Sunteți pe pagina 1din 3

Ars poetica (..arta poetica") este un text, de multe ori o poezie.

in care autor
ul isi exprima conceptia despre arta.
Poezia Testament" deschide volumul de debut al lui Tudor Arghezi - Cuvinte potri
vite" (1927). Optiunea autorului pentru plasarea acestei creatii in fruntea celui
dintai volum al sau, denota caracterul ei programatic, vizibil in fiecare secven
ta a textului.
Testament" este alcatuita din cinci strofe de intindere inegala, cu rima imperec
heata si cu masura versului de unsprezece silabe.
O particularitate a acestei creatii lirice este faptul ca ideile poetice nu se s
ucced, ci se reiau in diferite structuri ale textului. Bunaoara, ideea legaturii
dintre poet si strabunii sai apare in prima si a treia strofa, dar si in versul
final; ideea ca poetul este un artizan al cuvantului apare in sintagma cuvinte pot
rivite" (din strofa a IlI-a), dar si in sintagma slova jaurita", din secventa fina
la. Tot asa, estetica uratului este enuntata in strofele a IlI-a si a IV-a.
Incipitul este o formula/secventa cu un anume relief, prin care incepe o opera l
iterara si ale carei semnificatii se extind asupra intregului text.
Incipitul poeziei Testament" cuprinde primele doua versuri ale acesteia: Nu-ti vo
i lasa drept bunuri, dupa moarte, Decat un nume adunat pe-o carte. "
Aici se concentreaza ideile de baza ale intregii poezii: succesiunea generatiilo
r, truda indelungata a creatorului, importanta cartii" (operei) pentru urmasi.
Inca de acum, se contureaza prima opozitie a textului, cartea" asigurand dainuire
a creatorului, chiar daca acesta va tre£e in moarte.
In strofele urmatoare, mai apar relatii de opozitie intre termenii care definesc
uratul { bube", mucegaiuri", noroi") si cei care sugereaza frumosul { muguri", coroane"
, frumuseti").
Universul operei releva o seama de particularitati apartinand modernismului.
Modernismul constituie o orientare artistica opusa traditionalismului si care inc
lude, prin extensie, o seama de curente literare novatoare: simbolismul, expresi
onismul, dadaismul.
Definit de criticul literar Eugen Lovinescu, modernisrnul inseamna o ruptura" fata
de trecut si o innoire notabila, atat in privinta surselor de inspiratie cat si
in cea a tehnicilor poetice.
Astfel, orientarea spre actual si spre citadin, adancirea lirismului, o anume amb
iguitate a limbajului. innoirea metaforica, imaginile socante, versul liber cons
tituie tot atatea elemente ale modernismului.
In literatura romana, modernismul se manifesta inca din perioada antebelica, pen
tru a ajunge la valori notabile intre cele doua razboaie mondiale.
Comentariul poeziei Testament", de Tudor Arghezi, releva o ideatie bogata, metafo
re indraznete si o viziune originala asupra succesiunii generatiilor (elemente m
oderniste).
Prima strofa este alcatuita din opt versuri.
in primele doua versuri, poetul i se adreseaza fiului (urmasilor) carora le lasa
Cartea sa (opera), asa cum strabunii ne-au lasat textele sacre.
Intre cei doi termeni care incheie versurile 1 si 2 ( moarte", carte") se stabilest
e o opozitie: in vreme ce fiinta poetului se va intoarce in lut, opera va dainui
mereu.
Tot aici, epitetul individual nume adunat" contine ideea ca opera a fost zamislit
a printr-un proces trudnic si indelungat, la capatul caruia poetul isi va aduce p
artea lui de contributie la urcusul" in timp al omenirii.
Versurile 3-8 ale primei strofe ofera o viziune de sus a germinatiei antropologic
e" (Calinescu), poetul coborand in timp pana in clipa in care s-au nascut primii
oameni.
Astfel, metafora seara razvratita" reprezinta, ca si la Eminescu, intunericul ant
erior nasterii lumii; aparitia razvratita" a vietii este uriasa forfota universal
a din ziua cea dintai a omenirii, continuata cu urcusul in timp al generatiilor.
Imaginea halucinanta a strabunilor care urca prin rapi si gropi adanci" (metafore
) sugereaza acest suis pe branci", care va sfarsi in mormanele de oseminte.
Poetul si fiul nu sunt decat doua momente ale eternei curgeri a raului" de oameni
. Integrat acestei legi cosmice, poetul stie ca este bolnav de vreme", ca va veni
clipa cand va muri. De aici, se naste hotararea de a se inscrie, prin Cartea sa,
intr-un timp fara limite.
In prima strofa, opera este vazuta ca ..o treapta" in marea trecere" universala,
un moment al progresului inceput in adancurile timpului originar, cand cei dintai
strabuni s-au ridicat din golul preexistentei.
Noutatea viziunii asupra artei si a rolului poetului constituie elemente modernis
te.
In strofa a II-a, Cartea" devine hrisovul vostru cel dintai", act al innobilarii p
rin munca, daruit urmasilor spirituali.
Ideea legaturii poetului cu stramosii este exprimata in metafora osemintelor vars
ate" in sufletul acestuia, intr-o contopire fara sfarsit.
In strofa a IlI-a (alcatuita din 18 versuri) se concentreaza o ideatie densa.
In aceste versuri, ideea legaturii dintre generatii castiga noi semnificatii: bat
ranii" autorului sunt taranii (care au mentinut, prin truda lor, viata planetei i
ncadrand-o in ritmurile cosmice); metafora: Sudoarea muncii sutelor de ani" cumule
aza sirul de opintiri existentiale ale strabunilor-tarani, avand drept consecint
a aparitia unor generatii de intelectuali.
Poetul face parte din chiar prima serie de oameni ai spiritului (metafora sapei
preschimbate in condei si cea a brazdei
prefacute in calimara), iar rostul sau in lume li se datoreaza stramosilor-taran
i.
Ridicati la rangul de Creatori, batranii" sunt sacralizati, iar memoria lor (meta
fora cenusa mortilor din vatra") devine Dumnezeu de piatra".
In versurile 5 si 6 este indicat izvorul limbajului poetic arghezian: graiul asp
ru, frust al batranilor" tarani, caruia poetul ii da noi straluciri.
Tot aici, apare si sintagma cuvinte potrivite" (care constituie si titlul primulu
i volum arghezian). Aceasta il defineste pe autor ca pe un artizan care potrivest
e" cuvintele in vers, printr-o activitate migaloasa si grea, desfasurata in mii d
e saptamani".
Decantate din graiul simplu si rudimentar (aspru si pur ca insusi pamantul) al i
naintasilor tarani, cuvintele sunt prefacute" in versuri si-n icoane", devenind art
a.
in versul al X-lea din strofa pe care o discutam, este enuntata estetica uratului
: Facui din zdrente muguri si coroane" inseamna transformarea uratului in frumos,
adica in poezie.
Pe un plan mai profund, uratul face parte dintre atributele lumii care si-a pier
dut sacralitatea. in acest sens, poetul devine un Creator care ii reda lumii fru
musetea disparuta, poezia devenind o ipostaza a Logosului1.
Estetica uratului este formulata si in doua versuri din strofa a IV-a:
Din bube, mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi"
O seama de verbe din strofele a IIl-a si a IV-a subliniaza rolul poetului in ace
asta transfigurare: am ivit", le-am prefacut", facui", l-am preschimbat", iscat-am".
In aceste versuri, tema eului poetic este tratata in spirit modernist: in iposta
za de artizan, poetul zamisleste o alta lume" decat cea traditionala, o lume" a tu
turor cuvintelor (frumoase si urate).
Strofa a IV-a reliefeaza rolul purificator al creatiei poetice: aceasta este arm
onie (metafora cantecului la vioara) care incanta, dar si pedepseste, in scopul c
uratirii lumii ( Pe care ascultand-o a jucat / Stapanul ca un tap injunghiat").
Transfigurata in poezie, durerea ancestrala are menirea de a izbavi, de a spala
de pacate pe cei care reprezinta raul, astfel incat lumea sa-si recapete puritat
ea pierduta.
In ultima strofa, autorul isi sintetizeaza opiniile asupra viitoarei sale creati
i.
Alcatuita din slova de foc" (cuvantul fierbinte, inspirat) si slova faurita" (cuva
ntul ales cu migala si truda), Cartea" este darul pe care Robul" (autorul) i-1 ofe
ra domnului" (cititorul, urmasul).
In aceasta secventa (ultimele doua strofe) se observa o anume obscuritate a text
ului, astfel incat metafore cum ar-fi Stapanul ca un tap injunghiat", ciorchin de
negi" sau Domnita sufera in cartea mea" se- lasa greu descifrate. De asemenea, ob
servam ca unii termeni capata semnificatii neobisnuite, contrastele sunt izbitoa
re, iar sintaxa frazei poate fi rupta (elemente moderniste).
Daca am incadra Testament" numai in modernism ar fi insuficient insa; felul in c
are poetul vorbeste despre stramosii tarani constituie un filon traditionalist c
are nu poate fi neglijat.
Titlul poeziei poate insemna actul juridic intocmit de o persoana, prin care ace
asta isi exprima dorintele ce urmeaza a-i fi implinite dupa moarte.
In sens biblic, termenul trimite la invatatura pe care ne-au lasat-o proorocii s
i apostolii (cuprinsa in Vechiul Testament" si in Noul Testament"): opera arghezia
na este un legamant intre autor (devenit Dumnezeul cartii" sale) si cititor, o im
agine a lumii izbavite prin arta.