Diploma - WWW - Tocilar

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Particularitatile criminologice ale criminalitatii economico -

financiare in perioada de tranzitie
CAPITOLUL I
Consideraţii generale
Marile transformări ce au avut loc în 1989, în România şi în celelalte ţări foste

comuniste, au adus pe lângă democratizarea respectivelor sociatăţi şi unele fenomene
negative. Unul dintre aceste fenomene este creşterea criminalităţii.
Slăbirea mecanismelor legislative şi de control social, lipsa de autoritate a unor
instituţii fundamentale, “culpabilizarea sau timorarea reprezentanţilor instituţiilor abilitate să
aplice legea, ca urmarea faptului că aceştia au desfăşurat aceeaşi activitate ca şi în trecut”1,
sunt cauze ce au dus la exacerbarea fenomenului infracţional.
O altă cauză în strânsă legătură cu cele enunţate mai sus este faptul că, unii indivizi au
confundat şi confundă încă democraţia cu anarhia şi libertatea de a face ce vor. Pentru aceşti
indivizi, democraţia înseamnă apariţia unor oportunităţi de săvârşire a unor infracţiuni ce pot
consta fie în acte de violenţă, fie în îmbogăţirea rapidă prin diverse “inginerii financiare”.
Această escaladare a faptelor îndreptate împotriva persoanei şi a patrimoniului
acesteia poate fi pusă, de asemenea, şi pe seama crizei economice cu care se confruntă
România.
Procesul de trecere de la economia centralizată la cea de piaţă liberă, a atras în mod
inevitabil după sine şi unele efecte secundare: inflaţie, şomaj, instabilitate economică, toate
acestea afectând nivelul de trai al populaţiei şi dând naştere sentimentelor de nesiguranţă şi
frustrare. Scăderea nivelului de trai, reflectându-se în imposibilitatea oamenilor de a-şi
asigura cele necesare traiului, îi determină uneori, pe unii dintre ei, să se orienteze spre alte
surse de venit, care de multe ori se dovedesc a fi ilegale.
1
Gh.Nistoreanu, Costică Păun, Criminologie, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1995,
p.302.
Pagina 1 din 56
Efectele crizei economice pe care le-am prezentat mai sus, au dus la apariţia unor
decalaje între aspiraţiile persoanelor şi posibilităţile materiale de a le satisface, adâncirea
acestor decalaje având ca efect naşterea unui sentiment de frustrare, sentiment care uneori a
determinat săvârşirea unor fapte antisociale. Această discrepanţă dintre obiectivele
individului şi mijloacele pe care societatea le pune la dispoziţia acestuia pentru atingerea lor a
format obiectul teoriei “anomiei sociale” a sociologului american Robert Merton.
Creşterea cea mai îngrijorătoare a criminalităţii s-a înregistrat în domeniul econo-
mico-financiar, acest fapt putând avea consecinţe grave asupra dezvoltării economice, a
tranziţiei la economia de piaţă, şi chiar asupra trecerii la o democraţie autentică.
Criminalităţii economico-financiare i s-au dat diverse definiţii. În principiu, prin acest
gen de criminalitate se înţelege totalitatea infracţiunilor ce se produc în teritoriul sistemului
economic şi financiar al unei ţări. Conform unei definiţii noi, acest tip de criminalitate, denu-
mită şi “criminalitatea afacerilor” sau “corupţie economică” cuprinde “actele şi faptele ilicite
sau ilegale comise de indivizi, asociaţii, societăţi sau organizaţii în legătură cu derularea unor
afaceri sau tranzacţii financiare, bancare, vamale, comerciale, prin utilizarea înşelăciunii,
fraudei, abuzului de încredere, activităţii în urma cărora sunt prejudiciate interesele
economice colective sau particulare” .
“Existenţa unei legislaţii parţial adecvate economiei de piaţă, goana după acumularea
unor profituri materiale pe orice căi, manifestată de către unele persoane, coroborată cu
slăbirea sau chiar dispariţia în totalitate a controlului financiar exercitat de organele
aparţinând chiar societăţilor comerciale cu capital de stat şi a instituţiilor financiare, au
favorizat comiterea unor mari fraude economice, pe fondul apariţiei unor grave acte de
corupţie” .
Sistemul legislativ readaptat la economia de piaţă existent în România (şi în celelalte
ţări foste comuniste), nu a putut controla decât în parte multitudinea de tranzacţii economice
ce se desfăşurau în nou creatul climat concurenţial.
Astfel, faptul că, reglementările financiar-contabile erau incomplete sau chiar
inexistente au produs creşterea exponenţială a evaziunii fiscale.
Lipsa legislaţiei bancare, coroborată cu reaua credinţă a funcţionarilor bancari, a avut
ca efect săvârşirea unor mari fraude în acest domeniu, fraude ce au dus uneori chiar la
falimentarea unor bănci. De asemenea, ineficienţa legislaţiei vamale şi coruperea unor
lucrători vamali au făcut să crească în mod alarmant infracţiunile de contrabandă. Toate
aceste infracţiuni, alături de: spălarea banilor, deturnarea de fonduri, delapidarea, concurenţa
neloială şi alte asemenea fapte, ce vor fi pe larg analizate în capitolele următoare, au fost la
Pagina 2 din 56
începutul anilor 1990 şi din păcate încă mai sunt o constantă a sistemului economico-
financiar al României.
CAPITOLUL II
Aspecte juridico-penale ale criminalităţii economico-financiare
Secţiunea 1: Istoricul prevederilor legale ce au incriminat acest tip de infracţiune în

România.
Infracţiunile comise în sistemul economico-financiar au fost incriminate în Princi-
patele Române din cele mai vechi timpuri. Astfel, primul Cod Penal modern al României,
adoptat în 1865 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, inspirat din Codul Penal francez din
1810 şi cel prusac, conţinea o serie de prevederi referitoare la acest gen de fapte.
În Cartea a II-a a Codului Penal (“Despre crime şi delicte în specie şi despre
pedepsele lor”), în articolul 140 se pedepsea cu “reclusiunea”, funcţionarul “însărcinat cu
percepţiunea” ce a deturnat sau sustras bani publici sau privaţi, titluri care se aflau în “mâinile
lui în puterea însărcinării sale”. Cel ce săvârşea acestă faptă, pe lângă pedeapsa principală,
prevedea dreptul la pensie şi dreptul de a ocupa o funcţie publică pe toată viaţa, dacă valoarea
pagubei era mai mare de 3000 lei.
Articolul 141 incrimina “nedreptele luări” săvârşite de funcţionarii publici însărcinaţi
cu perceperea taxelor, contribuţiilor şi veniturilor publice care au cerut, primit ceea ce nu
aveau dreptul sau mai mult decât se cuvenea să ia ca drepturi de taxe, bani, contribuţii şi
venituri.
În capitolul intitulat “Crime şi delicte contra proprietarilor”, articolul 343 pedepsea cu
“reclusiunea” pe cei ce se vor declara culpabili de bancrută frauduloasă în cazurile prevăzute
de legea comercială”. De asemenea, erau incriminate înşelăciunea, escrocheria şi plăsmuirea
de monede şi bilete de bancă.
Referitor la infracţiunile de corupţie, articolul 144 al acestui Cod, prevedea pedeapsa
închisorii, amendă (dublul valorii mitei), interdicţia de a ocupa o funcţie publică şi piederea
dreptului la pensie pentru funcţionarii din domeniul administrativ sau judecătoresc, care au
primit mită.
După Marea Unire din 1918, s-a impus adaptarea unui nou Cod Penal, aplicabil în
toate teritoriile româneşti.
Pagina 3 din 56
Intrat în vigoare în 1938, “Codul Penal – Carol al II-lea”, în Capitolul “Crime şi

delicte săvârşite de funcţionarii publici” al Cărţii a II-a “Crime şi delicte în special” articolul
236 prevedea că funcţionarul public care “îşi însuseşte, trafică sau întrebuinţează pentru el
sau pentru altul, bani, efecte sau alte bunuri mobile din avutul public, încredinţate lui în
administrare sau păstrare, în virtutea însărcinării sale legale, comite crima de delapidare”.
Infracţiunile de: dare de mită, luare de mită şi trafic de influenţă, erau prevăzute în
articolele 250,251 şi 252 într-o formulare asemănătoare cu cea a Codului Penal actual.
În articolul 540, în mai multe modalităţi normative , era incriminată gestiunea
frauduloasă. Astfel, comitea această infracţiune administratorul sau directorul unei societăţi
care: "alcătuind un bilanţ fals a încasat sau plătit dividende sau participaţiuni sub orice formă,
pentru beneficii nereale”, “a provocat la bursă sau prin răspândire de ştiri false scăderea sau
ridicarea valorii creanţelor societăţii în scopul de a-şi procura beneficii” ,”a utilizat creditul
societăţii pentru scopuri străine obiectului social”, etc.
Persoana care prin “cereri sau oferte fictive, ori prin publicare sau răspândire de ştiri
false, exagerate sau tendenţioase sau prin întrebuinţarea de alte manopere frauduloase de
natură a influenţa preţurile vrea să tulbure târgul intern al valorilor sau mărfurilor negociate la
bursă sau în comerţ” comite conform articolul 572 delictul de speculă contra economiei
publice”.
Potrivit articolului 417, săvârşeşte “delictul de zdruncinare a creditului” acela care
prin “ răspândire în public de ştiri sau fapte neadevărate, exagerate sau tendenţioase, ori prin
diferite manopere provoacă retragera de depozite din institiţiile de credit şi economie, ori în
scop de speculă provoacă scăderea titlurilor sau valorilor admise la bursă sau negociate în
comerţ, ori scăderea sau urcarea preţurilor lucrurilor sau mărfurilor de primă sau generală
necesitate, ori prin abţinerea de la cumpărarea sau subscrierea de titluri sau valori”. Dacă
fapta era comisă pentru a “favoriza interese străine” sau dacă s-a provocat deprecierea
monedei naţionale sau a titlurilor de stat, pedeapsa aplicată era mai aspră. (Fapta din articolul
417 îndreptată împotriva unor intreprinderi comerciale sau industriale constituia “delictul de
compromitere a creditului particular).
De asemenea, prin articolul 548 al Secţiunii “Fraudarea creditorilor” era pedepsită şi
persoana care ”în scop de a frustra pe un creditor , ascunde, înstrăinează, deteriorează,
risipeşte sau distruge ceva din averea sa, sau face datorii fictive sau alte acte, în paguba
creditorilor”.
Pagina 4 din 56
Secţiunea 2: Infracţiunile economico-financiare prevăzute de legislaţia penală în

vigoare – trăsături juridico-penale comune
În prezent, majoritatea infracţiunilor de acest tip, sunt prevăzute în Titlul VIII al
Codului Penal: “Infracţiuni la regimul stabilit pentru anumite activităţi economice”.
Infracţiuni economico-financiare mai prevăd, de asemenea, şi alte titluri ale Codului
Penal: Titlul I –“Infracţiuni contra siguranţei statului” (subminarea economiri naţionale),
Titlul III, IV: “Infracţiuni contra avutului public şi privat (gestiunea frauduloasă,
delapidarea ,etc.), Titlul VI: Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau
altor activităţi reglementate de lege” (infracţiunile de corupţie), precum şi unele legi speciale
(Legea nr. 87/94 pentru combaterea evaziunii fiscale, Codul Vamal, etc).
Din punct de vedere juridico-penal, acest gen de infracţiuni au următoarea structură:
I. Condiţiile preexistente
1) Obiectul infracţiunii.
a) Obiectul juridic generic – îl constituie relaţiile sociale ocrotite privitoare la acti-
vităţile economice, comerciale şi financiare care se desfăşoară în România, şi a căror
existenţă şi dezvoltare nu poate fi concepută fără incriminarea faptelor ce lezează economia
naţională, împiedică activitatea agenţilor economici şi prejudiciază interesele economice ale
populaţiei.2
De asemenea, pot constitui obiect juridic generic şi următoarele relaţii sociale:
cele privitoare la siguranţa naţională a României (în cazul infracţiunii de subminare a
economiei naţionale);
cele referitoare la apărarea patrimoniului public sau privat (infracţiunile de delapidare,
gestiune frauduloasă, etc.);
cele menite să asigure buna şi normala desfăşurare a activităţilor unităţilor publice sau
de interes public (infracţiunile de corupţie).
Obiectul juridic special este constituit din acele relaţii sociale a căror protecţie trebuie
asigurată împotriva faptelor specifice.
b). La unele infracţiuni poate exista şi obiect material, asupra căruia poartă fapta
socialmente periculoasă. Spre exemplu, pot constitui obiect material, sumele de bani detur-
nate de făptuitor în cazul infracţiunii de deturnare de fonduri, sau bunul dat spre administrare
(conservare) făptuitorului în cazul infracţiunii de gestiune frauduloasă.
2). Subiecţii infracţiunii.
2
Gh. Nistoreanu, Vasile Dobrinoiu, Alex. Boroi, Ilie Pascu, Ioan, Valerică Lazăr, Drept penal –
partea specială, Bucureşti, Editura “Continent XXI”, 1996, p. 494
Pagina 5 din 56
a). Subiect activ al acestor infracţiuni poate fi de regulă orice persoană fizică, legea
necondiţionând pentru existenţa infracţiunii vreo anume calitate a autorului. De la această
regulă există şi excepţii: în cazul infracţiunii de gestiune frauduloasă , spre exemplu, poate fi
subiect activ al infracţiunii numai persoana care are sarcina de a administra sau conserva un
bun mobil sau imobil al altei persoane.
De asemenea, subiectul activ poate fi de două ori calificat: pe de o parte funcţionar
sau alt salariat, iar pe de altă parte să aibă calitatea de “administrator sau gestionar de bunuri“
ce aparţin unei persoane juridice publice, în cazul infracţiunii de delapidare.
Aceste infracţiuni pot fi comise în toate formele de participaţie prevăzute de lege.
b). Subiect pasiv principal este statul, care potrivit Constituţiei în vigoare are
îndatorirea fundamentală de a apăra economia naţională. Subiecţii pasivi secundari sunt
agenţii economici sau persoanele fizice a căror interese patrimoniale au fost direct
prejudiciate.
II. Conţinutul constitutiv.
1). Latura obiectivă.
a). Elementul material în cazul acestor infracţiuni se realizează în modalităţi variate,
de cele mai multe ori prin acţiuni. La unele infracţiuni din această categorie, legea
condiţionează elementul material de existenţa unor cerinţe esenţiale. Spre exemplu, în cazul
deturnării de fonduri, schimbarea destinaţiei fondurilor băneşti sau resurselor materiale
trebuie să se facă fără respectarea prevederilor legale”.
b). Urmarea imediată – constă de regulă în însăşi, săvârşirea faptei, producându-se
astfel o stare de pericol pentru buna desfăşurare a activităţilor economice, comerciale şi
financiare.
Dar urmarea imediată poate consta şi în producerea unui prejudiciu real, fără existenţa
acestuia neexistând infracţiunea (spre exemplu, în cazul deturnării de fonduri: producerea
unor “consecinţe păgubitoare” sau a unei “pagube”).
c). Pentru constatarea legăturii de cauzalitate între acţiunea ce constituie elementul
material al infracţiunii şi urmarea imediată a acesteia nu se cer probe speciale deoarece din
însăşi săvârşirea infracţiunii se produce o strare de pericol, existenţa legăturii de cauzalitate
fiind evidentă.
Când legea prevede însă existenţa unui prejudiciu trebuie să se demonstreze existenţa
raportului de cauzalitate între faptă şi prejudiciu (urmarea imediată).
2). Latura subiectivă.
Aceste infracţiuni se comit numai cu intenţie care poate fi directă sau indirectă.
Pagina 6 din 56
La unele infracţiuni de acest tip, norma legală prevede stabilirea intenţiei directe prin
scopul urmărit de făptuitor.
III. Forme, modalităţi, sancţiuni.
1). Forme.
Aceste infracţiuni pot avea o desfăşurare în timp, fiind astfel posibile atât actele
pregătitoare cât şi tentativa. Actele pregătitoare, potrivit regulei generale stabilite de
legiuitorul român nu sunt incriminate. Tentativa este pedepsită numai în cazul unor anumite
infracţiuni de acest tip. Momentul consumării acestor infracţiuni coincide în principiu cu
momentul săvârşirii faptei şi producerii stării de pericol pentru relaţiile sociale protejate de
lege.
2). Modalităţi.
Majoritatea infracţiunilor din acest grup se pot realiza prin mai multe modalităţi
normative. Aceste modalităţi normative variază de regulă în funcţie de acţiunea care
constituie elementul material, de felul obiectului material, iar în unele cazuri de condiţiile
care constituie cerinţa esenţială a laturii obiective. Fiecăreia dintre modalităţile normative
poate să-i corespundă o varietate de modalităţi faptice.
3). Sancţiuni.
În funcţie de gradul de pericol social pe care-l prezintă, precum şi de împrejurările în
care s-a săvârşit fapta, aceste infracţiuni sunt sancţionate în marea majoritate cu pedeapsa
închisorii, în anumite cazuri pedeapsa putând ajunge până la 20 de ani.
Pagina 7 din 56
CAPITOLUL III
ASPECTE CRIMINOLOGICE ALE CRIMINALITĂŢII ECONOMICO-
FINANCIARE
Secţiunea 1: Factori ce favorizează săvârşirea criminalităţii economico-financiare.

A. Situaţia economică.
Situaţia economică, ca factor criminogen al criminalităţii economico-financiare, s-a
manifestat mai pregnant în ţările ce au realizat în 1989 trecerea de la comunism la economia
de piaţă. În toate aceste ţări s-a înregistrat imediat după 1990 o puternică recesiune econo-
mică, care s-a caracterizat în principal prin apariţia unor fenomene noi pentru populaţie:
inflaţie, şomaj, diminuarea bruscă a producţiei (în România, spre exemplu, producţia
industrială a fost cu 1/3 mai scăzută în 1990 decât în anul anterior).
Acest declin economic se datorează, în primul rând, menţinerii unui sistem economic
încă puternic centralizat, de tip comunist, îndeosebi în regiile autonome din industrie,
transporturi şi comunicaţii. O altă cauză a recesiunii este degradarea activităţilor manageriale
a unităţilor economice de stat. Conducerea acestor unităţi s-a dovedit incapabilă să acţioneze
în condiţii de autonomie decizională şi centralizare.
De asemenea, numirea unor cadre de conducere sub presiunea organizaţiilor sindicale,
care acceptau fără rezerve dezordinea, indisciplina salariaţilor şi satisfacerea tuturor
revendicărilor sindicale (în special cele salariale), neţinând cont de interesele economice ale
intrepreinderii au contribuit la declinul economic.
Această recesiune i-a determinat pe unii oameni să se îndrepte spre alte surse de venit,
surse care uneori au intrat în contradicţie cu legislaţia în vigoare.
B. Sistemul judiciar.
Intimidarea principalelor instituţii ce aveau datoria de aplicare a legii, precum şi
premisa greşită conform căreia infracţiunile economico-financiare, nu prezintă un pericol
social deosebit, astfel încât, atenţia generală să fie îndreptată asupra infracţiunilor ce aduc
atingere persoanei şi patrimoniului acesteia, au constituit primele cauze ale amplificării
acestui tip de criminalitate. Absenţa unor acte normative esenţiale pentru o economie de piaţă
sau existenţa unor legi confuze au dus la proliferarea criminalităţii economico-financiare în
domenii ca: evaziunea fiscală, contrabanda, protecţia drepturilor de autor, protecţia
consumatorului, corupţia, etc. La aceste cauze se adaugă şi înalta profesionalizare a
infractorilor, recurgerea de către aceştia la mecanisme economice complexe şi în cazul
Pagina 8 din 56
începerii acţiunii penale la procedurile complicate. “Se afirmă pe bună dreptate că mediul sau
sistemul judiciar existent astăzi în lume este mult depăşit de realităţile din lumea afacerilor.”
De asemenea, existenţa unor proceduri complicate şi foarte costisitoare pentru cei vătămaţi, îi
descurajează pe aceştia în pornirea unor acţiuni în justiţie, determinând astfel creşterea
acestui tip de infracţionalitate.
Lipsa de eficienţă a luptei împotriva acestui gen de infracţiuni, a fost cauzată şi de
lipsa unor structuri specializate în cadrul parchetelor şi instituţiilor de judecată care să
contribuie la depistarea şi pedepsirea acestor fraude ce au adus prejudicii imense economiei
României. O ultimă cauză ce a stimulat săvârşirea infracţiunilor din sistemul economico-
financiar (în special cele de mare anvergură), a fost şi este reglementarea insuficientă a
cooperării internaţionale în acest domeniu.
C. Intervenţia statului în anumite domenii.

Criminalitatea afacerilor nu este dată doar de starea economică ci şi de modul în care
statul intervine în economie. Mecanismele prin care s-au acordat credite subvenţionate, fără a
se cere vreun fel de garanţie au dus la utilizarea frauduloasă a acestora, în special a celor ce
erau acordate de organismele financiare internaţionale.
Controalele efectuate au scos în evidenţă faptul că subvenţiile acordate au mers către
societăţi comerciale care nu aveau nici o legătură cu agricultura sau cu industria alimentară,
aceste mari sume de bani fiind folosite pentru plata salariilor, a datoriilor, etc.
Fiscalitatea excesivă, multitudinea de taxe şi accize, sistemul de taxare ineficient, au
constituit un factor criminogen în special pentru evaziune fiscală şi contrabandă.
Privitor la intervenţia statului în economie, modul defectuos şi rigid în care s-au
reglementat operaţiunile de import-export a încurajat în acest domeniu corupţia şi fraudele de
orice fel.
D. Controlul interior şi extern.

Inexistenţa sau ineficienţa controlului din domeniul afacerilor constituie un factor
criminogen important. Imediat după 1989 au fost desfiinţate o serie de controale (de gestiune,
a calităţii mărfurilor, etc.), acestea fiind considerate mecanisme specifice economiei
centralizate de tip comunist şi, care, contaveneau principiilor economiei de piaţă. Controlul
interior a fost adesea ignorat (uneori intenţionat) de către administratori, îndeosebi cel
contabil şi al conturilor. De asemenea, controlul exterior, exercitat de către organele fiscale şi
Pagina 9 din 56
financiare ale statului, fie au fost lipsite de eficienţă, fie nici nu au existat. Conform opiniei
majorităţii specialiştilor, controlul financiar a început să opereze abia în 1992.
Toate acestea au avut ca efect o dezintegrare a patrimoniului întreprinderilor de stat,
în interesul conducerii, a salariaţilor sau a altor persoane, în special prin furt şi delapidare.
E. Sistemul bancar.
Sistemul bancar din România, constituie un factor de exacerbare a criminalităţii
afacerilor. Sunt cunoscute tuturor cazurile de fraudă ce au avut ca efect falimentarea unor
bănci. Investigaţiile efectuete de către organele specializate au scos în evidenţă faptul că,
iniţierea, săvârşirea propriu-zisă şi finalizarea unor infracţiuni economico-financiare de mare
amploare nu ar fi fost posibile fără folosirea instituţiilor financiare şi bancare.
Neadaptarea la regulile economiei de piaţă a cadrului legislativ din acest domeniu a
constituit o cauză importantă a acestui tip de criminalitate. Este elocvent faptul că, până în
mai 1991, băncile din România au funcţionat pe baza legilor adoptate înainte de 1980.
Producerea acestor fapte a fost favorizată şi de neintervenţia Băncii Naţionale a
României în rezolvarea unor situaţii cum ar fi: declarare de incapacitate de plată a băncilor cu
dificultăţi financiare, interzicerea funcţionării acelor fonduri de investiţii ce desfăşurau
activităţi de creditare de mare risc, în interesul membrilor fondatori precum şi lipsa de
rigurozitate a controalelor anuale ale băncilor efectuate atăt de B. N. R. cât şi de Ministerul
Finanţelor.
F. Mediul afacerilor
Mediul în care se desfăşoară afacerile în România este dominat de indivizi care au ca
trăsătură dominantă lipsa de scrupule în obţinerea unor profituri cât mai mari. Acest fapt,
coroborat cu factorii enumeraţi anterior au făcut ca mediul de afaceri de la noi să se
caracterizeze prin: corupţie, furt, şantaj, fraude de toate tipurile.
În ceea ce priveşte victimele, comportamentul acestora încurajează săvârşirea faptelor
de acest tip prin: sesizarea târzie a organelor competente (doar după ce au eşuat încurcările
sau negocierile de recuperare a pagubelor) sau chiar nesesizarea acestor organe din teama de
a nu-şi strica imaginea, sau a unor eventuale represalii din partea făptuitorilor.
Secţiunea 2: Formele de manifestare a criminalităţii economnico-financiare.

2. 1. Europa Centrală şi de Est
Pagina 10 din 56
În toate ţările ce au realizat trecerea de la economia centralizată la cea de piaţă, starea

civilă s-a degradat, inflaţia a înregistrat un salt extraordinar, criminalitatea a crescut şi piaţa
neagră esta o prezenţă cotidiană, la vedere. De asemenea, deschiderea frontierelor în această
regiune a favorizat mişcarea liberă a persoanelor şi a mărfurilor, şi acest fapt contribuind la
impulsionarea criminalităţii.
Procesul de privatizare declanşat în absenţa unor reglementări clare şi a unei minime
strategii a fost benefic pentru fosta nomenclatură şi lumea interlopă produsă de regimul
comunist. Cetăţenii de rând şi-au văzut micile economii înghiţite de inflaţia rapidă, ei
neputând avea acces la creditele bancare.
Criminalitatea economico-financiară prezintă în general trăsături comune în toate
aceste stări, după cum există şi unele particularităţi. Astfel, în Rusia, acest gen de crimi-
nalitate se manifestă aproape în toate domeniile de activitate din economie.
Contrabanda cu bunuri de consum, materii prime, droguri, arme, materiale radioactive
înregistrează un nivel foarte ridicat. De asemenea, contrabanda cu maşini, una din principala
sursă de venit a crimei organizate din Rusia, are o mare amploare. Acest fapt se datorează în
principal, corupţiei funcţionarilor vamali, precum şi cadrului legislativ necorespunzător,
lipsei de experienţă, echipamente şi a cooperării limitate cu Vestul Europei. De când o duzină
de birocraţi deţin puterea asupra vămilor şi de când noi reglementări sunt amendate frecvent
în favoarea unor grupuri organizate, legislaţia vamală rusească este incompletă şi
contradictorie.
O altă modalitate de săvârşire a contabandei, chiar mai simplă decât mituirea sau
înşelarea autorităţilor vamale este evitarea lor. Aceasta este motivul pentru care Cecenia a
devenit o fortăreaţă pentru contrabandişti, iar Grupul de Vest din Armata Rusiei a făcut o
cotrabandă cu 10000 de maşini în momentul retragerii din fosta Germanie de Est.
În fosta Uniune Sovietică, exporturile necesitau o licenţă eliberată de guvernul
central. De aceea, distribuirea de licenţe de export a devenit o sursă majoră de corupţie.
După colapsul sistemului sovietic, s-au făcut încercări de reformare a regimului de
export, dar rezultatele sunt departe de ceea ce ar trebui să fie. Retagerea statului din controlul
activităţii de comerţ exterior a dus la obţinerea unor mari venituri din obţinerea licenţelor
speciale de export prin corupţie şi prin diferenţele de preţ practicate pe plan intern şi
internaţional.
Un alt domeniu afectat de acest tip de criminalitate este sectorul bancar. În Uniunea
Sovietică toate tranzacţiile monetare se derulau pri Banca Centrală, care era controlată direct
de către Consiliul de Miniştri.
Pagina 11 din 56
Apariţia băncilor comerciale a pus la dispoziţia crimei organizate şi reţelei

nomenclaturii nu numai posibilitatea de produce bani prin activităţile bancare, ci şi de a
ascunde, spăla sau reinvesti fondurile lor.
În noiembrie 1991, Banca Centrală din Rusia a preluat atribuţiile Băncii Centrale a U.
R. S. S. care afost desfiiţată în luna următoare. Guvernul rus a creat bănci speciale pentru
sectoarele cruciale din economie: industrie, construcţii, agro-industrie. După o perioadă
iniţială în care cererile pentru înfiinţarea băncilor particulare au fost reduse, a urmat o
perioadă de avânt şi au fost create aproximativ 2300 de bănci. Se spune că multe din aceste
bănci sunt controlate de grupările criminale din Rusia. Noul cadru legislativ al activităţilor
bancare este incomplet şi incurajează corupţia. Spre exemplu, regulamentele Băncii Centrale
prevăd că banca poate stabili în mod independent condiţiile în care oferă credite băncilor cu
fonduri insuficiente. Lipsa de control a statului în acest domeniu creează condiţii pentru
plasarea de bancnote false, autorizaţii de plată şi garanţii bancare.
Multe din băncile din Rusia nu au încă sisteme computerizate de numărare şi sisteme
economice de transfer. Acest fapt nu se întâmplă pentru că băncile nu-şi pot permite aceste
echipamente, ci pentru că este mai avantajos să primeşti mită decât să modernizezi.
Reţeaua interbancară electronică este însă la fel de vulnerabilă pentru fraude. În aceste
condiţii, autorităţile se află aproape în imposibilitatea de a depista sursele ilegale de obţinere
a banilor. Astfel, banii obţinuţi în mod ilegal pot fi uşor “spălaţi” şi reinvestiţi în mod legal
pentru a-i folosi fără nici un risc.
Şi în Rusia, ca în majoritatea fostelor ţări comuniste, corupţia constituie una din
pricipalele probleme.
Forţele de poliţie, autorităţile vamale şi alte organe de cercetare au datoria de a
descoperi activităţile infracţionale. Funcţionarii oficiali şi angajaţii băncilor primesc însă mită
pentru furnizarea unor “diverse informaţii respectiv acordarea tratamentelor preferenţiale” ,
iar administratorilor închisorilor pentru a înlesni legătura condamnaţilor cu cei de afară. În
acest fel, criminalitatea afacerilor (care este în general apanajul grupărilor mafiote) are
cotinuitate. Corupţia a pătruns în cele mai înalte nivele ale administraţiei publice.
Astfel, cercetările efectuate în privinţa corupţiei şi a criminalităţii economico-
financiare în general, nu au finalitate, nu doar din cauza lacunelor legislative, ci şi din cauza
piedicilor puse de unii funcţionari corupţi.
Problema corupţiei “acceptate” a fost moştenită de la Uniunea Sovietică, atunci
constituind o condiţie a funcţionării sistemului. Managerii încălcau legea pentru a obţine
rezervele de care aveau nevoie pentru realizarea planului economic. De regulă, ei erau
Pagina 12 din 56
pedepsiţi doar pentru nerealizarea acestui plan nu şi pentru infracţiunile săvârşite. În acel
sistem, orice manager avea nevoie de legături neoficiale cu directori şi cu funcţionari cu
influenţă din partid pentru a putea avea o anumită siguranţă. Vechii manageri şi reţelele de
corupţie create de aceştia au încă influenţă în Rusia.
Astăzi, nomenclatura are aceleaşi posibilităţi, poate realiza mari profituri prin activi-
tăţi ilegale şi poate obţine protecţia unor magistraţi prin corupţie. Condamnările împotriva
unor personalităţi în Rusia au, de regulă, conotaţii politice şi nu au nici o legătură cu lupta
anticorupţie.
Procesul de privatizare a oferit nomenclaturii şi crimei organizate un nou domeniu de
activitate ilicită, cea mai mare parte a societăţilor supuse acestei operaţiuni făcând obiectul
unor tranzacţii ilicite prin subevaluarea patrimoniului existent sau falimentarea lor dolosivă în
scopul achiziţionării la preţuri derizorii.
Criminalitatea economico-financiară este favorizată în Rusia şi de faptul că legile se
schimbă foarte repede, sunt incomplete, contradictorii, majoritatea actelor normative
neprevăzând acţiuni penele (uneori nici contravenţionale), ceea ce face ca lupta împotriva
acestui tip de criminalitate să fie ineficientă.
Surse oficiale au dat publicităţii faptul că, aproximativ 40-50% din operaţiunile
economice din Rusia se desfăşoară în subteran, neplătindu-se astfel nici un fel de impozite
sau taxe către bugetul statului.
“Spălarea banilor” constituie o altă componentă importantă a criminalităţii econo-
mico-financiare în Rusia. S-a estimat că, numai în 1994, 15 milioane de dolari au părăsit
Rusia prin “spălarea banilor” şi investiţi în afaceri bancare sau economice în alte ţări,
existând indicii că, atunci când condiţiile din Rusia vor deveni nefavorabile pentru acest tip
de activităţi, aceste grupuri vor emigra în ţările unde şi-au transferat deja fondurile pentru
reluarea activităţilor criminale. Acest fapt scoate în evidenţă pericolul pe care, grupările ce
acţionează în sistemul economico-financiar al Rusiei, îl prezintă pentru ţările occidentale.
Şi în Ucraina, odată cu dezvoltarea economiei de piaţă se identifică noi genuri de
infracţiuni, întra care se remarcă evaziunea fiscală, privatizări ilegale, comerţul ilegal cu
materiale strategice, estorcarea de bani pentru producţie sau alte servicii, contrabanda, etc.
O amploare deosebită au faptele comise în sectorul comercial de stat, identificarea
infracţiunilor din acest domeniu fiind extrem de grea, unii fiind constituiţi în bande de tip
“racket”, având o bună organizare, bază logistică şi chiar armament.
În cazul perceperii “taxelor de protecţie”, foarte răspândite, victimele nu reclamă şi nu
cer protecţie din partea autorităţilor din cauza temerii provocate de ameninţările, de multe ori
Pagina 13 din 56
puse în practică, şi datorită ineficienţei acţiunilor de combatere desfăşurate de organismele

abilitate.
“Spălarea banilor” este, de asemenea, o componentă importantă a criminalităţii
economico-financiare în Ucraina, prin achiziţionarea de firme comerciale, magazine de lux,
cazinouri, etc. , săvârşită în special de infractorii de origine caucaziană, ce ascund astfel
originea unor mari sume de bani proveniţi din traficul de droguri şi armament.
În cazul Bulgariei, economia a primit cele mai puternice lovituri prin infiltrarea
masivă în ramurile producţiei de bunuri materiale, în comerţ şi în sistemul bancar, a
organizaţiilor criminale de unde s-au obţinut profituri exorbitante, reuşindu-se totodată prin
acapararea acestor sectoare “să se realizeze spălarea şi reinvestirea banilor murdari”
acumulaţi din afaceri ilegale. S-au pus astfel bazele unei “puteri economice paralele” care
influenţează puternic viaţa socială şi politică a Bulgariei.
Ca urmare a acestor fenemene, în 1996, s-a înregistrat un dezastru economic, ce a
produs grave convulsii în rândul oamenilor de rând.
În legătură cu criminalitatea economico-financiară din Bulgaria, specialiştii din
această ţară afirmă că cei ce săvârşesc aceste fapte provin în marea majoritate din structuri de
stat oficiale. Acest fapt prezintă un pericol deosebit pentru economia Bulgariei, pentru că se
creează premisele crimei organizate în economie, prin faptul că se pun bazele unei organizaţii
preconstituite, binestructurată, cu oameni cu o bună pregătire profesională şi cu contacte la
diferite nivele de stat.
În anii ce au urmat căderii comunismului, în Bulgaria s-a înregistrat o creştere
alarmantă a evaziunii fiscale şi a speculei.
Conform specialiştilor, specula a devenit cea mai rentabilă şi răspândită activitate
infracţională în economie.
De asemenea, contrabanda a înregistrat o adevărată explozie în special în perioada de
aplicare a embargoului din fosta Iugoslavie. S-au organizat adevărate filiere pentru trecerea
frauduloasă în spaţiul ex-iugoslav a mărfurilor de tot felul, de la produse alimentare (vânzarea
rezervelor strategice de alimente şi cereale au dus ţara în stare de neguvernare) şi industriale,
carburanţi, materiale de construcţii până la armament.
Mai mult de jumătate din producţia curentă a Bulgariei era vândută în zonele de
conflict din Iugoslavia. Peste 10 miliarde de dolari au rezultatt din această industrie, sumă
care a fost în cea mai mare parte transferată în ţări sigure din occident , producându-se astfel
o decapitalizare a economiei ce a fost adusă astfel în stare de colaps.
Pagina 14 din 56
Un alt domeniu grav afectat de contrabandă este cel al patrimoniului istoric şi cultural
al naţiunii bulgare, prin constituirea unor reţele infracţionale ce trec ilegal peste graniţă
obiecte deosebit de valoroase, valorificate apoi în ţările Europei Occidentale.
Pe lângă condiţiile existente în toate ţările ex-comuniste (corupţie, lipsa legislaţiei,
etc.), în Bulgaria, la exacerbarea criminalităţii economico-financiare şi a criminalităţii în
general, a contribuit într-o mare măsură şi dezintegrarea autorităţilor publice. Falsa reformă
din poliţie şi din administraţie, ce a determinat trecerea în şomaj a mii de poliţişti, magistraţi
şi funcţionari publici (“unii dintre ei trecuţi de cealaltă parte a baricadei”), a fost prompt
speculată de cei ce acţionează în domeniul criminalităţii afacerilor.
În Albania, criminalitatea din sistemul economico-financiar prezintă, pe lângă
trăsăturile comune ţărilor foste comuniste, un aspect particular şi anume, acele societăţi sau
fonduri de investiţii ce funcţionează pe baza principiului piramidal al câştigurilor multiplicate
(de tip CARITAS), demarate într-o manieră mai credibilă, chiar rafinată, populaţia fiind
astfel convinsă să depună întreaga avuţie cu speranţa îmbogăţirii promise în două sau trei
luni. S-au absorbit în acest mod sume imense de la populaţie care au fost transformate în
valută şi plasate în conturi secrete în Italia, Grecia, etc. Puterea politică a participat direct la
popularizarea acestor circuite. Beneficiind de câştiguri mari şi imediate, vârfurile politice,
militare şi ale guvernului s-au subordonat astfel celor ce au iniţiat aceste fonduri. În
momentul în care aceste societăţi de investiţii au anunţat că sunt în stare de faliment, s-a
produs o mare revoltă socială. Mari grupuri de oameni (oraşe şi zone întregi) s-au îndreptat
împotriva autorităţilor, fiind asediate cazarme, sedii ale poliţiei, instituţii publice, bănci.
Populaţia s-a înarmat şi s-a declanşat un adevărat război civil, întreţinut de forţele politice din
opoziţie care acuzau justificat puterea de complicitate cu organizaţiile criminale. Pe fondul
acestei destabilizări au crescut în mod exponenţial emigraţia clandestină, contrabanda,
traficul de armament şi stupefiante.
Republicele Cehă şi Slovacă, prezintă ca particularitate a acestui gen de criminalitate
implicarea crimei organizate în săvârşirea acestor infracţiuni, mai precis a mafiei italiene şi a
grupărilor criminale ruseşti. Aflându-se la una din răspântiile dintre Est şi Vest, aceste ţări se
află, conform opiniei specialiştilor în atenţia mafiei ialiene care urmăreşte trimiterea de
specialişti în “spălarea banilor”, iar cea rusă este interesată în controlarea operaţiunilor de
tranzit şi distribuire a mărfurilor de contrabandă.
Un înalt funcţionar de la Ministerul de Interne al Republicii Cehe a făcut afirmaţii
potrivit cărora şefii reţelelor mafiote din Italia şi Rusia au pus la cale un plan prin care să-şi
asigure controlul comun asupra a 20% din operaţiunile mondiale de contrabandă.
Pagina 15 din 56
S-a mai scos în evidenţă, de asemenea, faptul că cele două organizaţii sunt interesate
şi de excluderea în viitor a contrabandei şi a traficului cu materiale radioactive.
În Polonia, datorită faptului că este una dintre principalele porţi de intrare în Europa
de Vest, contrabanda şi în special traficul de stupefiante au căpătat o amploare îngrijorătoare.
Referitor la veniturile ilegale ce rezultă din aceste infracţiuni, Banca Naţională a Poloniei a
apreciat că anual sunt “spălate” în sistemul financiar-bancar polonez sume cuprinse între
două şi trei miliarde de dolari.
În ceea ce priveşte fosta Germanie Democrată, după căderea regimului comunist şi
unirea cu Germania Federală, Berlinul a devenit un centru financiar cu vaste legături în lumea
finanţelor înternaţionale, fapt ce favorizează “spălarea banilor” câştigaţi ilegal, reinvestiţi
apoi în afaceri ilegale şi constituirea unei economii subterane care concurează serios
economia legală.
De peste 70 de ani în Germania există emigranţi din fosta U.R.S.S. care s-au ocupat
de contrabandă, jocuri de noroc, comerţul cu icoane şi alte obiecte scoase ilegal din Uniunea
Sovietică cu escrocherii şi falsuri. După transformările din Europa de Est şi în special din
U.R.S.S., aceştia şi-au extins domeniul de activitate în special în sfera importurilor şi
exporturilor ilegale de mărfuri, înşelăciuni prin falsificarea sau contrafacerea mijloacelor de
plată, contrabandă cu automobile.
Referitor la contrabanda şi comerţul ilegal cu ţigări, dacă comerţul la scară mare este
apanajul polonezilor şi ruşilor, cel cu amănuntul, ce se desfăşoară pe străzi sau în alte locuri,
este mâna vietnamezilor. În Berlin s-au confiscat, spre exemplu, în 1993, 66 de milioane de
ţigări provenind din aceste activităţi, dar aceste cantităţi sunt nesemnificative în raport cu cele
care sunt plasate prin circuitele subterane.
2. 2. România.
Criminalitatea economico-financiară sau a afacerilor , s-a manifestat în România şi
înainte de 1990. Acest gen de infracţiuni erau orientate în general spre sectoarele cele mai
sensibile ale economiei şi anume, producţia şi consumul bunurilor de strictă necesitate:
alimente, carburanţi, băuturi alcoolice sau domenii rentabile ca turism şi export.
Cauzele ce au influenţat săvârşirea acestor infracţiuni sunt:
criza de sistem, concretizată în existenţa unei economii centralizate excesiv
planificată şi lipsa aproape în totalitate a sectorului privat în economie;
criza alimentară, îndeosebi după 1980, când a început raţionalizarea alimentelor şi
distribuirea acestora pe bază de cartelă (cupoane);
Pagina 16 din 56
coruptibilitatea crescută a organelor abilitate să aplice legea şi în special a

nomenclaturii comuniste;
lipsa de control asupra respectării regulilor privind calitatea mărfurilor.
Pe acest fond, în acea perioadă, s-au săvârşit unele afaceri ilegale de mare anvergură,
uneori acestea îmbrăcând un caracter organizat.
După 1990, odată cu schimbările profunde survenite în societatea şi în economia
românească, s-a înregistrat o adevărată explozie a acestui tip de criminalitate, atât în ceea ce
priveşte numărul faptelor cât şi modul sofisticat în care sunt săvârşite. Astfel:
A). Contrabanda şi evaziunea fiscală au luat o asemenea amploare în Romănia, încât
ele nu mai constituie simple infracţiuni de fraudă de păgubire a bugetului de stat, ci deja se
înfăţişează ca variante clare ale crimei organizate.
Multe din faptele de acest gen capătă dimensiuni impresionante în ceea ce priveşte
pericolul social, prin faptul că sunt săvârşite de participanţi constituiţi bande, în
adevărate organizaţii ale crimei, cu activităţi programate în timp, bine docomentate şi
susţinute din punct de vedere logistic în care sunt implicate persoane ce îndeplinesc roluri
prestabilite, cu obligaţii şi responsabilităţi exacte.
Toate acestea sunt motivate de dorinţa obţinerii unor profituri cât mai mari şi chiar de
setea de putere, motivaţii care include un potenţial mare de violenţă, fraudă şi corupţie, pe
fondul indiferenţei faţă de pagubele şi celelate consecinţe nefaste pentru victimile
infracţiunilor şi, în final, pentru societatea civilă.
Prin contrabandă şi evaziune fiscală se întreţine şi se dezvoltă economia subterană,
fiind atrase în aceste activităţi ilicite personalităţi politice, guvernanţi şi funcţionari publici cu
putere de decizie, în felul acesta descoperirea faptelor şi făptuitorilor devenind foarte dificilă
uneori, chiar imposibilă, iar sumele însuşite în detrimentul bugetului statului sunt
incomensurabile.
Infracţiunea de contrabandă se săvârşeşte în forma clasică, respectiv, prin trecerea
unor bunuri peste frontieră prin alte locuri decât cele stabilite prin lege, dar mai ales în forme
sofisticate, specifice crimei organizate.
Între modalităţile de săvârşire a acestei infracţiuni, mai importante sunt:
nedeclararea întregii cantităţi de bunuri sau valori importate sau exportate având drept
urmare plata unor sume mult mai mici decât cele real datorate bugetului de stat.
declararea nereală a calităţii materialelor sau bunurilor importate sau exportate prin
prezentarea unor certificate cu conţinut fals, eludându-se astfel normele prohibitive de
introducere sau scoatere din ţară a unor categorii de produse.
Pagina 17 din 56
De asemenea, cu documente vamale false sunt exportate mărfuri interzise la export ori
contingentate.
prezentarea la organele vamale a unor certificate de origine a mărfii conţinând date
nereale, în felul acesta obţinându-se uneori reduceri sau chiar scutiri de taxe vamale.
Acest procedeu este des folosit, profitându-se de acordul economic existent între
România şi Republica Moldova, care scuteşte de taxe importul de mărfuri produse în această
ţară. Contrabandiştii importând produse din alte ţări, întocmesc documente vamale false care
atestă provenienţa acestora din Republica Moldova, în felul acesta eludând datoriile cuvenite
către bugetul statului.
introducerea sau scoaterea din ţară de mărfuri pentru care se percep taxe mult mai
scăzute. De exemplu, produse taxate foarte ridicat cum sunt ţigările, cafeaua şi băuturile sunt
introduse în ambalaje care atestă existenţa altor mărfuri, ca hârtie igienică, şerveţele, produse
alimentare, etc. pentru care taxele percepute sunt mult mai mici. Este un procedeu des utilizat
de contrabandişti, care acţionează în majoritatea cazurilor în complicitate cu vameşii.
atestarea fictivă, pe baza unor documente contrafăcute că mărfurile importate
temporar au fost scoase din ţară, dar acestea au fost în realitate comercializate în interior
eludându-se în acest mod plata taxelor vamale.
De cele mai multe ori, patronii unor firme române sau străine cu complicitatea
vameşilor sau folosind ştampile false, pentru sustragerea de la plata taxelor vamale, au
declarat fals tranzitarea mărfurilor pe care apoi le-au vândut ilegal pe teritoriul României.
diminuarea artificiilor a cuantumului valoric al mărfurilor importate prin înscrierea
unor date fictive în declaraţiile de export şi declaraţiei de încasare valutară, în neconcordanţă
cu datele din licenţele de export, operaţiuni prin care se practică pe scară largă evaziunea
fiscală, dar mai ales exportarea unei cantităţi mari de valută, care în loc să fie repatriată, este
depusă în bănci străine sau investită ilegal în alte state.
Contrabanda a fost favorizat( (i s-a dezvoltat (n principal datorit( cadrului legislativ
insuficient, precum (i datorit( coruperii unor lucr(tori vamali.
Mul(i vame(i, s-au implicat (n activit((i ilegale, (n sensul c( (n (n(elegere cu
contrabandi(tii au admis (n mod voit, introducerea (n (ar( de m(rfuri (nso(ite de documente
contraf(cute sau falsificate, au subevaluat produsele, nu au (nregistrat corect psarametrii
cantitativi sau calitativi, au admis reduceri sau scutiri de taxe (n mod necuvenit, au legalizat
tranzitul vamal de(i cuno(teau c( m(rfurile se comercializeaz( (n (ar( (i altele, primind (n
schimb sume de bani, bunuri, alte avantaje materiale, iar atunci c(nd au fost cooptate (n re(ele
criminale organizate le-a revenit o cot( parte, conform (n(elegrilor prealabile.
Pagina 18 din 56
In unele situa(ii, unii vame(i, au acceptat declara(ii vamale false ale unor cet((eni
str(ini cu care se consemna c( respectivii au intrat (n Rom(nia cu sume mari (n valut( pentru
ca apoi ace(tia s( poat( scoate sume mari de valut( din (ar( (echivalente cu cele declarate)
provenite din activit((i ilicite.
In cazul (n care organele de poli(ie au descoprit (nc(lc(ri grave ale regimului vamal,
vame(ii justific( fapta, d(ndu-i caracter de neglijen((, de neb(gare (n seam(, iar contrabandi(tii
prin(i (n flagrant, prefer( s( recunoasc( imediat fapta, s(-(i asume (ntreaga responsabilitate
pentru a acoperi astfel activitatea ilicit( a complicilor (i vame(ilor.
Astfel este acoperit( o multitudine de acte de contraband(, comise anterior sub forma
infrac(iunilor continuate, urm(nd a fi sanc(ionat numai pentru o mic( parte din activitatea
infrac(ional( desf((urat( , iar cei pe care i-a protejat urm(nd s( aib( grij( de el (i familia sa pe
perioada deten(iei.
Inc(lcarea grav( a legisla(iei vamale nu s-a (nregistrat doar (n domeniul veniturilor ce
trebuiau pl(tite la bugetul de stat, ci (i a patrimoniului cultural na(ional, prin scoaterea (n
afara ((rii a unor bunuri de o valoare inestimabil( pentru cultura (i istoria poporului rom(n.
Un capitol aparte al fenomenului de contraband( l-a constituit embargoul impus de
ONU (mpotriva Iugoslaviei. În 1992, c(nd a luat amploare transportul peste frontiera de uscat
cu aceast( (ar( al diferitelor bunuri, (n special carburan(i (i lubrifian(i, fenomen care s-a
amplificat apoi extiz(ndu-se pe clisura Dun(rii, cu prec(dere (n perimetrul ora(ului Moldova
-Nou( (i a comunelor (nvecinate.
La (nceput aprovizionarea cu carburan(i a celor (nteresa(i (n comiterea contrabandei
se realiza direct, prin cump(rarea de la benzin(rii. Ulterior, deoarece cererea de carburan(i era
foarte mare a (nceput construc(ia de sta(ii PECO (n zona de grani((.
Intr-o perioad( de c((iva ani, s-au format adev(rate organiza(ii criminale (n care au
fost implicate numeroase "gulere albe", (ncep(nd cu managerii (ntreprinderilor produc(toare
de produse petroliere, continu(nd cu directorii societ((ilor comerciale de stat (i private (stadii
PECO), care preluau conform (n(elegerilor prestabilite produsele de la rafin(rii (i le
distribuiau transportatorilor, care le introduceau (n zona de frontier( cu Iugoslavia, de unde cu
mijloace auto, dar mai ales (mbarca(iuni rapide, acestea erau trecute ilegal peste frontier( (i
valorificate la pre(uri foarte mari.
To(i cei implica(i (n acest trafic de la directorii rafin(riilor, ai societ((ilor comerciale,
la locuitorii zonei de frontier( care treceau produsele (n Iugoslavia, inclusiv militarii,
gr(nicerii ce supravegheau zona, au c((tigat sume mari de bani, (n special m(rci germane.
Pagina 19 din 56
Pe l(ng( c((tigurile mari ob(inute de membrii re(elelor de contrabandi(ti, s-au pricopsit

(i unii func(ionari publici sau demnitari de pe plan local (i central, care au facilitat, aprobat (i
au f(cut trafic de influen(( pentru ob(inerea unor aprob(ri referitoare la: concesion(ri de
terenuri, acceptarea func(ion(rii unor societ((i f(r( (ndeplinirea condi(iilor legale, emiterea
unor auroiza(ii de construc(ii nelegale autorizarea unor activit((i nepermise de lege, aprob(ri
preferen(iale (i rapide , prelungirea unor c(i rutiere p(n( la benzin(riile sau construite etc.
Din studierea atent( a acestui fenomen poate rezulta o concluzie cu totul (ngrijor(-
toare: crima organizat(, (n accep(iunea unei categorii de infrac(iuni comise de o grupare
(nchegat(, ce ac(ioneaz( sistematic, programat, planificat, cu o disciplin( riguroas(, (mpleti-
t( adesea cu corup(ia unor func(ionari publici (i aservit( exclusiv, ob(inerii de profituri, a(adar
crima organizat( a debutant (f(r( a fi devenit un fenomen de amploare) (i (n domeniul
afacerilor vamale din Rom(nia.
Crima organizat( (n materie de contraband( s-a manifestat (n situa(iile (n care
contrabandi(tii abili, care au avut deja constituit( o re(ea, (n care participan(ii au (ndeplinit un
rol prestabilit, au introdus bunurile (n tranzit vamal, pe care apoi le-au valorificat f(r( plata
taxelor vamale (i accizelor.
Evaziunea fiscal(, al(turi de contraband( , este o alt( infrac(iune direct
(ndreptat( (mpotriva bugetului de stat (i care are drept scop ob(inerea ilegal( a unor sume de
bani c(t (i mai mari. Articolul 53 alineat 1 din Constitu(ia Rom(niei prevede c(: "cet((enii au
obliga(ia de a contribui prin impozite (i taxe la cheltuielile publice. "
Cheltuielile publice prezint( intens fie pentru comunitatea na(ional(, (n ansamblul ei,
(n m(sura (n care primesc sarcinile financiare generale ale statului, fie pentru comunit((i
autonome administrativ-teritoariale, dac( se refer( la cheltuielile ce se afl( (n grija
administra(iei publice locale.
Evaziunea fiscal( ca infrac(iune, reprezint(, tocmai (nc(lcarea acestei obliga(ii consti-
tu(ionale, mai precis conform art. 1 din Legea 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale,
aceast( infrac(iune a fost definit( ca: "sustragerea prin orice mijloace, (n (ntregime sau (n
parte de la plata impozitelor, taxelor (i altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale,
bugetului , bugetului asigur(rilor sociale de stat (i fondurilor speciale extrabugetare de c(tre
persoanele fizice (i persoanele juridice rom(ne sau str(ine. "
In opinia unor autori, exist( dou( moduri de s(v(r(ire a evaziunii fiscale:
Evaziunea fiscală legală - adică la adăpostul legii, care permite sustragerea de la o
parte din materia impozabilă fără ca această conduită să fie considerată ca o vătămare a
legii - de exemplu, prin impunerea veniturilor pe baza unor norme medii, încât cei care
Pagina 20 din 56
realizează venituri peste media sursă de impunere se află la adăpostul obligaţiei plăţii
acestei părţi din impozit, care ar rezulta din ceea ce depăşeşte media.
Evaziunea fiscală frauduloasă - realizată prin încălcarea dispoziţiilor legale.
In aceast( categorie, cele mai uzitate sunt:
neevidenţierea de către unii patroni şi achiziţiilor în actele contabile a operaţiunilor
comerciale demolate şi a veniturilor realizate în scopul diminuării sau chiar anulării
impozitului pe profit.
neînregistrarea în evidenţe a unor însemnate cantităţi de produse introduse în ţară
prin contrabandă şi apoi valorificate fără evidenţa sumelor rezultate din aceste operaţiuni.
derularea de operaţiuni comerciale prin intermediul unor firme inexistente, denumite
firme-fantomă, urmate de distrugerea actelor provenite de la unităţile furnizoare în scopul
sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.
Cu privire la frauda fiscal(, (n doctrina specializat(, s-a apreciat c( reprezint( un
"cancer" ce afecteaz( societatea civil( (i politic( (i care dup( unele opinii ar fi de circa 25%
din valoarea bugetului unei ((ri dezvoltate, ajung(nd la procente impresionante (n ((rile (n
curs de dezvoltare.
Dezvoltarea evaziunii fiscale a fost pus( pe seama mai multor factori. Astfel,
inegalitatea tax(rii (ntre contribuabilii din aceea(i categorie, tehnica impozit(rii cu numeroase
derag(ri (reduceri (i deduceri), caracterul speriator al taxelor au contribuit la exacerbarea
acestui tip de infrac(iune.
Contribuabilul are impresia c( este supus permanent la spoliere, motiv pentru care are
o atitudine ostil( fa(( de organele fiscale (i (ncearc( s( fraudeze folosind numeroase tehnici de
la cele mai elementare la cele mai sofisticate sau altfel spus de la cele artizanale la cele
industriale.
Frauda artizanal( se manifest( sub forma simplei omisiuni voluntare a contribuabilului
care "uit(" s( declare fie veniturile, fie cifra de afaceri ori alte beneficii.
Frauda industrial( implic( o organizare, proceduri mai complexe (i coordonate cum ar
fi: cump(r(rile f(r( factur(, oamenii de paie etc.
Acest gen de infrac(iune nu este numai nu este numai un fenomen na(ional , ci are
demersuri interna(ionale generate de jocul dublei impuneri, pentru a evita fiscalitatea,
contribuabilul refugiindu-se uneori (n zone fircale protejate sau mai favorabile.
Concluzia ce se poate trage din cele afirmate mai sus este aceea c( prin contraband( (i
evaziune fiscal(, infractorii rom(ni (i str(ini, uneori cu complicitatea unor func(ionari publici
din diferite organisme ale puterii de stat, au ob(inut (i ob(in c((tiguri fabuloase (n lei, sume ce
Pagina 21 din 56
sunt schimbate (n mijloace de plat( str(ine, care de cele mai multe ori sunt transferate (n
str(in(tate prin conturile personale deschise la diferite b(nci din Rom(nia, prin aceasta
produc(ndu-se o grav( decapitalizare a economiei ra(ionale.
B). Frauda bancară. Specialiştii în materie sunt de acord asupra faptului că, pe zi ce
trece, creşte numărul infracţiunilor de natură economică care se derulează sau se desăvârşesc
prin utilizarea sistemelor bancare.
Criminalitatea bancară are două componente:
prima vizează infracţiunile care sunt comise de persoane din afara băncii iar banca
este victima manoperelor frauduloase utilizate de infractori.
a doua vizează infracţiunile care se comit în interiorul de către personalul angajat al
acesteia, cu sau fără complicitatea unor persoane din exteriorul băncilor
Frauda bancară este considerată drept totalitatea activităţilor ilegale şi a manoperelor
derulate de către bancheri prin care entitatea bancară este prejudiciată în mod direct prin
transferul clandestin al unor surse în beneficiul direct al bancherilor sau al altor persoane.
Este edificator cazul privind frauda de zeci de miliarde produsă la Banca Română de
Dezvoltare, în care, prin efectuarea de plăţi necuvenite către un număr de 15 societăţi
comerciale aparţinând aceleeaşi persoane, funcţionarul bancar transferat din contul băncii şi
din conturile altor clienţi sume de bani fără să fie descoperit decât după o lungă perioadă de
timp. Sunt, de asemenea, extrem de numeroase cazurile în care băncile au fost prejudiciate
prin acţiunile directe ale unor funcţionari, care prin falsificarea semnăturilor clienţilor (agenţi
economici şi persoane fizice), au retras din conturile acestora sume de bani importante.
Cu toate c(, prin asemenea activit((i infrac(ionale s-au cauzat b(ncilor pagube
(nsemnate, totu(i acestea sunt cu mult dep((ite de cele (nregistrate ca urmare a neramburs(rii
creditelor care au fost acordate unor clien(i, cu nesocotirea celor mai elementare reguli de
pruden(( , de constituire a garan(iilor.
Din anchetele efectuate asupra activităţii băncilor ce au parcurs crize grave sau chiar
au dat faliment (Banca Dacia Felix şi Credit Bank) au ieşit în evidenţă următoarele aspecte:
în primul rând fraudele deosebite (sute sau chiar mii de miliarde de lei) s-au produs în
unităţi bancare sau înfiinţate conduse de persoane fără experienţă în domeniul finanţelor şi
băncilor.
în al doilea rând, au fost acordate credite mari (de ordinul milioanelor de dolari unor
societăţi comerciale în care persoanele din conducerea băncilor sau ale Consiliilor de
administraţie ale acestora deţineau poziţii de proprietari acţionari sau asociaţi. S-a produs
Pagina 22 din 56
autocreditarea clasică, fără să fie constituite garanţiile materiale necesare, fără să se

urmărească destinaţia creditelor.
în al treilea rând, au fost acordate aceleaşi societăţi noi credite pentru plata ratelor
scadenete şi a dobânzilor aferente, creditul amplificându-se datorită creşterii spectaculoase a
dobânzilor de împrumut.
în al patrulea rând, Banca Naţională a Romăniei, în loc să analizeze cauzele reale ale
situaţiilor create, a injectat capital propriu care nu a fost utilizat pentru redresarea bâncilor, ci
a fost destinat aceloraşi beneficiari frauduloşi.
în al cincilea rând aceste bănci nu au intervenit ferm pentru a stopa utilizarea ilegală
a creditelor acordate, acceptând cu acestea să fier folosite pentru achiziţionarea de imobile,
bunuri personale, autoturisme, terenuri, construirea de edificii fanteziste (Ranch-ul Dallas,
Turnul Eiffel a lui Ilie Alexandru la Slobozia), sponsorizarea unor manifestări sportive
(Sever Mureşan de la Banca Dacia Felix care a sponsorizat Turneul de Tenis Open de la
Bucureşti).
O alt( categorie de ilegalit((i s-au comis (n b(nci , (n leg(tur( cu acordarea de c(tre
acestea a creditelor cu dob(nd( subven(ionat( de c(tre stat.
Schema utilizat( de c(tre bancheri (i beneficiari acestor credite este simpl( (n sensul c(
b(ncile acord( credite unor societ((i comerciale care nu sunt (ndrept((ite s( le
primeasc( (ntruc(t nu desf((oar( efectiv activit((i de natura celor ce pot fi subven(ionate.
Pentru ob(inerea acestora, (n contractele de credit, se stipuleaz( (n mod fictiv
c( solicitantul desf((oar( astfel de activit((i (de regul( (n domeniul agriculturii (i industriei
alimentare) ob(in(nd credite ce sunt utilizate apoi (n alte scopuri, total diferite de cele
prev(zute de lege.
In majoritatea cazurilor, aceste credite se ob(in prin coruperea func(ionarilor bancari
afla(i (n conducerea b(ncilor. Astfel, Banca Agricol( din Rom(nia a dirijat (n mod inten(ionat
sute de miliarde de lei cu dob(nd( subven(ionat( spre societ((i comerciale apar(in(nd unor
func(ionari proprii sau a altor figuri reprezentative ale lumii afacerilor, care le-au utilizat nu
pentru dezvoltarea produc(iei alimentare (i agricole ci pentru nevoile firmelor respective
(importul de (ig(ri, alcool, exportul de cherestea, ciment, laminate, etc.)
O dimensiune aparte a cunoscut criminalitatea din domeniul institu(iilor financiar-
bancare netradi(ionale.
Primele activit((i financiare nebancare ce p(reau dornice de a absorbi bani de la
popula(ie, dispuse s( acorde (mprumuturi (n condi(ii superioare b(ncilor (i s( ofere dob(nzi
Pagina 23 din 56
atractive au fost societ((ile de (ntrajutorare tip CARITAS, ce au ap(rut imediat dup( 1990 (n
Rom(nia ca (i (n alte ((ri ex-comuniste: Albania, Bulgaria (i Rusia.
Dup( pr(bu(irea acestor sisteme, (n mai toate statele men(ionate s-a dorit mai rafinat,
mai sofisticat, mai serios (i la fel de generos - dezvoltarea fondurilor de investi(ii.
F(r( a fi supuse vreunui control, aceste fonduri au demarat dup( o intens( publicitate,
ac(iunea de atragerea a persoanelor fizice dispuse s( depun( sume de bani (n calitatea de
invenstitori. S-a produs foarte rapid o deplasare a interesului cet((enilor spre aceste fonduri de
investi(ii, cel mai afectat fiind sistemul bancar v(duvit de o important( mas( monetar(.
Fondurile de investiţii au distribuit deponenţilor certificate de investitor, creând
acestora iluzia c( au devenit investitori (i s-au transformat peste noapte (n institu(ii cu
atribu(ii bancare. Din banii depu(i (zeci de miliarde de lei) s-au acordat credite unor societ((i
comerciale.
In paralel cu acordarea acestor credite, aceste entit(ti financiare au dezvoltat o
veritabil( ac(iune de intoxicare a masei de investitori, anun((nd (i garant(nd cre(teri
spectaculoase ale dob(nzilor, sau mai bine zis a valorii certificatelor de investitor.
Beneficiarii creditelor acordate de aceste fonduri au utilizat sumele primite pentru
stingerea unor obliga(ii anterior contractate la b(nci, nerealiz(nd plasamente investit(ionale
care s( asigure dob(nda anun(at( de fondurile de investi(ii.
Mai mult, la (mplinirea termenelor scadente pentru creditele primite, aceste societ((i
comerciale au solicitat (i au primit alte credite pentru plata dob(nzilor sau a ratelor scadente,
toate acestea duc(nd la falimentarea acestor unit((i financiare (i implicit la p(gubirea a mii de
cet((eni.
C). Sp(larea banilor - este o expresie de origine american(, care desemneaz( rein-
vestirea (n afaceri licite a banilor ob(inu(i (n afaceri ilicite, utiliz(nd (n acest scop, circuite
financiare interne (i interna(ionale complicate.
Opera(iunile de sp(lare a banilor presupun trei etape (faze):
plasarea adică dispunerea fizică, a banilor cash proveniţi din activităţile criminale.
spălarea-separarea banilor proveniţi din activităţi criminale de sursa lor prin crearea
unui paravan complex de tranzacţii financiare, destinat ascunderii sursei de provenienţă a
banilor.
integrarea constă în acordarea unei legalităţi aparente sumelor de bani derivate din
activităţile criminale.
Procedeele de sp(lare a banilor de origine ilegal(, pot fi clasificate (n general, (n
dou( mari categorii:
Pagina 24 din 56
spălarea prin intermediul operaţiilor interne

spălarea prin intermediul operaţiilor externe
1. În categoria opera(iilor interne intr(:
a) Declararea de beneficii superioare celor reale. Astfel:
se desfăşoară o activitate care generează beneficii ilegale;
se crează o activitate în sectorul serviciilor care să permită eludarea controlului
fiscal;
se declară obţinerea unor beneficii mai mari decât cele reale care provin din acea
activitate;
se investesc aceste beneficii în alte sectoare.
b) Sp(larea banilor prin intermediul cazinourilor. Este un sistem foarte cunoscut, care
se prevaleaz( de faptul c( nu exist( un control al num(rului de fise cump(rate (i cel al
num(rului de fise care s-au jucat (n realitate. Are urm(toarea desf((urare:
se cumpără fise pentru o anumită sumă;
nu sunt folosite toate, sau chiar nici una
se schimbă sumele în bani lichizi cerându-se chitanţă pentru suma respectivă.
In(el(ciunea const( (n aceea c( s-a intrat (n cazino cu o cantitate mic(, iar fisele
schimbate reprezint( beneficiul ob(inut. Aparent sunt bani cura(i, c((tiga(i la un joc legal.
c) v(nzarea de bilete de loterie sau pariuri cu premii.
Succesiunea opera(iilor opera(iilor se prezint( astfel:
obţinerea unui premiu la loterie, pariuri sau alte jocuri oficiale;
persoana care obţine premiul vinde biletul unui terţ pentru o sumă superioară
premiului.
Prin aceast( modalitate se spal( o sum( egal( premiului.
2. Sp(larea prin opera(ii externe.
Complexitatea (i varietatea opera(iilor de comer( exterior ofer( organiza(iilor crimi-
nale interesate numeroase ferme de a prezenta c((tigurile ilicite, ca fiind dob(ndite (n mod
licit.
In aceast( categorie putem include:
a) Depozite (n unit((i financiare din "paradisuri fiscale".
Apropierea geografic( a unei ((ri de locurile cu statul de “paradis fiscal"
u(ureaz( opera(iile de sp(lare a banilor prin depozitarea acestoira (n unit((i bancare din
teritoriile respective.
Pagina 25 din 56
Acest procedeu se practic( frecvent de c(tre profesioni(ti, care ((i primesc onorariul (n
numerar, f(r( factur( respect(ndu-se urm(toarea succesiune:
obţinerea fondurilor în ţara respectivă;
trimiterea banilor în “paradisul fiscal” ales;
depozitarea în unităţi financiare.
b) Compensarea (ntre entit((i financiare clandestine.
Pe l(ng( aceste entit((i financiare exist( financiari clandestini, care realizeaz( opera(ii
comerciale (i financiare interna(ionale.
Prin folosirea lor o persoan( fizic( sau juridic(, poate transfera bani lichizi, titluri sau
valori de alt gen (n alte ((ri, f(r( documente (i f(r( controlul autorit((ilor. Aceste institu(ii
entit((i de(in o dubl( contabilitate: una oficial( (i una real(, cifrat(, ac(ion(nd dup( urm(toarea
schem(:
obţinerea de fonduri ilegale într-o ţară de către organizaţia care doreşte plasarea
acestora în străinătate.
Responsabilii organiza(iei au contacte (n institu(iile bancare clandestine, ai c(ror
responsabili la r(ndul lor sunt titularii unor intreprinderi de import-export, care pot plasa
fondurile (n orice (ar(, contra unui comision, (n schimbul secretului tranzac(iilor.
organizaţia predă fondurile pe care doreşte să le plaseze în străinătate, entităţii
financiare;
entitatea financiară clandestină stabileşte contacte cu altă entitate de aceeaşi natură
în ţara unde se doreşte plasamentul, indicănd destinatarul.
entitatea financiară a ţării de destinaţie a fondurilor le predă destinatarului.
Rambursarea se realizeaz( printr-o opera(ie similar( (n sens invers f(r( a fi
necesar( mi(carea banilor.
c) Sp(larea banilor prin (ntreprinderi de import-export:
organizaţia criminală fondează o întreprindere a cărei obiect, conform înscrisurilor şi
statutelor este comerţul exterior cu lemn (sau alte mărfuri).
societatea astfel constituită încheie contracte de export cu companii din alte ţări de la
care va primi banii, care au origine ilicită.
Uneori sunt opera(iuni triunghiulare (apare un intermediar).
Acest tip dfe contracte este simulat sau supraevaluat.
- pentru plata lemnului se convine utilizarea unui credit cerut de importator unei bănci
din ţara sa, de care va dispune exportatorul. Pentru a putea plăti şi respectiv încasa, se
falsifică toate documentele de export.
Pagina 26 din 56
Dup( realizarea transferului, fondurile sunt investite (n alte activit((i.

Referitor la "sp(larea banilor" prin opera(iile externe, speciali(tii afirm( c( odat( cu
convertirea tuturor devizelor europene (n moneda unic( EURO, am putea asista la cea mai
important( opera(iune de sp(lare a banilor care a avut loc vreodat(.
În ziua (n care va (ncepe schimbul real (n EURO a tuturor banilor care circul( (n
Europa (ianuarie 2002), trafican(ii vor fi dispersa(i (n mul(ime, volumul uria( al devizelor ce
vor fi convertite, fac(nd aproape imposibil( identificarea banilor murdari.
Dar, pe de alt( parte, organiza(iile criminale vor fi nevoite s(-(i scoat( banii pe pia((,
acest fapt, put(nd constitui (n cazul lu(rii unor m(suri eficiente, o ocazie unic( (n lupta
(mpotriva sp(l(rii banilor.
In Rom(nia, o contribu(ie important( din punct de vedere cantitativ , la formarea
banilor "murdari" sau "fierbin(i" (spre deosebire de cei " murdari" care provin din activit((i
ilegale, banii "fierbin(i" au provenien(( legal(, dar devin ulterior "murdari", deoarece de(in(-
torii lor (i investesc (n practici ilegale precum contrabanda, evaziunea fiscal(, corup(ia etc., o
are "economia subteran(".
Aceast( economie "subteran(" sau "clandestin(", include totalitatea tranzac(iilor care
nu las( nici o urm( (n documentele contabile oficiale (i nici (n cele fiscale, aceste opera(iuni
fiind organizate cu inten(ia de evitare a (nregistr(rilor oficiale (i implicit a impozitelor (i
taxelor datorate statului.
Principalele canale care alimenteaz( acest fenomen sunt urm(toarele:
evaziunea vamală şi contrabanda;
epidemia de "firme-fantomă";
împrumuturile în sume în lei şi valută la care se percep dobânzi costisitoare, scoţând
din circuitul financiar legal sume imense (camăta);
evaziunea fiscală;
şomajul - creşterea acestuia şi scăderea salariului real, ca şi lipsa sde eficienţă a
legislaţiei din acest domeniu determină proliferarea "muncii la negru" şi obţinerea de
câştiguri suplimentare care nu se impozitează şi scapă controlului general al statului;
corupţia;
spălarea banilor;
traficul de carne vie, prostituţia şi proxenetismul;
traficul de stupefiante;
traficul de emigranţi;
Pagina 27 din 56
"taxa de protecţie" percepută de către grupările de tip mafiot, agenţilor economici

autohtoni sau străini.
Conform estim(rilor economi(tilor (i statisticienilor occidentali, economia de(ine o
cot( medie de 10-15% din produc(ia brut( a ((rilor dezvoltate (i desigur o parte mult mai mare
(n ((rile lumii a treia (i implicit a celor din Estul (i cenrtul Europei, foste membre ale
leag(nului comunist.
In Rom(nia se apreciaz( c( economia subteran( de(ine 35-40% din produsul industrial
brut al Rom(niei. Este incontestabil fenomenul masiv de contraband( (i evaziune fiscal(.
De asemenea, extinderea economiei subterane este dat( (i de miile de firme
(nmatriculate fictiv, din care multe apar(in unor cet((eni str(ini, (i care nu au nici o activitate
economic( concret(.
La aceste infrac(iuni, putem ad(uga (i sumele ob(inute ilegal de c(tre marii magna(i ai
economiei rom(ne(ti, (mbog((i(i (n urma afacerilor celebre cu zah(r, gr(u (i alte produse
agricole importate multe din ele cu subven(ii mari de la stat, exportul ilegal de animale vii, (n
special oi, berbeci (i tauri, importul masiv de produse petroliere (n sezonul toamn(-iarn( f(cut
prin firme intermediare, dar mai ales comer(ul ilegal cu benzin( (i motorin( (n perioada
embargoului din fosta Iugoslavie (despre care am mai vorbit).
Este evident c( prezen(a "economiei subterane" este o surs( foarte important( de venit
pentru produc(ia de "bani murdari", care (n final se transform( (n mase de capital speculativ,
at(t (n (ar( c(t (i pe plan interna(ional.
Cea mai important( parte a activit((ilor economice ce creaz( capital ilegal, este
dezvoltat( (n scopul expres de eludare a obliga(iilor fiscale (i (n consecin((,sumele de bani
rezultate din aceste tranzac(ii, trebuie ascunse fa(( de organele de control, p(n( c(nd prin
anumite opera(iuni pot fi utilizate f(r( riscuri, adic( dup( ce li s-a dat forma unor resurse
legale, ce pot fi consumate sau reinvestite.
Intensificarea traficului de droguri pe teritoriul Rom(niei, constituie o realitate ce nu
poate fi ignorat(.
Num(rul (n cre(tere al trafican(ilor descoperi(i (i cantit((ile apreciabile de droguri
confiscate, pun (n eviden(( tendin(a de amplificare a fenomenului. Sumele de bani rezultate
din comercializarea drogurilor, sunt folosite pentru achizi(ionarea de bunuri de valoare ori
sunt investite (n opera(iuni comerciale pe teritoriul Rom(niei.
Cea mai utilizat( tehnic( pentru sp(larea banilor practicat( (n Rom(ia, r(m(ne (n
s( contrabanda cu mijloace de plat( str(ine, respectiv scoaterea fizic( peste frontiere a unor
Pagina 28 din 56
importante sume provenite din practicarea evaziunii fiscale, traficului cu valut( fals( ,
contrabandei (i traficului cu substan(e radioactive.
Lu(nd (n calcul din aceast( perspectiv( dimensiunile corup(iei, trebuie s( recunoa(tem
c( sumele de bani primite de c(tre func(ionarii publici sau alte categorii de persoane, sunt
investite de c(tre ace(tia (n imobile, terenuri, autoturisme de lux, bijuterii, opere de art(, etc.
In seria infrac(iunilor generatoare de bani murdari, se (nscrie cu o frecven(( din ce (n
ce mai mare, traficul cu mijloace de plat( false. Numeroasele grupuri de trafican(i descoperite
(i neutralizate pe teritoriul Rom(niei, de la care s-au confiscat un impresionant num(r de
bancnote false, g(sesc foarte u(or beneficiari (n r(ndul unei largi categorii socio-profesionale.
Sumele (n lei ob(inute din comercializarea bancnotelor false sunt reinvestite (n
valut( "original(" (i scoase din (ar(, prin simpla trecere fizic( a acestora peste frontier(.
O metod( de "sp(lare a banilor" intens folosit( cu deosebire (n perioada 1991-1994 a
constituit-o plasarea unor importante sume de bani provenite din comiterea unor infrac(iuni,
(n a(a - numitele circuite de (ntrajutorare de tip CARITAS.
Prin aceste circuite s-au rulat sume de sute de miliarde de lei. Din totalul persoanelor
care au intrat (n posesia c((tigurilor, un num(r important se (nscriu (n categoria celor ce au
ob(inut venituri uria(e din practicarea activ( de contraband(, evaziune fiscal(, furturi (i
delapid(ri. Valorile (i bunurile dob(ndite de c(tre ace(tia sunt acum justificate cu sumele
ridicate (n urma particp(rii la aceste circuite ilegale.
D). Criminalitatea "gulerelor albe" - este o no(iune ce a fost utilizat( pentru prima dat(
de Edwin H. Sutherland, pentru a descrie ansamblul comportamentelor ilicite ale unor
persoane care de de obicei o situa(ie (i o pozi(ie social( (i economic( bun( sau se bucur( de
prestigiu social (n cadrul institu(iilor (i organiza(iilor (n carew lucreaz(.
Ulterior, no(iunea de criminalitate a "gulerelor albe" (white collar crime) a fost extins(
pentru a desemna acele activit((i ilegale r(mase de cele mai multe ori nepedepsite sau
nedescoperite, desf((urate de c(tre anumite persoane investite cu func(ii oficiale: func(ionari
ai statului, reprezentan(i guvernamentali, autorit((i publice etc.
Aceste categorii de persoane, dintre care o parte au competen(a de a aplica (ns((i
legea pot fi implicate (n delictele care au ca scop principal favorizarea (i promovarea unor
interese economice sau chiar politice cu caracter particular sau pot contribui indirect, prin
func(iile pe care le de(in la comiterea acestor delicte.
Conform studiilor efectuate de Sutherland, infrac(iunile ce implic( prezen(a gulerelor-
albe, sunt cele comise (n domeniul economico-financiar, (ntre care se includ cu prec(dere
Pagina 29 din 56
faptele prin care se produc fraudele (n dauna societ((ilor cu capital de stat, privat sau mixt,
precum (i cele de corup(ie.
Spre deosebire de criminalitatea tradi(ional(, aceste infrac(iuni sunt mult mai grave (i
mai ales costisitoare din punct de vedere al consecin(elor lor economice (i sociale. Estim(ri
recente demonstreaz( c( aceast( categorie de infrac(iuni cost( societatea de peste trei ori mai
mult dec(t (ntregul arsenal de fapte penale (ndreptate (mpotriva societ((ii.
"De(i acest gen de criminalitate, comis( de gulerele-albe" are consecin(e deosebit de
grave, ea este mai pu(in perceput( de c(tre popula(ie.
Aceast( slab( percep(ie a publicului se datoreaz( (n primul r(nd
faptului că această categorie de infracţiuni are o probabilitate mai mică de detectare
pentru că urmările, de regulă se produc în timp, greu de sesizat, şi în majoritatea cazurilor nu
se dau publicităţii ori sunt prezentate denaturat.
De asemenea, faptul c( leg(turile pe care "gulerele albe", care s(v(r(esc acte de
fraud( sau corup(ie, le au cu factorii de putere sau de decizie le faciliteaz( posibilit((i de
ascundere a faptelor sau cel pu(in de diminuare a urm(rilor produse de acestea.
Pozi(ia social( (i profesional( avantajoas( a acestor persoane, care le ofer( accesul
facil la finan(e sau bunurile societ((ilor comerciale sau institu(iilor (n care lucreaz( (i faptul c(
ace(ti subiec(i mascheaz( fraudele (i ac(iunile lor delictuoase, (nainte de a le comite, (n a(a fel
(nc(t acestea s( fie considerate de c(tre cei ce iau la cuno(tin(( de ele, drept acte licite sub
forma unor (mprumuturi autorizate a unor credite f(r( garan(ii, a unor lipsuri (n gestiune
produse (n mod fortuit sau din cauze neelucidate (i (n ultima instan((, prezint( ac(iunile dar
ilicite drept simple neglijen(e (n serviciu, fac dificil( descoperirea (i probarea acestui tip de
infrac(iuni.
In ceea ce prive(te criminalitatea "gulerelor-albe" (n Rom(nia, analiza eviden(ei (i
dinamica fenomenului (n perioada de dup( 1989, scoate (n eviden(( faptul c( pe fondul
situa(iei dezastruoase din economie s-au amplificat cazurile de eludare a legii at(t (n sectorul
public c(t (i (n cel privat. Criminalitatea "gulerelor albe" a cuprins practic toate sferele
economico-financiare pornind de la constituirea societ((ilor, aprovizionarea tehnico-
material(, de decontare a opera(iunilor financiar-bancare (i termin(nd cu procesul de
privatizare.
Faptele de sustragere din gestiune cunosc o cre(tere semnificativ( (peste 160%) cea
mai mare parte a bunurilor (i valorilor sustrase din patrimoniul public fiind utilizat( de c(tre
autorii faptelor respective drept capital, pentru constituirea (i func(ionarea unor societ((i
comerciale private. Acest fapt confirm( faptul c( (n ultimii nou( ani, preocuparea esen(ial( a
Pagina 30 din 56
infractorilor cu "gulere-albe", a fost (i este de a transfera (n mod ilegal, capitolul propriet((ii

publice c(tre proprietatea privat(, adic( spre propriile societ((i comerciale.
O alt( form( de afectare grav( a intereselor economico-financiare ale regiilor
autonome (i societ((ilor comerciale cu capital majoritar de stat, o constituie practicarea
abuzurilor (n serviciu , fapte penale a c(ror evolu(ie este de-a dreptul alarmant(.
Dominanta comportamentului acestei categorii de infractori rom(ni cu "gulere albe"
este atitudinea de dispre( sau indiferen(( fa(( de proprietatea public(, ca (i activitatea f((i(( de
dezmembrare a avutului unit((ilor respective (n beneficiul propriu fapt ce are consecin(e
nefaste asupra nivelului de trai al majorit((ii popula(iei.
Pentru a reda c(t mai clar noile metode de comitere a infrac(iunilor de c(tre ace(ti
indivizi (n perioada de tranzi(ie spre economia de pia((, au fost clasificate dup( modurile de
operare (n trei mari categorii:
1) Infrac(iuni comise de c(tre "gulerele albe" ce de(in func(ii de conducere (n
societ((ile cu capital integral de stat, (n favoarea unor societ((i cu capital privat astfel:
- unii conduc(tori de unit((i s-au implicat (n activit((i cu caracter privat prin
(nfiin(area de c(tre ei sau prin intermediari a unor firme cu profil similar unit((ilor cu capital
de stat pe care le conduc sau administreaz(.
Profit(nd de pozi(iile (i de competen(ele de care dispun , respectivii recurg la
aprovizionarea preferen(ial( (i ilegal( a firmelor parti cu materii prime, materiale, utilaje (i
for(( de munc( cea mai calificat( (n detrimentul societ((ilor cu capital de stat.
In alte situa(ii, sunt constituite societ((i comerciale cu capital privat sau mixt, prin
absorb(ia capitolului public, de cele mai multe ori prin subvevaluarea patrimoniului unit((ilor
cu capital de stat.
De asemenea , directorii unor societ((i de stat au v(ndut sau dat (n folosin(( firmelor
particulare la care ei sau membri de familie erau ac(ionari principali, ori (n schimbul unor
comisioane substan(iale, ma(ini utilaje (i mijloace de transport, lipsind astfel societ((ile
comerciale cu capital de stat de aportul productiv ale acestora (i implicit reduc(nd profiturile
aferente.
Alteori s-a recurs la degradarea premeditat( a activit((ii economice a unit((ilor de stat
urmat( de achizi(ionarea la pre(uri subevaluate a mijloacelor fixe , modalitate facilitat( de
(nt(rzierea nepermis( cu care au fost emise reglement(rile legale privind evaluarea capitolului.
Prin asemenea manopere au fost trecute (n proprietatea unor "gulere albe", numeroase
ma(ini, unelte, (i chiar sec(ii (ntregi de produc(ie, ce au fost aduse inten(ionat la valori sc(zute
prin proasta administrare (i utilizare, c(t (i prin falsificarea evalu(rilor contabile. Un eori
Pagina 31 din 56
beneficiind de func(ii de conducere (n cadrul unit((ilor cu capital de stat, ce au ca obiect

producerea unor materii prime (i materiale, orienteaz( fluxul aprovizion(rii cu predilec(ie
c(tre societ((i comerciale cu capital privat, care prezint( interes fie datorit( faptului c( ei sau
membrii familie sunt ac(ionari, fie datorit( comisioanelor pe care le primesc (n urma acestor
abuzuri.
Cump(rarea de la firme particulare a unor produse sau subansamble care nu sunt
necesare pentru activitatea unit((ilor de stat, sau dac( sunt necesare, acestea nu sunt
corespunz(toare calitativ este un alt mod de (mbog((ire a propriilor societ((i (i de p(gubire a
avutului public.
Unii infractori cu "gulere albe" practic( pe scar( larg( utilizarea fondurilor
(ntreprinderilor de stat, pentru creditarea unor firme particulare proprii sau (n scopul ob(inerii
unor comisioane.
Creditele sunt oferite (i acordate, cu toate c( legal sunt interzise asemenea opera(iuni,
sau dac( sunt permise, creditarea se face (n condi(ii deosebit de avantajoase, uneori
ajung(ndu-se la situa(ii aproape hilare, c(nd unit((i de stat ((i permit s( sus(in( financiar
societ((i private de(i trec prin mari crize economice.
2). Infrac(iunile comise de "gulere albe" (n societ((i comerciale private (n detrimentul
bugetului statului este a doua categorie de fapte (n r(ndul c(rora se eviden(iaz(, (n special
escrocarea a numeroase firme cu capital de stat, prin ini(ierea (i derularea unor opera(iuni
economice (n numele unor firme fictive sau falimentare.
Profit(nd de lipsa de interes (n administrarea avu(iei na(ionale manifestat( de c(tre
unii conduc(torii ai regiilor sau societ((ilor comerciale de stat, uneori beneficiind chiar de
complicitatea acestora, "gulerele-albe" au pus m(na pe importante cantit((i de m(rfuri, ori au
(ncasat sume fabuloase de bani, dup( care au disp(rut, p(r(sind (ara, (i l(s(nd (n urm( goluri
imense (n avu(ia na(ional(.
Tot aici putem (ncadra (i (nfiin(area de cet((eni rom(ni, dar mai ales str(ini, a unor
societ((i comerciale cu sedii fictive (n scopul v(dit de a se sustrage controlului organelor de
stat, urm(rindu-se derularea unor opera(ii comerciale ilegale, sau neplata c(tre stat a
impozitelor (i taxelor vamale sau ob(inerea de credite cu (nc(lcarea dispozi(iilor legale (n
vigoare, fapt ce a condus la imposibilitatea recuper(rii acestor credite.
3) Infrac(iuni comise (n detrimentul propriilor asocia(i şi al cet((enilor.
In aceast( categorie se (nscriu persoanele cu func(ii de conducere sau administratorii
firmelor cu capital privat, ce pot s(v(r(i o gam( larg( de fapte penale, iar c(nd aceste
infrac(iuni sunt comise prin asocierea (i complicitatea mai multor participan(i, ele pot deveni
Pagina 32 din 56
deosebit de periculoase, aduc(nd grave prejudicii at(t pentru proprii ac(ionari , dar mai ales
pentru popula(ie.
"Gulerele albe" creaz( scenarii delictuale bine stabilite (n urma c(rora ob(in c((tiguri
substan(iale, av(nd predilec(ie pentru urm(toarele infrac(iuni: escrocheria, abuzul de (ncrede-
re, delapidarea (i gestiunea frauduloas(, abuzul (n serviciu, infrac(iunile de corup(ie, falsul (n
(nscrisuri, (n(el(ciunea, divulgarea secretului economic, concuren(a neloial(, nerespectarea
dispozi(iilor privind opera(iile de import-export (i altele.
O metod( ingenioas( prin care pu(ini s-au (mbog((it, dar sute de mii sau milioane de
cet((eni au pierdut ultimele economii, a constat (n (n(elarea par(icipan(ilor la jocurile de
(ntrajutorare. Patronii acestor jocuri, de regulă escroci notorii, înconjurându-se de complici
bine pregătiţi şi devotaţi, profitând de greutăţile în care se zbătea majoritatea românilor şi de
dorinţa multora de a realiza un câştig rapid şi facil în scopul rezolvării multiplelor probleme
familiale şi sociale au lansat pe piaţă jocurile tip “CARITAS”.
În faza de debut, şi uneori chiar perioade mari de timp, afacerea mergea bine în sensul
că primii jucători primesc sume de câteva ori mai mari decât cele depuse, dar pentru că
patronii nu au dispus de alte mijloace de plată a premiilor decât depunerile participanţilor, era
normal şi logic, ca circuitul să aibă un sfârşit falimentar, cea mai mare parte a celor ce au
intrat în circuit, pierzând nu numai câştigul sau premiile ci şi sumele iniţiale cu care au
participat, împrejurări ce au creat adevărate drame familiale şi chiar mişcări sociale
revendicative. Astfel de activităţi s-au desfăşurat în aproape toate judeţele ţării, cel mai
reprezentativ fiind “CARITASUL” de la Cluj al lui Ioan Stoica.
Sub acoperirea şi chiar presiunea unor oameni politici, şi chiar a postului naţional de
televiziune, a fost influenţată negativ opinia publică, uşor de manipulat când este stimulată.
Tot la amplificarea fenomenului a contribuit şi neintreprinderea unor măsuri de
prevenire şi eradicare a acestor activităţi, aces fapt fiind influenţat de câştigarea unor mari
sume de bani din aceste circuite, prin existenţa unor ghişee speciale, acordarea sumelor
multiplicate peste rând, înainte de termen sau fără deppunerea anticipată a sumei aferente, de
către cei ce ar fi trebuit să ia măsuri.
E). Frauda pe calculator
Dezvoltarea rapidă a telecomunicaţiilor şi a tehnologiilor în domeniul calculatoarelor
a dus la apariţia unor noi forme de infracţiuni ce pot intra în categoria criminalităţii econo-
mico-financiare. Astfel, se dezvoltă o industrie ilegală a telecomunicaţiilor şi computerelor, o
contrapondere la domeniul legal.
Pagina 33 din 56
Fraudele din aceste domenii nu cunosc practic limite, ele putând afecta orice ţară, cu
consecinţe şi pagube financiare deosebite.
Umanitatea parcurge astăzi o revoluţie informatică, caracterizată prin accelerarea fără
precedent a sistemelor din ce în ce mai sofisticate cu aplicaţiuni în cele mai variate domenii,
unele dintre acestea considerate domenii critice: agenţii de informaţii şi investigaţii, sisteme
de apărare, de cercetare ştiinţifică, de supraveghere militară, etc. În egală măsură,
tehnologiile informatice sunt prezente în activităţile zilnice ale indivizilor, dar şi a celor ce
lucrează în lumea afacerilor şi deciziilor în plan guvernamental.
Calculatoarele sunt astăzi utilizate nu numai în economie şi industrie, ele preiau
funcţii de care depinde chiar viaţa omului, tratamente medicale şi controlul traficului aerian
sunt numai două exemple.
Calculatoarele permit stocarea unor mari cantităţi de date, cele mai complicate
operaţiuni realizându-se câteva milisecunde, acest fapt fiind speculat şi de infractorii din
domeniu.
Practica judiciară a arătat că pot fi afectate de infracţiunile pe computer societăţile
comerciale bazate pe sisteme computerizate în oricare din domeniile lor: acela al controlului
transporturilor (aerian, cale ferată, rutier), servuciilor medicale, bazele de informaţii şi date
din serviciile secrete, de investigaţii şi securitate naţională. Faţă de periculozitatea şi
actualitatea acestui fenomen trebuie subliniat că legile, sistemele juridice naţionale şi
cooperarea internaţională nu s-au adaptat schimbărilor tehnologice, în special în ţările ex-
comuniste, în care altele sunt priorităţile în ceea ce priveşte combaterea criminalităţii.
Este trist să remarcăm faptul că astăzi foarte puţine ţări au adaptat legi adecvate
acestor problematici, dar nici una nu are aplicabil un sistem concret de prevenire şi
combatere. Infracţiunea pe computer are două forme de manifestare: planul naţional şi cel
internaţional.
În planul naţional este de menţionat faptul că România nu are la acest moment o
legislaţie care să vizeze prevenirea şi reprimarea criminalităţii informatice. Drept urmare,
problema se pune doar teoretic.
Este evident că în România se săvâresc infracţiuni pe calculator. Cu alte cuvinte,
calculatorul este utilizat în mod fraudulos pentru păgubirea unităţii economice respective sau
altora, conectate la baza de date şi operaţiuni existentă. Angajaţii unei unităţi deţinătoare a
unei reţele de calculatoare - programatori, operatori, bibliotecari, tehnicieni hardware şi alţi
specialişti sunt cei mai capabili de a utiliza fraudulos această tehnică.
Pagina 34 din 56
De regulă, se exercită un control insuficient asupra personalului specializat, datorat

faptului că munca acestora este dificil de înţeles şi controlat, iar volumul operaţiunilor care se
derulează este impresionant. Se lucrează în cele mai multe cazuri în medii nesupravegheate,
necontrolate. Drept urmare, există posibilităţi nelimitate pentru comiterea de fraude. Tentaţia
răufăcătorilor este aceea de a săvârşi fraude în dauna firmelor particulare. Este aşa numitul
sindrom Robin Hood.
Studiile efectuate de reputaţi specialişti au evidenţiat faptul că toate fazele
operaţiunilor pe calculator sunt susceptibile unei activităţi infracţionale, fie ca ţintă, fie ca
instrument, fie amândouă la un loc. Operaţiunile de intrare, procesare a datelor, operaţiile şi
comunicaţiile au fost utilizate în scopuri ilicite.
Cele mai întâlnite tipuri de infracţiuni săvârşite pe calculator sunt:
1). Frauda la manipulare a calculatoarelor – cele mai frecvente ţinte ale fraudelor pe
calculator sunt bunurile intangibile, precum sunt banii în depozit şi orele de lucru. Cărţile de
credit, de exemplu, sunt ţinta principală a infractorilor care vând informaţiile fixate pe hard
(despre persoana şi finanţele acesteia), pentru satisfacerea acestora. Acest gen de fraudă este
uşor de perpetuat şi greu de depistat, fiind comisă chiar de persoane nespecializate, dar care
au acces la funcţuule normale de procesare ale intrărilor. Manipularea frauduloasă a
programelor cere însă cunoştinţe despre calculator şi este foarte dificil de descoperit. Aceasta
cere realizarea unor schimbări în programul existent pe calculator sau producerea unui nou
program.
O metodă des utilizată este cea denumită ”calul troian”, atunci când instrucţiunile de
utilizare, de operare sunt ascunse în program, fapt ce dă posibilitatea ca paralel cu executarea
unei funcţii normale să se execute şi o funcţie neautorizată.
Un “cal troian” poate fi programat să se autodistrugă, nerămânând astfel decât paguba
pe care a produs-o.
Manipularea ieşirilor – este cel mai adesea utilizată, prin folosirea cărţilor de credit
furate, respectiv prin falsificarea instrucţiunilor calculatorului în faza de introducere. Prin
această metodă se intră de fapt în posesia lichidităţilor.
O specie particulară de fraudă este denumită “tăierea salamului” – care constă în
ştergerea unei părţi a unei tranzacţii financiare şi transferul ei în alte conturi neautorizate. Cel
mai cunoscut exemplu de acest gen de fraudă este al unui tânăr angajat al unei bănci, care a
dat computerului ce ţinea evidenţa conturilor clienţilor, comanda de a rotunji aceste conturi în
minus cu până la cinci cenţi, transferând suma astfel obţinută în contul său personal.
Pagina 35 din 56
2). Falsificarea calculatorului – este foarte frecventă mai ales odată cu utilizarea
imprimantelor laser care sunt capabile să realizeze o copiere perfectă, să modifice documente,
şi chiar să creeze un document fără a folosi unul oficial, sau să producă documente a căror
calitate este sensibil egală cu a originalului, deosebirea putând fi făcută de un expert.
3). Deteriorarea sau modificarea datelor şi programelor.
Această categorie de infracţiuni implică sau acoperă accesul la calculator pentru
introducerea unui program nou, cunoscut sub numele de “virus” sau “bomba logică”. Este în
fond vorba de sabotarea calculatorului prin modificarea neautorizată a programului,
suprimarea sau ştergerea datelor sau funcţiilor acestora. Sabotarea calculatorului poate fi
făcută pentru a obţine avantaje economice faţă de competitor sau pentru promovarea unei
activităţi ilegale (furt de date, etc.).
Există posibilitatea de infiltrare a unor infractori proveniţi din grupări criminale sau
teroriste şi al căror acces la reţelele computerizate prezintă un risc deosebit.
O altă metodă de sabotare a computerului o constituie acel tip de virus care are
posibilitatea de a se “agăţa” singur de programe “curate” şi de a se propaga singur în alte
programe.
Un virus poate fi introdus în sistem de o componentă software care a fost infectată.
Scopurile urmărite prin introducerea virusului sunt legate de distrugerea datelor
înmagazinate.
De exemplu, în 1990 în Europa a fost experimentat şi utilizat un virus folosit pentru
extorcarea de bani din sumele alocate pentru cercetarea medicală.
Acest virus ameninţa cu distrugerea bazei de date, dacă nu se achita o mare
recompensă. Ca urmare a neplăţii recompensei solicitate a fost distrusă o importantă cantitate
de date valoroase obţinute prin cercetarea ştiinţifică mondială.
La fel ca şi virusul, ”râma“ este infiltrată în programe de procesare a datelor pentru a
le altera sau distruge, dar spre deosebire de virus, ea nu are proprietatea de a se reproduce.
O altă tehnică de sabotare a calculatorului o constituie “bomba logică”.
Această tehnică necesită cunoştinţe solide în materia computerelor, deoarece implică
programarea distrugerii sau modificării datelor la o anumită dată din viitor. Înainte de a
“exploda”, “bombele logice” sunt extrem de greu de detectat. Detonarea “bombei logice”
poate fi programată să aibă loc la mult timp după plecarea celui ce a “montat-o”.
Este folosită în scop de extorcare, cerându-se mari sume de bani în schimbul
dezvăluirii lacului unde a fost plasată şi a metodei de dezamorsare, constituind în fond,
manifestarea terorismului şi a pirateriei electronice, fenomene extrem de periculoase.
Pagina 36 din 56
4). Accesul neautorizat la calculator şi servicii.

