Activităţi premergătoare elaborării proiectului educaţional

Conform DEX-ului, semnificaţia noţiunii de proiect este „plan sau intenţie de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru”. Pornind
de la această explicaţie, proiectul educaţional poate fi definit ca fiind un complex de activităţi realizate cu scopul rezolvării unei probleme identificate,
într-o perioadă de timp determinată, de către o echipă stabilită.
• Caracteristici ale proiectului:
o are un scop – obiective de atins, ce presupun o schimbare prin rezultatele specifice obţinute;
o are o durată precizată;
o are un buget propriu;
o are o echipă care răspunde de realizare lui.
o implementarea lui presupune un management al proiectului (procesul de organizare şi control al proiectului în vederea obţinerii rezultatelor
planificate, în limitele bugetului şi în conformitate cu metodologia stabilită)

1. Stabilirea unei idei de proiect

Identificare problemei
educaţionale impune
formularea unei idei de
proiect

Factorii care determina

formularea unei idei: Factorii care determina
Factorii care determina formularea unei idei:
formularea unei idei: proiecte existente
sau realizate discuţii sau consultări cu
experienţa proprie în anterior; alte persoane din sfera
domeniu; contactul cu un proiect culturală sau din domenii
asemănător realizat de o conexe
altă persoană
entităţi
 Elaborarea unui proiect educaţional presupune
existenţa unei idei
în urma identificării unei probleme educaţionale

2. Argumentarea ideii de proiect - trebuie să demostreze profundă cunoaştere a domeniului de interes

 Motivaţia proiectului:
Argumentaţia va viza identificarea problemei şi a cauzelor care a generat-o. Contextul de realizare a proiectului. Prin proiect dumneavoastră trebuie să
demonstraţi modul în care veţi soluţiona problema (o stare negativă, o nevoie a unui grup sau a unei comunităţi). În această parte este indicat să folosiţi date şi
informaţii (cercetări) bine documentate asupra contextului local, regional, naţional sau internaţional care să justifice necesitatea şi oportunitatea proiectului
propus. O bună motivaţie a proiectului presupune obţinerea unor răspunsuri la un set de întrebări, precum:
 Problema identificată este reală?
 Poate fi ea argumentată prin studii/cercetări, opinii ale unor specialişti?
 Este organizaţia capabilă să abordeze şi să rezolve problema?
 Este problema importantă şi urgentă?

3. Stabilirea unui titlu pentru proiectul ce se doreşte a fi realizat.

Titlul proiectului este extrem de important el contribuie la “vânzarea” produsului dumneavoastră. Titlul proiectului trebuie să fie atractiv şi să stârnească
curiozitatea finanţatorului.
Caracteristici ale unui titlu bun:
• clar şi concis
• descriptiv
• uşor de ţinut minte
• atractiv şi sonor
• nu mai lung de 10-15 cuvinte
• să se refere la rezultatele proiectului şi nu la activităţi
Puteţi folosi un acronim pentru titlu deoarece este mai uşor de reţinut de finanţator.
 4. Elaborarea schiţei de proiect, stabilirea echipei şi identificarea posibilului finantator

Paşii ce urmează a fi
realizaţi pentru a
structura o propunere de
finanţare

1. elaborarea unei schiţe a

3. identificarea
proiectului educaţional
estimăm : 2. stabilirea unei echipe posibilului finanţator
scop de proiect
-obiective interni:
- grupul care va beneficia de minister de resort
Denumirea organizaţiei/şcolii
rezultate agenţiilor de implementare din
Echipa de coordonare
-activităţile, România a unor programe
(nominalizată)
-durata Responsabilul de proiect europene Leonardo da Vinci,
-bugetul Socrates,
externi
 Structura unui proiect educaţional
(schiţa)

În cazul în care finanţatorul nu are un format propriu de cerere de finanţare se poate utiliza următoarea structură (orientativ):

1. Pagina de titlu (titlu, organizaţia/şcoala, echipa de proiect (responsabil de proiect, parteneriate realizate), grupul ţintă, finanţatorul selectat, dacă
proiectul vizează o finanţare)
2. Cuprins
3. Rezumatul (se va redacta la final, deoarece este sinteza proiectului educ.)
4. Motivaţia proiectului (Argumentul)
5. Scopul proiectului
6. Obiectivele proiectului
7. Activităţile proiectului (enunţarea lor şi desfăşurarea în timp a activităţilor)
8. Echipa de proiect
9. Mecanismul de monitorizare şi evaluare
10. Bugetul proiectului
11.Rezultate şi diseminarea rezultatelor
12.Anexe (unele sunt nominalizate de finanţator, altele vin să susţină necesitatea proiectului, să argumenteze parteneriatele, să demonstreze
realizări precedente ale solicitantului).

