În rândurile care urmează, voi aborda trei aspecte: descrierea metodei cubului, analiza SWOT a metodei cubului şi voi

prezenta câteva aplicaţii ale metodei pentru clasa a V-a

1. DESCRIEREA METODEI
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei temei Sunt recomandate următoarele etape: Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. Anunţarea subiectului pus în discuţie.

Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului. Există mai multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri. Modul de distribuire a perspectivei este decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la dispoziţie, de cât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se poate face aleator; fiecare grupa rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică cu faţa în sus. Chiar profesorul poate atribui fiecărui grup o perspectivă. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

2. ANALIZA SWOT A METODEI CUBULUI
Puncte tari:
solicită gândirea elevului; acoperă neajunsurile învăţării individualizare;

oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe deoarece presupune abordarea unei teme din mai multe perspective;

regatele şi imperiile. 3. Grupa 4. Grupa 2.- dezvoltă abilităţi de comunicare. Asociază! Asociaţi caracteristicile geografice ale Orientului Antic şi aapriţia primelor civilizaţii. productivitatea unor elevi mai timizi poate scădea atunci când sînt puşi în situaţia de a colabora cu alţii. Grupa 3. Descrie! Descrieţi formarea statului egiptean. stimulează dialogul între membrii grupului. unii elevi pot domina grupul. favorizează colaborarea elevilor în găsirea răspunsurilor. se poate stabili mai greu contribuţia fiecărui elev la rezolvarea sarcinii de lucru. Oportunităţi: stimulează creativitatea elevilor. nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere individuale. Analizează! Analizaţi sursele puterii regale în Orientul Antic şi prezentaţi atribuţiile monarhului oriental. Compară! Comparaţi oraşele-state. Aplică! Aplica cunoştinţele despre istoria Egiptului Antic şi .Iată câteva aplicaţii ale metodei cubului la orele de istorie. lărgeşte viziunea asupra temei Puncte slabe: are eficienţă scăzută în grupurile mari. Ameninţări: unii elevi muncesc şi pentru alţii. clasa a V-a Lecţia: Statul în Orientul Antic Grupa 1. Grupa 5. APLICATII .

Grupa 5. Grupa 4. Grupa 2. Aplică! Aplicaţi cunoştinţele dobândite şi identificaţi factorii care au favorizat victoriile lui Alexandru Macedon. Grupa 3. Grupa 3. Asociată! Asociaţi epopeea lui Alexandru Macedon cu civilizaţia elenistică. Aplică! Aplicaţi cunoştinţele însuşite şi menţionaţi care tip de democraţie este cel mai apropiat de existenţa unei adevărate „puteri a poporului”. Argumentează! Argumentaţi necesitatea apariţiei statului. Grupa 6.explicaţi de ce acesta este considerat „un dar al Nilului”. Compară! Comparaţi imperiul lui Alexandru Macedon cu civilizaţia elenistică. Clistene şi Pericle. Grupa 5. Grupa 6. Descrie! Descrieţi regimul existent în Atena înainte de reformele lui Solon. cea directă ( ateniană ) sau cea reprezentativă ( cea contemporană ). Grupa 4. Lecţia: Democraţia ateniană Grupa 1. Alexandru Macedon Grupa 1. Argumentează! Democraţia ateniană mai poate fi aplicată în lumea contemporană? Argumentaţi răspunsul. Grupa 2. Lecţia: Criza lumii greceşti. Analizează! Analizaţi structura socială din Atena şi apreciaţi cam cât la sută din populaţia Atenei avea dreptul de a participa la conducerea oraşului. Grupa 6. Argumentează! Argumentaţi pro sau contra: Alexandru . Analizează! Analizaţi cauzele destrămării imperiului după moartea întemeietorului. Asociază! La ce te gândeşti când auzi cuvântul democraţie. Descrie! Descrieţi principalele momonete ale formării imperiului macedonean. Compară! Comparaţi sistemul politic din Sparta cu sistemul politic din Atena.

Grupa 2. Analizează! Analizaţi modificările politice apărute în perioada imperială. Grupa 4. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o schemă care să ilustreze funcţionarea instituţiilor romane în timpul Republicii Romane. Compară! Comparaţi instituţiile Atenei cu cele ale Romei republicane. Grupa 5. Hr. Grupa 6. Grupa 3. Grupa 4. Descrie! Descrieţi etapele expansiunii romane în perioada Republicii. Argumentează! Argumentaţi de ce măsurile adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare nu au stopat definitiv criza imperiului roman. Cu reformele fraţilor Gracchi. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o axă cronologică cu principalele evenimente din perioada Imperiului Roman.Macedon este un erou? Lecţia: Republica romană Grupa 1. . Analizează! Analizaţi cauzele crizei Republicii Romane. Grupa 5. Descrie! Descrieţi evoluţia Imperiului Roman în secolele I-II. Argumentează! Argumentaţi succesele militare ale Republicii Romane. Grupa 3. Grupa 6. Grupa 2. Asociază! Asociaţi situaţia Imperiului Roman în secolele III-IV cu reformele adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare. Lecţia: Imperiul Roman Grupa 1. Compară! Comparaţi modul de organizare al imperiului în perioada Principatului cu cel din timpul Dominatului. Asociază! Asociaţi problemele societăţii romane în secolul II î.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful