Stresul si sanatatea

Cel care introdus in literatura de specialitate termenul de "stres" a fost psihologul

american Walter Cannon, care a vorbit despre "mecanismul de adaptare" al organismului
la schimbarile din mediul extern. Un alt "pionier" in acest domeniu a fost psihologul Hans
Seyle, care, in anii '40, a vorbit despre "sindromul general de adaptare a organismului" la
aceste schimbari.

Stare de tensiune, stimul provocator.

In "Dictionarul de psihologie sociala", aparut in 1981, Mihai Golu defineste stresul astfel: "o
stare de tensiune, incordare si disconfort, determinata de agenti afectogeni cu semnificatie
negativa, de frustrarea sau reprimarea unor stari de motivatie (trebuinte, dorinte, aspiratii), de
dificultatea sau imposibilitatea rezolvarii unor probleme." Prin termenul de "stres" sunt definite
atat situatia, stimulul provocator, cat si starea de tensiune in care ajunge organismul si pentru
depasirea careia acesta trebuie sa isi mobilizeze toate resursele. Se poate vorbi despre stres fizic
si despre stres psihologic, despre stres de suprasolicitare si stres de subsolicitare, iar atunci cand
capacitatea de adaptare a organismului este depasita, apar problemele de sanatate.

Femeile sunt cele mai expuse

Asociatia Americana de Psihologie sustine ca peste 45% dintre adulti se confrunta cu probleme
de sanatate cauzate de stres. Dar cine poate sa spuna astazi, cu mana pe inima, ca este ferit in
totalitate de asa ceva? Femeile sunt cele mai expuse acestei probleme deoarece pe umerii lor se
aduna atat povara intretinerii familiei, cresterii si educarii copiilor, cat si cea legata de
construirea si consolidarea unei cariere. Femeile trebuie sa fie, in acelasi timp, si mame, si sotii,
si angajate, si sefe, si prietene, si colege cat mai bune, daca nu perfecte. Presiunea la care sunt
supuse este enorma si, mai devreme sau mai tarziu, pot sa apara si problemele de sanatate.

Afectiuni asociate stresului

Chiar daca nu este considerata o boala, nu de putine ori stresul a "trimis" oameni la camera de
garda a spitalului. Problemele de inima, insomniile, migrenele si ulcerul sunt cele mai frecvente
afectiuni asociate stresului. Din pacate, de cele mai multe ori se recurge la medicamente pentru
diminuarea sau eliminarea simp tomelor, fara sa se elimine cauza, neobtinandu-se, astfel, o
vindecare reala si permanenta. Studiile de specialitate au aratat ca expunerea repetata la situatii
de stres este asociata cu cresterea riscului de aparitie a tulburarilor de ritm cardiac si a
infarctului, cu cresterea colesterolului (chiar pentru perioade scurte de timp) si cu ingreunarea
circulatiei sanguine. Starea de oboseala permanenta este asociata frecvent cu anemia, dar nu de
putine ori ea este o consecinta a stresului.

O alta consecinta a stresului este scaderea imunitatii. Daca in cazul unei persoane "nestresate", o
simpla raceala trece in cateva zile, in cazul uneia care se confunta cu asa-numitul "stres cronic",
simptomele sunt agravate. Obezitatea, diabetul, disfunctiile sexuale etc. sunt alte consecinte ale
stresului.

Luptati cu stresul!
Exista persoane care devin mult mai eficiente cand lucreaza sub presiunea timpului. Acest "stres
acut" le ajuta sa se concentreze si sa se mobilizeze mult mai usor. Pe termen lung insa, efectele
sunt cu totul altele: se instaleaza oboseala cronica, lipsa de concentrare si scaderea
randamentului. In randul copiilor, se inregistreaza inhibarea capacitatii de a invata, iar in cazul
persoanelor in varsta, pierderea memoriei. Stresul are efect si asupra sistemului digestiv:
constipatia, durerile de stomac, colitele pot fi cauzate de acesta. De multe ori, stresul se afla si la
originea tulburarilor de nutritie: poate declansa "pofta" de dulciuri sau de grasimi, care duce la
cresterea in greutate sau, dimpotriva, poate diminua apetitul, pana la aparitia anorexiei, cu efecte
grave asupra sanatatii organismului.

Afectiunile cutanate (acnee, psoriazis, eczeme etc) si caderea parului pot fi cauzate, la randul lor,
de stres. Si abuzul de medicamente, de tutun, de alcool, droguri etc. poate avea aceeasi cauza.
Dar cum puteti "scapa" de efectele stresului? Cu rabdare si autodisciplina.

 O sanatate buna. Ce conotatii are pentru noi aceasta sintagma?

     Majoritatea oamenilor considera sanatatea din prisma a ceea ce ofera, presupunând ca,
ei sunt sanatosi atât cât pot fi si, probabil vor ramâne la aceasta stare.

     Totusi, foarte multe aspecte ale sanatatii noastre sunt afectate prin ceea ce facem, prin
ceea ce gândim. Având informatiile corecte, putem alege în cunostinta de cauza si sa ne
îmbunatatim atât sanatatea cât si viata în anasamblu. Cu cât suntem mai sanatosi, cu atât
mai mult tonus, vigoare si entuziasm vom prezenta si, astfel vom dobândi obiective
importante. În caz contrar, lipsa informatiei conduce la limitari semnificative, generate de
problemele de sanatate.

     Aproape fiecare dintre noi a vut o perioada din viata de sanatate deplina dar si perioade
care trebuiau îmbunatatite.

     Nu putem aduce ca exemplu o persoana sanatoasa în întregime sau bolnava pe de-a-
ntregul. Anumite aspecte a vietii noastre apar ca fiind mai caracteristice decât altele.

     Problema este: cum putem identifica starea de sanatate.

     Întrebarea fireasca, "ce este sanatatea?" ne orienteaza în lucrarea pe care v-o

propunem spre analiza.

     Sanatatea si bunastarea

     În mod traditional, oamenii au definit sanatatea în diferite moduri. O persoana de

conducere cu structura atletica va spune ca sanatatea înseamna practicarea cu regularitate
a unui complex de exercitii si asiguarrea unor mese pregatite cu atentie pentru mentinerea
unei greutati normale si a unei conditii fizice bune. Un medic va considera sanatatea ca
fiind absenta bolii. Un psiholog va argumenta ca sanatatea include capacitatea de
solutionare a problemelor emotionale si a traumelor. Totusi, majoritatea specialistilor
privesc aceste definitii cât si altele referitoare la sanatate ca fiind incomplete. În
conformitate cu acesti specialisti, preventia si tratamentul problemelor de sanatate necesita
o definitie apropiata conceptului de sanatate.

     Ce este sanatatea ?

     Punctul de vedere modern este acela ca, sanatatea1) are câteva dimensiuni - emotionala,
intelectuala, fizica, sociala si spirituala, fiecare dintre acestea contribuind la conditia de
bunastare a unei persoane. Pentru mentinerea unei sanatati bune, o persoana trebuie sa-si
examineze fiecare din aceste dimensiuni si sa se orienteze în sensul în care i se permite nu
doar sa traiasca o perioada lunga de timp, ci de asemenea sa se bucure de viata pe de-a-
ntregul.

     În 1967, OMS a declarat ca sanatatea este o stare totala de bunastare fizica, mentala si
sociala si nu în principal absenta bolii sau a unei infirmitati.

     Sanatatea este acel proces în care toate aspectele din viata unei persoane lucreaza
laolalta, într-un mod integrat. Nici un aspect al vietii nu functioneaza în mod izolat.
Organismul, mintea, spiritul, familia, comunitatea, tara, locul de munca, educatia si
convingerile sunt toate interrelationate. Modul prin care aceste aspecte se interactioneaza
contribuie la îmbogatirea vietii unei persoane, fapt care ajuta la determinarea caracterului
de unicitate al persoanei cât si a sanatatii acestuia.

     Consideram ca cel mai important obiectiv al acestei lucrari este de a ajuta sa realizam
caracterul de unicitate si sa identificam modurile prin care o persoana îsi poate sustine
starea de sanatate buna, atât în prezent cât si de-a lungul vietii

Mancati sanatos! Faceti miscare! Incercati sa nu va mai "consumati" pentru orice, sa va

odihniti suficient, sa nu va luati angajamente care va testeaza (sau chiar depasesc) limitele
personale, sa va indepliniti indatoririle personale si profesionale cu daruire, dar nu cu "patima",
sa va relaxati mai des si mai ales sa nu uitati de respectul de sine.