din plan ~~ rabete~a mil 8. a~~tui 'punct pe planul .[Hl Se de:termin.1 W pi! med.iatoaree segrnentul ul rJ'Ioml_ (unde rnml ~s.te ClJ~:a. l.i.,I i M, ~r se duce prin ~. urma (P) perp-e.n-dl(ula_r~ _ _pe mmo' Urma. '(P'] se obtlne unind Px cu. v~ (urrna. vertrcalaa dr!!ptei erizentale A(a~·,') ce triKe prln punttul M ~j apar1lne· planului P~xP".

WATEREA PE UN PLAN DE NIVEL

Dfstanta de ks un pund fa 0 dre.apili. Rab~tfnd pe un plan de.nlvel (~i nu pe planul orizontaJ-de. p.roieqie [:HJ), se reduc dlmenstunile triunghlulul .' de. rabs··tere, ceea ce 'i~e ca operatllle g.i3,fi(;~ s~ se re:dudi

'~i ere; in Cigum 2.3.7" se cere distanta de ta- un

puna ;M(m. m') ri 0 drea,pta carecare 4(?l. ·:(J~r prlh metoda rsbeterll. Se duee prin punctul M(m; m'~) un plan de 1'I1~1 (H') fl :;6 rabate dreapta Ji(B, BJ} pie

'Triungtliul .. A.Be (fil. 2'.3,5) ooll1tnut tn planul ("11 P} se pOMe rabate in p,laf1u I orizontal [H]f

.. ....

-

~.-' /

. \

'-'~\ ..

..

"-

....

'\.._ .. .:.

,. _-P,.

l

1 •• 2.15

, ,

-.51

.. ;

-acest p~an m juru~ orizontaler AM(am. arm'). unde A, este interseC}ia drepte~ (a) cu pranu~ de nh/et, Se ia un pund' arbitrar B{b~ bt) pe dreapta (6). car'@ s~. rolb.ate tn b~ ~e pla~i.d de niv~1 cua,~LStorul trlUnghmhJI~ de pozlt'le wbJ~. Se ob;lI1e astfel (I~I rabaterea pE! planuf de nivef a dreptei (A). pe care Sf: duce ap<ai perpendkulara mq;l'I,o. Segmentl.lJ mol'll) reprezlrrts a.de~rata m§rime a. distanle[ de la PUPic:" tul M ra dreapta (6,). Se tntearee pum:tu! "Ill din rabatere, pentru deterrnlnarea pr-oiectii tor orlzontale ~,j verticale a.le perpendlcu larel,

A.devun:lta marimcrJ unghiu!u.i nipril1s rntre doUG drep~f cunc,ureme" T nfigura i,3.8, Sf: constr{jie~l!e urma orlzontai'.a hk a planului format de cele dou1§: drepte D(d. d') ~ i A (a, 0") *i se ia aceasts u rm,~, ca axa de rsbatere .. Se rabate punetlJl H(m" mO) de Inter:se,q:le a ceter doua drepte in. mo r>e pianul erlzontoJ,1 de proieq;ie (rabat.ercea s·a1i~fJt oon:striJind ~riung,hiul de pozltle wm~. Unghiul clJprins intra (801) ~i (do) se obline! astre~ inade\l'3l,rata mar~, .. me. Atee~i reaolvare se poate vedes ~i tn figlJra 2,3.9~ eu difere:nt.a cai rabaterea $e face ~!'1tr-un p~an de nlvel (HI), Trlu'nghhll de pozi~ie. va 'fi ma~ mle ;;t rezolvareaocupa maJputin spatiu.

UnghfuJ dlntreo droopt-a ~j un pJ{111. Pentrua aHa adevaraia miTime a lmghruhJli tup.rh'1Js, in,tre dreapta A (Br 3j ~i pia.nul [,P]. dat prin urme (fig. 2:.3.10)t :&e duO! printr~un puna oorocare M(m. ml). s;itlJa:t pee dreapta (6), 0< per'pendlculara (mat m~a.') pe planul dat, Se rabate punctul M pe Uri plen de nive! (H') in J u ru I axel AB(ab.. 1,1 bt) :5 itu8J,taJ in atCtla~r plan (H~). Se obtlne iij adevaratamarime unghiu! e - '.:' -.,. ,; 't·· -e·-p~"'rl'LlJ~ara. dusa din M sl dreaeta

uprm", In Fe p rO;:;I! _I . - . .. . 'f 'F

S8

(6). Unghiul ciutat este unghiul comp~ementar:

~ I r

;X = -. ..- Jj aflat in adeva"r:ata ma.rrm@7npam.!

2- de nivel,

Jjngbild dJntr:e 0006 Plane. Avfnd pl(lJnele carecare [P] !i'r [en unghlul dlntre cele deua p1ane se peate affa prln - doua metode. Dlntr-unpunct o(trecar:e M(m.m') din spstlu (fig. 2.3.11). se due normalele (perpendlculsrele) pe cele dou~ p~ane. 5e rab~te purnctuf M pe un plan carecare de nlvel {H?: ~i sa ob1.ine adevan,ta' rna,rime a unghhiluJ ~, euprlns i!lire cehl! dQui§. normele, UnghfiJr clutat (g,dintre cere dOU3 plane P' ft Q se obtln~ -I !,lind :suplimentul

unghiurui~. _

Cea de a doua metodl este reprezentats tn Figura 2.3.12.. Prin punctul M{m: m~), ~itlilat. pe dresF:'ta A (3'!8') de inrer.!;e(,lie. dlntre cele dQua, plane [Pl !?i [en se duee tin plan [R] perpendicul'ar pe planele [P]fi [Q], (led ~i pe (4,). Se cleterm,rnliprafeGtiUe orimntale ma ~i mb ale drepte10r de Jntersectie dirltre plar'lui R eu fiocate dln pfanele [PJ ~i [Q], Unghiur ~ ctJprins 'intn=: aces.te drepte d~ int~rlre(M 1i€;; este _ uh,ghlul '~lJtat ;~i se ab1lr:JE, in,~ev~ri~:i milirime prln rabaterea punetuJui M pe pia-nul orrzental de proi ecl le lutndca axE; de rsbatere urma oriZlontala [R.].

AdevaraUl mti~ime a uoo{·_f'gurlp1£lJ'le. - Pentru 'a, _al~a .a:dev~l"ata m:!rlme a t.i"itmnghfu rll'~ ABC (fig- 2.3.13) prl n m e1'Oda rabateri l, se ia 0 "ri:zontall a tri IJ nghiu!ul (em care trece prln 8(1),, bl) ~i sa rabete triunghlu I tn jurul el, pifl~ cihd ajung,e in planul de nlvel N!s,pectiv (FV), S8' ebttne rebaterea 8ohll~~ adeva.rata ma.rime .(i: triunghhdul ABC.

flg,,2.3,10

rig~ 2.3.,11

-

fig. 1.113

Pe:ntru . a - ail,11 ade'var,ata m~,rime ,a unui trlunghi ABC (fig. 2.3.14) situat intr·u~n plan proiocta,nt (vertical). se mate planul vertical pe eele dou!" ~Iane: de proieclieJ orizQn\al. ~i vertical .. R.abaterea P!' p_fan...,1 vertica~ de proiectle este OJ simpJi rota~i!' ~e nive'l in ju;rul ax,ei verticale (Pi), Raf;Ja.terea. in pl_artul, orimnu.1 de proieqie5e. face dudnd' perpendicularele' din i3;, b ~I e ~i .1utnd cotele puncteler .'. b', ,e. Adevlrm 'M!,ritne a trlungh~~lui ABC Sf at-tine atTt pe planul oritcntaI de prQiec~i'e. <:it If pe. eel "'erlkal.

1. SJ s;e ~eze 'Un pi!ltrat de latum-a da,tj m p)anu~ weare' pp,;p:t (ffg. 2.3 .. 15). Se 'f!fedueaza rabatW_e& planului earecare pe pl.anul ortzontal de' proIeclie. In rebatere se ccnstrulesteJn adevara'ta mlrime p~tritul dat. Prin TfdlcQrea 'mooted} se- aduce p:ltratul mat fntii l'n pro'iec~ie oriwntalit Pefltru auasta. este sufident Sa Sf rid lee d ~ 11 rabatere U n sn,gurvirf al pitratulu i (a~e:tindu~,1 pe a arizonta!a MU (tmttald ,a pramdui) ,i ,apol sl se utilr.zeze af.ini~ w~ Se prepune sa se fo,lo:sea~i rel,ati'a de afin'i~ 'tate ca verifirue a construetlet, Proieqia vertical~, IIpHratului a fast ob;inuta a;;ezfnd virfurile sale pe ffDrJlta't ale pianu lui.

2. sa, 511 aseze un '~,er' de raza, data j.n planul eerecare {pr" (fig. 2}.16); See efec:tu~azl rabaterea pe planul: odrontal de proieclie. til rabatere Sf

CI

o

!l

fl. 2.3..12

constru leste in ad evirati marl m e ce reul dat, Pri n ridj:c;are:a r,abaterii se aduce e~reul mal inti. in pretoctTeQrizOll'taUi. ~i apoi ttl proiectie vErtfc,aH!l. Punctele de pe cere IlU fost astlel alese, inert sa permiti. construt~ia elipsefor din eele doua proiee~ t Ii cu aj utorul a.xekJr eUpselor. in proi ec~.ie erizontali !Jces'OO axe alE! e"~sej smt-o dr'eapt~ orizontafa ~io dreaptl de cea mal mare pantii fat·a de planul or-izont:a.1 [H] (dec! per~l"Idi(ulari pe ea.). lar In prcieetia ~~rtical! elf! sint 0 fronta'a ~r 0 dreapta de oea mal mare panU fa1A de planul vertical[VJ

'fi,g. 2.1,15

-----_.

,fi, 2.3~ l'

(deti 'perpendlt!lJlarn pe rronta'il). 0 tonstru(tie mar predsl, se pcatecbtlne dudnd ellpsa prln' opt: puncte. -'

3~ f n [igur-a 203.17, $,-a a~ezat. un ron cin:ula,r drept pe ~n plan osrecare PP. xP". prln rldksrea r,aba,teri.i. ln figura 2.3.18, s-a a'ie:i:at un cub -de mLKllle uaU. pe en plan eareeare (PP),:Pf), prln rldkares 'rabaterir.

.. '

:i

P

'.,

__ r

x

.~~ - -

, ..

~I I.~'- ',:

'-

..... _ - i

. . ~ ...... ~ -.

'_.,

REPREZENTAR1 AXONOMETR1CE

3.1. INTRODUCERE. RE%OlVARt INTUITIVE

Re'prezenUrile descriptive ate obiec.te~or nu sugerea:z5, dlntr-o dat:! imaginlleaeestor eblecte a~a cum se vid ~j pentru acest motlv se recurge fa

reprezenta rea lor tn perspect i v~. '

I1g.- 3.1.1

J

,

fW. 3.1,.~ -.

A:<OJ1(lmetria este c perspec.tiv5, convErltlonal!, de02lr,ece ea admlte paralellsrnul razelor vizu;a,le, declsituarea 101 inflnlt a punctulul de. vedere. Fat! de reprez,entirile in dublu crto,gonaf, reprezenta,r:ea ID(onon"le<tric.a,este mat aprcape de peroep·tia yi"zuaJi iii. obiectului din naturli, oferlnd 0 imagine r;aJitat~va, de 'IIoium'" Figli ra 3.1.1 reprezlnta axonemetria izornetrlca a unel 5cari structurate din doutt rernpe, Planl.d scarll este ca] din rigLlra 3,1,2. Tn - .t!xcnom e:tri e, de" ~ rapor'tul ;;'I, trel pcncte coli .. niar.e (rapartul simplu) se piS'trea:za, 'nu se 'p1iistreaZB :!,I't:e re"l:afi j. rnetrice, cum slot SIJ praf@lele ~i unghiuri Ie, cere apar deformate, fn axonom.ftrja izometdc31 de exemplu, segrnentele de dreap~ se pot masu.rn ~i compare dirett numai dac~, slnt eerrtlnute tn (sau paralele tu) una. din eele trei a:xC" de eeerdonate (fig. 3.1,3),. Un seg,ment orlentat dupa orice alta dlreq:ie dtn spatlu nu mal poate j m~ura.t lmedlat, d prln metode pe rare Ie '10m prezenta til cursu I . acestul capitol.

61

Ii £I" ;U.4

fig. 1.1.5

Multe prcbleme de pozil[e se pot rezelva direct in axcnometrle, folosindu-se metoda in:tuwtiv@ baliU! pe elemente .de goometri@ 'in sPaliU:pro-blerae de sectiuni plane, intersecti i de corpuri~i r::hiar unele probleme de unghlur}, $e \for e~~em-· punca ctteva asemenea rnetede de rezolvare clrecti. in a>(:ctrlometrle, [olMina axonometrla JZOrnetr idi, a air ei pro pt letate d lst i oct i v~ este aceea ca unita~ile de masura pe cele trel axe de eeerdenate sirrt identice,

Aplicat1e. Un c\ib 3tezat cu 0 folta, tn pJal'l.ul orlzeetal de IProi~qie este reprezentat 'in axonome'tria, immenid (fig, 3.1 ,f). sa se deseneze direct tn axO" ncrnetrie :set;,t.~l.Jn~a prill c.\lb determim~ta de planlJi care (:on1ine punctele AI B~i O.

Doul din ~atu.rHe pol tgQmdul de ~, •• une ~rt1t evldente: AS. ~i .AD. P'anul de sectiune [S] taie fetele superioara:~ii .inft:::rioara ale cebului dupa. dQlJi drepte paralele, Prih urrnare, se dll(~iPdn,D 0 pataJeUi la AS, oblinr(Jd ::'Istrel pe C. (e~ de-el pal" trulea virf .11 poJigonului de sectlune (fjg: • .3.1,5). Daca da.t~le prob.lemei sint plltin mal OOImplieate (fig. 3.1.6); se peate foros,j inter$@ctiaplanuJui de seq lu raE [5] eu plan tll orizontal d Il!:proi &~ 1 e (H].

f~I' 3.1.7

Ug.;U.6

Dreapta de interseqi·e trees pr'in punctul E. Un at doileoa punct a.r el se ebtlne g1t:s'rnd urrna h a dreptei AC (c;oo~inute in planu] [5]) pe plan u 1 [,H], Dreapta Eh permit.e sl se glsea!Jldi. virful OJ al pollgenulul de sectluae, Latura AlB se obtlne 'itiind c:i!i, €SW para.leMi cu ED (fi2. 11.8). Acest caz nu este d ifici! I el puttndu-se rezo!~ ca ~i prirnul caz, prln para ..

leiism (fig. 3.1,9). . "

Ce~ de-al trellea cal este maicornplicat (fjg. 3..1'"'0), intrudt cele trel puncta care definesc planul de seqi une nu se ana situate pe much me CIJ bulul, cl pe cete trel fete vlzibUe ale sale, Se gase,te dreapta de lntersectte dlntre plenul de se:c.~iune

\

fi9~ 1.1.10

~i planul crlzontal de protecne. Se (BLIU decl ur .. mele or'iz:o:nt3le.~ ~i h~ah~' dreptelor 13 .. respecnv 1111 continute in planul de: sectlune, Cele doW!. urrne hi ~i h~ se ob~jn fa inters&jla. drepteler 13 ~i 11 cu pro1eclme lor orizontale (fig. 3.1.11). Dreapta h1hg permlte si se gaseascii. primele dQU3 'Virrurt ale poligon1Jh.li de sectiune: A ~! B. vtrfurile C ,i f se obtln imedlat, unlnd pe B leu l ii pe .A eu 2. (fr,g. 3.1,.11). U,ltlmele doua vlrfuri, D ~i E, se ebtin fie dudnd prin '1 0 para]eli la AB. fie dudnd dln C, ~i dln F paralele 'a ,AF, respectiv BC,

fig., 3..1.13

Nooo. ~'irn ultlmul cal, Q ~i tn ce~eialtet se cbserva pQSlbiJitatea de fezol'vare·pe dff mu1tlpfe a preblemel, Se peste dec[ verifies lJ~or eerectltudlnea sol ulie:i propuse,

Ap11cille. Desenatl direct, 7n exonornetrle lzometrl~ii interseoc~la, celor do~i plramlde drepte p~trate din figur'a 3.1, 13. ~tiind ca au axele vertlcale cenfundate,

Axlil vertical cornu n 1in~p~, cele doua p~tra1;e' 1n punctele 1 ~i 2 (fig. 3.1,,'4). SeqiunUe pdn piramlde ~a, cotele 1 1i 2. 51nt doul patrate ma.:i mid

'fi;g. 3,.1 ,,] s

dectt bazele, A:s:tfei s-au obtlnut rrimele aoua peligoane ale intersectiei. Poligonustrimb cen .. tral a.1 intersectlel celor doua plramlde se obtine prln pnoprieti;lJle de simetrie ale ansamblulul. Prirnul <saiUviri ana,! ~~, cota,]: se obtlne intersectind rnuchla V1H cu rnediana V~M a, ,retiEd Vl'A"D {fig. 11.15). In mod similar, p6mul vin al poUgonului

strfmb elflat la cota ,4 se obtine: lrrtersecttnd muchla VIA eu medians V2N a foetei V~HE. Polt_gorml nrimb tentra! de lntersertle este 3434343,

Apli~~. CUbUl1 din figura 3;1.16 este ilfe:zat cu 0 fat~,a, in planul orizontal de proieq:;e,. A~ez81l peste eel lin alt cub identic, eli un 'ViFf in punc1ul A~i cuo mlJchie orizol'lt!l! dtrpa dirteClia dreptel (6.) conlinU!t~ ill fata :superfnar1li a eubulul dat,

Ap~k;~tiaa fostaleass pentru a llustra Umitele raLolvii'Uor intuitive in axonometrie (~hi~r ittJnci dnd este Yorba de axonometrie iz~metdcfi) •

. Se de«empuneaplka,;ia Tn Eta.p."! de: re:zolV'at:, T reb u i'e a~ezat pe' fata :su perioa F'a a eu b u lui un pat rat identic cu 3COOSt8, dar' orientat dupa dil"'ec1i'a {A). Problemere de rezolvat si'nt:

1) eonstru [rea In plamll fe;ej superlosre a. cubu!ui s u nei drepte perpen d Jcu rare in .f.. pe (A) =

2) determlnarea pe (A.) ~i pe perpendleulara i~ A. pe (d) a unor geg mente egal e eLI mu ch i'ai cu buh1 i

(respectiv cu ~atur.a patr.atliE~ui:). .

Arnbele problema si"nt rnetrlce, referiJldll-5e la rll~S iJ ratod de 1,.1 ngh r u ri ~j segme n teo t ntrucit j:irima problema este lin caz particular (constrl,.lq,ia unul unErd de$lC)° tn Al, se poate rezolva prtn ob;, servatie directa ~i prjnaplicarea proprietatii axon om etrl ei de a, pis'tra miMura segrnemelcr pe dirteqU parelele cu axele de coordonate.

Se n·oteazi fa~a superi oa.raa cu b u lui cuM N PQ (fig. 11,17), Prelungtnd dreapta (~) Sf' Qblin pum;teJe.1 ~i 2, pe muchltle cubulul, Dac!ise lau

segrnentele M3 ;_N1fl Q2. =:-: P4. dreapta 34 va fl perpendleulara pe (4). DemonstrarHa este imedlata: dad re petim op enl.~ i i le 11'1 p I an (fig, '3.1.19). se observa di ~ele doua. trapeze identice N12M ~i M34:Q au laturile dou.!i. cite dOLi,~ perpendkulare,

fig. 11.18

~e!ltru constructia perpendkulerei fn A pe (&), sa

se 'g,i§.seas~ 0 alta rezolvare rntuitLva. .

Construirea pe (.6.) ~i pe perpend iculara in A. pe fA) :a unor segmente egale cu muchla cubulul nu se mai PQate face prin metode intuitive, cJ necesiUi LIn studiu rna.i aprofu ndat .11 propdet~:ti lor axonernetriei. Se va rezclva problema. dupa acumula .... e a elementelor necesare.

3 .. 2. PROPRIEIATj_LE AXONOMETRIEI ORTOGONALE

Prin reprezentcre aXMQmetrica se inlel€ge figura. care se obtine da('~ s€' proiecteaza U I) oblect pe un plan indina.t m·ta- de cele trel axe de cccrdonate, Acest plan 'incUnat se nurneste p.icm axonome~rk. Dreptele de intersectie dlntre pb_nul axonometrlc ~i planele fe1:elor triedrului trid reptungh lc de referint~ OXYZ form{;aza un triunghl ASC, numlt triunghJ axonometr): (fig. 3.2.1). 1 n aXOlIometrlQ o rMgonald, d i f:-eC! i a pro i ectan te lo r este i rrtotdeauna, perpendku I(lra pc=: plan u I axenomerric (se spune ,ca. direqia de' prolectle este o-rtogona.la).

in axonomet, la ortogonala, trlunghlulsxcrornetrlc es te in totdeau na tr i u ~ g h i ascutlt -u n,gh i. Se F! rolect.ea.i.:t ortogonal pe planul axcnometrlc' in 0' originea comlln,a '0 a rnuchiilor triedrului 1ridreptunghk de referinti.i (fig. 3.2..2). Proieqme rnuchWor sint dreptele O'A! O~B $1 o'e ti se n u m esc (] xe (Jxonomer flee sa u oxc - i mag toe, Pun ctu i 0' este ortccentrul triunghlulul axenometr« (punctul de Interseetie a inaJtimilor); Iar axeleim!:l.gine stnt inaltlmlle tril.Jnghiul,ui axcncmetrlc ~i blsectoarele tr iunghlulul crtic A"BfC.

Figura. 3.1.3 dernonstreaza d orlce triunghi ascu\it-ungh i peste fl 31~s tH unghi_ axonometrlc, Artfel, punctele AI, B,' ~i C' S€: obtin <:h .. lI:::fnd fniillim ile i'rt tri ungh: ul ~,SC. La i ntersectia inal1i mlior re~u!1a. proiectiaO' a punctului 0, Pentru a ob-

tine a.devarata., mil,rlme i! s~gmentull!i oar se construleste pe ce/, prin insc::riere intr-un sernieerc, rabatarea O(lCC~ a, triunghi'jiuj. dreptunghic acc'

(ll, fig. 3.2.2). Segmentul 000' este adevarata ma,rime a,segm'entului 0& din spatlu, Prin rabatarea trlunghiulul OAB in .0",.6..8 (fig. 3.2,3), se cbtlne

adevarata rnarlme Oller eli segrnerrtului din spat-ill ocr (Botez siMirescu, 1970).

';" ,

y

fig. 3.2.1

65

lB

COE FtCI ENTI DE RE,DUCE I\E ~~ ScAlt

Dacij~. ~ ~i Y s.int unghturlle pe care' le fac Eflxele-,ima .. gine cu muchme triedruhride ref~rin~i ~i ddse consldera Q unitate de mi§~mra u pe muchiile tried rul u i de ref:erim1,a" ~i se prcl e<:;tea,z,!, ortogcma~ pe axele-l maEine, se abtln trel segrnente \Ix. u, ~i u. (fjg. 3..2,.4) 8.stfel indt:

UK = U cos a: uy = 1I ces ~i u~ = u COS y.

Segmentele IJ Z;l u~ ~i Uz stnt ma,i mh:i dedt Ui hlr GOS -IX, cos ~ iii cos Y se nurnesc rne(1ciem', de feoocere. Relatja fund.amentala dlntre el este:

CDS~ ~ + ros2. ~ + 0052 Y == 2.

Sflgmente[e !.I XI u!i' ~I ~ se numesc unita~(;"'m"gine pentru fJ"ecare ax,

Sccrri/e axonomecrice sint toc:ma,[ axefe~imagine d lvlzat,e in pa,f'ti egele cu IlJngimile unit.!tilor-imag ne r~'!i:pecti~f:. Construcpa K!rUor axenernetrlce este ih.rstrata in flgura 3,1.5. Ca. ~i in. f,igura 3,~3. _ se folosesc rabaterlle trtunghiurilor QCC' ,~. OA'B. P·e catete,leac.estor triun;g,hiuri se lau in adevira.Ui, marirne urJlta~ile de m~,sura de pe ,ele trel axe de cccrdonate. Teate aceste unitali auaoeeasi lungime u. Urlltatile de masu~ . se prolecteaza pe axele-lrnagin,e (prin rldkarea rabatedi) ~i se obnn unjt6~a'eimagine Ul!i't til" ~i 1..1& (care in cazulgeneral de axcnometrle sln~ d irerite una de celelalte) ..

RELA l1A fUNDAMENTAL" It. AXONOMETRIE. OI\TOGONALE

Daca se noteaza 1: a'ox = ~I!.' i: O'OY = ~l $1 oJ:; 01'OZ '= "(1' coslnusurlle ecester unghlurl dau

directia proiectant:e]or' in r'iilIport ttl ax:eie carteziene (fig.. 3.2..6). Intre aeeste oosinusuri ~$ti rela~ i a eu I1OSC!Jta!

0052 a.,. + c~ ,~l + Co.s211 ,= 1.

De aid se poo,t~ dad uca E!x.presia: sin:lf!( + $in2~ + sin21 = 1.