Numărul impresionant al deţinătorilor de calculatoare, imensa diversitate a serviciilor
pe care acestea le oferă, fac să se dezvolte în paralel o teribilă energie şi inteligenţă negativă,
materializată în accesarea neautorizată a computerelor.
De multe ori, accesarea neautorizată este făcută din simplă curiozitate. Dar tot de
atâtea ori se poate vorbi de metode de accesare premeditate, făcute în scopul obţinerii de
beneficii financiare considerabile sau a producerii de pagube incalculabile unor firme
concurente.
Accesarea neautorizată este cel mai adesea săvârşită de la o staţie aflată la distanţă
mare, prin intermediulunei reţele de telecomunicaţii. Intrusul, speculând măsurile de
securitate lejere, obţine accesul sau exploatează rapid golurile în măsurile de securitate
existente sau în procedurile de accesare ale sistemului.
Specialiştii în domeniu apreciază că protecţia prin parolare este greşit caracterizată ,
ca un dispozitiv protector împotriva accesului neautorizat. Această protecţie poate fi ocolită
de către experţi în fraudarea computerelor prin utilizarea unora dintre metodele descrise mai
sus. Protecţia prin parolă, poate fi evitată folosind forme de spargere a parolei. Astăzi se
desfăşoară un veritabil război pentru asigurarea impenetrabilităţii sistemelor computerizate.
Aceste sisteme, considerate în faza de proiectare impenetrabile, sunt sensibile la
acţiunea inteligentă a infractorilor din acest domeniu. Cercetările efectuate de agenţiile de
investigaţii, au evidenţiat gradul de penetrabilitate a reţelelor computerizate.
F). Corupţia
În peisajul criminalităţii generale, în mod deosebit al celei din domeniul economico-
financiar, se detaşează corupţia, fenomen extrem de naiv, quasigeneralizat în mai toate
structurile sociale şi care, ca un adevărat cancer, afectează grav desfăşurarea normală a
procesului de tranziţie, pentru că actele de corupţie stau la baza multor tranzacţii comerciale
ilegale, care distorsionează activitatea normală a instituţiilor publice şi pun în pericol în
ultimă instanţă, chiar siguranţa naţională.
Corupţia este sensibil influenţată de agravarea stării de anomie ce caracterizează
societatea noastră, ceea ce a determinat dereglarea funcţionalităţii normative şi morale a unor
instituţii fundamentale ale statului, determinând scăderea eficienţei legii şi justiţiei, creşterea
toleranţei şi permisivităţii faţă de diferitele manifestări şi comportamente coruptive care
însoţesc trecerea la economia de piaţă.
Fenomenul corupţiei este agravat în prezent de generalizarea în societatea românească
a unei stări de criză instituţionalizată la toate nivelurile şi în principalele sfere de activitate
Pagina 37 din 56
socială, care constă în slăbirea mecanismelor de control social şi normativ, criza de autoritate
şi credibilitate a unor institiţii fundamentale ale statului, toleranţa manifestată de factorii de
decizie (politici, legislativi, administrativi), ineficienţa sistemului de sancţiuni şi pedepse faţă
de indivizi corupţi.
După părerea unor autori, criteriul normativului penal referitor la definirea şi sanc-
ţionarea aşa numitelor acte de corupţie, are un caracter reducţionist, întrucât circumscrie
fenomenul de corupţie doar la delictele de serviciu, care constau în abaterile de la
prerogativele oficiale, încălcarea normelor deontologiei profesionale de către funcţionarul
public.
Corupţia reprezintă un fenomen care prin amploarea, intensitatea, formele lui de
manifestare, măsoară adevărata stare de legalitate, moralitate şi normalitate a unei societăţi.
Datorită consecinţelor negative produse asupra structurii şi stabilităţii grupurilor şi
organizaţiilor şi efectelor demoralizante la nivelul indivizilor, corupţia defineşte până la un
anumit punct, starea de dezechilibru normativ şi moral a acelor societăţi aflate în criză sau în
tranziţie. Corupţia perturbă grav desfăşurarea relaţiilor sociale la nivel instituţional şi
interpersonal, determinând scăderea prestigiului şi autorităţii unor instanţe specializate de
control şi prevenire socială prin implicarea în diferite afaceri a unor persoane cu funcţii de
decizie din domeniul politicului, legislativului, justiţiei şi administraţiei.
Fenomenul de corupţie are o serie de particularităţi şi caractere, care sunt dependente
de natura regimului politic, de evoluţia social-istorică, economică şi culturală, de sistemul
legislativ şi de starea morală sau spirituală a fiecărei societăţi.
Pentru o mare parte din criminologii şi sociologii contemporani, fenomenul de corup-
ţie reprezintă o adevărată “maladie” a corpului social, o stare endemică care erodează
fundamentele societăţii civile şi ale statului de drept, cu atât mai nociv cu cât deturnează
fonduri importante ale sociatăţii şi orientează finalităţile procesului economic în interesul
privat al unor persoane sau grupuri de persoane.
Secretarul General al Consiliului Europei a definit corupţia ca “o ameninţare evidentă
la adresa democraţiei, statului de drept şi drepturilor omului”. S-a apreciat, de asemenea, că
în ţările din estul şi centrul Europei, corupţia subminează actualmente atât eforturile de a
edifica instituţii veritabil democratice cât şi promovarea sistemului statului de drept.
Deşi corupţia este prezentă în toate statele lumii, urmările actelor şi faptelor concrete
prin care ea se manifestă sunt total diferite, ele putând fi mai uşor suportate, iar prejudiciile
economice şi sociale mai simplu de recuperat sau reparat în statele dezvoltate decât în cele
aflate în plin proces de tranziţie, de edificare a economiei de piaţă.
Pagina 38 din 56
Corupţia este întâlnită în România şi înainte de decembrie 1989, însă aceasta avea un
caracter mai limitatdin cauza absenţei condiţiilor favorizatoare şi în primul rând a
posibilitătilor materiale reduse pentru marea masă a populaţiei din rândul cărora se
desprindeau cei care erau nevoiţi să dea mită sau să ofere foloase materiale funcţionarilor
publici. De asemenea, economia planificată, sarcinile precise cu care erau însărcinaţi
funcţionarii publici, dar mai ales controlul ierarhic dezvoltat şi mai eficient decât cel prezent,
erau tot atâtea condiţii care limitau câmpul de acţiune al corupţiei.
În societatea comunistă românească, acţiona aşa-zisa “corupţie acceptată” ce era
legată aproape exclusiv de planificarea riguroasă şi exactă a sarcinilor de producţie atât în
domeniul industrial cât şi în cel agrar şi al serviciilor, conducătorii şi funcţionarii sistemului
fiind obligaţi să realizeze cifrele repartizatate sub sancţiunea destituirii în caz de eşec. Ori,
pentru a fi în graţiile conducerii superioare de partid şi de stat, conducătorii de intreprinderi
recurgeau la falsificarea datelor privind nivelul producţiei şi a altor indicatori de eficienţă,
precum şi a rapoartelor pe care le înaintau “centrului”. În acelaşi scop, fiecare manager
promova legături strânse, neoficiale cu alţi directori de care era legat în realizarea sarcinilor
de plan, precum şi cu funcţionarii influenţi din ierarhiile superioare, pentru a-şi asigura un
anumit grad de protecţie faţă de pericolele viitoare şi pentru a putea desfăşura activităţi ilicite
cu un minimum de siguranţă, relaţii ce erau întemeiate şi menţinute prin corupţie.
În prezent, situaţia este în mare parte schimbată, punându-se în evidenţă faptul că
agresionarea masivă şi fără scrupule realizată prin furturi, gestiune frauduloasă, delapidări,
abuzuri şi alte forme de vandalism economic, practicate de grupuri organizate de infractori
prin utilizarea de metode abile, greu de detectat şi probat este însoţită în majoritatea cazurilor
de corupţie.
Astfel, în ramurile productive ale economiei, corupţia a cuprins întreg procesul de
privatizare, cu predilecţie transferurile ilegale de patrimoniu prin subevaluare, din societăţile
comerciale de stat şi regiile sutonome către întreprinzătorii particulari, condiţionarea livrării
de mărfuri, acceptarea unor produse deproastă calitate, repartizarea pieselor de schimb şi alte
asemenea tranzacţii care nu se fac decât în schimbul unor avantaje materiale, ce constau în
sume de bani (lei sau valută), bunuri sau cote părţi din afacerile derulate.
Edificatoare pentru corupţia generalizată din perioada de tranziţie pe care România o
parcurge, este şi situaţia din agricultură, primul sector economic care a cunoscut privatizarea
în baza unui act normativ (Legea nr. 18/1991).
Practic, în fiecare localitate rurală s-au produs ilegalităţi constând în sustrageri de
produse şi animale, distrugeri de construcţii şi complexe zootehnice în vederea însuşirii
Pagina 39 din 56
materialelor de construcţii, distrugerea instalaţiilor de îmbunătăţiri funciare, iar prin corupţie

s-au efectuat ocupări abuzive ale unor suprafeţe de teren agricol, în zone cu fertilitate ridicată,
ţinerea de licitaţii trucate, falsificarea documentelor de evidenţă dar şi a celor de gestiune, în
vederea însuşirii profitabile a maşinilor şi a altor mijloace fixe.
O situaţie asemănătoare s-a înregistrat în domeniul silviculturii, unde mii de hectare
împădurite au fost distruse, materialul lemnos fiind comercializat în mod fraudulos, inclusiv
prin scoaterea lui din ţară, tranzacţii pe lângă care sau pentru care au fost comise numeroase
acte de dare, luare de mită, trafic de influenţă, sau cel puţin primire de foloase necuvenite.
În domeniul comerţului şi prestărilor de servicii, actele de corupţie se practică făţiş,
fiind manipulate sume uriaşe pentru vânzări preferenţiale din depozite, eliberarea fondului de
marfă uşor vandabilă numai unor firme particulare, darea în locaţie de gestiune sau
închirierea unităţilor comerciale, condiţionarea executării unor prestări de servicii de
înmânarea unor sume de bani, condiţionarea emiterii licenţelor de import-export, transferurile
ilegale de mijloace fixe şi obiecte de inventar către sectorul privat, la preţuri mult
subvenţionate, licitaţii fictive etc.
În sfera instituţiilor bugetare, învăţământ, sănătate, sport, cultură, finanţe publice,
actele de dare şi luare de mită, precum şi traficul de influenţă, au luat amploare, ele fiind
legate îndeosebi de admiterea şî promovarea unor examene, eliberarea de certificate medicale
nereale, a unor acte de expertiză şi constatare medico-legale pentru intervenţii chirurgicale şi
acordarea de asistenţă medicală, avizarea funcţionării unor edituri şi publicaţii particulare,
favorizarea procurării unor bunuri din patrimoniul cultural naţional, acceptarea folosirii
fondurilor bugetare în alte scopuri şi altele.
Administraţia locală, gospodărirea comunală, lucrările publice, urbanismul şi
amenajarea teritoriului se confruntă cu acte de corupţie ce constau în pretinderea şi primirea
de sume de bani şi alte foloase materiale pentru acordarea de autorizaţii unor întreprinzători
particulari, eliberarea certificatelor de producător, repartizarea de terenuri pentru costrucţii,
locuinţe şi spaţii pentru firmele particulare, acceptarea tacită a executării unor construcţii şi
amenajări neautorizate, repartizarea fondului locativ şi aprobarea schimburilor de locuinţe,
trimiterea de personal muncitor în străinătate, transferuri de imobile şi mijloace fixe către
sectorul particular etc.
Funcţionarii publici din instituţiile cu atribuţii de control şi avizare a unor activităţi,
profitând de funcţie şi prerogativele acordate de acestea, pretind şi primesc bani, bunuri şi
alte avantaje materiale de la cetăţenii cu care vin în contact, pentru a le facilita unele avantaje,
de regulă pentru a nu scoate în evidenţă unele acte ilegale de natură infracţională, a acoperi
Pagina 40 din 56
unele fapte producătoare de prejudicii şi în general pentru a nu dispune măsurile legale sau
pentru a le diminua consecinţele.
Corupţia a pătruns şi în cadrul persoanelor chemate să înfăptuiască justiţia, care
pretind şi primesc sume de bani sau bunuri de la persoane cărora le-au acordat asistenţă
juridică, ori pentru a pronunţa hotărâri favorabile sau chiar exoneratoare de răspundere
penală, civilă sau administrativă. În alte situaţii, funcţionarii din domeniul justiţiei fac trafic
de influenţă, promiţând unor justiţiabili că prin cunoştinţele pe care le au în rândul colegilor
judecători sau procurori, le vor obţine hotărâri judecătoreşti favorabile sau le rezolvă anumite
cereri, desigur, în schimbul unor sume exorbitante.
De asemenea, corupţia se manifestă şi în domeniul bancar, în sistemul vamal şi al
trecerii frontierei.
Cea mai periculoasă corupţie însă, e constituită de actele şi faptele ascunse comise din
umbră, care în cele mai multe cazuri, nu ies la suprafaţă, nu sunt cunoscute de opinia publică,
unele dintr ele nefiind nici incriminate de legea penală, cu toate că aduc prejudicii grave
economiei nationale, bunului mers al aparatului administrativ şi implicit lovesc grav în
încrederea ce trebuie să o aibă cetăţenii de rând în funcţinarii publici. Fireşte că, asemenea
acte de corupţie, nu sunt la îndemâna oricui, ele fiind practicate de parlamentari, înalţi
demnitati, miniştri şi alţi angajaţi cu funcţii de răspundere în guvern, prefecţi, primari şi alţi
conducători de instituţii şi organisme locale şi centrale. Împrumuturile fabuloase în lei sau
valută, de la diverse societăţi bancare, fără documente justificative şi garanţii cores-
punzătoare, luate de “miliardarii de carton”, obţinerea de licenţe de import-export, de terenuri
pentru construcţii ilegale şi spaţii comerciale, privatizările ce au ca obiect unităţi rentabile de
producţie şi desfacere, de turism, hoteluri, restaurante, achiziţionarea şi comercializarea de
mărfuri şi produse în condiţii de loc, timp şi preţ deosebit de avantajoase, au o singură
explicatie: corupţia.
Din cercetările realizate rezultă că pentru intrarea în posesia unor sume de bani sau
alte foloase materiale, elementele necinstite utilizează în principal următoarele metode:
pretind şi primesc direct sau prin intermediari, diferite foloase de la persoanele cărora
sunt obligate a le îndeplini cererile, conform atribuţiilor de serviciu (eliberări de acte,
executarea de lucrări, etc.) sau de la persoanele care urmează a răspunde material sau penal,
în cazul când funcţionarul şi-ar îndeplini în bune condiţii atribuţiile de serviciu (constatarea
unor lipsuri sau plusuri în gestiune, abuzuri în exercitarea profesiunii (exercitarea de
controale, etc.).
Pagina 41 din 56
invocă motive mai mult sau mai puţin reale, tergiversează rezolvarea celor solicitate,
determinându-I prin aceasta pe solicitanţi să le dea bani sau alte foloase materiale.
creează impresia că pentru îndeplinirea actului este necesar să depună un efort în plus,
îl favorizează pe cel în cauză faţă de alte persoane ori încalcă legea prin rezolvarea celor
solicitate.
pretind pentru încheierea unor contracte economice, efectuarea unor prestări de
servicii ori intervenţii la organele puterii de stat, aşa-zisele “comisioane”, pe care le depun în
conturi personale.
Asemenea moduri de operare, care la prima vedere par banalităţi, sunt în realitate acte
grave de corupţie, care au drept urmare îmbogăţirea rapidă a unei pături reduse de beneficiari
în detrimentul masei mari a cetăţenilor, explicându-se astfel, de ce în ultimii ani un număr
relativ mic de oameni de afaceri au devenit multimiliardari, dominând viaţa economică şi
socială a României, în timp ce restul populaţiei trăieşte în sărăcie, unii chiar în mizerie.
Corupţia nu este doar un simplu delict sau o infracţiune similară cu altele, ci un act cu
consecinţe importante pentru funcţionarea întregii societăţi, care poate evidenţia în mare
măsură modul în care demnitarii statului, reprezentanţii puterii politice în general, servesc
interesele generale ale societăţii sau dimpotrivă ale unui grup de particulari preocupaţi numai
de profiturile proprii.
Secţiunea 3: Criminalitatea economico-financiară organizată

Criminalitatea organizată în domeniul afacerilor prezintă în general următoarele
caracteristici:
1). Profesionalizarea
Cercetarările efectuate au evidenţiat faptul că, grupările criminale din Ronmânia au
adoptat şi perfecţionat principiile de organizare şi regulile de acţiune ale structurilor de tip
mafiot. În acest context, se manifestă tendinţa de amplificare a gradului de intelectualizare a
grupurilor criminale prin absorbţia în interiorul acestora de persoane ce ocupă funcţii oficiale
în domeniul finanţelor, comerţului, băncilor, administraţiei justiţiei, dar şi a unor reputaţi
avocaţi, experţi şi tehnicieni.
De cealaltă parte, organismele abilitate să lupte împotriva acestui tip de criminlitate se
deprofesionalizează fiind depăşite şi neputiicioase în faţa rafinamentului şi complexităţii
activităţilor ilegale desfăşurate.
Foarte târziu s-a înţeles că, împotriva unor profesionişti în afacerile ilegale nu se poate
lupta decât cu profesionişti în activitatea de informaţii, investigaţii şi cercetare penală.
Pagina 42 din 56
Referitor la acest aspect, Giovanni Falcone spunea: “Mafia este inteligentă, abilă şi rapidă.
Mă tem că va fi mereu în avans faţă de noi “.
2). Internaţionalizarea.
Afacerile ilegale de amploare: contrabanda, evaziunea fiscală, traficul de droguri,
spălarea banilor, traficul de carne vie etc. , nu se pot derula şi finaliza fără realizarea unui
parteneriat între infractorii autohtoni şi cei ce activează pe teritoriul altor state.
Sunt edificatoare cazurile instrumentate de autorităţile române şi cele similare din
ţările Europei Occidentale, în ceea ce priveşte neutralizarea unor reţele şi filiere
înternaţionale care se ocupau cu traficul de autoturisme furate şi plasarea de bancnote
contrafăcute.
Astfel, numai în anul 1996 au fost descoperite 26 de reţele transnaţionale compuse din
209 traficanţi (italieni, germani, polonezi, bulgari, unguri şi români) care au furat şi
comercializat peste 1500 autoturisme.
Totodată, în perioada 1992-1996 au fost descoperite de poliţie 8629 de cazuri de
încercare de plasare a unor valute false, confiscându-se peste 2 miliarde de dolari S. U. A.,
1,3 miliarde mărci germane, 107 milioane lire italiene şi 10,5 milioane lei.
3). Consolidarea fuziunii dintre grupurile criminale şi lumea politică.
Se înregistrează în prezent o continuă consolidare între grupurile criminale şi lumea
politică şi, de asemenea, se manifestă pregnant tendinţa de dezvoltare a acelui tip de comerţ
care se face cu funcţia publică şi relaţia de afaceri.
Deja, în importante domenii ale afacerilor cum ar fi cele ale importurilor, exporturilor,
stabilirii taxelor şi impozitelor, acordării şi utilizării creditelor, a fondurilor de dezvoltare, cei
ce hotărăsc, care decid în ultimă instanţă sunt capii crimei aflaţi la în prima linie a vieţii
publice, cei care de mult afişează abundenţa şi luxul.
Importante fonduri rezultate din afaceri ilegale sunt injectate în structuri şi organisme
politice, administrative, pentru ca acestea să se menţină la putere şi să poată garanta
grupurilor criminale succesul în multitudinea afacerilor murdare pe care le iniţiază.
Ţinta primordială a acestor grupuri este aceea de a face inoperante, ineficiente şi de a
paraliza structurile abilitate să lupte împotriva lor. Acest lucru se realizează prin coruperea şi
subordonarea unor importanţi funcţionari sau lideri din administraţie, justiţie, finanţe, bănci
etc. Are loc fuziunea elitelor: elita lumii interlope şi elita vieţii politice.
Aceste elite se întâlnesc şi acţionează împotriva ordinii, a legii, în perimetrul degra-
dant al imoralităţii, afacerilor veroase, luxului şi desfrâului. Exponenţii celor două elite au în
proprietate restaurante, cazinouri, întreprinderi profitabile, case de modă, hoteluri, avioane
Pagina 43 din 56
personale, autoturisme de lux, trusturi de presă şi posturi de televiziune, vile şi locuinţe de

vacanţă şi nu în ultimul rând conturi în băncile din străinătate.
Edificator în acest sens, este cazul lui Sever Mureşan, liderul unui grup de afacerişti
care, folosind Banca “Dacia Felix” şi fondurile acesteia, a reuşit să atragă în sfera afacerilor
importante figuri aflate în funcţii guvernamentale şi parlamentare, desăvârşind cea mai mare
fraudă comisă în România după anul 1990.
4). Organizarea în România a unei pieţe a traficanţilor şi consumatorilor de droguri.
S-a spus multă vreme că România nu poate deveni o piaţă a consumatorilor de
droguri, după ce se acceptase ideea că România este integrată rutei balcanice a traficanţilor de
droguri.
Astăzi, piaţa consumatorilor de droguri are componente la vedere în Bucureşti,
Timişoara, Iaşi, Constanţa, Cluj şi alte centre urbane.
Aproape zilnic sunt depistaţi consumatori de droguri, cea mai mare parte a acestora
provenind din rândul cetăţenillor străini (arabi, turci, greci, italieni etc.). Acestora li se adaugă
din ce în ce mai mulţi cetăţeni români, cu precădere din rândul elevilor, studenţilor precum şi
din pături sociale care au efectuat sau efectuează deplasări în străinătate.
Consumatorii de droguri sunt recrutaţi din rândul prostituaţilor şi proxeneţilor,
minorilor aflaţi în stare de abandon şcolar, tinerilor care frecventează cluburi de noapte,
discoteci, baruri etc.
Amploarea traficului şi consumului de droguri în România este demonstrată şi de
cantităţile care au fost confiscate de poliţie în ultima perioadă de timp.
5). Intensificarea luptei, a disputelor directe între grupurile mafiote.
Se intensifică pe zi ce trece lupta pentru dobândirea sau menţinerea supremaţiei în
anumite domenii cum ar fi: contrabanda cu alcool, ţigări, produse alimentare, traficul cu
autoturisme furate, traficul de droguri, traficul de carne vie. Protagoniştii acestor dispute sunt
grupurile din mafia ţigănească, arabă, chineză şi turcă.
Sunt numeroase situaţiile care demonstrează că în România, criminalitatea de înaltă
violenţă (omorul la comandă, incendierea de bunuri , şantajul, răpirea de persoane), tinde să
devină o componentă a criminalităţii organizate a afacerilor. S-au consumat acţiuni tipice de
reglări de conturi, atentate cu explozivi şi omoruri cu mână armată, cele mai multe între
grupurile de arabi, chinezi şi ţigani.
6). Amplificarea economiei subterane şi multiplicarea accelerată a formelor şi proce-
durilor utilizate pentru spălarea banilor murdari – reprezintă alte caracteristici ale crimina-
lităţii economico-financiare organizate (fenomene tratate în secţiunile anterioare).
Pagina 44 din 56
În ceea ce priveşte spălarea banilor murdari rezultaţi din activităţile ilegale desfă-
şurate de grupările criminale, trebuie făcute câteva referiri la “paradisurile fiscale”.
Într-un sens strict, aproape fiecare ţară din lume poate fi considerată un “paradis
fiscal” , pentru că într-o formă sau alta, companiilor şi persoanelor fizice străine li se oferă
diferite stimulente pentru o încuraja investiţiile şi a promova creşterea economică.
Chiar şi Statele Unite ale Americii servesc ca “paradis fiscal “ persoanelor care
investesc în economia americană. În acelaşi timp, o ţară ca Panama, menţionată deseori ca
una din primele zece ţări “paradisuri fiscale” din lume, nu este considerată de populaţia locală
un “paradis fiscal”, deoarece guvernul percepe impozite pe veniturile personale şi de
corporaţie, taxe vamale asupra succesiunilor şi donaţiilor, impozite asupra proprietăţilor
imobiliare etc.
Principalele caracteristici ale “paradisurilor fiscale” sunt:
Impozitele reduse – multe din jurisdicţiile considerate paradisuri fiscale impun
impozite asupra unor categorii de venituri, acestea fiind foarte reduse comparativ cu ţările de
origine ale celor ce folosesc paradisurile fiscale.
În alte ţări nu se percepe nici un fel de impozit asupra veniturilor. Lipsa impozitelor
pe venituri face parte dintr-o politică de atragere a băncilor şi corporaţiilor financiare din
străinătate.
Secretul - cele mai multe din ţările considerate paradisuri fiscale asigură protecţia
informaţiilor bancare şi comerciale, ele refuzând să spargă zidurile din jurul secretului
bancar, chiar şi atunci când este vorba de încălcarea gravă a legilor unei ţări.
În unele cazuri, aceste jurisdicţii prevăd chiar sancţiuni penale pentru încălcarea
secretului bancar.
Paradisurile fiscale fac o diferenţiere de regim juridic între activităţile cetăţenilor
străini şi a celor autohtoni.
În general, activitatea cetăţenilor străini nu este supusă unor reguli stricte, impozitarea
este mai mult simbolică, iar controalele efectuate asupra operaţiunilor derulate sunt
nesemnificative. Paradisurile fiscale prosperă în urma acestor activităţi care generează
venituri sub forma onorariilor, a câştigurilor din închirierea imobilelor , angajarea
personalului autohton, stimularea turismului.
Multe din ţările considerate “paradis fiscal”, posedă excelente sisteme de comunicare,
care le leagă de alte ţări şi servicii aeriene performante.
Pagina 45 din 56
Publicitatea promoţională – este o altă caracteristică a “paradisurilor fiscale“ Cele mai

multe îşi fac singure publicitate pe această temă, datorită avantajelor pe care le prezintă
atragerea investiţiilor străine.
Foarte des sunt organizate seminarii internaţionale, în cadrul cărora sunt evidenţiate
virtuţile acestor ţări din punct de vedere fiscal.
În această categorie a paradisurilor fiscale pot fi încadrate următoarele ţări:
Insulele Bahamas situate în largul coastelor statului american Florida, au o legislaţie
foarte permisivă în domeniul deschiderii conturilor bancare, care pot fi create chiar prin
poştă, secretul bancar fiind aplicat cu stricteţe. Nu există nici un fel de restricţii de ordin
monetar sau de schimb valutar asupra fondurilor străine, care pot fi transferate în şi din ţară
cu uşurinţă. De asemenea, crearea de corporaţii este uşoară, la preţuri mici şi în condiţii de
maximă confidenţialitate.
- Insulele Cayman – situate la sud de Cuba, aceste insule se numără printre cele mai
severe şi restrictive zone din întreaga lume în ceea ce priveşte confidenţialitatea operaţiilor
financiare. Nu numai că dezvăluirea informaţiilor este o crimă, dar şi solicitarea acestora este
împotriva legii. Cayman posedă toate celelalte caracteristici ale unui paradis fiscal reuşit,
printre care: un sistem de telecomunicaţii superior, nici un fel de restricţii monetare sau de
schimburi valutare, reprezentarea tuturor marilor bănci internaţionale şi specialişti locali în
domeniul impozitelor internaţionale.
Panama – a devenit rapid un major paradis fiscal şi centru bancar international. În
această ţară, înfiinţarea şi operarea corporaţiilor este mai simplă ca oriunde în lume. Nu există
nici o taxă asupra entităţilor străine, nici o cerinţă de a declara veniturile şi nici o
supraveghere de nici un fel din partea guvernului. De asmenea, nu sunt prevăzute condiţii cu
privire la minimum de capital investit. Se apreciază că, în ultimii ani , datorită acestor
facilităţi, s-au înfiinţat în Panama mai multe corporaţii decât în toate celelalte paradisuri
fiscale din America Centrală luate la un loc.
Alte ţări “paradis fiscal“ sunt: Insulele Canalului (în Canalul Mânecii), Antilele
Olandeze, Monserrat, Liechtenstein etc.
În România, criminalitatea organizată a afacerilor a parcurs după 1990 următoarele
faze:
a) Faza ermetică – este specifică grupurilor care s-au constituit pe criterii etnice şi
profesionale. Cele mai reprezentative grupuri care au acţionat în această fază sunt:
mafia ţigănească –reprezentată de grupuri de persoane provenite din 3-4 familii de
ţigani, conduse de către un lider autoritar, profilate pe săvârşirea de o serie de furturi din
Pagina 46 din 56
avutul public şi privat, tâlhării, escrocherii, trafic ilegal cu valută şi metale preţioase,
prostituţie, proxenetism, cămătăria, traficul cu droguri, furtul şi comercializarea operelor de
artă, perceperea taxelor de protecţie etc. Adevărate clanuri mafiote, aceste grupuri şi-au
delimitat sferele de dominaţie şi afaceri, recurgând de nenumărate ori la acte de mare
violenţă, intimidare, uneori chiar la adresa organelor de ordine.
mafia chineză – reprezentată de grupuri formate exclusiv din cetăţeni chinezi stabiliţi
în România. Afacerile ilegale ale acestora au fost orientate spre contrabanda cu mărfuri
alimentare, cosmetice şi mărfuri industriale, precum şi pe acte de evaziune fiscală. Între
grupările de chinezi s-au produs în mod frecvent dispute extrem de violente, soldate cu
uciderea unor persoane de aceeaşi naţionalitate care au refuzat plata taxei de protecţie impusă
de grupurile rivale.
mafia turcă – a fost prezentă pe teritoriul României imediat după decembrie 1989,
când a iniţiat şi dezvoltat afaceri ilegale de mare amploare în domeniul contrabandei, cu o
mare diversitate de mărfuri alimentare şi industriale (ţigări, cafea, cosmetice, confecţii etc).
Alte grupuri s-au specializat în recrutarea de femei din România cărora li s-a promis
angajarea ca lucrătoare în magazine, baruri, cluburi de noapte, restaurante, dar care în
realitate au fost obligate să se prostitueze în Turcia, fiind apoi plasate pentru a fi exploatate în
Cipru şi Grecia. Foarte curând, grupurile aparţinând mafiei turce s-au integrat în acţiuni de
mare anvergură privind traficul de droguri şi spălarea banilor murdari, reuşind să-şi
consolideze forţa financiară în România.
mafia arabă – s-a afirmat foarte repede în teritoriul afacerilor ilegale, explicatia
constând în faptul că, la sfârşitul anului 1989 se afla în România un număr apreciabil de
cetăţeni arabi (iranieni, irakieni, libanezi, sirieni, egipteni etc.), care urmau cursuri
universitare. Obişnuiţi cu limba, obiceiurile dar mai ales cu situaţia economică a ţării, aceştia
au demarat în forţă afaceri ilegale în domeniul comerţului cu ţigări, alcool, exportul de
animale, cherestea, produse siderurgice, comercializarea autoturismelor furate din Occident şi
traficul de droguri.
- mafia ucrainiană şi moldovenească – a acţionat pe teritoriul României,
specializându-se în acţiunile de tip “Racket”, traficul de prostituate, contrabanda cu
armament, explozivi şi substanţe radioactive, trafic de droguri şi furtul de autoturisme.
Constituite exclusiv pe criterii etnice, grupurile descrise s-au caracterizat printr-un
puternic ermetism, prin respectarea strictă a unor tradiţii şi obiceiuri specifice etniilor
respective, fiind practic impenetrabile din exterior.
Pagina 47 din 56
B). Faza de deschidere – se caracterizează prin absorbţia în interiorul acestor grupuri a

elementelor autohtone, respectiv a celor care alcătuiesc “gulerele albe”, cu deosebire a
specialiştilor din domeniul financiar, contabil, comercial, administrativ. Această fază
coincide cu puternica consolidare financiară, prin iniţierea , dezvoltarea şi finalizarea marilor
afaceri specifice grupurilor descrise mai sus. Elementul autohton este folosit pentru a facilita
accesul la credite bancare, avizarea extinderilor de spaţii comerciale, coruperea unor
funcţionari (vameşi, poliţişti, inspectori financiari etc.). În cadrul firmelor patronate de
grupările mafiote au fost angajaţi ca salariaţi permanenţi foşti poliţişti şi magistraţi, ori rudele
apropiate acestora sau ale altor persoane influente.
Faza de deschidere se caracterizează prin achiziţionarea de către aceste grupuri, a
unor importante obiective economice (complexe şi ferme zootehnice, unităţi de producţie,
prestări servicii, spaţii de depozitare, magazine), suprafeţe de teren, precum şi un număr
impresionaat de imobile şi locuinţe, sumele plătite provenind din afacerile ilegale desfăşurate
pe teritoriul României.
c). Faza de internaţionalizare – este cea în care s-a realizat cooperarea acestora cu
grupările similare din alte ţări. Beneficiind de o forţă financiară remarcabilă, demnă de
invidiat, aceste grupuri au realizat o dotare proprie de ultimă oră (computere, telefonie
celulară, avioane personale, iahturi, autoturisme de ultimă generaţie, armament etc.), care le
permite să contacteze rapid parteneri de afaceri din toate zonele lumii.
În această fază se desăvârşeşte fuziunea dintre criminalitatea economico-financiară şi
criminalitatea de înaltă violenţă, caracterizată prin comitrrea unor acte de terorism, omoruri la
comandă, răpiri de persoane, incendieri de imobile şi autoturisme. Marile afaceri din
domeniul traficului de droguri, contrabanda cu alcool şi ţigări, traficului de carne vie,
plasarea valutei false, traficului de autoturisme furate, furtului şi comercializării operelor de
artă, se derulează astăzi de grupurile mafiote din România, în parteneriat cu cele similare din
Rusia, Germania, Ungaria, Turcia, Grecia, Polonia, Liban, Bulgaria, Ucraina, Italia,
Iugoslavia etc.
Sunt de menţionat acţiunile conjugate ale grupărilor mafiote din România, Bulgaria,
Ungaria, Ucraina, Italia, în perioada embargo-ului impus Iugoslaviei de către O. N. U. , când
s-au derulat exporturi ilegale de produse petroliere, armament, alimente în valoare de
miliarde de dolari.
În fiecare din fazele enumerate mai sus, sumele de bani obţinute din derularea
afacerilor ilegale au fost gestionate de către liderii grupărilor mafiote după schema clasică a
unui buget. Astfel, o parte a veniturilor este utilizată pentru plata tuturor celor ce compun
Pagina 48 din 56
grupul (în funcţie de poziţia ocupată în ierarhia grupului şi importanţa acţiunii executate), o
altă parte este destinată coruperii autorităţilor statului (vamă, poliţie, garda financiară,
politicieni, justiţie), restul fiind utilizat pentru finanţarea în continuare a afacerilor, pentru
iniţierea de noi afaceri şi consolidarea puterii financiare a acestor organizaţii.
CAPITOLUL IV
Impactul criminalităţii economico-financiare asupra economiei în tranziţie
Infracţiunile ce compun criminalitatea economico-financiară au ca efect lezarea eco-

nomiei în ansamblul ei, cauzarea unor mari pierderi financiare, slăbirea stabilităţii sociale,
coruperea şi compromiterea instituţiilor statului şi ameninţarea structurilor democratice.
Astfel,evaziunea fiscală, săvârşită pe fondul imperfecţiunilor existente în legislaţia
economică, insuficienţa controlului financiar şi fiscal, încălcării regulilor elementare privind
regimul taxelor şi impozitelor, a lovit în mod grav bugetul statului , conducând la o
destabilizare accentuată a acestuia şi implicit la degradarea nivelului de trai al populaţiei prin
diminuarea posibilităţilor de finanţare a unor proiecte economice, lipsa fondurilor necesare
pentru indexarea şi îmbunătăţirea sistemului de salarizare, scăderea nivelului protecţie
sociale, etc.
Daunele materiale produse prin comiterea infracţiunilor de contrabandă se ridică la
sume considerabile ce au atins cote ce depăşesc mia de miliarde de lei anual. Pe lângă aceste
pagube produse bugetului statului, contrabanda s-a răsfrânt şi asupra altor sectoare ale
economiei naţionale.
Producţia internă de ţigări şi alcool a scăzut foarte mult şi din cauza concurenţei
neloiale a firmelor ce fac contrabandă cu aceste produse, care prin neplata taxelor vamale sau
stabilirea unor taxe simbolice, au vândut la preţuri anormal de mici aceste mărfuri. Reducerea
producţiei interne a acestor produse a avut consecinţe deosebit de grave asupra veniturilor
realizate de unităţile producătoare şi, implicit, asupra impozitului pe profit şi celelate obligaţii
către bugetul statului care s-au redus drastic. România a primit astfel o dublă lovitură: o dată
prin diminuarea producţiei interne şi a doua oară prin neîncasarea unor sume mari de bani sub
formă de taxe vamale.
Un alt efect al contrabandei este reducerea de personal la care a trebuit să recurgă
societăţile producătoare, precum şi impactul negativ asupra cultivatorilor de tutun, această
ramură importantă a agriculturii devenind complet nerentabilă.
Pagina 49 din 56
În sistemul bancar, majoritatea directorilor de bănci, în complicitate cu cetăţeni

