Sunteți pe pagina 1din 4

În rândurile care urmează, voi aborda trei aspecte:

descrierea metodei cubului, analiza SWOT a metodei cubului şi voi


prezenta câteva aplicaţii ale metodei pentru clasa a V-a

1. DESCRIEREA METODEI
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei
situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi
integratoare a unei temei
Sunt recomandate următoarele etape:

- Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie,
compară,

analizează, asociază, aplică, argumentează.

- Anunţarea subiectului pus în discuţie.

- Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din


perspectiva
cerinţei de pe una din feţele cubului. Există mai multe modalităţi de
stabilire a celor şase grupuri. Modul de distribuire a perspectivei este
decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la dispoziţie, de
cât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se
poate face aleator; fiecare grupa rostogoleşte cubul şi primeşte ca
sarcină de lucru perspectiva care pică cu faţa în sus. Chiar profesorul
poate atribui fiecărui grup o perspectivă.

- Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.

- Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

2. ANALIZA SWOT A METODEI CUBULUI


Puncte tari:

- solicită gândirea elevului;

- acoperă neajunsurile învăţării individualizare;

- oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele


necesare unor abordări complexe deoarece presupune abordarea unei
teme din mai multe perspective;
- dezvoltă abilităţi de comunicare;

- nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere


individuale;

- lărgeşte viziunea asupra temei

Puncte slabe:

- are eficienţă scăzută în grupurile mari;

- se poate stabili mai greu contribuţia fiecărui elev la rezolvarea


sarcinii de lucru;

Oportunităţi:

- stimulează creativitatea elevilor;

- favorizează colaborarea elevilor în găsirea răspunsurilor;

- stimulează dialogul între membrii grupului;

Ameninţări:

- unii elevi muncesc şi pentru alţii;

- unii elevi pot domina grupul;

- productivitatea unor elevi mai timizi poate scădea atunci când


sînt puşi în situaţia de a colabora cu alţii;

3. APLICATII
- Iată câteva aplicaţii ale metodei cubului la orele de istorie, clasa a V-a

Lecţia: Statul în Orientul Antic


Grupa 1. Descrie! Descrieţi formarea statului egiptean.

Grupa 2. Compară! Comparaţi oraşele-state, regatele şi imperiile.

Grupa 3. Asociază! Asociaţi caracteristicile geografice ale Orientului


Antic şi aapriţia primelor civilizaţii.

Grupa 4. Analizează! Analizaţi sursele puterii regale în Orientul Antic şi


prezentaţi atribuţiile monarhului oriental.

Grupa 5. Aplică! Aplica cunoştinţele despre istoria Egiptului Antic şi


explicaţi de ce acesta este considerat „un dar al Nilului”.

Grupa 6. Argumentează! Argumentaţi necesitatea apariţiei statului.

Lecţia: Democraţia ateniană


Grupa 1. Descrie! Descrieţi regimul existent în Atena înainte de
reformele lui Solon, Clistene şi Pericle.

Grupa 2. Compară! Comparaţi sistemul politic din Sparta cu sistemul


politic din Atena.

Grupa 3. Asociază! La ce te gândeşti când auzi cuvântul democraţie.

Grupa 4. Analizează! Analizaţi structura socială din Atena şi apreciaţi


cam cât la sută din populaţia Atenei avea dreptul de a participa la
conducerea oraşului.

Grupa 5. Aplică! Aplicaţi cunoştinţele însuşite şi menţionaţi care tip de


democraţie este cel mai apropiat de existenţa unei adevărate „puteri a
poporului”, cea directă ( ateniană ) sau cea reprezentativă ( cea
contemporană ).

Grupa 6. Argumentează! Democraţia ateniană mai poate fi aplicată în


lumea contemporană? Argumentaţi răspunsul.

Lecţia: Criza lumii greceşti. Alexandru


Macedon
Grupa 1. Descrie! Descrieţi principalele momonete ale formării
imperiului macedonean.

Grupa 2. Compară! Comparaţi imperiul lui Alexandru Macedon cu


civilizaţia elenistică.

Grupa 3. Asociată! Asociaţi epopeea lui Alexandru Macedon cu


civilizaţia elenistică.

Grupa 4. Analizează! Analizaţi cauzele destrămării imperiului după


moartea întemeietorului.

Grupa 5. Aplică! Aplicaţi cunoştinţele dobândite şi identificaţi factorii


care au favorizat victoriile lui Alexandru Macedon.

Grupa 6. Argumentează! Argumentaţi pro sau contra: Alexandru


Macedon este un erou?

Lecţia: Republica romană


Grupa 1. Descrie! Descrieţi etapele expansiunii romane în perioada
Republicii.

Grupa 2. Compară! Comparaţi instituţiile Atenei cu cele ale Romei


republicane.

Grupa 3. Asociază! Asociaţi problemele societăţii romane în secolul II î.


Hr. Cu reformele fraţilor Gracchi.

Grupa 4. Analizează! Analizaţi cauzele crizei Republicii Romane.

Grupa 5. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o schemă care


să ilustreze funcţionarea instituţiilor romane în timpul Republicii
Romane.

Grupa 6. Argumentează! Argumentaţi succesele militare ale Republicii


Romane.

Lecţia: Imperiul Roman


Grupa 1. Descrie! Descrieţi evoluţia Imperiului Roman în secolele I-II.

Grupa 2. Compară! Comparaţi modul de organizare al imperiului în


perioada Principatului cu cel din timpul Dominatului.

Grupa 3. Asociază! Asociaţi situaţia Imperiului Roman în secolele III-IV


cu reformele adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare.

Grupa 4. Analizează! Analizaţi modificările politice apărute în perioada


imperială.

Grupa 5. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o axă


cronologică cu principalele evenimente din perioada Imperiului Roman.

Grupa 6. Argumentează! Argumentaţi de ce măsurile adoptate de


Diocleţian şi Constantin cel Mare nu au stopat definitiv criza imperiului
roman.