,A:ceast! expresie sa mal poate serle: cos2 0:. + ~. ~ + ·CQI,i 2: Y ~ 2,

Ded I sou rna pilt ratel or c:oefl.cI en~iJor de red Ute re este ccmS'tilrrt~. ~ ~ egala (U 2.

cONmUCTIA IMAG IN.LQft ,A>!ONOMreTftICOp.TO(iCNAl.E

, mag i n e~ axonornet ridi a unei d repte este Illl strat.I

irl figtJri le 3.2.1 .•. ' n 3.2,,9. '. ,... .. ,

Dreap!d oorecare (fig. 3.2,7), Dreapta ~i prerecna ei pe plamJ'1 orizonta~ de proiectie cQMtituie imagrn~'a completa a dreptei ~i pe baza Jar Sf. _pot deterrninafcate urmele dreptel: urma 1Il, pe [H]i urrna u~ pe [W]: urma ua pe [V). Proiectiile unur pu net de pe d reapu, S~ obt i 1'1 d udn d paralele la axele-i rnaglne (proied,:i ile lui m* pe [,H] , [V'I] ~;i M stnt respeettv mi' mj ~i ms).

z'

ng. 3 .• 2.5

66

lis. 3.2..6

DJeapta 'perpendlwJrmJ pe unul din plonele reperuivi (fig. 3:.2.8). Proi,ec,ia pe planul, respectiv este redusa Is. un pu nc.t j tar prolect ii I e pe ce!e lalte pi an e a, I e reperului stnt paralele cu axa care indica, dlrectia perpend leu lar ~ pe pia nul COf'lS i derat,

Dreoptli para/eM cu uiiui din pJanele repenriUi (fig. '3.,2..9). Dreapta Es,te paralela cu prciectia ei pe planlll reperulul eu cars dreapta este par-aleUt Pozitia relativa a doua dl"ept:@@ste i I ustrata in figurUe 3.2.10., ,.1.7.11.

y,

X""I ,

, /'

,

Drepte conrurem,e (fig.. 1.2.10),. Doua: drepte sfnt concurente dac,~, proiectliie forpe arica,rlll! din planele eperului sint coneurerrte, iar UnEil'e de or<line corespunzstcare punctului de intersect,:i~ s,int respectlv paralele ell axele-Imaglne, in figur,a ],,2.10 sint reprezentate in axonometrie dOIJB drepte cencurente in punctul L

67

Dreple' parI! f eie (fig, ~ .2.,1-1 ). J ntr uctt preiectl i I e (paralele) pe orlce plan a doul drepte paralele Srnl paralele, se obtin trel perechl de eire-pte paralele. Ducfnd linii de crdlne parslele I'll axele-irnagine, se peste ob1:i ne pozJtJEI, "in spatlu " (-de fapt, proiectla pe planu~ exonornetrte) a celor doua drepte,

RE'pre'z:entarea, pla:n,uiu; in axoncmetrie este i lustr-at~ in flgurl le 3,2.12 ... 3.2.1,4.

Plan oarecar« (fig'. 3.2.1~). Un plan osrecare este depltn reprezentat prln doui urrne sau prin doua proieqii a,le elernentelor care il determina (dou~, drepte ccplanare, dreapt~ ~i punct, figu~, geornetrk!) , ln figura 3.2.12. planul [p] ,este dat prrn

.t

urrna [PJ ~I prciectllle unul punct M, respectiv m+ ,I ~. Pentru a construi urma [Pa] a plainului. se determina int1i mpapoi se duce prin (m*. mll e dl"eapta a:rojtrara conlin uta -in planul dst [P]. Prin urrna verticala uil va tree€' urma CPs)" pran pe.rpendicular pe J,muJ din p{,(]l1ele reperulu; eng, 3.2,13), Oriee plan perpandkular pe unul din planele reperulul cartezian are doua din urrnele sale paralele cu axa ce Sf: opune planuhJi reperu lui. In 'Figura se vede plal'ltJ I P1P:ilP~ perperid kular pe XZ ~i 0 dreapta (0) oonllt'luta ina.cest plan.

§ N Q t EL in s(hi~le <lxanometrke,fcIQ:!1ite abuf"Ident tn t,e~ltt !i,''''u, nota,! eiementel-e din $i5;J\ilJ ('punct!: '~i drepte) cu c..a.ractere mario tn acest capitol, ace ~i elemente s?rit not3,te cu caractere micj 'imC1i'tf;: de ast~ri~>c! 'P€:fltrl.l <I. [e distinge de elementel~ pr:cpri'U-2ise dill spa~lu Wi a f'e~ine d, de [apt. too,t:e aeeste pynct;e: ~i drepteJ sil'lt proiec:~ii pe plamn

~oncmetric. . .

I

·z- ,

fig. ,S.2.13

yl

fiS- 3.2,14

Plan paralel cu unul din plane/e r~erLJlUl (fig: 3.2.14). Urmele CP,J ~i ('1) ale planului pa,r'al,el cu Y2 slnt paralele cu OIZ' ~i O·V'. Doua drepte continute tntr-un plan parallel cu unul din planele reperulul au proiecti i Ie prlncl pale ~j doua dintre proieC1;:ii Ie seeundsre confu ndate,

PO:Zitia relativa a dcua plane Tn axon.ometrie este i IYstrati. in- figu ri Ie 3.2.15, •• 3.2.18.

Plan€' paralele (fig. 3.2.15). Daca doua plane tPJ ~i [Q]sfnt paralele, urmele lor p-e eele trei plane de prn1e<:,'Jie· s'int paralele. Se duce pri ntr-un pun~ct

fig •. 3.2.16

M(m*. mJ un plan [0] paralel cu planul [P] dat pdf! cele trei urme ale 'sale. Se construieste 10 [PJ 0 dreapta carecare {ulU~" Ull1J ~i se duce prln punctul M o dreapta pari:ilela la ea, Dou;!!i, din urmele acestel drepte vor fi vI ~i 'Va" Dreptele (01) 1\(Pl} ~i (O,J 1I {PaJ care tree prln "1._ respectlv prin Val slnt urrnele plenului diuta:t.

PlafJe concurente; Daca dou,~ plane Slot eoncurente, eel putina peredre de urme de acela~1 nurne si'nt ccncurente, Tn fi,gun. 3.2.16 s1ilt o3te dou~, plane [P]. ~i [QJale c~rot" urme concurente, ern (~) sfnt (Pi) ~j (QJ. Tratrucit (P2) 11(<4) ~i (PI)" (QJ rezulta. ca dreapta lor de lntersectie a-* este perpendicular-a, pe planul XZ. Dadi doua plane au nurnal dQLI~ perech i de urrne concurente, c;.ea de a. trela pereche de urrne se cornpune din doua drepte paralele, Tn figura 3.2.11 se dau planele [P] ii [OJ ale' caror urrne (P~) -ii (OJ. ~.] respectiv (PI) ~i {"OI) stnt concurente. fn acest caz, dreapta de interseqi~,3~ este determlneta de urrnele ul ~] us. aflate I"J'inter-, sectla urmelcr (PJ cu (Q)) ~i {PJ CIJ (QJ. In figul"'a se poate observa lntersectia eeter doua plane. Cea de-a trela urmi -~~- afli -la ii"lfin it, de unde rezu!ta i:a urrnele (P3) ~i (Qa) sint paralele.

in general. doul plane ccncurente au urmele lor de acela~~ nurne cencurerrte. Cazul general 8. doul plane concurente este llustrat 'in figura 3.2.18. Fie planele [PJ ~i [Q] ccncurente, Cele trei puncte Yl,. u2 ~i US' care rezulta 13 tntersectra urmelor de atela,1 nume ale celor dotJa, plane. slnt concurente, Dreapta care le uneitF.: este dreapta de inters.oc1ie ~. oslcr doua pl~n@. Prolectia ~re'Pte, de lnterseotie pe planul orizontal este Ul4.t~·.

fig. 3.2.11

'&1'·3.1. 'I' Zi

fJIJ. 3.2.1'

z'

01

Pozi'tia relativa a unei drepte (;.I1i de tin p~an tn repre,zf!ntare &XLIII ornet rica este i ~llStratainf'gura. 3.2.19,

Onropta parCJlel'(J ell Ull plan. 0 dreapt!este para lela ClI urn pJan d(l,t;a este para I eh1 !.':u >0 d reapti ap!a 11 W IIJ i

(nellustrat), '

Dreap:tOi {Qrlcurentdcu ,un plcm (fig. 3.2.19). Fie pl,a,nul [P] ~i dreapta, A (~ .. \ 81), Se duce p,rjn dreap'ti LIn plan vertlcal care se intersel;teazi (;:1,,1 [f]:lilI inter~~eqia, ei (;U 8* rezulta puoetul ~ (~*:, 11) d'uta,t.,

O&ermJn~roo lungimli unuf segment de dreapt.d. Secaut:a aaevara,ta, lungime a segmentulul

MN',' m*n* Illn) din' fig, ,"'F" ";) .... ,"':1 ....

\, ~ 1 1· -"- .,~ g ,J_\L"~I

Se oonstrui~te un plan axonometrlc Ale ~i :SB inters:ecteazi!ii cu pi.anul vertical care prnrocte-El~ se~mentlJr: pre planlJl Xl (fig. 3.2,21). 'Aee~t "Ian taie planul axonornetric dupa dreapta Vl:V2~ care este ~i ax:ai deaf, n ltate.

Se, rabate planuf vertical ce cnn1ine segmelltul MN pe planu I axanometrjc. S,e, va rabate Tn-ifi tr'iunghitd 1i'1Q,'lI'i (fig, 3.2.22), Se 'rmstruie~te tra.nsfort'lia!tul afPn al punetului Qy. Triunghiul 'l_Q!!'''1/i este dreptunghic ~Fl Qf' decl se duee !ilem,ic~l"cur pe "1."!il,. Dreapta V:1i~ este transformata afTn;! a dreptel

Or'~ I! m1m* If DInS:, AdeMiri'ta. lungimeasegmerftu!ui( dat 'MN este segmentul MON':',afl~tin re~i3tje de '-. sflnltate CLI m*n* (unde axa de afin ltate este V.1V!l' lar- dlreetia de afirdtate este Qi"~)' .

Robater!!!J unui pion ooreCOrf pe pianu/ GJ(D!1Qfflst'rk. Fie ABC p~anul axcncmetrk ~i P1P.:;; un plancarecare dat prtn urme (fr,g, 3.2.23). Rabaterea prallulu~ este determinatii dac~ se cun·iJiI~te rabaterea unul slngur punct al sau.

Se la punctul P, Axa de rabatere (a;finitate) este vl.""!:j' Dist:an~a de la p~ la planu] ABC se ebtlne prin rabaterea pJanu'ui "'.l.Y pe p~anuj ABC!, in j u rul axel O'Y' (fig. ],2.24). Se constj-Ule~te semicereu I de dlsrnetru aa', Se oo1ineOuBGaJ'e este rebaterea semiaxel or, jar dJ5ta.nta. D <8" pl,mctu~u; '1 la, planul ABC ,este pvp;,·.

in filllra 3.2.'25 se eonstru i !!,fb!rabaterea punctu I !.Ii ci!iutatP)! .. R..aba:re,ea, ~te ~ ~j Si: giihierte Pi ~rpen-

cucura.ra dusi din P,. pe VIV~ (axa de af~nitate). Adevaratfl mikrme a distarrtel de la P, ia aX3, "1¥1 este ipotenuza unuitriunghJ drep:tunghic ale carui catete sint PrE ~f d[s'talllaP)lP; de la p~, ~a: planul

axenemetric .A.BC. Deci rabaterea. trlungh i u lui P, Y:av2 din planuf P'1P2 pe phmu~ a.xonornetrit este triunghiul r;:V1i"'l2'

fig- 3.2.21

fll •• 1.1..22

Oetermiool'e.:a perpendfcufareJ pe 0 dreapta cuprJnsd '1ntr-um.r1 girl pfanetereperuJ'uJ. F;ie dreapta (0) 11'1 pl,af'I'UIXY (fig. :t2.26). Se duoe din orig.inea, 0,' (;I ptrpendiadara pe (0). Se rabat~ planul XY pe plimul axenometrlc, construlnd semicercul poe A,a (fig. 3.2.17), Prin afinitate ~ constru ie~te rabaterea dreptei \D) ti se duee din 0° .0 perpendiculars pe ea, Se in'toarc:,e din r2ibatereaceasti perpendicular,!, ~i se obtine perpendkulera pe dreapta (D). Mum se dlspune de toate elementele necesare pentru a rezolva problema, din figura, 11,16. Se rana,te tri.ungnlul MPQ in MPQ, ~j trlunghiul MPN in MPN" (ng. 3.2.2-8), SegmentIJI 12. se mb"te in

':z:

11

1i110; lar punctul A se rebate in .A". Practic se obtine proieqia orlzontala a. fetei superlcare a cubului suprapusa peste imaginea axonornetrka. Se construieste o perpendkulara In ~ pe1(l"20 (hg, 32.29) ~.i se masoa.ra pe ea ~i peAJ) 10 segrnente

esale ClJ latura p~tratului (de exempTu. MOJ.

'£, . - I

V------:....-:-JJ..------2 "(I

fig- 3.126

Z

..,.

Se Cibtin vtrfurl le So 'i.i Do care se aduc T'n axonemetrle tn B *i D.

Prin paralellsrn 51! cbtlne al patrulea vtrf Cal' fetel inferloare iI. cubului superior (fjg. :3. 2.3 D). 5e con" stru ie~te cu bul in 1nne:gi me, ~tilnd c~ inaltimea. sa. este jdentica. cu illilti mea pri rnu lu i cub.

(

,

3.3, T~PUP;.ILE DE REPRE·ZENT~~I' .AXONOME.TRIC'E ORTOGONALE

.. ,_. .

Re!atia catac.terislka a i1i,':onotYJ€:'triei lzcrnetrice este: -

Triunghlul axonernetrlc este echJjC1teraf,. lar axele imagine (axooometnce) fac lntre ele unghlurl de 1200 (fig. 3.3.1). Cede trei axe-imagine au aceeesl SCl1iFa, com una (fig ,3.3,2). Coefici ell tu I de. red u ce re pentru fiecar·e din eele trei directlleste de aproxlmarlv 0,82. invers, reprezeotarea axonornetrtca

-- '

,.

- /;'.' -

• 0 . . ~

'~f

~\i(=

(

--" -

. \ .... '

\~

\ 0

, ..

,._. -

'-~.--""

fig.. 3.:1.1

!!",! .-

, ,Z [

izometrka a: unul obiect apare mal mare fi'i.~a de dimensiunilo: sale reate de 1,224 crl, Decl, un cub SEl eerstruleste Illind rnuchla cubulut redusa la 0.82 r~ a;;eL'r1d-o'pe cele trel al!<,~-:imagine (fig. 3.33). ~ n figura 3.3.4 este repreaentat un cu b cu cercurl tnscrise pe fele!e· sale, cercuri care in axonom_etria

i zornet r Lea apa r e H ps eo: egale, -

Axonornetria izometriei este cea rna, 5impla de construit (intrlidt·se pastrea,za, aceeasl unltate pe toate 'tel.e trei axe),· dar' ima_ginea obtinuta prln aceasta axcnometrle-ascunde 0 parte din relatiile dintre elementele spa:!iale, dator!.ta unor colncidente sUpik,ltoare. in cazul cubulU-h, de exemplu, tref dtntre planele di:a..gonale ale acestuie apar 1n axoncmetrla izome-tric~ sub forrna, uner .segrnerrte

de dreapM. .

fz

e'

fig. 3.3.4

,r..·U.6 Z

(1=11

'4

.AXONOME.TRIA DU"iETfUCA

ReIalia earacterrstica .3 axonometriel dlmetrlce este:

Triunghiul axenometrk este ;soscef. iar dou[ dill t.mghiurrle pe cere Ie fac a:."1(ele..im~lne 1n:tre ale stnt egale (fig. 3.3..5). DouB. axe~imaglne au ace~ail

.sari. -

Construe-fia {JxelO1" In aX'OIlOmetrill aimetrJeQ. Din r'e:la~ia fundaJmental~ a axonometrl@i ortogonal~ se pot deduce unghlurile dintre axele-rmagine 1n axenornetr la .:t imet f"i(;;~ (fig. 3 J .. 6) • Con st rue ~ ia practldll se face utifizind divlziu.rd ega.le p@ axe perpendkulare .(~a in fjg~ra). a$1:fel rewrtji direct unghlurlte cautate. See ialJ spre drespta 8 divi:z.iuni eg~~e pe ori2iontala. ,i una pe vertk,aja •. rar spre stinga 8 diviiiursJegale pe or;zontal~ ~j 1'diviziuni pe vertlcala,

Construc!Ja unul cub '.n axooo.metrJe di;n.etr'icC este ~rU$trata in fjgur,a 3.3.1. Doul din MuchiUe cubulul au dlmenslunl egaler in tlmp t.e atreia. muehie apare de lungime jumatate·. Pe f~l~h1J (ubului a.u fast inscrrse el ipse, reprezenttnd cercurile inseris!! tn patrate .

. AXONOMET ... A .ANIZOMETRtc.l

i

I ,

RJela~ia caracteristk5 (I axonometriei anl:zom-etric.e este:

Trrl:Jnghiul axoncmetrk leg~ s·coJer~. fiecar~ ax~ are. alta !eara, far ortccentrul 01 oc:upa 0 pozijie oarecare tn lnterlerul triunghi·ului ABC. Se peate obtine 0 buni reprezentare an~zome-tr.ic~ doci SE' ale,g1n'tre axele-Irnsglne unghlurtle de 105°, 12W' ~i 13S 0 (fig. 3.3 .8). Acestor valori le cores pun d U nttl·lile imagine UX1 uy -'rr u, reduse aproximativ 'rn rapoarte'·eB! 10. 6: 10 respectiv 9: 10.

Se pot obtine ~i g~f1c unitilfle-lmaginE, conslderi'nd slsternul de axe dat. ~i unitatea n:!a.la u dJn spaliu. Sf rabate (fig. 3.3.9) in OD ,~i, 0&' pe planul axonemetric Qriginea oomun! a. mu~hiiJor trledrului de referitlfifi ~i se a~az~ pe rabaterea muchillor unltatea reala Ur piniiln pYnct:ele u:. u; ~i 0.:. Revenlnd din rabatere, se. obtin pe axe unita~ile cauta.te(fig. 3.3.9). Un alt exernplu, pentru alte r::£mdi1ri a.le triunghlu~ lui ~xoil1ometric. este dat in figura 3.3.10. Conslr'Uqia. unul cub in axonemetrle anizomet.rid se ohtine IUind muchii Ie reduse conforrnceler de mal sus. Hecare muchie apare de ilti dlmenslune,

iii figura 1tl.11, pe fetele cubulul au fest tnscrise c!!rn.Jri. care apar in exonometrie ellpse.

fig_ 3.1.'

In figl! rUe: 3. 3.12. ~ i 3,3,1 3 sirrt iI ustrate dau ~ rastere -5B1ugrUare ax,onometrice. care pot fi foh)slte pentru construena directs a unor volume 1. axernom,etfi!! i~ometridi (fjg.3.3.1 Z) sau in axonometrie anizlOmetriGi (fig:. 3.3.13).

z

fia. 3. •• n

75'

3,.4. REPREZENrARI AXONOMETRICE OBLICE

In~ooometria obiic!, direttJa prelectantelor nu mai esre ortogon a.la , ci QareC(lre. Axele-trnagine ~i unltatile-lrnagine pot fi alese arbltrar De planul ax:onomett'lcr deoarece, conform teoremet lUi Pohfke. trel segmen.te oarecare situate pe planul axonometric, pornind din a.ce:la~i punct cornun de interSfl(tie'. pot '(i if1totd~a~na considerate ca prclecti i paralele a trel :;egmente'-egale purtate pe cele trei muchii ale unul trledru tridreptunghlc,

Teorema lu] Pohike are -conseclnte foarte interesante pen~trll axcnometria oblica. Sa presupunem cill vrern .5a reprezentarn 1(1 axonorfl@trie un cub, in ~;a rel}r'I r;'h una d i n fete I e sal e 5.aapadi un pat rat perfect. In axooometrja omgol'wJtJ acest lucru I1U este pOG.ibil deett daca fata respectiva a cubulu i este paralefa cu planul xxenometrtc, lar di recti a. d: p-1~iE:c~ie este perpem:liculara pe fOla. cubuiui (fIg. 3.4.1-). ,R~zult~ cI <lir,ec.1ia de .axonometrie: este

fig .. 3.4~ 1

pilraJehli. c.u. patru rnuchii ,al~ cubulul, l~r j.ma~ine~ care se obtlne 111 axcnometrte este aeeea din flgura 14.2 (k;ientid. CIJ 0 vedere ortogonala. a. cubu lui a~ezat pe planul orlzcntal de proiectic).

in Qxonometf i (] cbUcd, con d j t i a suf de n tfi ca 11 n 21 d ,I n felele cubului s~, apara un pstrat perfect este ca. fata respectiva sa fie paralel~ ru planul axoncrnetrk AB:C. Directia ax.onometrica de prolectle (a.) este ~blica fal~ de planul axonometric (fjg. 3.4.3), lar j mag; n ea axon ornet rid ce se 0 bti n e oeste cea din flgura 3..404, ell cit dir'ec:tia axonornetrka de proiec1ie (a) face un unghi rnai m.ic cu planul axonomerrlc ABC (fig .. 3.4.5); cu attt imaginea axonernetrica oblica obtinlJta este mal .. defcrrnsta", adica

mai depa.rtata de percePtia vizuaHi umanb1 (fig. 3.4.6). lmeglnlle axof'l0 rrretrice obtinute prin prolectie pe planul axonornetrrc ABC sub un unghi mlc se aseamal1.a. de exemplu. cu umbrele r~sate pe p~ mint de obiecte sau persona]e In lumlna soarelul la asflntrt,

I'

I ;

\

,- . .... ......

r

r

I

fig. 3.4.4-

AXONOMEl'llIA O.BlICA AN~:ZOME1'P.ICA

AXi;le~,imagjne strrt alese arbitrar ~i unitli.tile-imagine srnt teste diferlte: Ux. -I- u" #r u, (fig. 3.4.7).

AXONO!METRIA OBI.ICA. DIMET'RICA, OAREC,A;RIE

Pe axele-imagine'·arbi~ra.t"e sealeg doua, uniUifi-lma.& gine' egale. Vor' fi trel situatii poslbtle (fig, 3.4,.8):

c.r:rwme- partlculare ale acestui tip de sxoncmetrle oblici ~ir.t axoncmetria ob!ic:ilfi dlmetrica c'rizof'lul.i ~l aeonometria oblica dimetrkfi frcntala,

fig. 3.4.:5

-

......

...... "

' .........

---"1.- .; _ _.~"':'"-

I }

I

I ,

fjg. ,3.4.6

Axonometfra obfrcii dimetricd oriz.ontaM. Axele 6):';( ~i illY stnt parpendlculare, axa (iiZ se 'alege de obi cei verticala, Iar unidlile -irnagine slnt U)l = u~ -=F U" (fig. 3.4.9). Pentru obtlnerea undas.emenea axonernetrll se foloseste dlrect planul C{)[jstru(~U~i., care rarntne nedeterrnat (fig, 3:~t10), Se recomand~ ca pe axaroZ ~i!i 5ealeag~o un ltate-imsglne !.Iz mal mica decrt celelalte.

Acest tip de axcncmetrle oblidi. se num~~te ~i cavo:lierlf?i are: 0 largi utilizare if) ,'3,rhitectura. Figura 3.4.11 reprezin't,ll o,l~Qnometrie cavalieri a unei loculnte dupa ;n.departare.a, acoperisulvl. Ax:ol1 0 metria, perm lte redarea spatlu!ui interior ~i a elementelor de mobilier. In figurile 1.4.11 ~i 3.4.13 ,$-a studlat trecerea de [a 0 perspectiva axone met:rici . ((]yoUem la una. Q(lrecare (TiJnase~)(u. 1975); Cea de-a doua axonornetrie se peate cbtlne

fig. 3.4.'1

t·z

.Z

x

/'

1

fis·14.10

din prima, prtn coborina planululeonstruqiei cu ajutorur unor I[,nii de ordtne, a.reg,erea unei unitit.i-imagine' u, diferite ~i schirnbarea unghiurilor dlntre axe,

Axonometria oblic5 dimetricCi frontotd,. ~i aceasta repre~entare poarta nume~e de perspecfivo. CQVO!Ierd, ~!1 ace5t t:a%, tabloul depenpeaivl este 'una din fetele v'ertical~ ale triedrldlJi tridreptunghic de r~ferln1~\. Axere imagine 6lY fr uJ. sfnt perpendic:~ lafe] iar unjtl~jh:~,imagine u1= UII sit'll: di'ferite de UlC (fig. 1.1-,,1""11. In arhi'treiCturl, peneru (Dnstruc~,ia unei a5tfel de axenornetrll se foloseste direct futachJ construqiei.Jn figura 304.15 este reprezentata 0 cons'truqle rn perspectivl, cavaHer,i frantala.,

18

lis. "12

j 6g. 114.13

Mele-imagine slnt alese arbi,trar, dar ullitalUe--imagine sin.t ~ale U:K = ur = Il.!!: (fig. 3.4,16).

