Istorie

Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de
ani.
In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este
consumata de toate paturile sociale inca din vechime. Prima referinta la cafea dateaza din
secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende.
O legenda populara vorbeste despre un pastor de capre pe nume Kaldi, care a observat
un comportament destul de agitat al caprelor, dupa ce acestea consumasera fructele unui
arbust. Curios de acest fenomen, Kaldi a incercat sa consume el insusi acele fructe si a
constatat ca ii confera o senzatie de revigorare.Auzind despre aceasta planta extraordinara,
calugarii au uscat fructele, astfel incat sa le poata transporta la manastirile mai indepartate.
Ulterior au reconstituit fructele cu apa, le-au consumat si au baut lichidul, care ii stimula si ii
tinea treji pentru rugaciune.
O alta legenda este aceea a unui musulman care a fost condamnat de dusmanii lui sa
rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame. In delirul sau, tanarul a auzit o voce care ii
spunea sa manance fructele dintr-un arbore de cafea din apropiere. Dervisul a incercat sa
inmoaie fructele in apa si cand nu a reusit, pur si simplu a baut lichidul acela. Interpretand
supravietuirea si energia sa ca pe un semn de la Dumnezeu, s-a intors la ai sai si a raspandit
credinta si reteta acestei bauturi.
Asemenea legende sunt bineinteles neconfirmate, dar exista anumite fapte referitoare
la raspandirea arborelui de cafea, care sunt bine documentate. Se pare ca originea cafelei se
afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo
ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate
aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea,
societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il
reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa.

Cafeaua in Europa
Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc
schimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in
momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la
bauturile reci. De asemenea, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in
calatoriile lor si au adus acest obicei in Europa.

De atunci, italienii prepara cafeaua in modul lor unic Si creeaza retete originale. In
1903 a fost inventata prima masina espressor, iar in urmatorii ani italienii cuceresc lumea cu
preparatele lor din cafea.

Cafeaua in America
In anii 1700, cafeaua si-a croit drumul pana in Americi datorita unui capitan francez de
infanterie care a dus cu sine o mica planta in lunga sa calatorie peste Atlantic.
Astazi, peste 400 de miliarde de cani de cafea sunt consumate in fiecare an, cafeaua fiind cea
mai populara bautura din lume.

Piata cafelei

Pe parcursul sec. al IX-lea si pana in prezent, cultivarea si exportul cafelei a inflorit intr-
o masura uimitoare.
In prezent cafeaua este consumata virtual in orice tara, si este o marfa deosebit de
importanta atat pentru producatori, cat si pentru consumatori.
In prezent, pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre
materiile prime de export de inalta valoare, situatia economica a multor tari prim-
producatoare de cafea depinzand aproape in intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea
lor nationala.
Cele mai importante piete ale cafelei se afla la New York si Londra, unde se negociaza
varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv Robusta.
Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si el este in mod continuu
influentat de factori cum ar fi: modificarile de clima, miscarile politice si calitatea, precum si
volumul productiei de cafea.

Dupa cum se vede istoria cafelei este strans legata de istoria colonializarii, iar ulterior
de cea a globalizarii.
In Bari, Italia, se pun la sfarsitul secolului trecut bazele unei afaceri de familie de succes –
Doncafe. Pe o piata a cafelei atat de dezvoltata ca cea italiana, Doncafe se remarca prin reteta
unica ce pastreaza aroma bogata a boabelor pentru ca gustul bogat şi varietatea sa iti satisfaca
cerintele in ceea ce priveste o cafea buna.

Cafeaua in Romania

Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si

Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase.
Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual,
echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde
alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell
House. Kraft Foods a generat 1.1 mld USD venit net din vanzarile de noi produse in 2002,
iar in 2001 i s-a acordat titlul de "Compania Anului pentru Produse Noi" de catre revista
New Products.
Cafeaua Jacobs detine locul doi pe piata romaneasca a cafelei, iar Jacobs Kronung
este lider in segmentul cafelei premium.
ELITE Romania a fost infiintata in anul 1994. In ultimii 6 ani, Elite a fost lider la
vanzarea cafelei in Romania, avand consum de 30000t pe an si un profit de 60 milioane
euro.

Producția mondială din 2005

 In 2005, Brazilia era producatorul cel mai mare cu 2,179 mil. tone boabe de cafea
verde, ce reprezintă circa 28,2 % din productia mondiala, care in 2005 a insumat 7,72 mil.
tone. O treime din productia braziliana a fost consumata in America de Sud.

Tipuri de cafea
Se spune ca exista peste 6.000 de specii de planta de cafea si cel putin 25 de soiuri
principale. Cele doua specii cele mai importante din punct de vedere comercial sunt: cafeaua
Arabica si cafeaua Robusta.

