În rândurile care urmează, voi aborda trei aspecte: descrierea metodei cubului, analiza SWOT a metodei cubului şi voi

prezenta câteva aplicaţii ale metodei pentru clasa a V-a

1. DESCRIEREA METODEI
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei temei Sunt recomandate următoarele etape: Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. Anunţarea subiectului pus în discuţie.

Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului. Există mai multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri. Modul de distribuire a perspectivei este decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la dispoziţie, de cât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se poate face aleator; fiecare grupa rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică cu faţa în sus. Chiar profesorul poate atribui fiecărui grup o perspectivă. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

2. ANALIZA SWOT A METODEI CUBULUI
Puncte tari:
solicită gândirea elevului; acoperă neajunsurile învăţării individualizare;

oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe deoarece presupune abordarea unei teme din mai multe perspective;

Compară! Comparaţi oraşele-state. Grupa 5. stimulează dialogul între membrii grupului. lărgeşte viziunea asupra temei Puncte slabe: are eficienţă scăzută în grupurile mari.Iată câteva aplicaţii ale metodei cubului la orele de istorie. Grupa 2. clasa a V-a Lecţia: Statul în Orientul Antic Grupa 1. Descrie! Descrieţi formarea statului egiptean. Oportunităţi: stimulează creativitatea elevilor. Ameninţări: unii elevi muncesc şi pentru alţii. Asociază! Asociaţi caracteristicile geografice ale Orientului Antic şi aapriţia primelor civilizaţii. APLICATII .- dezvoltă abilităţi de comunicare. favorizează colaborarea elevilor în găsirea răspunsurilor. Grupa 3. regatele şi imperiile. Grupa 4. 3. unii elevi pot domina grupul. se poate stabili mai greu contribuţia fiecărui elev la rezolvarea sarcinii de lucru. Analizează! Analizaţi sursele puterii regale în Orientul Antic şi prezentaţi atribuţiile monarhului oriental. productivitatea unor elevi mai timizi poate scădea atunci când sînt puşi în situaţia de a colabora cu alţii. nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere individuale. Aplică! Aplica cunoştinţele despre istoria Egiptului Antic şi .

Asociată! Asociaţi epopeea lui Alexandru Macedon cu civilizaţia elenistică. Analizează! Analizaţi cauzele destrămării imperiului după moartea întemeietorului. Compară! Comparaţi sistemul politic din Sparta cu sistemul politic din Atena. Grupa 5. Descrie! Descrieţi principalele momonete ale formării imperiului macedonean. Lecţia: Democraţia ateniană Grupa 1. cea directă ( ateniană ) sau cea reprezentativă ( cea contemporană ). Clistene şi Pericle. Aplică! Aplicaţi cunoştinţele dobândite şi identificaţi factorii care au favorizat victoriile lui Alexandru Macedon. Asociază! La ce te gândeşti când auzi cuvântul democraţie. Grupa 3. Grupa 2.explicaţi de ce acesta este considerat „un dar al Nilului”. Argumentează! Argumentaţi pro sau contra: Alexandru . Descrie! Descrieţi regimul existent în Atena înainte de reformele lui Solon. Grupa 5. Grupa 4. Grupa 2. Argumentează! Argumentaţi necesitatea apariţiei statului. Grupa 6. Grupa 6. Alexandru Macedon Grupa 1. Grupa 4. Grupa 6. Analizează! Analizaţi structura socială din Atena şi apreciaţi cam cât la sută din populaţia Atenei avea dreptul de a participa la conducerea oraşului. Aplică! Aplicaţi cunoştinţele însuşite şi menţionaţi care tip de democraţie este cel mai apropiat de existenţa unei adevărate „puteri a poporului”. Lecţia: Criza lumii greceşti. Grupa 3. Argumentează! Democraţia ateniană mai poate fi aplicată în lumea contemporană? Argumentaţi răspunsul. Compară! Comparaţi imperiul lui Alexandru Macedon cu civilizaţia elenistică.

Grupa 2. . Analizează! Analizaţi modificările politice apărute în perioada imperială. Grupa 4. Descrie! Descrieţi etapele expansiunii romane în perioada Republicii. Grupa 5. Grupa 6. Analizează! Analizaţi cauzele crizei Republicii Romane. Compară! Comparaţi instituţiile Atenei cu cele ale Romei republicane. Argumentează! Argumentaţi de ce măsurile adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare nu au stopat definitiv criza imperiului roman. Asociază! Asociaţi situaţia Imperiului Roman în secolele III-IV cu reformele adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o axă cronologică cu principalele evenimente din perioada Imperiului Roman. Grupa 2. Grupa 6. Grupa 3. Lecţia: Imperiul Roman Grupa 1. Compară! Comparaţi modul de organizare al imperiului în perioada Principatului cu cel din timpul Dominatului. Descrie! Descrieţi evoluţia Imperiului Roman în secolele I-II. Cu reformele fraţilor Gracchi. Hr. Grupa 5. Asociază! Asociaţi problemele societăţii romane în secolul II î. Argumentează! Argumentaţi succesele militare ale Republicii Romane. Grupa 3.Macedon este un erou? Lecţia: Republica romană Grupa 1. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o schemă care să ilustreze funcţionarea instituţiilor romane în timpul Republicii Romane. Grupa 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful