În rândurile care urmează, voi aborda trei aspecte: descrierea metodei cubului, analiza SWOT a metodei cubului şi voi

prezenta câteva aplicaţii ale metodei pentru clasa a V-a

1. DESCRIEREA METODEI
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei temei Sunt recomandate următoarele etape: Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. Anunţarea subiectului pus în discuţie.

Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului. Există mai multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri. Modul de distribuire a perspectivei este decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la dispoziţie, de cât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se poate face aleator; fiecare grupa rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică cu faţa în sus. Chiar profesorul poate atribui fiecărui grup o perspectivă. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

2. ANALIZA SWOT A METODEI CUBULUI
Puncte tari:
solicită gândirea elevului; acoperă neajunsurile învăţării individualizare;

oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe deoarece presupune abordarea unei teme din mai multe perspective;

Oportunităţi: stimulează creativitatea elevilor.Iată câteva aplicaţii ale metodei cubului la orele de istorie. Grupa 2. se poate stabili mai greu contribuţia fiecărui elev la rezolvarea sarcinii de lucru. nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere individuale. productivitatea unor elevi mai timizi poate scădea atunci când sînt puşi în situaţia de a colabora cu alţii. clasa a V-a Lecţia: Statul în Orientul Antic Grupa 1.- dezvoltă abilităţi de comunicare. Compară! Comparaţi oraşele-state. Aplică! Aplica cunoştinţele despre istoria Egiptului Antic şi . 3. APLICATII . Descrie! Descrieţi formarea statului egiptean. regatele şi imperiile. Analizează! Analizaţi sursele puterii regale în Orientul Antic şi prezentaţi atribuţiile monarhului oriental. Asociază! Asociaţi caracteristicile geografice ale Orientului Antic şi aapriţia primelor civilizaţii. lărgeşte viziunea asupra temei Puncte slabe: are eficienţă scăzută în grupurile mari. favorizează colaborarea elevilor în găsirea răspunsurilor. Ameninţări: unii elevi muncesc şi pentru alţii. unii elevi pot domina grupul. Grupa 4. stimulează dialogul între membrii grupului. Grupa 3. Grupa 5.

Aplică! Aplicaţi cunoştinţele însuşite şi menţionaţi care tip de democraţie este cel mai apropiat de existenţa unei adevărate „puteri a poporului”. Compară! Comparaţi imperiul lui Alexandru Macedon cu civilizaţia elenistică. Grupa 4. Descrie! Descrieţi regimul existent în Atena înainte de reformele lui Solon. Grupa 6. Grupa 5. Analizează! Analizaţi cauzele destrămării imperiului după moartea întemeietorului. Analizează! Analizaţi structura socială din Atena şi apreciaţi cam cât la sută din populaţia Atenei avea dreptul de a participa la conducerea oraşului. Alexandru Macedon Grupa 1. Asociază! La ce te gândeşti când auzi cuvântul democraţie. Grupa 3. Aplică! Aplicaţi cunoştinţele dobândite şi identificaţi factorii care au favorizat victoriile lui Alexandru Macedon. Compară! Comparaţi sistemul politic din Sparta cu sistemul politic din Atena. Grupa 6. Grupa 2. Argumentează! Democraţia ateniană mai poate fi aplicată în lumea contemporană? Argumentaţi răspunsul. Lecţia: Democraţia ateniană Grupa 1. Argumentează! Argumentaţi pro sau contra: Alexandru .explicaţi de ce acesta este considerat „un dar al Nilului”. Grupa 5. Grupa 4. cea directă ( ateniană ) sau cea reprezentativă ( cea contemporană ). Clistene şi Pericle. Asociată! Asociaţi epopeea lui Alexandru Macedon cu civilizaţia elenistică. Argumentează! Argumentaţi necesitatea apariţiei statului. Grupa 2. Descrie! Descrieţi principalele momonete ale formării imperiului macedonean. Grupa 6. Lecţia: Criza lumii greceşti. Grupa 3.

Grupa 5. Grupa 5. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o schemă care să ilustreze funcţionarea instituţiilor romane în timpul Republicii Romane. Asociază! Asociaţi problemele societăţii romane în secolul II î. Lecţia: Imperiul Roman Grupa 1. Grupa 3. Grupa 6. Analizează! Analizaţi modificările politice apărute în perioada imperială. Hr. Grupa 2.Macedon este un erou? Lecţia: Republica romană Grupa 1. Grupa 4. Compară! Comparaţi modul de organizare al imperiului în perioada Principatului cu cel din timpul Dominatului. Descrie! Descrieţi etapele expansiunii romane în perioada Republicii. Grupa 3. Grupa 2. Analizează! Analizaţi cauzele crizei Republicii Romane. Cu reformele fraţilor Gracchi. . Grupa 6. Argumentează! Argumentaţi succesele militare ale Republicii Romane. Grupa 4. Asociază! Asociaţi situaţia Imperiului Roman în secolele III-IV cu reformele adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o axă cronologică cu principalele evenimente din perioada Imperiului Roman. Argumentează! Argumentaţi de ce măsurile adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare nu au stopat definitiv criza imperiului roman. Descrie! Descrieţi evoluţia Imperiului Roman în secolele I-II. Compară! Comparaţi instituţiile Atenei cu cele ale Romei republicane.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful