Sunteți pe pagina 1din 328

co ... ··: ·'·Me. ' ..

-'N'·'·" A"~' 'U"L



' , " .'~ , 1 "'." .'"

. ,

, '

• .' t " ", " •

, .. '" _ . ','." " ,':' ,,', " ',' '., . "', ,/,'" _'" .', " .\ I, _-

S I, '0"'" E:'-' R' ", 'U' " 'R"" G'" I:" ,.::'

, I. ..' .< ..... , ,\,1_1' .' ( .•..

'UNEOOARA

TR'" AD' 'T'-IE" S' "I' P"'R" 0:- 'G' 'R" E' I'S"-;- IN" - S" D' E--R''-' U" "'RO"IE

1<' .:".... ,_ ,~' ,: " I, ! I "" 1,\,.', . ~,;c, 1 .. ,".! " "",-: .. '1 __ ,:, .: I '~" '. "

" "

18".:' 8'-·' 4': ' 19"':'7"'" "':"4· I

I' ':" ..... : ... " .. : , . . ... ,:1 . ('_.

,". " • . ..• ' •••.•• __I

- ..

f._ 'F "~B; r~' ,. ~"t ~

. ~, .

. J ,_

,_ u

.- .AI d" II l - 'III.!! l ~

, ,I "11LOSC'l1'l. .isioria g, or: oas ,," a pop 01-;' ',.,'~ nos-

tru l.tptel ~: sacrificiile inainiasilor nosiri , I:' triidaniil. ,'0 - ~ " . p'_' er' . t. ~-!l,OI' tl.·,c_'· [cea .~' i" 1 __ teru - I e

. . )1 ,I

t ~ II' l - U IV U ,~ 110 l~' ·

··'t ~):p'~"'-"$t uaie 1~n'l _~/-ta~ln ,5[': p':ret1J.t~nr_na: n uli, 11~·a11

J . ,. ~

pr" 0·: bl ttl . f~ .' . :/: : C' i'-V' ~r~ .' ~"l' ,~~~ p ... :m e' -' e -. t·: 1,1 11,1 s·: a' ~ F:.· C: '. ·1tl i '[0 Jt~,' Z· p.~. e· -.-'-

. 'J';;Ii lV':'l . I '_.1" '. . V ,.1 [ ., '''~i_ --' r. '.c_ .•.. _ .J II:· ..... "'1 .~ ... {.,.Vll ..... '.

rt« a le desuolia, pe",'l;t "f" ,-:' istoria 10", p'atrie' noasire, istoria socialismului' ·



7

,.



_1 creree de ,fa'ta apar,e la un plopas sole1nn int----·u· '1nornen~ de ,slir,_ .' e. La 1_ n popas ci,'ta. cetiiienii tnarelui. Contbi- at Sideruroic a'l H'ttne' ... e": mtm··~,itoTtJI tehntcieni, ingi1~eri i~i priuesc si l_··:-i _aslf pr'ivlit.a cu

- - ~ie' opera C"1n,;)' ~1~·1··'lIe··~g·:/ul nosiru. p' opor p"r";'v- este ~"jI ad~'~'~'a' t~'" S·I~- recu-

- . ..... . 101 .... 'Iii_ (£..: '_.' It,i.i!l.'.' ' __ '. II _ I:. .' .'.' '. '. ._- 1:,01, boy _.. !l.. Li;r .'. ~ l'IillC,d', '; l"'~ _. ~ '.

_ ·s if_ta ,gigantul Car'lle . -a1's4. p,rin quriie de"',oc '~ne'sti ts ale :'tt.,'n,al,eloT sale ~-I multi, udinea atelierelor sele z'i de7i,- ,an de Cln inte'nlSitat'ea PT[old,ucti[e[~

_ -'e in t; i,ste,;ia patriei; C1£nd p1~i »este Cl,t etft,o·tie C'tt tleosebire saltul. spec-

': Ct l,ar ,din c'e"i a1J1~oa1Jle 'treizelci de ani de re;gi-m ')n1J ''In[cit[o7~esc - s[alt pe -~ - e .... l miirturises«: sittipiu. !~'i uipidcr 1nt_I,ip',ele date riisuniiioare ale pro-

- -J!ctze,i, f,atil diel 194'4~! Ide 217 die 01, i tn· cutare sector' de' 310 de orz t11r ct~tlare

- - ,--I: ~'i asa in. ~ir mieTg'~"nd in I mele chiar F[inn Ie de [811. sau. de' '85' Ide oril

P'inii la aceste irnp,-e'siona"r'e' rezultaie. f~le'f'dr'itul Hu:-,e,d,oarei [a'ls,t,li-

...

-a~ >' un dr'U,1rl1 11l.frn,g ,$i, del,o'c cO'ntod,~ C'ita dis,tianta [~i citii tr'u,da ,de lo: cuip-

o -- I l1li1~t£,8'lcul i'n ro[chii o1nului de [a,zi Idin prea,j1na, 7ntne'i,_', de' la nticttl __ elier1 ltid1~,au 'i,[e' d,e,se1·', it dlQ[a ' del 3,0 de l'UCT!i(1,t-01~i ,$i storcuui din p1iatra'

_oa '--reo 500 Iden[aji de' f~er! in ll'-W'l~ an, die La ce'i V11e'Ol ·250 Ide 'luCT'ator"l

• I real 4000[ de rr~aii (200' tone) cite produce« [_ at ifi.eTlt1~i u',l Hunedoasei.

I ~d la gigan/ ul Ide' azi deser: r- i: Ide a.prolap,e 21[0 01010 [de' eneT,gii umane ~i 'S -[ I.d 111 ~.lio,a~ e del tone omuai! E' Id, -.,._mul lung' ca de la b[Olblu! de g11indli

. n fnl11iic t,.tej'a111~,1

la1'[-(!lt Ide Hunle[d,oa1'iia 'anstt,si va prtvi CIU 'uirni Ie din 1nal~eltul ,situ castel

a ce a-~lea de' joe ,din f'at,ii~ g,t ~'Iditor' d,es'igur la ce miln·-tni de vite',jie al fi . acut [el s'i ntt'171>ui, cu a mia p[aTt'le din '·a1~,sd1ninte!le sale ,AT f:t alun,g,a't siqu: _ _ I-Ie -_'It,Mc'i lain Europa! El w,rosa I.:;' t ~'ebuit ,sa se 1I1'u'ltu'fneas'c'a cu c,antitiittle c011lplar,ubil i ",fime r t"f[ajit,e d.in piat'-li de ,plidu? eni i I' 1nicile' tor ,ateli,ere de pe . ail,:· Hunetioarei trudind d~"_1 greu, sub ~[QPlroane deslchi,se:._ i:-~! dogolaT,ea,

Ci]1 p·",·lt· 0·' .a·· -e:1o"r,-::1 ;~"J b-.a~t-'a';a·' '·':nt·--f'lI.'~l'u-I,-i- Do' p~ .• ·.a~'d·"u-i~r'·-',e·nii c=aTle' I_,t;t-e:a --,Ql'acuT'i au [os:

(.; . - _ ['., '. t!," ,'I ti" ,I;; . ..., f.i. . r.. '_ . t...:.. . . ,~ - r:. '. _ .' _..' _ .. _ '_ 1m; I. ._ _ _ It;;. -_ . _ , . . .

cU_~livat.o~ri,i crle[dincio~i [aifierttlu'i I [(!tt.1n stnt Icr':ed~, l}ciOI'li ~£ a,zi [ai ntaTii lu-.~~~,e~ A_ -'tIDrri,'· lUCT'CtT1i.i "'{tci:nd 0 lunga i, ~ICU '-'siune in istoria ',:ierarit'ului

Ilunedoarei del La preis .. o'l~ie pi:na la I' aZfa 'ea mar'i'l·'OiT ~. r'n ~ lie 'I n au uitat .sa lie -'e11l['·_'·~ce 111ttnCa de preCUT'S'O '~1 pie lei Ide i'-·.o-,'itoa -e pe attt~'e' ?neri,-t or-·-~ 0.

,'. fj 6; ,t

Dar o,b1ie,c,tivul p·1~OP1~-iU-z'is'. al luc ~arii e ttzi_a insasi" acu 'n la _,il_ untolasa vtrsta de nouazec'i die .anli.· gene _[a, $i ,cre~t,eT[ea ei,~ Lucrtu ea ii u,1ImaTle,~·te pas dle' .pas filiat~a ,Ti _ ele del c'~'e',~, ~ e. -maTI cr.1t e a a pn» de pas apariiu: Je.z.ur:"- elor .fttT'nal.e~ "JO,t 11ai 1nar'i ('ii 111 Ii 1'; _ia-c·i p'zn,a Ia r-l ica, lea u·~i.ne'i p,rolpI1~itt~

zise. Siiiruu: apoi i11clelung 1~:tt rilttt1nCti asuqsra uzin,ei i1 s.,11~i: tunipra tnzestrdrii ei cndi·,ii 0 te,hn'~,ce;, ,p1I',QI[:" ctileI~ cli.' er'si"tdtii p'rori, ,'s,elor e'i ci si a,s'u~,

pra c,oncli .. iilo" de ?11tL1tCa,- de I iatii a ~nttJ~~cit,o'1"i1'ni.i" asu/pra l.upte1llo1"" sale. Nu ne da ,,~'u?na'i irstoriQ""nei ~tz~t1e.--.-i $i (l- 011 tl:1[~i C Tie: fCt.tl'ri- ~O $i f.(ruc~ tifzlcat-,Q i

Stii,-ui'e apoi ecpios .ti1'€S'tle I as'U1Jt1(1 ,sal.ului de~ dupa 23 ~ugu_S't 1,944 I asu.pra eiapelor de C1F1t~~,8 .ere 1no,cler'ni aT'i'~J ,extiJ 'ld';etij t!;;::i1nei p_:·nd. la proper-

tiil,e uriase de azi. UC'1~are\a 11e' pT',ezi1'~tliJ colosul ~n to'flte deialiile sale, iTl

toi C'O' mplex 'U~I ·l" sa ..... ill teh fl1o·lo· g", ~'C'I ~ - .. ' 10: a'- ta - arieia I e a" 1'l,}1I!IO' ·Id· 'uct: ei S··· a 1- (). I~~ ;rl',il' a~'?

.' If [I !fI , .'. '. . L-~ . _' ',Itl"[l/ . ~ ' . .1 [fl., I~ &t " _. ," ;.. .... .-_ I __ " . ,, ", I~_ r" t.l!I ~". tr. I ,I , ~ iii y.'11J LLL" .', il,.1 a/.

zn tot complexu! s{iu um.a'l~· cotuiitiile sioi de' m.U1ilCG., e,fo1~tu,l1Jj'maTh cerui. de la,se1ne'nea '?nunca viat,a :n~at,eriala" P :oli"tic[a, sp',:iTttuald a mt~nc'i·toT'imii,

'I , . ~

'~rQJITe's..e'Z· fac'.' .,e i' - anort ca trecuiul .. Teate .. A'f,_ 9 -aiu,l ':J'T'ecis al ciirelor,

tabelelor ,9' aiicelor imaquulor, Colosut de f'oc lsi fi,e.r ni S~I ,d·ezvCiluie i~rt toaie iainele pie ctn: le ,a~cu1"Ld iurnurile, 7rdl. ile ·i schelele sol» ,eclificiThdu·~1,,:e C'01~!ctet aswpra Iocului capita! pie Claire it oc~-pa i'n econo1niu 1~,a··~ .··'ionalu,

A~ttDrii l ;,crlirii au Jacu.' a ~nttnc'- deosebit de' rn,erituoaslim !'mp·resionleaZla prin bogdti,a docu'm1enta·tiei, pri~:nl noiLan~l d.el ,cifre de p'1'~leiciztuni.t 'rod aX stiiruiniei. dcr desiqu. ~i al tiraqostei pentru. [$ub'iectul iop!et~,ei LiD -, aceastii irnpTe:'sionanta cetate a fierului ca~teia, i1~ acest -mD1n·e~t de saJ",'bdtoare, it url~,n [si"nplu dar Idin [St" '"Zelt: mult in,u -n ~ el','i ?ne'T'·et,.' !Ia ?nai 11l,T'.e.!

La cetatenilor ei ie iuiresiim. cu c . a,' i1 ,cdldu~~a fe1~cit~rile' nloas:' re!

..

l

1884~1974

travcche . 'atl"a I lierulu' HunedI ia: a slntetizeaza lU1a din cele mai bogata pagini [din is~' 'l~ia crvilieatiei material» a 'p:-porului roman, TI""~: nsmis din ta' a in fiu, din ne'guI-a vremurilor rnestesugul extragerii si prelucrarti fieru ui a Insotit, In.

umbra .. '.~. ·····a~'ll~ lor c ~a:-;- re ", ere 's·t· "':a' za '1;'TI" asivu ~11"n""- P- : OJ]'! ana R··· 11·SC·,~,il

- ~ _ . . . y '.' . -. I ' . '. . _ _ '. . _ .' _ ' J.. I 1..;)[ .\11" III..;JJ, -t.:J.JIi. ~~,_ . . ' , Q C . Ii!;.,;- ..', c .. '

procesul de faUI~i{ Ie si a; ir'll1,ar'e a poporului roman,

I-a fest dat Huncdoar ei, ca [lin I .. ele mai- •.. chi timpuri, s'a poarte fae:lia pr eig~ esului in perfectionarea neincetata a pI o'~ ce;clee! o "'i Ide ex! jl~"'"agle'r'le' :.~ ~ I· ••• r[elu,c . 'a.'l~[e a Tterului Evnlutia siderurgiei pe plali mondial plolal, e fi uI'll1,arrtii ~ n'l oat e etapele ei si pe rneleagurile . runedo [el~le ~ Incepind die, Ia cupto tIl p imitiv pen ru extrager le[a file! ului [din minereu cuptor iC'U CtJIVB).~ furnul.vcuptor p1eJ.' rI'U afinarea f:nei _ - .. Ie:· a·tra cuptor de pudlaj Bessemer _II ". 'ar'in . [~ ,

int area. in .. functiune .a primuhri MIlle; 1 la Hunedoara -=- umie

~, . .

1881,4 ~ La marcat nu nurnai lac tul Ide naster Ie a. uzine' ,0:[ hune-

....

dorena lei si un succes a h,a ':n'~c.iei si talentului locuitoriloi

.

acestui tinu

L-ilo· . ' .. .' I .__:..::: ~ J.: ... ,. '_ I ;i!

~

Dar renasterei Hunedoarei, Ia scara celor mai noi realizari ale ~i iirr le~ ~~; ~ te,l- nieii cr, In' .emporane, ansformarea lei in gignn-

.'

ticul 'CO'1TI.b,_'· ut sid erurgie €le"s,ta'zi~1 este 111 in'.':, egime opera

poperului . uncitor eliberat pentru otdeauna diE exploa a~le=, este 01 realizarc Ide sea 1·-~·. ,a statuui socialist care ne-a facut Sia traim ',astazi bucuria Implinirilor, prin ~-'f~~:~, ele rnutatii cali-

ative a'.'l,e"-" p,'···'-e's··· .. ·u·_.[lu· iii d e' .in dus' riali .. z.·.·a', IJ"!i'-':"a[,p-'I' uit sub cond .. ·',1 ......

...:. LL ' _. . _' . . . _ . .._ n • . 1,..... . _ • _, __ '" ,. _" _ _ _ _ - ...!_ '._' _ ~ I.. .. '.. . ....... _ . _. ',.-

cerea ineerca a st inteleapta a Par idului Comunis' Roman

In [ac.e,a.si a - ezlda semnificai ia aniversa ~@~ a SO Ide ani de exis-

.~Ienta Cornbinat lui Side~'UI'I<'I'c Hunedoara, moment important ~n .. istori multimilenar ~'I a extragcriLsi prelucrai ii 'ierului pe ter itoriul pa triei 11 .,asltl e ~

9

- _ ~ Iizarea fier ului, tehnica extragerii si pr elucrar ii lui au aparut in

-1 dezvolrarii _.0 '~elo{ de producti e pe baza fll'losir"ii bogatiilor

_ -e existen 'el si urmind 10 cale p'r,op ie.

~ toriograf'ia conternporana ates _a faptul ca mesltesu.gt~l~.'· trager'ii I~~" _.;,al~ii riou .. ui metal pie terltoriul Romanie! nLI alOlslt importat de, .. e P lOP oar Ie, geto-c acii fiind eel care au descoperit ~ i perfsctionat mestesug. [1.

c_- rtor'icii m.1e11 tioneaza ca desi influen: ata del I cur elc de cl vilizsrl i~e - - ica de factoruk j-oman, . it S1 de 'patr'underfle celtilor si ale scifilor, "'--"'-~"'_ --011 'a, ·'ea populatiilor Iocale lsi urma calea sa Inter 11.a~ sprij in :t;a pe ~ urosul fond traeic el pe progresul continuu al fortelor de productie,

-I .elucrarea mir ereurllor in ateliere asezate in imediata vecinatate scurilor de extractie, a asigurat din ce ill ce mal rr " rte unelte si arrne '.~e de, dezvoltarea democratiei militare geto-dacice dir primcle seeole - . epocii L,a Tene concornitent leu cresterea cunostintelor tehnologice ale ___.._"'..,'~ .. ' erilor £Ia urart. [2]

Nu se poata concepe d .zvoltar ea Ia ca e au ajuns gcto-dacii pe vre. a lui Burebfsta si a lui Decebal, ca si put rea lor rnili tara. fadi suportul ~ i puternice produetii d.', b . ·'1.LlT.~ rnateriale 1~1 cadrul careia 0 rmpor-. ita cle prim In,ang :ii ., evenea extrageril si prelucrarf fierului. Aceasta

- - e confirmata de garna numeroasa ~~ variata a. uneltelor de fier descc ... ,

• A 'WI -I d III di t~' 0 W t;tJ 'S 'OJ t t v h

==J""1L~_""'"""'"1 'e In a~ezarl_.e I" I .aCl ce ; 111 n1 un 1.11 " .. I a~;r llel F. I ~'a:rn11zegle I usa., 8 :ra'v1e.c r :'e

itala admlnistr ativa si militara a dacilor, er 1111, puuernic centru al pre·"--->L._ ... _.ar~· fierului: aid se produceau 0 gama Iarga de une te '?' scuie, obiecte

'I' • d 'I ~

'.' Icas'lle mone re ~l arme. i"

~ ot aiel se pare cal trebuie cantata originea 'C- e ltelor rr iniere ell care se ,-" ploata a.UI~U - rnult rivnita bogatie a Daciei, Asemenea unelte au

Dupa destinatia 10 se dlstiDL, unelte aaricole div rse: co .se seceri, _ sape, ,apaJigi .~ I nacorrpel cosoare pentru vie cutite ,i 'brf,azdare pentru plu~g~. U'Ge te 'perrtru fiecle -te-. ciocane, _ nicovale.; unelte pe'n'ItU dulheri - ':: topo·are - Ida lti ·t .. ~l··3 . fer as·trai e:ll ~ -'ud_l, cutitoaie, sJr'.·dleJe; obiecte de. uz casnic: vase-inteni·,.mi'·,e" [crampoane) pentru

............... ,,' .. _.., n irea rnersului pe - he .:' ~i], . hei, cercnri de f zer pen tr1.1 g ~le -i.- butoaie san ]- zi, piese ,f_Jtl'U care: materiale Ide cons ructii: cuiei, iroane pentru 1inrllei" ea hi: nelo - si s·.l]piIor ae Ie In _la case, scoahe puternice care prindean blocurile de piatra~ 1:11 _ anumite lo~ur.i din zid~riJe dacice, _ ·balatnale· de u~i I inte etc.: arme: purn fl. ale curbe sa,blii dr .P:~I sao curbe, ·irfuri ,i c,alciie de lan,ci '~i sulite etc, [3 '- "

1

fost gasite ln, numeroase mine, de aur din partea nordica a [udetului Hunedoara.

Mu - ;inl,e'a si varie atea acestor unelte si arme, demonstreaza con-

,:til - - "

vinaator ca fier ul era me' alul ee 111'e; 1 il11JPOI'- an din eeonom i,'1 dacica

lnflorirea mestesugu. ui (1 extragere si " relucrare a, fie ului stind de vitejie la baza puteri i militare si poll, ice la Isua, ului dac,

ES- __ ,e ae sernnal a ' fap ul Cia cerce arile arheologice au seas Ia iveala, pe l~ng'::" brazda ~ e de plug de tip roman I~i eel ic raspindits 'in Europa si Iiare de plug daeice Acestea a'u forma unor bare masive aplatizate eu virful triunghiular (ill', enul unei lingura). prevazute, ell pu ernirr nervuri mediane 9': terminate prin C11ig'I.: de fixare. I~']

Ref" r'indu .... s La baza d. lui ,-[eli'U,' i a ,~ . eli tela - de r xtras si prelucrat ~ fier' Ide uncle proveneau aces re unelf ',_ silc Pirvan afirma lea: - vccinabatea minelor de' fior cu pute nteele ce ,a,:,i dacice din Ardealul die sud-ves: n-a pill'! Llt sa, fie ill nicl un caz irrtimplatoare. [5[] D: scoperirf e mai recente lau preciza ca mine: eul necesar lTIBll1 lUi 'a . licr de la Sarrnlzeg. tusa ra extras 1~' G'he ar s! T'eliLll'c:i [3]

Inti -adev a"~ zacamintele de mine ~eLl de ~. I er din jurul Hurredoarei si In special -ele Ide Ia Ghelar si I'eliuc erau bogai e In Iicr, U~OI reductibile ~;! foarte U~OI-= accesibile. cons .ituind 0 materie prima excele ta pent u ateliere e de '. xtras fierul.

A-~'I'r:- f~IT In,s::-a'-'!'I:1e' sit ",aU s·-'e, cread alJ' c"a' ..... rn in: lie" d Ie' la Ghelar si 'I'eli ... U'C···· fur .....

. - I _ ' I r _. I _ _' ' . ..., . . '. I. . ,..Jr • • • .' I . I, . ',' " I " . . " . - ", .'_ , ,D. . . . . ' , , ~. j . • '.. .' , •

nizau rna .erie p im.~ exclusiv ateliet elor aflats in straveehea capitala dacica si in Imprejurimilc ei. Esto dovedit ca, in jurul minelor au aparut, iri ,na~[ f't,n per ioa d I a In ci p' .}iIi ent a:' a-" IC' uln rrli fi e:"I" U1UI~ atelie r· l'·n-: d I ep -end len t e-: care

~: ~I ••. _ 1 •• ",":,.1 I _,.1 . .'._ •. _ 1,'.:..... ". l ... · ... '-.' . .:: ,'. I. ,·~·L,~l,·· . I, .' - - ,'. ] .... : - _ " ~,' :_', .. :' <___:_ - ':.' -: .r, '-,1'"

extragea'u si p .elucr all fieru I I'~U' -'ltizin,ld complexului de cetati din [urul

S- - '. t I ii' I 1 1- !i;.J • ~ d ~ d" I, '1I.;iI t t f' ~ b 'J

"al~'m ,zege .usei ca ,51 eel 01-! a. te asezarr I, .acice " ill veeinata -,e: ~ le,'!al~,e uc

fier necesare atelierelor de f'orje file urielte f'inisate si arme.

Exploatarea minelor de f'ier de Ia Ghelar 9,i Teliuc la fost preluata ~. dups ocuparea Daciei - - cle ca' re romani care ar corr inuat 101 activi ate rniniera ~i metalurgica existe: it'~ ~i in plina dezvo. tare.

Acest Iucru este dovedit de' Insccipti.i, de ur mare numar de, rnedali: 9i moriede 1:Jl"e1CILll11 si die, unelte die fier ,g'atstte ]11'1 aceste mine cu ocazia re uaiii, in sec. 11 XIX-lea a exploatarri unor galerii parasite. Astfel la Ghelat s~a g,asit 0 I,' ,'LlS""! complete de rninh r si scheletul unui om - pr' ,babfl alp''ioprietaln'ului seulelor surprins acolo de 0 S']JI pare, T11u,,·a, s" compune dintr-o dalta minic: 'a- doua sape pentru minerit si un lirnacop, TOI ·a Ghe lar a fost descoperit 51 un eint: I' de'111ina'l avind imprimat nurnele cchri care I-a C01.· ectiona _m D- Ia 'I'eliuc pro- inc 0 .. Ita trusa mil]_~lel~a compusa (lin dous d,al',i , ... sapa pentru mineri si un .~l rnacnp. [6,1

Ghelarul si Teliucul devenisera dn i a pul rc manilor centre minie Ie importai I tie, ~- probabi constituiau. impr euna cu minele din Iocalitatile Ruda ~1 Alun aflate in aproplere, U I district minier supus unei conduceri unice, [7]

Dovada C'c rnai COlle udenta ca minele 'I'eliuc .... 11. pericada oeupatiei roma e ers U in ,lin.a Inflorire este coloana eomemor ,.'t'~vla ,d!8,cCperita in ltlna augus.t 190,4 In h "Ita- tIl com11nei Tlel~uc- 8, Ibl d~tr'aln,atul~ile unlei ICI,ase'

12

-

stravechi. .e~i mtaeta In momentul gasiril coloana a fost sfal~l_[a'ta de muncitorii carle sperau SIR I,' taseasca In tn .. erion 1 ei aur,

Di: ce e 16 fr agD:lelrtt,e recuperate din In loz 8~a reusit r'econsti tuirea acesteia." '·:oriptif! CU prescr I 'Lat-:'~-~pilee coloanelor » omane 8_ e,a, -111'~=

NV,:I-'N

DO' 1\ (rTI N' ",1"1 N',:·,·

.'. :" l.:V'll_ :-. ,....:...1. ~ ". Ii

MAV'R,-_ ',_'TGN~N

PII~FEL,~A,' IG

eGA VR~GA RI~ ~,\'N',-SSAICER,DICIOL

,'·,P'" "~FEi ~ L~SI'O"--ERICS,

,A VGiCOL.:i:A'R i' - C·O.->,ID

FERR,,'>'· " , i

~ erpretarea da a de ,-,'::pecif,alisti cste urrnatoaa-ea: Zei a ii stapinului tru. Marc Aureliu Antoniu fericitul Imparat Piul-Octavius Caius Ga .... ' - ius-Gaurianus sacerdo e al co oniei Apullum si F avius -~IPteI icus a-

----, .... - ..... ,I asii iIeraI'iil',Oll" 00" oniei impllai~ate~ti Sarmizegetusa, Coloa I'_. a f'08 ' ridi-

.a _a die cei .,~oi cetateni rornani, ca reeunostinta fa'ta de irrrparatu 1 Ca.I',a~ - -'_: a (lg'8-='~11 e.n) In calitatea 1101' de ar adas ,~, ai rnirielor si atelier elor

~ 'j

. e produs fie ~ [8J

In afsra coloanei dcscrise, s~a mai descoperit un monument epigrafic

! , .. .lba Iulia, datinc de p'.e timpul hri Arrtonius PIU'8 (138,-, '161re,.;n~)~ care se

"e~era Is rnestesugul fieraritului. Conform pareri ~ Istortcilo 0, F'loca ~ ~ 'I _. ~ Va. lea cele douB. documente epigra ice demonstreaza rC:a inca din .. ~ .pul imparatului Antonius ,PilUS I dar rnai ale' in pel ioade 19B~.Jll·· e.n, c-_ d a, domr it Carac illa, minereurile de: fie] de pe versantul estic ,al mun-

,~- Pciana-Rusea era: exploatate si valori ticate de romani 111Sra olrga~

riizarea acestei expioatart, ,~inln'd cont d'e necesiratea obtine rii cle unelte I. productie ~~I arme a inceput - ndata dupa cucerirea Daeiei continuind o radi ie i~n tehnica exi ragerii ~i prelucrari fierului deschisa '~i dezv 01 '

_ it de populatiile autohtonc d,8JCICe~ ['91] ~

10 alta marturin ·a praci ica~ ii mesi esugu U'l extr a,gle ii si prelucrar ii -. Iui In aceasta zona 0 constr uie descoperir ea unor ha' de d,'- zgur a cum

.' ,1' : 0 halda eon l~ "- Ind 1 O~ 15 tone pe ,clea 'u ~i e cornunei PI.,. sea. III ve,ci~

,'atate,-.- satului Manastiroa undle in l'9061'-,Ei ga,sit si a l~pla de' Iier de cca .. ,3 ,kg'~ doua halde aproxima iv die acelasi " .. olum In padu,r'ea Hunedoarai.

a" sro a·p,e'· d e nina Padurea 0':' "'ra-' sulu i a e "·"'P" "1"0' at' a''';lC''1l1''1- .miniere eliuc '" 'B' .lta h ial Id ,"":

, " '_ ' ' ,~'':_ , '. "UI!. I:: 1- r, -" - -.'. , ..'" - '_ ~ - • 'ei . '". _:" '.L ,,-, ,__ ' Jl . .l" ' . . . ,. " L ". -'_ " _~ _ rt: _

pe' 0 a ~ie Ide cca, 2,4 heel are si 0 ~ -, al" irnle de cca., 0·6 rn s ..... a g_lasi_ pe

P-·Ia· tforrna exis .. stenta Ia actuala intrare ·"1' com una 'I'eliuc Cantita ea de",",

• r r .' '. . • , .' .• ,"' ' • .1 . - . ~ - ! _ ~ . . . -. '.' . - ~. I , . '.:_"' r '. '_ , " ' £ . _ ~ .i .... '. "l J!.. Jl _ . __ - .'_ I

zgura estirnata in aceasta l_ald"c ,a lOIS'" die pe:'1' e,OI~':iOIO, to ~Ie, ceea c,!e

. .

* I-naltinT a CO]O~l ei restaurate es te de, I. -5 rn din erie co "., u .~" '" I m, a""· ~nd 0 sec-

tiune de 0,,7 X 0'-,5 Ill' ea are un soclu Ide sapte tr p -' ,:i un capt el Id, op U P If, I rob . le ell

ungimea de 0'7' m, l~~b,'''nle' de " .. ,,5 rn i InaI-,im· -a de ~ 26 m: ~n par ea superioara rnai es e 0 placa Ide. 9 ern pile care oare a decoratie -eu i _ ~ de achantu I, In forma triunghiu~ar.a~ ColCk'lna este d,al"uira in calcar alb cri ". alin C'O~,pa.C'-_ ell reflexe de culo 'rte (Ie_,'u~ie provenind .... in "~~ ealul .', in Id. apta Teliucului inferior azi c~: r-iera ne P'~ atra de consu u· I.' ie,

dovedestc e xistenta pe acest lac a unei activitati de amploaresi de Iunga durata. * [8]

Pe iaceasta platforma, '~I caret schita a fost publicata iII 19107, s-au

g,asit: In partea de nord fundatiile a dauacUidiri unde se presupune ea. erau birouri si Iocuinta conducatorului; un rnic cuptor primitiv cu vatra deschisa sapat ill. pamintul argiles, contiriind 101 Iupa de cca, 5 kg-; trei gropi de. forma eirculara cu diarnetrul de 2 m si adincimea de .2~,21~:2 m, ale ca.,ro'r pereti nu prezentau urme de ardere, ceea ce presupune lea. erau utiliza te pentru racirea Inccata a produselor ; in partea de sud-est urmele a patru vetre deschise de forma patrata, captusite pe trei Iaturi cu plac; de micasist, Iungi de cca 01-81 m si groass de cea 5 ern '= vatra aeestora din pamint argiles, e.ll~a ~afI~sa pe 0 adineime de cca 15 em.

Date fiind eli l11L en siuni Ic si organizurca platformei, unii Istoriei preSUpLl11 IC,a extragerea 9i prelucrarea f'ieruhri 'BT,a.U, controlate de armata romana (L1egiUJ11e'a. a ,XIlI-a Gemina eu sediul ]a Apullum), le~e iII aeest 111JO,d isi asisure metalul 1111:9'Cle!S1C[lr confectionaril uneltelor si arrnelor. 1[6]

, o'~' "' . ~.

Sap' ··.a,turil'e arhcolog ,ice cfeetuate in vara anilcr 19fil si 1'9162 de. ca.t:re

, ~ -

un colectiv al rnuzeului [udetean Deva in hotarul 'COm,Ll11.'ei Cincis .~ az]

stramutata ca urmare a formarii Iacului de acumulare eu acelas! nurne -==--n> all g,CQS, la i eala If).Ul1.·1e.r'oas:€ vestigii care atlesta pernistcnta aiel a plOptl. atiei autohtone dacice in p, __ ierioadu dominatiel romano cit si fclosirea

, ~ ~

acestei populatii de catre romnni la Iucrarile de rnincrtt feros ai die ex-

- _ 't ~

tragcre si prelucr arc a fierudui din rnirrereur! pie vcrsantul estic al masi-

vului rnuntos Poiana-Rusca.?"



-EX"T- RAG' '--E~R'E- 'A- C!;,I p' '&"'E'LU' C·":·R' ;'AR"·E' 'A '-'IE"R'U'L' U--' '-"N' _' P'-ER' '1"0' ,c", M"-I

,_: _:., " ,,""-"'-:',,:_'-., '~., r~ .. , ... : .. I..,c~ _c-'" F ; .~' . '_ I I,: ' r _._:_",ADA, ,!.,. _,

'·G··.·R,'.A" .. ', T"I"'U' N····,'I"II' ro ··'P-Q' ,·A,'" R·'E'·'LO·····:,R

, ' ~. '. ' :J' "',' -_:__:_. I, '': '." ',' ," " . '/ ' " ", ' . _',

Avintul Iuat die '111e-Qt1e:Rug: ul extragerii si PI· .relucrarii fierului in timpul

__ , 1'1 " ' .• " .. __ .. I, " ... ' ." ," -y .'.'~ .,1,: :'. ,j •.•.. 'J. '_-:I"~ .. ,,1_ .". I," ."'_.' ,-:' _ .--_,.I~ ' __ .' '_. "", ,'-,~._,:,.:.-,

'taY""""''''-n'''~' ~o·:········· ... - e- . D"'-""""'" .. . fest .o!!;. ,~ d··· 'l,~, .. ·~ duratf din "'."'".-,

5 _, .. p.II11I11 I"iITl1an'e In.'aICla, Inu \·a I liDS. l,11Js,a 1 __ ,le' .L'UJIl.ga _ UII',: a, I,U'l. oa:uZta,

rnigra ti unii popoarelor.

Dupa ce armata 'si l~d'minisrbrlatia rnmana au p:alasiIt Dacia, mestesugul

, t .. ' i" ~', -

extragerii ~i prelucrarii fierului a fest conservat ~i chiar dezvoltat de

catre populatia care .a Ir'8l1nJas in IEllclet,asta regiune::, activitatea ,de£~fa~,UIrm-

d'Ll=s'e .illS,a pe 111_iiltinlile mai greu aecesibils ale lTI.·W1tilI01-m, Poiana-R usca, la adapost de atacurile pepoarelor migratcarc.

,f

Ii. II'

~. _l~f"imele: urrne ale acestei s·tr~rve'chi a.C'tivit,a·~i 'au fast descoperite llil 1.850~ ttl timpul construirii unui drum Ide, interes judetean, pentru care a Iost necesar sa se disloce sure die

d 'Yl" di '"' ''W -]'"' ~ d ' ~

tone oe zgurav « In 'rare 0 mica p,arte 's~.a uti izat pentru acopenrea I. Irurnului,

_ Constatindu-se ca zgura contine rntre 3,0 _ ~i :; ,5; olD fier, S-1U rrimis 50 tone pentru utiliz.are ca minereu in furnalul de Ia Gov'aj,die.~ iar mai tl,f'ziu a cantitate similara Ia

Ie·' ,....._~ I -[- ,6 ]

·:.,a.tan.,._ "'

** Prin sa,pat~ri.le efectuate au, fest seoase Ia iVieala, a villa, rustica ~ co nstruc tie pentru locuit ~. si a necropolii apartinind acesteia, ambele .formtnd. un singur complex

h I II'

. - ..... ' .. 0-

a.r _ ,eo . O:,~lC~l

Caracterul etnic dacic al cimitiru]ui este reliefat a:tlt: de ritmul traditional al incin,e ... , :r:ar.ii si tipul de mmul, cit ~i rnai ales de ceramica tipic da:ci(a.~ lucrata C'U rn.ria, gasita in, numeroase 1110I"l11inre" Un puternic argument pentru stabi]ire,3, ocupatiei celor In mormintati in necropola de la Cincis este prezenta m mai multe gropi ide morrnlnt , alatu.Ii de celelalte obiecte de invenrar funerar, ~i a unor b~c:iE[Ii Ide minereu Ide. fier l(linl0nit,aL)",

~ ~ ;i' iii '" d~'" 1 ~ Ii .« [9'] ~ ,

,,-pu-se spec! t]I .J1n nl Of'11]lln t~, C~ In .lei u. a OCllp"ai1'e:l aees.to]"'a'.~ r .i i

14

II



'I

il

D ~ ~1Jj'~",.,

i&'l~i""D-p"e' ';0' .':~."'-'.- 1

~'IJid~_- ':.. ~ . ,II ·1 ~.:: ',-

o

10,

2O,~",-

", 'I

c i

£

,

chip ..• a formei de 1" Telin 'ill am.enaja ile romane aentru extragerea ~1.,-rhl!c.rare·' fi rului

Faptul ca exploata re __ minelo; a QLe f ier si extr ac .ia fi-,erttlu~ din minereuri lau continuat ~I~' Impr ejurr .: "lie Hunedoarei o dovedeste c ,p,1.orul cu cuva, 'da ·'111,(1 di. I,·" -e _CO u al IX~lea g:aJ_·~,:~- In arrul 1.895 'in Vale, Caselor

de lifiga Ghelar [101], Cupto rul la fast <[ it iat .'11 roca stiucoasa, fiind captusit cu argila refract: ra si avind urmatoarele dimensiuni prineipale: inaltimea otala 1 51 ITl" diametru, Ia partes -superioara - OI_,'6~OI rn: diarnetrul inferior ~ O~3:2 TIl.- Cuptor ul era a" imen a' cu a1e·r- insuflat Ia baza ell ajutorul unor '~o,ale act ionata manual sau cu joiciorul Iupa de fier obtinuta scotindu-se p,e]L partea superioera. CUp'~O'ILI avea ,0 ,p'.:,ca die inchidere un IC'OS pen, -u evacuarea gazeior si 10 mica platforrna 1·. ]~i':l,c8Jreafre'*j IC011 .... struc .. tiv si dime nsionnl aces cuptor reprezinta .... 1 un real pro gres f·a··:·t~a-·· de

- .. '. . \ -: .. '. . _'. ~..!l".1.,. .' . ~ .. ' I !e. - ). J "'. - '..:.__ _.... • - ' ••• -_. • • ~::.. • I - .. ". " , . . . '.. '.' '_ .. ,"',' .., - J ".' .' . -

cuptoarele eu vatra deschisa uti izate Ia Teliuc si in impr ej.- rimile I lunedoarei in per ioada dominatiei roms _TIe prin lap'~-ritia. cu'·'~;,ei SOl fa ICO~. I lui de fe'" V" a- "e' u are 'a' I g. a . z elo: -:.

: • • l . I :.) I. _::_. '. I,: J I 1 ,- " '.: . •

lea. .titatea . .elativ importanta Ide z,gUra descoperita pie 0 suprafata destul de intinsa c 111. [urul cuptoru ui cons' ituie dovada unei functionari Indelur g.ate,. ial~ Iupi .. g,asita In interiorul Iut pern ite s,s. se afirme ca a. .ost aba .. nd.onat in mod ~OI' ~a·l. ~

Uneltele d.e firer datind dID. seeclele X ~. XIV'. gasitle pe vaproapc intreg eritor.iul T unsilvaniei, conduc 'a coneluzia ca acest mestesug a fost practlcat si dU1pa seeclul al IX~1ea,~ [12]

Prin procedeele L1. ',fliz.·_ te, .iivelul II ehrric atins in dotarea ateliere 011' une tele de rnunca fo osite, ·.·xtr.actia .. .i prelucrarea Iierulu; dill zona Be 'COlTI'paI:a C1J nivelul extstenf in acea vreme ~i in alte Z' 011' e' ale Europci.

P ~ t t t .. t t 'Il di LIl . t;'

ersistenta acestu: 111 es , esurgl'anSL> lSI, tin genera ie 1~'-1, generap e 1111ca

[din epoea dacica perfcctionarea lui rieirrtrerup ~a de-a Iungul a 8U·t~ de ranipI~leo,cup~al~e ineompatihila ell nomadismul este una din ,cele' mai necontestablle dOI'_ ezi ale continuitatii poporului roman pe aceste melea-

gLlrit, [13]

i\,_ ··E· t. IE~"R' ·'·E~· P·E-:N-·:·T' 'R"U E:·X:·~-T··R·A-: G;" ·E· R" E-.'A- .. · S·' ··I P,·R····E,:LU-C .. ··R-··AR r · "···E'A···, F-· IE-·R--,,·,I,U·. ·.·L~.U--:I r-N.·,·"

i""l.. .. '. .... . I, . .... .. _ _ __ ..: ,. c ". '. ' ) _ .~~ . '.' ':I!!" ." . . . ..:..." " ........,. ".' _ . . ' _

S'.E'COILELIE X' ··:~XVIII

Desi nu exista documerrte, este foarte verosimil ca activitatea metaIurgica din jUJ'u1 Hunedoarei sa-'~i Ii spoa it rmportanta in secoh 1 al X·V .... -ea cap" ~ icipal furnizor de metal pentru arms si Ide arme oen ru os i. e 1ui ancu de Hunedoara 51 ale urmasilor ',ai ..

~ ~

Primul document atestind e' xistenta mine .or si atelier e or de extras rS: preruc a". f erul este SIC. ~.i-,oare,a die donatl I.y re din . 18, octombrie ,4·09,

prin care rege Ie Sigismund de Luxemburg daruiest e lui Voicu, f ratiloc sat Mogos si Radu' V·8:1rM,.: ui lui Radu precwn ~i fiulu ~ lui VrOiICU" an. u, ca: .. .telul Hunedoara __ domemile sale, cuprinzind orasul Hunedoara si circa ;315 de satle, varrri.vmine de sare 'a-U1~ 'a- g-n ~·i fie, . [1, .

Alte scrteri ri zirrd rniner.itul si extrage 'ea fierului din minereurile hunedorene dateaza de Ia sfirlilituleco1ului -al X'V-Iea lni r-un documt

Mach ~ II -~

. iac I'el. cu.p toru ur, . sc ~a I: ~

t l: rc, . - , 11,

]6

din 18Jlf},uJ. 1493 se mentioneaza ~.,IOppiduln Hunyad, ville, volachales et montane Jerri de Hunyad (Orasul Hunedoara sate valuhice ~i 11 ine de .. ,:fiet~ din Hunedoara) iar in alt documen i la 11508: Oppidum Hunyad, nec:no'n ~. ~ ,~ ~, valachales et montana ferr'ea (Orasul H'Ul1.,edo'ta,r'·a p", ecurn

,

~ 'I ~ ~ ~ ~ - alahice si mine die fieI·)~ [15]

La inceputul anului 150'9, contels IGeorg'e Ide Brandemburg stapinul cas elului de Hunedoara si al domeniilor acestuia doneaza 10 cul nurnit Thulv a (Tulsa) [Ie pe valea pir'iulu: Govajdie'~ lui Torok Gasp ar ~i celor doi .ati ai sad, cu d n,e.p1t die t.la - smitere a, mostenirii urmasilor lor, penrru - deschide un nou atelier de extras si prelucrat fierul (~Ul1la,'nl ferri

Fodi iam") 7i pentru a-si extns ge minereul riecesar din murrtele de acolo. Do iatia a, Iost confirrnata die regele T udovic al II-lea printr-un act in

..I

C,UPTORUL DE REDUC[RE A MINEREULUI D[ f:"I,ER din Sec. IX - X, deocoperiir 10 Valea Cosejor lin~6 Ghelor m anlu~ 1,89' 5

Ir-"' :.:.

_'-" rll!1'

,.-! • ~

-~ r .. .,f;.. .... ,-;,

,~~

17

:15,26, din care rezulta ca pe Ioeul respectiv exista ~,i In ,ainte' 0 rnina ~i un atelier de extras §\i prelucrat f'ier (quandarn fodinam fert-i desertam et Iocum rnineralem Thulya vocatum)", [1,,5]

D ' d t 1'1 "'" t . A ~ al 1 d' -.,.. I

tn I .. a ,e.,e sumare care s-au pastrat In ] urn, ','. .u: gospodaresc a', IC'OI1~'

telui Ide Brandemburg, aint umintite il~ 1 0,17 ca atehcra Ide extras fier (ferrifcdinnc) ale, domeniilor Hunedoarei : Nadabor (prabahil Nadrab), Charna (Cerna), Hencz (proprietntea preotului Hencz) ~i Bcrcz. Acestca erau plasate in veeinatatea pirillri' or', utilajele fiind actionate de forta

hldraulica. [151~ 17'] ,

Documents serise din care reiese activitatea minelor, atcliercior de,

~ f!li " f· ~'I-I i~ t""";!"j, """ . d .-1 ~ d d .+ .

eXLL,'as, ~ . .Ie"r ~1 a . or] e_o'I~', eXIS'I·a Inceplll·.. 'u:ln ce'a .. e;"",,·,a t lo'ua pal~·Le ,a sie'c,o=-

lului al :XVI I-I eai, Printre ele amintim: inventare ale atelierelor, C'Ol1_~ seriptii urbarsale, bilanturi de ,'S,fliir~1t ,de an, diferite Instruotnmi ale stapinilor privin.d mersul exploataril etc,

- Din continutul unor inventare mtocmite In anii: 167,2, 1673 1617,4,

16,Bl,-lf1:g,2" 1692, 16,9·5, 17001 1'702, 17101, sc desprinde ,0 dmaainc destul de el PI""'a- a sta diul ui d ezv olt a·~ rii si C: ondi] ,llOil' ~IO .•. r' S::IO:-:···C' -1" a', l-'e:" c on o ··111-"·': 'l~ C·"e·· . in care .. se

_ ~: . . '_ _~. ' _ , _' _' , _, ' , . . " !. , '_ _--' _' ~_ ~ _ . •. _, l.lL ",'.' -- _. . , '. _' _. , _ ,-' , _,., I . " . '. '. . "' ,,' I:!!..L, '- .: _0; .

~ ,

fac(~'a exploatarea rninelor 9i ateliere 1 or' in perioada respecti va,

Unul dintre cele mai importante docurnente este conserrptia urba-

., '1"'"" d i 1 .. 'H· d ~ di 16-· 8·1 1- 6'8·· nUb iI3

rIa "a a domeniutui " 'u,'ne- oarei ' ,n, .. 'C;'I _ _c,-, :c,I,~ n I ',al~lu'm se'u nova. CDn,~,

ti ~ b d V J H 'I' di ~

numeratio 'unlv:ersO,furn ·~· .. lo':norUln, a'···, arceln ···.·a,YCl,a, ,. umadienscm pcrti-

nentium' (studtat si comerrtat pie larg de a cad cmi ci all prof, ,D~, Prodan) .. Manuscrisul eontine :peste 7100 pagini ,~"i a fest intocmit de catre Ioan Bojoni, trimisul contelui Erneric 'Thok61yi do Kesmark, in perioada 4 decembrie 1,681~4 aprilie 1161B2~ Documentul sc refera Ia cele doua tirgLlri::: - Hunedoara ~i Hateg ~i Ia toate satclc domeniului cu 10 c,uiitorii , eu bW1Ur'ile Ior, cu. obligatiile Ior feudale, precum ~i. a Invontaricro amanurrtita a castelului ~i domeniilcr. [l,51]

Potrivit actului ami nti t, erau In functiuns cincl at,eli,eT'€ lapa~rti'nin,d domeniilor casteluhi! din Hunedoara si anume ': Atelierul Plosca, ,A t'eli,e,-, rul ,Nou~ Atelierul Toplita Atefierul Nadrab si Atelierul Limpert, 'I'oatc ac:este' ateliero i9i acopereau necesarul de rniriercu de fier die La mina Ghelar, 'Tot de acolo se aprovizionau celc trei ateliere proprietatea fumiIiei Baresay (Zlasti, Fanci si Burcerii) si Atelierul Princiar de la, Baia Cerna, rnentionate ea fiind 111. functiune in acea vreme.

'J.' .]1 ,~ ~

In cele ce urrneaza se va fuce loprr'B'z!e11.tal~'e succirrta a Istorlcului

atelierelor, care au functionat ill i.n'1pI~'e.,}u.rLmi,le Hunedoarei.

:a) A TELIERE FE R,rU'L ,CERNA

- Ateliel~t 1 Toplita, estc mentionat in urbariul din 1681-=-=1,61,8,2 ca avind cuptoare leu vatra deschisa perrtru obtimerea Iupelor direct din miriereu, deservite Ide, dona perechi de, foale actionate d,e 0, roata die apa. Atelierul era de n'tip nerntesc _ ci ocanul pentru forjarea lupelor ~i foa-

.. 1'-. n cu rsul an .. ilo '111'"1_: I 1'· !I' d'i . i, -,11 '. ] ~ b "' oj .'

_ ;] 1Il L'lI4, ~_ care, au urmat, caste,' U ~1 domennle sare ~i~:au scrunn .• at rna]! muitt

sta:plru,~ In perioada 1,605:~1619) dornnitorul Bethlen Gabor ! .. e declara d.o:m,e,l1ii, ale tezau.rului, penrru ca in primavara anului urmator !f2i: le doneze 'v~tru_lui. sall~ Bethlen ISI"an) Im_.p.reurdi ell mine.e ~i atelierele de extras :~i prelucrat fie:r'ul., P'~na, in 166'7, .castelul i[n'~ p reuna cu domeniile au ap artin ut urmasilor acestuia, apoi al [Of' f amilii nobiliare sau :,rinciarej pina In anul 17}5, c"'nd a trecut definitiv :in proprietatea Fiscului austriac. I' 6]

le"le pentru focul 'de forje fiind amplasatc In a" It so pron Ia oarecare C1l"S

"' .• ' :_ ..... !.!l!..... ..,1. ,uU I " .. 1 .' I, ,'" ,,;, " .. ,,' '.1., ,a:;L":" :J" " "",,,: ~. ",' .'1 '" ' .... I ... : ,- '.;t .. I .....

ta . ta de sopronul c,e adapostea euptoarele de ext -as fierul. Prima :ate.s>·' tar e docurnentara dateaza din '. 6n4~

, '

;.... •

~. _' ,I . lie 'ul ~""'011 sau Baia ·,.OU,:", era asezat pie r'iul Cerna 111 aval die' atelierul Toplita, in Imediata apropiere a acestuia. In trecut se numea ,Ateliel"m! Ferneii .. Este mentionat ea fiind in functiune in nnul I" 74~, C011l= S'C' ip - .. a urbariala din 1754 il aminteste ca dispunind de ps tru cuptcare pe' - decarburarea fontei 91 Ide doua ciocane aetionu 'e hidraulic pentrt for iar a Iupelor, dintre care unul putea l'li folosit ~i pentru fabricacea dif ~,~ telor produse finite .. In anul 182,0, desi in functiune. disp LIn ea. numai Ie .rei cuptoare si de un ciocan actionat hidraulic, La 201 martie . 859

lie ,1 a Iost distrus de .', :C'I Incendiu dupa carle a. f. st ~re._cl,adit si repus

'unctiune, pentru ca in anul 18165 sa, 'fie scos definiti din functiu lle

y, ,

demolat,

,-=- Atelierul Sirian din To .. Iita DUD1it astfel dupa muncitc ,,·ii din , a colonizati aici, eel mai masiv esalon de muncitori s Irieni a fog:,

, :J' Y

... '" ul Ii 183,1\1 f~ d a1 .... tui di 50 d ..c' ilii A li '1<4J,,',

a . SIll toamna lan" ,Ul _ :I~:'~, ,lIn.' c ca ~Ul I •. ll"l:~ ,I 'Ie .L1,anu 1 "~ '.':, e ,ex LU a

- s _ construit in a doua jumatate a secolului al XVIlI--llea~ Dispunea de trei cuptoare pentru afinarea Iontei si die U11 eiocan pentru forjarea rpelor. In. 1849 apare rnem ionat ca foarte deteriorat, iBJI~ 111 181511. a I~Olst ~ 'as din functiune s! demola - ~ *-

" ,

- Atelie: 'U, Fanci er'la, asezat In amonte de catunul Baia Craiului,

. - , , -

n conscriptia urbariala din 175,4 es te amintit ca fiind in funcl iune In

1819 apar'e mentionat ca atelier Ide forje avind in dotare un cuptor oentru incalzirea barelor de fier si Ll11 ciocan mecanic, Si-a incetat ,acti.: itatea p .''in demolare in lBI16,5,~

~ ,:' t'~.,lierul Baia Craiu :u~ despre care se aminteste In conscriptia urbat-iala din 1.7'54. ca fiind 11~ functiune, era dotat cu cuptoare pentru atinerea fontei ~,'. ciocane pentru Torjarea .1upe 0' dar si pentru producerea de pi.ese fini: e~l r'n 1756 a- elierul prod cea eoase. Tot ca atelier de coase estc amintit si in documen ele din 181012 si -18,20~

In anii 1,8-;-8 si 18491'1 imp' rreuna ell atelierul Fanci: a furniz .t mari

- III

eantitati de fier si otel ir '·.I,al"lle· p ,atl 'ate: si I'. 10 trwn,d'e, Iabricii militare de

arme din Oradea precurr ~:1 unelte, sape cazmale etic~I··'.'i-a mcetat activitatea 1:1 lo65~ Este Ide mentionat ca In sa ul Bai a Craiului Tsi avea sediul parohia romano-catolica aflata "ub patr onajul viste -iei uzi ,- elor d,e fieri 91 0 ~'c'dala, pentru copiii angajatilor pia"~ -onata de Ofieiul de la 'I'cplita.

~ Atelie .ul de I.. Teliueul Superior, situat Ia confluenta Cernei C'U piriul Govajdici eSI e mentionat documentar U1_ 18100,. Dispunea de trei \te re mchiss peritru afinarea fontei 9i un ciocan pentru forjarea bar elor din, lU1Je~ Initial folosea pen -- u actionarea foalelor si cioeanului enez gia

* In anul :1'>38 pentm perfectio ia fa tehnologiiloi de afinare a f'ontei la',teli,erul Ncu ~"i Atelieru Sri ri an, cit; si a CelQI de obrin.,e, e , prodnselor forjate Is Arelierul Fanci ~i Baia Craiului, au rnai fest adnsi la Tcplita doi mun itori specvali~tiiD. afinarea ontei ~i doi munci tori forj ori: originari . • lin Rhonit (S iria) ~ In sarcina specialistilor era ~i cali ... ficarea si ridicarea calific3.rii muncitorilcr lccalnici III procesele Ide ebtinere ~~I prelucrare a fierului fox]'·· hliI~ "S,alariul lor zilnic s~a stabilit la j6 . 're'!{ari .p"e .'zi, pilltihi i in b;> ni sunatori (decl me ··d.e) care ~i se platea ii in zilele de du,minici ~i saybato ~l~

19

I 0 le 's- "'e' "

L~ I_.~;"".'

o

,

,

iJ/J"'f'O.Uj~1

~'

.",. ,

-Jr -utO

r ~~'If'IiJ'll..::lJ'" 0" ",

!LIIII·"L ,. !UI" ~:. ," I

-

- . . -

o & 8olri'nl(]-

spre: POIeni

rr: .~

o

,

£ "-I 0(;8t",

II:' ".,..ILIa ,t1dsUil , w

C,AL,A,N:

.A

I 7J7

1

, 1I,IJ,Il -. ;1;'

rsao llOorli

"'~" ~'_"

- ' , .. -·.lllm.J"_-'

'", .' __ ' ,"'/"'1.,,: C'

,'- • Ii

" k'--

0'· "?'(;I . ."ra, , e« .'U?q'" e _,':

9~-.

<":, ~.. ' .. ' r .' J_,

. . . . . :. . . "." . '.:~ ~

"..... ", -

...... '-.' ,"

'D' '." •• e' '-'·n' , -C-IUIS~"':

I ",' ',: yl" - ,I

Altlpl as axe a. arelierelor de extras ~i prel ucrat fie.rul din ~nlpre.ju,riMn.i:e. I unedoarei ~

1. ~lteHer'Ul Na'draa ~ 2 ,_ f'uln:ililu.n de [9,. Govijd.re: .3 = atel, Limpertul Superior; 4 ~ atel. impertul inf'. ~ j - Bania de cease ~ 6 ~ atel, Plosca ~ 7 ~. furnrn.!ul_ die Iii! Toplita: 8 ---. ater, nou die in T',opli~il ~ 9 ,_ atel. Fauci ~ }.O ._ _at~, Cerna: .11 = a. 'It el , Tel.iucul inf; 1~ - atel, Perintei ; }3 ._, atel,

'jIJlanie~I~; 14 .~ atel, zla.sti: 1.5 ~ arel. Inferior (llun.lC) ; 1'6·_ atel. sup, (Rune},

ambe e 1~11JlI~i, iar ul erior doar- a pirrului Govajdiei. A fost .demolat 111 187'- i

- ,A.te,ier ul de la Teliucul I - Ierlor (azi 'I'eliucul Mic) se g'asea la CCICl ? km c .. e Huriedoara. Nu se CL noaste anul construirti. A fest dernola iIi 1 a 16 ~

.' . telierul Peri atei din Hur edoara. Nu exista n ici o precizar e' aSL1IJ11a a .iulu! conSl."'uirii.. Apia I 'Ie mentionat spre sfirsitul secolului al X" II-} , a ca atelier' de uriolte iar in 1181161 ca fabrica xie S,Eibl;;. (Sabelfabrik) .... anul 1848 s-a fransfor-na; in f'abrica de sulite, Desi amintit in 118 7~ ca a elier scos din functiune citiva ani mai tirziu e .te vine ut unui

1= a, tic 1,], care 11 -,"'epILll1e In .. xploatare. In .1 9101 in,trla in prop ietatea stat ului c' re il scoate din functiune, in vederea asigurarii debitului Inte-

al Cernei pentr u nevoil,e noii uzine, in plina dezvoltare.

- - ata Cerna, (' -tleliel--llirna) apartir lee, princepelui I ansilvanie! si e ~a ill subordinea direeta a "ch',eia, orului cu socotelile" d ' pe domeni LII Deva. Documentele unului 1616,8 il mentioneaza ca fiind In func iune ,a 'Inc 0 dotare similara cu aceea a atelierelor dorneniilor Hunedoarei, Dcsi este amirrtit In anii 1684- 1692 ~i 1 7'101, l' consc .iptia urbai-ial ~ din 1 r"54 nu mai este rnentionat, .iind scos din functiune Inalnte de data res-

II, Y E -i, ibil .... ii, f "dl ~ Ii 1 C'-h .

cec 1 va. , ste PO'SrI_'ll 5·3. i..'ost 1, e'J)I.' C cu a 'e . eru ,,_'- ~ ,.' .ma car-e 1.1l1~ re

inca lla Inceputul secolului al XV'I-le,a in socotelile contelui die B,-. andembur s.

A' I· 1 . ...... b d !!! f 1 - ""'" tul , - .. '

~ te -le'ru._''- a" --"J - uenunu last '-:.l dupa 81a _1_,. care se gasea pe

aceasta vale, 11r ga plriul Nadrabului, Probubil ia fest identic ell ate ierul :fN,adi,alJor"' ~ mentionat in docurnentele anului 1517'~·J·,a construit dupa. ~,.tipl.ll I o m .. g,n esc " asezat p,e IIU1 Govajdia, 11Ll departe de confluenta pir'i-

"'1 N·'-- .... 4tl b ~'R M tionat T ~ .' t b 1-"'" di 17- '54- te

uri 10' '" actra :_: 91 unc, ': lel1L ionat III conscrtptra UI .• .arra a ':- in .. _ '-.'_, a '.~'~

Iier ul era dotat cu doua cuptoare ell vatra dcschisa 'Pi en tru extragerea fierului din rnine '''leu I '.' Via, ria plen' _.'ILl il1ii:!,alzirela }11lP!~1Ql""!,- un ciocan de

Iorje actionat Iiidraulic si Instala ~,ii{le anexe necesa re. in 187,2 - a fost dezafectat, cla,di era a - enajtndu-sc 'ulterior ca Ioouirrta pentru muncitoril f'urnululul.

~ Atelier - d -;'1 c'-o-··a·-s .. ·: . ('" ·····anl'ilCa- .. · d';' coase) din C'-_IQlmu' n'--:-a G:o'. ajdi Ie· dispu

:....' , __ ty . ",' ..&" . . _. ...:._.,.."... . . _ ,_ _ ' c, , • j. . I • • '.' I. '.' ~ _ •. ': ... : " _ . _ _'.' ..' .',' ,..' .

nea de doua euptoare cu vatra deschisa. 0 vatra pentru inc~alzjllela _ upelor si un ciocan a ction at mecanic peritru flo ~IJarea, acestora,

Nume' e Falcaria, sub care este mentio iat 111. C ocumentele mai vechi .edactate in Iimba latina atesta c'" aiei se l_ablricB!ll cOJas'e ~i. sece 'i. ~Ii-Ia iricetat activitatea in 18· 2~'~

At I•··· '1 LI- .,._-. . t·~- f - t . . - t " it A. 1 .'n, " '" l' 6'" 7-'5" m' I' --t "",," .... e's .

= . e Ile,ru _I IlDp.~r'l, a as co,nS,I U _ n I .':;- sau ,-,' I',I,~ .. ' _·e 101 1.- :1.le'

mentionat il'l documents oa Limpcrtu Vechi. Amplasat la confluenta

"* In anuII8 ~1'9 a fcs angajat aici, ell con tract _ pe trei ani un rnest r specia, iS11 It:I.

fabricar a Iamelor de ferastrau de Ia Inneberg, - avin'" ' s- ipula a :n contract clauza ca lfi acest interval va cs lific,a in meserie doi muncirori Iocalnici, I'n 184.2) ~eful atelie'fului, . rnpreuna cu d0ii fU11ctio'l1a,.ri superiori ai adminisrratiei de Ia Hune oa ~ au ex~mi~at cei d.Or! rnuncitori, declarindu-i mesreri bi e calificat in fah- icarea Iamelor ,de ferastr-au,.

,'.'abricare~ lan,e.lor de fe a~trau a continuat 1:n acest at,lie'. care ~n anii 1841_~1849" produces baicnet '~,i:"uJilJ casmale si topoare pentrn nevoile armatei,

niraielor Limpert s! Niidrab cste trecut sl in urbariul din 116,Bl~16,82 c,it

.t .. , , '~ i

si in documentelc din anii 17100,;1 1720 ~,::' 17,5,4~,

Initial poseda doua cuptoare pentru extragerea Ilerului din minereuri, Cll foalels ,af·erente actionate die .01 loa a hidraulicii ~i un CUptO'l"1 pentrutncalzirea .Iupelor. Fo:~lele acestui cuptor si eiocanul pentru forje, erau actionatc Ide, alta, I"'oata de apa.

A, fest demo' at 111 1,806, 0 data leu ihc,e'pletea, Iuorarflor de construire a f'urnalului de Ia Govajdie.

,_ Atellerul Limpertu de J,O'S,,~ Estc verosimil sa fi fost conatr-uit .in apropierca locului unde in 1.5109 - Torok Gaspar i,~i dura ateiierul pe lO'CL11 donat de contele Ceorge Idle Brandemburg.

Mai tirziu dupa intrarea tIl functiune a furnalului din Govajdie a, fost dotat cu 'UJl euptor cu vatra inchisa Pi entru afinarea fontei si un ciocan die forjare a lupelor. Pentru producerea de piese finite ~i bare, atelierul dis.pUl1.ie1a.'i de doua cuptoare de l:ntC!alzire si doua ciocanc pentru forjare fina~ a' ind 0' capacitate de productie anuala de, '11800-19'00 lTI,aj'i vierieze" fier fo'rJ,a't si otel in bare.

,I In 18,48~'1 B,~9 producea bar~e de otel obisnuit Cl>t ~i otel sup ... erinr'

'J v ~ l' , -

sudat (gegt:bc'b,ter) pentru fabrica militara de arme Ide la Oradca .. Pine. in

1872 a produs ,~i sape, iar ln 1,8, l5 si-a incetat activibalca. Cliidirea :111 care a fu .nc] .1~ ona 'it- r.; t·'1fit'a-: nsf ~o~ r'm I a 4-a'~1 1'C"""1;i"'jj m i· '0· ra '1"'f',a""'" ce '·'r-'· eali e'--·~"1I-a~' exi sta ~tl· a s··:t'a-~ z······.l~ _

' . " ".'. . ,',~ ,. , , ~J" I'::;.:_ , . .. "I , J L," "L,J." .".1. -'-.. .' , . , .. P, 'J... ._ c -'- . I 1" ' ',' ~,. . - EI'

'"== Atelieru ~ Llmpertul de S'USI'.I Data eonstrulrti nu Be' cuncaste. d .: ar 1]1 1754 apare mcntionat ca f'iin,d in funetiune. Era un atelier pentru producerea fierului prin afinarea fontet, diepunind de Uti, cuptor dublu eu vutra il1c'cI1is,a si de doua cuptoare obisnuitc Ide afinare, impreuna eu

eio :c· .: ane 'l,~ a, 'f-e', 'I4IIe· -n t A ne -n t~· ru f· 'orjare a Iu p,"'e·· '·'·ll~~~' Pi 'errtru sc u-'lr~-i1~a'~1 vrerne s,'-a·.·

•• ".. .:__' ~ I," . __ 1 '. .. ~ '. c: l.J . _ - u· .' '.' ~. . f:', I . '1 " __ ". 'l..J'!.J... -!II j ~~J.j[1J1. , .. 1 : . - -U' - ~,- '1;,.1. ,_. l.~

oructieat aici pudlajul. ill. la419 ..... ,184,~9 s a tnansformat partial in atelier

~~. '. 1I

pentru producerea de: bare furniztnd fabrieit militate Ide arm 'e' de la

0- ra d ca o,tle-" I ord in !QI'I-~ otcl su p le":_·i'lI,~'l~ or 5' ,('~:,g!t' e'l,'l'i' '0· :.·I't··e·'·, p.' e· n t·, ru arc rut - .... 1· A·,"'· teli leC"~UI- ~I"

. . ... _ -.~. , . . . I., '€t", ,. =-.. ,. , .'. ., -:.11... , . ".. 'LIt. .t l:W 9 ... :i! ... ~ ,". .... '.,,,- ...... .:... ~ '_ .. " .. , ,J.. , ,.I

si-a incetat activltatea in lJ3:71i

- .A'f'.elieru.l B ,. -eeni --- n U--It: sl Ate lierul 'Ti,g',ar I esc, N u se cunoaste anul construirii, dar apare mentionat en .filnd iIi activitate in conscrlptia urbariala d'in 17',54~ Impreunri C'Ll· atelierul Zlasti ,_ ce v a, fi descris "in" continuare apartinea urmasflor Iui B,al~cs,ayA'bra,'halll,~ A vea in dotare doua cuptoare pentTu obtinerea Iupelor direct din minereu ~,i un ciocan aetionat leu apa pentru forjarea acestoru. In 1872 sl-a incetat activitatea si a trecut 'in proprietatea statului. cladtrea atelierului fiind transfer .... mata in casii d,e' Ioeuit .. ,

'--=3, Atelierul Plosea, asezat lin"ga, padurea cu ace asl nurne 'pie' riuI Govajdiei, era dotat eLl doua cuptoare cu vatra deschisa, pentru extraaerea fierului din minereu, adapostitc lntr-un ~OPl~'OI,n ridioat pe stiloi de Iemn 51 aeoperit leu :sln,drila ~l a Ii rn, en tat e eu aerul neeesar de Icatre doua perechi de ~,f,oale a ctionafc Ide 10 'foa'ta de aplii:~

Vatra pentru lncalzil ea Iupelor, !CU. foalele aferente aetionate Ide alta roatri 'de apa, ca si ciocenul mare Ide for'lEi, peritru nrehicrarea Iupelor pus l'n functiune Ide asemenea hidraulic erau adapostite irrtr-un al doilea

0'0' ipron d'· e C:-IO· n :" g. ~'"'UC't·l'i!1 e··~~ PI~·rn.I- rila ra~:1 Doeum cnt "e.-:,:l,ol vre mii :c .. - o"""ns-·ce·"'I'iiI""iI'n·' e.-· a···· '7a:W S·~IC<U - e'-'·,le-'

~~ . , ',' .. ' I .Ul.-,- '!'!': ,Ui . ,- _.".. ' .. !Ii...- .. '- '. .' \,;;; !ilL u:-~ , ' , •. J.JIL.1. '_.~.' .. ' .

exislt~e11te, 'necesa.r'e opleTati:illolr die, e:xl~urageI~e ,a fieT'uIui din, 'n1in,e'r'euri pi"na

22

..

la obtirierea Iupei precum si cele aflate in grija maistrului forjor ~I utiIizate Ide el si Ide ajutoarele sa. e pen I.'~ fcrjarea in ba-re a Iupelor sau .. obtinerea de produse fim e.

I) ,Q,CUtl1., en tele din secolul tal XVIII -Iea il merrticncaza ca f' ind i~n functiune in anii 1-00: 17,201 $.1 1121. In secol - urmator, in anul 18.15, atelierul apara Cia, SCIOIS din functiune. Ulterior' a test vindut, noul PIII'Q_' prietar repunindu-l in functiune, Extna,g'e're,a fierului Sr-Ja f,ac:ut in, continuare direct din rmncr euri pil1_a in, anul 1 B71" cind a fost definitiv abandonat.

c) A TELl ~RE PE "ALE~ ZLASTIUL,UI

~ Atelierul ,Zla§ti (_,"', a: a') e a in, func ~ill,e inainte de 1618,5, lea P'l .. oprietate a ,I amiliei larcsay."

Atelier'ul era situat in, valea piriului Zlasti ~i dispunea de euptoare cu va .lrr[et. deschish pentru extragerea fierului din minereuri si de instalatiip·enrtr"u forjarea lupelo '~ Int. at succesiv in .. osesia alter familli nob t, liare a trecut In anul 1.872 In proprietatea statului. impreuna eu dreptul de exploatare 'a 111 ~~nlei Ghle ar in schin 11:',,1 sumel die 40,~OO'O f10J,-: ini,

Arendat Ide caur'e sbat unor partlculari a produs pIna la inceputul secolu lui' al X.X-Ie,a sape, hrrlete tirriacoape fiare de' plug etc, In con'tinuare, a fu nctionat ca ateiier-anexii al U zinei cle fier H unedoara, apoi moder rizat tot pentru unelte agricole a prcdus In special fiare die: plug pi.I:la, in anul 1,93,3, cind a I ost sees definitiv din functiune. De notat ca a i'C~ Sri la atelierul Plosca. [a dainuit eel 111,ai rnult proc.edeul extragerii Iierului dir eet din minereu i~

~ ,Atelie,_I"ul Hunedoara de pe valea Zlastiului a fo,stcolustl'·ut in 178,2 pe malul pirtulul Zlasti In amonte de castel (cartierul se .. umeste si astaz] .Banie", adica atelier), Initial disp I :,ea de cuptcare eu vatra deschisa pentru obtinerea fierului direct dlrr rnincreu si de tr'ei ciocane pentru forjarea Iupelor, fiind in functiur e aproape o Isuta Ide ani,

III 1869 s-a trans format 111. late .ier de Slape (Haucnschrr , le·de)- dotat cu trei vel ,-,e 'pentru incalzirea semi t':'abI ioatelor de, otel si patru C,· ocane pentru foriarea unelte or. MOI1og'"-,a iia din 1872- IT rnentioneaza ca atelier de sapc. ,'M.aiirzi.u nefiind rentabil, este arendnt unui 'pa -ticular, 'La in~epuful celui die ol optulca deceniu al secolului al XIX-lea este seos defirritiv din Iunetiune (prezentind !=)i un permement. pericol de. inoend ru pe~-

tr u castelul huniazilor) pentru a se .' sigura aoa r'iu11.u Zlasti in, exclusivita e Uzinei din Hunedoara. a, carei constructie Incep_-u,se,i

, ,

d) . 'TELIERE PE VI\LE ' PtRl - L· I R . NC

Procedsul vetrelor deschise s-a rnai practica __ a cele doua ateliere Ide' ne valea piriului Rune, si anume ': Atc,lie III I,: 'fie, ,'ior' si Atellerul Superior,

1: ~ 7,

acesta din urma fiind mentionat in functir ne i.n co tscriptia urbariala din

I· "

·17.5,4·~ Atelierele au fest abandonate in anul. 1,8:101" resoectiv 18[l3,: muriel-

torti fiind repartizati Ia atelierele existente i 'V81e's. IGovaj diei. [0 I 15 'II 17,'

~"Printr-o scrisoare de dO'na~ie Ted,ac'[~~a Ia 31 nai 16:85;1 la "'aL aras" principele Ardealului, :.paffi '. ihaly: confirl113 lui Barcsaj Abraham 's,i urmasilor sa'": dreptul de 'a extrage. Ide la mina Ghelar, minereul necess r atelierului, [10]

PR·IO· DU' C--:"'T-r A TE·I·IN·····-·OLO:. "G'-ILE' S· I MA'I .' T'ER'rr' . E" PRo . 1M" E" U' - .- r'LIZ"'ATE iN

"' .. _' . ... ',L~, . ,1_',' .. 1, .:,1,;. .. ~>II .. 1__ ,_.::I.~-,- .. '-' ~ .. ~ . .>:". -' I

1 " - -

ATELIERELE DE EXTRAS S,1 PRE_ UCRA.[T FIERUL

Dotarea atelie relor 'de extras ~iplrelucrat fie rul din :inlpl~'ejlll~in1ille ,. iWled.oar'ei era initial in general aceeasi in rnarea rnajoritat e a cazurl- 101 productia prrneipala fiind barele de fier forja e materia prima pene J"U fierari ile s·ate I -i cit ~i pentru atelie "ele Ide forje Ieudale mai rnar i din orasela 'Transilx aniei si din Tara Romaneasca,

Se produceat 111. mod obisnuit fiara Iate de plug brazdare, unelte necesare pentru uzul P'T 0 priu, diferrtele accesorii din fier pentru rotile hidraulice si pentru ciocanele de forje proprii preeum si pentru C[Ol11el~~ cializare CW11. erau difei itele unelte agrlcole accescriile pea tru morilc cerea iere, potcoav le. cuiele obiectele de uz casnic, ~

Unel: els ~ .. ob: '. ctcle [lin fier neces I 'Ie curtii princiare d Ia Alba _ILllia cit si domeniiior apartir ato'al~e se orj au la atelierul princi: I de Ia Baia Cc na (unelte a: . ico - e potcoave, ase din fier ~i 'ob~ect'e Ide uz casnic), [15] La celelal e a' eliere arnenaj ate pentru producerea ba elor de fier s,e g: asea ~ 1.' 0 rieau . a.' riicot ala mica leu coarr e. necesara orjari! unor

r ~

produse fini .e: de [~gul~1 prod .icerea acestora constituia o aotivitate su

l'!C . V d' II II rt.!!'J.t t ii tri "'!; t ~

pnrnerr a-a- sursa 'e vemturi a 1- pen ru rnaist I .. , CIt ~,l pem ,'IOU munci-

tor i. care pri mind sala iu 111 fier. 11 valorificau mult 'mal bine ' .. ~11Zl11dtl~1 SLlbf,or'tna de produse finite,

Productia saptanainala 1:)11"1 esc I~isa eelor cinei ateliern apartinatoare domenii 01 Castelulu din Hunedoara (Plo, ca Baia NrQ'ura, 'I'oplita, Nradrab ~.i Limpert) era in 1[682 de ,"lln SUS _ * 9i un sfert de maje cle fier ~i un f- er lat pentru pluguri?" de fiecar e atelier ~ [151]

Activit a, , ea atelierelor nu era contii luti. insumind in mod Ob1511Uit

doar 26 saptamini pe an (251 s·a'ptal1"liI· i norrnale si CIte 0' jumatate cle s·,aptanlina Ia Pasti si Ia Rusalii) deoarece ir timoul ileI'nii apele ing11e~au si nu se mai dispumea de forta motrtca necesara Iar i.n perioada de virf ,a muncilor agricole personalu era obligat 88. presteze munea ~io'ba~'easc·a, pentru strinsul recoltei p,e 0 perioada de 8 saptatnini~ Rezulta 0 productie· anuala de cca 910 tone fie forjat in bare si . ,35r bucati f.ie ~ lat p,el1.-,

I··-'Ll pluguri.

'In fapt productia era aproape dubla, file ul IJI" idus In plus reprezentlnd plata manoperei la administratorilor. cit £{i cotele destul de Insem .... nu e'i ,'e care atelierele erau obligate sa lie dea pentru plata in natura a perso I alului admini: trativ superior $,1 die serviciu al Castelului din HL111e~ doara sub f10rnla de l~ clalui" cit si difer itflor 'dl"te,~a.tlo -i ai comi atului."?"

.' M Sus tul" eu pri n ea 12 ~Tl~fiii vi enez "

** 1-1 urrele cazuri productia --oIani:1 icata," er-i depa irn err - titatile' produse In plus :apar:tnd, 1n bilanturi, ca ,,~sllperfluj.ta~rw., iar m alrel ca uri 11U se realiza - rninusul de

p ro ,dl1 ctie tnregistrin.,dtt ... S" -.: ca ,~defectus" I. ,

$*'. Conscriptia urbaria!a d'rn 1674 r 15] precizeaza ca dregjirorii primsec ~a"t·~fl1.i11al de Ia 4 fie -ar~i urmatoa ele c~lnii at.i ~

.""".. 1 'il..!J1 ~Im 2~ "",'·'111 i! f' 'l

._ cap-tanu cetatn .i.. ... majr ·S1. UO- -er ia ,".

~ provizor 1 .~ ,2,:,) nl1a,ii si un Fiee lat:

- samesul 0_'5 . a:ri un f!!e.f·'ar~ Scrisoarea din 68.1-=- 682 precizeavji ca

- . d f"' _. II ~]' blu ir.' d' ·U til" • ~ OJ !!I '.' _, - -

atunct erne - ieranue .. urn ,-.a p: 'In sust ,_r-eea",orl-l~a.n ai curl . rimeau pe santarmna,

fiec- re, 25 fonti de fier ~,i un firer lat. lar cind fie' ~'rii: ! urnhlji" nurnai pe 0 ju,nlatlte'

d d ~ ?5 f ,. f'"

e ~ust~L au, num.a1 ,~:' ,onl! '·le:r.~

si [ elte are (CO, ecj udetea

..



U[nel e aglriC[D~e I, acice

d ln ,fi er (c - I~,e,c,. i a. . u ze Lr

lul j'ud .. --,[eva)1



'Ulna_'ts din epcca rom ani LJ![il iJ:ztlt,e: iinr miner-irul f'ero,s,:,

a) I'is i,tle I a G h eli ar,

r; "_'

b,) ,gasi:te· la Tal i UIC

eus -

-

Oblecte din fier $,1 ZI, ''Ur~_ l'TIei, al ,rl, ,Ic,~,d,in neclf'olP"oila d,., - a Ci __ els- Hunedea-

-a (lc,Ql,lec,tja' Miuz.el'u lui [u d'e,ie.an IDe:YI)

.,

'I'

.!'!_

Ie I ad i rea :ate.l~ ii eru] ui Lim ... 'elrtru.1 de Jo:& '(Tu ea) in 11~,OI51' tr-ansform at ln mail-

R--I'in1ele arelierului de co ase ( B, n ia de: C,o a e') la 1890

Rulrrele a'te~liil,erului p-,rr'in ... t,e~ dh H u _edoars" ln

: n iii 1905~1 g,,--'

'I 1 prima jumatate a secolului a.l XV] 'I~l'ea productia creste sensibil prln deschiderea de noi ateliere. ci ~ si datori ta spor i Ii numarului de cup- - ~. o'are. Ia atelierelo existente. [9.1'

'I'ehnica ext 'agerii fierului din 11:11TI.eI'·eUl·· a evolua dupa seco rul al IX lea de la cuptorul cu cuva din - alea Caselor care func] iona leu ae'.· ..

-

suf .at de foale actionate ell mina sau cu rpicior'ul, la atelierele descrise

rnai 8Ll.',- u ilizincl -fOIVa hidraulica,

Cunoscutul ale hi rnis t si 11~e alurg Ge',ol~!g Baner, numit Ag'.I ico la, (149101,-15,5,5,) in Iucrarea .De 1: Ie, met alica -- apart; ta in 101516- de serie ell amanuntims intreg p; .ocesul rnetalurgic practtcat In atelier ele Ide ex ra,s 81 preluc 'at fierul din Silezia. Se remarca asernanar ea tehn ilogiei ~Ii proceselor (leS'CI~1 se de- Agricola. ·CLl cele practicate 1t1 atclierele din [urul n medoarei

.. dovada e'er t~_.plr~ vind existenta L nor procedec traditionale pe aoeste meleaguri, in ac,e,! perioada, 01 r'eprezinta insa~~ terminologta. Inventarele pastr _ ta jnna In 1JI .ezen t I' edau ~: .ceasta terrninologie, in care Q:-' gaseau nulti .ermeni romanesti: cofar purtater, bocser ursul toiagul. zgura, cumpana, urna, rorma. bucata fundul, tapu~a si nbria helciug s.a., as'. fel ca. penetratia unor procedee f;}i meserii aduse de, colonisti si d'e alti specialisti, s-a facut pe fondul t1~bl.diti,o'nal 1.1 mesterilor ocalnici,

Este semnificativa in acest glens, propunerea rezultata din. te:xtul scrlsorij urbariale din . i681~ Ide a s,e adapta ill Iocul utilajelor .nemtesti", inadecvatc conditiilor Iocalc, c Ie rornanesti mai usor de j' biruit" Ide aplite rnici - de totdeauna '.

S remarcs 'S 1'·' prsocuparea pent: lUI mzestr-area si amplaaarea a .. telie

'e .. ' .. 11. -·:a __ '. ..' -.~,u..r.'IGiIWIJ.·~. '. ". I 1_ I.' "_ . _.' .'.:. :~: _1-,' ',:':._,'.:, 'a:; .. ~ .. -.03

relor in vederea unei 'r,gal lza''"l lei; mar productix e a proeeselor de P'[Oductie,

0;

Cuptoarele erau ada: ostite intr-un sopron ridicat pe stilpi de lemn si acoperit leu si lrClrll~ ... , Fiecara cuptor avea (:1 e doua foale proprii, ,acti'o~ nate de 0 roata de apa cons .ruita din. 1,eITll1.- avind osiile ~i armaturi e din fier: Ide 18J.leme,lleJa. ouptoru. era prevazu I·· .. dcua siloeurI U11'-:1 pen-

tru mangal altul pentru rninereu, C'Ol1S0Ilid.~t~· Ia g'uIa ell doua ba; Ie ,d.le

f-~ t '1- ~'II ". t" .I'ii iI..I'

Ie ';J, pen 1. U a e mari I 'ezis ent a ~l a usura Inca rcarea p

Exis-te11t,a unei conceptii proprii Irr oraanizarea atelierelor se ~'efl,e'ct,a si 111. modul dife; i. de arnplasnre a utilajelo '.. E. -'~'-' tau ateliere 'In care cuptoarele de extragere vatra perm 1. Incalztrea Iupelor si eiocanul de

iorje e lau amplasate Ul. aceeasi C'O'l1.SI'.~lJI.tie, CO,I istituind un "tip roma- 11J~.SC("',~ La acestea, rotile aidraulieo genler-a are de forte rnotrico erau 'de .ipul .celor fnlosite la morile ICier ealiere ell jgheaburi del aductie a apei ~i ·stav~larle pei .tru egl rea debitului de apa, construite din scinduri. un eo r'i di nblil"'n.e -

La unele ateliere. 19heabul die aductiune a apei era ridicat pie st~l -iIar Ia altelevroata hidraulica eI~I,a. amp asata . a un nivel Tnferior fa'a de jgheabul de aductiune

F'oalele' erau confectionate din piele de vita sau de cal, fiecai e ICU·P"·to'r~ avind cite doua a sernenea foale.

Sub tubul de aductiune a aerului 81e af a, o~ifici.,ll,d evacuare azg'u~

,- W t · -u b d f" d d-" '. '.. d t ""'" ~ .. ; OJ;

reI. pr,ev,azu-: 'C~l ·un jgneatr rie - .. '-leI_ e :':JD1en:SlfUnl ac elev;a e lTI,arllll1. cup~'

torului (cu 01 ·gl_'[eua'·e de la un sfert die maja pina la 0 l~,aja numit

b t'!Bi! "')

Uoa:: I' 'a' ,: _'!!!

" ", " " '" ,,.

Sp e deosebire de arnplasarea descrisa mai S,'[· s- la atelierele [die ,~"tip, a ustriac' cuptoarele tde extras fierul se aflau in constructii separa i, e de cup .oarele ~j ciocanele [de Iorje - 111, unele cazuri pe malurile opuse ale I IU ,~.i lor _ folosite dreot s ur'sa cl,e en"·' rgie a

In inventarul ate .ierelor Tigurcaza d .. e asemenea. sculele necesare efeetuarii operatiilor de obtl ,- erie a Iupei (ursului ~,-[o['nfOlrn termino ,0- giei din documer e) d sooate ... a e' din cuptor, de strapungece a zidariei pentru evacuat ea zgurei lichide etc,

In toats atelierele exist 0 divizi' ns precisa a muncii, specializata p,e eele d[OLIC- oper atiuni principale :

- ob tinerea 1 .pelor d,. £1 _I~ activitate condusa [de U'-.'[, rm istru cuptorar .,

~ prelucrarea m talului p 'in Io [are, sudare caltre etc., activitate desfasurata sub conduc r'ea rnaistrului fcrjor,

ClIp[J orul de forje - ~,;V1a _ . a ~, er I zic it 1'-_, bnza din piatra Inal~

tindu-sa ,ntI~-O nisa (carnin) din impletitu: a de nuiele lipita ell lu ~ care

Sre·- con tl" - al cu u'''- C'~O··',·": de e',v ... racuare :a':" g· .. a .. iz elor

.' .. ' I _ .. I . ," I' .... ' __ .. ' ,'. ,_. '_', - _.-.-: '_' _.:.. .• til

.1 . "

In' Pial: ,,,.,.,! e-~a d Ie Q,U;S" a- ni: ·'[e'l.! p' "e'" sup o':r',," 1~ 'S'e '" Ia 10: bara de f~]'l!!'e"'r'" de: care

___:. I , '.' . ~ "'. ',. ~I 1 • II " • - • '_ • I . I .', _ _ _ I 1-. _, _ .. _:_. i ", _' " "_ " !..:..' ! - .'_ ", ~ _"_ _" " - _ .'__:_, _\., .

t~ tw, ,1'1; ]i' b I W d- f'" d til ,ioJ..... b """ ;"'ti· 'i!i ~ 't'i!i iul ~

,el~a, a .. IT'n,a, la ell c r ge 0 a : .. ' a,' e ' lrelm '.ies·', 1 III a [,I a 1m .\.In,a a ~ : rll. .' ra]IU ,Lll

CO"6Ll'Lll ~i apararfi fetei mur cito ~ilo!r de' dogoarea di -ecta a foeului. La unele ateliers (Limper 'I Baia .' oua) - tabla del fier [e1~,'1 Inlocuita C,Li 0 al:)iar1at1oax'e ziclit~~ dinpjja' 'a si pamint argiles, sustinuta. de un c'o ~11ier' de fier s~ Incadrata Ide doua gl'lin.zi din Iemn s rinse in p~of tea, superioara ell un inel de fier.

'I'ehnica extragerti fierului 11U a. evoluat esential din perioada primelor atestari docurnentare si p,:ln~a In anul 175,4 - cind sint semnalate

- ~

in doeumentc pr'irnele cuptoare pentru at ir area font _'-1 pe vetre mchise.

Corespunzator cerinte .or tehnolozice dezvol. area atellerelor a determin at, pe de [OJ parte cresterea rapida a productiei de mangal ca 'e' era singurul C'O mbusti hi I utilfzat ~.i pe Idle alta partie. extmderea extractiei selective de miner euri, atit 1a minele cunnscute, [cit si pr in deschide; -"-'[a un o r noi mine.

Din documentele rvrernii. I ezulta ca fiecare atelier consuma s VpLta .... min a I in! ,'e 12[" si 15[0 poveri [de mangal, Potrivit instructlunilor jrentru atelierul Cerna (Baia [Cerna), o povara de manga trebuia obtinuta dintr-un 'stinjen, adica din ap oximativ 4 metri steri de Jemn, Consumul antral [de Iemne pentru 26 saptamlni de functionare a 5 ateliere ale dorneniilor (Jastel~ui otallza 15~60[O,~,1 [9 " 5·01Q stimjen! l8JdiICaJ2E0100-7,8.00'0

met .i-steri deci 0 ca rtr arte foarte mare chi a - .pe'ntrll bogatele resurse de

I In 10' Ii il-- -H" d A !Wi! ,. A t

ernne ae In' pr ej uri rn IO-~ +unec caret care mcep sa se epu zeze, Acest

Iucru este con: i mat si de bilantul "din 3 ootornbric 16BI~5 al DOlTIe iiulu ~

III [I _

din car. citam 'I Trebuin d I sa~ cum p'a"_;I'~am~"" pentru f~~e'ra~I"'lJi1a 11.·O-UQi!;,;I' de Ia cei

" " [ ,.' -; "e ' , . . ".~ -' _'l ,I, -~., .." ,!. __ it , " ,'~, I",' I ,t " " .:. I !e; ,,' , .!., L Ll· "1..,,..:... ' ,,' , , 'I _", " } -, ,-' '.

din Cerna 0 pa[dure am. da r penta i aceea patdure, p -'~.n pircalabul padu, enilor '1201 flo rent It '. ~ ~ , .. Pentru Toplita si:'aia N Olla rrehuie CUlTIP,. a~ralt,a.

, , I11III _

padure"'~,~ [1 ,51

'.' langalizarea acestor ca·n'-[-it.ati die Iemn. necesiba un velum m, fie: de munca, fapt ce deterrnina ~i ,81': ructura person .: alului [de deservire a unui

atelier, Conform documentelor cit_at'e mai sus un OITl trebuia sa dea. cinci srtinjeni de lemne pe sap'amina, ceea ce echivala ell 18.000-23.000 zile/om, pentru r eahzareu acestei p oductii, la care trebui ·adaugat transportul pina la ateliere,

Forta [de 1l11ID.ca Iocala nu era capabila s·§, satisfaca necesitatile mereu crescinde d,e mangal ale ateliereler. ·i:a.r bocserii ve -~4i de Ia Smolnik nu au ramas, acuzi: d scumpetea traiului in T 'anailvania. In consecinta r Adrninistratia dorneniuh J la fost nevoita sa ~~lgllajteze pentru taierea ~i

mangalizarea Iernnului ,rnunteni-" din Moldova ~i Tara Romaneasca care Se Inulf, __ meau . cu adaposturi impr ovizate ~i ell lapte die capra' ~ Ca ~j Iocalnicii. erau repa .. tiza ,Iii si Iuerau pie ateliere sau pe grupuri de atelier e. In anu 177'2, din pro d ueti a, totala de 9[4~,3175 pover i de mangal pentru 1.3 atel.ere die extras si prclucrat fier 561,.,1189 au fos·t date die rnunteni. 31~5611 de satele domeniului ~i 6.6125 Ide bocseri Iucr'ind pe cont propriu. [1,19]

Transportul rninereului mangulului ': i produs elor S .fa,cea, samari-

zat, C:U cai, Ca o[ nota ICtal acteristica a vremii este apartenenta cailor [de inventarul ateliere or."

i.n. condltiile social-economlce existente. 'c.lot'rvitaue· - miniera era legat-a. nemlilocit de atelierele die prelucrare, mtnieritul efeetuindu-se de iobaei' die! pe domenii, in conditti deosebit de grele in subteran ,~j eu 01

t'e· .... 'I I ·'-l"c.a~1 rud irm n~ ta - 'a'~

.t. J .. ' __ • <-, 'L . - - ' .. ~.I \. • _ ~

1< a uI 177[9 Iuerau la eele doua mi 1'[e lens .ent la Ghelar l'? rninierl iobagi. Extr'aael~le1a tninereului se f'lace"a A'n tot !CurSl11 anului in doua ture ztlnice, prima de Ia ora 4 Ia 110 dimineata, iar a doua die la ora 1.2, Miniert i dislocau roca eli ajutorul pulberii si executau 0 P" ima separare manuals a sterilulu' din rninereu ** Seoa: es le.a minereului la su orafa a era executata de pt: ,tat"o~i" cu ajutorul eailor seu al unor v ago<l-etji primi: iv

rlesen" (nume y,am&niza'j 7~i,"" e ~, ntilizat si azi [de minierii din Ghelar) I

avi-n.d 10 capacitate die transport de pina la 5 maji. [191]

Exploatarea muneii iobage a eonstituit 0 'I: remisa pentru obtinerea U'IOII venlturl ridieats de catre proprietarti feudali pe seame prelucrarii minereurilor, comparativ ell productia ag ~ilcoIa sau animaliera.

.. lata cum ar:a'ta 0 .par e. din inventarul In. ocrnrt m '"1_. - aprilie 1·,~ 2 la atelierul Plosca:

~" "" . 7 cai: suri trei unul bun, dci prea biltrin.i ne rebr ici nll='S btlni _Ide ni lie si sint §i cu suspin (astmarici) dJe mult nu se mai neat - Iucra rt'. ei, nici 11'U s"int pentru

I fill' i!\. ~ di v ""'d ~, v d - 1 . ~ . b

ucru, au :J est '~l rnosi .~ m areea rrn s~au tamar urt Inca" teres unu 'S1. acesta tare net e -'.-

nic slab ~,I ,din rii.e acum se la:ma'lduie~te; sar 1. doi, unul 'bun ceJaIalt iau~, netrebnic nu se poate lucra nimici en el ~ g .lben unuL ratl :;;iaCllTI_ e. plin de r"ie; mural trei unul nu e bun de n.~ nic, altnl bun, bun si al treilea decit orb Ide amindoi ochii, u poa-e umbla pe drurnuri rele, lnaata cade, s.tr"ca, '1 uneltele si . cum a rupt seaua; 'buni '~apte ~I 'II IIIU

_ *=f,- Date deosebit Ide lIlt ere san I e pro ·.~.ind stt':a:drl'niil1e Thesaurariatului de a Inlblln5,t~ti

calitatea rninereului - ~n,ca ]a m.ina, e itind transporru] inutil al sterilu TIi pe distante relat iv mar] ~i sanctionarea rr inierilor ~ reies din raper .rtele asesorului Elzenbauro, lmpn-· ter ricit ell rezolva rea acestei probleme.

Dupa studii t .. meinice la fata locului, el a pronus ca aceasta opera~ie~ sa fie faLuta in .i tregime lao mina, [de min ",e.n = al ,earo.r timp Ide lncru sa ' -ie edus cu -4 ore pe zL Proiectu] nu. a fost fn'Su~fit de conducerea Dcmeniului si .~ revcltat pe cei .20 nl!nieri f2Iosi1;i de .. Elzenbaum pentru experimentare, care "a1" fi preferat sa: pa-rnseasca mina decit ~a~l :ad:o;pte , [19]m

27

-_

Valorificarea .f:_,el~lului produs se facea sub difcritc forme lsi in pri ....

. .~ .

mul rind. ca mijloc die plara. III g'el1eral~ dr'e,ga,tol~ii ~i angajatii eastelului

prim eau Ic\a aalariu ': bani materiale si anumite carrtitati de fier."

Din cantitatile Ide fier disponibilc, 10 par te era ufillzata la efectuar ca de p,lati pentru prestati ~ cle servicii, achizitionaeea de alirnentc $1 marfuri, Iar cea .. mai mare parte era valorifioatii prin comcrcjalizur-c.?"

Pentru vinzarea f'ier ului domeniului errnr angajati oamen] special

platit! C2 .. re il transportau cu carutele Ia tirgur'i.

Pretul fierului varia dupa produs. ,~.Li111.itatia'~ din aprtlie 1627~ stabjl.ita, de Dieta, fixa pretul fierului de Hunedcara In 4, flor ell i maja .. '1 Limitatia' din octombrie a aceluiasi an l-a majorat la 5 florcni. Pentr u cornparatie iata pre ~ urrlr. stabi litc pcin ..Limitatla'' din aprilie la citeva

marfur i del Iarga utilizai e:' --------

un bou mare. din eei mai buni din ta.:I~a,

un bou de 111u11te

10 \ a1ca ell vitel, de' cele mari, de

.Ii '"

Cl rr In

.. '~Jle

o '. ~'Iac,a de munte eu vitel

o vaca faria, vitel

.'

un. miel

-~ 0 oaie stearpa '1;# b "-\II

,0 capr-a rruna, Ina .. re

O g'''a-..l·l~ }""'I' a~ b 'U""1 'aid!

. '. .... ',. j. '- _:, '. 1. .... 'L ~

'W1. font Ide carne de pore

un font de carne de bou, buna l.111. font de carne de vncii

- Jgalea.ta de griu sas.eas(~a (8;B~B';51

Iitri)

III 5~7'

flororeni.

6-1,0· ... ·

" -'

4 .. --5

3--,4

1- 5iiii:·~3:·:'2

. ..~

701 6101 4~,5

a

-,

b I.

ani

',. ~I

21

~

1 0

I'

1 '?-'l ~ 5"'"

~ '.,

Din datele de rna; sus rczulta rentab'Iitatea rtdicata a extragerii ~i prclucrar ii fierului.

Po trivit atestarilo·r doeumentarc ficrul prcdus in atelierele hunedorens era transporta; en ,carVltele~. spre valorificare, pe tot intinsu, 'I'ransilvaniei si in. special la Cluj Ttrgu .... Mures ~,.i Fa.gara.t9,~, care aveau

,! .... ~

trtati

*' Documents din secolul al .XVII~le~ll consemneazf printre de fifT ell veni te p ersonalul 11 i . do In eni ul u i :

Administratorul dorneniului (pl~'ovizor et

ra ti.OI1.iS te) (supremus castellan us)

,( cas" e~ Janus)

-

I· I Ii. V1' b

,a:re: e plf'Cal a. '.'

8 v iii'.'

I '~11a]I

P - !U!'] b 1

- lrca.~a·u._

~plroC'uI'atQr.u_] domeniului

- Predicatorul rnaghiar :11

I--lune d.c arei 2 .01 a ji

- Sin,'br'ia~,'i (6 Ia numiir] 0-5 maji

** Tn socotelile atelierului princiar d·in 16·68 pentru confectionarea diferitelor unelte s-an ·plati·t 1,5 m:a:ji. de fie,r;pentru cladituI unui cuptor s-an dat zidarului 0 75, nlaii de. fi,e!." In bilanturile domeniului Hunedoara din anul 16.8:3;1 fi.,etlreaza cumpjirarea a. 5, cai

1,6 2' I"" '_"", d f'"' i !I' b il' 16' 86 ~ ~ A B ~ ...... .iI'i ddT

ell .'o~," ·IT'·:iJl- ,e. ier. In, noiern ne·'. prmcipesa .' naornen1JSa.. curnparrn .'. I~ ra

negusrorul loan Lipoveanu din Hunedoara, 19,5 coti de s'tofa de ]11~atas,a eu ,3~6 fl.orflLl!

-m al ~ " 'i!J d 7 ~ ? f-'I-' ~ f 1 ,,",,' Ii '!L.J. ~ I f- ~ . 1 -, !!o.JI' '" " d f'"

cotuj, v oarea totaia .eO.~: . .iorenr a ost P atilt! parnal ("11 < 'ier: 1~~5 l11aJ:L r e .ier

cu 4 ~5 fl oreni 111.aj a,", [ 111 - .

~ .lii

11.1ai de rnult depozite pent! Ll aprovizionarea fierarulor prrrpri.i 9i a celor satest! din lIl1JP::re.JLUnilTIi felt si 1a Zlatn.a, Alba Iulia, Sibiu Brasov si Bistrita, undo depozi ,ele s-au infiiIlt,at ir anul 17 5 l. Dill aceste depozite sc aprovizionau, in P'l<l11TIul r']l1Jd mestesugarii breslelor, dar si ~a.~· rU111i,~ micii mestesugarI dill aate si tig,an.ii care cutreierau Transilvania ca potcovari sau lucrind p"entlu sateni cutite, Ioarfeci, cuie ~i alte ibiectc marurrte. Oricime IJ11·t· a ~sa compcr e si sa vinda fier. C1,811 nUJTIai sub, controlul magistratului unei Iocalitatt, Mult fi r era. exportat in M'old'Qv-a si Tal a Rornaneasca.

In anul 17'716, activitatea de p od _lIC ire este mult stinj errita de eonCUI1snVa pe piJat,a a fierului produs in Banat si 'Un~gaJr"~a, caruia in r8J·-~esft all Camera Aulica i~a acordat libera circulatie In Transilv ania, In d,epo-' zitele Dornenului au inceput sa apara stocur i iar productia a scazut desi rnestesuga rii tr,al1.silvaneni erau multumiti de calitatea fierului

p: odus aici,

Venitul realize t de fiacul austriae din exp .oatarea atelierelcr de extras si prelucrat fier hunedorene. Be ridica la considerabila suma de' 63,-·614·~OOO florinl (A 11 'c nii considerati buni din aceasta perioada) si care erau 'v,a~sa~i in casieria prmcipala miniera din Alba-Iulia. [20]

FORTE,LE DE M·UNC.A,~ RE.LA· '~IIL'E DE PRODUCTIE $I S,AL.ARIZAREA

. ~" ~ !;I

Proprietarul a teli Ie relo I de extras si P' 'elucrat I ierul era stapinul Ieudal 'care utiliza .for. a de rrrunca. io .·8Jga~, iar rnai tirziu (S1Iec,~ 'XVI I) si

munca salariata.

In obligatrile iobagesti ale padurenilor' (locuitorii satelor dill irnprejurrmile Hunedoarei) intra ~i sarcina de ·a. execua muncile din ateIierelc die ext, as si prelucrat fierul. Io,b,aa~'i ereditar-i din P'SdLlI eni slu[esc la ateliere, lei sint datori sa, mdcpiineasca orice slujba ceruta de ne 'voile minelor (atelierelo ') , prec.zeaza eonseriptia urbamala din 1674~ 15]

Pentru fiecare atelier in parte erau I epa ~tizati iobagi din anumite sate, care aveau obligatia s,a taia Iemnele S!SL Ie mangalizeze, sa. tI ans,plorte mangalul, sa, Ingr ijeasca de cai s·a extraga minereul, 5,18. le,xtr,aga fierul din miner eu s t 88.:-1 prelucr eze. *

Doeumentele vremli. mentioneaza In uncle cazuri si numele lucratorilor utilizati 1.11 diferite ateliere. Cercetarea doeumentelor care contin asemene ' . referiri din peri o ad: secolului 'XV II si pina iII prezen t seoate in evidenta un fapt semnificativ: numeroase fami.lii au asigurat tirnp die: - .. este doua secole ~i jurnatate, IU.,e ator! pentru ateliere numele lor regasindu-se 8.~ in prezent printre angajatii Iocalnici ai exploatarilor

. niniere si ai Cornbinatului siderurzic.

: !~

Rezulta de asemenea, ca TI1.IElr:ea majorrtate - Iuci &,1 orflor erau 1400-

mani, asa CU1TI reiese dill extrasul redat mai j os ::

if Din conscriptia urbarialii (167· ') rezulta urrna., oarea repartitie it Iocnitorilor diferitel sr sate p~ at eliere:

- Atelier~~l' pllosea:' Cerbal 9 perso: ne, Ara'nies 6~ eliuc 6. Soeer 1. Toplita ),

V~H a.r5.~, Goles 131 persoane; Ateliend Baia ,Nf)~l..-: A~U.ll J pie 'so a e, Murar :_.. Bunila 1" Poie i~a Voinii 4~ Ruda 5 ~.m Plop 2 persoane: At,cli'er,ul ~ '·~-drab: Rune 1 persoana, Lelese 1 O,~ Cerisor 1, p'atIi~.a. 4~i Gova~ die -' persoane

!'1:1 , ~.

Tabelt.] n r , 1

Tabel nominal', rtras di 1 scr isoarea urbarlala ,di atelierului L'··'111.}J,-r',

- Anrlrei I "a"tclm~ ~ 1 CO.', ae . anta

- Andrei . 0 i ea Ion Sto ica

Alt xa .. · .. 8 )11

- )Ijllai Bt r iha ,_ Ion Iuaa

~ Pet u Radu

- lie' ru Burul

Blalin.~~'erjg I, asc 111g,a

f c -u ,-'[ acilln LUI)u.1 Faur

- Late Stana 11011 R, mdul Istoc ," t ,a

'~Iexe Draaota

.aslo Drazot " [Ii 'Cll~

- Oprea I,e-rig

--- Ioml.;h[ndm-" Is

- ~Iihoc Stcica

- I'I.n Onesa 1

,

- Petru Latcus

"'." Ic ilae Herig - Ion S rbaia

- Laslo Paur

~. ~latme, L.aza - 011 8, Ll'CI 1 ""

- Lazar B,U,CD

,==0. Ion Buza

~ Petras 'T,ego,

~I.:,. drn ill i.stl 'a"1 or Mais lru to .,. itor Malstru fnrj or

- ~laistru Iorjor

- 1\1 aistru - orjor

- [Vla~stl"u .orjor

- Maistru Iorjur

- Toprtorl

"I"Op .. i ori.

F Iii I ~

OPtIOI:J

opitor-t

)llrtii tor i

- Ptuiiitori

- Pur ta tor 'f

~ ~Ijll]er

--- Bocser

- Hoes r

- Be'

IG I It: ar '. helar ~ Lelese - Le esc

. ,erba I ,111_J3r - Ceriso ~

_- ,Zla~·tJ

- E' o' "1:1 er

• I .1 L'"

- " I

- BOrC.$,"r

- Bo"'~'er

- Bocser

- Bocser

- Bocser

,~,



- ,IrIs-or

I

- Plop ~ Plr'p,

-- Cer isor..

, IJoo II

- irll.l:r

- Cer b a 1

C b· ;·n - ~'r-w

- Ci.rbti]

~' '(~rrb,al

C .rbs_!

C b'!"'l

~ er '-I"

.erbaJ

- 'e "' [),al ~ Cerbal

C '1.:.1.· .... 1 - erJJa.

-= . 'lop

Pa'clL a 'Gov,aj dioara ~ Govajdio,ara

- Bocser

- Bocser

- '['igan!

Pet sonalul unui atelier 81e COnQPUnea 111.. mod obisnuit din, circa 310 de Iueratori, inelusiv ~eful de atelier numit administrator Cal e dcsfasu-

-':U toate activltatile necesare procesului de productie de la extragerea rrrinereului S1 pregatirea mangalului la Intretinerea ~i refacerea ICU'p,~

to' ar'e'" 10" .r

o"',. r'~ _. _ • ". s •. . iii

Conform datelor din conscripti a UI bariala din anul 1 7010 In tabelul nr .. 2 se reda Incadrarea cu vpersonal a celor cinci ateliere apartinind

d .. ·'1 tIl ,i'

I omenn .or cas ~'Ie, u, ui.

Se observa specializarea personalului pie activita~': specifice, sub conducerea ~i coo donarea ",ad1ninistr'ato'~ul11i'-,~ Desigur si acfivitatea de intretinere ~i reparatii revenea tot ·pllel~son,alu1u'· exist e nt exceptind lu-CI arile Ide dulgherie 91i a1te Iuerar! care necesitau 10 oalificare deoscbita, cum ar fi confectio lar'ea foalelor de insuflat aerul sau chiar reeonsteuctia cuptoarelor, pentru carle in unele cazuri apar in documents diferite IJl.ati efcctuata in f'ier din 0, dinul stapinului feudal ..

I ntreaga activitate le.g,ata die functionarea atelierelor se desfasura itn contu obligatiilor .iobagesti. In general, munc.Ie grele, aducatoare de \ enituri Idirecte stapirru ui cum era extragerea minereului '~i cara ul lui extragerea fiel~ului din rniriereu, forjarea in bare ,olrj,a~rrea die unelte si unele Iucrari de refucere a, utilajclcr se plateau ~I altele ca: I ucrar! de

30

Tn e Lu

Ba.iu Noua

Naurab

Adm inis I m~a OF. 1 l' 1 1
Ma ist ru to it 1 1 1
" t ~Ir
Tnpttorr 4 4 .::1 ~
~ , ,b 5
orjor i D b
Pll atorj 3 3 ~ ~ I - ?
, 0
I
, .....
Minier.l :I 1 1 1
Eo -ri 1'2 "!) 13
-. l'.~~ IiIiIiIi
, ~
Serv Itort '~j.ga]lj 6 L_ ,) 3
, ..... il'io
T '0 T A L ~, 3.3, 33 31 29 3·. I
, iritretlnere a I otilor hidraulice ~i a [gbeeburtlnr de aductie a ~pe.'· tlai!a.-' tul Iemnelo . ~i. caT'atullo~r Ia loci I . Ile de pruducere a mangalului, cultivarea si recoltarea ovazului si cositul fl ,~l U1UI necesar pen 1 rtl hra 'a cailor, cultivarea cinepei si prel. cr1BJ: ea ei, inclusiv tesutul pinzei necesare pen

tru scile cailor, erau p'r est ate In contul obllgatiilo: _, i01bla,gie. ti ..

Lueratorit d In. atelierele die, extras si prelucrat fierul erau platilji

'""" tW """

cu saptamma,

Cuantumul retributiei era diferit Ide la a perioada la a ta 61 de la stapin lao stapin,

Ret -ih I~·tia, person Iul ui -, telierele apartin.nd dorneniul Hunednara

16.1 ..... ---,11 16Q'

,. _ -. (] iiIIiII!

Atelierul princiar Cerna 1692

e~' de 45, kl,,"
~I
f~ Ide ·4 ~
ier l{p
~, ,J! .. "d

, arst -u· a cuptoare

.Ll _ .1[, ., __ :.I .. a,.W

~ .

,

5 .kg Iier una b Ira ,! Fier de

4,5 kg'

~I :. I~g Iier

Maistru f orjor

111 !I

op ton

1·- kg Fier

ll~ bar'a, de fier

14 l{g fie'r

una barji de Iier

''lui ! ~

vaca ~p,t. O;J1Il.Cl

T .",. .,

urnaton

_ 8 .kg fie.r

1 f . iel d··

. _ p e fJ.e

(annal)

-r . k, fie.T

1/? piele de

iI 'I

...,

vaca pentru

Minieri

~

pentru 3131 poveri de mangal:

2.8 'kg fie,r pentru ,20 poveri de 11 1 b - Y' d f"'

1J]"an,gal~ -. I ·a.ra,- e - I.er~

Cerna mai pL~",ea 'un,e~'e'antit~fti de

opinci

atunci

crnd atelierul

Atelierul princiar nu ,IU nctiona 'it stfel :

Maistru r, e Ia C' ptoare

. ~ ~ 1 . ,1 mer U.

M':aistru forj,or

31

Munca iobagilor devine si mai isco _ itoare In p,-Jag~ul secolului a] XVIII -lea. cind arendasii at Iiere or DO'JIL,erl' ului cautau sa-si spar easca ci.~tigUI-ile prin Intensif.carca procesclor de, productie, mar.irea irnpului de luc mLI al ~ obagilor ~i sustragerea lor de la muncile agricole ce trebuiau sa 1· presteze 111. folosul dorneriiu ui. Die aici numeroase conflicte ;l,t- 'e iobagi, arendasi si adrnir.istrati a Dorneniu ui, avind drept r'ezultat revenirea atelierclor in adm.inistratia Dorncrriului. Dar arendasii au introdus ~i unele Imbunatatirt ale' procesului clle'pr,oclLlctie ~i de retribuire a rnuncii. car e au fost rnentinute si dupa .eluarea atelier elor de catre Dorneniu iar dupa 1--25. de catre stat.

Este vorba 111 prirnul r ind de conver tirea totala sau partiala in bani a salnriului prLj1111 t 111 fier de catr e pel scnal ~i Ide trecere t .eptata Ia salarizarea ill bani a muncilor auxi inre care in trecut reprezentau oblig'atii iobage~t~.

Dupa tr ec. rea e teller I .lor de extras :;;i prelll1c.rat ficrul In stapinirea fiscului austriae, mtna d,e 11LlCl~U este to iobiigeasca dar' plati ta in baza LII OI COI1. rae ,: Incheiate C"Ll satele din .' urul a telierelor ~

'Carl ~ actul din 10 mai 118,18 drn re fisc si Isatele: AlUll11 Aranies B··.:.rrila, Cerbal C1e- lsorv F'ercgt G·ole~ Lelese Muncelul Mare Plop, Poiel1it,a'OilDii Poieni a Voinii, Ruda RW1C- Socet si Valar este mot.vat astfel: J.·Pe,ntlu ca sa' ele tinind de cetatea Hunedoarei au fost destinate eu deosebire pentru inainta ~'Ie,a fierarrtulu., care e a it. pen: ru folosul erar iu.lui, 'cit si al COl 111 unit a,tii st fii.l1d Iolosite la aceasta far-.a irrtreruper e de la inceput si 111. vir utea urba -~illo""1 din 1617'4- 11 J5 si 17,5 - ~ de rnai 111Ul-.;1 ani. sm ele acestea, spre Inaintarea fieraritului si spre Insemnatul lOI~ f010:s S~,' incheiat contraci asa fel ca zilelede sluiba datorate dorneniului sa.

- .

Ii se lase platind II .~. ar e mica taxa 'prirnind pentru muncile miniere

(extras s.i pre ucrat fier n.a.), spre usurare sirrrtitoare a vietii lOI'- ,0 plata

~ ~ ~ .. rf'

cuvuncioasa': ~,

Pr n acest con tr act 8 ..... ,' I ed u '. robota obi s ·U.' ta putindu-se 1, asc ~ [11--,

l1Ja, a, restul obligat.il '1~ rarnlnind iII schimb obligatia de a da ltn numar de par i Ide vie destinate pen 'u ,ela.i de griu ~i eel putin ,3 zile pe saptan1.ina sa Iucreze in aC'1 ivitati legate de ex 'age. ea si prelucr a ea lie. ului. CLlll1, sint: t-aia:tlll Iernnelor si mangalizarea 10,1". ex ragerea minere-

~ ~ --

ului, transportul mangalului si al rninereului la ateliere, Iucrari specifice

atelierelor drumuri etc.

Desi iobagii care rnunceau III atelier e de extras ~] prelucrat fier ul aveau 'Ul'1. cis:i.g" superior mediei realizate Ide taranimea Iobaga totusl 51. '1 ea 1011"1' -a.terirgl& era foarte proasta. Conscriptia urbariala drn 16'93 era Impinzita cu expresii ca : .sarac' foarfe sarac". .mu are nimic",

"IOaI te sarac bocser" ~ *

..

.

Datorita dezvoltarit f'ori elo; de prcductie in secolul al X'VI- I-lea dar mai ales in a doua lui jurnatate, apar si An 'I'ransilvania, tot mai vadi .e

semnele crizei I~ eudalismului.

I

-- -

F ~ II d I 'T I~ d in 1B··:~.·1

-u r-nl'al UI .~ e a, Q_P I~'a,_ I. esen execu 'at tJU

lE: I I '-II

If"U r'nl a_ U 'I II _I

Furn alul dln IGo'vijdi,e- .. uine,le, mst ala;i'1ei Ide far'~i hiidraullic¥, in 19,52

,As ,f:lel~ pe Ia s: Irsi tul secoil ulu i al ~. VIII,~ tea i·>i mai ales la ineeputul secolu ui al XIX·-le· 1 sectorul 'capitalist 111.l1ocuie9,t,e' fO['tnel'e de exploatare feudala 111 minerit si siderurgie [12]~,

~ -

In aces cadru economi c trebuie privita Intr e·'8L·g~ evolutre a meta .urgiel in perioada re. atata, cu mentiunea ca in impl~,eJur-ilTlile Hunedoarei detinatorul mijlos celor de, productie (Incepind .din anul 172~) a- fost

j!"i. I'~ lt t' ttl

111 exc USIVl ute s' ~ai 'U, ~

..

In, regiunea In untilo Poiana Rusca, Inceputul produetiei de fonta

este rnarcat de punerea in functiune a furnalelor de ta Oravita 1(118),

BO""9-,a (1719) ,~i Lunoani (17201) [~2]~ ~



Darea In exploatare a primului Iurnal din aprcpierea. Hunedoarei

_, Ia Toplita ~ pe '. 'ale-a rrului Cerna la .1.-5 km ]n arnonte de .Hune-

doara ~ 11U este consemnata de doeurnentele vrernii Este InS·a cert ca III anul 175,4 er!a in plina activita e deoa ·ece conscripjia urbarh ,1:-: din acel 3,--'1 mentioneaza ca Atelierul, Nou sau Baia NOUla, ampla at .in apropierea fUln,alului~a fost prirnul din regiune care pt aetica extragerea fierului din fonta, dispunind In acest seep die ~p'atrLl cup oare pentru afiha-

.rea fontei, -

Primul document cuprtnzind date concrete privind exploatarea fur-

...., <r'i, ·1...." "II 1', ,', c1 + 1!.l' J ,~ l' 7 8' . 7 "' 'I.J fr ~I "IJ' 'WI' t f . ,+..;::

nalului. ateaza em .. "'.1., 8,1 consernreeaza _I apGILILl ca 1D .aces .' 'all au -L1IDI(~;~,lO-

nat 1.1,~ sehimburi duble (de cite 1.~··· ore),

In acest I~asti11"1P a. prelue at 27118126 maji vieneze si ,88 i'onti adica 1,56,3,:9 t de minereu [lin care au rezultat 91 4,31 lTIaji Ide f'onta, ('tL~~~,B t),

Seoaterea a fest de 33; 75 fonti fonta '(lJ~,i9 kg) :,': intr-o maje de rninereu la productia medic de 8,4 Inaj~ si 33 fonti (4,77. t) pe Zi5

In ,acel~asi.n, furnalul a fast op,rit si reparat de dous ori. din cauza uzurfipronuntate a vetrei.

Productia furnalului s~·a mentirrut Ia un nivel aproape constan I~ un document din anul 1799 consemnind 01 produc ,~ie sapanl,mala Ide 1604~6,92 Inaji (3;'3,81~,38 :8- t) eu 101 scoatere de 3,7' 905-401,510°10- Consumul

-

:i n 1- w A- 1 II I Co "b ~'" 1 - Ii f-" ului III U ~ -' 1

" J[:.'. erpeJ- , ' n'[a] In tier-area" sa " I' .' ·ottl' ... U']1 1 a 1,' torra ,.: l' r . ill 1.11 '.' n,garl . prna .n.

l.n,ceputul secolului XIX"' -==--0 ,~p.iruta la Budapesta (1899} f~ ce urma o are] e presnpuneri privind incepurul '1 .oductiei de Fon v la Toplita ..

. Despre o'b1I1i· atelierelor (de extras: si p:reluerat Ji1r n, a .. ) . nu dispunem Ide TIlci iin

fel de date; .~, .m cu sigu,ra.DJa. ca i-ntreg}ll comitat dispunea de un, singur fu 'nal la I Q ~ 'li, a~ pie ~lul ICerna, . '. paJe' In 1.7"; ,~ ca furnal fiind ~:n . eri or In ~ Iuncri U'IlJ ... ~.'" oln ine rezultate relativ bune, Este die zresupus c~ acest Iurnal ,:;1, tost 'cl~dit de stat (vI'~.x,eria sratului' con-

comiterr ell cele de la R110,uic si Tiszole - ca u .. rmare 1:' bunelmr rezultate obtinute de I urna-

lele din Dobsina ~ii Betler, r oesrea (Rhonic- Tiszolc) Ie I_ I noaste:n ca ,[ iinrl in functiune

in 1750'~ d~ aici ~educem c-a I~,i Iurnalul din oplita s-a c-:~dit 1n juru anului ~I '5.. Tot aici e 'aul in functiune majoritatea atelierelor care s-an amintit ca anexe ale fnrnalului

~i- care urbariul din 175,4 Ie 111en~ oneaza ca lund In activitate, [2·]

5 ~ Combinatul siderurgi Hunedoara

..

de mangal. a Iost de eca 1 905 kg pe tona de fonta, Fonta, destlnata ,afin,a:rit" era turna ta In blocuri,

Pnincipalele dimenslunl ale f'urnalului erau: volum util ,61,'94 n .3; :in,alt~rnle,a. totala 21 pieioare (6~6,4m)" diametrul creuzetului 2 pieioare si 4 ~Ioli la baza (0, 735 In), diametrul pintecului 5, picioare (1,,518 In), dtametrul gitului 2 picioare (O~I'6;3,2 m),

Gurile de aer se gaseau, prima In 0,.479 In", Iar a doua lao 10-948 m deasupra vetrei, Pinteeul era Ia ,2142 m deasupra vetrei. Vatra putin inelinata msprc o rifi ciul del evaeuare a produselor Iichide favoriza 0, descarcare continua a acestora din ereuzet,

Furnalul era captusit cu micasist r1o,z, ca 'e datcrita uzurfi pronun~"ate se inloeuia anual p'ma Ia olinal,~,iln.e de ,1,10 m. Reparatia capitala se f;a,cea lu 1 0-·12 ani,

.

Fiecare ,gura. die vint era alimentata C'U aer de Ic:a'tr~le: douii foale din

piele, acticnate de cite 0 roata hidraulica a~vlui1!,d latinr:lea rnterioara de p,atI'u,pi.ciolare, (1,,2614 m) ~i 10 Iungime die trei picioare si tr'ei tali (1,0,57 m),

Foalele executau in mod normal cite 16=7 suflari pie, minut fieeare, far in caz ca debitul riului Cerna se micsora, in special in verile SI6e,e,-tease, 4-5 suflaa?i pe minut,

Cu timpul, VOlUIIlul util al furnalului a fost m"arlt~a-l0,'91 rn3;; cnnform unui document datind din anul 81,3,;O~ prtncipalele sale dimensiunl erau urmatoarele: inalp.m,eat,otala 2,1 plcioare ~i 6 toli (6,,7' 9,4 111). diametrud creuzetului la baza 3:4 toli (O',!946, m), diametrul plntecului, Identic ell

eel a1 creuzetului (°,,18416 Ill) I,

Era captusit in Intregime leu piatrti cioplita, Prima gura die, vint se gase,a. - a 1'8 t,oli, (0,,474 m) deasupra vetrei, iar a doua la ,210 Ide t.ali (0,,526 m).

Furrralul produeea In. mod normal ,f1,on'ta, ralb,a pentrru :a~filnaIle, in eaz de nevoie .i.nsa si ,f'onta cenusie sau f'lo,nta olg',-:lin'da,,~ l\Js,tfel!, in perioada l80!--=-

~ , . ~,

1,8,01,2,; ,90°/01 din fonta produsa era ,alb!a", 7~50/o. cenusie ~i ,2;15,°,/0. fonta

oglinda,

Incepind cu a'nuill,18,IO',8" furnalul IB plJ:1"OaU8 ~i picse turnate direct din furnal, in cantitati crescinde ajungind pin,a Ia 5,10 'tone pile an,

Din datele pastrate, rezulta c:ii productia a avut \ra1~i~a,tii rnari, de la an la an, probabil In fun,cti.e de, posibilitatile die aorevizionare 51 Ide reoa .

, , Ii' '~').I;' ~~.t'

ratii.le efectuate, Astfel, de la 528 tune produse lL'n, anul 17,87 se ~ajunge

in anul 1802 lao .. 400 one" productia de virf de ·.2 460 tone realizi',du-·se in,. anul ,lB,,3,6,~ Productii minima se obtin in 17914 (1.817,5 t) ~i in, 1,181,,3:

(2""iiJi '8'" t~)"" pro babil A1'-n anii ~ respect l'!IV' i 'f' ur n alul reoarin d u s e' capit al

.. ' . itJl, -,I! - ," ", 1 ". _ I: _ ·1 '0_' '.,6, __ ' '1_ , ,-,., . "i_ c. ,~_ . ,,' ~'"".,..,:JI:"""!~ .1, ,....:.jl.!, : ..... :.~'.' ,'1_1...:1': - ..

Problema desfacerii productiei nu se punea, productia 'fiind in per .... manenta sub necesitatile atelierelor consurnatoare ..

, - ~ . .

Intr-adevar, pie li_n,ga Atelierul Nou vechiul proeedeu de ex .. tragere

a fierul ui direct din minereu este abandonat si de atelierele die Ia Teliucul ! "up,eri1o:r, T'op:H-,,,a, Limpert ~:i Nadrab clt si de' cele Ide Ie Sibisel ~i Cugir, care tree la productia de fier ~i otcl prin afinarea fontei, alimentarea acestora f,a!cl~n,du .... ,se exclusiv die c,a.tr'e1 furnalul de la Toplita.

Furnalul de la 'I'oplita .lai in'c,eibeazii sctivttatea Ia 1,5~ lanuarie 1B37, eind un Incendiu a dlstrus ruirdir,e1a ~i :ins,nalatitile .anexe [1 0] ,~

Aparttia fllr'nalulu_i si modert.izarea procesului de pt-oduetie au necesitat '0 reorganlzare a, sistemului de eonducere ~i de administrare a

I

complexului de 'at,eliere din jurul Hunedoarei, Documentele datind de Ia sfir~i.tul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea) con-' semneaza -C,8. autoritatea administr ativa aeIlt.rala" _IC,a13e coordona arctivitane'a

die minerit si industriala din Transilvarria 'era un oficiu al Curtii Impertale din Viena ccndus die un -,- consilier flrsanciar imperial si regal",

numit mai tirziu . consilier finanetar regal" .In subordinele acestui oficiu, lea unitate operativa, se afla ,~~:T:hles,a,urar.iatu1 '-,. ell sediul la, Sibiu arnin-

tit in doeumentele epocii serise i'~ I Iimba Iat in. a " sub denurnirca 'JSACRAE

CA" ·~'~S······A··' R"-"I"4'():'- R·-'E':·'·',G'·-···~IA:- E'~ ET"-' , A' P,""·,··O·····,·S,T" 10": :""L~ ·,I'C"':···A" E.'·I M·A'" JE',S-T" 'A," T" ··I··S··~· T'H'" 'E·~S-·A~, U·-'R·:A," ,-,

.l!J,.... . J.:JI,"- .. """" . .' ..... .,')' ",' " ... , ._' ' .... !,',.:.,_.I " ,-. '. ~ ,'. "

.. ~ .

R.IA.TUS T'RIA.NSS'YLVr1NI.AE':( si avind de obicei in frunte un membru

al farnlll'ilor Ide nohili bogate, aflat 111. ,grlatiile: Curtii Imperiale ..

Sfera de influenta a. ~:,Tliles"auirjLariatull1i' ,- in. afara ide minieri t ~i siderurgie, euprmdea ~i silvicultura ~i agricultura deci aplr'IOiape mtreaga activitate economica din acea vreme,

in subordinele lui se g8fs,eau directdile diferi telor exploatari, din tre

care Direutiun e:la' din Hunedoara a Uzin ,e·'·I'O·I·I~1 01' e fier din sudul T' 'r'a'· nsilva-

.' J'.. _.' ,~I.,. !r' 1.. I . ' •• I' .' I. '", I 1 .' .•.. .....:.. . ..:. '_ ~. ',:,__. _ .~. I. ~ l •. _~ 11_. . . [.I ,_I.. .' .. _. '.' '.' _." .' ..:. _ . ~.. " . 0. UiW.. _ .'. - '~_ , r .. _ ~ ~o ,~ ~ . _.

niei, la Inceput Impcriala, apoi regala, numi ta in. gen,elral "Adm.inistra~ie"'1

(E·-I'S·E·· .. I·N:""··W',·:,'··::-·E~·,,R-:'K-<'S···) U:,,·N'.'··'D·,'· H-:'E,:-'·R·'-::·'·R"···'S:·'·.'C'··H~ '-A,:, F··:·'T··~S:··· A~ D"IM,:::'I"'N", IS:····;:'T~·--'R",·A,· T' IIO,'.·.N"',·,')

! .,.::..' .. : ..... "'," _'. "'1 ~." '- ... ". I .. ..::_·~.~· , , .. :__ ~_. '.['." ' ... "_ 1, . ." I I. ::l'_'_ 'j-_: 1- ... · " . ,. ',' ,-- ._. I."!I!

Direetia respeetiva a avut ;s'··, ...... diul Ia Hunedoar r 'a chiar l.!'!on·.·· castelul

-"'r - L-1I;;;Ii'rr.,_'"- .. ,, ._'-_' ".-' _~ .. ~= ' ., - __ lUI; Vi ,-,"-'-_ I ~ - - I, <_ _.'. . ... ," .

. huniazilor pina in. .1.1852 eind a fuzionat cu direetumen .miniera rmperiala si r~eg;ala ICU, s ediul Ia Cluj,

Oficiile care se ocupau eu adrninistrarea atellerelor die extras t?i preIucrat ficr s-au nurnit ,.,ofi~cii de forje" (Hammerschafferei); asemenea oficii ,i~i desfasunau activitateu la Cugir, Sibi~~l, Teliucul Superior, Gova] ... , die si Rune, Oficiul de la Toplita care avea ,in suhordine si Iurnalul, S'=ia numit ",O.fici,ul furnalistic si de forje" (Fl, sofen UD',d Hammer Verwaltu ng) " In timp ce oficiul de Ia Ghelar, care coordnna acttvitatea in domeni ul minier, ~s,~a rrumlt, oticiu rninler" (Bergschafferei) ~



1

3'5

'~i_' I~_I

1-:- : -, 'uf' '·-'"'f· . Ii, " ."", i"""-' : ,.. rd ,,··t·~ ' .. ii f , ,., "II :,' . ilul c', - .. ~.:I' d "', '1'" T'" . "-~-" Ii" t,,- .',' ,':: , t:, ., '-, li: ......~ .' ·t' '1' '"

.msurrcaenta pro. uctiei I.UI .. na '_, Ul ... e.fa O:P' i"R pentru a. rmen area

c',' rnateri - --- '~' . rt .,},!, . ;iJ··,·"l,"'j'; '. /" ,'c ,;-.- ctica -'. af ''''-', ,,~- .-; .. - f'" mtei ,..' _. ., i'iI! ", .. I·t

U J.J.i,_1 erre prima a a _ e., rer 'e .or ce prac .I.-J'U a unarea . on .ei, a pr eocupat

fo -, '",.'!·1::-',',· adm ;.' ~ ~' .. ~ ,c. ~. rti .. · '-:1 g. --::- -:-: .. ',', , - ,II Q>al' ·~,.,,·,·C .i'i;, ... _ .,...... d"", 1 ,-: ,'.,' ; .. ,.,','.,-,' ';'.-.,. tu 11:' '., ',-". '~lull I'~ ~ '1- xc.:: .. , IX' .'-:' 1"'- .. 1"

oru -1 lie, anr _ rmstra .rve superto re mea ae ia mcepu ,-,,_ seco Ik ~LU .. a ~::'_'~'-'. .ea,

'-1'-',· ' .. -'.~ ~"~:.I".".iII···_"t,~ T"h"""" ·!' .. -~.·~''11li' ,d~"'~"" S':',.b·~I--,-·, ordi ul,-f'I'! . "7':,:8·" d .. ,,-.·

,n COng,re,C1Il ~.a~ ':0._ I, eStaJU!r,BrlQ,UIU,u. '~ .. _lIn _··1.·.··, U, IIOU OT1~. In ,'., . \DlI ii' _ ". ! .' .·m

18'- II 18' "02' d'~' A~' d "," 4-...- t~ ~ d'"' H' d """I i!'i. - '"' di t

_I~I~~-..--=~ ,]',J,,'~~I'I a r itspus~'c;_lnlnI,s·lw'·a.':,~le1. __ in .runeuoara sa mceapa imediat un

.. ~ di - +. l' bl- II' " .. ~ d t'" '" d f' ti;,.!l I!'

stu uu pentru rezo varea pro .:-',1, ernie! .siPOlt].l'll p'roL ue ~le11'- e 'on-a p.rln c,on.~

str'uir~e,~a: 'un,···'·-·U"l·~ n"-'Iolu': f·IUI·'''"'n''-::·' al- S'··le·'-'·, .a'tla-lg":'E·:'la,·· a·':t,e'ntia,cl c"a~ '~~p·~,l-'~a·"s····a,···r-e:'a_:1 v,:: a'· t-'r'--'[Q'b:-;"1'i1'l~1 a··.s·'t·',_

" __ ' .. ,~.' .,' ...• " ,',': - '." .1 .. _.,", _. '.' .. ,,:,_::., .. __ . :"""._ ' .. " .. c_.c_:" .... ~' ,~', ..... ICl.J.JLJ.c '.'- _ ... 1.: ','. _ I!C,:; .'.'l..JL.. " .

f-I'-' ,I f- '!;,j!' .-.~ ..• ~~I A.. - ~·t·, '., I"" . - bC' " '1·,··' ',", . .', - 'li~' .,. ~ .. ',. . tl ~ .. ' ~ ~: '.1 .~ ~ ... '. ."'11,-:,. ...:1lc- 'c-- ,.Ii· " ·t' - ·t,· , .. ,' ~-. , . " .. t, .-~I t' ,"".+~iJ

e, .Ia,c,u la, nell. pr·ol,,' .. ,e.m.!a a .. men ·.anI cu lTIlnleleu ue' ca J.',.a ,e" .In can, .1 .. a,,'t1

s'uf~cilente ,si la 'un p-- r'i'er' c'onvertab,il sa fie l~,ezolvata .p .... entru multr.i ani

. __~""._ ,,' .., " .' , . .:~ _' _. ..' . I. '. • ,I _. .'. ._ ,:__" , ,.. ',' ." , . .' , "., , . , ,'. .. _. '_', . ~I " ._.

~ ,"' t'

Inaln,_·le"i!

'lea lOCI p-,entr:.u arnp,lasar'8 a 'noului f'u'rnal sef.ul oficiului ,de forriie de

•• _.. j •• il " _ '_' I. '_.'_ I. II l._:.__, _~ : ' • ..... I' _'._ .:.__ .:._ . ,_:_, ... _ .'- '.l ..... -::, ~~l .. ..:._.~~' . .... . ,.'.' [·l·.·· •• · , . '~. .' "A!otd" .,.~ 1

la G·"'" o"'v'''a'~J!'''d,'I'l'''e ~c.tl" .~' .. ,.':.: ".""It,·"., ul'- - I'"t·,,'li: , "''1.}' "',"" d" ".:" H'-'" ·,'···d' .:. -,' ... - ,." f'II'< ... c,-. --.C" '·I·d' 'I t d'- .-.-~

,_'-I.·"' "~" .•. , _:·,~I,_,~' .: ~.I_ In8pec or ... · ~ lal e eleor_.ln - .. Iun,e .,QI(arla, au I e"CIOilTI,an::-,a,~ :',ouJa

alte'rn,ative = lOlcul n wnit 'Lliln'p.··.· er'" t·ul··"' V'e-'ch' l'~ - la Ie'" ;onf~~luellta~, 'vail~' 'R"u~"' 'i""ll'Jnl"~l:'ll Uo-· 1" ;."'iI!'Ui'

• ' _ '" " • '-. "'~ -,' ", ~ , _ _" ,c_ ,'--' ,_:_ • - ,_:, -, J - ''':: . '_. "'. ," .. - "~. -., ,'-' "'- '.. ,"~ .. _. ::...:_, -'. l,,, ~.,. '. ,,', . . - . ..l. J! II....iiU -' -, " " \.,,;;."

1 G':· · ..... ~:..J'il ;Ii i<. 1 ;;;11 t 11!- 1'" i!; t ,," V' , a1 C" .' ,Ill A

va ea '~. oV1aJ ulleI, In ~_OCt,LL lal'eU.eru ~LU e::ns'-',ent t?l p,e '. ',., ,e~a'"ernlel ~ In

ap' 'r-~"'o"'P'-','lll :-:.":'10'," d··'····, T' " ',"li'it'", '-c' .... 1······ .... '1'" "·o--.d~·'I--:" ,-'., g' ·~.'I',·t,,:··l_.!,-·,-·-,·,l D, .. '!!i.·. C·'·:':"·,, ;:,",

,,/ '.," e'Ie ... ,e, -' 'op '"a, pe·,oc,LU. Ul],_'.e se :"asle'la,a :'le.,leILl jU,ala:,ern.al!

,A,dtninistl~'a,ti'la, die la H'u'n,sdo,ara :a: a\liz'at favolfiabil prinl.a v,a'rianta (IG()iv,ajdi.e)" .iarl T:h,e'saurariatul ,~1. lapl~o,bl,at--o~ tinl"n,d seama- 'in PJ1~im.ul :rind.,

die ,fa.ptu] c:!a GOlvajdle· er'R mult l1Tlai aplr'olap,e de: s'urs'eJe Idle lninereu. de'

la Ghelar dect 'I'oplita; cr si de posibilifatilc d ' aprovizionare cu mangal Imprej urirnile unp adurl te ale Topli: ei f ii _', .d aproape epuizate, ca urma e a unei exploatari intense pen .ru . aprox izion rea eu mangal a fur ... nalului de la Toplija, timp de 'peste 0 juma' ate de seeol. ..

Constructia Iurnalului a, inceput ~n anul '180,6,- In comuna Govajdie pe .ocul atelieri lui n imit Limper-tul-Vechi care s-a demnlat",

Desi terminat in anul 18110 eind s=a asezat pe frontispiciul cladtrn o i Iaca CI011l1.leIl1'ora iv·,a avind Inscriptia ~" August '01 Imperan .e Francisco Extructum ,_ ,18101"" s~a pus i1n f",,- otiune .abia lIn, 1}'_ na aprflie 1,8131

odata ell I:. ,al -ea in folosimta a an e xelo (T care a 011J d iti [01 iau functionarea acestuia; costul total al constructiilor 8,-, rrdicat la 98'28 furinti ~-~ 510 crei ta 'i,

Desene 1,"" nu s-au pastrat, Insa din, documente se C'~:IOS,C dimensiunile furnalulul: inaltimea totala 91- 50 m: diametrul creuzetului 1 b Iza - . ' a m: diametrul pintecu, ui 1~,1,5 TIl =, diametrul gl,_ ului 1,015 rn: in a ltim lea, pintecului de la baza 3~15 m: inall,hTI'a gurflor die a'[e! de a baza 10 4'7 ~ res'··· .. pectiv O 5:,,3' m: volumul util ""0:-0-'-' ITI,-,3~ c euzetul era de rip inchis

'. ,I. • ~., . ..-._. • ',' .., .. I.· . :..... 1, -= I._: ~ I ~. l . ~ =. _. - ',. ,J ; '. : .~ •• _:_ I ,_". I :. • .•• ::. .__ • ~

Alimentarea Iurnalului se ·"ace:a PI'ID intermediu unui pod de .alirnentare ce lega silozur '"ii' Idle materri iprime C'Ll gura Iurr .alului, Aerul

S'i , ... -~'l·a, ,t e': ra fUI' - rn l'~ z"'-'a- t d e'-' d oua t!~u" "J!i11 ,-r~n', e-fo 1-' eo" are exe ~'~rf"'~;u' cite Mt'~8,·· suflar ~1"

Llll.JJ,_ I,:, '_ ' .. [ .' " , " ' ," "l .• '-Y·..-::, y, JL.J.Ii.:t][,1.' ,_ " ", ~I .. ...l\:!I u,1.JII.l bL'~ ", u", ,"'.~'

pe minut actionate fiecare 'de cite 01 T'Q11a,ta hidraulica.

Pr'iJ11a campanie de exploatare ,a furnalului a, fost foarte S':CU! ta (7' 1/2 luni) da 0 'raita, uzurii pronunta Ie .,a creuzetului si faptului ca ,8 .: -3 realizat 0 productie de fonta ce asigura riecesar ul atelierelor din ''''mpr'e= iur imi pen tr 'U'" 0" perioa d,a~: de c·,(9II'a tI ei ani P" ··'r. "d' ~"L'C' tia to al',' a~ realizats ..... tn

I ' ' "Ji., . .iI..Jt' _ _ '.' c,',_ , ' . '" . '''''''' ,:_, " _'- "!.",..' ~" , .' - . .' 0; ,"," ',L,;..t::, "_ ' " , ' ,'. , , "_ - ___: . I ~ I ,

r - . ~

aceastii campanie a fost Ide- .1 3810'~3 tone. [1[0]

Dupa refacerea creuzetului, furnalul a fost ~epus .... n f' nctiune In

18' 14 ... d'" "'" d ,l-," .. "oil d ·'t'lo.l 1'" ;0 d 1 A ~

',," ,,' a VIOi'" msa 0 pro, iuctie n~l~ca,,'a I orn a npsei « Ie mangat, Aceasta

a doua carnpanie d,e explcatare a durat pina la"f'ir'sitLll anului 18,~'O

reulizindu-se 0 productie medie anuala de 638,,7 ~ .

Documerrtele v -e:nlii consemncaza cali atea exce enta a minereu ui .cIe

fier de carle' dispunea Iurnalul asigurindu-se 10 scoatcr e de fonta de 40[~·421°1 Q, cit 9i ,a mangn ului obtinut din Iemn de fag, Cu Ioate aces e',91 realizartle ale la Govajdie erau mult inferioare celor obtinute 1~ '-rOI~lita datoi ita unoi def'ee i umi consr ructive In su i Ian te ear e' furnizau aer p,ut! n si la p .esiune reduss .si probabil Iipsei "de experienta a personalului de deservire,

Fa a de 'I'oplita, care producea 111 principal forita alba mai buna pentru afinare turnaiul de ia G,o, ;aj die p .odueea mai mult fonta CeI1U--:

~~"e,": a' liI':'lia-ra'T transformare '1I1}1""iIi fier sa 'U otel era rna ii dificil a ..... Aceste In'''l'~:'rle-'~-

.JIL . t. ,~ a, ~ --' . r ':_' .. ~' , . .... I - •. ' .' . . .JlL .. ~, ..' . '. I _: • • • ..". • . " • .:.. .' II • ..l . ~. _ _.:.. ' ",' .', . " .,," . .. ' 1_ ". • • , ~ I! "'_ ,:", - " .

,~

jurar! -au determinat conducerea T" esaurariatu ui sa dispuna ince area

productiei de f'onta Ia Govajdie,

In i" I ervalul 1'8,21- 1~ 8,37 - i ur nalul es e aba idonat, instala iilc degradl 'd

111 . ,U'~S,"

, II!~, t t t ~ t al G" , ...., .. d ., ~ " 1 1"' 1 . '..J- ... - b

Acti vrtat ea a contmuat pe _- I' iea ",-:_- ',"a] 1 .nurnat a a e iere ·[e Nadr a",

si B,ania, ,de· ICo'ase" carie disp,une,au d'e cupto1aI'e ell vatr a deJscl1..is.a, lo'ellt1""'ll [Qlb".-in,er,ea fie·, ·ulu~ diI,e·ct ,d ~.11 m.ineI'e'l1Ii~

. I

'* Ru·'- ele ftt:rnalului lar' ~al resr a ra _ po

de Hune:doa_l'a (aco, ',S CLl. oli j .1oa,ce ~_u'to) ~

"' i

fi~nd la tea

.. [Zita

i,n urma Incendiului de. 1,." 15 ianuarie 18·37 c·al'·e a distrus cornplet furnalul de la 'I'oplita, a aparut in regiune 0, lipos~ acuta ole fonta

Pentru asizura ea necesarului Ide Ionta a atelierelor din imprejurjmi sl a celor din ICL1,gir si Sibise '- Thesaurarintul a trebuit sa opteze irrtre doua alterna ive: ref'acerea Iurnalului de la Toplita sau repunere ~n functiune a celui de la Go,v'aj,'die ecmplet degradat, S~-a, hotarit refacerea Iur n alului de la Govajdie ccneiderindu se a' fi mai economiea Pentru

, .' ,.'.-: ".'e "",: .. : i I·':",C_,·"~J.b.·.· ·.C·'· .,.1 .. :, ,.-=O<' .. ~ " ,_L ,_' ,',_.. 1- .,,1 .:.Jl.L.I-.-, .. ~~'j , C_. " ,_,I

rei acere s-a alocat surna Id'_ ':,,0 ,51",~/91 fo rinti, furnalu - _[ iirid repus in runic

tiLIne: Ia 115 no' embrie 183,8.,

R- construit la un VOlU111 utfl rnarit de 26, ,---5 :rn3 furnalul a obtinut :11d.F ci superlori 'ca urmare a refacerii sistemului de aductiune a apci a to .iler hidraulice s~ a perfectionarri suflantelor- lo,ale die, tip Debreczeny.

Dar dato: ita lips'ei acute de mangal furnalu at"e 0 campania de . unctionare die numai 7' uni.

Este Ide I ernarcat inter esul deosebit acorda de conduce "ea uzinei pent 'U modernizer ea procesului de productie si in special pentru reducerea consumului die mangal. ,Il'1 acest scop, s~_a trecut la prelnetdzirea ae -ului, dindu-se in functiun .. e; Ia 2,5 august 118410* un preincalzitor 'de aer tip "C'il!de.lPi' -=. 111 greutate de 37' I ·01- e adus Ide Ia Rhonitz (Silezia),~;

Ca urma 'e a punerii in Iunctiune a no' tlui utilaj S,-.U obtinut p,'lr'o-

.i 1M '";;;

ductii si productivitati imburratatite. Preincalziree aerului a ost aban-

donata in acelasi an gazul de furnal fiind folosit drept combustibil 1a prajirea minereurflor. Rezultatele nesatisfacatoare obtinute la prajirea minereurflo I ,a,u condus la repunerea in uncfiune in a dou jumatate a anului 1841. a preinculzitoru'lu: Ca der", care a functi on a , pina in anul '18"11""79

' ",,'": "1. 1o,

Ps ntt-u transportul minereului la gura furnalului s-a rnontat in 1,8,,41

Iii 1 f t....,., t ", 1 II.ll d 24~" 8'" II d f t ...... t 1

prima cae "~Ier'a,::,a IngLiS. a unga rie '-,:'1; "1.1 In C,U SIn'e' c e orr a '_ urna te a

Govajdie.

La ··' .... e-··p:ara· ,~" a C'" - it Il'a~ d i ," 1- 8"'4JI2' c,,,·:·,,, z .. rtul f'" ' .... a11,11· -"~ 'e'" ,c ic: 'O'I'Il!'e" aza Sl

'. ,I,_" .. r,~.,:,lc-"apla.·,_ . In, Ir,'",,'IeU,,'.'le,l. urn,·y_Ul S,' ll11~~"I·L",,'_.:,1

'e" r:" c-o"'n; I " t'_ ;; ',.' . t 1'1 t,~ .. ' ,.,". '" :., d zh ~. I t'_ t I' ...... ~,. d- ~,.,' .. y. d"·: dez e: ""'j'l- t . ...: 't'I'" fIIi

" '.. e" '._ s. :I: , ... les,e _lp 'I C eu,ze. " .· .. s,c, IS ,lnln:_, sealna .' e" lezvo. are,a . ur-

natoriei de piese din fonta de primii fuziune .. In 1,8;'9 la repa atia capi-

t ,. 1-:-' y ~'" ',"1 ... '. ','. t 1 . fc ,··,·t' M·.· )"'j ' .. ~ rt ~,.-, ,. t de .1.... ~ .. ' .. hi", .!, .. _ . 1~ [0']-

aa creuze u: a .os recons IUIJe . IIp In.C 118 j "',

r ~ d 18'50' .. """ v I 'I'd'"' 19"'18' f 1 1 f it Ii!

n perioaaa . ',,' I 81 pin a ,a oprrrea xr n J:'I. 1.1, turna U a au .errt mal.

- nul e im - b u -:~iav:t'a'''':tlI'' ""1'" C' '0'· ns .. ::,' ructive C' U 0' cazi a:' dife ritelo r T'Bp-' a:': ra Ii f' apt ce -'1

",._ ~. :__ ,,_ .. ~JL ',' .' _ . ....:_. _ . .:.__ _ .. J ... -- .II., _.J '. . _ '~'" I I. _. _:_ •. j ':_ ". I' "'~.Jl. ~J", .. -' ,! Q .... __ ~ _. ,." '_ .. .:_ .... .:_:_. _l

. ,

condus la eres reI"'ea tl 'eptata ,a productiei Etapele 111al in: portanta privind

f + i t

I • " r' - I' " ", _J-' ,"iii ':' , , ' . _. iii)

UIlC lonaI,e',a au 0 '_ ~,

~ 8,50,-=-·11860 1,871

187'9

.-- frecvente stagnari din lip'sa de mangal: - p oductie de vir I', ~5r 61:~':·',.olLe ~

._.. reconstruetie ell ',per'etl subtiri si cuva libei a~ Inlocuirca preincalzitorului Calde: cu dona de 'tip Wasseralfingen (supraf'ata de 131~ m.2), avi-d ca

urmare cresterea terrrperaturii aerului insuflat la 200~30'0°C,i

- productii euprinse Intre 4 160'0~5 7'00 tone/an:

- oprirea furnalului .datcrita crizei economice ~I

,~ product ie de virf (8 800 torre)

• Pe plan mondial pirie ncaIZ,l lea. aerului io'g;uflat ~n Furnale a aparut in 1,832 (Fa'b,er de Faur).

37

..

-

, g~'O'",l

. ~ . .

.............

rotile hidraulice die aetionare Ii, suflantei au fast mloouite C1U I· 'cmla dJ8 t]P1 FR,AN'Cl'S,C (,-'0 HP, la 910-130 ro a, ~:i/minut),-I

~ reparare capitala cu marirea vol mului rtil Ia 49~39 m3;

~n ocuirea preincalzitoar .. lo I Wasseralfingen c,u. tip Cowp er ~

"700:"-'

. ,

....

ectiu - e prii p ofilul furnalului din Go, ,a,jdie (1903)

as

I' ".

' .... :1

Incepind c in an -906, productia furnalului este raportata Impreuna eu productia Uzinei de la Hunedoara. 'DUJp,a· preluarea uzinelor de catre statu roman (1191.9), furnalul a fost utilizat in 19·4 la experimentari de dur - at a'l;;j seurta pentru 'utilizaren paeurii d rapt combustibi I a1i1l"'V"~'11'"aI'l

. ~ 'L:'I~~ _,' ".~ _.· .. ~.I':_: I ··--__:·-~.l··!:· ,' .. ,'_ ·._'a!IV_-. -ll " > _I~' -, .". ··'.,I.:Ul.J. . .!L'· _:> ,;. ,~" L;.-u1..11 _'. : ',

Evo utia prineipalelor dimensluni ale profiluh '_i furnalului sint redate 'in tabelul nr. 3~ Din examin .. aea acestci evolutfi pe 01 perioada de aproape 11010 Ide ani s'le desprind urmatoarele as,p'1eicte caracteris ice:

~, In en in lere a cons tan 1'8. a inaltlITlii furnalului deter minata in . .rmcipal d.e considerente economice, Icr'e~terle,a. acesteia implicind rnodificari costisitoare in sisternul de alimentare C,U mate" ".~' p .'~11le, :C: ale a In ?i man-

gal. Modificarile neesentiale ale inaltimil Iurnalului, [au fost impuse prin adootarea solutiei die. captare a gazului cu . parate die tip, _ Pfort '", perfectiIQ,n,ate ulterior (tip ",Wo[ dernberg").

