VUI.

Organiza{iile interna{ionale in Dreptul interna{ional public

in multiplele incerclri de a caractenza epoca contemporani" a numirului participanfilor

|a viafa intemalional\ o caracteristicl definitorie este consideratd a fi qi creEterea numdrului
organizaliilor intemafionale, attt guvemamentale cAt qi neguvemamentale, cu un rol tot mai
diferit qi important in edificarea p6cii, securit5lii gi colaborlrii intemafionale, se estimeazd cd
num[rul de organizalii intemapionale interguvemamentale l-a depdqit pe cel al statelor, ajungAnd,
in prezent, la peste 350.

Organizatiile interna{ionale interguverrramentale.

Aceste organizapii intemalionale sunt subiec{i de drept interna{ional, fiind titulare de
drepturi gi obligagii in conformitate cu normele Dr. intemalional public. Spre deosebire de state,
subiecli originari de drept intemagional, organizaliile intemafionale sunt subiecfi derivn!:i
instituite de state prin acorduri incheiate intre ele.
Definiqia organizafiei interna{ionale (interguvemamentale), propusd de Comisia de Drept
Intemalional (G. Fitzmaurice) este urm[toarea'. ,,a frsociere de state, cottstituitd printr-un tratut,
tnzestratd cu o constitufie gi organe conutne qi posedfrntl a personalitate iurielictl distinctd de
cet il statelor membre csre o compun".lntt-o alti definitie (prof. Bindschendler), se afirm[ cd
organizagia intemalional[ ,,este o asocia{ie de state, stabilitl prin gi pe bazi de tratat, eare
urmiregte scopuri comune qi care are organe speciale proprii...". De fapt, din combinarea
acestora reies elementele definitorii pentru o difinilie mai completi. Astfel, pentru a avea de-a
face cu o organizagie intemalionall, respectivele componente definitorii sunt:
l- la asociere s5 participe, tn calitate de pir$ contractante, statele; de fapt, atit in Convenlia
din 1969 privind dreptul tratatelor, cit 5i in Convenfia din 1975 privind reprezentarea statelor in
relaliile lor cu organizagiile intemagionale cu caracter universal, in art.Z, se precizeazd cd.
organizaiia intemalional[ este o ,,organizafie interguverrlarnentali"; calitatea organizaliei
intemalionale de a fi o asociere de state are rolul de a se distinge de organizaliile intemafionale
neguvernamentale, care sunt alcituite din persoan e fizice sau juridice de drept intem;
2- aceastl" asociere se face in temeiul wm lratat constitutiv, ce poate purta diverse denumiri
(Cart6, Constitugie, Statut, Pact); acest tratat conline angajamente mutuale gi impune statelor o
anumitd colaborare ?n cadrul organizdfei qi cu organizafia insagi; aceste drepturi gi obligalii sunt
opozabile tuturor membrilor orgarizagrei; cu alte cuvite, organizaliile intemagionale sunt
rezultatul acordului de voinll al statelor care le-au constituit, deci sunt calificate ca subi.ecte
derivate ale dreptului intemagional;
3- asocierea respectivelor state ?n asociagia (arganiza[ia) intemafional[ presupune urm5rirea
unor obiective pi scopuri comune, pagnice, cu obiact mai larg sau mai restr6ns, prin care se
urmire gte cooperarc a multil ateral5, efi cient6, in domeniile resp ective ;
4- asocialia (organizagia) respectivi are a structurd institu(ionalrt proprie, cu funclionare
periodic[ sau permanentf conform stafuhrlui; intre autorit6fle respective, una ffebuie s6 fie
formatS din reprezentanlii tuturor statelor membre ale organiza;iei
5- aceastl asociere de state trebuie sd dispun[ de o personalitate juridicd propfie,- de drept
intern Si interna{ional - distinctd de cea a statelor membre, ceea ce determin[ o anumiti
autonomie funclionali care caractenzeazl cahtatea sa de subiect separat (gi derivat) de drept
internafional fa![ de statele componente (subiecte primare); dispundnd de personalitate juridice
internafionalS (avdnd, deci, gi capacitate juridicl corespunzdtoare, prevEzutd, de regulE" in
tratatul constitutiv), organizagia intemalionald exercitd drepturi gi asumd obligalii. Cele mai
importante ditre acestea fiind:
- dreptul de aincheiatratate;
- dreptul de reprezentare, de legafie (activ[ gi pasivd);

I
- dreptul de protecfie funclionalE a reprezentanlilor, funclionarilor sdi:
- dreptul de a prezenta reclamagii intemafionale,
- dreptul de a elabora norme gi reguli (de drept intern al organizagrei sau acorduri), independent
sau impreun[ cu statele membre;
- dreptul de control qi/sau sancfionare ?n raporturile cu statele membre. Ca obligape generald,
organizagiilor intemafionale reveninduJe cea de a respecta dreptul intemalional.
Ca persoann juridici de drept intem, asociagia de state face aplicagia aft.1}4 din Carta ONU, care
precizezd cd ,,Organizagia se va bucura pe teritoriul fieclruia din membrii sdi de capacitatea
juridicl necesar[ pentru indeplinirea funcgiilor qi realizarea scopurilor sale" (in practic5, fiind
vorba despre contracte pentru bururi, localuri, servicii). ln prezent, se recunoafte, in general, ci
toate organizaliile intemalionale guvemamentale au o anumiti personalitate juridici, limitat5 la
domeniile in care sunt abilitate si acfioneze. Potrivit unei aborddri care se generalizeaz[.
orgarizaltile internafionale au personalitate juridicd proprie, conform dreptului intemafional, gi,
impreund cu statele, sunt subiecfr care creazb ordinea juridicX intemalional5, aparfinAnd, in
acelagi timp, acestei ordini;
6- asocierca dinh'e statele membre trebuie sE se stabileasci gi si func{ioneze in baza
normelor de Dr. internafional public.
in completare, trebuie adiugat cb organizaliile intemafionale au dreptul de a avea un
buget propriu, independent de rnodul finanfdrii (contribufii ale statelor sau resurse proprii), care
constituie o consecinfd gi o garangie a personalitdfii lor internafionale.

fstoric - primele organizafii intemalionale au fost comisiile fluviale: Comisia Centrali a Rinului
(1815) gi Comisia Europeani a Duririi (1856), urmate de o serie de uniuni administrative
(organizafii tehnice): Uniunea Telegraficd Intemagionali (1865), Uniunea GeneralS a Pogteior
(T874), Organizalta Meteorologicd Mondiald (1878) etc. Dupiprimul rizboi mondial, se creazi
prima organizagie politic[ mondial[ - Liga Naliunilor (1919), a cErui rol gi activitate sunt, in
prezent, continuate de Organiza,tia Nagiunilor Unite gi institugiile sale specializate, gi
,,desdvirgite" de o refea vast6. de organizalii gi organisme regionale gi subregionale, cu obiect
general sau specializate" pin care statele urm5resc sd relizeze cooperarea multilaterali in
domeniile respective.

Clasificarea organizaf.iilor internafonale - se face dup[ criterii comune, precum:

a) aria de ac{iune:
- cu vocalie universalS (OIt{tJ gi instituEiile specializate);
- cu vocalie continentali, regionali gi subregional5 (UE, Organizafia Unitllii Africane, Liga
Arab5, Consiliul Europei, OSCE, ComisiaDundrii etc.)
b) posibilitatea de a deveni membre:
- deschise
- inchise.
c) DupI obiectul lor:
- generale
- specializate.
sau domeniul de activitate:
- politice,
- tehnico-economice gi de mediu sau
- cultural-gti in1ifice, sportive etc.
Dob6ndirea calitdlii de membru se face prin:
- participare la elaborarea actului constitutiv (tratat, statut, carta etc.), in cazul membrilor
fondatori;
- aderare (conform diverselor proceduri prevlzute in actul constitutiv ce fin de caracterul
organiza;rei). in afare de acegti membri ,,tradifionali", unele state (sau chiar organ izagri)pot avea

/1
calitatea de membru asociat (de regul6, ca un pas spre aderare) sau de membru obsetvator
(care pot fi state nemembre, migc[ri de eliberare nalionald, organizaEii intemafionale, Vaticanul),
exist6nd gi participanfi cu statut consultativ (de reguli" aryanizallineguvemamentale).

Pierderea calitf,fii de membm se face prin:

- excludere,
- retragere voluntari (cu variantele retragerii temporare sau politica,,scaunului gol", suspendarii)
sau prin incetarea existenlei respectivei organizafii.

Organiza{ii interna{ionale cu vocafie universall (scurte rezumate)

Liga Nafiunilor' - a fost prima organizalie de state cu vocafie universald. Actul constitutiv,
Pacfiil Ligii Naliunilor, a fost adoptat de Conferiga de pace de la Versailles, la 28 iunie 1919, gl
a devenit partea I-a a tuturor tratatelor de pace sernnate dupl primul rdzboi mondial. Scopudlc
proclamate ale Ligii erau: promovarea colabordrii intemalionale qi realizarea pdcii qi securitdlii
prin acceptarea unor obligagii de a nu recurge la rdzboi, prin dezvoltarea unor relalii corecte infre
na{iuni, respectarea dreptului intemafional gi a obligagiilor decurgdnd din tratate qi prin
menpinerea justiliei.
Puteau deveni membre ale Ligii statele semnatare ale tratatelor de pace, state invitate s[
adere la Pact ca qi alte ,,state, dominioane sau colonii cu deplind autoguvemare", admise pebaza
aprobdrii Adunlrii Ligli, dacd ofereau garangii ci vor respecta obligagiile intemafionale q+l
reglementirile Ligii privind fo4ele armate qi armamentele. Calitatea de membru putea inceta
prin retragerea voluntarS" prin excludere pentru incilcarea pactului sau prin neacceptarea
amendamentelor la pact cu rur preaviz de doi ani. Au fost membre ale Ligii circa 60 de state, de
pe toate continentele.
Organele Ligii au fost Adunarea qi Consiliul, asistate de un secretariat permanent. tn
legdturl cu Liga Nagiunilor, dar separat de ea, au funcgionat Organizagia Intemalionald a Muncii
qi Curtea permanentd de Justifie Intemafionali.
Adunarea era compusd din reprezentagii tuturor statelor membre, se intrunea odatb pe an
gi ori de cdte ori era nevoie, la iniliativa unui stat membru, aprobati de majoritate. Putea s6
examineze orice problemd din sfera de acliune a Ligii sau care privea pacea. Hot6ririle se
adoptau in uranirnitate, cu exceplia problemelor de procedurS, pentru care se cerea majoitatea
simpl5 gi a unor probleme pentru ca.re se prevedea majoit*ea a2/3 (admiterea de noi membri).
Pentru recomand5ri, Adunarea a recurs la adoptarea lor cu majoritate simpli.
Consiliul era organul executiv, alcdtuit din membrii permanenti (numdrul statelor ce-l
compuneau fiind stabilite de Adunare) qi un numdr de 1l membri nepennanenfi, alegi de
Adunare pe termen de 1 gi 3 ani. Avea aceleaqi atrib4ii ca qi Adunarea qi in plus o serie de
firncgii proprii privind luarea de m[suri impotriva statului agresor in caz de agresiune, rezolvarea
paqnic6 a diferendelor, excluderea unor membri. Se aplica regula unanimitdlii, cu unele exceplii.
Se reuneain sesiuni de 3-4 ori pe an.
Secretariatul era format dintr-un secretar general, numit de Consiliu cu aprobarea
majontS,tii membrilor adundrii, ajutat de personalul necesar.
Principalele ftncgii previzute de pact erau garangia colectivi ?mpotriva agresimii exteme,
reducere a armamentelo r, rezolvare a pagni ci a diferendelor.
Dupb cum este cunoscut, garanlia colectivl nu a fost niciodat[ aplicatb in practic6, deqi in
1932 China gi ?n 1935 Abisinia, victime ale agresiunii, au cerut acest lucru. Nu era interzisd
recurgerea lardzboi, ci se urmdrea prevenirea qi amdnarea lui. Deqi a avutloc o conferinti a Ligri
pentru dezarmare, nu s-a realizat nici un progres in reducerea a.rmamentelor. Deqi s-a incercat
uneori solulionarea paqnici a deferendelor, rezultatele au fost minore.
Pentru prima dati, ins6, o structurl organizatd igi propunea si acfioneze impotriva

2 )."
agresorului, fbcdnd distinc;ia intre agresor qi victim6; in tmele cazuri, ea a chemat la aplicarea
unor sancfuini, frri a fi putut asigura garanlii colective; de asemene4 a exclus unele state, pentru
acte de agersiune.
De mengionat este activitatea intensl a diplomatului romdn Nicolae Titulescu, ales de
doui ori preqedinte al Adunnrii. El a insistat sd se ia mdsuri de dezarmare, s[ se adopte o definilie
a agresorului, sE se aplice sancgiuni fa,td de agresori, sd se adopte mdsuri de organizate a pdcii qi
garantArii securitSgi i.
Liga Naliunilor gi-a incetat in fapt activitatea odati cu izbucnirea celui de-al doilea rdzboi
mondial gi a fost dizolvat[ expres in i946.

Organiea{ia Na{iunilor Unite

Continuatoarea Ligii Nagiunilor trebuia s[ fie Organiza{ia Nafiunilor Unite (denumire

cuprinsd in Declarafia din I ian.l942, a reprezentangilor celor 26 de state angajate in coalilia
antihitlerist6), devenind, intre timp, cea mai importantl organizalie interna{ionalI, atdt prin
caracterul s[u universal - cuprinzdnd aproape toate statele lumii - , cit qi prin scopurile ce i-au
fost conferite, prin vastitatea gi multitudinea activitdgilor sale.
Constituitl in 1945, dupd incheierea celui de-al doilea rdzboi mondial, ONU a fost creatd
pentru remedierea ,,defectelor" Societdlii Napiunilor gi pentru stabilirea unei noi ordini
internalionale, atit in planul asiguririi picii qi elimindrii fo4ei din relafiile intemalionale, cit 9i
in cei aI dezvoltSrii economice, sociale, culturale qi umanitare. Aceste obiective sunt formulate
in arricolul I din Carta ONU, care prevede c[ scopurile (,,cele 4 scopuri") Nagiunilor Unite sunt
urmdtoarele:
,,1. Sd menfin[ pacea qi securitatea intemafionald qi, in acest scop, sd ia m6suri colective
eficace pentru prevenirea qi inldturarea ameninlSrilor impotriva pdcii gi sd ?nfiptuiasci, prin
mijloace pagnice qi in conformitate cu principiile justifiei gi dreptului intemafional, aplanarea ori
rezolvarea diferendelor sau situaliilor cu caracter internalional care ar putea duce la o violare a
pncii.
2. Sd dezvolte relalii prietenegti ?ntre nafiuni, intemeiate pe respectarea principiului egalit6pi
in drepturi a popoarelor gi dreptul lor la autodeterminare, gi sd ia oricare alte m[suri potrivite
pentru consolidarea picii mondiale.
3. SA rcaTtzeze cooperarea intemagionall, rezolvind problemele intemafionale cu caracter
economic, social, cultural sau umanitar, promovdnd gi incurajdnd respectarea drepturilor omului
gi libertdlilor fundamentale pentru to[i, farl deosebire de rasd, sex, limbi sau religie.
4. Sd fie un cenfru in care sd se armonizeze eforfurile naliunilor spre atingerea acestor scopuri
comune".
Evident, scopurile ONU au dimensiuni cuprinzitoare qi, ca atare, s-a ridicat problema
priorit[1ilor. in acest sens, de exemplu, ONU a impulsionat procesul de decolonizare, pundnd
accentul, in acest proces, pe autodeterminarea popoarelor gi pe elimin wea apartheidului, ceea ce
a avut ca efecte qi cregterea substanfiald a numirului statelor membre. In prezent, problemele
dezvoltdrii economice au dobdndit o importanfd deosebiti qi in cadrul ONU. Totodatd" pe plan
politic, tensiuni gi conflicte armate interetrice gi amenin!f,ri ale picii gi securitdtii, care au ap[rut
dupd incetarea rEzboiului rece qi a bipolarismului, irnplici o angajare tot mai putemicl a
organizafrei in aplicarea de sanctiuni qi alte mdsuri pentru eliminarea unor situagii de confruntare
ce pericliteazl stabllitxea gi pacea intemafionald.
Ca organizatie interstatala, in Cart[ se prevede cd organizatia este tntemeiatd pe
principiul egalitl1ii suverane a membrilor sIi gi nicio dispozitie din Carti nu va autoriza
Natiunile Unite si intervind in probleme inteme ale statelor membre. Carta mai prevede
oblig{ia statelor membre de a rezolva diferendele dintre ele pe cale paEnici qi statueaz[
interzicerea folo sirii forlei.
ONU are qase organe principale: Consiliul de Securttatu, Adunarea Generald,

4
Consiliul Economie qi Social, Consilitrl de Tuteld (care, intre tirnp, qi-a incetat activitatea),
Curtea fnternutionald de Jusfilie gi Secreturiatul.
Consiliul de Securitate are r[spunderea primordiald pentru mentinerea plcii qi
securitXgii intemationale. Este constituit din 15 membri, dintre care cinci membri permanenfi cu
drept de veto (Statele Unite, Marea Britanie, Franta, China, Rusia). Hotiririle de fond aie
consiliului frebuie, deci, sd infruneasc6 voturile poziive ale unui numEr de noui membri,
inclusiv pe cele ale celor cinci membri permanenti.
Potrivit capitoluluiVl ,,Acfiuni in caz de amenint[ri impotriva pdcii, de viollri ale picii
qi acte de agresiune" (art.39-51) din Cart5" constatdnd existenta ulor asemenea ameninfdri,
Consiliul de Securitate poate hotfui misuri ce nu implicl folosirea fortei armate. in cazul cdnd
ar socoti cd asemenea misuri nu ar fi adecvate sau nu s-au dovedit adecvate, Consiliul de
Securitate poate intreprinde, cu fo4e aeriene, maritime sau terestre, orice acfiune pe care o
considerd necesard pentru menginerea pdcii gi securitdlii intema[ionale. Acfunea poate cuprinde
demonslralii, mdsuri de blocadd sau alte operaliuni executate de forfele aeriene, maritime sau
terestre al e membrilor Naliunilor Unite.
Adunarea Generald este organul deliberativ al ONU, alcdtuitl din totalitatea membrilor
sdi. Calitatea de membru se acordi futuror statelor ,,iubitoare de pace", care accepti obligafrile
confinute in Cafie qi sunt capabile gi dispuse sd indeplineascS aceste obligapii. Adunarea
Generald poate discuta orice probleme sau situagii care intri in sfera de competenf[ a Cartei qi
poate face recontanddri membrilor sdi, Consiliului de Securitate sau membrilor organizatiei gi
consiliului. Ea poate, de asemenea, discuta orice probleme privitoare la menfinerea picii qi
securitS.gii intemafionale qi poate adopta rezolulii.
Consiliul Economic qi Social este alcdtuit din 54 de membri alegi de Adunarea
General5, av6nd ca atributii indeplinirea obiectivelor ONU in domeniul economic, social qi
respectdrii drepturilor omului, inigierea sau elaborarea de studii gi transmiterea de recomandiri
Adundrii Generale, membrilor ONU qi instituliilor specializate.

Secretariatul ONU este organul administrativ qi executiv al ONU, compus din Secretarul
general gi alt personal necesar pentru indeplinirea aributiilor sale. Secretarul general, ales pe o
perioadi de 5 ani, cu posibilitatea unei noi prelungiri pe 5 ani, de cdtre Adunarea General[, la
recomandarea Consiliului de Securitate, exercitE o serie de funcfi administrative, executive,
tehnice gi cu caracter financiar. El poate si sesizeze Consiliului de Securitate orice problemi
care, in opinia sa" poate pune in pericol pacea gi securitatea intemafionali.
Odatd cu sfrrgitul "rdzboiului rece" gi aI lumii bipolare, cu toate transform6rile
?nregistrate de mediul politic intemafional post-l989" necesitatea efi,cienizdii activltdlii ONU qi
a cregterii rolului s[u pe plan intemafional s-a reflectat in congtientizarea gi declangar"u *"i
tendinle de reformare a organizagiei, pe fondul unei anumite crize de legitimitate, tocmai in
contextul in care ONU reprezintd astdzi unicul cadru de referinl[ pentru legalitatea qi
legitimitate a diverselor acgiuni intemafionale (cum este gi cazul dispuiablor, ast6zi, intervenlii
intemagionale). Astfel, se pot enumera, ca aspecte ce necesit[ corecfuri: concepgia directoratului
marilor puteri, reflectati de Cart5 in atribufiile Consiliului de Securitate (organ ce poartd
rdspunderea primordial5 penfrn menginerea pdcii gi securitdgii intemafionale, in virtut ea cdreia
poate face recomand6ri, in temeiul Capitolului YI pentru solutionarea pagnicl a diferendelor sau
poate adopta mdsuri obligatorii fInS sau cu folosirea fo4ei armate, in temeiul Capitolului VII) qi
ale membrilor permanengi (prin nedemocraticul drept de veto de care dispun in
-od
discregionar); lipsa obligativitdlii juridice a rezolugiilor Aduririi Generale (care sunt simple
recomanddri). tn ciuda faptului ia *ci functioneazd atdt criteriul reprezentativit[gii, c6f gi
principiul ,,un stat - un vof' (cu aceeaqi valoare); Consiliul Economic qi Social functioneaza firl
prea mult6 eficientS; Curtea Intemagional6 de Justigie continui sI fie, uneori, ignoratl" hotdrArile
sale nefiind sprijinite in aplicarea lor de cdtre Consiliul de Securitate, decit atunci c6nd acesta
nu contravine intereselor weunui membru permanent (se poate aminti, in acest sens, cazul
,,Nicaragua contra S{JA", cAnd, in 1986, fati de refuzul SUA de a respectahotdrdrea CIJ prin
care se decidea incetarea acliunilor americane, apreciate ca ilegale, de blocare u portu.iio,
nicaraguene, Nicaragua aincercat s[ obginl o rezolutie a Consiliului de Securitate de obligut u
respectlrii de c6tre SUA a hotdrArii ClJ, blocati insi prin unicul vot al acestui stat, care a fdcut
uz de dreptul sdu de veto); ?n sfrrgit, se mai poate aminti birocragia teribil[ a organizatiei (cu mii
de funcfionari) 5i problemele sale de finan{are (cu mari intlrne'j de platl a coizagiilor, inclusiv
din partea unor membri ai Consiliului de Securitate). in plus, deqi se considerd ci. Secretariatul
este organul principal cel mai eficient al ONU, se ridic[ totugi intrebdri asupra legitimitapii
democratice a Secretarului general, care este numit de Adunarea General[ la recomandarea
Consiliului de Securitate, depinz6nd, deci, de vohrl fiecdruia dintre membrii permanengi (cum a
fost cazul, in decembie 1996, c6nd, degi candidatura Secretarului general in functiune,
B.B.GhaIi, era susfinutd, pentru un nou mandat, de tofi ceilalti membri ai Consiliului, SUA s-au
opus).
FafS de toate cele de mai sus, reforma este evident necesarS" ?ncepdnd cu reforma
Consiliului de Securitate, care iz-eaz6, in principal, restructurarea sa (rni1i# in 1994), prin
cre$terea numirului de membri permanengi (la care aspirS. mai ales, Japonia qi Germania, dar qi
India, Brazilia, Nigeria), dar gi neperrnanenli (intr-un curent de opinie, cu opt sau zece state,
ceea ce ar asigura o frecventd mai crescutd aprezenlei in consiliu).
Ceea ce se urmlreqte prin reforma Consiliului este nu numar asigurarea unui caracter cu
adevdrat reprezentativ gi democratic (in luarea deciziilor), dar mai ales adaptarea sa la realit6tile
mediului politic intemational actual (nu a celui din 1945 - de la crearea organizatiei - sau din
1963 - c6nd au fost adlugate incd patru locuri de membri nepennanenti). in mod concret, se au
in vedere imbun[t[tirea metodelor de lucru, modul de adoptare a decizillor,chestiunea drephrlui
de veto. in cadrul grupului regional est-european, Rominia a sustinut, aldturi de celelalte state
membre, necesitatea creirii unui loc de membru nepennanent penfru acest grup, de care am
putea s[ beneficiem gi noi ?n viitor. PAn[ la adoptarea Rezoluliei Adunirii Cenerale nr.53BA,
din noiembrie 1998, privind ,,R.eprezentarea echitabill qi cregterea num6rului de membri tn
Consiliul de Securitate qi alte aspecte conexe", dezbaterea a foit blocati de disputa modului de
adoptare a deciziilor privind reforma.
Au mai fost adoptate qi alte rezolutii ?n materie de reform[ qi asumarea unor noi
obiective ale ONU, dar amintitele dispute in legitur[ cu promovarea deciziilor dovedesc cd
acest proces continuul gi cd trebuie s[ confinuie.

Sistemul ONU - este format din 19 organizalii intemalionale specializate, cu caracter trniversal.
Dintre aceste4 Curtea Internafionald de Justifie continud a-ctivitatea instanlei predecesoare
(Curtea Permanentd de. Justigie Intemagionatd), in alte 77 au fost infiinfate Olrecf in
aplicarea
art'63 din Cartl: Organizatia lntemagionald aMuncii (OM), ArganizanaNatiunilor Unite pentru
Alimentafie 5i Agricultur[.(FAO), Organizalia Natiunilor Unite pentru Educatie, gtiinta
Fi
Culturd (LINESCO), Organizatia Mondiald a Sendtdtii (OMS), pondut Monetar htemational
(FMI), Banca Intemafionaid pentru Reconstrucfie qi Dezvoltare (BIRD), Asociagia Intemalionald
pentru Dezvoltare (DA), Societatea Financiard lntemational5 (SFD, OrganizaltaAviafiei
Civile
Intemafionale (OACI) , Organizagia Maritiml Internalionald (OMI), Uniunea poqtald Universald.
(LPU), Uniunea Intemafionald a Telecomunicagiilor (fn;,'. Organiza{ia Mondial[ de
Meteorologie (OMM), Organizap,aMondiall pentru Proprietatea Intelectuala (Onzng, Asociagia
Internalionald pentru Energie Atomic[ (AEA) qi Organizagia Nagiuniior Unite p"rri*
Dezvo ltare Industri al 5 (ONIIDI).