români sau străini experimentaţi în operaţiuni frauduloase, au folosit metode şi tehnici abile
pentru săvârşirea şi acoperirea infracţiunilor săvârşite, producând astfel pagube de mii de
miliarde de lei unor instituţii bancare cu repercursiuni deosebit de negative nu numai asupra
băncilor respective ci şi a situaţiei economiei româneşti.
Afacerile deosebit de păguboase făcute de către unele conduceri de bănci, urmărirea
de către acestea cu preponderenţă a intereselor proprii, au avut drept urmare faptul că ele şi-
au pierdut credibilitatea în faţa cetăţenilor, care în loc să depună economiile personale în
conturile acestora au preferat să le tezaurizeze şi să-i consume rapid.
Datorită acestui fapt şi a fraudelor, băncile româneşti au dispus de capitaluri mici,
nefiind capabile să finanţeze proiecte mari din petrochimie, construcţii, domeniul energetic,
urbanism, agricultură, nedevenind cum ar fi fost normal nucleul financiar al restructurării
economiei româneşti.
Efecte negative asupra economiei şi societăţii în general, are şi corupţia, care
încetineşte dezvoltarea economică, provoacă inerţia şi ineficacitatea aparatului administrativ
cât şi instaurarea unui regim fiscal tot mai împovărător pentru populaţie. Datorită corupţiei,
măsurile administrative sunt adoptate fără respectarea normelor legale, contractele şi ofertele
sunt câştigate de persoane sau societăţi care au dat mita cea mai substanţială, fapt ce se
reflectă în executarea unor lucrări de proastă calitate, depăşirea termenelor, condiţii
necorespunzătoare, precum şi în calitatea proastă a serviciilor.
Infracţiunile comise în dauna societăţilor comerciale cu capital integral de stat sunt cu
atât mai grave cu cât majoritatea acestor societăţi se confruntă cu dificultăţi economico-
financiare deosebite, unele aflându-se chiar în pragul falimentului, situaţie care, coroborată cu
devalorizările succesive ale monedei naţionale, inflaţia galopantă, deficitul bugetar şi al
balanţei de plăţi externe, creşterea rapidă şi permanentă a preţurilor, fiscalitatea excesivă,
blocajul financiar şi nu în ultimul rând salarii deosebit de mici în raport cu preţurile, au
condus la adâncirea contradicţiilor sociale şi la nemulţumirea generală a populaţiei faţă de
practica guvernării şi conducerii diferitelor sectoare ale vieţii economice şi sociale .
Un alt fenomen, deosebit de dăunător este economia subterană. Banii atraşi aici,
practic sunt scoşi din circuitul economico-financiar al ţării, nemaiavând astfel nici o
contribuţie la bugetul statului.
În concluzie, toate aceste infracţiuni produc efecte negative grave asupra economiei
ţării, prin accentuarea dereglărilor şi disfuncţionalităţilor existente, slăbirea aparatului
economico-financiar, reducerea aparatului bugetar la finanţarea unor activităţi esenţiale ca
Pagina 50 din 56
învăţământul, sănătatea, arta, cultura, apărarea şi ordinea publică, încetinirea şi ritmului

reformei, creştera costurilor acesteia, deprecierea nivelului de viaţă a majorităţii populaţiei şi
instaurarea unui climat de instabilitate economică şi socială.
Cel mai grav efect al criminalităţii economico-financiare poate fi însă, faptul că tot
mai mulţi români identifică economia de piaţă şi democraţia în general cu frauda, unii
începând chiar să se întrebe dacă, cel puţin din acest punct de vedere, nu era mai bine înainte
de 1989.
CAPITOLUL V
Consideraţii privind metodele de prevenire şi combatere a criminalităţii economico-
financiare
Aşa cum am văzut în capitolele anterioare, creşterea în amploare şi diversitate a

criminalităţii economico-financiare, a criminalităţii în general, este una din realităţile
perioadei de tranziţie pe care o parcurge astăzi România.
Este evident faptul că, acest gen de delincvenţă se produce în prezent pe o arie mult
mai extinsă şi îmbracă noi forme de manifestare, mai sofisticate, mult necunoscute până
acum, uneori aceste infracţiuni fiind săvârşite de grupuri organizate, de adevăraţi
profesionişti.
Datorită acestor realităţi se impune o reconsiderare a strategiei de prevenire şi
combatere a acestui fenomen.
Prima etapă în lupta împotriva criminalitătii economico-financiare trebuie să fie
cunoaşterea acestui tip de infracţionalitate sub următoarele aspecte: dimensiunea reală,
formele concrete de manifestare, zonele şi domeniile în care se produce, indivizii implicaţi,
cauzele şi împrejurările care generează sau favorizează dezvoltarea fenomenului şi efectele
generate de acest fenomen.
Cunoaşterea cât mai aprofundată a criminalităţii afacerilor se realizează prin studiul
materialelor şi rapoartelor redactate anterior în legătură cu evoluţia şi formele de manifestare
a acestui gen de infracţiuni la nivel naţional şi local, analizarea cazurilor reprezentative
rezolvate în acest domeniu, studiul materialelor redactate în legătură cu acest tip de
criminalitate de către Parchetul General, Ministerul Finanţelor, Poliţie, Ministerul Justiţiei,
Curtea de conturi, Garda Financiară, etc., a datelor şi informaţiilor furnizate de către
Pagina 51 din 56
serviciile de informaţii precum şi cele prezentate la conferinţe, simpozioane, cursuri de

specializare naţionale sau internaţionale.
A doua fază a luptei împotriva criminalităţii din sistemul economico-financiar este
analiza modului în care este organizată şi se desfăşoară activitatea organelor care, potrivit
legii, trebuie să combată acest fenomen.
Analiza trebuie să plece de la cele două componente principale ale criminalităţii
afacerilor şi anume: cea tradiţională sau microcriminalitatea (săvârşită la nivelul societăţilor
comerciale medii şi mici) şi cea organizată (acele infracţiuni de mare anvergură comise în
sistemul bancar, regii autonome, societăţi comerciale mari, etc,) şi trebuie să fixeze aprecieri
şi concluzii referitoare la activitatea acestor structuri, la personalul acestora, privit din
perspectivă numerică şi ca pregătire profesională, rezultate obţinute, etc.
Parcurgerea acestor două etape trebuie să constituie punctele de plecare în elaborarea
unei strategii eficiente de prevenire şi combatere a acestui fenomen, strategie care trebuie să
aibă obligatoriu o dublă dimensiune: una legislativă iar alta organizatorică.
În ceea ce priveşte dimensiunea legislativă a strategiei de prevenire şi combatere,
trebuie spus că în România, tranziţia spre economia de piaţă nu a fost însoţită de o legislaţie
adecvată, aşa cum există în alte ţări, capabilă să reglementeze modalităţile de realizare a
reformei şi privatizării în domenii vitale ale economiei şi să prevină apariţia şi proliferarea
unor forme inedite de delicte săvârşite în domeniul afacerilor.
Legislaţia din domeniul economic este răspândită în prea multe acte normative ale
căror dispoziţii nu sunt întotdeauna corelate, fiind necesară unificarea acestor reglrmentări pe
baza unor principii riguroase, folosindu-se totodată o formulare accesibilă atât pentru
destinatarii legii, cât şi pentru organele ce au atribuţia să o aplice.
De aceea este imperios necesară adoptarea unei legislaţii financiar-bancare ferme şi
coerente, aptă de a stopa fenomene care afectează grav economia naţinală, ca fraudele fiscale,
acordarea ilegală de credite şi reciclarea banilor proveniţi din surse ilicite.
În cazul infracţiunilor de spălare a banilor, abordarea penală nu trebuie să fie singura
cale de combatere, deoarece şi sistemul financiar poate juca un rol activ în combaterea
acestor infracţiuni, care reclamă totodată şi o bună cooperare internaţională , măsurile
adoptate pe plan naţional necorelate la reglementările internaţionale având efecte limitate.
Instituţiile financiare şi de credit ar trebui să examineze cu atenţie deosebită
operaţiunile pe care le consideră a fi prin natura lor în legătură cu fenomenul de spălare a
banilor.
Pagina 52 din 56
În sistemul francez spre exemplu, există asemenea mecanisme de detecţie a operaţiilor

de “spălare a banilor”. Unul dintre acestea prevede obligaţia instituţiilor de credit de a declara
sistematic la Ministerul Finanţelor toate operaţiile în numerar superioare unei anumite sume.
De asemenea, instituţiile bancare şi financiare au obligaţia de a solicita din partea clienţilor
declaraţii pentru toate transferurile de fonduri în străinătate, ce depăşesc o anumită sumă. Un
al doilea mecanism îl constituie sistemul de declarare a operaţiunilor suspecte, care constă în
sesizarea de către instituţiile financiare şi de credit a unei autorităţi competente, cu privire la
totalitatea operaţiilor care par anormale şi pot ascunde intenţii de “spălare” a unor fonduri
ilicite.
O condiţie esenţială pentru redresarea economică şi mai ales pentru asigurarea unei
surse substanţiale pentru constituirea bugetului de stat, este adoptarea unor reglementări
drastice de combatere a contrabandei, înlăturarea din Legea 87/94 privind evaziunea fiscală a
prevederilor ambigue care au avut drept consecinţă exonerarea de răspundere penală a multor
infractori ce au adus grave prejudicii economiei statului şi trecerea la un sistem de evidenţă
contablilă simplificat care să permită urmărirea operaţiunilor economico-financiare conform
normelor existente în Uniunea Europeană. Totodată, este necesară înlăturarea contradicţiilor
existente în legile ce reglementează desfăşurarea procesului de privatizare şi stabilirea unor
norme clare care să asigure protecţia avuţiei publice , precum şi perfecţionarea cadrului
legislativ pe baza căruia se eliberează şi utilizează licenţele de import-export, a normelor
privind repatrierea valutei aferente operaţiilor de export şi a condiţiilor de autorizare a
operaţiilor menţionate, în cazul agenţilor economici care încalcă legislaţia în materie.
Unii autori consideră că, în vederea apropierii conţinutului incriminator şi sancţio-
nator al faptelor penale de conţinutul şi mecanismul represiunii penale din statele membre ale
Uniunii Europene, în perspectiva verificării sistemelor de drept penal european, trebuie
pedepsite ca subiecţi de drept penal şi persoanele juridice (morale – cum sunt denumite în
sistemele de drept ale statelor comunitare), în domeniul economico-financiar faptele de mare
amploare fiind adesea săvârşite de către sau cu ajutorul acestui tip de societăţi. În Uniunea
Europeană, sancţiunile aplicate în acest caz variază de la amendă până la suspendarea sau
dizolvarea persoanei juridice (morale).
Trecerea la economia de piaţă şi dezvoltarea iniţiativei particulare, pe fondul
menţinerii aparatului birocratic propriu vechilor structuri, a făcut ca fenomenul corupţiei să se
amplifice în mod îngrijorător, atingând practic toate domeniile de activitate.
O premisă obligatorie a oricărei campanii de combatere eficientă a corupţiei, o
constituie un pachet de legi care să interzică acele forme de comportament inadecvat
Pagina 53 din 56
funcţiilor la nivel oficial, deosebit de dăunător intereselor administraţiei şi respectiv

cetăţenillor.
Funcţionarului public trebuie să i se interzică să acţioneze în probleme care implică
interese personale, ale rudelor sau cunoştinţelor.
Tot în privinţa corupţiei, un alt domeniu ce ar trebui mai atent reglementat este cel al
finanţărilor în scopuri politice. Aceste finanţări trebuie făcute publice pentru a permite
electoratului şi mass-mediei să impiedice acordarea unor eventuale forme de avantaje
financiare şi politice, ce pot fi foarte dăunătoare pentru economia naţională.
Comitetul pentru prevenirea crimei şi luptei împotriva delincvenţei din cadrul Consi-
liului Economic şi Social al O. N. U. (E.C.O.S.O.C.) a adresat statelor membre următoarele
recomandări în privinţa combaterii corupţiei:
să reexamineze eficacitatea legilor penale, inclusiv procedura penală pentru a putea
lupta împotriva corupţiei sub toate formele şi împotriva tuturor activităţilor care o
încurajează;
să elaboreze mecanisme administrative şi instrumente de control pentru prevenirea
corupţiei şi a abuzului de putere;
să adopte proceduri care să permită identificarea funcţionarilor corupţi şi pedepsirea
acestora;
să elaboreze dispoziţii judiciare care să permită ridicarea în vederea confiscării a
fondurilor şi bunurilor dobândite în urma actelor de corupţie;
să adopte sancţiuni economice împotriva societăţilor comerciale care comit acte de
corupţie.
Evoluţia ascendentă a criminalităţii orientată spre profit trebuie stopată şi prin efectul
descurajant al severităţii pedepsei. În acest sens s-ar impune înăsprirea pedepsei cu
închisoarea în funcţie de gravitatea faptei, înlocuirea amenzii, care este uşor de plătit pentru
cei ce obţin mari profituri ilegale, cu pedeapsa închisorii, precum şi instituirea unor proceduri
de urgenţă, mai ales pentru cazurulie flagrante, evitându-se situaţiile în care unele procese
durează uneori ani întregi, fără ca cineva să fie tras la răspundere. Unei perioade de tranziţie
căreia îi este specifică anomia socială trebuie să-i corespundă o politică penală de tranziţie în
care criminalitatea să fie pedepsită mai sever.
Viitoarea reglementare şi reformă legislativă trebuie astfel proiectată şi fundamentată
încât să se poată da o formă juridică schimbărilor sociale, economice şi politice intervenite în
societatea românească şi să limiteze pe cât posibil extinderea actelor de fraudă, înşelăciune,
Pagina 54 din 56
corupţie şi alte asemenea fapte, acest deziderat neputându-se însă realiza fără a se recurge la
datele şi informaţiile furnizate de criminologie şi sociologia juridică.
În ceea ce priveşte dimensiunea organizatorică a strategiei de prevenire şi combatere a criminalităţii economico-financiare trebuie spus că, în
prezent, instituţiile abilitate să lupte împotriva acestui fenomen, acţionează în mod izolat, fără a exista o strânsă cooperare între ele.
De aceea, este necesar ca în România să se înfiinţeze un organism interdepartamental

puternic, format din poliţişti, procurori, specialişti în domeniul economico-financiar, care să
aibă drept de control nelimitat şi să pună ordine în acest domeniu.
Se impune, de asemenea, amplificarea activităţii de specializare şi perfecţionare a
personalului destinat să lucreze în aceste structuri, inclusiv prin schimbul de experienţă cu
organisme similare din străinătate şi lărgirea cadrului de colaborare cu justiţia, poliţiile din
alte ţări, în special în materia extrădării, prin încheierea de acorduri bilaterale.
Cooperarea internaţională apare deosebit de importantă şi pentru asigurarea admiterii
probelor, precum şi pentru a elimina obstacolele existente prin diferenţele dintre sistemele
legale cu privire la secretul bancar.
Pe fondul creşterii spectaculoase a numărului de computere, în România a apărut şi se
extinde criminalitatea computerizată, motiv pentru care este necesară, pe lângă completarea
legislaţiei cu norme referitoare la sistemele computerizate şi dezvoltarea unor programe
speciale pentru pregătirea poliţiştilor şi magistraţilor desemnaţi să cerceteze acest gen de
infracţiuni.
Pentru diminuarea corupţiei este necesară iniţierea unei ample campanii de eradicare a
birocratismului, de simplificare a procedurilor administrative, în paralel cu reducerea
aparatului de stat şi menţinerea doar a funcţionarilor care s-au remarcat prin competenţă,
solicitidine faţă de public şi onestitate profesională. Tot aici se impune o nouă abordare a
modului de angajare a lucrătorilor vamali, a celor din domeniul fiscal, în general a
funcţionarilor publici şi o îmbunătăţire a controlului intern şi ierarhic pentru a supraveghea
modul în care aceştia îşi îndeplinesc obligaţiile profesionale.
Trebuie, de asemenea, reconsiderate metodele de stimulare materială şi morală a
acestor funcţionari, în cazul organelor cu atribuţii de control fiind indicat criteriul pagubei
evitate prin descoperirea activităţilor ilicite.
În prevenirea şi combaterea criminalităţii economico-financiare, a criminalităţii în
general, un sprijin serios l-ar constitui şi perfecţionarea mecanismelor de control social,
atragerea la munca de prevenire şi combatere a familiei, şcolii, bisericii, asociaţiilor de
cetăţeni şi ai opiniei publice.
Pagina 55 din 56
În acest sens, se impune organizarea unei vaste campanii educative în rândul

cetăţenilor pentru respectarea organelor constituţionale şi a legilor ţării, pentru înţelegerea
importanţei ordinii şi disciplinii sociale în relaţiile interumane şi pentru evitarea anarhiei.
Cea mai bună protecţie împotriva acestui gen de delincvenţă rămâne însă, edificarea
unei societăţi deschise şi incoruptibile, proces ce se poate realiza doar prin transformări
economice de substanţă, prin aşezarea economiei româneşti pe principii sănătoase, care să
ducă în final la creşterea nivelului de trai al românilor şi implicit la restrângerea câmpului de
manevră al infractorilor ce operează în acest domeniu.
Pagina 56 din 56

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Particularitatile criminologice ale criminalitatii economico -

Marile transformări ce au avut loc în 1989, în România şi în celelalte ţări foste

Secţiunea 1: Istoricul prevederilor legale ce au incriminat acest tip de infracţiune în

Intrat în vigoare în 1938, “Codul Penal – Carol al II-lea”, în Capitolul “Crime şi

Secţiunea 2: Infracţiunile economico-financiare prevăzute de legislaţia penală în

Secţiunea 1: Factori ce favorizează săvârşirea criminalităţii economico-financiare.

C. Intervenţia statului în anumite domenii.

D. Controlul interior şi extern.

Secţiunea 2: Formele de manifestare a criminalităţii economnico-financiare.

În toate ţările ce au realizat trecerea de la economia centralizată la cea de piaţă, starea

Apariţia băncilor comerciale a pus la dispoziţia crimei organizate şi reţelei

puse în practică, şi datorită ineficienţei acţiunilor de combatere desfăşurate de organismele

coruptibilitatea crescută a organelor abilitate să aplice legea şi în special a

Pe l(ng( c((tigurile mari ob(inute de membrii re(elelor de contrabandi(ti, s-au pricopsit

autocreditarea clasică, fără să fie constituite garanţiile materiale necesare, fără să se

spălarea prin intermediul operaţiilor interne

Dup( realizarea transferului, fondurile sunt investite (n alte activit((i.

"taxa de protecţie" percepută de către grupările de tip mafiot, agenţilor economici

infractorilor cu "gulere-albe", a fost (i este de a transfera (n mod ilegal, capitolul propriet((ii

beneficiind de func(ii de conducere (n cadrul unit((ilor cu capital de stat, ce au ca obiect

De regulă, se exercită un control insuficient asupra personalului specializat, datorat

4). Accesul neautorizat la calculator şi servicii.

materialelor de construcţii, distrugerea instalaţiilor de îmbunătăţiri funciare, iar prin corupţie

Secţiunea 3: Criminalitatea economico-financiară organizată

personale, autoturisme de lux, trusturi de presă şi posturi de televiziune, vile şi locuinţe de

Publicitatea promoţională – este o altă caracteristică a “paradisurilor fiscale“ Cele mai

B). Faza de deschidere – se caracterizează prin absorbţia în interiorul acestor grupuri a

Infracţiunile ce compun criminalitatea economico-financiară au ca efect lezarea eco-

În sistemul bancar, majoritatea directorilor de bănci, în complicitate cu cetăţeni

învăţământul, sănătatea, arta, cultura, apărarea şi ordinea publică, încetinirea şi ritmului

Aşa cum am văzut în capitolele anterioare, creşterea în amploare şi diversitate a

serviciile de informaţii precum şi cele prezentate la conferinţe, simpozioane, cursuri de

În sistemul francez spre exemplu, există asemenea mecanisme de detecţie a operaţiilor

funcţiilor la nivel oficial, deosebit de dăunător intereselor administraţiei şi respectiv

De aceea, este necesar ca în România să se înfiinţeze un organism interdepartamental

În acest sens, se impune organizarea unei vaste campanii educative în rândul

S-ar putea să vă placă și