][n~'''''I] Ii " .... t· It'l: ],~ (-- )1 1(' d iii, - 18·r::;S';-· in' ' .... '1· i-"_

:ac. ,l.Inea . - aa. m , Jln .' .,[n . . a" ~

til w.')

mea I ua

I I

1810 18B'S, 184,2 18/191 18.516, 1·8 19 '191103

Diametrul ptnteeului em) ,2,-, 5 21 45 2',1 '51 2,70 2:.70 ') 70 3,05
(~. - &<.;I - .
<iI
D-a IcrleUZI'_ t. __ lui ,ba7.a I 0, 1 ,201 0,951 .:3.2 - 70' 1,20 1,.'1.01
etru] ]a (m) 1,
.. , ......
-
~
Diametr I gitu - i; (m) 1,'0,5 1·.20 1,210 1 2' O,9S ~70 1,810
I Ul ~
, --
tn,il.Jme,a pin- eeului - b[,az3 (m) .3,'15 3,10'0 ,~,OIO 28 2,84 2,90 2,,901
e fa "
I , '-
iI5.
Inaltlmlea gurilu1r die vin~ Idi: la lb.az,a
fro)
r~ '147 01,47' '. 1 ,7 0,,53 0'1_6 -- ~
.,' ' ,
1- 10 53 0,53 0-,5:3 I ,6,- 0.55 - .~
.... .1
- -
~. olum uti] (ml) '?-6-10 26,,5 2,61,5 3'1,.5 '')9 0 ,31359 ,44010
!~ ,. . '. 'I' " ," .
I I IC:res,te.r'e.a continua a diametrului PI'i-. tecului, farA a avea ,0 justificare tehnica a's,tazi v alabil a, [a fost probabil " doptata ea 0 solutie pentru inic,~ sorarea uzurii catpuselii refracture.

'Iari!ati'a diametrului cret zetului, a. fost in functie de sistemul eon struetiv adoptat ..__ de creuzet desehis sau creuzet i" 'ChIS,_: eorelat ,·:'U neeesita,~:ile de fanta, cenusie sau alba.

Pr ega.tire a Anc,a, "c,atl:, li, Prirnele incercari die prajire a, minereului uti-lizind gaz de furnal facute in _ r-un prajitor construit i'~ . 18 _60" desi promitatoar;le-, a.'u fest abandonate, Avantajele econon ice ale preincalzirii aeI1U~ lui au primat in Iuarea acestei deeizn.

In 1872 la Na, irab s-a dat rn '''un4iune 0 statie de concasare :i so~-

t ~ :'

ar e" a mmere 'I "1 or

_.:...' I_.- _ Ji;,.I. ,.!II,. - , I.. .!!l.! ... - ., - : .... -.!II. i,

Problerr a prajirii rninereurilor a fast, reluats abia in 1'8915, cind s-a constru it un nor prajitor 'Ide minereuri, functionind cu combustibil solid (pl"a~ de mangal si mangal marunt), In anul . ,8197 s-au mal construit inca trei prajitoare identice, ila"r in 1904 a fest dat in funetiune a1 cinci lea praji or de mine -etrri. Erau supuse operatiei de prajire toate minereurile veni I e de la Ghelar.

Beeuperares fo tei din zgura. Tehnica de, elabor a, e a fontei din alcea vreme nu permitea 0 separare totala a fontei de zgura astfel ':c,a. Irnportante cantitati de :-'onta erau antrenate de z,gura 'la evacuare, Pentru reeuperare, ia punerea in functiune [ uzi nei s-a construit 0 ins·talatie dotata ell un zdr obitor de zgura de tip '. teamp ,Zg'G~ ',f.; zdrobita era separata die, picaturile de f'onta prin spalare ell apa~ In 18-'~ ,8 s,e mentioneaza functionarea unui zdrobitor tip steamp leu 12 sag,·tl~

Recuperarea fontei din zgura [a fos: mentionata ~i 111. rnonografia din .187'2[ care indica functionarea unui zdrobi or de zgura eu ~as[e sage': 1@ [2,51]

I:n anul 18':13: s-a trecut Ia granu -:area, umeda a zgurei. Zgura Irchida era evaeuata direct din rur111J·'l in'I:', '-UIn jgheah ',ehe gt1~aln.tllla 'e prin care

circula apa dotat cu buzunare. Zgura grnnulata era antrenata direct in riu, iar stropii de f'anta recupe a, i din buzuns re s,e reintroduceau in Iurnal sau se '. aloriflcau ca fonta 'l:)rrtlt[a~,ITstala,tia de zdrobire ,a zgurei a fost rnentinuta ,":"r functiune si dupa trecerea .a gTan,Lllar,ea urneda a acesteia pent ~ 11 r'eeuperarea zgurei din -'0. .ta solidificatn pe jgheaburi, G'l'a-

nularea umeda a zgurei a elirninat cheltuielile ~l lTIa.11.0p'I.a legate de' transportul, haldarea si ,sfii r-~il11,ar[e[a ei ulterioarti.

For ta de a d' ma fuziune. Uzina din Goviijdie produces pe linga fonta bruta si pi,es'e turnate din .f.olnta de prirr a fuziune, Pen ru a realiza piese si 111 perioade e de stagnar e a .,productiei de onta bruta sau in cazurile cind calitatea fan I ei brute nu corespundea pentru .' urnarea Ide piese, ~11_. 1839 se constnuiestc un cubilou eu 0 inal;,in1.e de 2 85 m.

Rezultatele cbtinute prin preincalzirea aerului i,' suflat in furnal at .. l determina - preincalzirea aerului si la eubilou. ,~'- acest s~c,op, s,-a, turnat

si pus in Iunctiune un preincalzitor de tip Gab ,I 0 11 i (184,I)J Rezulta-

~ , '

tele ohtinute au fost n rultumi: oare ~ s[,~a, rnarit l~' carcatur a, de ,f;antia cres-

cind astfel productia die fonta turnata iar consurnul die mangal a scazut, Ca urmare preincalzitorul a fost mentinut In func: tune pina i!n anul 1188161., C1l1d cubiloul a 'IOS" S'COIS din funetiune.

,;,

In'cleI carile de a. se produce vase din floIl;,a emailata pentru uz casnic mult solicitate pe p1ia.\'a nu au dut rezultate s·a i:sfal!atolare~1

Fonta produsa 1a 'Govajdi,e ['Iiinld s,aI,aca, in fosfor', nu e' RIa adecvata .turnarii de piese cu peI'et~ subtiri, Vas,ele' produse aveau peretii gro~,C'U suprafata necorespunzatoare din eauza adererr ,'elor die aisip, care se mentinea u ~i dupa ernai are,

Utflizarea cubi loului a fos ~ m general Iimitata, folosindu-se In majoritatea cazt r ilor fonta de, prirna fuziune,

,":1 perioada c~ izei economice di 1,8816 cubiloul [a fast demolat, fiind apoi I ecnnstruit abia In anti, 18[94 eu ~'" matoarele dimensiuni: 111alti .nea totala 4,0101 rn [I, diametrul creuzetului 0 65 m: An,alt·rn.e, creuzetu tri - __ ,,10 rn.

- -~

·:'--·1

Pentru a mar! campaniile de functionare ,a cubiloului incepind din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, cap us iI' ea lui s-a facut, ell caI.'a-, - mizi refractare iar pentru inlocuirea mangalului costisitor ~i deficitar, s a utilizat drept combustibil cocsul.

Ie, ntitatea de fronti topi a anual in cubilou era in rnedie Ide 2100 tone, pentru care se consumau cca 301 tOII'!e cO-'S~

Tur atoria d'e I,onta asi gUIIa. eu piese lle' 'eSHr,re reparatiilor " zina G, I~ vajdie, minele IG ~"'e, ar si sectia Ide funic .ilare a Uzinei Hunedoa ',a si rnai ra ~ producea piese pentru calea Jerata .'- un doara v-Ghela sau pentru par ticulari.

Atelterul meca rie, Modernizarea fl .. 'nalului si necesitatea die a fi in,tretinut in bune conditii, au ilnpus construirea unui atelier rneeanic. ,D. rtat (~U patru strunguri, doua masini de g·aul~~t si 0' rnasina Ide alezat. a tell erul a f 03 - de t in functiune In anul 1.8,,5,2, fund ulterior' mari t.

~ .-

111 ,18B,61, cind S a hotai-it in,c .. etarea pi oductiei de fonta la Govajdle atelierul mecanic s-a, transferat la Huriedoa '~a~, Dupa doi ani 0 data cu repunerea uzinei m fU11C', .iune, rnasini, e a, fest r caduse la IGO'-' 'ajdi1e'i completindu-se atelierul ,eLI 0 masina de f' ezat 10 raboteza si doua rnasini de slefuit,

in 190D productia atelierului ~._ i ost de cca 1 "7' tone piese firu .e. Iuorrndu-se pe un singur~··'chin'1b.,

Masmilc unelte erau aetionate de 'turbina F ancis. care punea in

, Ii j ~ ..

miscare ~ ~ sufl:anta tur nalului.

Baza de D13,te·.· ii p' ime a furnalului Ide Ia IGO' a- die 0 constituiau minereurile de Ia Ghelar E

Minereul produs era SOI-i at manual Ia mina. Din, productia to tal a, extrasa cca 550/0 reprezenta rriinereu pentru furnal. iar restul se arunca la halda ca steril, Din If383 sfarimarea minereului s~a executat ,C'U aju'tol,rul a. doua concasoare ell f',al'ci~,

Pentru Imbunatatirea trauspor ului ~i Tiedt Cieri. a pretului de cost, in anul '11866, s-,~. dat in folosinta un tunel de 6100 In, Iungirne, prin care minereurile erau transpor tate de Ia rninii in vale a RI~' isoarei, Coneomitent, 8-a construi _ 01, cale fer~ata Iunga de 7'601 m si un ; I ostogol " de 1,46 m. C ajutorul acestor a a deven 4' _ posibil transpoi '1_ ul minerer lui die la gura noului 'tunel In 'Vale a, Retisoarei aflata Ia un nive',[ mai seazut cu g.O-==-

100 m. De aici rninereul era transportat eu carutele la fu nnalul din

Govajdie aflat la cca 4 km distanta, IC,a urmare cheltuielile de -anspcrt '·a.le minereului s,~,au redus a 01 treime (de I'-I 1,5 Ia 15 ere it,:J:i.)~, UlteTl'o'l"'j transportul minereului s-,a, f,a;cu~ pe 01 cale ferata in:.~.'Sta cu 0 Iungime totalii de 5 1201 11 _ fO:I rna ta din lei trot .,IO,'~ ne " mplasats a -=rlei ni vele diIerite, legate mtre ele prrn doua I. stogoale; unu Ia Retisoara ~i altul la Nadrab, Aceasta solu [ ie s-a, i '~p"US da 1 ori I a di 1·,eI~, .. -nt ei de nivcl de cca

~- ,

2610 In dintre orizontul principal ru minei Ghelar 9i nivelul platfo -no.ei

de incarcare a, furna ului, .,

In 188181 UrI locul rostogoalelor s-'au Inion at planuri irrclinate. eel de Ia Retisoar, avind 216101 In iar 'eel de La Nadrab 1-.0 III lungime,

D10ICUlTI'en .e din anii 181'3-,1818 rnerr 10' . I eaza ca m i lUI nal se uti ~ liza in soecial Iimonita avmd rn compozitie putina silice si oxid de-=,~cal-

.t _:_ .:J ' :II J

125'0 ~.' . _..........~~------......... ............... ~~~_____.......~~iiiiiiiiiiiiooo ............ ~ ............... ...---.-.- __.......~

2 0 ~---~---+----~~~___.....~--:t~~-~,

G) (!lO ~~~~~....-.....-...~~_____..... ............... ~_____......~----Ic _g 100

_,_ .-.

::i! 50 o

4IOO() 3~,OOO Q) .

-

o 2: .. -.10'-'0"0-'"

'. .! .". II .,' . _"'." '.,

D-

.

P'~D- .. ··ue··· -'T' A D···r n F[S"r T·-·U'·nIN······ ,AT'r L-A~ .. ·· G·/.~-~.'O··· ... ·:···.·.·\,/~,J.-." D. "'I:'r

. -'KV[_, "_ ". ~'K .;:~ I'~,t: <~ t:. .:: rt _I. ,~, I~ t:.. _ 'V'~ ~ I:..

l,oonOD II,---~~--r--~~~~~~---~......_~----:r------~~

IBRooD

1i,'1

-5 6D.DDO

.- - ._

[:

::.E

'U

,4(1._ .... , '0,"0' . '0-::'

I . 1'-":..: .. I. -",

2U.O"Q ~~~~~~~-r----- ............... ~~~~~~~~~~~_.

'-'88' '0: 1[81":8-"'5 18":"'9:" '0-" 1" .. ' . '5- ' -"9:' 0-: O'

1:: .. 11 1[\ [::-:[. [.1-' " ' " ,

'. ' I - [ . I . , . . I_[. .' I , ". . .

. . ··oou··.·TlA Db FONTA LA GQVAJoiE ..

.

V'.,;;. ducti d ,', dl] G"h~ ,",Ii! d f- j'b' ...... i d .,

ariana prOll'u=tlC1 oe mmereu ue a '. '.- 'Jar a pro, U )ICl I. ie .onta : iruta ~1 ae 'pH~"se turnate

la G ova:jjdie~

ciu jsi un continut .relativ ridicat de oxizi de rnangan ceea ce asigura 10 seoatere de ilona de '1- O~j4'iJ0'lo~ [Tabelu] nr, 4]

Drept fondant sc utiliza ealca dolomr lc, extras c Intr-« CI r'~ eT'~ - lata t irnediata apropiere si a nivehrl platformei ide. incarcar a furnaluh I.

4-2

- ..

Compozit] 'c chunlca a mlnereurilor- extrase din mina Ghelar ,i a sidrul'gll~i pri°ite utili: ate Ja fu,rnal;:in, GJo,vajdic: I· i ,oeputul i .. ~ I .olului XX

I

Compo,zi,t.:ia chimicl %,

)I,D. o. MnO Mila 0',1 All 0 IB. C'a.O' I

s

Mn

p

, .ernat i a (·!lin,a Cf!'n-

I .... t_· a.;';' .

IS i, d er j - it . : lna . ",' _,

r~ 11a

'1 ·8>0' 1 l' 4· 5" ,8·:, 0 ,·9'10'1

.. ,. - - ,. ',' ".

1'7 3'8" 6' B' '8····

, / ,,: •. :, .~. I ','"

, irn, .nita (=,:-'i'a een. rali),

.Imon ~ >~' ;. J 1JL': b~''''' , lna - iliha ".1 '

.1 _10 . itt {Mmna, : -]l'ail)

I. )]~ d ri t~ . r-" .... ,"' '1'''''t:;,

I J!I!~-t.'to,~,

.,' 3':·6,'

" .

61 O·.'(!

- J .U

,_

0,545

0,,'-8

47

, "

1 1::,1-

, . -

79"-","·2

"_ .! -

-

2,7:2

3,44

2- ,.72 59 71

2 ·t·

;, -,., '.

cao

082

.' 9"1,8:' O~ 1~:2':'

, . . . 1) 0.

. ,,05 0, .'4

2 36

0,85 10,'2 51",9.1 0,3,8

I I' '0,'"

,

O 0 '15'~ 0 -':7

,-' . ,07,

- -.'i c.

1'01' 10'

, ,. , '. ""1 ,

urn e

01- "

,

B 7- 5' '4' :. 2' 0- 0- 6: '0' '0"':'

I '". .1-._' -~, " I,'': ,', . .I 'J'"

9,45 41,:0

----

OI"S: ,- .,8 -,1.1 3 - 27 0,,01 ?I urmr

Unul din C'Ot siderente .. 1 ~ pentru care furnalul a fast construit lb. Go-

viijdie, eI.·1 existenta in imprujurirni a padurilor furnizoare cle rnangal. ,ell toate acestea, se resirrrtea 0 lip" a aproape permanenta de .mangal, gen Ie 1'" a I, a Ide fur 'C" ionari a .in continuare a nurneroase ateliere ce praeticau extractia fie' ului direct din minercu cr si Ide' eonsumul ridicat al ate-

ier elor de afinare .. a Iontei. 'entru a mari disporribi ul die mangal Thesaurariatul la dispus expcrimentarea utflizarii in cubilou a cocsului produs in Va eh .Iiului (18,43)., S,-a.u utilizat cca 2. picioare cubice: de COles rezultatele fiind n,esatisfaca toare, Reluar ea experimentar-Lor in ',- 87'51 eondus Ia aceleasi rezul ate. deoarece c csul din 'Val a J'iului, av .nd , m

.. -! jA ii

on tin ut ridicat de sulf, i'nt~aLlta. "Ie~a calitatea fontei. .

Mal erialelc 1 eft act: "re utiliz. te la Inzidir a furna U ut G 11 .~ 'ost: .... istul cuartos extras din cariera c.Ilie a Gruniului" aflata Ia v.trei ore de mers"

. .

Ide Go' ajdie, Aeest sist era C'.' siderat drept c respunzator atn per tru

c,·_ ptusirea creuzetului 'cit:·,i a cuvei.. si etalajului aaigurind campanii de exploatare (1 .. 2~~,5 ani.

Ulterior ca urmare a intensi leal.ii I Lll1.~CI iOIlal~ii furnalului, s a trecut ~a utilizarea c,a'r,aTI1izilol~ I' efract are 0 data ell ] 'lee '. ristructia fu: ~n,alLllu'ii cu pel eti subtiri :;;i cuva Iibera (1;8. 9)"

Ca matei lal de forrnar '.. pen n,- - urnarea tiparelor si a pieselor de

J :orlt~ .. se utiliza nisip din ca .. iera IC.atana~s" aflata la . ,0 I~a, si jumatate de .mers" de la furnat

Uzina din Govajdie fiind proprietate de stat a a lim. en ta,t cu fonta in, pri - ul rtnd atelierele de afinare ale statului di - rmprejurirni si citiva consumatori traditiona i ca. uzina din Cugir .,~·i Sibisel. Patrunderea P~I 0" U.10I' pe plata controlata de lei ipitalu'l particular s .... a - zbit de mari obstacole, Acestea a'u ··.ost Inlaturate dear spre .sfir~itLll sec. tal XIX-le'a prin integrarea productiei Govajdiei iIl cea a uzinei din Hunedoara care devine principalul prcducator de Icnta din Imperi.ul Austro-Ungar. ,

o piedica serioasa in corr i .uarea funetior arii norrnale a furnalului pe l~'n,g,a Iipsa de I nangal a, os - oreata In anumitc pe,' ~ oade . ~i de d ~'l iCL1I-

·tatile Ide desfacere a fon .ei~

Din documentele vremii, rezulta Cia i~-I perioada d ceniilor ,5~8 a e' secolului al XIX-'lea pretul die COSI' a' .fontei .8-a dubla .,

Jl85,

1S71

Fouta l'11t'8 -(IlIa: a vi D z:-,· 1 P . t cost I

'~e· . ·-·lI12·a] I ~ (. -ata 0. .)

,~;110 frt ~ 2,801 frt,

Aceas a cres tere se dai oreaz. in princlpal scumpirit rnanga .u ui de

1· Z,6,9 creitari/masura" in 1848.. la I, O~ forinti in. 1,815'7' ~~ 1a I ,31~·1.IB!4 .Iorintl in IB7~ ca urmare a eouizarii padurflor din apropierea Govajdiei Iapt ce I,a irnpus aducer ea mangadului din zona Devei, JOr,astie'~ si chiar

Cugir ului leu cresterea corespunza- care a cheltuieltlor de ransport (40- 60 c ei ~ar'i lrn·aj a) ~

. 0 lnaStlfn.:= 10 .picioare cu bice,

'4'

. " ,

, -

+'200

~l~

,-t:

c '10"~' '0-'"

: -, I

.st - 1- ' .

1_ ...... --,

E

.

,

~

-c GJ ~I

f» _, 2>0'1,0-

lIii!i~ ..... !"

.1 •

" -,

,~-~ ,~. ~~ ·....-~I

-,

-,

, ,-.iliil"b !C'w

,t ,- .' ,,'no.: r-~ .. ::.~--

2 t_ tu te ~ p'les,e':, r:na~·~

3- bare forJote L._ bo re oe ote· ~

., , . _ . .... _... ~ . .I'" J

I b 0' -re-'_-· ·~;I'e'.c, II de' ,,' ,

_' ~J . -: •• -.'J: ::__:.., (Jl. ,II ,.:" ' ....

SIC:' u'~e, '

,'. ,',"_ ,""

01

o

-,300 1830

-

5

4

!i'

5

P,,· .' ..... tr -, 'I. .' I' . d .. 11, j'" . ,_', ch 1"']-" .. '~ . '!'l' I'" '- d I ;. od' '. .'. .ti _. I· ~ "":. . .•• - 1""" - Ii :,'1 ~.:-:: .. -c-:.: -:. t'" " :"'. b .-

~ en ure., ucer :..·a .' , .e 1 U.le 1 or .' e pro UC.l~le ~ In s,.peCl,a,- pen.ru 1m·.u

nata~irea. condifiilor die aprovizionar-e r-itmica ell materri prima 19 l'UT'na-

l' 1" '10 ".' ,.-. c:' "e' ""ag'" t'~'a""! '. " .. ;'Ii.,'"' .... ,' ... da r £.J ... ,.... iI'.: iii + .. ',," t-:c'." ' ... -,. ~ .. d ... 1 .".. ,~,.'Ii , Ii ,.. ... d'" ", ..... ',,' .,:" ....

U Ul, III a:'-·I'.: .'.' __ peI.loa. ",a, a.l: 'OSI Inl~la.,e 0 s'e, .Ie 1 ... le .,ucrarl VIZ,lO·, U~Ula_reJa,

CO'~', ~·:tii1olr' de transpor .. ca: montarea une.i linii tera e ell sine turn ate din

f( .' .. , t·~ "1 _.,.. ' .. ) .... ::- '. li' ~ :: :_', t ,. .: t • '-'. -: ..jl!',. '. - ... ", l' -.} II .. '[ I ,.:,!Ill , ..... "11! ... ' ,.~ ~ .'. 'r ' . : . , ,.' ""1 d'" II ,-. d ' . 'J". . ... ,."' t . ;l , .

on .. , .. pen I U_ a _,Il1e,n ,·,a,rea. ~urn;a. u· Ul c., miner eu ~1 mar [gal . in _ ~pIO.Zl. e'.le

exis ente, construirea urrui ziou drum de cea 10 krn intre Tellucul Supe-

'.11'. ",', ,.~ 'G:'" ,'J_''!',d''- ~ .'.: ('··18··:--·'5·'~·2. 18,: 53")' ...... ' .. -.,-t..".;- ~ i " .', ,'.' d·i.: '." ','. A,.. . f : .. - .. , ··,f,"·--:- '.- ... -.. ,~ -". ,'. ·m

nor ~l.· oVlaJ. Ie ' •. ' I .. ,,",- '.>.,. '., co" SIr;oJ. UII.e.,,: ~l .. Iarea In un~C~l:un'e la, unol

Iinii de fl~ 1-: icular intl~e Ghelar si Govajdie (8182) apoi Vadul Dobril-

G .... "~IIJ .. "' ,II - f"" 1(-190'0") Ii II ;0 • fiR" t'~ ("G'-'h- 11 ) H'--

ovajdie" ~ .ln1na . ',I. a' mei .' e ate ,·:_eil~o,ara 1'::.,:, ,lle.JJaT'~. I une-

doara prin Go',' aj d ie,

D . '. . ~ ,', ""_'. ., ~: I' . - ~- , -- .. t .... . '. fe ct . . . .. d·-··'·· -:-', ,.. -. 1'IiI. ,'- .• --:- -. " .. bi " oX .' .. h - ".-:- Iti IIIJ ...

e~l aC.es,llJe D1,asUIl. au laVUI ICla e, 'e1_'.' I.: 0 r'e· ,ueeI e .. S'e-nsl.,lJl.1.. .. ! C. e Ule~

I,ll . ;.<II! d - t . " . - .. '. rt .. . ~ - -. ... I ~' . I'! . ,. t· ': al _. '-.' - . ~." - "!II , .. ~'I. " ~ 1" -. -- - t- 4-

1 Ole ra.nsp[o',~ _) a 1TIll'1ere .. ·UI ~l plar'r-117' _-= la I ,ranga' 1u11ll,~ e .enu la.u p'U I UIIJ

compensa Infduenta negativa a costurilcr de. aprovizionare c·u mangal de

1 di t t ..." (t t hi ).. deterrni too-I iO, ~ b fil'!'"

," . .- .' '. ".". "'. - _'-, l' _ ·1 . -~ ~ .. _ -: .•. ! .. ,-. _ I. ... 1 1.-'·" ,'. --:.- .; ill :1 -~" - -', :-. ._ ~ I' .. -. - :.- .-- .... .- - .. ,"~-. --:- .- .-.n] '-j .;,:. ::1.-:- .... ~ [ • ;..' I L

a rnstante Jll1'CI ... ra.nsplor· rupoj, loa I Ie au aetermmat _ tmmuarea bene lCll-

1 S·· - tf 1 ... d :'!jj'''''''] II IX"- ti 1II-1";i1""O,·t·· bl 1

lor'~.·-a .3)-uns ,aSI, ',- __ ie,a, In :_·.ec-e,nl'U!l a~ ..... , .. ~. Isa, 1,aOJ1Vlud:':"ela In ,a.ns,am '_-"_L1 . a

~ . -

IG~I_. ,,''oJ~: di .'-. -. "'." Vio, :,. :1'· 'g' ., . t "".'. - d f:'~' .. t (1" ,8':, '8"·11 1 8'···18- 4J:" D" t;j]· ~I!!'t- '-". . c' " .. st .' '" .'-.' . t ~'., .... .:

,.·ov,a,J,I,.ejl sa Inre'::·,1Js..r-,eze ~:e leIl_ t . .. ,' t, ' ~ ,1·.'.c.c.:I" .. :;a OIl_a a·IBS,_:W. rna lV, re,_

zultate e firranciare ale activitatii de Ia Govajdie :'.U fost ''l:nglo,balte in

bilant .Ile U· '".: .. ' ... :.'" d"I"1 f''', .-. H~ ,--,' ed ... '_ - .... a r<

I Ian ~ url.,e . Zln'el .... e .ler une···.OlaI.·_,~

Din productia die fonta bru ii, marea rnajoritate I.'_e, 'a utilizata pentru obtirie .ea fierului si otelului in atelie ele din zona, cit 9i Ita Sibisel ~i

C,:-, "

, '. I ' .... ,

.. "',U· glr,.

- , ••• .1

r·· - desfai . ""'1'-:-" .' . d . IC' t·:· ~ de for t~·'ii,,;I' . ..J ............. , .. , .. ~. ,t·~· ··fl]· d" 1.-c G" .. ~ i!!'d-:-: ~ ,.... ,., "I~~.

n ,·.estacrere,a p,.O:..rU- !!;llel':_:e .oln.,a aU!lll[nlS .ra~la:,-=.e ~a,-ovaJ"le a ,avUJ~

-'. ." d--;-if""~ .' ult.·· ." d":~· -' ..' .. i!.f. 1--::", c.' ' .' - ~ .' - . ," ,,' :-'i!ll~.. ',.. at· I {- v·" .' --:-., .' I . n' '. +~. ·-11)11_0.4-

UneO'l1 "'_~"--lc .... a;l I_)al.o-r a . ap,·.,.' Ica, , .)~IBr'e !JlJ!e ~Ola'l e ~a,'eaJu ICO. ~l-l.AllP

ridic!at dernang,an-, nu s,e~ ple' a'i pentru productia d,e fOlnt,a clenU~lile. 8,olicitata Ide Uiilli Fcli'ein':i '~~ ,oaJllJ,·tali n,: -~ i~**

V· '!Ii/ +"'.. '''\'. ·tin:'~ ,'. -I" '.' ..... I-~ ~ .. ' d"-' f'·o'" ·-·t"''''": c-"', .-·t ,·t· 'd'=- , n1la' 1t-·, ~r .' '·t A- d·' '.-.-: ~n\

all,"_~lla.ln c_. ClP. a, Icere,rll .. ~.e "-". ,.,a,. era a:Ji ·_~e ~,J..;JJ.'''._J.,.e, In.CI· -, ... ,ml.rlS-·

t" --I 'if-l~' " _··'t'·1 .. " '" ' . I . Iii . ,- . ·····-'t =- ".' .... I!!'t·.... ....... ,i"I!'~ .... ':- - g~ ... 1-·' ""'1 _tll;~' ·-,·xtr-:· .-.;- 'em'" ... -. ., ' ..

ral~ a~ In Cl., ev,a C1a"ltrl., ,a as - 1 eVO,l aSia I-ecur,',,-',a,a SO'llyll e: '.' : ,:e, ca,

ac'e'ea din ' . .81:810 cind a :hlotarlt loprir'ea d.'ffrmitiva a .furn.alului-, din 1±plslla Ide,=-: ,d:,e's<fa· c' e·",e- a" pI'o~"d:ulCI-lll~e:'l' 'p-1e.··n··l'··' 1.1 c·"a·' lll~'" a'n,-:n"fl ',,~'a;t'-'o'''r-- n,ne··"C,s",--+'a;-1 s'a~l f':__'-i'e--:' rIPn'D,'ra,··-·:t

• .• . •. , 1 __ • __: ... _ .' __ "::'_ .• " . , '- 1 ' •.• , .'. '. "C'o' . . ,1..Ai, . ,'~ ,~J...I..'__ _ :;Q,!IL,. .:_' .. LA ' .. ' ..JL: .. ' ., -,_t'a.:., . ,

~i p.us in. f'unc'l, iune, ca, urnlJarle ,a clerel~ii s'uts~i'nute· Id.e l'ont,R ~i ii.e'r fa j',at . ,~ pe care III £'re,c,~ len'~e ,cazttri nu .,Ie .plutea, satis.f.ac!e casntitat'iv'.

F'u'ni cuI a.rril avind p,un.cte te..r.m.ina!e Vad,ul-Dobrii. ~i , '.une,do,ara ell s,[,ape i'n~e:r.m,ediara la, Go- -cijldie (j·2:J7 km)r a fost ,in pe.noad:a respectiva ,e 1 n, a I Iu;n.g f.-unicula-r 'din Europa~

t:·-n anii.

can,tract pentru

.'

a se 'aslgur,a un

d, 1 '9·"0' ? 5· O'aJ

1:. ,_ -_ '.~.~ ,! .... _- lO'l

Pr,e~ul ,ofe.ri'[ e.ra ex .rem ,de arant:ajos, asiguf:i-nd un p'fofit de 1000/'1) (4 forinti ~i

gO .··e· crei ar"':·~nlru. fonta 'predata la .. 'U.nedoa.t'al~1 _

Incercarile d,e a pro.duce 0 fonta ,eu 'L,o~mploziia p'-escrisa nu a,u d,a,' rezultate"JtD cauza cO'mpozitiei mine~reuri~or" '~i ,ast.f,el clo.ntra.ctul nu. s-a 'p'utu't S'enlna [10]

Hunedoara eentru stravechi al comertului icu fier si centru admi-

. ~

nistrativ pentru numcroascle ateliore exlstente in, imprejurimi (una din

d .. ~ 1 II ~ E'"' . ,,_.+ ti· d f·' ). dev: ~., . 1 1 d

enumiri, Ie vecru usrsenmarxt ==:·.:ir'g' de 1('ler';,/~ ·ev: ne prmcipa ui pro'. u~

cater de fonta din 'I'ransilvania. 0 data eu eonstruirea si punerea in functiune ~.n perioada 1882-1:81:84, ,a primului furna '.

Constructia uzinei din Hunedoara, este rezultatul necesitatilo Il11p·,.:·,e-

~ "

~iu~lui habsburgic Ide la sc-irs,~ ul secolului al XI~,·,-le.a: ca urmare c dezvol-

talii produetiei eapitaliste 9i a nevoilor acute de metal generate de inter, __ minabilela eampanii rnilitare pur' ~.a-te de acesta. ~

A', ··P'···'~~1f1;l"~~l":a'~.::'1 no iilo .. ··r· I 11'Z!:·1~·ne·:; e' l"lIJ'1"a~1 trn .npusa P "Ie' de 0"'" p' iarte si de na~nu-'" '~"n~'~ erea l'· ... n

~'-.:_:, .. !~.!v-J,. '_' , ..... ~'1 1,1 •.•••• ,JI..L ... I .•.• ~~'J 1""_' •. , •• r·,·, 1 .• :- ']" .".- ...:... r '.~ •.• .:_. ',.

urma 'a vechilor at eli ere I devenite eu timpul nerentabile si, ,pe' de lalta parte, [de conjunct ... era creata prin dezvoltarea cailor Tera e" aparitia W1.0,lm noi rnijloace de productie si avintului Industriei constructoarc de masini.

lea lore de amp as,are a noilor furnale s au studiat patru Iternative:

Govajdie Simeris Dcva si Humedoara ..

Pentru dezvoltarea in continuare a Govajdiei, pleda existenta unei traditit fumalistice de iaproape 710 de jani, cit 81 apropierea surselor de aprovizionare ell minereu. In schimb, dl1"icultat11e de desfacere a produc~iei, Iegate indeosebi de transport 9'~ Iipsa d~e spatiu pentru construe ii, au determinat abandonaree acestei altemative.

III fa voarea amplasiirii uzinei IJa Deva ~Ii. respectiv Simeria, e' \a faptul ca ambele Iocalitati dispuneau ,:_.[ e sts ,tli de, cale f',el1ata pe 0 Iinie prmcipala, astfel ca problema aprovizionarii ICU uriele materiale clt si a desfacer l~'l": produs selor putea "l'" In pri :·IC:~ll~'p.-C·I':U .. rezolvata

.- . L ,.1 _-, I .. : ·...:.....~.·_·L· .. ,~ _' . :.._." _' __ '" .' .. ,' - . - . ...::...:. -._._:_- .'--.-- ' .•.. ttii

, .

Pentru varianta Hunedoara pleda apropierea looalita,ti'~, de, III in, ele

Ghelnr posibili atea punerii in valoare ·a unor noi rnaslve forestiere din ,Zlon,a pentru p' oductia die rnangal, Hotarirea de la sle eonstrui uzina 1a Hunedoara s-[a Iuat, avindu-se in,'elder·e si ca, achizitionarea terenurflor necesare la Simeria sau Deva era legat-[- de anumite dificultati, pie cind eetatenii orasului Hunedoara, pr~n Sfatul 01 'Bl9,e~~[esc', au adresat In ~ 8;8,1

un memoriu guve rnului, prin care. s .. olicitind [COl": .struirea noli uzine :p'e .eritoriul orasului, se obligau sa cedeze statu lui, in mod gratuit terenul necesar eonatruetiilor i111d us tri ale [ cit si dreptul de exploatare a eariere: de, calcar, angajfndu-se totodata sa acorde intr1eg sprijinul constructorilor,

in special " 11, p'ro;blf emele de aprovi zionare.

'L ,""" d -.... id t t t' 1 D'· '" C" t lliJ Sid

.U:In::I, 1:n con,Sl'I~'.e'rare I ... o,a ~e aelas."e e 'enl~enJ'e,,, ,.,lre,C:I"'l!a I .,el1.',Va,a la '·-1 e-

. ~ . - , ., ~

rui giei a aprobat in, noiembrie 18BI1 construirea uzinei siderurgice pie teritoriul [0, asului Hunedoara.

47

Perrbru 'ampl sarea uzinei s-a afecta 'gradirrua m~'jaSdr'l eaJugih:Hol' franciscani. de circa 201 hectare, in schimbul careia Sfatul oriisenesc e dat o portiune de 'e' . en ell 101 suprafa t,a simi lar a~ din prop: -ietateo orasului (IOCL11 numit Baraga azi gara de triaj a, Combi a ului). . erenurfle necesare conduc .ei ce urms sa alimenteze uzina cu apii 8-a,u aehizitionat, de asemenea prin sehimb Sfatul orasenesc atribuind in al a parte SU.piI afete airnilare celor 111 cauza .iar terernn ile necosare pentru funicularul Vadul-

D- b ,~.' H-::- d '~t tr 'I' ",... ~... f' t H d S .. -

10-'-"'1 .=- tuner o,ar~ 81 ·pe11.·. r", co,-~ ,8, I Ult ea call. 1.,era,e' 0" .une: .. oa··r)a~~: :1 . merla

S-~lU! :",~' lizat prin e' xpro Pi .iere [-"10'1

,y, .... ~' .. ' . .c .... I , .-". _ .. ' . '0< .

. .

ICO.N·STRUIRE,A UZINEI HUNEDIOAR'

COtDS,tI uctia uzinei a incep _ ,- In augu "c " 8 8,J" primelc 0 biective fiind

~ ~ .

doua furnale de CIte 110 rn.c.

Dimensiunile, iden ice pentru primele dtolua furnale erau urmatoarele: Inaltirriea totala 15 201 ITl,~ inalFrnea rnterioa ,a. -- 4~4101 m ~ diamat -u~ 1'1--5 m: inaltimca totala a creuzetului 1 110 111l i, Ill,a .timea cuvei 8-4'" m ~

; -

diarnetrul pintecclui . If m ~ diame rul gurii 3, 20 m: inaltimea et alajului

,4, BtB, m ,'- unghi ul C I v ~ i 7 .~~O~

Totodata. S-,aL" "I'egatit fundatiile penn u eel de al 1, reilea nm .al, Furnalele erau sprijir ite pe piloni turnati, Iiind del tipul cu C ~ cuzetul inchis '".:1 Ctt lapar,al Ide incarcare ell patr __ guri ide vint. orificiul de Sl) Iare avind Ul1 diarnetru die 100=-13101 mrn, Presiunea aeruhii Bulla! era die 6'O~8f] mm coloana Hg. Creuze. l.ll.:'i gurtle de vllnt erau racite cu aJpa'l

entru evacuarea gazului de fu mal. s.e dispunea de un dispozitiv axial die captare, Fundatia celor d'o'~-a furnale era din piatra cioplita ; caran1id,a refractara pentru ca.p,t·us~lea creuzetului si eta ajului provenea din Anglia .SI Gerrnania iar cea pentru cuva era de productie in;_.IelTI,a.~, S tilpii Ide, 8U stiner e~ inelele de stringere si alte piese marunte proveneau

ti '1 J' 1 al f- 1 lemolat P ...... .....1· 1- 'I! f'''''''' 'I

parna - ue ra un ai t .-, .urna c emoiat. . rernca zrrea aeru ut s,e - acea cu aju-

torul a doua ins ala ii de mcalzire cu tuburi turnate, avind fiecare 0 supraf'ata die. incalzire de 1,84 1D,,~Pi Iungimea cte' 7",8191 In- Inaltirnea de 4 /O! 10 n1 si Iatirnea de 6 9'0 m. U nul avea tllburlle In zig-zag, iaJL eel die' tal doilea utiliza tuburi Ide 'tip Pi aca, 'I'oate tuburtle S-'ta11 turn. .t 1:

Govajdie, -.' ~~"'I presele uzi: a' el -- eccsa e si consi ructia metalica a au exc

cutat in atelierul unecanic din Glo, ajdie, Aeru] sufla - era furnizat die patru suflante Ide .ip . --:alanc":!er, eu diametrul cilindrului de 1 316,01 mm ~i. CurS18. pistonului de' 1 ,2510 mrn, ·'iec re suflanta furriiza In .medie 90 111,·C. aer pie . inut,

Suflan I ele er au .non ate .lI1Ltr-1 cladire special construit a, in care era amplasata 01 turbi -Ia. de apa tip Girard de 9,5 HP Ice le actiona i1n mod normal si 0 masina de abur ·de I ezerva tip Skoda die 3;~5 CP ct velan: ~ :~:

Pentru talinl~enr,area rcru apa s a OO:11S1-U]t urn b"'aj .p.e piriul Zlasti, situat Ia 101 distants Ide ':~ 1514 D1 de uzina :un constructie Din baraj pornea spre uzina. un canal deschis, Ctapl·.I·~it eu sclnduri, Ia; Ide 1 ~O m si i: - all, die 1 Ill- care tr a versa Valea Zlasti u .ui p e piloni zid II i, ale caror ruine se

~~ S. '.

;;; .:

.. •

, ;; .

.

.•.

i

. .

-u nale e

FurnaJu·1 n . 1 Hu,ne:doa'- a '(dersenl 11882)

In

1890'

I '.

I' 'I' '. __:

c

lilot~:

Personalul g,ectiei fu'r'naIe fn 1890

Hunedoara n r, 4 (,1189,5 )1

furn alul

pastreaza si astazi, lin por'tiunea denumita .dintre vii' Ia nord-vest de

~ . ~

uzina, s-,a construit un canal sl un dispczitiv separator die namol, lung

die 4 .. ' m si lat die B- 51' .111, asigurind [01 eadere die apa de 22 n1L~ La debitul no 'mal de, ,3001 Iitri pe minut I apa actiona turbina Ia ,0 turatie Ide 150 rot/min.

Aburul tehnologic era asigurat de doua cazane [ .. <tt~evi incalzitoarc avind 0 suprafata d .. e 70In,.,rp~ fiecare si folostnd dl'e:p,t cornbustibi gazul de furnal epurat sau mangal miirunt,

o data ell lucrarf e de constr uctii in uzi na, au IJ1C,epu. si 1-,- criirile de' construire a funicularului Hunedoar a-v Ghclar-> Vadul-Dobrii. Pe ling',a statia terminus del la Hunedcara, s-a amenajat tererrul de Incarcare al fur nale 'or si silozurtle de mangal,

Mangalu se depozita in doua soproane, de unde era transportat intr-o sta tie de dozare a incarcaturi],

Calcarul se asigu ra din cariera loeala de unde era adus Ia furnal pe o cale f,er'ata cu traetiune hi .::10," Pentru rtdjcarea Incarcatut-ii Ia nivelul g'uri ~ furnalului s-a construit UIl ascensor Si uripod Ide' jtn·carca.r1e p,e' care circulauvagone .ii Ide incarcare actionati manual,

Furrialelc dispuneau Ide 01 hala COn1U~'1a de turnare amens jlat,a atit pern '-[1 turnarea fnntei In calupur-i cit si pentru piese din fonta de prima Iuziune, de asemenea, aceeasi eons ruci ie era utilizat '-", pent ru activit a!1 i'le de intretine e mecan .. tca.

Arrrolasar ·e·,a···· n o 1'·:1' U" zin e· .. ·· Ia H-": un od oa ra, a",' Impus extin d ere a·' Ire" telci fero-

." lr - - .1,- . - . r •• , ["..... I '-= I _' .. _.-..: _:. ._. . . - - ', ... '. . . •.. '- JL. ri .. ,I., . -' ~ ,.IlL JU.. ~ ':__ t:'_ :-.. .... - . .. I L _ .. .' L - • ,".~~. -: .' .: • ~.J. ",

v iare, prin construirea caii ferate norrnale Hunedoana-c-Simeria, realizata

d·-·'e··· uaina si exploata t·'..' ..... de ,c~a":·.LI'i"'le· a.' dminis ", ntia caller Ierate In para I,e' 11 a

. - .'. . .. _ . _ _.' , .,' " . '. . _ -~. '.. . . .-' .' u _". _ .. _! . _ -'- .. ..1 ,.. • ,. ~ " . . I • : ..•. : - - '. '. _ , " '. '- . - -!I . -

fost Iacut. : "'a'cor'ldul caller ie:rate uzinale Ia noua Iinie precum ~.i caile rutiere de. acces.

Dupa terminnros lucrarblor p entru punere in func: ,-, .me la

i 'J"" I 12":'·~ -'., . ['-' 8" 8' r *

ac .a .:' :~I lUDle . [., .. ,' .

-,AceJasta datii, 12 iunie 1,88,4, marcheaza nastcrca uzinelor de Ia Hunedoara, care pile' parcursul a 90 do uni de existenta se vor dezvolta con-

de ~ . ,._'! d ~'I '!Ii:' .' '.. ':I'I'!IJ 01 .....•. ul f"'" -""-,' al , . ~.- t . . ....... - ,,:~: t "~ t

e ll'_Z.l!lIe,~ p.IIlD .. - .Ill na. a IOSI plIegall.

'·~'51 m '-i 18,84_ Inaugurarea oficiala avirid

~ Gazeta 'sap-.~~imin.a]a ~-HUn,)Tadl.j; care apjir t, a Ia Deva consemneaza evenimentul I'D felul urmator:

~. In. nu 111,3 rul 20 din 17 mai 1884: - Calea ferata .1. uzinele de fier din Hunedoara .... ror . i inauzurate MLn zius de ~.:J a lunii cu en- i" Dupa ,CIt·· smtern informati :se p '~g,a:~

'" b"";'i' Ad - "di Bd '

tesc marl_ s .. eroa -1 asteptn . u-se oasoen ,,1·_' n: ,.' .pesta",

- In IlltmaruI 22 din 3_ mai 1 ,": ;_= »[Core5ponden,~a din Hunedoara", In ziua d 75 a lunii curente orasul Hunedoara ri imprejurimile s-au pregarit pernru 0 trip;,a sar ... b\;aoo.are- An] invitat pe iubirul nostru deputat ca in ace~.asta zi sa prezin e darea. de s~': ula in fa'ta alegatorilor, .a Daile furnale fest anum a~ a prima ,destup:are· i turnare ~.i In final sosirea prirnu ui tren linia Simeri l~H'nn doara, .. u sosit oaspet i dornici de :a' edea ~.i de " petrece, trasu ra . up'a, tr'a~aJ' nunu'mai din apropierea Hunedoarei,

ci ~.~ de la:eva ~i Orasrie, Di.!1 cauza 1mb 0. lna'virii corrsi ierului imperial K:'.r,pel} -care'

.' f "'.. ,. ,. d -..J. .. -'"

llU a SOSlt - resnvrra ~a pruner c estup art nu a avut lee " t, ~

I '..... 1 2-' di ,- ~ ~ 108 iI C d di~ H - ..

~ n n~u:m.,aru : .5 .. Ln ~4 lU·n.Ie - ttl"oT ::: -.·oresp,on.,- enn, nostru II n ~·.un ·oar·a sc- e j,

13in' re::'uVlnt_:l"e: '~i nO'I~·oc Hu'edoarei~: Iirima -'0 ta- curs de·'.- dea iul Ghl-larului s- to;plf!:.t,e 1~ I-Iu:tl[e,doa ~a., 'Venirl?,en.'tul de m,a -'e imp0J["'ianta nu·~,a ,caracreriza_ prin fe.t~: tt~li ~.i dlsursuri JPOlllpo_ase: C.l fUI:11ul n·.gru a[ co~urilor de -ie.r care S-:aL rasplndit p,es,t.- regiule: anUDl:l: v·es·[e·a_ p,lin,a de bu,cu.rie. ca viitorul mai fru~mo:s nu mai este - "is, 'viitar pe care: l~l111edoar,a ~i inlp1.re I. urinlile ]~a'u al'tepta t .ani Indelunga ti ,~ ':a:' e chi·- r In til tim Ii - nj I=au .·[~.er',al leu tea' .:i;;, ':;i acle minun,ate pasar:i de· -ieT' (co rfel e ,unicW'J:]Ul n.,a!") d~, an timp ircula ~ara 1J1Ce are" pe' [drumu:ri':'~-' lor ae-i;le _ i _ !func;a In-c:epU,'ta tau.,da· ,eu ori' tar. tn"1 nefii construC'to.ri L ~ t1!atl . urare a, :a VLl t loc i.~ zi lJ.a die m 2. .~ llrri e: .~; 84"

. ~

.~ - ICorn,binatul siderurgic Hunedoar··

,49

tinuu, devenind In anii soeialismului unul din principalele centre Industriale a Ie' . -R:- oman riei m .odern e

,1.__:,_' _I " :' • '. - ~.~: :1--" ~ ~l[. .' '." - ,_ ... - ....' - I, ___:__."

Un an rnai ttrziu Ide Ia inaugura e. (24 mai 18·815.) este pus i.n func~iune Gel die laJ doilea Iurnal. 0 data ell ·,aceasta, centrul de greutate ra~] siderurgiei din Transilvania se deplaseazri Ta Hunedo . 1--' a, unde se tr,a·n~ s.fer'a .~i administratia uzinelor, Iar vechile atelie Ie lsi pier d treptat dill importanta, i:n,ceti'ndu-'9i practic exis enta CU exceptia Govajdiei care sle mentine in. funetiune pina, i'n 19118~

Cresterea continua ,a rolului me talului in via a economica si rezulta-

y ~. 'I

tele lob .inute ~. utilizarea fontei produse Ia Hunedc ala In special in cup ....

toare Martin au deterrninat dezvoltarea 'pe mal departe la. produetiei uzinelo I~ ICa urrnare la ~3 luli'e 1890 este 'PLlJS .111 funotiuna Iurnalul nr. 3 ell un velum die 14[01 me si 01 caoacitate Ilde, produotic die 40 . one f'anta

'01

pc ZI~

Tinind seama de f'ap ul ca- consurnul de mangal al furnalelor existente era foarte mare, .. perspectivele de aprovizionare pentru un !conSU.111 sensibil 'mal i t fiind rninime - furn alul S,-~··- proieeta t pentru function .. are cu combusti bil rnixt-amestec de COles cu rnangal.

ICa, anexe necesare pentru func ionarea Iurrralului au fost aehizitio-

• • I

nate noi utilaje ~1 s·-,al1 modificat unele construetii .. xistente intrc ca .. e: ~ un cazan die ',aub,Ulri. ou sup wfra-.- .. a .dlle. Ino~1z tre de 7110 me, 8'10 tevi

fierbatoare montat alaturi de cele doua existente:

~. pod'- de In c ,a rcare din Iemn sl-·a I econstruit din metal:

~, ascensorul destinat alimentarii primelor doua furnale a fest inIocuit C,lJ, un plan i11lclinlat existent ~i in ipr ezent, Caruciorul planului lTI-' clinat era actionat de ,0 rnasina cu aburt de 4,0· H.P, rnontata ~in easa de masini a mstalatici:

~ pentru actionarea celor doua suflante de rezerva s~a achizitionat 01 rnasina ell aburi Ide 175 HP ~j un al patrule: _ oazan generator de abur, similar ell c!ele anterioare ~ rnontarea Ior a ~neces'·tat marirea casei suIlantelor.

'De asemenea. oorespunzator JIJoj:'jIO[f necesitati P'Emtru aetivitatca Ide. i11tre"tine!r'e' s'-a construit i'-,~ 18861 '0 nona eladire i'~,' care s~au 11110ntat masini-unelte transferate de Ia alte ateliere si In. special de Ia Govajdie, tin noua constructie a frost arnenajata 0 forje dotata cu un ciocan eu aburi Sri Iaboratoru. chimic al uzinei.

Un nou furna nr. ~ - a. Irr ra ~ 'in ,f~unct~·; Jl,e la 4 a .. 'gust 1895,. Reali-

zarea acestui furnal a fast precedata cde studierea unor variante de .amp asament. legate 1"1 special de Govajdie, Dar acestea a'u fast eliminate adoptindu-se solutiu umn furnal ca .. e sa. functiorreze IC:U IC'Q,C-._. Ia Hune .... doara. [216]

in vede ~iea studierii fW1IIC,i: ionarii Iur-nalelor alimentate 'ell cocs a ascensoare or Ide rna .eriale La mecanismului suflantelor moderne si a eVla,cuarii zgurei a'u. fost efeetuate docume ~ ta.l i la Wrtkowiz I Schwedrat si in 'Wles: falia.

'I'otodata s,-Iau realizat Iuerar pentru marirca capacitatii de productie a mine' Ghelar sl dublarea. Iiniei de funicular Hunedoara-e-Ghelar.

Now _.urnal uvea un velum util d~e 2,8118 Inc glt de tip IDioms ell dispozitiv central Ide ,captare a gazelor. fundatie const ~~ta cu stilpi ; etalaji 1

era captusit ell un singur rln.d die car'anr}izii' Creuzetul si vatra ell blindaj

..

eontinuu erau I a,cite la exteri or ou apa, iar platforma de incarcare era In, 0 II tata pe stilpi metalici.

Deoarece l-~altinle,an'oLllui furnal ,d,ep~~'ea leu 3j,3 rn inaltimes furnu-

1 1 ist .t t .. t . f t' .... trui 1 ·

eior eXIS en 'e" pen. -~'L_ a .mentarea sa a II'OS' neeesara cons rurrea a nr e~

Iul curtii inferioar e, a unor depozite de rninereu si 'C'DC'S si a unui nou I scensor de muteriale cu dcua cabins de tr ansport, actiona de 0 masi na C.U aburi.

Pentru alimen area ell aer suflat s-a aehizrtionat 0 suf .anta ell capacitate de aspiratie die. 11 IT1~clsel[!,",,~ care putea asi.gl),oca functio: carea tunuror

celor P a tI4IIU' fu rn ': ,·le·· ~ .

. . .. ".' . _' _ _ .:_:. • ',_. l ::.. ;.... _" ill

P reincalzu-ea aerului Sl·~.a, realizat pr'in cons ruirea ,a trei preinciilzitoare de .ip Whitwell, avind fiecare 10 suprafata cle 1. 67 mp. Cosul pen .ru tiraj sl-a confectionat dill tabla de I'~'ie'r la Resrta avind In,altilnea de ,60 1~1 '91i diametrul superior de 1, 8160 in 111, Cocsul a. fost importat din

Silezia ,avIL11d 5~8 7% c,e[}fUse I~i sulf ci. PI~itnS rJ1!_~.I"e o. {9·i 0 82°/'0.

T':i: 111 I ti I. t t ,"' t t.... d 10' t . I ~ .. , ., 1

rumatu a atins cap a CI If a ea proiec ata ce ""~ tone ZI III prtma runa

de functionare. De rerna rcat Cia dupa 10 carnpanie de peste 10 ani la 110 ianua 'iie 1'91016. zidaria refractara ,a C'U~' ei ,s--'a. prabusit Ia circa 1/'3 din

~ =.

l-rll~i, tinle ia- partea superioara a cuvei s~a desprins de cilindrul gitului

inclinindu-so spr e furnalul nr. ·3,~ In Iitcra, ura de specialitate [110], s-a. pastrat in detaliu descrierea Iucrarilor de inlaturure a u .rnarrlor acestei avarii s ~ de refaeere a lU1~ Pentru siderurgia hunedor eana, furnalu 111 1,4

Io-IJie'p rezinta 0 etap a-' d e ~'1TI' po r tan a'rJ d'·, osebita mar ci .... n d tre cerea lao, e abora

.•..•. : ..... , • .I!!., --, ... ' .. L'~,.:·.,,~·~' ._.' .r I.' .. ,I '..:,',1." .'.!,- :,. !',.I : " .-: 1'_ : .. ' ,,,I '.',. ", '_.-

rea Iontelor pe baza de CO'C:8 eu folosirea aerului pI eincalzit la temperaturi superioare.

.111 acest SCIOp- pie. parcur SlJU primei campanii s-a hotarit inloct irea preincalzitoarelor de tip Whitwell leu preincalzitoare de tip Cowper. Cele trei cowpe e aferente acestui furnal au fost puse ~n functiune i.n anul

190- q .... d ' ~1 ~, d ii1,k di t '1 d-' 6- . '~n05 "'d""" ~

I ..••• ,~ la'Vl1l1_ martimea de ~~I n1~ ... namctrur rre - "In 81 1/.·'>" 'l11C zinarie r·e .... ·

I *

fractara, F' ecare cowper dispunea de ICIOS p ropriu pentru tir aj - inalt die

50 In ..

in priJ:nu.l an al secolului al ,XX-le.a productia de. fo,-~·ta a uzmelor din. Hunedoara atinge un nivel maxim die: 810.,10010' "one leu to: .te acestea cererea crescinda de metal deterrnina constr uirea celui die. al cincilea furnnl C,BI'e este PI-US In functiune la 2101 iu'ie19'Ol2 dupa 1:1n. protect Iden-

,ic furnalului nr. 4 ..

Se retine ca p'OI~ .iirea f'urnalului nr. 5:~a facut in conditii dificile ell repetate defec .. ~ii1llnial,e mecanismelor III tin' pul Iichiderii carora s~a produs ' .. explozie ell avarierea grava a spalatorului de gaz. Ulterior, 111. decur sul primei campanii, furnalul .;1 rnai suferit deterior a-t'i ca urmare

Iii !Ii

a 'UDal avarn.

o data cu purie 'ea. In. funct; une a furnalului rir, ,5 se incheie profilul uzinei de. Ia Hunedoa ra 111. sec orul producator de, fonta, In aceasta structura sectorul de furnale va Iunctiona 0 perioada mdelungata Ide timp fiir,a a i se aduce imbunata: iri substantia e atit constructiv cit ~'i t-~11.nologic.

Paralel eu dezvcltarea furnalelor la Hunedoara. 0 atentie tot mai mare este acordata pregatirii mlnereuri ,O .. ~, Aeeasta constitute 0 necesitate ohicctiva impusa pe Ide 01 parte de rationamente eeonomice iar pe de alta parte, de schimbarble mtervenite in stru,ctllramin~r,eur ilor de' la Ghelar.

Prin dezvoltarea la Ghela.I a minieritului In subteran, produsul principal G_1 rninei a deveni. sidcrrta. Prajitoarele die la Govajdia 11U ,,' veau capacitate SU, .icien·,a pentr U la, alirnenta si fu .nalele die la Hunedoara, fapt care a deterrnlnat trecerea la construirea unor cuptoare Ide prajire in, imediata : ipropiere a furnalelor ~

Primele doua cuptoare s-au construit Intre depozitul die mar gal si

d ,. t I"'" de ani 0"'" d i, t: I" 'F d f '.' 1 ' .. t d '<oJ

epozitul « . Ie, Inlne, "'ell" "': ,leIlva,. e a. IDle1 .. ~ e ~,unlCU a''- pernutea xiescar .....

carea minereului destinat prajirii, direct la nivelul gurli cuptorului, Drept combustibil se utiliza praful de mangal si rnanga ul lTI,ar·UI1..', rezultat din clur uirea acestuia la fu ·nale., Cuptoarel au, fost prevazute si ell arzatoa _.'Ie' de gaz die furnal, alimentate din conduct .. a de gaz a eazanelor.

11'1 per'icada lS·9IB-,' ,90'6 s a·u mai construit inca 4i[1 cuptoare Ide prajire, reconstruindu-se si cele exis-' ente,

Capacitatea de primire a unui prajitor er ~ Ide 7'5 tone miner elll iar productia zilnica die ,1 O,~12 tone minereu pra] i ~

Pierderea in greutate la, prlajirle era de circa 12% 151 lirnonita si ,250./0

1 id ~t""

a emerita.

In anul 19.015 au fost efectuate ineercari de, b 'ie·he" are I mlnereurilor rnarunte, in scopul valorificarii 1101 in. _fu, nate dar nu au dat rezulta e~

Neceaitatea epurarii gazului die furnal ,s.,~a ivit ill rnorne - tul treeerii la preincalzirea aerului in cowper e. In acest seop s-au construit doua perechi de scrubere avind urmatoar ele dimensiuni:

,crub -Fe mic l lLJ],

, zr u hcre mar i J[n

I unzime :

'-

J .... .,. ,',

atrmea

:!I'l- ~ ll]~ '1'1]' r,Ii

I ,{lei' _~:II ~ _ .. I I~

iJ '~2'"'"'\

~. LJI

'. 1-

... ,

~~

Au f~IOIS~ proiectate pentru epurarea a, 31 16010 :n"1C gaz de furnal p:le ora.

Ridicarea presiunii gazului se facea ',C'U aj iboru.l .a doua veritilatcas ,~,- carle debitau 4 ,5,010 Nmc gazll: In 0' presiune Ide 150 rnrn ,H:iO,~ [10]

Pentru f'unctionarea 111 condi tii die s· guran t,a a. ins I! ala" iei de gaz s-a construit un gazometru cu un velum de 9~:O',','O'" me si 0'.·' presiune de

'-' "".<, I,,,., ,,;'~.:__:_,,_. II ,I ' ,---,--" ' ::_, .I. ,- , :__'. V_, _ ' ,., , ,'," • .J., . '." " :_' ~". "_ " "

6,51-=7'01 lTI111 C .•• l. H2:01~ Deoarece scruberele l1.U asigurau zradul de, puritate necesar utilizar+i gnzului de furnal lao cowpere, In ~ anuarie '906 s'- .. , montat un epurator de tip Theissen.

Rezolvarea prob :le·m,eloI Iegate die e\ rurarea gazelor de fU:I'nal ,a constituit I 111 acea VI'elTI1eJ, 0 realizare tehnica de prestigiu pentru industria sider urgica h unedoreana.

PRODUCTIA DE QITEL

. "

Valorificarea superiosra a rontei produsa Ia Hunedoara prin transferrnarea ei in ote - utilizind procedee modernc a stat in centrul atentiei tehnicienilor chiar din perioada punerii In funcf une a pr'ime'lor doua , 'ur· Tl .,' Ie

:." __: :. p.' • - ". •• !II

In acest scop in anul .188t3 ill, hala de turnar 'e' s, furnalelor s·=·a irnprovizat U11. cuptor experimental die prcafirsare sit s-a rnontat un cuptor Bes

S e1f"Yi1'el dill e '~i'"l'] iii - a ..... ' cap a ci t ate

_ Jl.. .1.JI.. .' '"I' .•. . .C', 1.l._' lie '_ .= ,--_ _ ,_. :.:_1 J~<..'. ~

Cuptorul d .. e preafinare a, fontei f'unctiona cu aer rece, care se insufla in fonta lichida die prima Iu .. ziune. Prin a.cleas·ta, operatiune s·e· urmiirea obtinerea unei fonte ICU. un continul sciizut de rnangan ~i siliciu,

Utflizarea fOlTtei proafbnate la otelarjille 'din ,Ougir' ~i Zolyombrezo, nu

a dat rezultate s,atisfa'iC'a.to,8l.1'=e'= dutoritu variatiilor compozitiei ehimice.

Rezultatele negative ale expcrirncntarflor fi.ind atribuite deficientelor constructive ale, Instalatiei improvizate, aceasta a Iost rcdimensionatii si ref'acuta in 18,87 in lc~o,l]di~ii tehnice C'Ol~f~s,p'umz,atoar'e.. La repunerea ~:n Iunctiune a fast insa distru . sa de un incendiu dup .""8, care lucrarea ,a fost

, .

aband odn.,a ta ~

CU,PI1.0fLll experimental Bessemer a rntrat ln, functiune 0 data ell

C"U"P' tori '1]' d 'e"" p'r' ea fi na r e" p,.····:e· .. rrt r 'u a"" s l"'g' '1I'l''iII''''a~' rea a: e~ ru Iu i 1" n'-: I'e-" cesar 'f,"UID' ." n,' io m ~r'l~l'i '8:,-,8.,

1,- ,1_, ",', La.' I .. ' .. j: .... ,.:.' •. -.~:-I ..... I.J.,JL"-" "'_'ri j" .· •.... 1>1 .. ·.:.1 l·::: ... :_ .. I~'dllLlll·~:tl ,',1::1 '_- . .: ... 1,1- , __ , II", :·:b:LO.:,..:__:__ I, ',' , .. ~,.I, ' .... -. "~':.......:....:.' .' .

montat 101 suflanta de tip LAN'Gc leu un debit de 21,2 ,Il')JC pe minut.

.I,n timpul exper-imentarflor s-a constatat, Cia exceptind schimbarea 'o,riflciilor de insuflnre care se '£'acea mai des, captuscale refracta ~!a reztsta 5~.'6 zile. respectiv 80-,1201 de SI3,r']' e Rczultatele obtinute ,e,I au conside ... ,

, , ~

rate In.Sa nesatisfacatoare, ntit privind ealitatea otelului ,P:I"OtdlJ~S.: cit ,~i din

punct de vedcrc economic,

Dupa incendiul halei de turn .. are' a fontei din IB,87, cuptorul experimental Bessemer :8 fest Ilef,Btcut." fLm~c:'tiolnind 0 perioada die circa ~alSJe Iuni.

OR' G'- 'AN····'I-ZA-· 'RI-:E"'A' 'P-':'"R''' O"""D"'UI-'C" "T"lE' ·'1' D' "E' O"--'T-_"-'E'L 'M':' A'R',"'T'-'I'--:'N" '8""1" -B····'E'··iS· 'S"'-EM'" E"'R""

I , ·,<.\c,' ···•·.· .....•.. - ' i."" ·.'1 .. · _': ,_.1.1_ ' 'j ,. ,':" : ~,' 1.······· .. -:','.- . .-.·;c.·.· _,c .. ~-.-_

I~ ~ ,

Pentru utilizarea s'Upe'1~iIOI,aJ'a a fontelor produse, dupa intrurea in.

Iunctiune a furnalului nr. 3,; s-·a. inceput constructia unei otelari] prevazute C,'U doua cuptoare Siemens-Martin de cite 1,7 to'ne capacitate si cu doua convcr-tizoare Bessemer de mica capacitate puse in functnme i,n arrul 1892,., [27]1

Cele doua cuptoare Martin bazice aveau dimensiuni identice ~i dispuneau de carriere regeneratoare ell gratare din c'aI"'am.:i'da. refractara. L'Ul1..g'i11'lBa cuptorului era de 51,20 '111" la·tirn,e~a de 2,310 m iar inaltimea la rnijloc de 1, ,20 m. Fiecare cuptor avea OO~I propriu. CqIl1bU81 ibilul utilizat era gazul de genera tor obtin ut din carbun! din Valea J ului prtn Insu flare die aer si aburi,

'=

Generatoaeele Ide: gaz dispuneau de un sistcm 'Ide gratar,e duble plane,

dispuse ill treptc, C'U vatru complct Inchisa. Aerul si vapor-il de a:pa. erau Insuflatl la baza gratarului leu ajutorul unui riispozitiv die tip Korting.

Fiecare cuptor avea ,0'1 baterie f-·o·ilt'1~la··.t·-'a~1 din cin .. ··c-'l~' g>e-'~fle····II·l:!I<jalt'-,lo··.·a··'Y'I'ie,·· 'C···"'U··, 0' supra-

. .'- IL... ,. . ._: _~: . . . 1.. ..l"." 'JIL, !.411.,J". "_. .:_" ,Jl""._ . .•. r.l.J.._ .. _ ':___~. ,~. .'- "W,r '. '.:._

f,a..til otala a ,grat,ar'eloT' die 5, 110 mp,

Silozurfle pentru fonta solida, fier veehi mag nezita , minereu de fie:r si calcar erau amplasats Ia un nivel suporior vu 2 111 fata Ide: clarlire·a ce adapos el!~lte cuptoarele,

Pi en tru ~dle:s[~a.r··c'aT'ea. materinlclor- in silozuri s,·~a .. u monta t doua dispozitive de ridicare actiunate hidraulic,

~

Pentru maeinarea samotei a VTarului si a rnagneeitei s-a' montat 10

~ ~-

'lnOlar;a chiliana, ae] io nata, de 0 Iocomobilii Ide '91 'HP" care punea in mis-

53

!Ii ti l' tIt 1- iIo d f ~ ... 'Il 1 buri d t'" t

care si venta a. oru cuptoruiui de rorjc ~l ciocanu: C,'U a .,url-"eS'l'n~a" con-

feetionarii sell elor si forjarii PI'" obelor tehnologice.

Pent ;,;.u p1rega,trrec Inc.al~c:atltJrii m et ali IC e, ot,ela~ria, avea Of bomba perrtru spargerea forr ei I',' i 0 foarfeca cu aburi,

H'I': d'" t i'iII,":-" 1-",,'., d·ll, ,,',)'!Ii, ,,' d~', ',' ,,·t,·,,~ ',"'!,r ""4'",,,-,- -'c-'l- B·I' "---"",, E" 'I" ,,'

a,la, ,Ie UID·ar e: . ,leSleIvea ,eoip,Q l~va, IcupUoare, ,e ,':Iesse:mer~ .' V8l;ICua'='

rea otelului ae facea in oale captustte ell c,aranlizl refractarc, montate pe vagoane de eale ferata.

TI ... "',, , , f'-, ", , ..... ,';. "'~'-C-', "1 de t i'i, - , .1"'" ,'C-, '"'iii"" ,',' ·t' '.' l~ ,'. ·t'", .,' .... ' 1

.urnarea s,e acea 111 cana I,.e urnare In care se' lTIOn iau ingo iereie

(ps pod uri) ,,'" -", niile de turn -:,.~ TIl'" 'I' iod c ',' . ',' ,'" '," 5 liii gotiere '."

,,' e ~,bL'", 81 P iue . 1_ nare .. r-e un poe se rnontau ' unaouere si

central pilnia de turnare prac ieindu-se turnarea irrdicec a,~

Dintr-o oala se turnnu 4~5 serri, deci 20-25 de Imgouri, rr r-un cuptor sc elaborau In media ~ sarje in 21_ de ore, Pierderea de metal prin oxida ~,e eI',R Ide 4~8%@

Dolornita necesara reparariilcr era adusa die Ia Govajdie ia ,I magnezi a

, Ia '._., ~ u ""'" Of '"I d '"tv di u-· ~ ~ A '"

granu a, a, 81 caramizi. Ie! :, e magnezrta 1,- in ngaria ~'l " ,·US,. ria.

Pe a Iinie paralela celei destinate oalei Ide, turnar e, a vind un ecarts = ment de 2,440 m circula 0 maca '-a eli aburi cu 01 capacitate de: r'idicare de 10 tone, care rnarievra Iingotierele scotea Ilngourile din Iingotiere ~i aseza I Ingourile pe vagoane, in ~, ederea tr anspot tarii din ": ',C' &1"

Pentru produeerea aburilor necesari cuptoarelor 'Martin , .. "i B,8SSe1lTI:e1', CI", si Instala' itlor anexe ale acestora s-a achizitionat si montatun cazan

- t d b E t~ S !!' '.'lIll ,;PI.." t d A """'1~' d

.,'1 -'-..~.- '-I~'~ :iii,.' _ • r : ~_ -.... L d ~I': I .. -", "-1'--'---:-'- i J. >. ".-', - .. : ..... - .. 1' ~ - '-:'1 • _'I WI". ,- 1,' '1' ,,- ",I •• ,', ,' • .' ••

genera or 1_ e a,-UTl1P w temmu; ter; avinc 0 supru ata ne mcatzire me

86 2 I11p capabil sa debiteze aburii a, 101, .. tm. presiune. Initial era ali

rnentat ell carbuni din' v alea .Iiu lui I ulterior insr~~, sistemul de Incalzdre a,

/I

fest modificat pentru Iunc io:na e, ell gaz die' furnal.

- Intr eaga produc I",ie de otel Iingou : ,e Iivra pentru prelucr are Ia alte UZiI~ e, intre cal e si pentru fo,rjare de tabla, la Cugir,

_ In aceasta peri oada au fast. efectuate ~ ~ incereari Pi en tr U producerea

t 1 '" d li t I' v ,A 1 dOl t f Ar

U-I101n 0 re u '1 '.' e ca .rtate supcrioara, in ,care scop unu ::- in cuptoare a --05:L

transformat ill 18951 ~n euptor acid .. Experienja acumulata Ia Hunedoara a fest folosita la uzinela dh: ,Zol, ornbrezo pentru produetia oteluri.lor pen-

~

i ru arcurr.

Otelaria Martin a functionat pll1.,a i1!1 IlID.a octombrie 19101,4 cind datorita conjucturf economice nefavorabile prodt ct~I" de otel a fost si.s.tata ..

Cele doua cuptoare Bessemer die mica capacibate utilizau aceleasi instalatii d e turnare ca ~i cuptoarele Martin, Corrvertizoarele a, eau un

diametru ir te roe de 10 91 -, 0 In, si 0, i~naltin1,e die 2,8 m. Orificifle de' insu-

flare a aerului in nLl1Il81"' die patru aveau un eli arn e' ru de 3:6 mm fiind Ian rplasa ella 0 in,flltnn,e de O,~250 rn fa a Idle fund Incarcarea cu font,a

, a ~

lichida se ~acea printr-tu orificiu 1 atera 1 .. asezat La 0 Inaltime de 1 25110 m.

Fundul convertizorului era intersanjabil. Captuseala 1~~e£T~a1cl:_a,ra ei a din silt cuar as iar fundul si orificiile die insuflare er u din lea "Iaanizi dirras.

~ - )

.' undul suporta ,'~201 sarje dar in maicritutea cazurtloi dupa 0 sarja

t b ~r' ~t if" ,',:", III u d ~ ufl ..

tre uiau rruocur e' ormcn e ae mst rare,

Instalatia de Insuflare a aerului s,e' caracteriza pr lin urrnatnrii para .... mebri constructivi si de :fUll'cti'Q·n·aloWe:

"

I

10 80 rn 101610i In,

OIJI8'O In

54

~ numar'nl de ture pie minut

tit t d ",-'

.. - . . . ..•... , - I"'~'" . ,'. ·.···'.40 .'-:. '1"'.· . .' - ~, .. - ..

.~ can 1 La ,ea ie aer I' spirata pe

~ presiunea aerului comprimat - presiunea aburului

tit' ,

"_'. '.. ..- "'Ii .' .. , .... '-1 ,_" ..

_. pu ·eI e',a masmu

minut

561 63' 10,_5

2-4 1.4·0

lTIC atm attn

HP

ICa, utilaje de, turnare si auxiliare, atelie cul Bessemer dispunea de doua oale pentru transportul forrtei Iichide, rnontate pile vagoane de cale ferata, 2 vagoane special arnenajate pentru USIC',~re'a fundurIlor convertizoarelor, pr evazute eu cuptoare de Incalzire alimentate cu cocs 0 oala pentru turnarea otelului, rnontata de asemenea pie vagon de caie ferata.

Durata de elaborare a sarjelor in convertizor e I 'a. de 25---30 minute, ia operatia de umplere a convertizorului dura In. medie 151 minute ..

Perrt U obtinei ea unei tone de otel lingou erau n'ie;c[esa re 1 230 'kg otel brut, 0 scoatere mai buna nu s-,a reusit la Hunedoar a, i,n tot trrnpul ci .. · au 'unctionat cuptoarele.

Otelul p ~OldtlS se Icrja in bune conditiuni compoziti a medie fiind urmatoarea :

S O· 0101

= .. 1,.,' '0

Mn '0 QQOj

, "i ==: I ill" 0

S i .:== 01 101019110 10 CU~IO 03BD/o

Determinarea 'C,OlTIpo .. zitiei chimioe se iac,ea in laboratorul uzinei, oa re a fast mutat din IIJ:lcap,e rea ell totul noooresptmzatoare de Ia etajul ateIicrului mecanie. intr-un Iocal nou (actuala policlinica a Combinatului).

Cuptoar elleBe13Se111.,el· lau functiorrat ell mterrnitenta, d'i rtorrta frla~ptului ca in frecvente eazuri furnalele nu asigurau Ionta ell cornpozi da chimica ce=,,-uta Ide acestea si producerea de oi~~el Bessemer devenea n!eeo·o-

_ --.1 !. . l~

nomica, Din cauza proeentului ridicat de jr'eb'uturi_ datorrta uneivturnar:

prea reci, consumul de fonta .ajunge Ja 1 3·0'0-1 6801 k.g pentru 0 tona de otel Iinzou.

- v ,"-,1-

Cheltuieli Ie de exploatare a cuptoarelor Bessem .. sr erau marite 9i die neoesitatea tinerii In Iunctiune a cazanului generate I de a buri per IUru. suflanta suportate de 10 proo'uctie rela a.v mica die otel, cit ,~i de eostul

lJ" d ;1 cat al capt "";1'1~ e' Hi aei de S" e I~t:JU'l11' a rca fa pt" tul ca~ ~1'n1 ti iI~,rY""I e .. e- p,·t~nr tea Ilil n fie' ·1rnI·~·' 0'-::' lar- 'a~

ru '_J!;I,V'_ . I,'J ,.c ._:' ,,,,, • .ly"'~_ . ~c I:',. u. ~ -_':1.. '0 .. :1,.[: '''. ' .. ,1. - 1-'.1 .u...iIL1.L .. .i!lJ~1 '. '-_- ~I'~ _C,T' ""'.'..111.. Ii.l;[·j,

a convertitoruhii era CBJpII I.'·.~ita au Ic,aran:nizi dimas Ja partea superioara se utilizau cu succes formate - c.ioplite din sist cuar i -e os de culoare roza provenind din eariera " Ilie a Gruniu, ut de linga Govajdie, care depaseau durahilitatea ciiriilnizilolrl de import.

Concluziile la care aLl ajuns specialisti i dupa '0 exp loatare a cuptoarelor Bessemer timp de aproape doi aLl11 au fost CSt il1on'ldi~iile specifice Hunedoarei, procedeul Martin prczirita ,0 serie die avantaje .f'al'·la de oroc e r ~Ldc eul B;e···.-·s·.-s· erne r --==- Ji"j,l'~ tl spe cial de- ordin e,CIQ'n' rO····~,~I.C.- recoin a nd ...... l· .. .nd S·::·C'O···la-- -

... 1.·· ..t'""'~ U'" . "- .. I.II\,.;.,IL.J. • ..ll..-_... ,.,I:, ". ~...-'-_.__ . ..c' ."- .c.:c .... : ... .- ,.lL.,1,"JIi.,J.J._'_' ~I ... ·_c ' .. c· . - ., • '.-,; .. 1.- '.',

terea d~·:.1 functie !'I, atelierului Bess emer _ productiia 'iind op.-:"ita i_n. 1899. 10]

BAZ'A' DE MA" T-'ER'II--= P-:·R··I'·M· E S" I C' "0" MBiU-' S' 'T -B'II'L

. i.~: '., : '. ..• r r 1_': _ - _, . ._ ._ Ii . _._ -[ .:' . _::. " _ ,1...... _ ~. I ,

• - - ~ I·, - -

'In perioada premergatoare primului ., azboi mon dial, in structura UZl.11 elor de fier Hunedoaca au fast cuprinse minele die fier de la Gbelar si

. . y

domeniile forestiere. De asemenea, Uzir a de 11 Hunedoara a preluat admi-

nistrarea furnalului de Ia Govajdie cu atelierele apar- inatoare '$i ,a :',. tregii retele die transport, In aceasta per ioada, principalcle pr o!,dus,€ realizate S'U fost :1: miner eu de fier. rnangal de bocse f'ont~i bruta otel Martin si Bessemer. piese furnate [lin fOlnt,a de prima 51 de a doua Iuziune. In at'e=

11',e,:··r'·IE,·-·1" e"" d e' lAn,,. tr le'l in ere se P ,t"\ld~,{1 1 ce a'" U' P iese 111',: eoa In, rice a [~,t p-:' ent T'U'iiI neve . Il 'e-'

, ,'" " I" ._'" '.:._ ',.c' '0.,- "U' ,L.,A, . , t " ~~, u ..... ,.l. V ._ '..l.._ ·","-'..!ILJI,_." . ,f' , _'

1 .' " -

pI opri i cit si pen tru tell~.1 i. [T1a be It 111~ ~ 5]

Anul

]f ngal

n r, 5

E,' IQluti C'iiJl.:nt:itatl' a 'L pr incip Jeio,[" produse tone ~

M'ine:rell. de f ier

-

,8:, J 1,885 1 "86.1 18,~

,f;;[ .8

1889 :1 :EL 18[ 1

11".91:) 1139·3 j 8' _ ],. [5

1['~96

- 1[897 189::[

1899 lBOO 1nOl

90]'

1 a, (J 'o"}

i'~j

1904 1905

sos 907 ','9,'8·. 1'[90

1911.~'1

1-' 1 1'1.2. 19 3

91 915 '191161 19 19 8

so 000

I. ' 000

_. . I' I

'iI. ~ "

~'7 n tIC) L) 6.B - J '(1, ~O-I.oO

1'1 I , {

98 I (

10 - 000

11<10 138 011

166 1 I I

211 I [

.212 I 0 2.15 O· 0 9. - 6 110

16: 01, 184 000

91 1000

18,2' 001 I

16 _ .-)

17[~,' 0 10 ')2~ 00'0'

,_,,' ill . I

,2' ·:9 000

:.l?

~ ...

?b . 00' -.ul 0 I. I

206 000 2.::13; iOOI. I

? 40.' 20" 00,0

177 000 144 000

83 0 I

152 0

F"ontr~ Irrtrta

6

,"~ I 1 I]

61 UOU 1! 5 U( JI

H iUO {j oou 1-'

P'iese tur.nat

. . - -

din fo-nta

roductia de otel



5 01.0 51]10 1 ,5,2,010

5~ 00'

591000

~,b,.o '0'"

~ ,

7,8! 011 I ~'I"" CO'

ID ~, I,.

-.

7 10011.

.

44 I]~ll

,;11

515 0'00 01 10010 I :!1 ·,·00

,50 01 [

38 0,0 ,30 00' ,17' OJ 01

3[ , .. 1

~ 3~ ," 0'0 "

_i1. ' '.

,3.001,.1 2 I' 0

"l80 7'2 000 Fji 91 10:, [0

['1',_,

81. QOO i 0, 0

~!', 00.0

5

'1 n (,1 )

100 ~~, (

I )0 ·l '0 loon ,. 0

1 16 1

, .!.J····-O

s 16 0 10 1. I 7 ,-00

.6 800' 7' 2010 7 200.

, 1 0 ROJ .. j ~

1 roo 1 lO'[(]1

i soo

-1 3·'

I ....

, 1,0

5'.1"1 90(· 700

7 1600, 11 7[ ,r(

,8001

71JOI 8'-'0

7010 600 ~oo 10

Productia de fan :8., marcheaza o dinamica ascendenta pina In anul 191[3- cind a.ting'[e riivelul maxim de 8,7 01010 tone.

Acest virf 'de productie (~:'O.I (3: purrde ciclului oapitalist european, care in aceasta e .. apa premergatoa 'e primului razboi rncndial incheie perioada ~la. de avint, Scaderea ulterioarti [a pro'dJucti,ei( care va continua de-a lungul unui numar insernnat die, ani) este Iegata de declansarea primului r',B'zb,Q

5:

,

Furnalul nr, 1 demol at penrru p'r'ima f'ep'.ara,ie ,capi,', 1,'"'

FurnaJullnr .. 4 d



I

'O~ t

... .

p av ar ra

I ufla '

koda

S'tat'ia de funicul r de la de alul Grulniuluii -f~ 990)

"

.:-:. ":--

'!!l'

S Iii IIIOZU r'~ II'e -;-~;i pi an UI ~ In cl i In ;.t Id e~ I a Re:, Isoar-a

- J ..

Inau,gur~,lrea ,staJi,ei e cale f,.rat,., de la Ret~"oara (11-" ,.'~-)

JIIIIi

lncercarea podu lui de cale fe,ra'ta 'in',lll!.st~'1 pls·sta

val ea Z I a,t,i u lui' (I" 900) -

mondial si die profunde' e con ~ adictii politice ~i social-economice ear e au zguduit iII aeeasta perioada Irnperiul austro-ungar. Productia de minei 'leu de fie ~ a, urmat 0 curba oarecum similara P oductiei de £011 ta., vuriatiile de la an la an fiind cele normale.Tara o semnif catie deosebita.

Fluctuatia nivelelor de 1,pl'loductie a 'lnangalrului este determinata. p]n~ in anul ',90121 atit de 'p,'rodu[ctia ,d,e· fonta c[ t si Ide 'Consu111111 specific de rnanga .'~ U ',~liza,r'e,a, dupa aceasta data a cup oarelor perrtru preincalzirea aerului creeaza premise pentru Irecerea treptata Ia utilizarea cocsului. Iar dupa generaliza ~ea acestora Ia toatc furnalele, consurnul d,e rnangal

_ este prac ic ~-', Iocuit leu IC·QC,S" eeea Ice a condus 1:. sistar ea aces ei pr~o--

d' til';'

_ UhC'i.~ltl'i

Dupa oum a, rezulta _ si din cele mentionate I~" nterior. In aceasta perioada productia de otel. nu a cunoscut 01 dezvoltare in,SetnnatIQ,", rar incetarea accsteia In 1904 nu a, adus modificari ,es'en'tiale in ansamb. ul produe: iei uzinelor.

Construetia Uzin elor de fie - din H- Iunedoara a: condus lao dezvol area

... ._. ',r,.l~ .. ,.. ..'_ .,.,.' .'~' _' ' '" I'. • I . . ,~.' .' .. ,lLr"-: .:-'.. EI ..:__.. . .. ..:...__ .. ' .~ j , U.: _ ._; '" ,_. b. -

, ,~ - ~ , . ,

corespunza oare a extrager-ii minereu ui de fier care s-a coricen rut in continuare in zona rninelor Gh,ela,r~ exploa .area minelor 'I'eliuc apartinind ,;S'o.cietatii brasovene de minierit si si,der'urgie. -. acoperind necesarul de minereuri al furnalelor din Calan apartinind de a'ce'as i' a.

,.

Pina In anul 1884, c ind a fast pus In functiune primul fur nal Ide

la Huncdoai a extractia de rninereu ~de Iter Ia !Gh1elati,· g-'a efeetuat, In principal, in subteran, primele cariere fiind desehise Incepind din- anul 186[,3 iar pina. In anu 1818,_ fiind deschise in a ar a trap, ei die baza, in,ca ': rei. trepte die exploatare,

Pina la punerea A.n Iunet iun Ie, a ·c:elu.i Ide al treilea furnal capacitatea

m inelor SI"' '. 0' 'a I' '1· erei a- asig rurat n e' voile de c on' sum , ~114Jo"1ie· n t Con st 'J"I"·U'l"'I""e-Ja·

I. '''', ,~' . . ~. " . - ;-' , ,'. ': ~ . '.' I ' d..~'.,',,'. ' ~'. ' 1 ':_\r' ..: I.' I'". I ",' C,". ":, ' ,. ',I, L'LU ",." ,_: ~ . . "I"OrL. :' ,', '"~

furnalelor .n '. 4 ,~i nr ~ 5 a cond us la necesi tatea mtensificarii exbrac tiei in cimpi "ri, Ie miniere exlstent e, cit si Ia prospectarea ·.~i deschiderea unor noi mine.

Ca urmare, inc ep ind din 18'91 s,e';ie"ctu-!eaza Iuerari de pr- ispectare

I"', V 1 I[b -II .... .._. . . lS9-"3' t d oi'!! I'

In~' area rneru. _In, urma car 'OlR-~ in anu ;'1::':'1 ester .at in exp oatare un

nou zacam~'nt; denurnit- mina Mihail. Din 81,1 aturile supcrioare de zaca-

~ t 1 - 1'" OJ '.. d'· t ~I'II'" '"'} '11'.+ Iii' id it E-'-'- t

mint ,sle exp oa tau rrnom e, lar;- In straturr '~e mrerioare sic eri e~ I.:'S er

die retinut ca 01 data cu. extinderea exploatarri in acest CIroP' minier, f ro .... ntur -il·1I e"", d e e'" ·X·: tra 'IIC·' '1~1~e"'" a U C'IU' prin ' un P 'e'-C'r' .im ,. etru c ar-e in c ludea s ,'ii' Valea

JII. .' ... J___'.' .,. " ••. _... .~ I I, ",~ ,'. 1 .. 1, • ..:. ..... :_. •. " I _ .. , • .... . ..... ; __ ,"~ :.__ :'_':_ .' .. l~ .. ': .. _....: . .:__-._:.: 1_ <" ..:.: . '.~ ._"

Caselor si la V~~";!~ aisoarei, unde lIn seoolul I,X Iunetiona cuptorul leu cuv,a din Valea Caselor, '1 ~:~ecinldur-.~le si la expleatnrea in sub' eran care ulterior devine prepom Ie' enta,

Extinderi noi In exploatarea acestui ,zac8Jni~nt.- se efec ueaza in, ,1.8!916 si 1,819Bi' In total, galeria minei centrale 'a atins 0 Iungirne de 11 1056 n1~1 punind in evidenta existents unui Insemnat zacamint de siderita, calculat la vremea respectiva pentru asigurarea ell minereu a furnalelor Hunedoarei pe un interval de ,lO'O,~I-,,2,'O die ani. [' 0]

La aceste 1, crari miniere au fost utilizate elernente Ide tehniea de avangarda pentru epoea 'li'BSpleativ8: in De care forajul cu foreze e .ectrice [die '16 HP"I aiimentate eu curent ICQnl' .. Inuu de lEllO V~100 ,A.~ la 4,00 'Iul~'a.~,'''il

rI~tJin,ute ~'f ve~n;,'",latoaroe cJen1a~lflES1" le, ~, deb~L d,~ 100 .InC ae:/l1l.itln3lt- pe.ntr'u aerisir,ea ,g,aleriil,o, ~.,

,.

· ~

1:1 ., Z"I":,_-_ -~L:,E D,E }i,_I-fIR D'I ,HU <-E'DOI,AR,A

J:N PERI'OAD,A. 19·19~··194,~

'MIJ·"LO···· A-' C""'E"LE' n::-; ····E'·'· pi "R'" omrc "'T" . IE" S' "'I E-' "·V:·: -'10: .. ···LU· 'T"-"IA' AC":'-' E' S- T' I' 'O":-R" A""

." _,,' " ,1:-1 _~" _ .. ". t. ' " :' ,_.' 1 .' •. I' I '. _ I' _ 'i ,. ,,' I I...: _ _ .ur ' ' • ': • '.' ': .... '" . . • .,' " ' . ..':. •. ...' . " I . '~":i. '

.' ,

Uzinele de f'ier Hunedoara 18!.U brecut in. 191.19 in patrimoniul statului roman cu Intreaga lor capacitate. In perioada 1927~1941l uzina eunoaste dO'11a etape de dezvoltare.

Prima etapa, cuprinde dezvultarea sectorului de prelucrare, in special a fontelor care se r'calizcazii in perioada 19,2'7'=·1~913,7, iar a doua etapa intre unii 19,318-194,1.,,1 in. care uzinele ,r,e,alizea,z~.a un ciclu metalurgic cornplet, pr'in construirea otelariei Martin $i a ·u.nu.~ Iarninor de 8100 'nl111~

Productia de fonta, in _oata aceasta perioada se r ealiz e·a Z la, pte capa!citatile' existente respectiv 5 flu~"'11,ale', !C'llIO' capacitate medie de 15,0 0010 tone f,ont~ifan.~ Datorita eonditiflor- de crizlEi caructerieticc dezvoltarii cconom.ei capitaliste romanesti dill, perioada interbelicti, seetorul de furrtale nu IC.U·=· noaste nici 01 dezvoltare, i!a~ cJaip'~~ai1J8JtBa in fulnlctirune este 'utiMzlata ]lntr~,al proportie neinsemnata, varfind intr,e 14~,218%~

Corespunzator, productia de minercuri 'asigLlr~ata de minele de: lao Ghelar, care intrau in componenta uzinelor, a, fost mferioara celei realizato inafnte» primului r'azboi mondial. C'IR UTIn,aJ}'e a 'epuizarii rezervelor de' suprafata, crurta1c,ular:iJstlC,B. laIr36sdJei peninade este treeerea 1a exploatarea

i11 subteran, Ia adincimea de circa 1.3:0 rn,

In ,al11.11 1!l3,31, are loc punerea in functiune a sectorului de turnatoril, COIDJPU8 din ,4 hale, des tinate turnarii pieselor din fonta ~i bronz, tuburilor de fontii pieselor din otel ~.i pregatirIi amesteeului de turnare seetoruldispunea de 10 supl~'afTat'a clad ita die cca 7' 01010 mp.

'I'urnatorfa de piese die ,f,onta. ,.i bronz avea 0 capacitate maxima estimeta de 10 1000' tone piese pie, l,an~ Greut,ate:,a maxima a pieselor Oe se puteau burna ell ajutorul tutilajiel1or' rexisl1lentle' era aile 10 to}nje~

Seetia functiona ell doua cubilouri pentru retopirea fontei, avind 0 capacitate de 3.5 tone/ora fiecareJ un cubilou pentru retopirea Iontei de 1,2 ·tion,e./1o!ra. si un c 'jpt~oT rotativ tip, "Fuiln1ina,"", utiliza1 pentru retopit

bromz de IO~3, ·tlo·nlel~arj,a,~

P tr t "1 d f-' fuIn~1 t~ d """ ..

len" ''''';~;'11 ·p·r·,o.pla-'·r'·~'·I~o'a' '1!1i.~.O'l~· c:nfRl"ii,·1"Illnr·,,·' '. e" ormare .. " C··"·}1o···"fnla·u '. 'OI1''IIa''I TaJOir':l

_ i.," ' •. " ILot " '. "-".' ..... "" C;V I. \...1;'. ~"L»C-Q' 'U''_':.1!!.'iIU . ......:V " '. I::._ , =.:'..: .. : c a...L '._.~, .-,-,-'.'. 1,_ ',,' _., .... '".1 _ ~".c'''.: .r,y___ , .'.,', _, . "

chiliene pentru macinat samota, cocs, rnangal, etc, 10 Instalatie perrtru prepararea niaipulul, 0 ll1asina portativa pentru ciurui.l, nisip si sase

" .L"'" .'. .:l." .. ~' ~

masinl de format. Pen tru usearea miezurilor a fest monta t un useator C'u,

,I - ...

'u.n velum de 160 mel

L

• .

U'tilajul turnatorriior ,e'I~a completat leu 10 serie de unelte si masini aecesare curatir ii ~i 'pl~lelLUC~'I§Jrii partiale a pieselor turnate ca: rnasini de sablat, pclizcara speciale, masini de g,a'lll~it etc,

Transportul in. erior se _ ealiza cu cinci poduri rulante avind 0 cap,acitate de ridil1c,S ~e cuprinsa inure 51-30 tone ,,~ a rnacara in eonsola die, 7 -, 'oll'e·, care deserveau in comun turriatoria de piese de ronta si de tuburi.

Piesele produss In .nod C'1111"'e'n' t e' r .... au: saboti pentru Ioco notive s"'"

". _'·,,'1 .. 1 ... 1!...4.J'·.,e ,'_ ... .L_.f:_ .-LiUJ..:.,':" .. : I., > ~ "-{i.", ., .... _: 1_'-..: I. I.~ ... ' ,.,.1:.' ._. __c' ",1'

vagoane, cilindri pentru motoare difer'ite piese necesare exploatari or

if iii t ""'t t t'li de . .. ~

aurrtere, cioeane pen ru steampun, agita care roti ~ e transmisie, creu-

ze tee' p' ." e' n tru t 0'--' n;1 I!' t; a ur si al'Tin,.g'. 1- n - s· a -

. ..'. . .'. - ... - . ", .' l~' ~ c .. :.___ Y I . _~.JL r :- ill' - - 'II!

Turn a.to ria ,e tt huri avea instalatii pentru turnarea tuburilor de presiune din Ionta C.'LI mufa ell diarnetre Intr e :50=-=- - 0100 rnrn ell 0 capacitate maxima de 10 1000, tone tuburi/an,

Principalelc utilaje Ide care dispunea erau: doua iastalatii .Ardelt" pentru forrnarea tip ar elor ; brei str ungurip'en~uconf'ectioll"ar'ea miezu .... rilor ,. d,orua strunguri specials pentru t,aj:el~eaubU1rilo!r' Ja Iungime ~ trei instalatii pentru Inecrcnrea tuburi lor Ia presiune (pilr-ra la '70 atm): trle~' bazine pentru gudr Ollar e,a tuburilor,

'I'opi rea fontei .sle 'fac1e,a in. dona cubilouri avind fiecare 0 oapacitate die 2 ·5 t/o, . ii., iar prepararea p.,~ .nin ' u rIlor Ide, fo: mare sie fao'ela in 'hala comuna, Combustibilul utilizat pentru uscarea fornrelor si miezurilor era gazul de ,gener'atolr~

Turnatoria ide otel a £'08t proiectata si executata pentru o 'capacitate anuala maxima de 1 0010 tone oiese din 0'-1 el carbon 6i aliat

l: , ~

Ca ag,: r;ga.t. producator de otel, dispunea Ide un cuptor elect ic cu arc de 1. tlsa.rja marit ulterior 1~. 1,-.2 t/~al~jai' Dispunea de doua masini de format, doua polizoare suspendate pentru eurtrtarea pieselor tumate un uscator pentru forme $i UlJ1 cuptor P11eTlJ_ .~ tra'~entul termic al pieselor

produse. Turnarea ~i transportul interior erau asigurate die 10 macara die 20 tone eapaeitate.

In anul 19,3,6 a f'ost PL1S irr functiune ;at"lier"ltiJneca tie, cu. 0 sup ia-·fata construita de 2, 00 Impl si dispunind de 1'4 masini unelte difer'ite pentru prelucrari complexe de elements de masmi '9i aIte piese. Era deservit cle 0 macara Ide 5 tone capacitate. Productia medie anuala ajun-

gea la 2 10001 tone piese prelucrate. Destina initial pentru uzinarea pieseIor necesare intretinerii uzinei in perioada prernergatoare c'elui de al doilea razboi mondial l?i tn 'timpul f~azboiului a preluerat irnportante c'antitati de munitii.

A.tle Ierul ne eonstruetil metaliee PUSI iII functiune In 119,37', avea 10 suprafata cladita d.e 161 3,010 mp ~i 0 dotare ,de 3~ rnasini unelte d~!£I61~ite,~ Executa p'e ll,'g',a Iucrari doe Intretinere si repara :ii pentru agregatele uztnei, poduri meta. ire,e., ferme pentru constructti, rezervoare, utilaj minier ~ reparatii de - a.g'o,a·nle uzinale si CFR etc .. In, perioadn '·azboliului s-a, sp,e~ eializat "in construirea arnbarcatiflor pentru desant si a elementelor de poduri pentru a rrnat a,", Pentru transport dispunea die doua maca I 'a ;re de

10 to,ne' si una die 15 tone capacitate de I idicare.

ICapacitat1e,a Ide p, oductie era estimata la cca 2 0001 tone constructii metaliee :pe an,

Atelierttl de ,t01'-.·"e eu 10 capaci ate :IDlr_tala .. deproductie de cca 1 0010 tone piese Jorjate pe ~ m a' zea in dotare " ciocane ac ionate die aburi, 01 masina die forjat crizontala Sack 2 prese, ---lei euptoae e pe'ntru in~c.alzire si 6

t d hi T '11 g' 3' [8"'1 ,I - d' t ' oJ d ., - ~ t.... I'

ve l'll,e iese 'ISle" rn .. t,.I_',,·''_ '~,I 1 s=a, adauga 0 c a.:-lre noua eli .0 supratata c e

I 6,20 rnp,

'I'rebui e :11 en , ionat fap 'ul ca Inca in_ primii ani de adrninistratie rOI- Ina neasca. din. vechile at,eliel~le de Torja care au functional la Govajdie :-'1 Zlasti I mesrnile-unelte au 'fJo~,' ~eg;rUJp'ate Ia Go, a_~di,el In ,claciilrile'

anexe ale £ urnalu lui. organizindu-se sectie Ide producere a uneltelo

ii 1 A .... d' doi t ,"' " ~

agrico;e. ::'VII1C' In dotare sapte crocane actionate n!leca.nlc['·,as·e cuptoare

pent- u jncalziI~e si cinci masini-unelte, a.' elterul Ie,al,iza 1.'.1 productie rna xima Idle' C'· .irca 6,'10" 01 t ··n·1 e: u in elte agric ole (sape I Q":·p'e··t" - tirn a .... coa P' ""e, '[ e, ··t~IC.,[) P ··',e .. ··~

~ . .J.,.JL ~ . .4 JIl., a:L . 1 • • I -' c; . .". , . ' . . - ., . . ,:._ " . _ '_ . 1 ~ • . " ._ ,T. ' • - :t: ..' - [ j _. ,..", . It 1 I • "'. ',' • I •. ; ~. • _ • ' , '" '11,'" t ;~ .' • '.

an, De asemenea In < n1.11 19,3~J' a fos r!epusa, In functiune fabrica de ca:a,nizi. pentru construe i i din zgura die furnal. care desi construita inainte de eel de c.l duile a razboi mondial, nu iritrase in functiune,

...

IC,ararnizille produse avind 01 rezis en" a de ~IOIO,~,3:1DOI kgf/Cll1p all servit

pent u construirea tuturor halelor industraale realiza e la Hunedcara irrtre 11913,3---=-1941.. Capacita -, a instalatiei a fost Ide 1310100 0100 bueati p·e an.

Otelaria M',art'~l,~i eleei ·ic,B ,8-- construij int e anii !91,317-191IO avind o suprafata ,cladit~1 de 18 5010 In .. pl~ C,LI urmatoarele irrstalatii :

~, 4 cuptoars Siemens-Martin fixe de 2[5 ti1one/sarj,a avind capacitatea totals Ide eca 910 0100 tone/an otelIingou;

~ 1 cup' .or electric eu arc, die 5 t/9iiarja, peritru produc iia de otelur i aliate C'U 0 capacitate decca 6 000 to,n.ela.ntel tu .nat si lingou ~

6 g'e'neIiato,ar'e' de gaz leu ,g: '~atar' grupate In doua bate rii:

~ 1 hala de burnare a 0' ~,elului ~ I,OU l~o.pi de tu ,'.: are ~

1 rnela .. njor capabil sa lnrnagazineze 2100 tOI~1e, fcnta lichida: poduri r'ulante, macarale Sri alte mstalatii perrtru incarcarea CfUIJ-' toarelor turnare montaz ea Iingotierelor etc.

Toate instalatiile cit si montajul s a'u exeeutat Ide firma .Gutehoff'-

]', ...... u n gsh u-·,· tte c din Ob 'e, 'I'~ ausen=-G .' e,'~'r-1TI1 ani a·" (c .upto '·aI'e, : Ie " a",: UI "0' "s:,:t· C:IO: InJs,'t·',.'I'11 "I1:·t·, e

~,~ ._' " )." " ';.- ..... ,,·_ ... :: .. l'.bQ.· _ -,'_ .. - ,,_.,']. ' .. '. ', ..... -' ... ' ..... , " ,.1,' .: ····1.JJ.i. v.~,,:,

pentru procesul . ore proces' , adica pentru 0 mcarcare compusa din 7'5°/-, f,o:nt,a si ,2:5% fier vechi),

Platfoi Ina cuptoarelor 16ClO'a. arrmtasata la 5,- 15.1 m deasup 'l'la cotei de b Zra, sub platforrna gaslndu-se oamerele regeneratoare ale cuptoarclor Martin

I" ~ tra n sf~ L 0- rrn 'a' ""I DO' : I~U' I cupt or 'U'lUI'1' Ie': lee .' I-c'IiIl"',C-;' Sp .. a 'I' 1'" 'UII '11 I-I"' b c ',1' d '. e·-·· sub P ,: I atfo rna era

.'. ~ ,. _'I: " ~..l. . .1IL,.·l!JJ._: __ '_,'_ __ ' .. _'___ .. ,$.'.:_, _,' .. ' ...• , I,' j •••• ,JII! I .. I, ',':.',. \._:.:. 1. . I' ~.-Q,Ll_: .1J:._~., ~. l

utilizat pentru depozitarea materialelor I ef~r-ac., are si pentru confectionarea barelor port-dop 'de turnare. Pentru asigurarea cu combustibil. otelaria d..ispunea de g,,- neratoare de gaz constmrlte pentru IU!]IC'I-iQJn[aI~'e in ,I11·ai

rnulte variante ,: gaz de generator din carbuni fosih carbu ~at eu pacura, gaa die, generator din mangal carburat eu pa,c:ur'8t, gaz: die generator din,

P";I'C' .ur I a~ g. a' u a" mestec de' g', a Z,' gen e .ra rtor di in p",ofC1"1-I--a'W' eu gaz d e:' g r; ··e·,'·' .. ni era 10<191 d 1;0 1-"1

~1 ..• _.. __ I _,_,I _ " ,,\I.-.lI1.J:..;. l~""~l ." . _ I" I' . :,": [I,. 1.:.. _.' ..••• ."~~"'__:_~'. "-." ", ~ ,", ',"I _,1,_ . 1._." _J .... ~ . I .. 'LJ..

carbuni fosili sau mangal, Cuptoar e', e Martin puteau Tunctiona ~/ exclu-

i ~ ~

s. v ell pacura,

La extremitatile halei erau a:mplooa,te silozurile pentru fondanti si d 0,1- :01 Ill' "·IiI",' a~' -

•..... "---~-!!!!

I'n, fata halei cuptoarelor se [ga~sea I erenul 'pentru depczitarea fierului veehi deservit de UI1. p,old ru I ant eu magnet, f·o'Jolsinld atlt p;ent'u d[e"s'c,aT'-' carea, fierului v,e'chi s,osit pe c:al:.~'·a ','<eIla,ta- cIt si plentru. ~n,carcarea ~n, tI~IOjC'i

,',0

,a fierului vcehi sarjat 9i rrdlcarea acestuia pe platform a,; pe suportii special amenaj ati,

'.

Pentru descrvirea geneeatoarelor cu ,gaz,~ pc aceeasi Iinie de rulare

functiona un pod rulunt cu gr'aifru~',.

I.n hala die turnare, situata, paralel cuptoarclor ~i eu tcrenul pentru fierul vechi s~a g'~lase,au douii maca "'ale' de turnare, avind 0' capacitate de,

" II. 1 ~

rfdicare de ,510 tone lao cir Iigul prtncipal si 1,10 I one Ia I idicarea auxi liara

si do u'.'a·~ 111'-' a ca rale 1 ..... '11 c :LID'·' nsola pen t· rtr rnon ta rea Ii ing :,'O··tl~ er' 0'10'" r pc I1·O·':d·:u":I~~I'"

I ._ 1 I.,~l." ._. ",,'e '." : ·~L.·_·.··: ",_ ,1.· .. ··· ".-._ .. ,", .- ,1 . ,I_;. .. :1: _ LJL/." , .. ,1 , ~" "-, , lJ···· "_,_,'.

dezbaterea Iingotierclor ai transpor tul lingourilor.

Fonta lie.hiJda ora transpcctata d,e Ia furnale Ia '0 tie 1 a,ri Ie' In ,0 al e' captusite ell materiul refractar, asezate pile vagoane special construite In acest scop, Fonta sc turna fie direct in euptoarele Martin, prin intermediul urrui j,g.ll~eta.b, do ,mc,arlCJalTe,~ fie :1'·: rnelsmjor.

· Turnnrea otelului se :iace,a in lingotiere de 2.~ tone asezate pe PQdUI.i.

ln trei gropi de turna "l"'IO,~ IT-Il.' ha ..• ··1~~a,1 de tuenar e erau 1":,\,], staln te utllaie s!

~ ~. "0 _',' • i ,'I' .', .:....... ... ~ ~ "_.,'~ . J"JL.,. -, J ~ ~"!!!l _. kO .:_ _:., ,_" I..!.., .. ", . .I.. _ ," .. , ~..II.. .,_... . l '. ' .. ' .-:'!II. . .-.l":'· ,CL'J" ~I ...

pentru turnarea tle piesc ,gr',ele'~, cit si pentru tratamenul termic al ote:,-, lului aliat sl al pieselor ~

Depozitar ea pacurii se f'I~'Clea intr-un .rezervor special, i11:c·alzit CL~

a~' .. ibur i avind '0""'" capacitate de 4~O"'O" ill1l"'fin P r ov .. ,·a ... zut C·U· insta la .tii de pcmpare

.. ' '_:. ,', I . . . 11.1. ~l, . > ", ,_ ~( .... :: . .:.... _!1 _', . ",[JIIl 1_' ,", • .:.... = ."_- ... ':' JLJ...J..[Lr.. " .. ~." ," - .... '_ ',: ," ,", l·aL ", I ",_ .. _:,' , .'!. " .....:.... L ,.LJIJ......{. _ .. _

pentru desciirc arc ,a. vagoanelor-eisterna si pomparea ,paculrii in, rezervoarele C~,'U care S=la cchipat f'iecare cuptor.

Pen tru p rrelu c ra rea otelu .1U·l'· Iin g, ..... O:"""U~ in perio '1 a' " d~'oIQI' 1" Q-I?8·····-1'9:· 4"·-1'" se re a 1'1"·-,

" . JEu , ... _. '), _ " _"~',', ... .1.. :" " ' ... 1. . .... [II" ." :. " '_': " .. : '",_!' .. ._:' ," .' .1 .. " .. IC-'t "' _," U ) . I .. "', ._ ' .. '."._ ....

. , ' . ...:. '

z,e,aza Icons tructia unui Iaminor duo reversihil de 800 mm, pentru care se

construieste ,0, 'h,a]a~, C'U 0 suprafata de 16 3100 mp, amplasata 'p,a'['!a1el cu

otelaria Martin.

Laminorul de ·tipl duo roversibil produs In uzina ."S,chlo"B1TI,an,n," ~ avea diumetrul ieillndr-ilor Ide: IglOO X 8,010 X 8,001 rnm si t.·,ab,lia de ,J 200 mm. Era

!

aetionat de un g~"uIPI Ilgner avind 01 putere de ,3 000 kW' la 7'0,5 turejminut

.~i 8 4 .. 50 k:W Ia cuplare.

Laminorul se compunea din 3, caje, luna d~egl'esdlS'olar}e perrtru lingouri si ,d_':'J'Q··.U'· a~' f'inisoa re C' -'a,:p-a-'ic"--I'~"t'·a,t',",O;a,··'· d e Iamin are proi .. eetata era de 3~J,~O' ton ~ l"n'

I I _ .~ _ ~ . _: :.._ '_ , " • ..:_ ,_",:, " ,[:.. ' 1.., '. , [!!!I '. ," ~" -' "_: 'j _ ,.I.., _" . _~"" ... "_', ,....~, J. JI1 .. , I ','. L ."_. . ' .. '," 'j' ~ l~ " .• _ l ' "~ ~ " I ~~, . ',' ~ • ~ , . . ",' - ~ . . •. I

-.

8 ore ~ deci mult superioara disponibilitatilor de Iingou (100 0.010 tone/an)

la Iucrul pe un schimb respentiv 300 0,,001 tone/an Ia fUl1:C'lion'a,re' pe trei schirnburi.

Se preconiza Iaminarea eurenta a urrna .. toarelor tipodimcnsiuni ':'

tJa.glre ,P a tr a te ~i blurnuri de JJa 50,-,2150 'morn"

otel r 0.-" tu nil C'l d 'e'" la t?'O~'~5,IO, '1t.Y11rt'1 d 'iam etrul:

'. .' :Y . ,..... ." - _l __ .'., ..__l ' H·.· "'-oIl . ,.' .... .J.1. ,il 1. ' . ~ ,- , ~.. ,'.', I I

'I' . ,. d" 1- ( .. t")1 0'" O' '3" O 0" ) . . (" n 5)"

platine ... Ie: ,Ia .. ·~II,~.I-,_~_I".·.XI{-'~ll·', lnITI"

In caz de necesitate Iaminorul putea fi eehipat si pentru producerca de profile fasonate, astfel:

sine de cale ferata, de la ':};5,,- ~4:5 k.gf/ln.l'; fier U' de La 16'0=3010 I11rn ~,

fier 'I de la 1401.==",30.0 111J11:~

fier T de la 1,40-- -,1610 JllJ11.,~

,In a,fa,rla agl"e:g,atel01r de 'baza,~ lanuD"o:r'Lu ler,a Id'otat 'eu: ,4. ,e,'u'pltoaI"je adin,ci pielntr'u inlealzir ,e'la, lin,glourilo:r, f'lolo;sin,d co'm'b'ustihil paClIT'3.,. trei .ma-

PI;· ·n;··.,l" 'p,~;' e:'n' ' t' '11""['1 t, ·a~ 1" a' t. b'~·a~·,·r- ;e~' d-' le',~" 0' It·,e;Oll 1- a·· I(1iB··1.ld! c-· F1 '11 p-' ','1 ..... n·· z·:a""l 'C1I" C',"'W" a' r·a .... 1 ii, o· n, ,.·'., ... ,· .. a.· ... · .... s·,·i'.···,l~'·n.', ,a~l. p .. ·"e;-.·_n:;-,~

~ ,~' ". ' . ",".c . '.'" . ,1 __ -~, - ' ,. . . , . I'i c ' .',. !i;."...'. ,1! ... " .'U' '" ~; ' .. .Jl.' . _:_,.' . '. '. "~I I.. _ ,1. ~

61

-

tru indreptat pro lile '"'. 0 presa dubla pen r'u Indrepta: ta:gle; doua strungur! pentru s I I' unj irea cilindri.lor - 0 rnasina pentru frezat capetele cilindzilor ; rnasini unelte pen ru sectorul de Intretinere,

Transportul materialelo: era a ugurat d' un pod rulant avii LId 0 capacitate de rjdicara die ,301 'one, un pod rulant de D tone 2 macarale de ·5 tone ~i Ll11a de ,3,5, tone ell ghiari pentr L1 trunsportul Iingourflor.

Cu toate ca Ia furnale s-a treeut la folosirea cocsului, ms ngalul e' a inca fo,Io,sit-,. tit pentru . e" oi proprii cit si ~ 0 oantitate neinsernnata ,_ '. ent u .. : rmercializare. ion afnm Ionduhri forestier al uzinei. mai

..!

ules In urma epuizarii zorielor de exploatare din, apr opier ... sint u _iIizate

exploa a,_"i Ioresti ere coneesior ate de fosta Casa al 'i',O'l110n1a ,a pLad~uri, orstatului (CAP'S) si die Ia Pl"'IO'P :ie,tari particul r'i.

Pr .ncipa .ele centre de e: rploatare Torestiera si mangalizare, au fost U'I matcarele:

,~-'[entltl forestier Poieni ~ judctul Severin ~ In suprafata de

, ;) - , :;!

,4 -'70 11a proprietatea Uzinclcr Hunedoar a. Lemnele erau ooborite de ipe

culmi si ccaste cu ajutor 1 scoeurilor apoi trunspoe-tate, pe 0 tale. ferata orestier at de 34 km, 111 locali atea Margins dispunind Ide g'al~a CFR" pie Iiriia Ilia-Luge].

Man.g,aliZl,ar'e,a se fa,ce,a m .I etorte. Ia fabrica die distilare a Iemnului (lin Iocalitate - proprietate par ticulara pe baza Ide conventie: mangalu. rezultat era furnizat in Intregin Ie a Hunedoara. iar ca manopcra . nbrica retinea sub rroduselc disti. ~lrii (acid acetic La:C8' onE!, gud'r,o,.n die Iemn) pile care Ie VI' 10 i . i, en, Dintr '-LlI1 me 11'U. ster de lemn de fag rezultau circa 120 kg mangal, De la gara Margina ~ aflata la 814 km dee Hunedoara _, mangalul se transporta la des: inatie cu. vagoane CFR~

,~e I trw fo =e·, ie ':~, Ciin ell. i ~ [udetul V.llcea - In suprafata de 1 511,2 ha, era coneesionat pe tirnp Ide 201 Idle ani de la Obstea M,o'§ne,nil,otr,~ Coborirea lemnelo ~ s,e:' facea pe seocuri Insumind 0 lungime de cca 5 km, Mangalizar ea se execut a in bocse, iar tr ansportul mangalului pina la ,gal~,a CFR Riul Vadului. a Iata ta 2~7 krn de Hunedoara unde se incarca in

~

vagoane de cale ferata norrnala se efectua ell .ajutooul unei cai ferate

Inguste folosind Lructiune hipo,

, entr ,1 ,f rrestier I''; l~adi_·t ~ a ,~, judetul Hun cd oar a ell 01 suprafata die .1 510:' 11,a era concesional de ~Ol ant de Ia CAPS. Tr anspo tul mangalului se fac',ea, pe 0 cale ferata forestiera, pina la gara ICFR Orastie.

Cerr ... ul Iorestier ','Ul1'[ ~ jude '1-1 Hunedoara era concesionat (lela CAPIS in parcele anuule de cca 6 :',1 ha, Mangalul e "'a pI odus in bncse. 'I'ranspo tul Iemnului pr ,8. la locurtle de r a'; :g,aliza lie se facea pe cale ferata eu traetiune an.iTI18, I·a,~ ._ .angalul era tnanspor-ta la Covajdie, cu ajutorul furiicula, ului, iar de aici Ia II'u nedoara pe calea felt1'al_a Ohelar-cHunedoara.

Cen , rul Iorestier Cimpul lui Neag ~ judetul Hunedoara e,ra concle .... sionat de 'a C.tl\PS~ in parcele anuale Ide 10 ha.

Pcnbru deservurea prodr c lei a IIO'-~'I-' cr,8lata si dezvol -'ata a baz'a_ P,T10-

<;, • t'.... f t t- ...,; I d t t "

prte mecano-energe nca a -IO'SL-~ extmsa I eteaua « e:.l~al1.S,pO"r,! ~ precum 51 0

b,aza proprie pentru unele mater iale utilizate in productia de fouta si otel, Pina la punerea ITl unc iune a Otelariei MQ rtin productia de criergie elect ica se realiza in hidrocentralele C,a~,ana~ si Guvjldie~ cons rtrite

···'ftl . ~ . ~

in anii 19:j 10-------' gill si uzina termoelectrica de la Hunedoara construi a .in anul 1914,~ Dupa aceasta data este pusa in functie 0 J10Ua turbina Ide, 11 0100 C,PI~, care In 194,3 atinge nivelul maxim de productie de 12 800 000, KVA~ De asemenea uzina a fest dotata 100 0 'f'~brilc,a die oxigen leu o capacitate de productie de ~lO 010101 me lunar ateliere de modele de

turnare si timplarie mecanica, oariera si cuptoare pentru producerea dolomitei oalcinate necesare otelacr'illolI\ leu 10 .capacibate de 4 0010 to ':le/'anl' Odata C,U pumerea in f" nctie a otelariei a fost construit si Iabora-

( , :

terul de analize si Ineercar]. Acesta dispunea Ide irr l~"eg utilajul necesar

executarii analizelo chimice la materii prime, materiale, combustibil, fOl1_'ta zgura 9i oteluri CIt 91 eel necesar efectuarfi incercarilor mecanice si metalografice,

Reteaua de transport era, reprezentata In anul 191,44 prirr urmatoarele mij Ioace ::

-- C,iii. ferate - linie ferata IIOITll1ala in interiorul uzinei cca 10 krn · Iinie f'era a ingusta [de ecartarnent 71610 mm ICQ,a ~. 101:2 km: linie ferata electrica de ecartam rent 6';."3"01 mm cc a '16' 5 ku "1"' Iinie fer rta Ingusta de

"Ic·,_,. 'II~,;" ,.1. ~ .. .-·.L-·L<'-,:,.'··_,:, .•. :'_" .'. " ·i,~.,L, I ... :_.'. ,t:., ':-"~' .". ':_',:-' ._:le,[·:~al:~ j ":-1:"'" ';1..' ,-;"1,

ecartament 600 mm ell tractiune animala OCt', 2--, km.

- Funiculare ~ cca DIO km, Masinile eu ab ~ ce actionau in trecut statiile motrice, au fest Inlocui e ICU motoare C,U explozie actionate leLl gaz sarac obtinut prin gazeiticarea Iemnului.

,_ Material rulant: '2 locomotive cu aburi Ide ccartament no rmal: una Ioecmotiva Diesel leu ecarta .nent normal; 9 Iocomo ive C'U ahuri

t 1- ft t...... 3' 1 ~ D' . 1 tr 1 I"i. t""" 4' 1

pen ru ca ,e mgus "·a:,.· DC'D,m"Oe ave ~_·'lese· pentru ca e rigusta ~,',: :OCOD1.:0I'

. iVE' electrice deservind transportul min iier ~ 1,3 vagoane de cale normala: 1818' vagoane die, cale i..ngusta, '747 vagoneti de calc ~lngusta"i

SIUP ~af,at,a cladita, ocupata tIe' s atiile de Calle, ferata, ateliere. depouri si diferite Instalatii necesare exploataril 9i inaretineri; cailor feratc si funicularelor msurne cca 10 01001 mp ~ [218]

DIN···A·M'!·C-·A'· P- 'R-"--'O"'D:U-C"'-TI"EI' 'IN~"'DUISTR"IA'Li- F""RE' T··UL 'D"E C"'O"S'T'

l . ._. . . .Im' I . ,', ,', ••.. I _. '. ,', __ ,_ .. : .. '._ ,r,'. .:.__ .", _J~"" •. _'. : ,_:__ ,_-=-\:.., \ .;' III ,' .. '.~ ,'. . 1:..' .' ,_. i" _,' '.;' ,'I

, ~

sr S:~·~:ITU.ATIA FIN,ANCIARA

~ - - ~

E ill, t' t A d' - iii ~ .. t 1" t f' d 1- .' d ~ ti ,I t d

xistenta orin .. uirn capita iste eu prorunueie contracrctu generate ue

aceasta 'a marcai de-a Iungul :i~ltr'egii p'el'ljoaJde interbelice o dezvoltare lent a a fortelor de p .. roduetie. care si-au p .. · •• .us pecetea si pe evolutia P'YOI-

,1 , ~ .. , .. - -,,-

ductiei hunedorene. A91a, 'CUlTI s,e mentioneaza in, capitolels precedente,

actiunea concomitentii ,a LIJIOl' faetori de f'rin,- .. [,.re care de. regula actioneaza prin. ins usi mecanismul de adrninis tra tie as.':a tulu I' burghezo- 111o'~.i',eI esc, a ,g·e'nier.at proeesul de stagnare in utilizarea capacitafilor existente sl penuria die mijloace necesare adaptarii acestona la, conditiile die piata si dezv olt~il"ii lor ~

Aeeasta rezultri deosebit Ide pregnan din analiza datelor pri: ind productia indus I i,,·tala canti ativa realizata la U~,F~H, in perioada 19[191- 19',44~, [Tabelul nr, 6] Compa Ind esursele existente eapacitatile Ide functionare ~i productiile realizate, se desprind 0 serie d·e concluzii dintre

id -m0' "'_'t 1

C'··a· If'lie' 'ev: '11.1 .... en" I· .' '~~m' I'· m'l . ~]II' -10- a" '['e' e·

'.' _,.. •. . .... I ., •.. " ,~. ,I ,.,,1 Ui ' .. 1') , ,' .... , -'- ,~,

a) Extractia de minereu cara a, atins nivele I,·'.Stxi.1TIe Inairr e si in tirnpul prn ~'U ui razbci mondial, 111. aceasta pericada se reduce la cca 200/D

~I - t, .. I

- ,[tu,e 11

I"' Iii!' 6io

J.Il 1.'!I! ...

A.un.1

],J K u.er eu f l er t ~

lUlU

.

1· IC~~! -0·'

~ !!i~~

·1' tl'~! .. :

J!I ~;;O'I~~

~l\~' '.1

.L !Jiii-id!i.)

192,1

1,~)'J) 5· ,

.~~, ~I

1 91~1f'

1- 0')'-

I, ~ olE! I.

1928

1 Ol?t~

{}.~ 'i l

1930 19i~

19· !3'~)

t : ! _ . ..;...!

l' n'~3;1~

"fJ"-t . ~,-,

19.36 1.9,:37

988 19:39' 1.'941 o

941.

19.: \1-9

!II.. il ~

1.9·, 3 19£~4

fj.~1 ooo 27 5,OU ::~i SOO 4,~, 00.0

~l!~ f:H'O !="'~} "J04ir) .)"....: J 'l-

.'J,,:-J 800. :~~) 500 J.5 6,00

4']' .00 5'0 soo fi,(ii ~)·OO

::15 iOO

1 70 ,~J.~]I ~O } 1]8··' "J'~DOI

[~~_): ", I~,> 'I( .

h'7' 000

,),' - -'.

501 (), C·

f:i!-l" ',_

45 600 61 500 1)~3 B'OO I:; 'i} it o· 0- - I

~1 t) :III, ....

7'6 400 '.02 800. 1 i!.L!on

l' ~. a 'U .0;'[1 1.

L ~

Pi ese din ~ 0 nt.[l

P'ies'e Jo.rfa.te

'01 el ].j I!-" gnu leeLr i c

,_ "', () 'UI

iii JI .. ,".

'il ~, () (\

1. i' J 'I _~I

1~. 7'0 1;J: B(}U

15 9010 -18 ,50

1~· 600 17 lJOO 17 ,~100 16 flnO 1~ 600 17 soo

aoo :~1 500 '.:) '~', 1, C·.) 0.. '.

':mII!!~l -~.

81 400 :~U) 800 ,28 000

7 000 1.:3 70,.0

'20 00'0, ,4,2 200

41,2 16'00 '~~. 1")01(' 11 ,,'},D ~f'" I

r, (U ~In 17 'OUU l~l (.0.0 ~); n'O'~l

1,,~' ~, .. \ ..

~_ t{ no( I

_, U 5i1( J{~I I

~ [) 50,0

I~ 00-·

n 500

'9 (~,I(l I

ill!! u ....

1. H 00(1 1 ~ (IUn

,~ ,5nO ~) ~~, O'(l'(:~

2!il!!!Jtil!!!!!l •.• I

1 () 5(~O 3:1 ,500 oily ill,. I () n

iIi:)'!l.l: \~I

:31 20'1( 1 2a,60'0 17 160fJ' '~1' l' 00

z: 1'_.1

~ .6 ,801,0 Ifi 0"00' 1 o 80(1

OJ 0., U )Of)l

~~J 5( ) 72ti st "I

~l_ J

'1 ti) ( In

A, , .... 1'1,. )1

7:'.01

j ~1)O,8]

....... 1111

"I 8:17·

. L L

1 ;30S

I) '-~r::: :~ 71-,ill

:2 O,r.:tJ 1 nOl

1 ~,.;." _ '0' I

2. 4~1_7 8,331 90{)

), !)lLH)

.~ ..... Q--=-@l

1 51")

314 1 h,OO

2 5701 iiJl 7,8'9

!!!!!III!!1 ~~.II.~

l'~ 07 5 ~ .~

6011 ()ll.7

~) ~~9'''.! IIii..i! J 1-=:Ir..\J

,{) (~'~ ) ]-1

~l .,.~

,:'1 L]O~) 2 O;~.-;I .~): ,nl/d.

678 ~!!'17 I 11. lil

- ~;Jil I:) ~ !U. )il

·,}no.· ~~J~:-'

~)~~' 1")' .~,u.!IIl

1 '~~.1

j

£)1

1;~~1- lol .

01 (i.

at ,(» '~

Ul 71 71 71 7

71 71 _ 86 1.6,3 1,61

1.6i7 _' h:O' I ~1',·

lOS.

1 r". 'I

,~"'J:

1 ~i'i] i~ ,./~

, ,2.~)

}' .._'~ ~~) ~ '~!lJll

2:,5"l~ 1 (is

I,; i't~

iJi "10

1 ,51.7 '727

4J3,3 2,8'9' 21/J

"""\j'1 ~) { ,Ie ......

Lj:O",'?

:1"""",

3,':01

'-.

3.05

.f)'ClIOI ~'I :r'

~ -~l "'1·

'II" ~;

IL ,~

"}61i!'~

~ .. ,IU

~i r,;;,O' ..

....;I .~, .. - r - ...

:31 800 t'n 800 21 800

j ,0 1 :j '90

Die rnentionat cat exploatarea rninelor s-a faeut in. conditii mai grelc

~ - . ,

decit in trecut, deoarece exploatarile in eariera au fest parasite, ca

urmare a epuizar-ii zacarninte',101~ Ide Ia suprafata, fund necesar sa se treaca Ia exploatarea aproape in -.e1gr',ala a zacamintelcr in subtcran, pie orizonturi din ce in, ce mai 'aid inci,

b) Nivelul SJcla2Jut laJl produetiei die ':lDonrta- ,a eondus ta meutilizarea crunieii la, capacitatilor de pr,o'lduc~ile, gle:Ile~rin"d difi~ultla~i de ordin financiar si p •. rovocind redueerea ocuoarii fortel de munea din regiune ell con-

~ . r ',L. If,' ,

seeintclc ce decurg dill acestea ..

Dificul tatile Uzinelor din Huncdoara $-'RU, datorat ai faptului ca I onta albia produsa era r'e'fuz,an:a sisternatic de consumatorii intcrni, produeator'i die. ot,(:!1" care pref'erau sa Importe otelul tar fonta cenusic care ur fi avut debuseu, era de calitate Inferioara, avind un continut 'ridicat de rnangan, provenit dill. minereurile utilizate.

c) Scaderea productiei de mangal 's~a datorut sctivitatii reduse in, sectorul furnale - clt si fa~p'tu1'u.i ca pentru productia de, f.Q',nia obisrruita ,~ utili zar Ba. eocsului chiar din itnport, era mult mai economiea decit a rnangalului. La aceasta 'se ,ada,uga, si cpuiznrea resurselor forestiere din z:on,a si neceaitatea aprovizionarii die 1a distante mari.

d) pi unerea 11+ Iunctiune a otelariei Martin si ,a Iaminorului a rnodi-

ficat in mod substantial S"trUCtUI a productiei mam a,:; p~adiLLc,tta de Iaminate, desi relativ sc,azu'ta, a devenit '~;Jlrin.,cip'ala sursa die existerrta a, uzinelor, In anul 194,3, din totalul produetiel :m.aria a uzinelor, fonta bruta reprezenta dear 1,3,oio~ pie cind 1;aglele 'BI,51~e/o~

Utilizarea otelariei, cea mai moderna din t'aIla, in, perioada respeetiva, a ajuns in. 1943 la 4.('),1°/0 din capacitatea proiectata (eirrd s,-'Ia atins

productia maxima din perioada analizata) in tirnp ce Iaminorul. functiona dear C:U 320/0 din capacitatea su rcalji.

,e) Cresterea gradului die prelucrare prtn fabriearea pieselor turnat,e ~i uzinate (piese turnate din fonta si otel, 'tuburi de f'ol,nta" piese forjate unelte agricole, piese 'u~zi·, laJ_e, eonatructit rnetalhoe etc.) se realizeaza irl pcrioada adrninistratiei rcmanesti, OB, urmare a pr eocuparii pcntru cresterea eficientei uzinelor. Chiar 81 in aceste condltii. difieultatile provocate de sisternul de administrare concurentu ,g;I upurilor .par-ticulare ~i ,pia'-~a lro1elativ l~e's,tr.lnSaL au condus Ia o utilizare Incornpleta a aeestor capa citati.

-,'

Astfel, gradul de' uti izar e'll aces rora a varia t intre urma carele limite medii t1i maxime.

3'-'-DO

• I I,'

3-'-,00

lil5DO

15010

50-'

( expritnale 1n our)

...... '

Randa

'-I' "'1

~ '.

••

i,

.' II!. ,.
.. • I;' ,
. ' ,I ~
.. . .. ..

. ~ . "1 .

..

..



.-

2

5

5

,_ ,

5

'7

I.,

prcductlei



,'.1.

'- ...

pro. _ uenvna te,a

la

!l

d',·

10,

f·'

ier

,Huneid,oara

,.,ZlnelC

92· '·0" '-~ '9'~5~

'- _ ,_," _ '.

111

,~-O,'I

500

400

1DQ

D

La piesele furnate din fanta" gradul mediu de utilizare a carrpacita~ilo'r era die 15°/10, rnvelul maxim de 3118% fiin.d realizat in anul 11932~ Turnatoria de tuburi din forr a a reallzat 0 incarcare medic de 17Q,/0, atingind un nivel maxim de 41[% in anul 1'9,3.7'~ Turnato da de piese de otel u atins un nivel !11uaxi.111 de 39'0/0 '11 anul 119136, .IOJll[carca1r'ea. pe intregul in terval reprezentind in, n edie un sfert din lei: .·.p,ar(!1 tate ~ PII: oductia de piese mecanice s-a. dezvcltat Intr-un ritm mai rapid, atingind un nivel destul de inalt [de 83% in 19'4[0, fm~a 11 ·:.a a de,p[Et¥i 0 tr ilizare medie die 3·8%~, Situaf a era .iden :ilea si 1a constructiile metaliee, atingind Jn aceeasi perioada un nivel max ira. die f),610/oJ'~ De remarcat Cia in anul 1932 eind din cauza . rize economice exploatari e rniniere ~i forestiere fi~-ro,dl. etia de

fonta au. fast sista e, uzinele au continuat sla, functioneze partial pe seama producjiei de piese 'turnate, tuburi §i unelte agricole acestea din nrma atingind ·~i nivelul maxim die productie ..

In tot intervalul analizat produetia uzinelor SI-,a realizat in condiliile cresterii productrvitatii muncii In special, ca urrnare ,'1 masuzilor- de. diversificare a productiei ~.~~ a punern in funetiune a otelariei ~i Iamino-

rului, clare. completeaza eiclul metalurgic, I'n monografia "c.z nele [de

f'~\. 1 t tul Ii dill HI d .' iI' di't· ",",~, A· feb -' ~ 19" - 17 di

ier ae star .. ~I1J1l um nuneooara", ea .. aaa n vreoruar:e .:-1 I, diagrama

reprcdusa rnai jos Inf',ati~,eaza acest aspect deosebit die eoncludent din aebivitatea uzine lor in acea .. pe;~ ~,oad ~ III Die preeizat ca in veder sa comparab[iliiatii datel OII., tim'! d eont de marile fluctuatii [de p,r.,et, atit valoarea productiei globale cit, ,~i prods ictivrtatea muneii au fost recalculate in

aur fin. . [Fi..g.- ,48]

Desfacerea productiei obtinute s-a rea1izat direct de uzina, p'e baza comenzilor angajate ,~i resps >tl'" l~'eginlul preturilor leg,al,e" c.lee.,a ce fit a indciala constitute un dezavan '., j in oomparatie eu intt"',eprin;derile- particulare care t~i puteau regla preturtle pe 'pi.a'ta~, Desfaeerea produselcr siderurgice in laJ,ce'a[sc:iier:~oada a reprezent ·::t pe' te 9.,5,JjQ/a din produetia

m'BJr'.fA, diferenta fund constituita din produse secundare, Iemn c,a.~amid,a, var etc,

Schimbarfla cele mai insemnate In ev!olu~i_a vinzartlo ~ die prod use, at (;IOlst determinate i principal de PlQ"dijlcAr.ile Interveni e in St.1 uctura

productiei, In. prima parte a perioadei .analizate, prod ~ sul principal valorifica 1 a eonstituit fonta, Ulterio , producerea aeesteia scade, ajungind ca

in anul 19'-'3'-:)8··: produsele ,d,e·' nrelucrare s···,aw reprez .. .inte C·,'·\f"iIi~'~11 3'-"51~~'O/O din velum 1-

-- _" ._.. r._:_: .•. ': . .:__ .. rl,_.:- .' ", ,"". '. .'.'. .:- .' ._ "':__ [' • ." • _.J ." _ •. _.:....:.... ", _"":'_' ." •• ; ._~. . •••• ".' ' •••..••• _ .. , - _ •

'. _.

titativ si 0°/' di I P "'*..c. +'" t 1" d

can '~._ .: V I~l. aproape _" .... o~'_ln. va, oare, -'unerlea In runeuune a seetoru ui ue

otelarli ~i Iarninoare, .. conduce la modi; I , ~Icru.i [s .. _'.bsanliale m. structi ~,a, as:'.·I-·€l ~I"" cit, in prima [umatate Ja, deconiului a1 eincilea, ponderea lla·.-_I~·ei ~'i a p,o~duse~

de prelucrare a scazut substantial, lQcul principal ocupindu- otelul Iaminat - ca -' e in 1.'9,43 reprezenta 510[°./0 .din volumul total al vi1nzariJorii DIe asernenea, in. aceasta perioada, ea UTI11al·e a conriitiflo . d,e razboi, imp 01 .turtle Ide minereu pentru alte uzine side rurgice sint reduse, astfel :~' CIt

eca 2:"'!f:) O'··O~ 0" ton e mi De' -eu s a lrvrat uzinel - r d 1'" Resita

I... .-tl. . _ --,L :- ..1,111.: .. '·.D,. ~.. ::'~':.:. U V:'l:=' .. ,,··,.u_,.L.:Jl0, -:1 in ._ .. -: ~,l ~ " Ii]

Eficl enta utiliza -·~·'i rnijloacelor de produetie ~-~' a muneii vii. nive. ul tehnologiiior utilizate, calitatea productiei, gradul ,die 0 ganizare al proce-

selor de. PI'; ducti est. de munca, se reflecta in mod s~!- r tetic In pre, ul Ide cost al prcductiei obtinute ~1 realizate. respectiv In rentabi litale.

In per '0" a d a"1 an - aliza ~~at niv 'e" lele .os . urflor d Ie: produetie realizate AlD

I ::... _. '. t:....:....:.. L., __ I '_ • J '_ .IJII, .. _. ,. .. " .' , - I '_ _ ,'" _. " " _' I.J_ ~ ,_,., .,~l .• I ': '. I....:....:. _- ., .. _. ~

sectiile uzinei s-,au rnentinut ridicate depasind pretul de cost realizat Ide alte lDtr'epl~_~_n,del-i la p roduse simllare. In consecin ,it rezulta ele activita,tii.~co.no'nlicol-f~n,a,nciar',e s-au concretizat lntr-un ni el redus Ide rentahilitai Ie iar intr-o perioada cuprmsa inare l,9126~19,34, ehiar prin pierderi Irnportr .. .nte, ca .e au fost prehrate si finantate dill bugetul statuluf.

Cercetarea detaliata din. punct de vedere economieo-fina iciar al lactivit.a·tii uzinelor este 111Sa Ingreunata de lip,· a unor date de 8futezd asupra B1C€S'IJOr aspecte .ale actlvitati], ca urrnare a formclor de ":·:lgan.izaTe ~i de finantare carle au fos: practicate pina in anul 1·9,40 data. cind prin transfermarea 111. societa e Ide actiuni, uzir a ~~·-a dobindit autonomia administrati -a si comerciala. In. P erioada 1~91~9,-11926,o cind uzina I~OS .. t J .drninistrata

" ,

ca. RI~gi~ de St, It in, cadrul Ministerului Industriei si Comertului datele

contabile Iiind cerrtrahzate eli restul unitatilor in dustriale , nu se voot identifica. De. asemenea. datele die analiza in a,ce'lasliip,el-i,oada SIInt alterate si prin Ing 'obar ea activitatii mirielor Lonea gaz rnetan si a uzinelor din Cugir. leu 01 rentabilitate I idicata, care rnodific .·U rezultatele propri .~'

,. l' uz ~. II!

zise a ,e "i zmci.

In pe- ioada . :9(1,6-----1934 situatia ·{:le' asemen ea, nu lapaI1e prea da'r'a intrucit "d .1 pa regI uparea Intreprinder.ilor din Transilvania in RIM:MA -aeeasta ,a inglobat bilantur l,e dcficitare ale extractiei '~i pre ·uC}rariin1.ine·~ reurilor nef'eroase. IC:I--ia si In aceste conditiuni se pot trage concluzii, pe. baza analizei costurilor Ide productle aie uzinei, realizate lao uncle pro-

Id-'UI' ·-:;:e·· si a'·' s····· ('1!juc-'· .ur ·'"11:' C" ael u ~ l~ e Ii l 10' r In" a eria . Ie

,'._,._" J!JI._. ','. .' . '". .' I.- IIl.L =,', .[.~ _' .. _ "" ., ' __ " .~Ii_~.· '-..Ii

~ ~

Prineipalele elernente care au, deterrninat riivelul ridicat al eosturilor la UF'H., au fost -10 general pentru etapa pi~,a in 119401~urnlato,ar'ele,:

~ utilizarea unor minereuri eu un oontirnrt. redus Ide fier in

medie 37% =-=- fat! die rniner-eurfle u .ilizate de, grupul UDIR ~ die, la

minele din Bana t '- cu circa 5010/0 din import ~

~ utilizarea drept combustibif -R mangalulut in. l'OIC die CiQI(1S,. eli un pr 19' die revenire mult superior acestuia 1~li 0' IC'I.~:tene continua a cheltuieIilor de aprovizionare, ea urmare a il1.rdepl81 ... tlarji aniei die aprovizionare;

~ tolosirea inccmpleta a capacita ilor' de p' ~f()c1U!ctiec in primul rmd la furnale, ca urmare a Iip,sei de comenzi §i a difioUllta~ilo:r de adaptare la eerintele de p~iala.E

~ comercializarea pro, ... uetiei In stare de semifabrieate die prima prelucrare s'~l o crestere rela .. Iv Ienta a, produselor prelucrate dupa punerea

'1"'0'0'1 fu nctiun e a tu'! na ..... .tor iilor c ar e g,d···'1j'I ic cu s t, in el 0···· red u c .ere a C"O·· stu rtlo r

, L . '. I. ~ ,).1: '" .'. ", , .. ..::..... _ I . ,_1_ :'_,'. . ·.·~JLI . ~ .. " ~ ~'__'i'~· • -,_ • __ , ,._ .• 1J.l ,,:'. . .I. ~ F',.' _:.I _'_ ',' _: '" .~. ," .," I

~,i j' -ealizarea unor benefici ~ ;;

~ n ,C011di tiile de mai sus nivelul pretului die cos avea variatii foarte mari. nunumai de la an 1a an- ei chiar de Ia Iuna lao Iuna Astfel, in an'ul-925 variatia unara a pretului de: COSlt al fontei intre lirni ele minirne ~,1 maxime reprezenta . .10%~ Aceasta sitrua·tie era determinata in afara factorilor genet ali enumer ati mai sus 9'~ de unele aspecte concre: e ale

''''

68

str ucnrrii costurrlor In uzina, Intre acestea trebuiesc retinut e unele, determinante in, for marea pretului de' cost:

~ ponderea ridicata a cheltuielilor materiale in productia de :·-f)·nta care reprezinta peste 80[% dir vclumul total de cheltuieli:

~ uti lizarca die min er'e uri sa,rr l·c·e ~i de mangal, carle determina In pri. aeipal nivelul .ridicat G acestoi COSI ,uri~

In Iuerarea r Studiu asupra pretului de eost Ia uzinele de fier din Hunedoar a' publit a!, a in 19261 i11Jg~, Dran _.e~, ieteanu a.·: alizind cheltuielile ell materh pr ime. constata ': ; .in Ro mani a" c,atrbunele metahn gic costa foarte

mult i aproape dublu Icit In st~ ',ail1.a~a,~e:~· fie Cia e verba de D1an,gal fie de

cots importat Iactorul combus tibil atirna prea greu La stabflirea pretului de cost el consti uind marele handicap al tarli noastre pentru '01 cit mai maro dezvoltare a acestei industrii" .. [2,9]

Pornind die la aceste considerente siplec]ali§itiiuzinei s-au preocupat in permanenta de cresterea efieientei prin folosirea r,e'S:UTS,e}OT de COD1- bustibil existente in economie. 'lnc,a, in anul 191,?.5 ing,~ ·C,., Ssrtorts inti -un, studiar P .. rblicat propunea cresterea leficien,l~ei uzinelor din Hunedoara prin reducerea consurmrlui die coes sl rnangal prin utilizarea energiei e'1,ectrice Ia furnale utilizarea gazu ui metan si COOl oletarea ciclului 'metaIurgic, [30']

~ nivelul ridioat al regiilor dir eete si ~i ndireete, atit ca urmare ,a ampl ',SIB ii sectiilor de productie in condi Iii d~e dispersare tel ~!t'oria.'1a.- a, -arnin·erii in urma a, dotarii tehnice cit si a. folosirii ID'C0l11p]'1e1te a eapa-

citat, ii sectiilor die baza, -

,~

, nive .ul rtdicat al cheltuielilor ge.ne'r,a1e, in special pe S'B',a,tn·a supra-

dimensionarii personalu ill administrativ generat de sistemul de organizare al industriei de sta l~' si de Iipsa die criterti Ide selectionare a personaIului, S'e remarca IJap,t.ul ea in aceste conditii a fost ,dus:,a, 101 politica neco-

r espunziitoa, e die amortlzari care au frost diminuate arti: icial in veder ea

acooerir+i alter deficiente In a dministrare si explo atare 8·····1'" p .. rivin .. id in

c..-··r-.J.,- '- ,I"~. ._t:::ll_ ......... .I.. . ... UJ.!.1.- - 'Ll., ;.1,. ,~;. '.' ,:_~., _"",. !, :L,. _,. _ ,[

aeest f'e,1 11,zi11lele ·d,e posibilitatea c~~e"arii W1lor ionldmi perrtru investitdi

S'~ dez voltare La ac cestea treb uiesc ,afd-·Si1'1Jg··'·a· t··· e<··, ,0· serie d-e····, ch elbuieli n epr ...... '..Jl',C·~_·

" ".~" ._. VI. ~,_ .... 1] •. 'ii .~ .. ! _ ..... _,:__., .• -" .•..• ~_ ," • ',- ,', r~~: :'r':~ n ... _'. '. II . "--. ' . .:_:.l' •• ', ~IU,:· .... ,- II> .r...:....LJUL.t!.:·

tive generat'e' de sistemul de pro',a~'_ ta. administrare praeticat de statul burghezo-mosieresc de formalismul gr'e1oi si birocratic .. Este scmnificativa aprecierea £',acutla 111ti -,-un articol die .ing,~ DarrPet'ieteanu ,-, Sistemul actual d'e administrare este daunator intereselo 1- uzinei ; corrtnbilitatea ell legea. contabilitatii publice, C'U ~·IOI· rnele si personalul [ei", 'ing" euneaza mersul - ~. 1 '1 f~ h ,Iii' ~ t'" .., I-t' "oJ t bili: t- -al!.ll' II!. t'· I!iiiil' norma a tanricatae i: prea mu ta contam rate gener a ~. prea pupna

contabilstate .Jehnilcii~, llulci. Arille de stabi .'!_I:~e ~,~)!re1ruJJ.)·~ de cost slnt,. intct-

deauna 'In Irrtirztere C,U citeva Iuni asa ca nu Ise· P'O'B,te cunoaste Ia timp pretul d,le cost, Se face prea mult formalism .,,j se Iuereaza prea putin, iar Iucrurile se judeca dupa perfectiunea formei, I'n spabele careia -oti

vo I s"a se adaposteasca, iar nu dupa fondul Ior. 'I'ot formalismul jmpiedica

ordonan ta ..... r·l .. le·~ regulate precum 8-1'" rularea banrlor Se impun e'· d<IDCl· a111-

, .,- _ _:-~.l.IC 'J':' I.' .. ~ '_~:[' .. ;, .1' '- ,I I~,.-., .. ,. .Ji.... ~' ,a.L, le;-i:.1 ' .. :,_I,T_-lJ.._.: ,13, _.,:- !~4..J..,i~.- .1, '_:'Q .·C'~-

tonomia sau comercializarea uzinei eu alte mijloace de actiune si en oameni de alte concepti;". [29]

Dupa punerea in, functiune a capacitatilo din sectorul prelucrator

si ulterior al o'~elirtiiilor si odaLa cu cresterea productiei de strue-

-
- ~ I
,Ch.etl t Ii i el ille cO':. 1937 1- 1'938 191139' 1. '9·40 9'·4:1 r9ui·2 1"'9i·S, . ~tli'
II ~ I -
,
,
-
1'937' 19··38 '19,3'9 19~~lO 19, 1 1'914,2 19143 1'944
' '- re ..... r. r I.
- . _ -
M t '~I (inc]u:s,iv ~
trans - -t 1) -
I .. 8: .erI,a. ~e . ans.poru ...
% 35 ,41 218 ,5191 -'6 5·0,5 41
_, '~D~ . ~.:' . :.:.' 3,9 b· , ~
S al ~.~ prIQIQulcti:v·e ~~ 416 43 ,4,S 48 .21 .24 26's ,8,6
·3 .. ,ar]. 1. _, .' . ...... '.1'"
.·0 - -
C'b.e.l t 1J1. leI.i. - ] 119, , 16, '18 2·4· ,2·01 20' 28 23
,. I' I .,'. 'c' .'
generate ,
T·OTA·L CHELTUI'ELI IN MILl-· -
"'<' " _I.
OANE LEI l8 . G .2497 ,2.171 1726 2.8.5·2r 12a3,D 1887~' 1461'7'
. I , .
. . ',' .
".1' , ..... I .
I, I I i'n aJc.e;asta striul,ctU.lii cresterea din anul 11914:1. este eXJp'li1ca.b'l,la d.aca tin.e~ll1 cent ICa, ave lo'(~ punerea in functiune ,R euptoarelor Martin si electrice, clt si a Iarntnor-ulu! care &'U n~e~e.sitat. 0 perioada de asimilarc

,atit cantitativa, cit si calitativa. In structura eheltuielilor materials. cresterea 'princtpala este udusii Ia combustibill. care ~i pina aici d.e~ine.au 10 ponde e importanta. In datele comparative prrvind pondcrea chsltuieIilcr pentru mnterti prime aehizitionate, rezulta in anii 1.·9,4fl-19141 urmatoa rea structur .-i-'a~· =

. "'.. ,"' g _!Ji.l L(t\;;.., _ '_ - :_l !!!!!l

Tab, e 1 u 1 n r. 8

..

- _19l.l0l t.94f.~
-
-
lJ/M ... ~.
~ ~ le·i. % 1 el '~
mtli .Dill : .. 00

I - - - - -
-
I . I
C mb t'~b'~l - - - - -
or '~UI,' -] - 1
.~I CIOCS - t.lone 21 743 61 3,3·4 1.7,0 - 42 I
,_. 'cirhuni. tone 0 ,38,2 1.4 '1·45 ,3,8'0' .t,8 I
51
- . " _. -', , = ,
i¥'l M 11 :372 26 ·42 6·06, 5:~'3
_, paenra tone
I .. ,', ,'.
~
ReIr,ac.tare - tone 542 8 :22 264 2,,5
:3
- I . I .
.
. I ,". I
I
'P',ero·;slia.j e,-Feli·n F'eS~ , one. 258. I(] 5 '96 '7019' I" a
-
, ~ '. ~ I
T : e,S,i - 'tone . ~ .~ - 5 379 0,6
i" ~ - -

'F'i' - h· tone 3 2,02 7,,51 67 738 7 7'
._~'ler veenr
• - I - - J. -
Exp' O! -~ ~ (min.a) tone 1 5:0'0' 3",5 4- 9,017 0.,.5·
'O"Z.~] "1
T'()Ibi] . troDi€ « 121. 1,00.,0' 881 911 _ 1.00,,0
~
.,
... .. - !". ~ I!< .' .
j Oa.IC',a se tine seama si de n aDn,gtalul din iproduetie ip,fiopri.e'ji ·p,.arti,cipa,tia, combustibililor In totalul cheltuielilor i"n. arrii 191.410~·19~.'4. r'ep,r'ezinta .circa 152%_,- din care ~,410o/o cocsul $i mangnlul, iErdi.·c.a combustibilii utiltza:ti. Ia produeerea fontei.

Scumplrea materrilor pl.[Ille ~i ,a, celui de al dnilea l~,az'boi mondial, Ia cost ale prcduselor .siderurglce: ~

Tab e ] n J n r. 9

,P'r,e i u. de c,ost al fonte:i. 1~.1/to!!

·Pfetu.l d,e ICOS,. :&1 1,a.min:Q tem o,r( tagl'e) Ic;iJto,,!! -

- 1· Ianuarie 19401

- .17 feb. uarte 11940

~ nalemhrie 1941.

~ 21 mal '1942

~ 191 decemfrrIe 19142. e=- 15 septembrie 19·43 _. 1 mal 19 ,4

-=-. 1 august 19'44·

,~ 15 lanuarte 19' ,5

6 !! 1- 1'9"45"

~ I U .re '~.~'

7 1700

8 5"00

' ~1 .', "

to 5,00 1,9, 850

64·"5"0",

. "

2.1 8,50

2-4'10'.' 5'·,0'

- I ", '.' . -' . .'

30 ,4001

18·,3 2100

'143,500

-

19800 2,' .wOIIO

31 990 '38,9100 e. 7 9"'0',' 0,-

I ".: .

91. 000 2.18 0100

F·a'";./~~·nd-· U';,_:S:- e:·- 0':" P a r'a' lle···l·'a: 1~'n''''''I'' ,e·' Ii nd lie' -Ie': Ie g.:-.' e-"n' ieral d e_:' seump ,nt' e'" S: 1 .~ ndicele

[ I 4~':_' __ '" -_ ! 1 - " ~ I" ._.' I. ..:_ ,,_: . '_--= ,.' I " ,'-,' ".r_:__~ ~l-.[ :~_ ,",. I ~I~~JIJ, "~,,, -. ', ~-4 .. ···· '.- If.

I . I.,'

de erestere a pI4evur~ 0' :fjOfl]I,ei ~i ,laminate]o;r conform diagramei de a

pag. 72, reeulta ca Ia sfirsitul anului 1944 resterea generala a preturilor era de peste 5 o Ii, rnai mare decit cresterea p- eturilor produselor 'uzi:ne~ [28]

Poli tlc a··· d e.-~ in g" ···h·t le-c't" a ir' 'e-· si e "0·" IIn'-' primar 'e I . P r' e'" tur '--1-10: ~ d e v t. ·~n''7a' r'e',: "', a' 1--0'. n te Iii!

. ~".-'. ~.'_l._ ',' .1. ',!, ,..._..:... ,.', .,_~' • _.-' ." ''':'', J ·1IIa1..~L~':_:_ '.-' _'_ '.r ,:.:....:.. •. 1 '- ,J.,.- ',' ~~ .. ~., . "'--:.-.," I

" ._ - - -- '.

~i tagle.ior .fala, de cre:9.ter'ea ind colui de scumpete a, avut un efect finan-

eiar negativ pentru. uzina, ca e era singurul producator 9i vinzator de pl.r'o .. · use sub forma d.e somifabr ilea' 'e Ide prillla prelucrare,

Practicarea die preturi ui i.ce, indiferent de prejul mediu die, f,aJblr~.: ... eatie, a creat 01 situ,atie d'e·z,aV1anta.jOrasa pentru UF'H', a cBJrei structura

Ta.bs·ul

Dr' 1'0.'1

._ _ iii ... ..

U H lOAO 1'9' 4 (~ .!It- I .)

- ...• ' I' til '.,. 7'~· ........... - "'1---." ; mn ~t

I ,
19'0 1'941 tai2. 1913 1-914,6
I
,
I -
I
C,apita·l tot.al 956 1·31'7 I :2134 2375 '2511
. III I, " :
d'"'
_In ca-re ~
. . -.,
OJ al 0 9100 15,50. 15501 15510
sac S
-
" .', ..
_. rondurl 85·61 ,417 58·- 825 961
I
B,~ II t~l~'~ 704 118'" 19'23 2~22 231,6,
ves 1.~11
~
. ,
c FO'c'd rulmr .. nt to-aJ. 542 '814 1221 2,0591 ,315,_4
.' 'Ii' ..
d~' care:
un I
.• ' [II ,
~ ftlJld proprm :25~ 1,S5 211 2,514 ,19,4·
,
-=---= fo ld ,strain 278 4518 679 877 1588
dO' banear 1'2 2 ssi '928 1392
---= c e· _ 1, e '··1
-
,
D. Ctl-l- ~}' ,21 28,5'9 1:2338 1888 1. 61"
_ Ie. tUle.1
, ,
.E .. ,:11 II '" 2'30 38'0,8 1,42618 2122. 1550&
nolo urr
F. -
D:olJll. 'Il p]"atlte 0' 9;61 13' SO~' 71'
21 -
..,.
I I
G .Ben··'f.ic.ii nete .44 397 566 721 48,
".
--
,
_. 71,

60'"

. "

, I

. :

.... '

35

3,0



-

, .

95

I I 'I' •

·ID·,C ..... _ PR'[TUILOO 1.121 ,:.,c·,DtE - I

, -

. I.

LOR ','. [-<D. S~ U.F.~. I····, ,cOMPAA . I

I IE C, '. 'NDic.GE ····,ERA, ,O[ SCU., r "IIDlrT',E 1 I~I'

~ - - - ~ -

. ,(IPre~111r,le run 1.1~"~ ,iitI)l ~ I. n.~~ale,a 'I I

'~ . ,~

150 I~~"""""""'~~~~~"'___""""'~~~~~~_ ~I- ,

II -I

II I

I I

~~~~ __ ~~~~~~~~ __ ~~- '~I I

I I

I

-

II I

'~~~~~~~~-=-~fF-...-~~ ~I ,0

I

. 8"'-::'-

"

7,5

de cheltuieli se deosebea radical de oeilalti producatoci. In rea itate sis .. temul pre :tU'-Inl~l"o'r';:;, n na xirna le a c on S':" ituit o sursa de- e b-:"e~ n e· ·'·fl",.C~>l"·l" S:-:U· plrme ·n·c-

"" ._ ·.:.....:1·· ..: '.:: L" ,_', II', ... '. 1J...1.~. ',_ ' ... ,~' ..... _ ': .. ___:~.'.- ,'/ r;~ '_ : ",' ,' ..... ~ '_',',.. ',...:.._. ,- .. 1.t.llJl....:_ .,

..

tare pentru capitalul par-ticular care in numele "I,··~'.l,tului de razbol' se

putea aprovizlona au .semifahrieate iertine. in cadrul cotelor repartizate de stat,

Estle semnificati 'a in accst sens, in Iuenta .. stabilirit Ide preturi maxi-

male de caJ >'e fos: ttl minister al econorniei nai ionale (4 noiembrie 1941) asupra atei anu 'lIe a pro i.tului Ia 'UDR~ care in 19' [.,' a fost de "8~1/O, 'in

19"42 d ~'70 I .. "", 1 943 d 50"0/

> ~ e ne ij:'" lo," inr In ,'.' ':1 e [I'·.r!'· O~,

in acecasi perroada avirid obligatia sa lucreze ell respectarea beneficiului Iegal, Uzinele de lier I UIT1edo" 'I~L au ealizat un beneficiu de 7.31u/o

1"1;. 19" 4 4 401 ~ I g"41 3 70} '" 19':41' ~ 4170/" I 94~[

1 n ,.! .1, " ,! 0 In _,: .::1 ~, -: ..•... _[} 0 In I I( . .- - ~ I, - I. " 0 1 n - 'I.··· ~I Ii

o car acteristica a activi: atii Uzinelor de file H .medoai '" in oata

~ .

perioa .. da interbelicu a cons .ituit-o insuficienta mijloacelor de finantar lei

din bugetul de 1 tat golurrle de- fond de rulment pI110"O{~:ate de S .ocar ea de' materiale si produse ai neachitarea Iivrarilor facu: e pie cote dirijate In special pentru consumurile destina' e fUI nit _ ~. Ilor militare. Ca urmare, uzir.a trebuia sa~si mar ealsca contir uu capitalu social. care ,a atins 2' 250 milioane lel in 19,45 -.a.'t,a die 610. 1 milioane In 1941 S.,a contracteze imprumuturi, care au crescut an de a.n de la 1,2 rnildoa .. ne in. 1940 la 1 .:3.-92: milioarie ~11. 1944. respectiv 1 161,4 ~ 7132 13:41 lei In, 191 1·5 sa uzeze Ide

Ionduri straine (avansuri de la ooenti.- datorf la furnizcri I diverse fen-

duri etc),

In aces e cOlnditii viteza die rotatie a fondurilor de rulment a variat sensibil de la an a an, atir gil.nlC urmatoar ele nivele:

91'- 0· .. ·

I .:

0-7-6

194.1

1 0'" /:1

'.: ,.;.;.;

.11914,2 312

194:3 2.17

1914 I 01,8[5

'"

o scadere apreciabila a vitezei de rotatie a Iondulud de rulment de

'II! I 5 '"'l!il' d 1" ...... . I '19-:-' 44' 1 dab 'i't .., b ~li- II . • 'II t

c rca f-:' rm iarne . let~; apare In an!' I.;l.~ r uatorrta 111:0,-1._l·Z:lI,'} exagerate

Ide fonduri .in productia nevinduta. ca urmare a eo ijuncturii create de evolutia situatici poliuico-militare

Sfirsibul anului 1944 ell toate dificu I t;at i lei pile care le-a Inregistrat iII productie ~i rezultatele econcmico-ftnanciare.Lmat C . [eazla in istoria Huned arei sfirsitul unei epoci. Victor ia irisurectiei nation Jle,' ntifasciste armate I realizata sub conducerea celei mai progresiste forte polrtice ~ Partidul Comunist . :~.oIn,an -_. deschidea 0 noua era In istoria Romanie:

moderne, IC~'~· ", perspeetiva istorica, [n carle' si Hunedoara isi putea valo-

~:I.. ~.l~ III

rtftca atit blo,g·~tiile sale natura e ci: eapaci atea creatoare a oamenilor

.de pe aceste meleaguri.

'.

Dupa '0 Iungii perioada de utilizare a muncii Iobage, In minieritul feros din Poiana-Husca, i.n seeolul al ,XVIII-lea i.n:cepe" sa fie utdlizata munca sa1:arrta tal.. care este glen e~aniZia, _ a 1m B,S(IJOI ul a1 ·XI,X·~le;a". Cauzele s()ciail ~

eeon omice ca rr "e: a .... u dete irmin at aeea 'JPta'~ sch imbare sin t ind e obste ~n mos-

. ~·v ,.IIlJ..j,,_J,_ _ " . .c·. , U _ _ .' -. J..lI..lI..' "~~" IUIi ' ...U '." '.' , ,.!!!. .. J,J,., '. ~ I l· '.', _ .' vJ.~:y' ,\,;;. uy.,..· .. "i\.:J

cute si ~CU, tea i a tardi vltatea ]at,a de apusul EunJoJp,eij siml1t recunosoute de

~ -

cur tea, din, Viena abia ln anul ,17al, cind se Instituticrralizeaza f'olosirea

forte! de '111'-:;'" U· n c,,'a~ libere In Ioeul rmrnci! Ct' 'ar~:-~a-,!lto·.·;~A'i 1'"'10' ':b'~g:'l~ [3-,,·1] Tr an . isfor-

.. . . .~ ~,c . '. "" .....', ,,~J_, , ,Il.,,!.#t ,1IL.L..w.: [1l:.ALIll,j.~.,. ~ , : '.<1 IlLJ.!, .;JL .' ,wi i!!, _ J - -, - '':_:O . ,

marile capitaliste survenite in l~elap.il'e de productie In aeeasta pertoada, condue Ia cr@~s'ta1iza.l~e,a elasei muncitorflor saiariati, la apardtia proletariatului, care de La S'fl'~itul secclului XVIII ~i mceptttul secoluhri XIX', se rnanifl~sta ca f'o'rt.ii pail: ~!ca in ,pl:ina asoensiune,

La furnalul si atelierele din IGovaj.'di~aJ Iuorau la sfi:rf?i.tul_ secohrlui ,8] ~XI,X-Ilea peste 10'0 de muncitori romani ~i un numar mile de origine ,ger .. , mana colonizati din Stiria. I'n plus era fIJlosit un numiir variabil de muncitori sezonier'i, angajat! din rtndul populatiei rurale, Despre condi·tl··'l~lo d [0, m un ~la:~ si d e ·~'ma-,I+'a·~ a Ie aeestora v .. orb esc d a te ~le:- m on o jar'-'~l~ ce ale

,!II "~'~ '. c;;: "". ;_:,IIb.._ 'y _ _' '!if .111.. ~. -, , . . _._I!/;,,;.'O 1l.', . .~ ,l:_~ ~ '. . __:_ ". . ,,__C_,. a:' ItlLL_, ,

lo;calitatli G[Jvajdla [210], din care c,'~ I an! citeva mai semnifieative: in 18,7·2 comuna Govajdia avea aproximativ BID de gf)lspodlaurii, ICU 1300 de

Ioeuitori, cea mal mare parte fiind angajati! atelierelor. In a:fara de conditiile de rnunca grele din ateliere durata prelungita a zilei die, munca de 12 ovepe zi, Iipsa de ,aLtSistelThta medicala - lSitv BitiJa rulGratorilor era

agravata si de sietemul de aprovizionare leu alimerrte, prcstatii ~i altele, care constituiau monopol al administratiei atelierelor, contribuind Ia aser-

-vil~ela totala la aeestora prin sistcmul de datonh dobinzi etc, Neavlnd .nici un alt mag!a~i~ll de desfacere a 'J.n,ar!fruril,o~l~ rmmci torii erau nevoiti sa recurga Ia serviciile administratiei sau sa~,i. asigurc Iucrurile de trebuintd pe rsonala din Hunedoara ~d,Yrban,ta 1181 km) .in eonditii die tra~-"pl0Ir't ,g' Jeu

ace esibile V·"'''·lil'!ion··· z··>ac-' '["·e·:_·a·· b····,a .... lu·~''III'V1''l' .. lor 8::1'· ll1'~ ,', oraritul S··_., 'e· '. ex '[e' -[e.· ut a'ul sub " forma de

,I!;;;;.."'<" LIi :', .I!!i::,~, ,_I .. , ,' .. , _ .. _ _:___:,.-'LLlL,.I~,", ~': ".;__" :J,.ILUJ.J" '_ I'·.' ". " ,',"" I.··· ,. c,ll.J.. __ , -'-_~

monopol a statului austro-ungar de catr.e .Admdnistratia 'paid_=-' -ilor ~i deumurilor din, Hunedoara, ceea ce pernlit1e, praetiearea unor preturt si taxe ridiea te 1~:a"I~Oi adin cea U· c '0' n ditiil Ii' 101 de m . ·l~i,z'.""le··'rl~I'e··· ~,'Ie· . mun C'· .itor 1'"}0' .·r'" sala 'r":lia,I+i1

J. , . •. .'. .• !'b.\i ~ !I;....;. !';;..... U U .. '.' . '. '.. ,,' ~.' ...:.._:_ ,,~, ''C'".' .._ " ' .' _, aLlIL ..!I".1.,J., ...., '",'.. . "'.~ , . ~ ~Jl." .. ,

DI[e asemenea irrtreprtmderea acorda muncitorllor parcele de pamint pen .... , tru uncle culturi Iegumieole, pe care Ie mchiria de Ia ,,),Adn1in.'~strat;ta; padurilor .~ drurnurilor din Hunedoara '; ,mar acests cheltuieli facute de adrninistratia at e Iier ,ei or, erau rercupenate prin salaciilor mici plati e §1 urrn -. a"'" r Qau ,~~ - -h - 0 f or"ir'1"1l ,"-'!ln~l- - - uf ,I '1' ata oontmu ;Ej;11~ °a 'iii ''Ihliil''"i -, nlr' servi tu 'I ,- +1"" d 'e' ti p' f' au,

[1 rrn: ),"16.:._ '_, In'ur- '[ tor Jl..LJLa. ~n-:, ''>" V";,lJLJJ:.!il~ru~r~<,~ I~.J!V, ~ ,I ',m"" ,I--._,~ ,,{, : ,:_1 ,'t;;'",.-

da ,OJ Pentru a asigura nivelul minim [die' cunostinte eerut de tehniea sl

74

= - -

tehr ologia utilizata in 181516 es - e transferata la Gova,_' die sooala primara la bisericii catoliee di: ~' Ghelar. Fie 1] Jga Isubs.t1}:~ •. ul economic, .r.nAsrutr],'~_.vea un caracter- pohtic, urrnarind privarea de rrii] oace de eultura -~a

populatiei romane din Ghelar. .

-- .Razboaiele napoleonienev Ia care monarhia habsbueglca participa. din .plin,1 precum ~i sfortarea aeesteia de: a stavili valul revolutiei burghezodemocratico f}.i a mentine sistemul absolutist Ide: guvernar- a.grav'ea·z~ situatia muncitorilor din Tranellvania ~~- in mod deoseblt a ce I.or din a.te~

~ -r

Iierele de stat" ale ·ckor f! ,!mC!_..e era 'epuimce~ - --,g- -~e.Va eta :~atriilo['_ plJ~{'_a

cu inttrzi'ere a acestor a, coi -Icide ell Iipsa aeuta ,d.,e_ ilimerrte I~,i lllarruri manufaeturiza' e ~ri cresterea vertigmoasa ,R eostului vie'ti~ ... Fata de anul 1798, datele 'I'hesat r ariatului, atest a 0 crestere a pretului prr-- sduselor a '~-

mentare de peste trei OII~ numai in perioada vl B210'---18,30,~ Fe: fun dalu 1 acestei situatil are IDC parasirea ~ -- rnasa a Iucrului de cabre muncitori f?i aparitia fenomenului de emignare '~n B· azilia, Ia rninele del .~ -- r. Penteu a. lesi din grava [~rl~,a provocata de razboaie ~~', Ide cheltuielile uriase pentru reprimarea misearilo nationale din interior im~- eriului I" dm inistratia de stat reeurge Ia rnasuri menite S;W Impovareze situatia muncitoriloc. Intre altele, se tncearca reintroducerea p,latii m. natura si extinderea vin,ziirii de alimente proeurate de a dminis ratie prin acordarea de c'rYe:,;- ite.

cu. dobind,a salariati 10,' Autcritatile i.nB~~i sint nevoite sa recuno :,:'O'a ·

fap ~.I c,a. prin aceasta se, favorizeaza abuzul ae rntrodue p~ actici die mo-

nopol care eonduc ~ a spclierea rnaselor rnu ~ citoare [32] 10'

. "

La toate aceste masuri, rrruncitorii rasrpunld ]j-_ n ad h011 a.r~t,. p in ovg:---nizarea, prin 4aftrllll'Jt'ea co' ·9Itl1n,·t~ei de elasn cresterea constiintei revolut:iolJar"e~, I'n,c!ep-.tu! secolu ui al XIX_,lea, caracterizat prin afirmarea clasei rnuncitoare europene c,a fo,rt;a poiliti,ca, ,glasfe::te teron prielnic pentrt "airmarea ideilor revolutlonare ai I nn u rmmciuorilor hunedoreni. Im--aua'p,rle,a eonditiilor Ide viata din acessta perioada creeaza corrdi _'lile obiective 'P" e n rtru d e-" cla nsar '-ea R' c--- - 11' unilo II'I! r- eve ;1f'l,l....JI.:·c-'a'11 .. "I"T.e-' d e mas aW v izin d im - "kWlI'· ,'"'; ,_I a .... ·t·; rea

_~'_' - -' . -;--'. - ::__:, "" ;1 "-;--. _0! 1,"':' I, . II;., - , - ,v ' i~W! -,' ~ _v'l- I:.: I' _ ~,.lII.r~·"':-·II·· -I " _", .. -_~~ ,,' _ 1J.j", ",_I -'-- .~blllo~,

condifiilor de munca ~'i c - esterea salariilorv Tn anul ,;8101._. pren ~~ II prima oara ado, rimstratia estc nevoita sa aceep te maj orarea salaritlor lea urrrrare

a amenintarii muncitorilor de a inceta Iucrul, Adresindu-se administratiei muncitorii revendica zidicarea salaeiilor - .deoareee din cauza seumpetei necorr enite farnilii e nu numai eEl sint "f'IQS,t h ~Iani'l e, ci am fOl,s' s!i1iti sa: facem imPIUlllU 1- L-_I ptna ~a 30~40 f:1--'~' i pe C~"J" -Ie din alariile ee le

primim QJC'un1.,. sintem m imposibidtatea Ide "a lie plati sri in(rlEtm mai adrnc

·in datorii" [1]';0'

e ' t - -" Ii 'W ~ ,_ d! " ti .""'- d I "" - '" 1· ii '_ .. ,' ~ '", t '"I

-e~ rerea rmscaru - evenrnca .ve in nn.,~ u mm eri ,0'.'J-1 !TIe aeurgrsn. or

din intreaga 'I'ransilvame carle culmineaza C'.· g;r',e",_,a de 101 SI~P funi,na a .miniertlo ': _ die, la Baita-Br ad ~i a. tlai)leto~ril()r' die s·a._ 'e de .la Cojj.ocna· ~i Of' .na Sibiulud, determina rpe admizristmato; ',I' ornits buhri 'Hunl-d.oBD1a, L1adisJ1ay

Bethlen, SIB. elaboreze si sa mainteze guvernulu.i un plan privind Imbunata~irlea salarii '0'1 muncitorilor. In fond planul a constrtuit o -manevra

irieni.ta s,a, Izoleze rnuncito 'ii d-in do -1.-- eniile Hunedoarei dl- restul misearii

I " "~ ~ 'Y

revendicativec in Transilvania si g,a prefntimpine prin jumatati die, m.a-

s·ur··a·" apari~ia die noi actiu '~- revendica .ive. Chiar ~i i ~ accste eond '"·"i"1 "

-_

Thesaurariatul dwp;a multo p,etr·aCit~i.* respinge proieetul era m~li:':D.a'bil~, Ulterior ccnducerea a_ eiicrclor eate nevoita sa revirni C'U propunert de

, .L - -

im·bunat.atL~.-e a salari.ilor ~ in anul IIBO.·7' ~ care aint, 181'p~r'Q:b·at,e. de adrni-

nistrafiile de resort abia ill .anul 18,ll~, Presiunca actiurrilnr organizate ale muncitor.ilor este atcs at2t: si de maaurilc dispuse de, au oritatilc austrleoe in 1813 clod In conditiil« unei acute crlze financiarc. atelierele metalur-

~

:g~lce· sint obligate St~, utilizeze moneda disponibila in primul ,r'ln,dl pcntru

plata s alar+ilor ~

10 etapa, noua i.n lupta rcvcndtcarilor 0 marcheaza anii 181,4,-1,aI16,~ eind seceta si foametea creeaza 10 .situatie. msuportabila pentru muncitor ii din Transilvania, In timp ce lla Viena ,OongrBsul dansa" 0 meIia de g,r'lu. ajunsese Ia 6, florini ~i 310 c,r'·e.itari~ de PID1"'"'ulTIb lao ,4 florini ~i 30 de erei ~·ari I 01 pereche die incaltarninte Ia 5 florini, ceea ce reprezenta mai

mult de j'u·m"iitate din salariul unui muncitor [31],m

A t'''' lii d .... 1 A 'ls··nn - lang·' A lA fki!! it ",~, __ 'C·~llJ.nl .. ae rnasa au . DC rn .. ,~~ ( 91 ,1'1~'<'- ll) car'e'l pie .. 1I"rga muncitorii

atelierelor hunedorene sint antrenati sl muncitorrl ateIierelor din Slbiscl si Cugir

"~.,~ _. ,_I _ • lll!l

o puternica rniseare grevista a, cuprlns ,i:n vara ~i toamna anului IB',37~ intreg perso: alul din atelierele grup at 'e. In jurul furnalelor de la 'I'oplita lsi Govajdie. In. ziua Idle ,2 rulie 118';J,7~ toti rnuncitorti p,~--alrilasesc Iuerul cerlnd

[' ~: ~-_1. 0' __

marirea salariilor, amenintind c,a se vor duee Ia Sibiu Ia sediul Thesaura-

'"

riatului, pentru a-si sustine cererile ~3,1] ~ 'Muncitoril r"eiall lucrul in. urma

prernisiunflor faout,e de: !administrati~e' ca Ii se vor marl. salarHlc i[Ireep .. ·.<i>:rnd eu

- - ,...... .

'tl~"fmle.stI.~ul IV a. aeeluiasi an. Raportul administratiei C',atr'e Thesaurariat,

din 8: iulie 18137', justific,a, prornisiunea faicutia, prin greutatilc ee s~ar Ii prodns prin incetarea Iuerului pe 0 perioada mai mare, Ca urmare, se propune intenalficarea produetiei si 0, rnai ate:nta suprave g'11e,r lei a mun cl ... , t,ol~.ilQ'C-- eare ar permite 0 crestere a :c'.alitii'tii fierului ~i respectiv 0, d·u.blare' ,a pretului de vinzare, care sa acopere cli1eltuielile legate, de majorarea

sataritlor ~

In, acelasl raport se precizeaza ca. dupa ce. ",;s'pe·r'an.4a muncitorflor de ridicare a salarriler va fi asigurat a'·. administratia se ooIiga "sa cerceteze pretentiile cbraznioe ale personalulut" ,8,8. descopcre ,pie itns\ti~garto[~ sU'P1tU-, ninduI a . pedeapsa pe care .0 merita, eoncedierea t[~tala de Ia lucru' 1[3'~1] i

Intrucit administratia nu-si respecta prernisiunea f,acu.ta la 1,_o1 octombrio .1.83'7'1 rnuneitorii din seetorul Govajdie dau sernnalul de Inccpere a grevei. prin oprtrea celor doua ateliere: Lirnpertul d .. e J os fJi Limpertul de, ,SUS~ Exernnlul a fost Ul~1TI.at· -81. de eelelalte atnliore. constituindu-se in

!I... ' ,

aeelasi tirnp ,gru:p1e' de conducatori ai miscarii. Sc iniTlepl~ind.e ,0· aneheta

sev ~e·-r:::_ia~1 In U" rm a'" careia C'iO'" mducat 0: ri 10' rr grevei Andreas Schweig rh offer -

" .-.~, !,.' '.- ",I -i::_ _ . I ~" .' .:, .,." .. ',' '. " ._..." . ~ I" ,:;Q_., .. ~_I,_' . I;:J. . ,.

Nandra Ion" Miclaus a Boritii Ispns Iosif, Anton Reck Astalos Lajos, Franz Schlegel JO}lJQn Csu',brin_IA.ugustiln Tausch '51,a~ Ie-au fost aplicate pedepse din cele mai. grele: concediere, m~ehls,oIBlI .. le severa ~i bataie CIOI~·~

porala, Miscarea muncitorilor de la 'I'oplita ,~:i Govajdie are e sernnificatie

" HExceIs.uL1.1. _R_~ Gub~ernium perspecturus ess e confidit Thesaurariarns hie Regius, '_su'pe~~mentionatum domini cemitis Ladislay Bethlen planum ill sfera montamistica 'ap~lc:~1JI~l~ esse, ~ (Inalrul guvern i:n.credin~eaz,a S·PI"e. cercetare Thesaurariatului .san. Idaca planu] cemitelui

d .!! I !II Iii!: !i! L d"'" 1 B'" h ~I I'" 'b· 1 " d ~ 1 '. ~ ')

lomenl'U Ul m,t3:,nl1.0n.a't mal 'sus - I a,_ llS ay . er ten - este ap"ll~a~,l In,- omeruui rmmer), ._ ..

76

. -- -- - - - .. - . - -

politica deosebita, exprimind solid art. ,a. e·a. rnuncitorirnii de diferita natio nalitati in fata dusmanului comun i) exploa I area capitalista [31j'i Caracterul organizat al g- evci, est e atestat si die alegerea die delegati d'e la fie ,C are ateIier, care au constrtuit grupul de condueere al Im9Ic~ri'"'i~orn1.a,t dill. 13 persloane, precum si die coordonare actiunilor in cadrul co isfatui: ilor la care participa muncito 'ii grevisti.

Raportul rntocrritt . ru ocazia an'clleter---(12 decembrie 18137) vorbeste despre ,.,ind·oita rtdicarc a tuturor muncitorilor romani -I) ~i stabileste ca principal oonducator Iial aoesi el rnisoari pe t-,-,· aIml . l -.cl!r~€~aS, Sehweighoffer

di L" tul d J El t t.... di t · 'i I'" l

In ,.1JIlpler'·, ~.~~, .. , e . "18*, "'" e,s ~',e acuzla:.~, ca a e.xp,e·. ··l,ai- curllerl p'er'solla1l . a

a .. elierele din, valea G,ov,ajdiei si Cernei - pentru '- 'Iasculal'i,e,a muncitoniior de acolo si ca a. 'pus la cale si fa·\ orizat dituzarea d ..... stiri prin curieri. [31J

~ , ~

In- lata actiunii unita e. si generals a rmzncitorilor a drninistrati a, este

_ ~ ,I :i ,_ '. . :i{' -

nevoita sa ceara reducerea pedepse OIi, astfel inc~t,:-ll1_ februarte 18,3,8,

concedie '2·!'·'lle RI" pedepsele corporale sint anulat e" p"'e""'de'p--sele" Iimitindu se'" Ia

···-.c·1 , '",.1. '_. _.' - ...• --: 't' - _." :::' .. -:1-.1 _ .... :,_. '''.,' :._:I.I.:_,.I .::' _-; I. I ..• , .. ' .' _1._, .. :~' I I .. ..: '.!: . ""-' " .,.L,JIi,.,LJIb " .. 1 . .:: 1 ... 1 --';. _,1.1

retrogradar: si mutar; disciplinare 1:.· Sibisel si Cugir,

P ~ +"i ~ t.,;;. ~ t...... it '"1- d' 'Ii t Iierel t

rrma acuune grevis a orgamzata a muncrtorr .Ior nm a: e t, ere .e "me' a-

1· ~ i"l. d - 1 H" d' ~n dreazs t I

urgice cuprmse m domernu -. unec oarei .. se mcadr eaza n atrnos. era I.~

1 to' .... - d t 1 t~ di 1848' d" T "1 '. E'

[,' - . ',' "'. , "1" " - I I_J 'J" ,"' ~, . " .,'. ". I" -. J'~ .. , ' .. ' . "f J • • .: - - ,,' ."' • - ". ('Ii._. "J ,- '.': - '. . • - -_ -," • . _. •

VO~ utionura c,are. a preceuat ! evonrna ·.1'1 .- I.", ·.~11'1 .ransuvama .. ua con-

stituie to contribujic de seama la pregatirea starii IQ .. .: spirit revolutionar care va culmina leu vasta TI1i8C,a['le~ de, Ia 18'481~

~, ' )

Deeer ~i - premergator anului revolutionar 18418; g,-:asle~tle· muncitorimca

••• ,-'[' " I ," '," '.- ai' ,l ,",.:"' _ .•••.. ,1_ .. ''':' .'. ," _ .'. . ·v" " .:' I _..: •. J ••. ' 'I '_.' at' ._'. ~ 1'.. ,.. .....___: ... _ ' .. _._

hu ,'-. edc ""·1' a .... · ~- 1 ··t·a~' ""'-~lll-""a'--'" --:t~ ··---fll ··'·Ill .. ·· 'a - .... : ",'~, .. ,' 'I beals ..

.ll·.n, .", Oil ,elan. , 111 up~· I pel, ,I,nen .. ,a eu IQ,a_ .. _-,-le" .t , ll11Zer-!la 1§1 I.··a-_Ia.

In anul 1-i8;'-4:·,8:-:' admini .. stratia austro-ungara aplica 0'" seric d'-e rnasuri

, .Ii, J.. _'.,: :._ _ . . ". . I •... 1 .. ':._ I . I ,II.:_ . '. ..... c ' .'. .. " I :: '.' ". I... . '. . _'. ..... I. I . " _ . . '. . .' .. , . . , . .:!i. _'_. __. _'

r epresive care inraut~tesc considerabil S1 uatia rnuncitor-iior. Intre altele este sist_"-a acordarea de asistenta medica a gratulta membri lor famihilor

nn1t' -'.- ·c· I'" t "0' '" I ,,-:1-"1 A······, l' " .... n·. ',' hi' 'I •• ;,.:"; t·o;"' ,.' 1;0 ~ "I~ t,~ ,,," , ~ .... ~ de tr: . '.'

.J.I~,n,_ ... rrior )~- .. U _OIC reel, ,Zl~)l ~l mcarurum ue .~I upe,

Revolutia din 1848 marcheaza uri moment de sernnificatie aparte in Iupta rnaselor populare, Asa ICUlTI arata tovarasul Nicolae Ceausescu

imbinarea Iuptei pentr U rasturnarea vee hiii orinduiri feud: lIe ell Iupta impctr'iva a suprirti st: airre a imprimat miscarii revolutions re romanesti din 1 :8148 lln. caracter deosebit in ansamblul miscari 1 or revolutionat e ale

ti 1 III . ,,- ~. ,

rmpu ut a .fa.c:ut. ca aceasfa lupta sa antr eneze cele mai Iargi rnase popu-

1, re, meseriasii mestesugarii, tit govctii taranime,a ~i irrtelectualii anima)

* La 10 septemhrie 1848'1 Iosif Laszlo, inspector la topitoria de fie.r din HUll edo ara,

..l'.~'"_ ~ ~ ,~ .

-I r'ap or " a directiuuii:

,i uNiciodail,a acest prea. In;al~ ordin au ar fi pu rut sa produca asupra celor interesati

o l[np,resie mai n·efaviorabi]~t decit tocrnai aCULn1. C.l.fl.d p:retutind;eni spi ,itele s1nt extrem

de. agi -·.~'te. ~9i crnd popo'ul de rlild - lesne de a.magit ._.. In rln.d~ul caruia se PIQ.'t sO,c-o'[i p~ .. buna. d~ept~te $~ Dlu.ucitoriiJ en. u~urin~ po::!. e F abatut spre idei ~i dll gre .. ire de c~atIre II' eel r,a~ l~tenrto'na' 1, ~.ICaI."e se: ~alesc p,e [oate calle sa s'Us,plec eze.. 'noul ~o.stru :guvern~

A· . I ). f~ idA '- d <1;..,. d'· " to ~ .

. ce§I'~J. Ii \m.unCE.to:rl n.e.--]Lln. - In stare sa-'ll'ea se'.ama, lea prlO I. lSIPO'Zl\:la respe(~·tiva, se, -replunf

in apllc~are' 'un. ordin ~ai vechl care a ex_istat '~i pina a'CruJlm~ dar ,d'urerej n'u ·s-·a r'esplectatl

.' ' • V - - 'b .. \J d" 'i' 0; 1 'I ..' ,I :

CU u~,ut.ln~.a !iT putea sa 'atrl. :'w:e, ace·asta: 1.pOZ1-le nOll 'Ul guve.rn·l ,din a-est motiv l':ncre-

drerea In -reginl I?u _ .. nl.1El1 ail ca n~ s~ar' C{u~~solid,a) cit .'. inapIQ1lriv'ai a.r p'llt-ea, sa slable'.asc:a :~i -sa p rovoar·e IC'U u~u,rlnta l1eln ultu, 'liti ~i de.zordini 'I~ ~,

- _ La rind.LIl sauJ.' .adminis'Lra·tia ate!ie elar, 1a '. ~ septe':nhrie 1. ~t4 81, piOp,une The ,:~al1IaI la ~ tu~1!i ~ ca sis·r,a.f'lea. 'acordi· -ii medi,ca.~ment~Ior g'l'atuite [S,a ntl i ie; ptlsa .l~rl ap~icar'le~ ~'pina cln I nel1nI.~,t,ea ca~:e d.~l1l,ne'~te. in p -ez..;n.t ':~l care _seJ • tntind.e tot -lal !llul"l: In. ploploruI dJe tin'. se~ va pO' .oll.~ de 0 late c!e n toa'te acest·c: lm.pr jurari ~ In sprcial :spli- :'tu'l agita al poporu~,

ll_ll ll"l aDeasta vreme. ~ fa.,e n{!ce.sar,a de., UIgen~ ij, reld,ucere.a ori.c.a:f'or In,:pol-.,Y'rari 'a mU'fi-

e ~ tOI- ].IO.r pl·-n.tru 1ini~tiIi' a a cestora ~ ~ [31] t .

de idei lie' - p - 'O~,gl, esiste ,. e epocii, sa j oace un ':110 hotal~lt :,~ m destinele poporuluf roman, in Ie· 101_:, ,~~ a .ulterioarti a siocieta,rii omanesti' _ [3,3]

M,asele muncito: Ie din Hunedoara au participat aetiv Ia Iuptele revolu ionare, Un spr'fn important este acordat : I stilor revolutiona e ale lui ,Av'~aJn I,Bc_JCti, in ~ihd"', carora Iupta nurnerosi iobagi die pe domeniile H nedoarei. ~aI ea ae spirit a minerilor si rneseriasilor din sate e Hunef- oarei I .este deserisa e .ocvent in multe documente ale timpului ..

- I

~ A':-It,I-el, la 161 octombrie :18481 in, r-un raport inalntat Thesaurariatu' ui,

s'e mentioneaza aducerea armatei la '- 'eliucul Inferior c"a urrnare a, a,gita,--=, t~e.i. Ide Ia atelierele ~i. satele apropiate Cereetatorul Al, Muresan [3,4]· relafeaza unele aspeete ale VlI emii I astfel: La 1, -',, oetomb 'ie, inspectorul Laszlo de la i - - treprinderilc metaluegice din Hunedoara, f·acle uri bablou alarrnant al situatiel din regiune, '<1 ara la ca din '9 septemb rie, data a,

carle a preluat functia de udminis ratei _ S-,' petrecut evenirnen ,8 grave, Orasul $i Intreprinderfle sint In panica di cauza continuelor rniscar] Ide

trupe si mai aies a cetelor numeroase de' -t'a~r"an''_ romani inarmati care 'S "e'-

_, _.' ~ • ..01: J ~: " ,.: I, ,'.' '. "!" ~ .' I .... ',I ... _" I ".··.. .. 1- ~'!__I'._....,. J,..J)L,.L..~ __ ..:...:: " . .:__' -,I'-~., .. ' ',' ....

aduna din toate partile. ='-1 mai deelara ca un capitan eel comanda trupele dis Io cat ie, in par .ea Iocului a dec arat organelor administrative 'ca or.ice

atributio a functionarilor civili Inceteaza ~i ca administratia va depinde in' toa oe ches ti unile exclusi v Ide 0 ganele rnili I at e', runeti .. naru die aoolo au primit ,ordinul sa, se rr grijeasca de, Intretinerea a cite 2'~,3 soldaf i' Un raport asemanato e trimis de Ia - atelierele manufactur iere din 'I'eliucul de Sus.

Thesaurariatul in raspunsul sau catre administratia din Hunedoara, aa mai I1lU :'~e dispozi ji, Ln se.n._u, 'sa. se trW-lea tct 'pO,'.lib,lrul pent ,u a alP,h'a

burrunle fiscului care i au Iost Incredinta e';i Daca ill urma miscaeilor

. .. - - - - - -_. ,

Izbucni e ar fi rezultat iminenta x reunei prtmejdii pentru Intrep Inderi ,e

meta lurgice, administratia era Indemna: a sa se adreseze imediat auto ita,j:ilo ~ rnilitare Sfat~ollat'e acolo, pentru a cere ajutor, Din aceasta Ico'r'espo':de'n}a' rezulta printre alte e IC,a Intreprinderea din Hunedoara a contrlbuit C,U 22~OOO' galbeni Ia cheltuielile rnilitare.

Ad 'Ii ' .. t t'" d: T Ii 1 d S' t + t- ..... ,OJ till 2" I , ,:-":. mIn- sc_r'a-~la :: 10 _ elU,CU. .' e I~.: .. IUS e's -~ ,a,nun~.a, a ca, 1 s .... ,a.Q "-', miS ~> I'

gr~nicierl st un caporal pentru pazl1a_ Lse mai pune In vedere sa supravegheze sever intreg personalul si sa caute printr-o atitudine lnte_l'egatoar'e si leu rn,ul-'a_ pn eautie sa inlature 0' Ice pretext de Izbucnire a unor

t:ulbur,ati~. . .

In urma participarri masive a maselor Ia miscarea revolutionara, in anu] -, 848 administrai ia atelie relor d_e ne,~ intrepri- de ample anchete,

cermd fie'cib:u'i Iuerator sa dea declaratii Ia al cui ordir '9i C'U ,a. cui apro,-. bar -Fe-" a" par - .ieip at 'I .a raseo iala populara d e '. a· Ha tie g':: I

, ;-. -- . -, _',' ~~ . . . , . _:'" . ~ .' • '.- 1._'_ .' .' .'", "_ ",' ~ !. ". _. 1 . ,I 'I _.," ... Ii!

~, .: .'.

Burghezia ausrlrriaca, ei maghiara, preoeupate de eonsolidarea pozitiilor

'de clasa, praetiea dt ,-'3. r-evolutia burghezo-democratiea, 01 politica de ccrnpromis ~,U nobilimea maghi a~r~- care: urmareste inte isificarea exploa-

ta 'I .maselor populare si. use .virea natiunilor eubjuga e. In aces e condi',ii se mel eie in 1867 pactul dna ist ustro-ungar, prin care clasele dorm-

nante ince',ar'c:a sa . ezolve ,P ofundele contradictii nationale ~i politiee care maeinau Imperiul )iabsburgic. Incheierea pactului dualist duee la mglobarea Transi vaniei in rega ul Un gariei con . mar' "' oim ei c ar exprirnate de imensa majori 'ate a populatiei rornanesti. In TIl'" d obiectiv, aeeasta .masura

78

da. un continut nou luptei maselo PO,PI - are imbin nd mise, rea de eliberare soci ala cu Iupta Ide eliberare nati onala,

Perioada urmatoare revolutiei din 1814,8 ofera tablou unei dezvoltari continue a oap,~ I ali S1l] W I i iIn 'I'rarisilvarri '-,:, Ic~eia m oondititle largt .ii ,pi~etei i ' ter e, i Ise atr buie tot mai mult 1 -olul die f\11 nizor de materiLsi PI oduse de, prima prelucrare pentru restul regiunilor industriale ale, imperiului. Promovarea aeestei orientari i:?,~' gaseste expresia in dezvoltarea ell preeadere in, industria Transilvaniei, a extractiei si topirii 'ierului, extractiei carbunelui -~, rninereurilor nef'eroase, exploatarii Iernnului etc, A,c-eas,tl~

1 .. - ., d 'Il fuire i b Wt,i.' ~l b I II' t -'"'i +" - d '" t if ~

p'o lti,ca; e je: wre a nogapuor ISU'ISO .u til res-'e msojna . 'e 0 mtensr icare a

EXiP" aa"ta,r:ii rr r ~ cf sa l!arrfjjate , penrbru r -II, e desfiintarea i'obaigilei. crease con-

ditii. $i mai favorabile. _

- E .. t + ~ i d t ~ 1 d" +:jl ~,c - bil""

-_'_'X18,.,.:[enl~a unor mall cerr re In._US,Ila e care creeaza 'COln,ll~l_'vora ,:'1 I e

dezvoltarri clasei muncitoare, duce Ia 0 tot 111""'·" ai larg:~'a,~, r ispindire a, ideil '0'

" ,.... "';. 1 '\I'" .' ,'- - ,L ~ - •• _. I ." ":' : I _ ..' - - . ': '... •. '. • [_ _ .', " ,.~ " .:.:......: '. ._- ',' . . .~. (_ _ • - - :~ .. ,I I I . ,I ~_ . _' _ '_ .' . " ." I

socialismului in Transilvania. .nca in 1 B,41 la Cluj SI1'l1, publica' e ~i analizate pe larg pr incip allele: idei ale soeialismului utopic francez ~i eon ' cluzitle desprinse din ,riisco"al,-~, Ide, Ia ,I ;BI3[9 Numerosi rnese iasi ~ calfe,

uceniei, constitute intr'le 11867-181619- asa rrumite e .reuniuni ale sods Iilor" romani" la Sibiu, Brasov, Turda, Cluj, Intre .1186191-,18'72, actiunile organi-

zate ale clasei muncitoare se cristalizeaza In forme oi prin constituirea asoclatillcr muncitorestl, eu pi ecader e cele de Ia TOm' soara, Ac ad) Oradea,

R .. -~ .. I' iii' ,., t diul ',' ,.. T' "'1 III .... t dilf'

esitasi a te centre, prin m I ermenru carora, In ' ransi .vama sur 'l'luzate

tot rnai targ Idefle socialismului stiirr ific, ,D if erite e forme de or g ... : aniz ar Ie'

. _ JI ,J r.

a muncitorilor din Transilvania desi ai, _ un Pi .onunt, t eara ter profesional

sau cultural, constituie un factor esential in accentuarea constiintei d-e clasa in organizarea actiunilor revendicative, axindu si activitatea Ior pe

--, .. ' OId'-- ~'l Iii'" A """ 4-ul - al I 's. '!!'iiI - it . ,,"

P" opagarea rc let or' S,OCla __ ste, ~':'_VI-IL,~ I genera - ',I .miscarn munci .orcsti

eurooene dim ultimul s3Berrl J,a ,seooQJ,,- lUi. al XIX~Jlea l!:'li g]as~te Uln P~t:tl':' --,jc

eCOI .. , in 'I'raneilvania, prin constituirea unIOI,:_ organizatit Iocale ale parfiduIui gener al-rrrunci - oresc din U ~'Ig:;' 1 ia; 1-, ·~ __ a r 'i I· acestea ~iUJllC'" ieneaza In

[udetul Hunedoara, la Orastie [35],.

La crearea ul terioara 'a oa idului social dem aoerat din Ungaria rnun

'~ . _":,,~:_ :_." I, II,·' ::..::1 .. , .. , :, .:' L ".1, ....: __ ._ .. '..:.,'.:= 1", -I, .:_-' .. ,q,...I-,- ,. - I. ..,',,{.(' I . '!J _ ' .. "._.-

citorit din Transilvania i~i aduc 0 contributie Importanta prin reprezentantii Ior din :R!e§i'~, Mad" Orae;'I- ie Brasov ~~,a ..

Fe masura dezvoltari: industriei ~i a cresterii numerice a proletaria .... tului, in [udetul Hunede .'Iara iau . ,I,asteve ll1i,~lcari.i-eViendilc~ tive, In l816B. 18 constructia ,ca'''i Ierate Slmeria-Petrosani, in Valea .Iiu .ui lao BLI'ad etc miscarea grevista este fnsotita de radicalizarea continua a maselor muneitoare, ca urmare a eresterii nivelt ui sau politic ~i cu ltural, Acest proces este ~1~v';riz,8J,. _ ~i accele: .. ~ t prin stabilirea Iegtiturilor trainice intre miscarea muncltoreaeca d~ n Transilvania cu miscarea socialis a din R om ,ani a I

...-

,A[cll'ntcirIBa oon.tl~adilcti:hlolr dmtne marile puteri capttaliste europene de

la incepu ul secolului at XX-Ilea, BY ... , ~ avare a oonflicte or sociale .... 1_. afionale din Interiorul Imperiului habsburgh in perioada premergatoara primulu~

razboi mondial, ridica .cu ~i mai multa viglOla!r'B prolenariatul atrt Ia-Iupta pentru satisfacerea "eve dieari or economics CIt si a up a pentru Iiber'tatl dernocratice Impotriva ''i\zb'oiulu~''E In anul 19i1l" muneitorii hunedoreni man'·,f,es.feaz,a leu hoiaIir'le illlpotriva pl~,eIg,atirilor Ide raz:bol. R8.zboiul

Imperialist agravir .d sit -.' atia clasei rnuncit .. ~ are. creeaza obiectiv pr'en11sle pentru 11.0li lac. iuni die, Iupta -pentt-u cucerirea drepturflor politdce, In .. anul 1'9' 7' alaturi de muncitcri: din Valea .Iiului ~i Calan, munc torii hunedoremisi refac rniscarea sindicala constituind sindicate ilegale in Iocul eelor

lesfiirrtate la I-C. putul razboiului. . a ~;p octombrie 191"', l1lu.n~;tor-~i uzinelor idin uneaoara, intra in greva ... in semn de' solidaritate' impotriva

di '. · ~4-c ·'1- C· '," br; E- ;,~, '."1 nr: "., ~ I' [3'~J'1 Ad ..

I.'.once lerIl InUl1r' - WJo;rrJJO' -' ..... i .. "-C'.~ .~r.IUjll. . ','16D=', -:. '.~.rloo:nas, '91 :'_ . il. I ,'·il·_! i~t.,;. eS,I,D-

du-se c2pitanuatu, ui minier din Zlat oa 1 duoerea uzinei ce .ea interverr ii oentru potolirea eonflictului in ace, a.~i.'liIIlP apelin,d',' -se si la interventia

politiei pen III folosi forta publica in scopul aparar ~i '. averii statului ~

,. -

La sc rnatia directorului insotl .Ie seful politiei, ca cei concediati sa para-

seasca I .• zina iar rnuncit 'Iii SIR reia lucr ul acestia au I ipostat in mod solidar oontinuir d :gl~eva~

Politia t- ece Ia Irnprastie ea muncitorilor grevis' i ~,"!, ncearca Sla con

st.r~"nga pe' rnuncitcrit obligati Ia serviciul militar sa reia lucrul, In Iata dirzer ie·· fur nalis tilor conducerea .zinelo ~ hota '~,~:ste sting .. erea furnalului, La d: 'U'I ore dupa inceper ea grevel, muncitorul slndicalisi .Iureleu Gheor, gha se pr ezin ta la dir ecti LID~e c en tru a cla rific, conditiile In car e m "1 ci =3 torii a putea relua munca. Direetorul uzinei rnentine conditia ca eel ci -:[cl rnuncitori concediati sa paraseasca _'uzina ~i ;sa fie deferiti justitiei. In aeeasta situatie, dupa 0 noua eonsfatuire ell grevistii Jureleu comunica h9It~ar'irea muncitorilor de a purta tratatn 'ei C'U directorul uzirielor sau cu reprezentantii desemnati die, acesta si [de a continua greva. Directorul uzinei es Le revoltat" d,e' aeeasta indraznea a" dar accepta ca I-U1U11ciborii.

daea :au ·ceV~a, d,e' SPI ,SI ~ .. I~ ~ ~, s,a ,0 fa'ca ~ '" ~ 11'1 Iocalul oficiului unde s'le mvo-

ieste sa primeasca doi lepve.z'erl ~anti de ai lor '- ~ Cei zece reprezentanti desemnati, se prezinta in, ac:e·e~i zi in jurul orei 16 la directorul uzinei. care accepts pentru discutii doar doi dintre ei. eel erile muncitorilo cupri udeau urmi toarele patru conditii:

~ reprimn ea la Iucru a muneitt II ilor concediai i ; recunoas terea org anizatiei sindieale:

'1 • 1, ',! ~

.~ In' :-·a· ]~O':"I;"1!!a';!!e':' salariilor:

•• • - I. . • • • if.. I" I _, t, -

, I.' ". ~-

- incetar ea, trimiteri 'I .Ii·'l armata a muncitor ilor indezrrabili. care de

fapt desfasurau 10 aetivita e revolutions. 'a.,

D .... d b ," . or I ,i d t d li i t I

upa Ct~]n se veue, 01 orec rveie grever, pe « eparte .:' ease Iimita . .a

. evendicari economics. . zizeaza ernancipar ea politica a muncitorilor atilt prin afi rnarea dreptt lui la organizare cit si prin solidaritatea ell eel car e desfasoara 01 aetivitate politica, Prin aceasta muucrtorii hunedoreni ating . noua treapta In procesul de Jorrnare a cons tiin .. ci poli ice de maturizare

revolutionara. Conducerea uzinei respmgc re .... ndicarile grevistilor, dar

A ~ ..... 1 f u1 ~ di d !I!!I! I. t-

1--1 ,Zlu:a urmatoare, a pI.lop'_.neI"'ea 'IQ,Iln,7:laLa r.·.1n no .. ' 'e' muncitorn grevistj

d 1- Iuerul dae ~ d~ t" f~ ".'.;0 - b ....... de- I -"J

I e a reiua uC"'U·_ t' .aca cei concecrau VO'I' -1. reprimrti In a arica ,s[e· .Iee' ara

d -d' diti A d' . . t d " . .!I! I ~- . t~ .. ~ [28-' . - . b .~

oe acord, CIOiri,~I\(lIOnIn~': aceasra rie .emceperea are rvrtatn In'. OCI0n1)1~1e',

1, ,~..... ft- d .. t f'~ di 'ti J f'" iti

a amtaza ,Cln'l eel ce nu se .. 01 prezent .. a" ror 1 concecnati detrnitrv.

Chiar si in conditri e acestei il1'~e, egeri, in 28· octombrie. 6510 rnuncito -:i i1.U s-au p .. orezentat la lucru, In situa ia aceasta, capitanatul minier Zlatna, 111.-

, 1 ~

cearca sa '~I .. ·te "vin.[a pentI_ lic,hidarea. ,gre ·,ei. d:aI~ In J9 "ctO]nbl~ie glryeva

estle' continuata, die ,43:,' -. n1 cc,_n~itorill La 01 nou.a adw]L,aJ('e a g··Ilev.istiloI,~ la clare

- . '~II' -

pa '. 'tileipa '~"eful poll'· lei 911 pII'iIll- plI 'eto'lR'uI din H une'doar a, te.r .. Jnen u Ide inlce-

tare a grevei se prelungeste pina la 3:01 octombrie, munciterii fiind Bl1.1.e-nintati cu trimiterea :in fa .. ta 'I'ribunalului i9.j aplicarea alter dispozitit di111 regularnentul de ordine wi a Iegilor exceptionale din tirnp de razboL In fata acestor smenintari, muncitoril cer ,garlal1.tii impotriva trirniter! pe

frorrt ,a participarrtilor la greva, dar si 111. ,~c'eas~ta, faz,a tr,ata;tivel:e se ter]11ina 'faria rezultat, La expirarea termerrului acordat Idle adrninistratie Ia

. ~

lucru se prezentasera doar o iparte din muncltori ~i. asa cum relata, capi-

tanatul minier ::, ,~in·cH~jrj;CJar'ea de 1.IllplaCat~"e, nu a .cruJ3 :Tha niei illl rezultat, din cauza latit'udinii d'e,legLatil.oll~ muneitor ilor [", ~ ~] ~ Irrepotrrva eelor cc eontin'u,a_ greva uzina a ineeput uctiunea disciplinara" ~ Primarul orasului Hunedoara Intervine in, actiunea de innabusir e a. grcvei, 111 2n'oie01b:ri'e'i

~ .

in acest seep in curtea uzinei are lac 01 noua adunare. la care participa

autoritatile civile si milrtare ~i Ia care muncltori.l i~i rcafirmii hctar'irea Ide a relua lucrul numai dupa sariafaccrca revendicai ilor formulate de ei, 1r1 £,ata vointei si rezistentei muncitor ilor. directiunea accepta reprimirea Ia Iucru a tutUl~~r rnuncitorflor concediati. cu eo~ditia ca acestia sa. se supuna discipllnei in munca, Rezultatul acestei actiuni este par tial, Iucrul .f'iind· reluat numai in 4 noiembrie. dupa ce in ziua precedents sc fa1cLlSe 0 noua

inccreare deprelungtre ,a grevei [35] ~

1

Desi s=,a soldat cu r,e;z·ulta.te~ partis.Ie, greva dtn 25 lo:ct.Or.n.~bI·ie.~4 no-

iemorie 1'917 reprez.inta cea mai ,plu,tefr,nica, actiune revolutionara IOll~lga,=

rri z a:·';'t···'a..... in U,Z- ... ~l~ ']-i'iia~ In P "e' I-,r'ii'-l~ oa dn '-'. 'P'I~ m ul ui r'-a~ z boo, 1'" TIl' -. o mdi ;-:::11 pi -····r".'l'" iI;'ii o II;rn;g' 'ia';'~l~ z arc a S;

_ _ ~, __' , ' ':_ _ Il J. ", ,I,' '. _, , ._ L J/,:,_ ' ._.... " - . . _ ." ' • I. _. _ ,.:111 _ 'u. _ '., .1...L ,_ .. ,~I- , 1.. 1. ,. . _-. _... ~_ \ 1.1.

I ; . • • :;

obiectivele urmarite, greva Ideplas,e~te scmnifieatia unei nctiuni Ioeale,

exercitlnd 0 puternica Influenta ag~pI-ra s'ta.rii de spirtt din celelalte centre muncitorcsti ale judetului Huncdoar a",

~ I,'

'I'emeliile monarhiei austro-ungare au, fost nirnicite ea urmare a Ins= r ilor misear i revolutionare din ani! 119117,--1'91B,~ cind popoarele subjuaate

~ ~ ~! J ~

din cadrul monarhiei si -au scu turat IantuetIe unei robli 'i-n car Ie' au fost

~-i]tlutle de-a lungul multor secole.

",01 data cu triumful Marii Revo' utii Socialists din, Octombrie, care

~ ~

a dat ,0' puternica lovitura sistemului Imperialist ,_ arata tovarasul

Nicolae Ceausescu - a aparut posibilitatea incununal~ii victorioase a Iuptei dE: eliberare nntionalfi a poporudui 110S-1 ru. pentru incheierea pI-,O .... cesului de formare a, statului national roman" ,[3:6] 'I'

Unit-en Trarsilvarrici cu Romania, a eonstituit UIl. act just, prog I esist, corespunzator naauintelor mnsalor populare spre desavlrsir'ea urritatii nationale. Ea a fest consecin]a fir eases a Iup ,:e]ol~' duse 'tirnp die secole de masclc populare din tara noasbra pentru desavirsirea procesului die unitate 11 ation ala,

i:'

La "'l-nf' ·a .... pt '!. it 'Wt·~.. at" II al rit ."'. I d i' ~ d

'~- mraptuirea uru atu narronate, rnuncitorn auneuorem si-atr a; 'us

. , . ~ t . .

o contributle die seama, Alaturi die minierii din Valea Jiulul, de organiza-

title dernoerutice din Deva, Orastie, Brad 9i altele, organlzatia socialdemocrnta din, Hunedoara se pronunta 'in ,anLll 11918, pentru unirea leu

R L~' .... ""', d A t ....... 1I?i;1.: ia di 1- ~ d Y d II ~,

romama, vazmn In aceasta reauzarea uneia rnn ceie mai t ,Ie seama .• ' orrn' 1.

a . tuturor romanilor 0 chezasie pentru desehiderea cailor ce due srp~ e progres si fericire.

Desavirsirea unitatii natinnale a. Romaniei a creat conditifle pentru unirea pe scara intregti t;aI'i a 'uptei proletariatului 81 ,a tuturor oamenilor muncii, a deschis Iargi perspective rniscarii muncitoresti rcvohrticnare.

81

Sfirsitul primului razboi mondial, gaseste Romania istovi a din cauza pierderilor imense die oameni si _ jefuirii bogatitlor materiale situatie carle este exploatata de capitalist ii autohtoni ~.i straini pentru obtiner ea de profituri Cit mai mari pe seama pauperizarii si exploatarii nerniloase a. cla; ei murrcil oa rei

Regimul burghezo-mosieresc ,Jplrin pclitica sa economica, prin Iasarea fa, a 'f4l1U a speculei, prin Iipsa de [0 lel[eIn·entaI a ,grij[a. i'·a:t~a Ide, situa .ia nl'UJ1C,i, I crilor, prin inabusi ea armata ide m ulte ori a gr evelor" [37'] - a agravat; co ~ '1· inut scit. _·a· .ia clasei rm: ncitnare.

Iat CUIn descriu si uatia lor din aeea vrerne muncitorii della Uzi-

• I. - - - ~

rue lie de Iier Hunedoara:

, .. Mtmcltcrul sarae cu patru-cinci membr! de familia nu stie care gol sa-l urnple mai degraba din cele multe: slla.-~i cumpere ghete pentru copiii deseulti sau pentru el insusf ei daca a -, avea sa-~l cumpere 0, pereche de' ghete toata familia lui ar trebui sa rabde de foame eel putin o jumatate de luna si nici atunci n-ar tputie.a sa aibe suma necesara ~ ~,~ .Sint.elD

zdrentuiti, infatisarea muncitortlor este cia si a nor cersetori" ['S,8] ~ .

.:II I~ ~ .I~ , .. '"

Situatia economica g' ea a Intregii eeonomii postbelice conduce La sead : lore" a rapid a~1 a produe iei in d ustr-iale S'-l'~ a 'g:'. '-'lilr~,o;·'··le··' la ,d' ezo raanizarea tra n IS·:-~

,_-~,- _--;," .' I" ," ,',_ .-:- - ,.1 •• _ ",1,',., - . ~J . __ . r. ~ •. -',"t',', " ~ • I" . _ '_ . ':_ -a'-' I, ____:_.' r.-.-L.· !",:_',_ "r_ .,' _'

porturilor, ra cresterea preturilor ~ ... , infla iiei, Toata aceast .... stare die Iucruri ar e ,. nfluente din cele rnai nefaste ~i asupra acti vitatii U zinelor de fier din Hunedoara, Marea, maj oritate la, ateliere 101 ~ [de p _ elucrere sint Inchise, productia Ide: Ionta scade, ajunglnd in ,1·9'18 nivelul maxim de 2 8,96 tone realizata cu un singur furnal Jn functiune, care ulterior este oprtt. Inlclete,az~ detinitiv activitatea furnalului de' la Gova idie :;, cxtractia minereului sl producerea mangah lui SJ agneaza die asemenea Su e de muncitor-i sin concediati in cadrul masurilor mtreprinse de: ,gu.·v·eJ~'n pe"n,tT'u"~re1].·ta~ hilizarea Intreprinderi .or. P ntru a-si apara drepturile, pe; ,1 tru a Imbunatati oonditii e de munca ,~~, de trai muncitoru hunedoreni i.~i iritensifica activitatea (oli. ic,a~ care s'e desfasoara prin sindicatele revolutlonare t?'.' organizatiile partidu ill social-democrat. Dclegatii metalurgistilor hun,e:,do·~, reni pai ti:cip,a m 19-,20 ianuarie 1911[9 1a Iucrarile Congresului Social-

Democrat Roman din Ardeal ~i Banat, Programul .adoptat Ide cong es, exprirr a i.n c'- 'eder ea In cap aci ta tea elasei munei tnare de ,a~~i Implinl rnisi unea istoriea d:le f':Olrta politica conducatoara a societatii ~i stabflestc sarclnile nrgarrizatorice ce revin partidului in acest scop. Aceeasi. orientare revolutio'n,ara este con, iTn1,la.ta si de Conferinta PrjS~D~ '~1 Uniunii Sindicale din, Ardeal ~i Banat tinuta tOI~~ Ia Sibiu in, 101_.1 rnai 119191~, Aceasta conduce

,a~ desfasurarea unei largi miscari greviste, care zguduia mtreprinderile din judetul Hunedoara de-a Iungul anilor 19119=1920~ Rind pe rind. actiunile greviste cimrind Valea -Iiulul Uzinele de Ia Brad '9i alte Iocalitati.

La miscarile greviste din 19,210 au participat si cei ~c 0010 die muncitori

organiza tl" in sin dioate de lac, '-- .un ned doara IG" 'h e " ar 8':·1'" ,G··'-o··,v··"a~·J'!illdc·;·]'''e care erau

_. r.:__ -'t., . I, _ I~ . [ .. :-_ .. ,._.J~-'I! _f' :-.. .'. • • .:, •• :_:" ~_ .:_ ,I , '_::_. !II: -:. ',j': ", ". '"" -', " .. ' "~' _:" ._ ....

profund nemultumiti de situa' ia lor grea nu fusesera plati-'.i pie rnotiv 'G,a, intreprinderile nu aveau mcneda divizionara .. Lipseau apoi alimentele [de prima necesitate. Consiliul dirigent . · .. enbru a prein IrrJ1pina Izbucnirea unei greve, cerut sprijinul politie] si burg neziet loca. e,~ Aceasta, temin,du-se de: g' leva~ a sc;hiln,b!a,t in bani Dlh I ti un lllili'o,n de, c,ocr.·O'lane" ell c-al~'e

SI-a, facut. a.po'.~ . · .. lata ,muncito'~llor [35] ~ '-'I[ar' aCle,asta ,e~',a. daar' 0 r'ez[olva're

te'ITlplo'rara a unei situatii care n,ecesita, ~~[efo'lm:e structurale, pie ,carle cla~',a

," id ca ...... tos "e' " ",'",", interesata sa Ie aplice In consecinta muncitorimea

cOI,n, -'C. u':, ,ar, n,u e a 1 ,- ,-"-,,,·,a!, ,8:, <. "",'~',~ " ,',"',,-. _I,. ~'_", ' _ ._",: - .J., .• UIl" ",

hunedoreana alatur: de proletaa iatul riin i.ntr'eaga, tal~a. sub conducerea elementelor rcvolutionare, s,-a, pr'eg'atit intens pentru desfasurarea grevei generale din toamna anului 1'920'~,

AVID ul miscari] revcluticnare din Romania, In rindul careia se afirma personalitata die seama, fa{~e posibila 0 temeinica pregatire :a actiuailor greviste, In Intreaga tar a avind Ioc adunari in care se ale'g comite-

tel _:. d , ",- .'--;' "i..J -,~ ,""', ",t-·~"'l-' ,'," .. , 1 ',c' ~::I'" 'IIi.! ",." ,,4-;.""'-1' '"':,, d "-c"" '-r""ea' ',',,: itarf a'" Iuptelor

le"e I" e ,gI eva Sl. se s, aoi esc . le~,a, J~ 1 pentJIU con ~·.u.,e", ", ", ,_ ra :' . .'.c' ,'JJ",

'I'

o"r' e"VIS 'e

b'c " ',. v (:., "''--'i!l

La Hunedoara, declararea ,grevei a, fest precedat a del D11., nca de orga-

~ d f oJ ,..... i f' 1 I "1 t~· " di til dull '" '-1'" t o!, ,i

nlzare": ... es: ,asurata C Ie 1101-';, Ie Ie leVOI U~10~naI'e um partie u SOCI'a, IS,' ,81 sin-

dieate L" rd -, ".-;,'. + .. ,. ··,t- e. - I"~ ,"-'I 1,,:,'01'1 " t" brie ,]1, '-..oJ --'.- 'I ,'," ",'"

I lCra,'.e. . ,'Ia la'" unarea ~lnU!. a III UZ[n,a a ~" Q',C' Ql11 ",I l',e- cl.upa prle, u!cra,re.

II t t" "'1 .... 1- ...... ' ....... ....' .. it d 'I' U' ~

" • ~ .', -,' -. - •• ' .•• ' .-' L I - . . 1 " . L'.~ •• '. .' •• -. : ., 1-:-' '-. -. ," ".", J 1- .' I • 1 • • I. I' .

Ins rue .iuni or In Iegar " a 'C,U g'_ eva genera a, Pi im I e. I.' e a .~ nrunea

Sindicatelo r M-':,', .e ta lurgice rnun "0 citorii au, }'10·tl·a'~ I tt~ declararea grevei la '~1

" .1 ',J..J..,'.' "" ." 'I ", _ ":. ", ,IL.: _. , ',' , '".' ~',,:,,_ ,.! ,'_" '. I... , - .' . ',' __ ' ' __ , '.' _ I, '-'" U

octombrie 1,9201 [,3BJ ~

C " , ,.','- , ': it -:- t,· , ,- . ,t, ,~. '1 ", ','''1" i!! . t '~,: "1'\.,_:",,, :- at . ,- .:-;, ,'-" 1 " iI "',!!! "'~'" ,II II d ',.' ,,' G' "1:-" ~'1-', '

oncorm . en. eu me a UI gi~, 11 au nee a, ,U1Cru - 8,1 rrurueru " .. In_J ne arr

si ucratori i uzinei e ectrice din Hunedoara, Greva a !C,QI,n, inuat, desi muncitorii au fest mo bill Izati, Inll1lliI'll idu-li-se ordine de chemare iar pentru

. , '

efectuarea lu:cr,a'l~ilor necesare de Intretinere, atrt la minele Ghelar, clt

si la Uzina Hunedoara Iucrator-ii au fost introdusi leu forta [3'9]., Urmariti iII permanenta si supusi jurisdictiei rnilit a '~Ie~ oa urmare ,a mobilizarri

, .

it ,! .' f~ t t........... -i't; t ' '.' ttl .t 1 ul

. ~ - . .' , :II..' - ~. " - • -I ~ 1 • - • -. " - " [- .._ • ,'. i1T1 -.... , [ '. I . . '. ..' . I • • - - • - _' ;-- • • I!"_

mun'Cl..10([11 au, ros cons trmsr sa, inceteze gI1ev,a sr trepra . au rerua rucrt to'

Caracterul polr i1(~ pronuntat ,al ,gr'e'vei genenalc, amploarea l?i combativita tea lei. au . -eflect at maturizarea clasei In' ... ncitoare, cr esterea constiinlei de clasa. Consecinta fireasca a ,g revci generale a fost aecelerarea procesului die clarificare ideologica si politica In rindurile rniscarii muncitoresti pe baza experientei proprii, acumulata in cursul marilor biata'ii de clasa,

Pr oe esul de revolu ,-,' i on a' liz-a' re a,'.' m aselor exp oerien " t a O""-'l"g" a,,' n , iza t '0' ·'I;'I,I'- C"· a',

_ _,,' '.' l:._:- _" '...:.. I..:____.: ' .. t. ": " L._" _.' I, _ I, J ' J! " 'I..:.... _. _ L", , • ',' 1" '_ ' ' " ' I : I.t _ ." 'I r, . _ 1 • I.. j ••. , " .. ; ." ..

d bi dit ... · d ,,- I it fV t '"'b'·"l""" _,i

omnc ita In 'CIOII"'} " uccrea mase 'o'r -ITlUnICl .oare au racut posioua a urmarea

, ,

tot mai puternica a ideilor rnarxist-Ieniniste indepartarea die, sociali .rnul

reform "st. ACMsta tendin Hi tot mai 0 putern lie eXtprim·· tit de organizatiils locale ale partidului social-democrat va trrurnfa in anul 19,21" lei" d. 'a, Congresul de La Bucures '1" dclegatii vor vota pentru f""la'-"U1''''lll ea partidul 1'·

, .. ~.:,. ',',:,:~>:".,:' I, ,". 0., ., .. ,:'......uk ._~ ~yll" ':_",." ,'I~;"" __ II" - ' . .:o..t. v.il;~' 111:. i 11kJ.' ''_:'. ,_ .:.:. •.. 1- _ .:':_" I..:.'

comunist.

Crearea Pa tidului Cornunist Roman a avu. 0' influ,en·ta, covirsitoare

iI'\ ': '· .... rid 1,1" '"'1 m ~,'" ',1"",' " .. '-, .,'. it ", ",: ."liIi " :·t' I e, ,I, , "" ".,"-:- " .' ,t,~ de '-'f-'W(' 'n,-'- '-,w. c' ,'" .

in rln,_,urlle : .. ,ase, ,or D1UnCI oar,e, ,p1rln :upl·a 1ll"ans1ngen ij, · .. ,e,s ~wal a, .. ~,Ion--

se, '.c··'v''''''e''n,,··t l~Ill"" 'p~"""'01-'11..! '. a; r'e'·g·" '"'rr" riUlUl" ""u~g:'·h':' le- Z":· O:-~~O"Rl·ie.··'- 'Ie~' S", C· p- e·'j·- tr'-u a"'pa~:r~'aI""e''-'a ';;nlte'r·t:!l;,-

' .. - " '~ .' ,.o' .:!1.,.,1. _' .. "'1 :__L~ ... _,.: .. __ :..,.J'~·:~, __ > ... J!.J.J. .. ~., .. ," i·'. , _" .. ', .. 1 ...•• ,--, ,~_!IC;;

seIOl' oan1'enilol~ 111UIJJcii d"e 1.L ,ol~a~e 9i slate'

M' ·e",'ta, 1 UIinI g' ~~ , t·'· 'i d' ,,- '"c.,. Hun-'" e: ··d·lo':·a-· i"l'a' ',,::'.1-;' ,*"iI"C'" ,,:~" ,-. c,"t-'~v-'- '1' ,- . ,t,~, -, .. "} 't''', "I' ,"n,", ',', ,,-,

, ',; ,,' c' I; " _. "ilS- 11 ".cJLl1 . L., I j,: ,y,.I " p,a.[-.Ll.lp, >, ,aI ,I . ·a ·ac ~ U_ l,~ In I re.p'llnse

li"!.·n a,' .n,a:as"'··taY p"e-r'-I~oa,d:-a'!5i- pde,'n'--;'-"I:J1U ·lA'm'-'-':b,un·',a·~ta~t"l~I"ie,-:·a·' In':,oln'-'d-:l!'ti,'I!:l~lo" r d,'-re''-' 'Vl,"a",:a'~ a',: c-e·l-;o·i"t'II' le-e"

__ ", : ,!I;..,Q ~'c,',' .. ,:" ,.',' ... 1.. ',:-' ,"." ~ ,-',' ,,, ",,'" ' '" "", """ ,11;;,...',,'" " .. 1,-, _' "" ,-,-'_ '__ :. ", ",..I., ",'

• • - , '.' 1

l11U,nce,lC "e'ntI ..... lib'elqtati ,politi'cle ~i den1io,cr:atice., In 19,~'9 crle~terea lau.to-

"!! ·'t-a~ ,~' '" ,Ii, _.:' ',,', 't·" g' ";. 1::- .. ,o'-: -"m.:-- -,-. -,' '.-. '.~'.' ti" 1- ,~,,' f' '1' i ' ,,' ~ b· '. ~ l'~ n;J! 'll'" ,', -",' " s,·:'·~';" dl" ,,". ul- .~ , ,c:-· ,c:-

,l"~',.l ~Il .p',Iesl,',luJ,Ul co· . ll'Ill~, ,~_O I'Bce' p031_c:la .. ,t;lUl.e ea'1n"llca __ -'-. Ul nlun,~

citorilor metalurgi~ti la Confederat,ia G'enerala a lVluncii. _P,artidul Comunist 'est'e Icel c.,a,r:e pl.eia- 111 allii ,g:r'_:v,ei CI'lz'e e·C'ono,m.ice Iu .,ita politifca a

1 "~'. tAb t""'" t Ii! d" , ill'" ,,- 1-' d- '~t t' "'""

Oatnle,nl __ :O'1 m.unC'l p'en'ru nn~-.·ulla.a~lile,a. COTl, I. ,_!or·QT·: e' leXl's,'-en'-la~

- -

-Stabilizla'I'ea relaciva q_ oa'pi-ta,' ~,s.1nlll¢, ru'n ta.ra nOaBi· -,a (1924,~ 929)

" f"'''' t '''t ,.._ ~ OJ 1- ~ t .... t·l' f-~" ,",

s-a 111· ,ap'~'U1-I, In pI"!ln,Clpa: J~ In a'unc.arJe'a- gIeU',.a~110r r'e'.-a·cerll econ,O'~Inl··~

· asuplf',a l11aSelO,I popular,e ,d.eo,ar Bee blurghez'~'a ea'tlta [!Q,ncom.i":ent leu ~.r',~ f= Icer'ea poziti~~llolr! .e,clo11Io'1nice~ o'b~ineil·eq. UnjOl~ prcJ!,fittll~i cit m:a' nf1laI~'~

83.'

I.

Procesele de t- ansformare ce au Intervenit In economic Romaniei in aceasta joerioada, au avut eonsecinte atit 'In ceea Ice priveste situatia economics cit 9i privind repartitia teritoriala, si .gr~adUl de concentrare a clasei munci toare.

":: ici Uzina din Hunedoara. proprretate .de stat, nu a fost scutita de pre esul die, i, .tensificare a exploatorri dificultatile crizei economice fiind aruncate Ir spinarea rnuncitorilor. care Iucrau in conditii deosebit Idle g:' 'ele. Numerosi D1 unci tor i sint concediati, acti vita tea uzinelor f ~ ind pr ae-

t"' lnt t""'-

.Ie mrrerup: a 'I'

Unele sporuri de salariu obtirrute prin lupte n-au putut ·sa inlature disproportia dintre salarii ,~i seumpirea «COln,1 inua a costului vietii.

n oonditiile unei terori crescinde din pia -tel autoritatilor burghezomosieresti Partidul Cornunist Roman Sl-la intensificat eforturile pentru organizarea Iuptei revolutionare a rrraselor perrtru ll1tar1r'ea unitQltii de actiune pentru educa,rea, oamenilor muncii.

Nume 'oa,g!,e documents .<llevre,m~'J atesta urmarir'ea, judeoarea si IC[0 ndamnarea a nurnerosi rnuncitori din Hun edoura 81 G relar peritru ~,;llllpar'-, tiTI lea rnanifestelor clandestine eomuniste irrtre luoratori' sau pentru simpla banuiala [de a simpatiza leu comunistii.

Intr-un raport din 1912,9 despre miscares comunista din judetul Hunedoara polrtia die sigurantii constata efectul propagandei comunisl e la Uzinele Ide Fier din Hunedoara, care a condu, la exprirnerea unui numar de 145:,otur~ in .avoarea Blocului Munci .oresc +'a:,r',8.,n'BSC" pie lista caruia

fill, 'I' B St f .. di id t" I d .... t 1

rigura sr Bacso Bteta: mecaruc am oras consic erat 81 concrucatortu '0 [",g a .... ,

r izatiei cornuniste din Iocalita, e' [31·5]~,

Prin reehizito iul parchetulud 'I'rtbunaluhii Tnmedoara din 10 aprflie '193,·', eruu . rimisi in judeeata Nagy Pall Iacob Alexa Lazar Iosif si Furca Abi, pcntru ca au l~las~plndit manifeste comuniste muncito .ilor din uzin,a /[ 1,0] -'

D f· t....· f d 1 ~ ~ 1- '~'t I" ul ~ '.

_ estasurata pe rondui crizei generate a caprtansmt ui, criza econo-

mica din 1[·:291_~11913i3 a accentuat si mai mult con'[ radictiile soeietatii capitaliste, In Romania. criza a fost agravata de 0 _: erie de factori vspecifici In tre IC,atr e' : predorninan ta agrfcul tUI Ii si existen ta in cadrul ei a unor puternice r Bmlra site- feudale subordonarea politicii externe mar ilar puteri Jmperialistc ali acapa ares unor irnp,or'tante Intreprirrder i de ',cat'f'e capitalul st:, lain si situatia deosebit Ide precara a maselor rnuncitoare.

Chiar de Ia lnceput criza eeon omiea din Romania s:-'---="a'--'-' fl':a .... cut deosebit

" .• 1·.... .........:. ". '. • :.' • _"_ ' __ ' ._ ..• I" . '] _._ "" ", . ,._'". I, 'I ,- ."'-'.~ I II.~ _:.....:.JL.,', _'J . - .. : ~I ',-, .:. . ...• ~. i _', __

Ide sitritit,a in, intrep -lnd,erile miniere '~i 111 Ie " alurgice din judetul Huned oara,

Incepind din martie 19219 conducerea 'U'~F~H,. a treeut Ia concedierea in mass a, muncttor.lor. Rinduri le sornerflor sint in~gl·ols,atle de miile [die taruni sar,alci. ruinati in ani: de criz a, '" Numa rul somerflor din intregul jude], in, raTI'UI :1932; se ridica Ia 19,~4·[5,5.. A vind ln : vedere c,a aproape

fiecare muncitor sorrier .avea Ide, Intretinut o Tamilie eompusa in medic din 5 persoane, rrumanul celor aruncat! instl"lCl]d"- si 1 Btsati prada foarnei se 1 idica 1, lei rca 100.0-0~, Saluriul mediu al unci muneitor rnetalurgist din Hunedoara er a "in 1932 de _6 .. 30 lei/ora [41] practic total insuficient pentru

iii, - '. t ~ ,I f ilf if hi ,o'!;, d ,", I d f'"' d 1 G""'}: 1 '"

mrreunerea unei rarnun .. rncrnzmuu-se mmeie ne rer ue ,_,a 1,.':1lear'[. circa

60101 [de muncitot i au fos: mutati fortat Ia carierele de piatra de' Iinga Hunedoara. Din salariul de '~010-'6_ 0 lei pie care-I primeau retinerile

reprezentuu peste [5010./0,1 cistigul efectiv reprezentind C .. ,~- OI~[300 lei lunar" Plata salariflor Cia urmare a dificultatllor financiare [ale P,~F·,.H,., se fapcea C'Ll An: II zier-i de 3~'4 Iuni.

Dupa cum recunoaste mtr .... un raport rrotaru din Ghelar, salariul nu ern suficient nici n·'h~a··I·-PII' p' .entru hrana lor' personals de' cum sa si m .. nai

_ ... ,';, .1.[::....., .~._. ..' _ ',~ :l-~. - ",1[ .. - [.~ ... :., [~ •.. c _. ,'>'_~:.'['[ ""~ I._".~ - __ : _'_-.' " , .. -!,

poata ] Ine din ea si familia [3:[51].. Insusi oamenii. regtmulut recunosc eli !ll-::ond.itiile de trai ale salariatilor erau Inferioare sl sub nivelui unei vieti civilizate" Ei ,.:e:r'au rosi de boli ~i sar'Acie[. aveau Iocuinte Insalubre ai viata de farnilie nu constituia reculegere" [42IJ,

tel esterea continua a gradului de exploa a' e inI autatirea situatiei materiale [a maselor populare, ca urmare a rnastzrilor Iuate die clasele staprnitoare de '8. arunca toa re consecizrtele crixei pe searna oamenilor ~"""V"iI[U acil a 'U· c nnst: tuit b aza obi ectiv a"-# a 'p' u itern iicelor a .. ictiun 1'1' evo I u tion a r-,e

,.lIJII'.LJI.. , ': -,~ 'I ','-'ll", -, ~ ," ILL~~ _ .. ' .... _.,' r,' r ... l ~.' . ---.:.._ " 1:""- - • .'_ .~- '..:._ ,~' '. __ . . -._ "'''~ ...... ~, ,.' _', .... ,,~ .. I 1'1 .'

d in a" ceasta .... pe··r·'··l·'na'~!·a-: In ..... "·-· judetul HU11J' ed oara ca 8-}'" ..... l~-n·--; restu 11 t a' ..... rii In: ",.-.-. anii

"[,. ',:. .,,' : .... :,'., :.". ,.- '. '!I,,,,,I";' ,'.u :'_,,,, - I .. ':_: . '_.' " . - _c, -. _:_c__.:.[ t: -: ." .,.~, , _: - ,,: ..,.... .n. _'- I:, ~: .. __ i~' J..,.-. , . . I':· ,'.1..1.- '.

grei ai crizei, au avut lor: erIQlic[€ Iupte revolutionare dI8Stf[a9Iurat,e die catre clasa muneitoare, co n d. us a, din ilegalitete die. Partidul Cornunist.

Manifeste cornuniste au Iost raspindite in aproape toate centrele din.

c [U' P -::[!"n-"'s"u [udetului Prirnaria orasului H' iunedoaea an 'U' n·:ta~· c"a~ l.ill!in··, n oaptea

~'.' I" " ~ ... " . __:_._- _" ".~l" ,'_, . I.;,.I..:...._ •• I '.1 :~ .. 1.1: ,. . .'"".I~, I ...... '.' ..• -:.~ _." .... _'_:_.II' .... -.' •.• " I I 'J_~:__:__ C~l,_.

die 31 iulie '~913'1 au Iost raspindite manifeste com miste In cartierele margin a~1e [.35],~

Raspunztnd simtarnintelor de solidaritate f'ra'~easca ell ceteristti st petrolistii aflati 'in fruntea color ali Ie detasame nne ale, clasei muneitoare, in perioad. .. Iupteloe din ianuarie-e-februarie 1913,3-· rnuncitorii rnetalurgisti din Hunedoara au organizat numeroase actiuni de .'pl")I["'l~J'!l';''1JI'' 'I'otodata a",n-OJC!:_,

" .' ~I.: .. ·l . ....:.___~_, _' I ..•. _ ••..•. - ...... _. ~. .~~_ •• " •. __ •• _ . .' ••••. ~[" _. _.1:..._. .-'.' '.'.', • _.'_ - .. _ 'I I, II!!' ' .', _ .', r.' .. '_'. . ~,~!~I

tea au fost J 0'- ,1'0' ·s·: ite p- "'e' ntru form .ula '·-·e·' a dl e rev end icari p' ronrii intrun iiri. Ie'

,'- '. . . .... _....: I ,L_ ".; .... .' -. ..1. _ .. , -,." ,. '.. ~.J.J,\..... .. , , i .. ··- . _ r .J, -e J ,;: - I..., [ -

fiind transforma e' In demonstratii Ide protest impotriva exploatarii ~i [a

C- [0' meed '1"' e: - ri I or'

". .1... ..' '.". _." ~,

Perioada care urmeaza mari.i crize soonomice g_-t·a, car acterizat printr-o CI estere a productiei industriale. rnai ales pe seama punerii In funeti UP'e a unor noi sectii de pr d uctie. 'In aceste onditii, se int ensifica activitatca celulelor JCIDn1Ul1iste,_ se creeazii noi organizatii de partid ..

N umeroase documents ale vre 1.,1 ii oaracterizeaza perioada ani, or 119[:3:5-193Ji ca inceputul U" lei intense Iupte dosfasur ate' sub conducerei Partidului Comunist Roman I pen r'u i:ntarir'ea u~n''-,tatii. de actiune ,a clasei muncitoare in sinul sindicatelor s.'~ lal tuturor vforrnelor die organizare existente, in vederea ducerli tC'U suoees a Iuptei impotriva Iascizarti tarii.

Incununarea aeestor actiuni - 0 constit uie realizarea Fron tului Pop war' Antifascist si participarea pie 0 platforrna urritarti la aleg.e·rilepla·· tl:al1e din ,B[ Iebruar-ie 19~3·6 care au condus Ia victoria candldatului unic pentru care ~l~[a'u dat votul in masa alegatoru din Hunedoara, Aceeasi unitate de vointa si actiune esbe exprimata si eu prilejul alegerilor judetene din 25, Iulie 1191[<7~

Instaurarca dictaturil regale In febrtlJarire 193[8.- a Clo'IT8tituit pfric" c:tJ·nsecintele sale pto[lit.ice; si sQ"ci.alle, ogrea lo[vitt:tra ·da,ta rnas,elOll"1 pop,ulare, pie pla,n .inter'n, aceasta ,a c,oln~du:· la intenfsi~icarea. politicil I an_tirnun·cito·~e'stl ~.i in4a'snrir,e:a explola'tarii m,aslelolmi 'p[ap'ulru~e' il[-I . irnjp c,e pe plan lex.·_ef1n a r',epIT'e,z,e'ntat ced[area tritep-~,ata ,In ·fatia ag'reso1rilo[r hitlte'ri~tl- aSlervire,a eC.·OI·~' nOll1ica si politica la RO'n1ani'ei fa .. ta de put'e.ril1e Ax:eill

Munlcit10rii n1_,et,alu,r~gisti r'ip~os;teaz:[a eu fel}IUitate pten",'ru ;afir'In[are,a dreptului de org,a:niza.f'le,-[ S: Iti.f··. foerea r'eve1ndic,arilor[ lor' e,c~ono:Inice ~i so .... ·

ciale, In iulie 19,3'18 reprezentantii a, peste l,5~OO[O de siderurgisti dit Hunedoara Calan Nadrag se intrunesc la Petrosani in conferinta regionala a sindicatelor metalurgiste din Hunodoara si Sever-in. I~'1 rezolirtia conferintei se Icons' a·t,a caplin procedee arbitrare "Ise rapeste _ muncr .. IO _ i11111 dreptu i. si posibilrtu ea de a se ,ap ~Ira. contra exploatari! nemarginite I pa ronatului znentinindu-se conditii barbare si Ul1 nivel .c e viata lnapoiat", [410] ~ Con 'erinta cheama muncitorii m~etalul.gi.~tisa Intarlea's,c':

~ , J '" 1 w' d ,., t'i ,"' d 'I + ..., !J' t Ii' t

orgamza rea stndica. a I cere conr .. ,l-,11 ne viata corespunzat oare prm r 10

justa politics die salarti. asigurart sociale etc,

Acest spirit combativ l~i ,ga_se,::~,r'e reflect at ea in trata ivele pen ~r'u Incheierea 1 '0 ulu i contract colectiv. purtate in febrt arie .119,40 ll~ care muneitor: i revendiea includerea unor clauze f'ermc privind garantarea sistemului de plata pentru rnuncitorii in aco. -d, respectarea tirnpt ui de Iucru, asigur area 'C'U bai vesi iare d'U~Ui~L garantii pen: il~ p' uta ajutoarecar in caz de aceidente. c reptul la penaii ei c.

La adunare, I ,~';nu_a ell acest pr'ilej, rn prezenta a plies ~e~ 70~ de muncitori s~aUl exprimat in mod deschis nemulturn irile pentru incalearile repetate ale contractu ui coleetrv, pentru abuzurilc in plata salariflor, in spe ial pentru re Ineri pentru inzestrarea arrnatei, pentru mastile Ide g aze etc, [[ - 01] i~

Insta ~ area dictaturi i lllilitbal~o...:f'~ sciste -antonesciene agraveaza si mal rnult situatia politica 9i economica aservlrea tota ':a f;~rta Ide Germarria hit erista, avind, e ec Ie catastrofale pentru trrtreaga eeonomie romaneasca, Dupa dezlam uirea agresiunii antisovietice Uzinele de filer' Huriedoara

stnt mi li ='1 a riz ate S,,:~',' e intro 'd uc P e·" d eos e':' a,' spre P Ie·, n tru rep .II7"W·l~rnar'. re :a·· or -l~a~I"y,PO-·lr

_',I..:____ _ .• _ _.", ',._ ". __ j ', . .' I, .... ' ..•. ~_.L. ",._: I~~ ... '., " ~II" ... ':\ :_ ~ . . ," Jl.~£J:!.- . I - r.:~,._.:..JL ..

- ,

",a, rateri" de 1, disciplina militara impusa de cornandantul militar al

uzinei. Conditiilc Ide mu ~(!a devin din ce in ce mai ,gI~ele' accidentele de munca sle tin lant, Pentru cei 4 500 de muneitori 111 accasta perioada "~'U 'Iexista niei un medic niei un spital :~i nici oel putin un dispensar. [85] i

Infruntind regimul de teroare, comunistri sint singura ,fo~}i politica care actioneaza cu ferrnitate impotriva regimului mi Itar o-fasc' st a jefuirii ~arii Ide' C,8!tr e ocupantii hitleristi pentru lapaT1a,'rel,l mterese or zrationale si sociale ale oamenilor muncii,

Organizatiile locale del partid din Hunedoara, au .raspli~-,:di', in rrndu-

rile muncitorilor, prin comunisti 91i a ti 1, ptato ri antif'ascistl numeroase manifeste ~ chcrna i mobilizatcare la Iupta. Intr-un rnanlfcst difuzat tn acea perioada se cerea: ,,:-i'r,at:i muncitori, nu mai lucrati pentru germani, caci Hitler ~i Antone "ell ne- u adus I, cea mai neagra -.- dzerie" [43]~

Productia uzinei, destinata in cea mai m.arle paI'te produetiei de arrnament era sabotata de muncitori pori - li.vrarea de rnateriale sub cantitiitjlle prevazute, scaderea calitat i produselor, nurneroase stagnar i 'in funcilionaI'ea utilaje or"

Activitatea revolt tionara desfasuratti die rrruncitorrmea hunedoreana

., .

m anii dictaturii militare fasciste, a. constttuit 01 contributie inlpo -tar ta

l-a lupt - desfasura: a sul conducerea Partidului Comunist Roman impctriva fascisrnului sl a razboiului hi lerist pentru victoria insurec 'i,ei na-

_iona.le antifaseisl e arma .e din. august 11944., ..



ranspereul ;_ nateri .118-' lair hi J1U ra furnalului Icul

v 2,110 n .~'i (I: h f~e')

'i In e w',_ e ~ rei, m· n u a I :;1, fa f'lu'rnallu~JuilJ in.ii -te de mad ern i ,~~ ;I r'e

I

Transpor-tul Ihli,pOI al ,-~IU

:rii in tim ic'U"; ~d'

De,searlc.are I a fu rial ei e y. ehl ina'i-t,e de moder-

i!

mzare

Ve:dere ,Ieni1erali a uzine~ di.n, 1938. - p,'ri:m plan sector II ene'rge'ti'c, ln planul do~ eeneraltu itor'i. ,i aeelierul meeanic

Larnlnerul 81X) mm Iia punerea i'nl func',~'Une (1,'9411,)

Organiz ,Irea d ,ant,Ier pentru eonst -u,ire,a slec'~Jel·1 de dsulflurar's a r ')Iaz. Ilu~; d' ecs.

, ,

la CII]na taxii a guvernului die Iarga noncent, a, Ie dernocraticii Dr. Petru IG110Z~ __ ~

Dupa 6 rnartie .1946 ~, continua darea Idle seama ~, l organizatia din Hunedoara a P~,C~R,! ·a, fosl ini .iatoarea tutUI"D'I' actiurrilor de sprijtnire [a guvernului Groza, pentru inf'aptu"rea reforrnei agrare, in c-ampania, de in,sanllntal~i, aratul ogoa , elor. repararea Ide catre echipele cornuniste a numeroaselor unelte agrtcole sustinerea campaniei jr,TOt"Ll1 pentru front,

I otul pentru victor ire ,. st demascarea sabotor-ilor de Ia uzinele die: ,fie,r-~ [4,5] ~

Condusi Ide organizatia P~C1I r , R,., muncitorii uzinei au iZgO':lit, Ia 261 martie 194[51 conduoerea reactionara.a intl"ep:rin·d[erii si au instalat 0 CQ'nducere democrat: c,a in care pen I ru prima oara au f·ac'ut parte I reprezentanti a~ muncitorrlor.

Analizind situatia uzinelor, noua conducere era nevoita sa, constate urmatoarelc ::

-- 1- n a: fll a' ra'·" d····' e"1 f 1',;' le:r C· '~re," a': v ie' ',...,., l .... n c· . a:' 1··1' titate S"''''''f··1~IC·'·1''' e,' "n---··,ta·· ,: ('" est Ie""1'71'0- rb a d e" 'In' d-

,.'. ,_ '. _ .,--_.:_-, , '. - - ." '. :__."lJ!"J., -.. . .1_. "_ .CL. _ ,_.bit' J,::.':' : r .' L,: .. '. '." - 'Y' _. . _ .. ' , .

nereu de fier - n. a,) uzinele noastre au nevoie Ide. rnateriale refraetare (caramizt die silica, magnezita si sarnota) din care posedam un stoc

'I edus. In afara de ,c,ar[BlniziJ trebuie rmpo tat cocsul metalurgic pentru I-U1"11Ia e si ~ urnatorte. din care nu mali avem precum si g,{4afit pentru turnatorie. Materialele electrice die care avem nevoie nu E[e p"ot g'atsi p .. :__ 'piata si nu se pot deocamdata impnrta. Resurselc sirrt epuizate (lCOICSgraf'it) iar celelalte sint foarte reduse asa ea nu se poate asigura 0 productie n'o'T'1l1,ala.[9i aceasta nici chiar redusa. Ia furnale si otelaria S~M~,[ decit pentru ·0 perioada Ide citeva Iuni' ['281]~

In conditii deosebit die grele uzina este mentinu a in, functiune sj

• 1· r . ~

sint satisfacute comenzile dies ~ina' e sus', Mn,eI~,:iil nevoilor armatei romane

'[

care participa la efortul final al coalitlei antihitleriste pentru obtinerea

victor iei.

l -

Un moment exceptional :in refacerea econornica [a tal;,ii l-la eonstituit Conferinta .Nationala a Partidului Comunist Roman din D'C ombrie 1'94,5_

Cu o p' rofun -, da~ ""'l'~ n . C' '1- e"" d· le"r'e in forta 8:-"'1"' t· .a Ien . t U" I c' es e: 'l~ munc '[1'" t o are p'le-' ba IZ· a

. .. .. .' .. .1:""" .11 ....... · .. '." .. _. Jl_, " ' .' , y,'_'.{ ".' I: _. ,_:.1a,· .. " Jlt.... ,',.,' _.1 .' "" ._,-,[,_o: ·.'_.··r.-'

cunoasteru Iegilor die dezvoltare a socictatii si par'ticularrtatilor specifice 'Ia""""'ril'" noastre Par idul Cornunist Roman a' indica t calea sigura p-e care

, .', ~ . " ... '- .. ' .' I, .. , '-' c_ e .. _ ._' , ':__: .'. '. I - i. I." .: . _ ._. '., ,.' [.: 'e ~ , _.. I _ \ , J.:. -' I :-' ... '" .- ' ~';,'., '.' [_:_ . :. . ,-' - ""-

trebuie 8[=0 urrneze pO·I,i.O'· 'ul nostru pentru a t 'ansforma Romania dintr- 0 t.ar[B. ag~rra'ra mapoiata, intr-un stat rnduatrial a,grar dczvoltai

Tinind rSea11l1:a de situatia existenta in economie, partidul a ra,r1ata1r necesttatea industrializar'ii tar·:·-.i. sublirriind ca· la baza actiunii de refacere

. ~ . .

'" d It .... ti 1 t' 1 '0 . -- t d It ii' d + = ~,

sr riezvo - aI'e ra ·e"co·n'O:lnl,el nationa I,e . renuie sa s-ea.-:· ezv~ol afiea In' USL·rle'r

si in primul lind, a iadustriei grele baza slgurii a progresului intregii eCO[I~O riii nationale, a mecanizartt agriculturii [ ,a, dezvoltarii Industrial bumrri. or de cOn,SW1.i" cresterii productivi: ii'tii rnuncii, SPIOI_ ,ir·': continuie [a

venitului national si ri.dicarii I'1i" elului de trai al popor. 1_' ui.

In cadrul masurtlor elaborat ,e pentru Infaptuirea a,ce". .. tui rnaret obiectiv un loc important revenea dezvoltarii eu prroritate .a siderurgiei si in special a, celei hunedorene.

In raportul politic al Con .i e, ,I ui Cenn al pornindu-se de Ia consra-

t ..... 1 l:Y d t "'" f- t ii de- 'I f 1 ~ " ii, d

area, ca ·a J..~!-une, .. ~oara·~s~e 1'· ". tunctnme noar un smgur rurna rnnc

utilizata doar circa 10110/0 din cal:Ja·cita,_,ea d·e' p!ro,:duc i,e a uzin'elo1~'. se prle,ciza u ur'mato'arele ~

89

"Inainte dcci de 'a fj nevoie sa dam 0 dezvoltare noua .industriei noastre gI,ele',1 avem sarcina d .. e a pune in zaloar-e potentialul industria, metalurgic exi.sten,i anume de a. pune in, f'unctiuno cele cinci furnale de Ia I ~ ,.,F,",H. care daca ar lucra din plin ar satisface nevnile intregului aparat existe: t, fu: -nizind -,Re-$itell p odusele pe care astaz! le tmporta ~,i a .. r asigura buna dezvoltare a all or' Industrh , ,m

.Sub1liniind impcrtanta valortficarii CIt mal complete a zacamintelor de c'~,rbulll din Valea ,Jiului~, car e formeaza un tot industrial organic IC'U z,acatnin ~ele de rninereuri de fier de Ia Hur edoara, raportul prevede: , 0 data·cu repunerea in '{unci iune a UE I Flu . idiearea producjiei de

- rI- I •

cia buni 'din Valea .Iiului si folosirea tuturor plosibilii~ai,.i or izvorrte din

c xirdonarea efortului indust 'ial din acests doua centre. vor= putea fi. grupa te In aceasta regiune toate mdust rile necesare unei valo: ificari cit mal productive a carbunelui si rninereului.: tabrici I,._ de C10IIC,S· metaIurgic, Iamlnoarele necesare fabricari; otelului, Industrfile chirnice anexe

pentru pr elucrarea derivatelor carbunelui "e,~ '4.16]

Infaptuind leu abnegatie ho,ta'~irl1e adoptate 'a Conferinta, oamenii mun -c C~'l·1 '" d in - Hu n e' d t- ,' 0-' a: "I;1IiIa· . ~[U d es -a'~s,:"u- '·I'·a',{;, 0'->' mun c a'ioOl sust inu t 'a~' pen tru a re o"'r, .....

. ' ".. I, " , I. _, ',_',::_ __ ':.. ~, : . ,I. '-':- I -._ IlL " ~.JLJ,,· "" _ - ,i ! '., ,.1,---,' ','" ,:'L.'l,;.:iL , ...

ganiza si spori productia de metal Priri grrja partidului, l,n aeeasta peri .... oada del' isebit de grie,~. au fost indreptati spre _, Iunedoan numerosi cornunisti devotati trup 8,. suf'let cauzei clasei muncitoare, care :in con ....

. .'

ditrile deosebit del dificile genera: e die eei doi ani eonsecut ivi de, seceta,

Ide, abotarea ccomomlei de catre burghezia care continua sa detina pir ghi ile rna teria ,~e au 1- -'eusit sa reds eseze si sa dezvolte productia uzu elor ~

Perspectrvelc tr'asate de Partidul Comunis Roman; rnasurile economice concretizate in ,.PiroplutneIile pentru rmbunatatirea situatiei economice si financiare a tarii'-" din iunie 1,9' 71 au fost inti,lTIpinatle GU s.atlsfactie si entuziasm de sideru: gj.,Sii hunedoreni, care s~'u an,gaj,at cu 'to:,ta hotar! ·el,a intr-o 111UTIcti sus"~inuta pen ru iilfaptuir'ea Ior ,I!

Analizind rnodul cum sirrt utiliza e capacf atile de la Hunedoara 91 posibi1.ital11e de dezvoltare irnediata a, product lei In Iuarea lTI81surilor stabilite de guvern impotriva sabotajului economic, pentru dezvolta ~e"a PI!"Oductiei industriale ,~i cresterea rolului statu lui in controlul economiei, S', udiul publicat Ide U~,FiH'~. In februarie 1947 considers lea:' ~-Uzihelle H~·nedoara. rnai rmut ca oricare lntr.epTr'~'.~ dere din i a ~~t·1.1Jdepl,1 hnesc condrtii.le

t' 1- "" ;J d 1 .... "'!II ,0;;0 !II d- t Ii ;;, t id . II';;::

esentiaie 10 veoerea aezvoi arn vrrtoare a rndustriei noastre sxrerurgice".

In aceasta 01- dine de idei, programul s'e rezumti Ia urrna oarele puncte

till 1-'

es,en-lla Ie:

, .

1 .",_ C'~ .or struirea cecseriei la H' .un ie '0''-'0· ara:

I! "_.' _- I I '. •.••• ~ .•• _.1 ••• ~ ••• , •..•• _ l .. ~ ~ ., ._'_- - .. -_. _" 1.,1

'?~I ,~ Mari'~e,a, capaeitatii extractive a mine or:

31,~ Valorificarea guzelor die, furnal ~i cocserie:

4. Mcdernizarea furnalelor inalte ~

,5~ .~ Construirea pr:aji oarelo - no'~ - die capacitate corespunzatoare furnalelor ~,

6~ _...., Ma,rir'le'a capacitatii O,-,~ elar:-'etp11entru a putea absorb! intreaga cantitate die f:onLa produsa de furnalele inalte:

7 ~ Coropletarea uzinelor cu Iaminoa: e die prcduse finite:

B. ~ Amplificarea hale" de constructri metalice pentru a putea transforms _ Iarnina te - e in piese ~i construetii ~