În rândurile care urmează, voi aborda trei aspecte: descrierea metodei cubului, analiza SWOT a metodei cubului şi voi

prezenta câteva aplicaţii ale metodei pentru clasa a V-a

1. DESCRIEREA METODEI
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei temei Sunt recomandate următoarele etape: Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. Anunţarea subiectului pus în discuţie.

Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului. Există mai multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri. Modul de distribuire a perspectivei este decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la dispoziţie, de cât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se poate face aleator; fiecare grupa rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică cu faţa în sus. Chiar profesorul poate atribui fiecărui grup o perspectivă. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

2. ANALIZA SWOT A METODEI CUBULUI
Puncte tari:
solicită gândirea elevului; acoperă neajunsurile învăţării individualizare;

oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe deoarece presupune abordarea unei teme din mai multe perspective;

stimulează dialogul între membrii grupului.- dezvoltă abilităţi de comunicare. Oportunităţi: stimulează creativitatea elevilor. favorizează colaborarea elevilor în găsirea răspunsurilor. se poate stabili mai greu contribuţia fiecărui elev la rezolvarea sarcinii de lucru. nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere individuale. 3. Compară! Comparaţi oraşele-state. productivitatea unor elevi mai timizi poate scădea atunci când sînt puşi în situaţia de a colabora cu alţii. regatele şi imperiile. Descrie! Descrieţi formarea statului egiptean. unii elevi pot domina grupul.Iată câteva aplicaţii ale metodei cubului la orele de istorie. Ameninţări: unii elevi muncesc şi pentru alţii. clasa a V-a Lecţia: Statul în Orientul Antic Grupa 1. Grupa 3. Grupa 2. APLICATII . Asociază! Asociaţi caracteristicile geografice ale Orientului Antic şi aapriţia primelor civilizaţii. Grupa 5. lărgeşte viziunea asupra temei Puncte slabe: are eficienţă scăzută în grupurile mari. Analizează! Analizaţi sursele puterii regale în Orientul Antic şi prezentaţi atribuţiile monarhului oriental. Aplică! Aplica cunoştinţele despre istoria Egiptului Antic şi . Grupa 4.

Grupa 4. Argumentează! Argumentaţi necesitatea apariţiei statului. Descrie! Descrieţi principalele momonete ale formării imperiului macedonean. Grupa 6. Grupa 6. Grupa 2. Grupa 6. Grupa 2. Aplică! Aplicaţi cunoştinţele dobândite şi identificaţi factorii care au favorizat victoriile lui Alexandru Macedon. cea directă ( ateniană ) sau cea reprezentativă ( cea contemporană ). Grupa 3. Asociată! Asociaţi epopeea lui Alexandru Macedon cu civilizaţia elenistică. Analizează! Analizaţi structura socială din Atena şi apreciaţi cam cât la sută din populaţia Atenei avea dreptul de a participa la conducerea oraşului. Argumentează! Argumentaţi pro sau contra: Alexandru . Alexandru Macedon Grupa 1. Analizează! Analizaţi cauzele destrămării imperiului după moartea întemeietorului. Grupa 4. Lecţia: Criza lumii greceşti. Compară! Comparaţi sistemul politic din Sparta cu sistemul politic din Atena. Grupa 3. Grupa 5. Argumentează! Democraţia ateniană mai poate fi aplicată în lumea contemporană? Argumentaţi răspunsul. Compară! Comparaţi imperiul lui Alexandru Macedon cu civilizaţia elenistică. Descrie! Descrieţi regimul existent în Atena înainte de reformele lui Solon.explicaţi de ce acesta este considerat „un dar al Nilului”. Clistene şi Pericle. Aplică! Aplicaţi cunoştinţele însuşite şi menţionaţi care tip de democraţie este cel mai apropiat de existenţa unei adevărate „puteri a poporului”. Grupa 5. Asociază! La ce te gândeşti când auzi cuvântul democraţie. Lecţia: Democraţia ateniană Grupa 1.

.Macedon este un erou? Lecţia: Republica romană Grupa 1. Grupa 3. Grupa 4. Grupa 5. Argumentează! Argumentaţi succesele militare ale Republicii Romane. Compară! Comparaţi instituţiile Atenei cu cele ale Romei republicane. Asociază! Asociaţi problemele societăţii romane în secolul II î. Descrie! Descrieţi evoluţia Imperiului Roman în secolele I-II. Grupa 2. Descrie! Descrieţi etapele expansiunii romane în perioada Republicii. Lecţia: Imperiul Roman Grupa 1. Argumentează! Argumentaţi de ce măsurile adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare nu au stopat definitiv criza imperiului roman. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o axă cronologică cu principalele evenimente din perioada Imperiului Roman. Grupa 2. Grupa 5. Cu reformele fraţilor Gracchi. Hr. Asociază! Asociaţi situaţia Imperiului Roman în secolele III-IV cu reformele adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare. Analizează! Analizaţi modificările politice apărute în perioada imperială. Analizează! Analizaţi cauzele crizei Republicii Romane. Grupa 6. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o schemă care să ilustreze funcţionarea instituţiilor romane în timpul Republicii Romane. Grupa 4. Compară! Comparaţi modul de organizare al imperiului în perioada Principatului cu cel din timpul Dominatului. Grupa 3. Grupa 6.