Boabele de Arabica cresc cel mai bine la altitudini de peste 900 de metri. Cafeaua
obtinuta din boabele de Arabica are cele mai bune caracteristici de aroma si gust. In mod
tipic, aceste boabe contin numai jumatate din concentratia de cafeina a boabelor de cafea
Robusta. Productia de Arabica reprezinta 80% din comertul mondial cu cafea, insa numai
10% din aceasta indeplineste standardele de specialitate pentru cafea.

Boabele de Robusta cresc de obicei la inaltimi mai mici. Arborii de Robusta cresc
usor, au productie mare si sunt mai rezistenti la boli decat specia Arabica. Boabele de Robusta
au de obicei o aroma de lemn, astringenta si sunt utilizate, atunci cand se doreste un pret mai
scazut al cafelei sau o concentratie suplimentara de cafeina. Un procent mic de cafea din acest
soi este adaugat la multe amestecuri italiene de espresso pentru o consistenta suplimentara.

Arborele de cafea

Arborele (sau arbustul) de cafea este un membru al familiei Rubiacee (genus coffea) ;
in general, acesta nu creste decat in regiunile tropicale si subtropicale, cu ploi abundente, zona
principala de cultura fiind situata intre 22 si 24° latitudine nordica si sudica (de o parte si de
alta a ecuatorului). Acest arbust creste la altitudini care se situeaza intre 200 si 1200 m.
Arborele de cafea se cultiva totusi si in zonele mai inalte (2000 m), cafeaua recoltata aici fiind
denumita "High Grown" (cafea de altitudine), a carei calitate este foarte buna, cu aroma
puternica si extrem de apreciata de cultivatori.

Cultura arborelui de cafea impune un efort destul de indelungat, de la semanatul in

pepiniere, la repicatul plantelor si apoi la sadirea acestora in plantatii, cand ating inaltimea
minima de 30 - 50 cm.
Arborele de cafea se dezvolta normal, in soluri bine lucrate, aerisite si bine tratate cu diverse
ingrasaminte artificiale, in zonele tropicale plantele tinere trebuie protejate de vanturi si ploi,
si din acest motiv se aplica culturi intercalate cu banani, porumb si ricin. Aceste plante le
ofera, pe langa protectie la intemperii, si umbra de care au nevoie in zilele cand soarele este
prea torid. In regiunile subtropicale, in care conditiile climaterice sunt mai blande, plantatiile
de cafea se fac sub cer deschis.

ARBORELE
 Specia Arabica poate atinge la varsta de 6 ani o inaltime de circa 5 - 6 m, iar cel din
specia Robusta ajunge pana la 10 - 15 m inaltime. Totusi, culturile se mentin prin taieri la o
inaltime de 2,5 - 3 m, pentru cresterea randamentului in fructe si usurarea culesului. Arborele
de cafea pretinde o temperatura medie de circa 18 - 22°C, cele inferioare temperaturii de 11°C
putand avea un efect negativ asupra recoltelor.

Specia Robusta infloreste incepand din anul al doilea, iar Arabica infloreste in mod
curent in al treilea an de la plantare. De regula, primele recolte se obtin incepand cu anul al
patrulea sau chiar cu al cincilea, cand plantatiile pot fi considerate "pe rod" si randamentul
poate varia astfel: pentru specia Arabica - de la 400 la 2000 g de fructe pe arbust, iar pentru
specia Robusta - de la 600 la 2000 g. Un arbore de cafea tanar poate furniza la recoltare pana
la 2,5 kg de "cirese", fructe din care se pot obtine, dupa prelucrare, circa 500 g boabe de cafea
curate sau 400 g cafea prajita.

FRUNZELE

Arborele de cafea, tot timpul verde, are de obicei forma unui con, cu ramuri flexibile si
radacini superficiale. Frunzele sunt verzi - lucioase si ating o lungime de maximum 20 cm,
asemanatoare cu cele de laur, dispuse opus doua cate doua, de-a lungul ramurilor, in functie
de altitudine si climat, arborele de cafea este in masura sa infloreasca (la fel ca si portocalul)
tot timpul anului, infloritul principal se desfasoara pe o perioada de mai multe luni, desi florile
sale se ofilesc deja dupa cateva ore.

FLORILE

Florile sunt albe, cresc sub forma de ciorchine si emana un miros puternic,
asemanator celui de iasomie sau de portocal, iar perioada de inflorire variaza de la o zona la
alta . Ceea ce este caracteristic la arborele de cafea este faptul ca in toate sezoanele se gasesc
in acelasi arbore ramuri cu flori, cu fructe verzi, in parg sau coapte, culoarea acestora trecand
de la verde, la galben, apoi la rosu deschis si in sfarsit la rosu-purpuriu, cand fructele ajung la
maturitate completa.

FRUCTELE

Ca aspect exterior, fructele de cafea se aseamana cu ciresele si contin circa 68% pulpa,
6% tegument si circa 26% bob curat. Din punct de vedere botanic, fructul arborelui de cafea
este o drupa falsa, acoperita de un tegument membranos, care isi schimba culoarea de la verde
la rosu-purpuriu, in functie de stadiul de dezvoltare a fructului.
Sub acest invelis se gaseste o pulpa carnoasa, in interiorul careia se afla bobul de cafea.
Acesta este format din doua parti aplatizate pe o parte si despartite de o adancitura
longitudinala. Bobul de cafea este de culoare verde in interior, acoperit de o pelicula subtire
argintie, peste care se afla un invelis pergamentos de culoare galbena spre bruna.
Exista insa fructe in interiorul carora se gaseste un singur bob de cafea de forma
rotunda si care este denumit de cultivatori Caracoli. Aceste boabe de cafea provin din fructele
arbustilor de cafea imbatraniti, care cresc pe ramurile lor exterioare. Caracteristic acestor
boabe este faptul ca aroma lor este mai pronuntata decat a celor de forma normala, motiv
pentru care boabele de cafea Caracoli sunt atent selectionate de cultivatori si mult apreciate
pentru aroma si savoarea lor.
 Efecte pozitive, efecte negative

Efecte pozitive
1. Imbunatateste memoria
Un studiu realizat anul acesta in cadrul Universitatii din Lisabona, Portugalia, a demonstrat ca
anumite substante din cafea pot ajuta la prevenirea degenerarii sistemului nervos. Maximum
patru cesti de cafea pe zi ajuta la prevenirea deteriorarii memoriei.

2. Scade riscul aparitiei afectiunilor cardiovasculare

O alta cercetare realizata cu ajutorul a 27.000 de femei, pe parcursul a 15 ani, a aratat ca
aceasta bautura este buna si pentru sistemul cardiovascular. Mai exact, femeile care au baut
trei cesti de cafea pe zi au avut un risc cu 24% mai mic de a dezvolta afectiuni
cardiovasculare. Studiul a relevat insa si faptul ca beneficiile au scazut in cazul celor care au
baut mai mult de trei cesti.
In plus, un alt studiu realizat in cadrul Scolii de Medicina Harvard, care a urmarit cantitatea
de cafea consumata si rata accidentelor vasculare la 83.000 de femei, timp de aproape 25 de
ani, sustine ca un consum moderat de cafea scade riscul de accident vascular cerebral cu 19%.

3. Reduce riscul dezvoltarii unor tipuri de cancer

O cercetare data publicitatii anul trecut, bazata pe studii realizate timp de 20 de ani, cu
ajutorul a 20.000 de barbati, a aratat ca riscul de a face cancer agresiv de prostata era mai mic
cu 60% la bautorii de cafea decat la cei care nu consumau deloc aceasta licoare.
In plus, o alta analiza a aratat ca la persoanele care beau cafea riscul de a face cancer la ficat
era mai mic cu 41%, iar alte cercetari au sugerat ca mai multe substante din cafea protejeaza
de anumite tumori cerebrale, de cancerul endometrial si de cel de prostata avansat.

Efecte negative

O clasica ceasca de cafea contine aproximativ 10 miligrame de substante cunoscute ca fiind

carcinogene, cum ar fi benzen sau forlmaldehida, cantitate despre care unii experti sustin insa
ca este prea mica pentru a prezenta un factor de risc in ce priveste cancerul.
Din cauza cafeinei, care este o substanta stimulativa, prea multa cafea poate duce la dureri de
cap, agitatie, palpitatii. Chiar si cea decofeinizata contine urme din acest alcaloid deoarece
procesul de filtrare nu il poate indeparta in totalitate. De asemenea, cafeaua poate provoca
insomnii si creste tensiunea arteriala.
Cantitatea considerata ca fiind sigura pentru consumul zilnic este 300 de miligrame de
cafeina.
In ceea ce priveste femeile gravide, cercetari recente arata ca cele care nu depasesc aceasta
cantitate nu isi supun copilul vreunui risc, insa dozele mari - doua sau mai multe cesti clasice
de cafea - pot creste riscul de avort. De mentionat e faptul ca acest alcaloid, cafeina, face parte
si din bauturile energizante sau ciocolata.

Bibliografie:
 - Cafeaua prieten sau dusman?! autor: Corina Zugravu
- Cafeaua ; autor: Montignac Michel ; editura: Litera International

- Enciclopedia Alimentelor ; editura all

-Vinul si Cidrul ; autor: Delambre Michel
- Vinul ; autor: Montignac Michel ; editura: Litera International
- Ciocolata ; autor: Montignac Michel ; editura: Litera International
- Condimente, Origini , Gust , Intrebuintari , Retete ; autor: Iburg Anne
- Berea: ghid complet, istorie, prelucrare, degustare , varietati din toata lumea ;
editura:ART-GRUP-EDITORIAL
- Cosmetica de la A la Z ; autor:Ludmila Cosmovici
- Parfum...parfumuri ; autor:Irina Frigioiu
- Medalioane ; autor: Ornea Zigu