P. 1
Metoda cubului

Metoda cubului

|Views: 16,720|Likes:
Published by Marius Bordeian

More info:

Published by: Marius Bordeian on Dec 14, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/20/2013

pdf

text

original

În rândurile care urmează, voi aborda trei aspecte: descrierea metodei cubului, analiza SWOT a metodei cubului şi voi

prezenta câteva aplicaţii ale metodei pentru clasa a V-a

1. DESCRIEREA METODEI
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei temei Sunt recomandate următoarele etape: Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. Anunţarea subiectului pus în discuţie.

Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului. Există mai multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri. Modul de distribuire a perspectivei este decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la dispoziţie, de cât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se poate face aleator; fiecare grupa rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică cu faţa în sus. Chiar profesorul poate atribui fiecărui grup o perspectivă. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

2. ANALIZA SWOT A METODEI CUBULUI
Puncte tari:
solicită gândirea elevului; acoperă neajunsurile învăţării individualizare;

oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe deoarece presupune abordarea unei teme din mai multe perspective;

lărgeşte viziunea asupra temei Puncte slabe: are eficienţă scăzută în grupurile mari. Grupa 3.Iată câteva aplicaţii ale metodei cubului la orele de istorie. productivitatea unor elevi mai timizi poate scădea atunci când sînt puşi în situaţia de a colabora cu alţii. unii elevi pot domina grupul. clasa a V-a Lecţia: Statul în Orientul Antic Grupa 1. favorizează colaborarea elevilor în găsirea răspunsurilor. Asociază! Asociaţi caracteristicile geografice ale Orientului Antic şi aapriţia primelor civilizaţii. 3. nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere individuale. regatele şi imperiile. Grupa 5. Analizează! Analizaţi sursele puterii regale în Orientul Antic şi prezentaţi atribuţiile monarhului oriental. Descrie! Descrieţi formarea statului egiptean. se poate stabili mai greu contribuţia fiecărui elev la rezolvarea sarcinii de lucru. Grupa 4. Ameninţări: unii elevi muncesc şi pentru alţii. Grupa 2. Aplică! Aplica cunoştinţele despre istoria Egiptului Antic şi . APLICATII .- dezvoltă abilităţi de comunicare. Compară! Comparaţi oraşele-state. stimulează dialogul între membrii grupului. Oportunităţi: stimulează creativitatea elevilor.

Aplică! Aplicaţi cunoştinţele dobândite şi identificaţi factorii care au favorizat victoriile lui Alexandru Macedon. Analizează! Analizaţi cauzele destrămării imperiului după moartea întemeietorului. Aplică! Aplicaţi cunoştinţele însuşite şi menţionaţi care tip de democraţie este cel mai apropiat de existenţa unei adevărate „puteri a poporului”. Grupa 6. Argumentează! Argumentaţi necesitatea apariţiei statului. Asociază! La ce te gândeşti când auzi cuvântul democraţie. Grupa 4. Argumentează! Democraţia ateniană mai poate fi aplicată în lumea contemporană? Argumentaţi răspunsul. Analizează! Analizaţi structura socială din Atena şi apreciaţi cam cât la sută din populaţia Atenei avea dreptul de a participa la conducerea oraşului. Grupa 3. Lecţia: Criza lumii greceşti.explicaţi de ce acesta este considerat „un dar al Nilului”. cea directă ( ateniană ) sau cea reprezentativă ( cea contemporană ). Descrie! Descrieţi principalele momonete ale formării imperiului macedonean. Grupa 2. Descrie! Descrieţi regimul existent în Atena înainte de reformele lui Solon. Asociată! Asociaţi epopeea lui Alexandru Macedon cu civilizaţia elenistică. Compară! Comparaţi imperiul lui Alexandru Macedon cu civilizaţia elenistică. Grupa 6. Compară! Comparaţi sistemul politic din Sparta cu sistemul politic din Atena. Clistene şi Pericle. Grupa 3. Grupa 4. Grupa 5. Lecţia: Democraţia ateniană Grupa 1. Argumentează! Argumentaţi pro sau contra: Alexandru . Alexandru Macedon Grupa 1. Grupa 2. Grupa 6. Grupa 5.

Grupa 5. Grupa 6. Analizează! Analizaţi cauzele crizei Republicii Romane. Grupa 5. Lecţia: Imperiul Roman Grupa 1. Grupa 3. Grupa 4. Cu reformele fraţilor Gracchi. Grupa 2. Argumentează! Argumentaţi succesele militare ale Republicii Romane. Grupa 3. Grupa 4. Descrie! Descrieţi evoluţia Imperiului Roman în secolele I-II. Asociază! Asociaţi problemele societăţii romane în secolul II î. Hr. Compară! Comparaţi instituţiile Atenei cu cele ale Romei republicane. Asociază! Asociaţi situaţia Imperiului Roman în secolele III-IV cu reformele adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare. Grupa 6. Grupa 2. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o schemă care să ilustreze funcţionarea instituţiilor romane în timpul Republicii Romane. Compară! Comparaţi modul de organizare al imperiului în perioada Principatului cu cel din timpul Dominatului. Argumentează! Argumentaţi de ce măsurile adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare nu au stopat definitiv criza imperiului roman. Descrie! Descrieţi etapele expansiunii romane în perioada Republicii. Analizează! Analizaţi modificările politice apărute în perioada imperială.Macedon este un erou? Lecţia: Republica romană Grupa 1. . Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o axă cronologică cu principalele evenimente din perioada Imperiului Roman.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->