Ctl~rJ/e paniculcJI'e ale acestul tip de repr~entare

sint: cxonametrIa obJrdj l:mfrletr';~a orlrontolo, 13 care axele ~)X ~I mY stnt perpendkulare, jar a;xa, 6lZ este verti cala {flg. 3.4,.17) ~i axooometrlo' oblicQ iZLlmetricli fmrrtolo, I a care ,3xef.e' Ill; Y, i wZ sTnt. perpendlculare, iar axa,wX este a.leasl arbitrar (fig" 3.4.18).

fig. 3.4,.14

~"--""_'----""""---------------

7'

· , .

I .. ....'

4

j •

-, ~ ~ ..

CERCUL $1 'S,FERA ':.-

4.1. CE.RCUl

CEIlCUl 'IN PLA.N DE, NIVEL

Centrul cerculul este ww'. iar raza sa este aw (fig. 4,1 ,1)., Proiectia orizcntala a cercului este in adev.1ra'u rnarlme, tn tirrrp ce proreqia verticala. ssts

un segment de dr\,;apta a/'b~, unde A ~i B sint punctele di n extrema $trn,g~ ii extrema d reapt~ ale cercului Un punct oarecare dat prin proiectla sa vertJcal! ('1 ') are d rept corespondente tn plan doua. prelectli orlzentale, 1 ~i 1.

Ci:R.CUL TN PLAN fRONTAL

Adevareta marirne a cercului apar~ .. ge data aceasta tn prolectla verticala (fig. 4.~}.2). Proioctia orlzcn-

tal~ este un segment de ,dreap'ta ab egaf ill lungime CIJ d i ametru I cercu I u l. Un pu n ct Oil racare dat p I" in proiectia sa. orlzontala (1) are drept corsspondente dalla. proieetll verticale, l' ~i '1~.

o

CONSTRUCTJA AX.ELQIl ElIP$El.OR ,O'UP,A, 'C,ARE SE PR.Q,IECTEAZA UN, f:ERC SffUAT TNTR.-UN PLAN [Pl OAT PRIN UI\ME

FolosFm rabaterea PPxPo a planului cerculul (PPiotP") pe plsnul orizorrta] de proiectie (fig. 4'.1.3). fie ww' cerrtrul eercului ~.i Wo rabaterea sa pe planul orizcntal de prolectls. Axeie ab 9i' ee se obtin rididnd din rabatere diarnetrul or i:;;:ont a. I a(lbo ai cerculul ~j diametrul 'oe(l perpendicular poe el (dupa dreapta de cea mai mare panta a planulul), Axele proiec.tiei vertkale stnt y'e:/ '~r ctJ~'. Ele Sf' oh~jn rididnd .din rabatere dlarnetrul frontal y ... .eo al ct:'rcului ~i diametrul ~~ perpendicular pe el,

CON5TRJJQlA EUPSI:I PR.I N OPT PUNCTE (in aXonometi'ie i!Om~trLc1i)

Punctele 1. 2. 3 ~i of' srnt rnijlcacele latu ri IOi pii:tratu !ui reprezentat tn axonornetrie Izornetrica

(fig. 4.1.4), Se construleste raportul V2' pe [urnatate a dlagonalel Se~ obtil'le mal intii 'purlctul 'S

~

,

I al

W 1,2 4lg. 4.1.:2

80

--.-~

fig .• 4~ 1.4

pe diagonala AB, prln rabaterea lul M pe dlag!Jnarl. PtJncte.le 6, 7 ~i 8 se obtin prin paralele duse

la laturlle pa:tra.fului. RaportuJ Y2 5E poate censtrui ~.i pe j.uma.tatea laturii CS.Qbtinindu-s.e punctuJ 6; prin rabaterea lui N ~i QE;:pfa$ar'e;a paraleM 'cu la~ tura AC.

4.2. SFERA

Sfera este locul geometrlc al punctelor din spatlu ega.1 departat'e de un punet fix nurnlt centru/ s.fer.:-i (fig. 4.2.1).. P,entru rezolvarea problemelor cu sfere este necesera t!videnti,erea pe ster! a IJ nor Un.I,i carsctertsnoe, ·~i anurne: cercurUe mari ale sferei (eeuatorul, merldialru:!le etc), cerc.uri mai mi~l (paraleUi ,.a.). ContururNe apareme ale sferei in pfolecliiie crizorrtala ~i verrlcala stnt cerclJrima.d ale sferel,

in f.igu,ra' 4.2.2. sint determinate o serle de pUflcte asezate pe .suprafa,a sferei! foloslndu-se IiniHe earact~ristice ate - aeestela, Astfel, punctele A(a, a') ~i B(bl b'l se afll situate pe ecuater. Pentru a obtlne prelectllle vertkale ale punctelor 01 ~.i D21 a caror proi«t.ie crlzcntala este d, Sf: s~tlol"leaza sfera ClJ un plan frontal: aQeSta de~ermjrlE!i in prolec.tie vertical! un cere, _ identif cat cu a.jutonJI punctului C(c. t") ana.t pe ecuatorul sferel, fn mod siml-. lar, dad se da preiectia ve:rtic,ala ·f' a punr:te~or

o

81

F:l ,~i FBI cele doui proiectii erlzontale fi ~I riz S~ die.t;ermina Sf!f!tiontnd sfera cu un platl de nivel care treee prtn f'. Cu a.jutoru~ punctului E( 'I e') s,ltuat: pe conturuJ aparent vertica.la,1 sterei. se ob~ine in proi,ec1ie c,ri1Onmla, cereal care determ ina: pe fl ~i f2'

tNTE,RSEq1A UNE,I SF!RE CU 0, DREAPTA

In fJgura4.2.3 s-a efKtuat 0 set1~onare a sferei cu UI1 plan de ni~lel (de'ter'minin,du-!~ astfel un paralel all sfe:rel). pentru a se g~si punctale de .fnterSEqle a $ferelcu 0 droop'tel ,orrzonto{d,

'nter~qJ" unei ~ele(U (Ii dretJr:rta MteCare. Pentru ,interseqia sfef"ei cu o dreapt~ earecare a foot efectU,atl, a SGh i m bare de plst1 vertical de pr-oi~ie, ~in a~a, fel fnci1, dreapta si cievina 0 dreapta fron'ta.I;i, (f,ig", 4.2.4). Ducincu.se 0 Sieqiu,ne. dupiun plan f rorrtal. :se deterrn 1 na !!J n ce rc frontal pe sPerl i,1 se ob1;in pUrlctele de interser:~ie a sferelcu dreapta i'n I'lOUl), proiectie vertiQd~. Prtn revenirea dln

'I I'

x

schlmbarea de plan. se ob1in aceste puncte in cele dou~ proiectU - orj~Qntal~, ~i verticala. Cele doul, puncte de lrrrerseetle sint aa' ,~ bb'.

interseq;ia une; sfe.re (U 0 dreaptli Q'Qretafe (alti metod!).. ln figl.lfil 4',2.5 se dsu sfera de (;:eT!t'rlll WWI ,I dreapta oarecare D(d, d'). 'S~ clute prln dreapta {D) un plan de cspit care sectl'o;neaz~ sfe:nl. dupa un cere, Se rabate aeest cere ;"n jurul dia.metru1ulsiu. frontal 1 '2". pinl dnd est-a oort\:inu't 'in plantll frontal a~ dJametrului respectiv (~i. prln urrnsre, v·a aparea: in prolectla vertka:la, ca un cere perfect). Oda:tA cu cercul se Labate ,i dreapta (0), oblLnif1dJlroi,e~~ia. verticali rabatuti (d~). La inter'Seq:ia. eu cercul rabMut 58 obttn puntt-ele: de i ntersectle r,abltu1e a£ ~i b~. Prln 'intoaroerea din rabatere, se ab,tin pun,cte~e de interseqie dintre dreapta oareeare (D) ,I sferl in cele doua. proleetl! e rtogenale,

CONSlRuqlA UN,EI fRONTAle TANGENTE tNTR . ..uN PUNCT LA SF!U

in figura. 4.26 se dau sfera de centruww' ~i punctul A{a"ar). Se duos prln punctul A un plan frontal care seqioneazi sfera dupa un cere .. Tangenta Tn punctul A la acest cere este frontala' ciutatii,

x

o

82.

Pi.ANI TANGENT SFlkEi tNTk·.u N 'UN C1' tE SUPR.AF:ATA

Sa constru i este pi am:d tangen t la s;fera ir:l pU n (ttl I H(in. m') (fig. 4.2.1). P1,mut tangent cautat este perpend ku lar pe raza (wm. wrm,t). OrizQI11aJa (mvf m:yl)apar(;ir1e planuJul1 de: tangenlti c~tJtatr deoar-et:e prohi!c~ia. ,e·1 o.rhmn:tall my este perpendiGJ.I.lara pe proieqia orr.zonta.l~ wm a razei sferer frl!

o

x

pun ctu I M _ U rm a vert ical ill. a plan IJ I u itangent va trece prin Y ~i va Iiperpendiculera pe w1·m ....

PL!li.NUL TANGENTPARAlEL CU UN .PLAN DAT PRIN UIIl.M·E

N e pr-opu nern sai. d ucern pia.ne.letaJ'Igl'! n:te 1,1 sf"era din 'ffgl.Jra 4;2.8 panille.le:tlJ plarrul [P] d:at r;rJti urme.Prin· (entry I sferel sec duce dre;:ilpta D(d~ cd") perpendlc;;ufara pe p',;uHJI [PlAceasti d~a~ta intersecteaza sf~ra r~ puntWle (ee. at) ~i (~r P.~). PllIne.le tangente la sfera ~n aeeste puncte stnt pboel e ITt ;:;i ~l T'1 cau tate. U r'll:1a 0 rtzontaHi Tli lese din figura,

in ffgura. 4 .. 2.9 au {lOst determInate prolectiHe c~rbei de lntersecpe dlntre 0 sferi,i un plan de (;aplt.

tangenta lntr-un punct curent M(m, mt) alcurbel de ~s.e:(·tirUne ~i axele sectiunil, Preiectia oriz:ontaJi 3!. cercului este (I elips:1Construit!. an~log celor din figur;a. 4.1<3., Tangeota in rH.Jm::tlJl M este dreapta de in.t~rs~tti~ dlntre planul tangent la ,ferl Tn 8Jcef punct ~~ phmulsecarrt.

83

I

I

I 10

'in. 'figura 4.2,10 se dau sfera de cerrtru (w. w_J~i' pianul oarecare oat prin urme PP~Pf. Pentru ebtim: rea, eurbel de sect-iunea, S'ferei cu acest plan. ,seefectuem. 0 schlmbare de plan vertical de -proiectie-. lulndu .. se noua Ilnle de parntAt 01.)(1 in a~a_ fel i'ndt planul [P] s,a dev.ina plan de capito Se a,plidi constructla din flgura precedents ~i se obtin doua axe (dl3,metre perpend iculare) ale c.erctJluJ de, sec~Iune. Prln j'ntoarcerea din schlrnberea de plan vertical de proiec~ie Sf obtin cele dQlJl diametre perpendlculars ale cerculul de seqlune in cele dou~ prois'eli; ortogcnale, Pentru mal mu Ita pre.d~ie; in trasarea ellpselor, se ponte folosi 0 c,onstruqie: a lor prin opt p;uncte.!u1ndu-se inca. doui diametrs perpendirulare (construetie nellustrats "aid},

Sfeflj tan_g-emGi tmor cOl'1uri. Se dau trel, c::onud clrculare drepte C'U bare Ie situate in planul ori.z:Qn'l:a,j de p.roie.elie (fig. ·4.2.11). Se cere sa sa a:?eze 0 ;s.feri· de rai:~ data in a~a fel tnd~ sa. fie tangenta slrnultan celor trei co-nuiri.

Se 3¥zii cele trei con uri 11'1 pla,tl !!s:tfel foc:ft verti,· cala pe eere se va sltua csntrul sferei ea.uta:te sa fie l'n a(eh,,~' plan frontal cu. centru I un uia din con uri. In acest fell conturu! aparerrt ,at sferef "in proiecti ... vertical! va fl tangent !d, generatoarea de eontur a conulul, Construqi,a. sa ob~ine sirnplu, dudn:d a para:lel~ la ac.e~s,tli generateare I,a distantli egal! cu raza sfarel date. Au fast figurate ~i sfere.l@ de raza maxima ~i minima care "indepl inesc aceastli,

c,ondi"lieN /./\

Sferf:' tangent.e exterior. Sa, se aseze pe trel sfere egale de ram dat!~ situate pe' planul erizontal de prclectie ~i tangente tntre ale doua cite doui o a patra :sfer~, de ran. dubl.1l, (fig. 4.2.11).

Centrul sfereiGa,ytate se proiecteaza erlzcntal "in centrul de greu'tate al triu,nghiului ·2,h:atui't de centrele xelor ·,rei sfere ega-Ie. Se. alege pozi}ia acestora fll plan tn a1a fel i'ndt verti~ala pe care ,SE: va ana centrut sferei ciutate sa. fie cupl"'lns4 'fn acelasl plan f~ontal cu eentru I uneia eli n tete tret ,sfere egale, In acert fel, conturertle aparente vertkale a,le celer doua stera vor fi tangente (fig. 4.2;12); s-a obttnutaeest lueru prlntr-o schimbare de plan vertical dep.ro-ieq.ie, Se obtine aufel coW cerrtrulul sferel ceutate ~i :se tl'aseaz,a ,aceasta sferii.

84 '

S{e", lngenre Ime,ior. Se consldera 0 sf.ra tr-anspa,renta die greslrne [leg'l ijahi la" de raz! data.. ~ta pe planut Q,rizoIltaI de proieclie (fig, 4.2.13). in ac.east~ sfera se VOIf' a~eia, trei sfere egale, de. r,az~ da.ta. tengente 1ntre ere dou§ c:rte doua ~i tangente interior sferei date. _Sa' se determine ~fer-ere tangerrte interior sfer.ei - marl~il slmeltan p ta.ngente erxt:~rior celor rtrel sfere mid.

Rerolva,t'M 'leste ,a$eman.~toore celor doua rezolviri '·preee:dente. Pri'n ob!in~r'ea unor centururt aparente vertkale _,ate' sferelor, se transform,;t, practlc problema degecmetrle ln 5pa:~1U it:'! prQMem! de geometrie pl~M~.' Se cere r~olvata deei 0 problema lie - ta,n'gerJl:1 inter[oa.:r,~ ~i exterloara li'fltre cercuri de raze ~ Irerite sau chlar necunescute. FIg'lJra 4.2.13 ~i,J prinde rezo lvar ea. Identificati oper.atiife efectuate,

."~ I

!I ~ ._

5.

FORME POllEORAlE

5,1. POl:'EDRE. R.EPREZENTARE, SECTIUNE ~I INTERSECTU

Un pt)UedrlJ este un ~,orp gEometric .mirgiinit de: fete plane. Fe1el·e sale stnt p;ol igo:an,e eu un anumlt num:lr de laturl. taturHe. pc-Ugoonelor constituie mLlchHfe pofiedrll~ui ?i rezulta din lntersectla a doul fel:e afaturate ale sale, Mal muhe muc;i1ji ale unui poUedru stnt cencurente tntr-un punct numlt vlrf a! po lied ru lui. care este tetodata pu n ct co rn u n pentru eel putin trei fete ale poliedrulul, Pelledrele pot fi ,a1nv~, sau C-Dnarve. ,Poned rele co nvexe slnt .aL.e I e 'poned re care n u pot f j sec; i onate de planele proprltler lor fete, Polledrele pot fi dasifitate 'in regulate ,i neregulate., Polled rele regulate vor 'fi studiate fn 5ubcapitolul 5J:.

REPR.EZENTAREA PCUEDlEL,OR,

in figura 5.1'.1 este .repre,zen'ta;ti in cele dou,a, pro- 1eq:1i _frtogonale ,0 pi'ramidl earecare. VizU:illitate.a in pr,feq;a crizo~tala se ~tudiaza compartnd cote/e

tl',

~~s!

. X

.............. ,

- . .

a

o

a

fig 5.1..3

17

diverse for puncte ale plramldei, lar viz'lbUit&tea til prOiEt~ie v'ertic;:!la se studim compa.rirld depdnorile, punctelo.r. Avind m' proiectia vertlc;al& i! unui punet 5iWat 'pe suprofa~a piromide;!, se pot !lsi doua proiectii orizontaJe, unape fa:ta A,IS ~,i una, pe fata. BCS a pirarnldei (m] ~I resp.ectiv m~.

Lonstruqia pmfeC'~mQr une' pimmid:e pefl1agooale regulate. Se cere sa se eonstfuiasca proiertme unej piramid f): pentagona!e re,gubrt.e! cunosd'l1d fa~ ~i- X;"';<-.q&-~_..-c!H~IoiPi"'__ .. ~ __ -r;..___:L- _ ___''':::'''O ter,a1i! SAB eu care este ~~ezatl pe pfanul orizental de prQh~clie.SeeoMtruiei,'te in rabatere pe (Hl p.;ntl1li,Qnu! regLJlat. inscri:s Tn cere (fig. 5.1.2).

Cob. dd1,a, vtrfurui D(d. d~) se obtine conslderlnd :punctuE d~ de lrrtersectie a arcelor de cere de raz~

K~ ~i lbo, jar cota me = H~ a puncte!or C ~ffi E re:z:ult! d"i n i nt<ersee~i a ar.;;:y 1 u i d~raza 1(rI\:! C.U drea.pr.ta, Kd1"

SeqlUN I PLANE 'IN POILU!,D'ftE

S~C~iUlIl prfn plcJ'fre proiectaJ?fe. In flgura 5.1.3. sectionarea, pira'midei dupa un plan de caplitse: 'o~in'e roborind punctele de lntersectle ah~ plallului eu muc:hiile piramidei din proh!q:ia vertic.ala in proiectia of'iiontalli. ph1rind corespondenta rnuchlllor. A.devarat~ m:!!.rime a sectiunn (notata cu riJoy~OJ se oOllne prin,tr-orabate~e a:,?la~ului de saqiLme (plan de cap~t) pe planu] orizorl't~d de proie,ct1e. in jurul urmet crizentale (P,.

Soc~hmi prin p,lan! OQrecare. paca planul de :sec.litJne este oarecare, se efec::tueai:a (:I schlrnbare de plan de proieqie (rn acest caz, planu[ M), in asa fel in.dt sa sec transforme plamJI de seCliune 'in plan ~ro,!ect.',lt.-t (fig: 5."1.4). ~Iram:ida se obt1ne in noUa pr-Cleql vertlcalia.eZlnd virfulv~ la cota CUflOS.~~ din vecnea pro teet le ve rtical,ii , 0 ap'lic:a,ie .ase,·,. miinatOi~@ a fost p r~zen~3lti; ia. me~oda, r, ~ie i. De a[tfeld~J T'n cazul plrarnidel dln 'frgura 5.1.4 se pilate folesl deopotrivi metoda fQtallei (adudndu-se p!iirllJl eareesre 1n pozltle de ?!a~ proiewnt).

Sa duce prh'l d~,pta un plan prolectant (in.aa:'s,t caz, un plan de t;;apat) ~i sa ser:tiot'lean poliedrul eu el (fig. 5.1.5). La inters:ec~la dlntre dreapta i,j poli .. gonul de sectltme rezulta ale dou.:t puncte de inters:ecfie dintre dreapt~ii ~i polledru.

.~

n

OESFA1U'Ii.ATE DE POLIEORE

A deS'W,:uI'd suprafa.1;a lateral;!, II unul pelledru in-seamll1i a aduce toat!! fete1e sale in I.~ela,i plan. Pentfuoblinereal, desf!luratei pi ramidei din figlJr3. 5.1,,61 $-aU determlnat Tn adevlrati mi§rime 1oab! muchl lle sale. Astfe.l. mu(hia SA ffiru:l (rontaii.

IT

apare In, proleetla vetikaJa i'n adeviir'8itBi manme, MUt~ii'e SI fi SC; se rotesc pin~, dnd~iung in pozltie fro ntal i§i.' Profeqm~ lor vertic~~te vor dsvenl $iil; ~! ~rc:{. Des~l.lrata prr~mldei se corrrpune dlntr-o succeslune de tri unghlurl asezate ill planu I

frontal a~ muchiei: SA. '

Prlsma din figlJ ra 5.1.7' s e poate de as €I men ea d es~ 'fa~ura prln obtirrerea muchlilor in adevara,t.a, m~.rime. Se rabat rnuchllle pe planul orizontal de pro~ect:ie [H]. Seqiunea tnansversalij, perpendlculara pe mueh~i poate fi i,if!ata in ade~ratJ m,arime lot

fig. 5.:1.1

prlntr-o rabatere de plan prolectant (de capa,t) pe planul odzontal de prolectle,

Se rLU rnesc transformatce pr;fI desfoiUfQre ale puncteIeif' ~i Hniilor trasate pe 5uprafat:a unul poliedru, puactele, _~j linii le corespunzatcare din flgura oblin uta prln desR.~un;lfea poliedrulul. respec:ttv. Presyp'1Jn~·nd ca prlsrna estesec!ionata de un plan eerecare (seq i u n ea h,~u r,a:ta)1 t raseu I sec] iu n Ii poate, f ob~i-nut in desfaju rata, urrnarind pozltia punctelcr afrate pe fiecare dl n mm:nii (fig. 5.1.B). Desfii~uratele' poliedrelor pot fi folesite ~i perrtru alte problerne de aeest 'tip. ca, tie exemplu, determinare'(J !'ro:seuiui eel mOl 5cwi dintre doua puncte situate .pe fe1e dlferlte ale unui polledru etc ..

INTERSECTII DE POUEDRE

A lntersecta doua polledre j"nseamna a deterrr ina punctele il'l care rnuchltle unul poltedru 1'nttlnesc f.E!'~'ele eelui!alt pcliedru ~i reclprcc. Dadi, interseclLa. genereazi unsingu,r pollgon plan :i'a~ strtrnb, se spune d. este 0 int~rse'tie de- gen rupere.Dad spar doua poligoane (um.d de lrrtrare ~i unul de

-.

fig. S.1.9

se(tilln,ea. tran:;.·' e~ sal.!

~~L

fig" 5.1.1

88

ie~lre)" irrters.ec:t1a este de gen penrum:Jere. Partea oom.una. a douii polledre car se if'lMr.secteaza s,e tlume~te (or'p camtJl1 sau solid comun, lntersectia a doua polledre se ob~in eu ajutoful unor prane alJxUiClte duse prin m ueh ~i le polled rei or.

rm:erseC::CiQ (J' dOUG p,iramrde. Perrteu lntersectla a dou~ plrarnide se due plane au'XiHare care contln pe rind mucftiilepolieclreror~i urma orizemtaUr a dreptel care uneste (e~e dou.i ,vtrrllJri (respectlv punctul l din flgura 5.1,9). Un astrel de plan ccntlne

Q muchle ~. unuta din poliedre ~i il s<ec~iQneaZ"i pe ~~~Ii~~=:~~

(emlalt du pa. doudgenerato£1re. I I') rersecn a dintre ..

muehle ~i gef"Leratoare determif!lli punctele de in- ,_'"V2 - - - .- C

'trar.~q. i ... j(a~ire. a. '.m._ u.chiC!i prlmului polmedru in eel. -. L\ ,/ ~

de-al doilea pellecru, , "',--'~ -------~ , ~ -

D.~ca,. bazele .plrarnld,elor ~ ~na situate in plane ". t~~;~,;ro.L;:'"1"t" .. ~_-_ "t'.-......i\-~~.

dferite, fie' vcr folosl de esemenee plane care tree ~. - ~.~ '=.~ .""",,:;;, ~ .... ...::n

prln rnuchiile poliedrelcr ~i prin ,drtapta ce IJn~te '.", _ 'o:::~~ .~~~ , '

virfurile lor. jn acest caz se fclcsesc rm.e!,~ ac~:stor ~~""'- ' . .. -. ----'-=--' ________

p~ane pe ambe.fe plane a~e baze!or - decl fascl~ure ~

de drepte car~ tree pnn. punctele I. r~pe:,ctlV. J . ..., . .--~--~~ -~----~ .....

(fig. 5,1.10). Planul IJa contine mtJchJ,a VzA- a plra- fig.. 5.'.10

midef V~ ~i generatearele V'll .l!i Vi" ale pi ram ldel Vi. Muchi~ lnte'fce-pte.al:i eele dou.!i geineratoore fn punc.tele '( ~i l~ eare stnt :pu.natde de lrrtersectie a muehie! V~A cu pirsrnida V1• In mod similar se obtln, p~i!ct~1e 3 ~i 4 de int,er~~ctie a muchiel Vi' eu p rt'am~qa! Vt;.. F ~g u rca 5.1-.1 0:, i I u~:t:r~ rei'a lyC! t"~?I., in_. axonometrie ill jrrters.ectfei dlntre ce.1e _ doti:l

plramide, . ~

io fjgura- 5.1,11 este rezolv,ati. ion dubmi -pr-Oieqie ,ortogon 131 ~ I nte rs ect la d i ntre 0 pi'ramid a cu bam. in pi an ul ortzontat de pro i ect le ~ i 0 pi ram l d~ eu bazatntr-ue plan vertleal oerecare. UrmeJe plenelor auxll lare convrerg in. purxtul I din planul [H] ii in plfnctuf r din planut vertical dat, Este &tudiati ~ i vi:d b i I ltatea,

Dadi p:iram'del.e stnt partlca are (pirarnlde drepte (U bazele poligoene regulate:, etc.), rezelverea interssctiei se 5i mplifica, 7ntrutit se fclesesc prepriet~tile d~sim~~i~. Tn figwiilf S .. 1._1~~.~le dQ!:Ja ~irilnude au -bazele patrate,lfnt PJ_rarrude drepte ,! au

acela~1 a:< vertkal; in acest "-Cal sint sufidente ,del:11i puncte de inUlIi$ectie pentru a,.. de~f;lr:mina. it\tr~t!.1 polig~m de interser;:'iie- al celor -·doy,a - piramide. Celelalte .~ase puncte e\,.l ~I~i cote ca p;dMe~e dO'l.Ja ~i ,a.:ee~1 po,zi!ie .pe fe~ele piramidelor. Pentru determinarea pr:imelo.r d~u~ puncte de kilter'" s,ec~ie., stnt sufklente doui seqiuni verttcale prin eele doua plramlde, duse prtn punctele a ~i b. respect,j ve ~ i f.

Q

.1 :.

o

Ii,. 5.1.12

Intemc~la dJntte .~ p,,'smd fl 0 p.l.rrt:lmfd(J. I?~ntru rezelverea 'interse'~iei dintre 0 pris'm~ ~i 0 p.iramrda. 'ji3sdcu~ul .plane/or Gux'inore trebuie_ d tr:ea.c~ prin dr€apt-a. are· con~jnevrrful pira.midei .~I ~s. pa.r.a ..

' ..

11' • .."...

frs. !i.I.U

leli CUi muchiileprismei, resp'ec;tlv dreapta (D) 1n figur,a, .5.1.13-. $i irl aeest GIZ. flecsre plan _ (l;uxiliarl c:anti ne a rnu eh le a unu fa d r n paned re ~ iii Slectio~~, neaii pe eel de-al doilea.. dup.!] dOlJa. ;gener~tD:ar~ (ca.re sf nt 'COI"ICU rente in [V] tn cazu I pi rarm de I .~. stnt para.lele, cu muchUle tn cszul pri:sme~), Inters~c:~ ti,a muchlei cu eele daUB generatoare d,etermm~ eel€- doull, puncte de in~er.se(~ie 8 poliedruhri r-es-

peetlvcu rnuchla celullalt polledruv Evldent, tn c,azurile de m,r1gen~!1. cere aoua puncte se confunda, (pundul 3)-

Inters;Eq*.1 din Hgura 5,1.14 este lin -ca:2 rna; sirnplu, dator'ita faptu lui cA ~ i pi ram i da ~ i P rls rna au bazele p.itrate, stnt amtndou~ drepte ~i au axa vertica.I~, comuns, Punctele poligorllJlul de lntersectle se dl'ltermrna direct din proiec:~iaoriz-ontaJ~ ~i se ridka apei In prorec:;i! verticala. In ·~~~st caz,praetic nu este nevoie de pla:f1ea.uxll lare,

rrfrersec~:la dfntre douii prfsme, Pentru rezelvarea lntersectiel dlntre .aoua, prlsrne, SIS: due plane auxj· fJare paralel e cu m urh i II e celcr dou a prism e. Tn aeesr fel,lrernre plan GUS prin rnuchla unel pri:sme va. s«lJona c.ealaltl prisml:i dupa dOll[ gene:ratoare, 'pe earese determinij Crilie dou~ pu ncte de ] ntersectie, Tn figura .5,1.15, intruclt cele d(l~~ prisme sfn·t prisme drepte, planele auxHiare sint perpendteulare ~I pe [~]: ~i, pe M {sit'l! deci, plane de profilJ.

'in Ciuul general a,l unor prlsme obllce, dIreCt/a ur-

me/or planelar QuxWore se deterrnlna ductnd prlntr-un punct oarecare din spatllJ doua drepte ceneurente (fiecare din ele paralela ell! muchille uneia dlntre prlsrne) ~i determb'lfnd urmele p~at'lului 021- recere de-fin it de csle doua drepte eencurents (fjg,. 5,1.16). Duclnd un faSdC;iUj de drepte para.lele cu aceste urme prln flecere 'Viti' al bazeler ce~or dOLia prlsrne, sepeate determlns Urn ita inters-f:{li·ei dintre c.e:re d-OlJa prisrne, Astfei, llsnlta trilJn.ghiului ha~ura.t reprezlnts llrnlta de la C8.tI"e tncepe intersectia, UrmeIe (ori~ntala ~j ve.rtitaHi) pla.nului pa ral el cu muchiile celQF dOJJia, prisme 5.int (p) ~i (P~). Ele au foot obtlnute duc:ind printr-un punct oarecare din spatiu I(t, i'J 0 dreapU paraJela ~LJ muc,nl lle unel prlsme ~i a alta dreapta paralela cu rnuehiile celejlalte prisrne, Cele dou~. drepre determini plsnul PPiII P'. VizibJ1't(Jteo ~rrterseClJel sa peate stu d ia. inp FQ i I':(tia Q dZQnt~Hi. ~ m pa.rin d (Qt¢ie punctelor, iar in pr'oie<tJa vtrtia!I~. c~m:pa:i1nd

departArHe: punctelor, .

.fn figura. 5 .. 1.17 este ilustrat ·(,azul general al inters.eqiei a doua prlsme triungl1 lu lare obi ice 1n 8>::0- _n,Qmetri@. Se pot vedea urmele 'pl.anelor allxUiare paralele cu rnuchllle arnbelor prtsrne, In acest cez, .ere.sint plane oarecare. tntru:cTt trlunghriJrile hasu.rate . earl! , dau flmlteJe mtersectlel s"rnt plesate amlndouil pe baza acelelasl prlsme, va fi 0 interseqje de gen pelJ.etrntie.

in ~n" i~. tn ,figura 5,.1.18 este Uu strat3 f~(er seqlo dlntre ,0 pri.smd ;J 0 pimmidd, ambele avtnd anumite

...: • • _. .~ ~ r. I . _ ld t d ... _'i:'

par,~.ltu~arrti~!. ~tle I piramr.a es II; .~ reap ta ~~ ell

ban In pranu'· orlzcntal de prolectle, l'n timpce pr!sma are muchllle orlzontale. Din acest rnotiv I ~%Oivarea este sirnplificatA. Se poate efectoa 0 s'!'!}mbqre de pian vert'feal de .projeci;e. in aia fel inch f~1ere, prismei s~, devl na p~ane de capat, in ac::-este e.ondi'~[j, lntersectla acestor fel'e cu rnuchlile piram.idei se 'ol:qine hnec lat. Se: revlne ape: la proiecti i Ie ortogoml.l e i r1 iti ale.

liS' Sf 1.11 .

x

fig. S.1.n·

5.2. POllEORELE REG ULATE $l DUALEl.E lO'R,

Poltedrele regulate au u:rrni!toarele propriet~li: - mate fe:te1e lor siht poligoane regulate egsle;

- virfurile lor sint unghiuri 50'1 ide regulate egale:

-,sint in~criptibile in sfer:a:

- in e:l'~' se poate 1ns<:;rie 0 sfe:ri1.

C.ele . sffn:i. pclled1-.; regulate STO t:

-= t€troedrul reguJat (T) care are patru fetet,riunghiuri echllaterale (fig. 5.2.1);

- cubul (e), care are ,ase fele patrate (fjg. 5.2.2); ..... octaed"tul regulat (O)l care are opt fete triungi1t .. ghiuri e,chllaterale (fig. 5.1.3):

- dOl:kOOedfUI regutat (0), care are 12 fete pe n tagDane regulate (fig. $.2.4);

-. irosaedtul regu/cfe (I) •. care are 20 fete triunghi uri emilateral,e (fjg. 5.2.5).

formula fu; £y/er. Oac~ V este nurnarul de virfuri, M este numarul de mlJchii. lar F este nu maru I de f~te ale unu'j poliedru' regular, atund se veri fie!

-'~l'''' ",.;;!liI. ~q .•

Relatia se ponte urmiki ~i in. tabel u& 1I,rmdtor:

Tetraedrul regula,t (T)

(ubu.l. (C)

Octal!drul r~la.t (0) Dodeae:drl;!i re.g:ulat (D) lLiK-aeclrull regl.lla't (0

V ,M r----;-

to ,4

12 6

n 8

"30 11

3fJt 20

1 a: 6,

'10 11

RE'REZENTAR:EA TETRAECRUL.UI RE,GULAT

Prin observatle dir,ecU seoonstat! cil lriunghiul V1Ceste i50sceJ (fig. 5.2.6): V1 =1C (ina1t1mea fe~ei trlunghl echFlateral). Se ve lUG decl slstemul de proieq:ie ,!I:stfel Tnc:it triunghiul V'1 C sa fie ·in pozitre f~ontafa~ implicit (ala ASV va fi contln un Tntr-un plan de capat. Se deseneaza deci proleetla orlzontali ABC, se ridka drepte de erdlne i'~ seia in compas dill punctul e lungimea muchiel ell =

- ac;). ,obtini'nd pe v', Tetraedrul lIstfeJ reprezentat este ~e2at cu 0 fata in plan u 1 orlzontal d e ,pro~ iel:tie (fig. 5.2.,7).

Reprezerit:area tetraedrului reguiat a~e:zatcu 0 (a.ia orizontala~j OJ un virf in plartul crlzontel de proie~:Ie este i IUstra,tij, 'in figura 5.2.8, Tn figllr~ S.2.9~'te: reprezentar. tetraedru I regula;t a~eza,t pe 0 rnuchle, T ntruclt doua. m uchi i opuse ale unul

"ig. U.l

tetraedru regulat sint drepte perpendieula,re iu spatiu, muchia opusi rnuchlei situate In plamll [H] se peste desena ime.diat in proiect,ie orlzon .. ta~~: ea este in adevarat~ mi-rime ·~i 5.e rnjumati'l. .. te~te cu rnuchla din planu! [H].

RIEPft(ZENTAP.E!A CUBULU.

Ii 90, 5.2.B

in 'ngura SJ.,10 este ,reprezenta,t un cub sectionat cu un plan astfel fncit .sectiunea este U n helltagpn regu'at. Prln ro1:a:tj i de nivel sau de front, se pot obtlne reprezentari du bl u ortogcrtale ale cubulul 11'1 diverse- pozitli: CIJ 0 bta if! planul crlzontal rHJ (fig. 5.2.11~j 5.2.12). cu' 0 rnuchie in[H] (fig, 5.2.13) sau (;Y un vlrf in [H].fn ca;;:.ul dinfigura 5,2.14, cabul are Q diagonala lnterloara tn pontle vertkala, iar conturul aparent orlzonta! este 'Un he~xagon regulat,

x

.. J

.0-

o'~ ~X~ ~ ~O

fig. 5.2..14 RlfREZENTARE:A OCTAEiDItULUI R.EGULAl

In eszul PQ2tli~i I .pe tin virf" 3 octaedru lu i reg.ula.t (Ag. 5.2.15).. se peate observa (8, pmru mtlchH .~!dtuies:e un p~tr'a~ ABeD asezat ertzontal, ceea ee permite repf'ez~ntat'ea u~oora in rlubi~ .proieq5e orto~on.a~l.a (fig. 5.2.,16). Dfn .ac:eas:ta reprezentare se treee in re prezentarea din (,ig u ra 5.2.17, prl ntr-o ochimbare de plan vertkal de prol&.tie sau prlntr-o r'OtarJe de ni"le/,

Prin rot\1lfl 00 front se obttn poZi.~mei dinfii,gilra .).2,18 (octaedrul regulat este ~eza;t pe 0 .MlIcnie) ~i dln figura~.2.19 (octaedrul re?lJla.t .me ~ezat pe 0< fa~.§). Tn flgura. S.2:j$, deoarecfl doua fete opus!': ale tH1Ui octaedru reglJ[;rt sirrt paralele, ~paY in p~an doua trlu n.gh lu ri ec hilaterale ·egale I d.ls puse roti:t: uau I fa~ de celiiihilt ili Sl;vfnd acelaslcentru: conturul aparent orfzontal este un he:><agoo roe .. ,gulat,

c

x

:!J5

x

X

:_ 1 __

fil_ 5.2.18

lis. - 5~ 19'

af.ia folasind preprletetea de paralelism dintre 0 dlagonala a unul pentsgon regulat ~I latura opuss; l~roi&1i~ yerticeJa se determina pallerele [H'l] ~:i

Se complete-au. apoi proiectia orizontal;\ (prln simetrle) ~i 'se- Tidid. punctele astfo!l obtinute' in proieqia, vertical a (ng. 5.2.22). Prin rO'ixllit de rroflt se . reprezl nt! dodecaed Ful . asezat pe UA vtrf (fjg" 5:.'2.-23) 1f. p,e Q muchie (fig. 5.2.2:4).

R,E'P"EZENT,A R.EA DoODE:CAE,DIUJ LU I I\EGU LA"

Censldertnd dedecaedrul regut,a:t a~e.zat pe 0 fala. se po.a:t-! desena imed'iat in ptan fa~ sa superioa.ra (de esemenea ori20ntala) AleOE ~i prcleqi lie muchiUor care pleaca din A, I, C, D :~i E (fig. 5,;2,20)" Avind punctele 3; b, C. di e ~i 0 (fig. 5.2.21) ~~ itUnd (:1 diagnn:alelie paralele al pen tagoan eler :fInt egale, se ob~in punctele c1 ~iel' Punctul eI} se

o

fig. S.2.2~

x

o

Consldertndu-se un icosaedru regulat a~elat pe

n virf. se obsE!rvi sectl U Ilea orizontala pentsgcna,li! AECCE. care 51(;': poate reprezenta irnedia1:, in plan (fig. 5.2 .. 25). 0 a doua sertluna crizcntald est€! tot un p enta~o't! reg L11.at,. asezat roti t fa.ta, de primul, Se deseneazs ded in proiectle orlzontala virfl.lrlle a, b, c. rd, e ~1 'Y (f.ig. 5.:t26J. in prQiec~ie vertlcata se ob1inevirful "I'; ~i paJierele' [HH :~1 [Hi]· R.e:pre2':entarea com pleU .. este Celli din flgura 5.2.27. Prin rata~iJ de front se reprezlnta kosaoorul regulat asezat (U 0 fata tn planul orizontal de proiecti e (fig. 5.2..28) ~i cu .0 rnuchie in planul oriz.ontai de prolectle (fig. 5,2.,29).

lis., 5.2.24

fig. 5..2.25

97

IRIPREUNTAREA POLIEDFlELOR iIoEiGUlATE PIUN 'iNSCft_,e'RE IN CUe:

o

reprez:inti slt1Jatiain care tetraedrul are 0 fa~a cril.ontal1i (iar cubul are 0< diagona..ls tnterioar-,ji In pozitie verticala).

Octaedrut regulot. Se poa.te ebtlns un octaedru regula.t prln unlrea centrelor' f:e~I()r unul cub ('fig. 5.2.33). Relatia dlntre muchla ectaedrulul (lei) ti,

rnuchia cubulu! elc) 'este lfi.i2. Figura S.234 Uus" trearo. situatia 'in carecubul are doua felE! ortzon-

Te1.rI:l'ooro! reguiat. Se pot tm.crie doi tetra,edrl regUIa:lJ in acelasi cub (fig. 5.2,30). Relatla dintre mlJchia, tetraedruiul (LT) ~i muchiacubului (lc)

este V2 figu rot 5.1,31 iiustreaza :situa~ia jncate cubul are aoua. fete crlzorrtele, lar figura 5.2.32

f~ .• 5.l.3U

98

x

flQ .• 5.2.31

t.

a

tale, lar figura 5;2 . .35 reptez.lnU sltuatia in care ~ubul are 0 diagana.l~ lnterleers in pozitle ver'titeI,li! lar oetaedrul are doul f:ete orlzcntale.

Dydec-DedruJ reguJat Dod etaed ru ! regula,t Sle poate fl1~cde in cub pornind de la, trei perechl de segmente eg.aJe fipara.lele. plasate pe centrele f'e'~elor c.I.Ibului (fig. 5.2.36). Valoarea segrnentelor se poa:t~ O'b't~n@' dlntr-o construetie grafidi, ce corespunde relaliei lID = Lc (3 - V5)/2. (fig. 5.2 . .37). Se· obt in cele coua p'rojectii din Igu ra 5.'2.38. ..

---~ ._._ .. _-' I,

_.----- I',.

kO'SQedrul 'etu]fjt. lcosaed ru I regu l<l.t se t nsc ri e in cub prlntr-o constructle asernsnatoare (fig. 5,2.39). Valrl.rHe segrrentelor psralele se obtin din .a0ee,a~1 flgura (5.2.31'). unde se poate observa d'i ,Le + L. = = Le·

Relatia este: L, = lc; (YS-1)l2. Se obtln cele doui!! prQieq:~i din flgura 5.2.40.

Fig II ra 5. 2A 1 i I ustreazs mat r icea inter-fie lat lllcr dtntre cele cinci poliedre regulate (CrItchlow, 1'965).

- ----~·--l

I

.ANALIIZ.A POUEDRELOR. REGULATE

o

. -- .'

--

__ _..

-

fig.S.2.4.U

Hgurile 5.2 .. 43., .5.2.46 evide·ntiaz[ planele deter .. rnlnate de perechile de rnuchl! opuse ale kosaed rului, construite ca segrnente egale ~j paraleie. situate pe centrele f~telor QP!J.s:e all2cubulLrJ.

Se poate f!:fe·c:t U f\ 0 anal j zai. a. po I ledrel 0 r r egu j ate prtn sectlonarea cu plane, evid,en~ierea u nor plane rnedlane, dlagenale etc. Anallza este Uustrata prlntr-un fcosaedru reguJQt mscris lntr-un cub (fig. 5.2.42).

],09

'U

@

, .

,

-sz:-:

~

,

,

.

,

-

,

~' .. ' •.. " ..•.. ' •. '-"' .•. 'R\~ .. ;, .. , ..•••. , ... ":~,, ~~"' ..• ~.' •. ' •. ,.'."'~ •.. ' ... " ~ .. ' ...•.. '_ s "'.

" ,. - '~\K;."" -".:

-, ,- -. " ~ .. - "-.

. . . . - .-

L------- +- '~_- .,_= -m~ --------

@

, '

. .

w

~

---1

_,. ~' .•. I

0··" 0··.· .. ·.··.··.-···"··.-.'.'·.··' ... ~.-.'-.~ ... ' ... ~.' .... -- ..... ' ..... 1.

, .. \ .. 1 -t '.- .... ,.. .._:~_-"

.' -. '.".,,.

'-- ',-.' ~." ~ ',.,: .' .

o ... ,_,' __ Cl _.. . u •

101

flg. 5.1.49

r> v

fig. 5.2.:50

fig. 5.2.52

Exista 15 asemensa dreptunghlurl Jntr-un ieesaedru regufat ~i laturlle lot sa afJ~ lrl raportul d@ aur (1 [1,61 8). , Fig urUe S.2.1l ... 5.2.50 evl dent r az:a perechl de fete adlaosnte ale lcosaedrulul regulet, rrh.mghiLJrrle rra_iurate din figura 5.2.50 pot constitU'I" d,a,cij slIfhi 0 lJ~oara transferrnare de po!itie, fe1;ele triunghiura.re ale unui cuboctaedru (poliedru semiregu lat),

!tmJHzQ configumfiel ico5CledrrtJ'e prrn 1mpC1chetari de'sfere. Se pcate cbtlne 0 o:mfiguratie icosaedf",-a,'ii prln rffipachetareaa 12. sfere, In varJanta I (fig. 5;2.5'1) cele 1.2 sfere dnt: ordcnate ca doua (oriere iQtermediar-e de cite clncl sfere ph.!:!! a sferi1i, in viM ~i 0 sfera la b.aza,.f n varlanta (Ji II-a, (fig. 52..52) eele 12 sfere slrrt ordonate ca Uri pachet centra. desase sfere plus doua, grupari de dte trel sfere (0 grtlpare in vtrl' ~r una la baza pache1uj,ui centra!).

fig .• U55

Re,zuhatlll obtlnut este acel'.a1i in srnbele varlante FigurU~ 5.2.5:3: ... 5.2.55 reprezlnta vederlale celor 12 sfere ~i eviden"\laza stmetrtlle ,con.figlJra~iei kosaedrale,

102

OUALELE POLII&DP.ELOR REGULATE

fig. 5.151

Daca. se unesc centrele tuturer fe~elor unui pol ledru regulat, se obtine ",dUilll.! I"; (sau .,reci pnxu I") 5au, R..ezu[U; di naceasta construcne c:i! dualu l I,J nul polie:dru va aves num,~,r!Jl de vtrfurl ,'egal cu numa~ ful de fete ale poliedrulul initial" fntrudt numa~ rul de fet~ ale eubulul este eg,al eLI numa.rul de virfurf ale octaedrulul regu.at ~i lnvers, rezultica ectaedrul re.gula,t este dualu Icubulul ,I i nvers

(fig. 5.2.56 ~ i 5.2,57).. .

i 1'1 mod. sse manator. deosrece n u mar LJ I de fete a f~, d~e:e&edl"ului regclat Este e,gal cu nurnarul de vir .. fu ri al e lee saed ru I u r. r~u lat, r-ezul ta ca leosaed ru ~

re.,guJa.t este duah.d dodecaedrului reg~dat. ~i tnvers (fig 5.2 . .58 ~i 5.2.59). Dualul tetraedrului regulat este el "insui,i, deoerece tetraedrul are acela~i numar de fet·e ,~i de v1riur.i (-1). ln figura 5.2.60 s-a obtinllt d ualul tetraedrul ui regular prln unl rea centre lor

fe~.elor sale. -

Unirea centrelor fe;elor lmul polledru nu este singure transfbrmsre care perm lte com1ruirea duaI ului S~iJ. Se peate verifjca tn toate flgu.dl~ de: mal sus ca 0 alta poslbllttate de obtinere a duah.:l~tJj 0

censtltuie construlrea in fiecare" v?rf 31 peliedrulul reg IJ lat respect Iv a un u i plan egar tnd ina t fata de fetele care S8 in1Hnesc in acel virf" lntersectla p,landor defin!~te dualul,

fig. 5·.2.61

~.por.edm~ -- ~ ___

103

5.3. POUEDREl'~ 'SEMER.EGUlA.TE ~I DUALELE L.OR.

In figura 5.3.1 stnt reprezentate cele '13 paUedre sem [regu/a'te, ti p u ri le de fe1e dl n care se com pu 1'1 ~;i nurnsrul de fete din flecare tip in. parte. Polledrele serniregulate sint peliedre convexe cu fete 'Pollgoane regufa:te de ma,;j multe tipurl ~r unghlurile solide egale de~cela~i tlp: ded. 13 fiecare \i'irf se ~\Jc:ced, iiidife~ent de sens, tetalitatea tlpurllor de f@te ale poliedrulul,

Proprletif;He 'poffedrelcr semireguJme. Poliedrele se .. mrregur.;lt~ au u rmatcarele prQpr'ieti~i;

- toate fetele poliedrelor sernlregclate slnt pollgoane regulate;

- roate muchllle lor stnt egale:

- toate unghiur~le solide ale poliedrelor sernlre-

,gul;a,te s,nt egale:

1(9., ~.1

~ poltedrele sernlregulate stnt lnscrlptibile 11'1 sfera;

;_ poliedrele semiregulate flU se pot clrcurnscrle unel sfere,

Poliedrsle semiregulate se pot obl.in€ prim trunchiere, inJuma.ta~irea mudtlllor ~i te)re.Trunch-ien:>. Trunchlerea presupune taierea vtrfurj lor poliedrelcr regulste astfet incH fetele acestara. g~ i~i dublese numarul de rnuchll (triunghiul echilsteral devine hexagon regllJtat~ pa1tratuI devine octogon regu lat r 'P·en1:agon u I reg IJ hit devtn e decagon regulse, lar hexagom.d regulat devine dodecagon regu l al)"

OCTAEDRUL TRUNCHIAT

08

[UBOCTAEDRUL

5 M'l'prezentiTi de Qrhiteduri In ge~ria ,d.criptivoli -mlOfIom1

j

80 ......

~~us:(E~~L ... @

A G TET~AEO~UL

TRUN[H.1AT I (OSOOD'E CAEDRUL

88~'·GJ8G

I(OSIJODE(AIIJRUL . [USOCTAEDRUt

TRUNfHIAT TRUNC HIAT

£ 0 L~ll!.~\ GJ A

OODECAEORUl TE~IT i (UeUL TE~n

&0130 Ilf~~J GJ A

ROI-IIl!COSOODE (AEORUL! ROMBtUBOCT AEDR UL

88 I· 8&

OOOE[AEORUl TRUN(H1AT CUBUl rRU'NCH rAT

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->