CE?
1. CONŢINUT

CUI?
CUM? 2. GRUP ŢINTĂ
6. ALGORITM

SCHIŢA
PROIECTULUI
ÎN CE SOCIO-
STRUCTURA ?
PRIN CE? 3. CONTEXT
5. MIJLOACE

PENTRU CE?
4. SCOP

2. Ce doreşti să obţii ?
Obiectivele proiectului- deriva din scop
Reprezintă repere de atins pentru a ajunge
la rezolvarea problemei.
Obiectivul trebuie să răspundă la întrebările:
CINE trebuie să facă?
CE şi CÂT?
CÂND?
UNDE?
2.1.Condiţiile pe care trebuie să le
îndeplinească un obiectiv :
specific (este clar definit)
măsurabil ( este măsurabil)
realizabil (poate fi el atins)
realist ( poate fi atins cu resursele şi în
condiţiile de care organizaţia dispune)
delimitat temporal (are specificat un
timp limitat până la care se doreşte
atingerea scopului)
1. Scopul proiectului
Stadiul în care dorim să ajungă problema
în urma desfăşurării proiectului.
Scopul trebuie:
să justifice necesitatea proiectului,
să rezolve problema iniţială;
să exprimat ca stare, nu ca proces;
să fie verificabil / măsurabil;
să aibă enunţul clar şi concis;
3. Ce vrei să faci? Activităţile proiectului
4. Rezultatele proiectului
Acestea oglindesc obiectivele proiectului.
Pentru fiecare activitate vor fi specificate: Reprezintă ceea ce se doreşte a se obţine
• responsabilul cu îndeplinirea respectivei măsurabil, concret, pe durata implementării
activităţi; proiectului şi la sfârşitul lui.
• resursele care sunt necesare pentru Rezultatele:
realizarea activităţii (resurse materiale, • contribuie la atingerea obiectivelor dorite;
financiare, umane); • sunt o consecinţă a activităţii proiectului;
• secvenţele în timp de desfăşurare a •pot fi generate de una sau mai multe
activităţii (data începerii şi data terminării). activităţi.
Metode utilizate:
3.1.Planificarea în timp a activităţilor
Scopul planificării:
• Diagrama GANTT
• estimarea timpului necesar pentru 4.1.Diseminarea rezultatelor
• Fişa de descriere a activităţilor
fiecare activitate;
• Metoda drumului critic
• stabilirea dependenţelor între are drept scop cunoaşterea de către
diferite activ.
Alegerea metodelor este determinată opinia publică a rezultatelor proiectului.
• elaborarea unui buget realist; Mijloace de diseminare: caiete program,
de mărimea şi dificultatea proiectului.
• stabilirea responsabilităţilor şi a pliante, broşuri, fluturaşi, tricouri,
Pentru proiecte mici se foloseşte în
resurselor umane necesare; pixuri; afişe, comunicate de presă etc.
general Diagrama Gantt
• monitorizarea proiectului.
 Planificarea
activităţilor

presupune

Stabilirea unui
Stabilirea Stabilirea echipei Monitorizarea
buget
timpului de proiect activităţilor şi
evaluarea lor
anticiparea costurilor legate de
implementarea proiectului
timp alocat fiecărei activităţi
Exemple:

Titlu: Meşteşugul popular între tradiţie şi contemporanietate

Argument : „Meseriile de milenară tradiţie sunt pe cale de dispariţie sau în regres simţitor datorită acţiunii calitative şi cantitative a
unor factorii perturbatori: reducerea numărului de meşteri populari precum şi vârsta înaintată a celor mai mulţi dintre ei; dispariţia
cadrului organizat din trecut pentru comercializarea şi implicit pentru promovarea artei populare şi a continuităţi tradiţiei
meşteşugăreşti; alterarea gustului estetic; importul de pseudovalori ce determină scăderea interesului faţă de produsele autentice ale
artei populare; dispariţia materiilor prime - a culturilor de in şi cânepă. Proiectul are drept scop o schimbare în bine a situaţiei curente a
beneficiarilor, problema este a oamenilor şi nu a resurselor

Scop: Revitalizarea meşteşugurilor populare reprezentative pentru cele trei comunităţi

Obiectiv: Educarea unui grup de 24 de persoane – ucenici, pe durata unei perioade de 7 luni, în spiritul tradiţiei meşteşugăreşti locale
ale celor trei comune partenere.

Activităţi :
1.1.Selectarea grupului de ucenici.
1.2.Organizarea unei tabere de creaţie pe durata a 6 zile.
1.3.Organizarea, în cadrul taberei de creaţie, a unui seminar referitor la valorile şi reperele în tradiţia meşteşugărească locală cu
participarea unor etnografi renumiţi.
1.4.Vizită la Mănăstirea de maici Agafton pentru a cunoaşte meşteşugul picturii icoanelor şi a încondeierii ouălelor.
1.5.Organizarea unei expoziţii cu vânzare a obiectelor realizate în cadrul taberei.
1.6.Munca ucenicilor în atelierele meşterilor pe durata a 20 de zile (5 luni, o zi pe săptămână).
1.7.Participarea grupului ţintă la Muzeul Satului din Bucureşti, cu un atelier de lucru organizat.
1.8.Organizarea unei mese rotunde în vederea evaluării performanţelor obţinute de grupul ţintă.
Metoda Gantt

Activităţi/ Luna 1 Luna 2... Luna n-1 Luna n

perioada de timp
1.1. denumirea
activităţilor în ordinea
parcurgerii

1.2.

....

Grilă de autocontrol pentru stabilirea activităţilor proiectului educaţional

Aceasta etapă de realizare a proiectului trebuie să cuprindă:

• Enunţarea fiecărei activităţi în parte;

• Specificarea responsabilului activităţii respective;
• Specificarea resurselor de care este nevoie (personal, echipament, timp);
• Descrierea secvenţelor în timp şi modul cum se interferează activităţile;

Pentru a elabora activităţile prin care se atinge un obiectiv, răspundeţi-vă la următoarele întrebări:

 Ce anume aveţi de făcut pentru atingerea obiectivului? (Răspunsul la această întrebare îl consituie acţiunile ce trebuie întreprinse.)
 Ce sarcini trebuie îndeplinite în cadrul fiecărei acţiuni? (Răspunsul la această întrebare îl constituie sub-activităţile ce trebuiesc întreprinse)
 Ce resurse sunt necesare pentru îndeplinirea fiecărei sarcini? (Răspunsul vă ajută să evaluaţi resursele de care aveţi nevoie şi planificarea în timp.)
 Care sunt datele de începere şi terminare a sarcinilor? (Răspunsul la această întrebare vă ajută să determinaţi secvenţele în timp.)
 Cum se vor selecta participanţii? (Răspunsul vă ajută să vă daţi seama dacă veţi avea oamenii necesari pentru ducerea activităţilor la bun sfârşit.)

Recomandări:

o resursele specificate la secţiunea „activităţi” trebuie să corespundă cu resursele cerute în buget;

o fiecare resursă menţionată (personal, echipament s.a.) va trebui “tradusă” în bani şi regăsită în buget;

Fişa de descriere a activităţilor

Exemplu:

Titlul: Diversificarea ofertei de activităţi extraşcolare: realizarea unei reviste şcolare

Grup ţintă: elevii şi profesorii Colegiului Naţional X

Scopul proiectului: îmbunătăţirea bazei materiale a scolii prin realizarea unei redacţii de revistă şcolară; creşterea interesului pentru activităţile extraşcolare
din instituţia noastră prin diversificarea ofertei de activităţi extraşcolare: revista elevilor.

Obiective:; dotarea cu echipament tipografic a redacţiei, în primele două luni de proiect, cât şi modernizarea spaţiului redacţional pentru a fi adecvat
desfăşurării activităţilor de către cei 12 membri ai echipei redacţionale; dezvoltarea abilităţilor de a proiecta şi desfăşura în echipă activităţi de creaţie a 100
de elevi din clasele V-XII, cu sprijinul a 6 cadre didactice şi a 4 ziarişti, începând cu a doua lună; promovarea valorilor şcolii prin elaborarea de materiale
informative de către echipa redacţională, pentru 780 elevi, în cele 7 luni de proiect.
Activităţi propuse: 1.Constituirea echipei de proiect; 2.Dotarea şi modernizarea redacţiei.; 3.Organizarea colectivului de redacţie 4. Instruirea unui
număr de elevi pentru a desfăsura activităţi jurnalistice; 5. Strângerea şi selectarea materialelor pentru revistă; 5.Editarea revistei.

Fişa de descriere a activităţilor

Activitatea nr.1
Titlul activităţii: Constituirea echipei
Tipul activităţii: teoretică
Data/perioada de desfăşurare: 15.06- 1.07.2010, luna I
Locul desfăşurării: Colegiului Naţional X. Numărul de participanţi pentru fiecare
categorie (elevi, cadre didactice, reprezentanţi ai comunităţii etc): 20 elevi, 5
profesori, 2 ziarişti
Responsabil de proiect: Biban C.
Beneficiari: 780 elevi ai şcolii, 81 profesori, partenerii (Ziarul Adevărul), comunitatea
locală
Mijloace: pixuri, toner, calculator, coli xerox, flipchart, videoproiector.
Modalităţi de evaluare: întâlniri de lucru, chestionare (de identificare a aşteptărilor,
de impact, de evaluare)
Descrierea activităţii, în cel mult 5-10 rânduri:
Se va constitui echipa de proiect. Aceasta va fi informată despre ceea ce urmează să
se realizeze în următoarele 6/7 luni: prof.Biban C. Partenerii noştri vor prezenta
modalitatea de realizare a unei redacţii de revistă atât în ceea ce priveşte conţinutul,
cât şi în direcţia tehnică. Ziariştii vor prezenta pe videoproiector imagini dintr-o
redacţie de ziar, şi, în urma discuţiilor, se va alcătui lista cu echipamentul ce trebuie
achiziţionat, a lucrărilor care urmează a fi realizate, elemente necesare amenajării
unei redacţii de revistă funcţionale.