Metoda cubului

În rândurile care urmează, voi aborda trei aspecte: descrierea metodei cubului, analiza SWOT a metodei cubului şi voi

prezenta câteva aplicaţii ale metodei pentru clasa a V-a

1. DESCRIEREA METODEI
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei temei Sunt recomandate următoarele etape: Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. Anunţarea subiectului pus în discuţie.

Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului. Există mai multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri. Modul de distribuire a perspectivei este decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la dispoziţie, de cât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se poate face aleator; fiecare grupa rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică cu faţa în sus. Chiar profesorul poate atribui fiecărui grup o perspectivă. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

2. ANALIZA SWOT A METODEI CUBULUI
Puncte tari:
solicită gândirea elevului; acoperă neajunsurile învăţării individualizare;

oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe deoarece presupune abordarea unei teme din mai multe perspective;

Grupa 5. lărgeşte viziunea asupra temei Puncte slabe: are eficienţă scăzută în grupurile mari. favorizează colaborarea elevilor în găsirea răspunsurilor. Grupa 4. Grupa 2. nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere individuale. Descrie! Descrieţi formarea statului egiptean. Asociază! Asociaţi caracteristicile geografice ale Orientului Antic şi aapriţia primelor civilizaţii. stimulează dialogul între membrii grupului. unii elevi pot domina grupul. Oportunităţi: stimulează creativitatea elevilor. Aplică! Aplica cunoştinţele despre istoria Egiptului Antic şi . APLICATII . Analizează! Analizaţi sursele puterii regale în Orientul Antic şi prezentaţi atribuţiile monarhului oriental. se poate stabili mai greu contribuţia fiecărui elev la rezolvarea sarcinii de lucru. Compară! Comparaţi oraşele-state. 3. clasa a V-a Lecţia: Statul în Orientul Antic Grupa 1.- dezvoltă abilităţi de comunicare. Grupa 3. Ameninţări: unii elevi muncesc şi pentru alţii. regatele şi imperiile.Iată câteva aplicaţii ale metodei cubului la orele de istorie. productivitatea unor elevi mai timizi poate scădea atunci când sînt puşi în situaţia de a colabora cu alţii.

Compară! Comparaţi imperiul lui Alexandru Macedon cu civilizaţia elenistică. Descrie! Descrieţi regimul existent în Atena înainte de reformele lui Solon. Descrie! Descrieţi principalele momonete ale formării imperiului macedonean. Argumentează! Democraţia ateniană mai poate fi aplicată în lumea contemporană? Argumentaţi răspunsul. Grupa 4. Grupa 5. Grupa 4. Grupa 5.explicaţi de ce acesta este considerat „un dar al Nilului”. Grupa 2. Analizează! Analizaţi cauzele destrămării imperiului după moartea întemeietorului. Clistene şi Pericle. cea directă ( ateniană ) sau cea reprezentativă ( cea contemporană ). Analizează! Analizaţi structura socială din Atena şi apreciaţi cam cât la sută din populaţia Atenei avea dreptul de a participa la conducerea oraşului. Grupa 6. Argumentează! Argumentaţi pro sau contra: Alexandru . Lecţia: Democraţia ateniană Grupa 1. Compară! Comparaţi sistemul politic din Sparta cu sistemul politic din Atena. Asociată! Asociaţi epopeea lui Alexandru Macedon cu civilizaţia elenistică. Grupa 6. Grupa 6. Grupa 3. Aplică! Aplicaţi cunoştinţele dobândite şi identificaţi factorii care au favorizat victoriile lui Alexandru Macedon. Grupa 3. Grupa 2. Argumentează! Argumentaţi necesitatea apariţiei statului. Aplică! Aplicaţi cunoştinţele însuşite şi menţionaţi care tip de democraţie este cel mai apropiat de existenţa unei adevărate „puteri a poporului”. Lecţia: Criza lumii greceşti. Alexandru Macedon Grupa 1. Asociază! La ce te gândeşti când auzi cuvântul democraţie.

Analizează! Analizaţi modificările politice apărute în perioada imperială. Argumentează! Argumentaţi de ce măsurile adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare nu au stopat definitiv criza imperiului roman. Grupa 6. Hr. Descrie! Descrieţi etapele expansiunii romane în perioada Republicii. Asociază! Asociaţi problemele societăţii romane în secolul II î. Cu reformele fraţilor Gracchi. Compară! Comparaţi instituţiile Atenei cu cele ale Romei republicane. . Grupa 4. Analizează! Analizaţi cauzele crizei Republicii Romane. Grupa 6. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o axă cronologică cu principalele evenimente din perioada Imperiului Roman. Grupa 3. Grupa 5. Descrie! Descrieţi evoluţia Imperiului Roman în secolele I-II. Compară! Comparaţi modul de organizare al imperiului în perioada Principatului cu cel din timpul Dominatului. Asociază! Asociaţi situaţia Imperiului Roman în secolele III-IV cu reformele adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare. Grupa 5. Grupa 2.Macedon este un erou? Lecţia: Republica romană Grupa 1. Lecţia: Imperiul Roman Grupa 1. Argumentează! Argumentaţi succesele militare ale Republicii Romane. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o schemă care să ilustreze funcţionarea instituţiilor romane în timpul Republicii Romane. Grupa 4. Grupa 2. Grupa 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful