Introducere

Uniunea Europeană este „ un parteneriat economic și politic unic încheiat între 27

de țări democratice din Europa, ce are ca principale obiective pacea, prosperitatea,
libertatea pentru cei 498 de milioane de cetățeni ai săi – într-o lume mai dreaptă și mai
sigură”1( portalul oficial al U.E.).În acest mod este definită pe scurt, simplist Uniunea
Europeană.Lucrurile nu sunt atât de simple dacă ne gândim că Uniunea Europeană este
divizată în 27 de state membre suficient de diferite în ceea ce privește condițiile politice,
economice, sociale și culturale, și care la rândul lor cuprind o serie de minorități mai mult
sau mai puțin integrate în cadrul societăților respective.O astfel de minoritate, cea mai
numeroasă, de altfel, din cadrul Uniunii Europene și care, din păcate întârzie să facă
progrese semnificative în ceea ce privește o integrare satisfăcătoare în statele din care fac
parte, este comunitatea romilor. Analiza de față își propune în cele ce urmează, schițarea
unor date privind originea romilor, răspândirea lor în statele membre ale Uniunii
Europene dar și o prezentare mai pe larg a principalelor dificultăți cu care romii se
confruntă în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene.

Originile și răspândirea romilor în Uniunea Europeană

Studierea originii romilor a reprezentat de-a lungul timpului o adevarată

provocare, având în vedere faptul că, în mod tradițional în cadrul acestei comunități, nu
se apela la forma scrisă pentru a comunica ceva semenilor sau pentru a reține fapte și
evenimente „istorici, demografi, mai recent antropologi și alți cercetători, și-au făcut un
scop serios din încercarea de a descifra originea acestui popor enigmatic, omniprezent în
Europa și de multe ori greu de înțeles și explicat.”2Multă vreme s-a crezut că romii iși au
originile în Egipt, motiv pentru care englezii și nu numai, i-au denumit gypsie, adică
egiptenii sau cei veniți din Egipt.Au fost și studii care au arătat că romii sunt persani,
fenicieni, tătari ori turci.Cu toate acestea, explicația cea mai credibilă a provenienței
romilor vine pe filiera lingvistică și scoate în evidență faptul că „ vocabularul limbii

1
Panorama Uniunii Europene, http://europa.eu/abc/panorama/index_ro.htm
2
Vasile, Burtea, Rromii în sincronia și diacronia populațiilor de contact, București, Editura Lumina Lex,
2002, p. 25.

1
rromany constă, în principal, din elemente ale limbii indiene”3.După emigrarea lor din
India, romii au împrumutat cuvinte din limbile țărilor pe unde au trecut și, de asemenea,
limba romany a suferit unele modificări fonetice sub influența limbilor țărilor respective.
De la plecarea lor din India, sec. III d.Hr., romii s-au raspândit treptat, pe
parcursul mai multor secole, în toată lumea, cu precădere în Europa Centrală și de Vest.În
prezent, romii sunt o parte integrantă a civilizației europene, reprezentând cea mai
numeroasă minoritate etnică din Europa, cu o populație estimată de 10- 12 milioane de
oameni, prezenți în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Majoritatea
romilor se găsesc în „România între 1.8 și 2.5 milioane (potrivit estimărilor Comisiei
Europene), Bulgaria 370.000, Cipru 1000, Grecia 250.000, Cehia 200.000, Polonia
13.000, Slovacia pâna la 350.000, Slovenia 3246, Ungaria 250.000- 400.000, Germania
227.000, Franța 700- 800.000,Spania 750.000- 800.000, Marea Britanie 90.000- 320.000,
Suedia 35.000- 40.000, Belgia 10.000- 15.000. Italia 80.000-150.000”4. Majoritatea
romilor sunt așadar cetățeni ai Uniunii Europene.
Romii sunt împarțiți în mai multe neamuri,în general în funcție de activitățile
tradiționale pe care le desfășoară.Astfel, câteva exemple de neamuri sunt: vatrașii,
lautarii, ciurarii, argintarii, cărămidarii, corturarii, ciubotarii, ursarii, lăieșii, gaborii, ș.a.

Dificultăți cu care se confruntă imigranții romi în statele gazdă

Așa cum am menționat mai sus, majoritatea romilor sunt cetățeni ai Uniunii
Europene, fapt care ar trebui să le garanteze un statut și un tratament egal față de ceilalți
cetățeni ai Uniunii Europene..Cu toatea acestea, situața lor se caracterizează printr-o
continuă discriminare și excluziune socială.Romii sunt amenințați de sărăcie, șomaj,
stereotipie și prejudecăți.
Libera circulație
Un drept central al cetățenilor Uniunii Europene este acela de a „se muta și locui
liber pe teritoriul statelor membre”5, fapt ce are însă numeroase consecințe atât asupra
țărilor care primesc pe teritoriul lor imigranții dar și asupra persoanelor care, în
3
Gheorghe, Sarău, Abecedar rrom, București, Editura Kriterion, 1994, p. 14
4
Ghidul minorităților lumii, www.minorityrights.org, 2008.
5
Lucian, Tarnu, Libera circulație a persoanelor în condițiile aderării României la Uniunea Europeana,
Sibiu, Editura Techno Media, 2008, p.169

2
perspectiva îmbunatațirii condițiilor de viață, aleg să emigreze.Potrivit unor analiști ai
fenomenului migrației, valurile migratorii succesive din Europa de Vest din ultimii 50 de
ani „ aproape egalează intensitatea marii migrații spre America de la începutul secolului
trecut”6.În timp ce pentru țara gazdă principalele provocări țin de „ respectarea și
înțelegerea condiției, tradițiilor și culturii imigranților, a drepturilor lor, înțelegerea
avantajelor și provocărilor societăților multiculturale, abordarea cu toleranță și deschidere
precum și dialogul intercultural” 7, pentru imigrant principalele dificultăți constau în
„ cunoașterea limbii țării gazdă, accesul la sistemul de educație și piața muncii din țara
respectivă, posibilitățile de creștere a mobilității profesionale prin ridicarea nivelului de
educație și a calificării profesionale, egalitatea în fața legii, liberatea culturală și
religioasă”. 8
Accesul pe piața muncii
În continuare, analiza se va concentra asupra principalelor inconveniente pe care
romii le întâmpină atunci când ajung în țara gazdă, inconveniente ce sunt mai accentuate
față de cele menționate mai sus și care sunt valabile în cazul oricărui imigrant, romii
fiind expuși în mod particular sărăciei, șomajului precum și activității pe piața neagră a
muncii.Așadar, una dintre cele mai stringente probleme cu care imigranții romi se
confruntă, este accesul restricționat la piața muncii.Libera circulație a muncitorilor
reprezintă una dintre cele mai importante libertăți ale Uniunii Europene. Cu toate acestea
există încă în legislația statelor membre numeroase articole protecționiste care au menirea
de a îngrădi accesul la piața muncii a imigranților .În plus, mecanismele care duc la
excluderea în mod special a romilor de pe piața muncii sunt, în principal, următoarele:
„ dobândirea unei educații formale, inferioare celei care le-ar permite accesul pe piața
muncii, lipsa calificării, în general, și a calificării moderne, în mod special, declinul
meseriilor tradiționale, existența unor stereotipuri și prejudecăți în legătură cu rromii,
care se concretizează în practici discriminatorii ale angajatorilor, recesiunea economică și
existența unei piețe concurențiale foarte dezvoltată”9 dar și” necunoașterea limbii țării
gazdă, lipsa cetățeniei și a documentelor care să le permită șederea legală pe teritoriul

6
Jeremy, Rifkin, Visul European.Despre cum pe tăcute, Europa va pune in umbră visul american, Iași,
Editura Polirom, 2006, p. 209
7
Organizația Internațională pentru Migrație, World Migration Report, 2003
8
Lucian, Tarnu, op. cit., p.270
9
Mihai, Surdu, Accesul rromilor pe piața muncii, București, Editura Ale, 2001, p.5

3
statului respectiv, munca la negru”10 ș.a.”Cultura muncii”11 specifică minorităților rome
de la nivelul Uniunii Europene, se caracterizează prin: multiple și dese schimbări ale
locului de muncă, alternanța între perioadele în care se lucrează pentru venituri și cele de
șomaj, acceptarea locurilor de muncă rușinoase și slab plătite, acceptarea condițiilor de
muncă de pe piața neagră ș.a.Între această cultură a muncii și apartenența etnică se crează
un cerc vicios întrucât condițiile socio- economice precare și prejudecățile culturale se
susțin reciproc atunci când persoane în căutarea unui loc de muncă, percepute prin
apartenența lor la etnia romă, sunt refuzate de angajatori pe motive ce țin de presupunerea
că „ nu poti avea încredere în romi” sau când –de exemplu prin bursa locurilor de muncă-
angajatorii caută persoane de etnie romă pentru muncile necalificate, slab plătite.
Problema educației
O altă problemă specifică minorității rome este cea a educației.Având în vedere
faptul că minorii reprezintă 40 – 50 % din populația rromă, datorită efectului combinat al
natalității ridicate și al speranței de viață mai scăzute( romii trăiesc în general cu 10- 15
ani mai puțin decât restul populației), trebuie acordată o atenție specială condițiilor în
care aceștia cresc și se formează.În Europa Centrală și de Est există aproximativ 1.7
milioane de copii romi a căror viață este marcată de sărăcie, lipsa unui adăpost adecvat,
maturizare precoce (aceștia sunt cel mai adesea forțați să cerșească sau să desfășoare alte
activități care nu sunt specifice vârstei) dar și discriminare și excluziune.Toate aceste
condiții fac imposibilă „formarea și dezvoltarea capacităților copiilor romi în vederea
contribuirii acestora într-un mod substanțial la dezvoltarea statului din care fac parte și
implicit la integrarea perfectă a acestora în stat”12.Romii nu se bucură de aceleași
oportunități educaționale ca și restul populației, aceștia fiind în mod serios dezavantajați
în ceea ce privește înscrierea în școli.Dacă sunt înscriși în școli, aceștia merg de obicei
în școli destinate romilor care nu sunt echipate în mod corespunzător și a căror profesori
sunt slab pregătiți.Studiile arată că un procentaj mare al copiilor romi sunt înscriși la

10
Rita, Süssmuth, Ethnic minorities in the labour market, Brussels, 2007, www.europa.eu/social/main.jsp?
catId=618&langId=ro
11
Eniko, Vincze,Nomadism, libera circulație și “cultura muncii”,
www.observatorcultural.ro/Nomadism-libera-circulatie-si-cultura-
muncii*articleID_24394-articles_details.html , dec. 2010

12
Children’s rights for roma children, www.unicef.org/media/media_39677.html, 2010

4
școală.Din păcate foarte puțini dintre aceștia ajung să finalizeze ciclul primar de
învățământ.De asemenea, rata alfabetizării femeilor este semnificativ mai mică decât în
cazul bărbaților de aceași etnie, remarcându-se astfel o problemă de „ inegalitate de
gen”13, în ceea ce privește accesul la educație.Aceasta este o problemă gravă, având în
vedere că bunăstarea familiei și a copiilor este strâns legată de nivelul de educație al
mamei.
Pentru a veni în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă romii de la nivelul
Uniunii Europene, Consiliul European și Comisia Europeană au venit cu propunerea
creării unui program, numit sugestiv Dosta (cuvânt din limba romani care înseamnă
„destul”) și care are două mari obiective: I recunoașterea romilor ca cetățeni cu drepturi
depline ai Uniunii Europene și al II lea se concentrează asupra recunoașterii culturii
rrome și a moștenirii culturale rome.
Condițiile de locuit ale romilor din Uniunea Europeană
În luna decembrie 2007, Comisia Europeană a solicitat Agenției pentru Drepturi
Fundamentale ale Uniunii Europene (FRA), să elaboreze un raport privind condițiile de
locuit ale romilor din U.E.Datele din acest raport au fost colectate de pe întreg teritoriul
Uniunii Europene în perioada 2000-2009.Potrivit acestui raport, majoritatea romilor nu se
bucură de tratament egal din acest punct de vedere, locuind în condiții care nu corespund
standardelor, cu mult sub criteriile minime ale unei locuințe adecvate.Foarte fregvent,
zonele în care trăiesc romii au acces limitat la serviciile publice, nu dispun de un acces
adecvat la utilitățile publice precum alimentarea cu apă, electricitate sau gaze.Mulți romi
trăiesc în condiții „ supraaglomerate, unde spațiul pentru fiecare persoană este mult mai
mic decât media la nivel național, iar multe locuințe se află într-o stare de degradare
avansată”14.Uneori romii trăiesc în ghetouri deplorabile și tabere provizorii, deseori în
zone segregate și periculoase din punct de vedere al mediului.
Una dintre constatările pozitive ale acestui studiu este faptul că marea majoritate a
statelor membre recunosc necesitatea adiptării unor inuțiative specifice romilor pentru
incluziunea sociala a acestora.Totuși, constatările studiului arată că, până în prezent, cele

13
Rromii în Europa, http://www.unicef.ro/centru-media/buletine-informative/buletin-informativ-nr-4/romii-
in-europa.html , 2010.
14
Agenția pentru Drepturi Fundamentale a U.E., Condițiile de locuit ale rromilor și travellers din Uniunea
Europeană, www.europa.eu, oct. 2009.

5
mai multe state nu au reușit să îmbunătățească situația locuințelor pentru romi în mod
proporțional cu fondurile care au fost cheltuite și cu așteptările care au fost create.
Problema sănătății
Resursele economice reduse, plasamentul rezidențial dezavantajos, dificultățile de
accessare a informațiilor utile privint oportunitățile de asistență medicală existente,
nivelul scăzut al educației etc, fac ca romii să fie excluși atât formal cât și informal de la
exercitatea dreptului la servicii de sănătate.Astfel, „principalul factor de excluziune
formală a romilor este lipsa actelor de identitate”15.În plus, exculziunea formală a romilor
e cauzată și de neîncadrarea acestora în nici o categorie prevăzută de lege ( lipsa
veniturilor, neplata taxelor, batrâni fără pensii etc).Excluziunea informală este cauzată de
factori specifici ce țin de discriminare dar și de modul de organizare al sistemului sanitar.
Concluzii
„Sistemele politice democratice nu sunt compatibile cu respingerea
minorităților”16, dimpotrivă se dorește crearea unei Europe multirasiale, multietnice și
plurireligioase, în care fiecare comunitate să aibă acces la resursele necesare unei
dezvoltări armonioase, un spațiu în care libertatea și siguranța să fie literă de lege.Acest
deziderat este posibil doar într-o Europă „ eliberată de tensiuni perturbatoare, de condiții
de trai de sibzistență, în care domina ostilitatea, neîncrederea , tensiunile și
conflictul.”17Eforturile Uniunii Europene, deși sunt semnificative în această direcție, nu
au reușit să înlăture discrepanțele semnificative care există între condițiile de viață ale
comunității rrome și cele ale populației neminoritare.

15
Serviciile de sănătate și rromii, http://www.gitanos.org/publichealth/HealthGuide/Rumano.pdf, Mdarid,
2007.
16
Mioara, Nedelcu, The status of imigrants in the western democracy,Analele științifice ale Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Editura „ Alexandru Ioan Cuza”Iași, 2008, p.139.
17
Vasile, Burtea, op. cit., p.266

6
7