În rândurile care urmează, voi aborda trei aspecte: descrierea metodei cubului, analiza SWOT a metodei cubului şi voi

prezenta câteva aplicaţii ale metodei pentru clasa a V-a

1. DESCRIEREA METODEI
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei temei Sunt recomandate următoarele etape: Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. Anunţarea subiectului pus în discuţie.

Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului. Există mai multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri. Modul de distribuire a perspectivei este decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la dispoziţie, de cât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se poate face aleator; fiecare grupa rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică cu faţa în sus. Chiar profesorul poate atribui fiecărui grup o perspectivă. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

2. ANALIZA SWOT A METODEI CUBULUI
Puncte tari:
solicită gândirea elevului; acoperă neajunsurile învăţării individualizare;

oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe deoarece presupune abordarea unei teme din mai multe perspective;

Grupa 2. regatele şi imperiile. Ameninţări: unii elevi muncesc şi pentru alţii. 3. se poate stabili mai greu contribuţia fiecărui elev la rezolvarea sarcinii de lucru.- dezvoltă abilităţi de comunicare. Analizează! Analizaţi sursele puterii regale în Orientul Antic şi prezentaţi atribuţiile monarhului oriental. Oportunităţi: stimulează creativitatea elevilor. APLICATII . Grupa 3. Grupa 5. Compară! Comparaţi oraşele-state. Grupa 4. Descrie! Descrieţi formarea statului egiptean. nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere individuale. clasa a V-a Lecţia: Statul în Orientul Antic Grupa 1. Aplică! Aplica cunoştinţele despre istoria Egiptului Antic şi . lărgeşte viziunea asupra temei Puncte slabe: are eficienţă scăzută în grupurile mari. stimulează dialogul între membrii grupului. Asociază! Asociaţi caracteristicile geografice ale Orientului Antic şi aapriţia primelor civilizaţii. unii elevi pot domina grupul.Iată câteva aplicaţii ale metodei cubului la orele de istorie. favorizează colaborarea elevilor în găsirea răspunsurilor. productivitatea unor elevi mai timizi poate scădea atunci când sînt puşi în situaţia de a colabora cu alţii.

Lecţia: Democraţia ateniană Grupa 1. Descrie! Descrieţi regimul existent în Atena înainte de reformele lui Solon. Grupa 5. cea directă ( ateniană ) sau cea reprezentativă ( cea contemporană ). Descrie! Descrieţi principalele momonete ale formării imperiului macedonean. Compară! Comparaţi sistemul politic din Sparta cu sistemul politic din Atena. Grupa 6. Analizează! Analizaţi cauzele destrămării imperiului după moartea întemeietorului. Asociată! Asociaţi epopeea lui Alexandru Macedon cu civilizaţia elenistică. Argumentează! Argumentaţi necesitatea apariţiei statului. Grupa 5. Grupa 6. Analizează! Analizaţi structura socială din Atena şi apreciaţi cam cât la sută din populaţia Atenei avea dreptul de a participa la conducerea oraşului. Grupa 6. Grupa 3. Aplică! Aplicaţi cunoştinţele dobândite şi identificaţi factorii care au favorizat victoriile lui Alexandru Macedon.explicaţi de ce acesta este considerat „un dar al Nilului”. Clistene şi Pericle. Grupa 4. Grupa 4. Compară! Comparaţi imperiul lui Alexandru Macedon cu civilizaţia elenistică. Lecţia: Criza lumii greceşti. Aplică! Aplicaţi cunoştinţele însuşite şi menţionaţi care tip de democraţie este cel mai apropiat de existenţa unei adevărate „puteri a poporului”. Argumentează! Argumentaţi pro sau contra: Alexandru . Asociază! La ce te gândeşti când auzi cuvântul democraţie. Argumentează! Democraţia ateniană mai poate fi aplicată în lumea contemporană? Argumentaţi răspunsul. Grupa 3. Grupa 2. Alexandru Macedon Grupa 1. Grupa 2.

Grupa 6.Macedon este un erou? Lecţia: Republica romană Grupa 1. Compară! Comparaţi modul de organizare al imperiului în perioada Principatului cu cel din timpul Dominatului. Grupa 3. Grupa 2. . Lecţia: Imperiul Roman Grupa 1. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o axă cronologică cu principalele evenimente din perioada Imperiului Roman. Analizează! Analizaţi cauzele crizei Republicii Romane. Grupa 4. Argumentează! Argumentaţi de ce măsurile adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare nu au stopat definitiv criza imperiului roman. Analizează! Analizaţi modificările politice apărute în perioada imperială. Grupa 5. Grupa 2. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o schemă care să ilustreze funcţionarea instituţiilor romane în timpul Republicii Romane. Grupa 4. Asociază! Asociaţi problemele societăţii romane în secolul II î. Argumentează! Argumentaţi succesele militare ale Republicii Romane. Descrie! Descrieţi evoluţia Imperiului Roman în secolele I-II. Cu reformele fraţilor Gracchi. Grupa 6. Asociază! Asociaţi situaţia Imperiului Roman în secolele III-IV cu reformele adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare. Grupa 5. Hr. Compară! Comparaţi instituţiile Atenei cu cele ale Romei republicane. Descrie! Descrieţi etapele expansiunii romane în perioada Republicii. Grupa 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful