Turismul romanesc, prins in acelasi cerc vicios timp de 20 de ani

Specialistii: Subdezvoltarea infrastructurii de transport, fiscalitatea ridicata si masurile haotice,

cele mai slabe puncte ale industriei ospitalitatii
Dupa zeci de ani de capitalism, turis mul romanesc continua sa se afle la coada Europei atat in ceea ce
priveste incasarile, cat si numarul de vizitatori. De tot atat timp, spun investitorii si specialistii din domeniu,
persis ta o serie de probleme nerezolvate, devenite acute: starea proasta a infrastructurii de transport,
fiscalitatea prea mare sau lipsa unor strategii coerente. In interiorul acestui cerc vicios se afla turistii care
se plang de calitatea slaba a serviciilor la tarife prea mari.

„Nu s-a schimbat mai nimic in ultimii 10-15 ani”. Aceasta este prima concluzie care poate fi trasa dupa
raspunsul la intrebarea „care sunt primele trei carente ale turismului romanesc” adresata unora dintre cei
mai importanti investitori si specialisti din tara. Starea infrastructurii din Romania, devenita subiect de
glume si de sfaturi de calatorie in presa straina, este pentru majoritatea oamenilor din tu rism o piatra de
moara, ca si nivelul exa cer bat al fiscalitatii, lipsa unei strategii de dez voltare pe termen mediu si lung
sau chiar a unei legislatii specifice. 

Fiscalitate Impovaratoare

Pentru Ion Antonescu, presedintele Marshal Turism, nivelul foarte mare al fiscalitatii din Romania este
prima „frana” a industriei ospitalitatii autohtone.

De exemplu, spune Ion Antonescu, in Romania TVA pentru cazare este de 9%, in timp ce pentru
serviciile de restaurant este de 24%, pe cand in Bulgaria TVA este de 9% atat pentru cazare, cat si pentru
masa. La bulgari „impozitul pe profit este de 10%, iar cel pe forta de munca de 35%, pe cand la noi nivelul
este de 16%, respectiv 83%”, spune presedintele Marshal. Acesta apreciaza ca starea proasta a
infrastructurii precum si lipsa curateniei sunt urmatoarele puncte slabe ale turismului romanesc.

Guvernul, preocupat doar in declaratii

Radu Enache, presedintele Continental Hotels, plaseaza infrastructura de transport pe primul loc in
clasamentul factorilor care trag in jos turismul autohton. „Daca se dores te dezvoltarea industriei
turismului, asa cum se afirma continuu, este nevoie de preo cuparea guvernantilor legata de investitiile in
turism”, puncteaza Radu Enache. Acesta indica lipsa unor facilitati precum scu tirea de la plata
impozitului pe profit pen tru investitorii din turism (si nivelul fiscalitatii in general) drept cel de-al doilea
mare handicap al industriei turismului, la care se adauga si promovarea tarii. „Promovarea Romaniei ca
destinatie turistica trebuie facuta in relatie foarte stransa cu agentii de turism, in parteneriat public-privat,
si nu la nivel de minister”, declara Radu Enache.

Prerogative clare pentru ministerul de resort

„Principala carenta este Legea turismului, care sa spuna exact ce prerogative are ministerul de resort”,
spune Tinu Sebesanu, direc torul executiv al Trend Hospitality. Clasa mentul continua cu neimplicarea
statului in doua directii, res pectiv in educatia in domeniul tu ris mu lui si in incentivarea (cointere sarea) re
giunilor in ceea ce priveste implicarea in acest sector. O alta lipsa a sectorului turis mului ar fi
reglementarile incom plete ale Codului muncii (in ceea ce priveste munca sezoniera - n.r.), spune Tinu
Sebesanu.

Resursele umane, problema perena

Pentru Lucia Morariu, presedintele Eximtur, starea proasta a infrastructurii de transport urmata la o
distanta foarte mare de cea specifica turismului (locuri de parcare sau de distractie, toalete publice)

1
 reprezinta principalele doua carente ale turismului autohton. Pe locul trei in clasamentul punctelor slabe
ale turismului autohton  se situeaza slaba motivare a personalului care lucreaza in acest domeniu.
„Resursele umane nu se pot dezvolta pana cand nu creste circulatia turistica, deci veniturile’’, spune
Lucia Morariu.

Evaziune „intangibila”

Joseph Goschi, presedintele Unita Turism, pune pe primul loc in topul punctelor slabe starea
infrastructurii de transport, situatie care are toate premisele sa se mentina si pe viitor, de vreme ce „nu
exista programe coerente de investitii”. Multitudinea de institutii cu atributii de control, care creeaza o
presiune nedorita asupra companiilor care lucreaza corect, la care se adauga fenomenul evaziunii fiscale
in turism „de care nu se atinge nimeni”, dar care favorizeaza o concu renta neloiala unitatilor hoteliere
care lucreaza cinstit, constituie alte „tare” ale industriei serviciilor turistice din tara. 

Caruta inaintea boilor: promovare si apoi dezvoltare

Ciprian Popescu, reprezentantul tour-operatorului german  TUI in Romania, puncteaza ca prima lacuna a
industriei ospitalitatii autohtone o reprezinta neimplementarea unei strategii coerente de dezvoltare,
bazata pe studii de specialitate pe termen lung. „Din punctul meu de vedere, intai trebuie sa ne facem
«curatenie in casa» - si pentru asta avem un masterplan de dezvoltare a turismului (neaplicat de ani buni,
care cuprinde liniile directoare de dezvoltare a turismului - n.r.), apoi urmeaza promovarea si intre timp ar
trebui pietruite si drumurile”, puncteaza reprezentantul TUI in Romania.

La „concurenta” cu Panama sau Cambodgia, 

Romania continua sa atraga cel mai mic numar de turisti din statele vecine membre ale UE, declinul de
anul trecut urmand si in acest an.

  Tara noastra a incasat din turism doar 354 mil. euro in primul semestru din 2010, cu 92 milioane
de euro mai putin decat in aceeasi perioada a anului trecut.
 In prima jumatate a acestui an (S1), numarul turistilor straini care au vizitat tara a scazut cu 3,4%
comparativ cu aceeasi perioada din 2009, ajungand la 3,33 milioane.
 State precum Turcia au profitat de pe urma crizei, reusind sa atraga in S1 un numar in crestere
de straini, de 9,7% fata de aceeasi perioada din 2009.
 Romania a primit, anul trecut, potrivit INS, un numar de 1,275 milioane de turisti straini, un regres
de 13% comparativ cu 2008. Datele BNR privind balanta de plati din turism arata pe 2009 intrari de 882
de milioane de euro (aproape 1,2 miliarde de dolari).
 In Bulgaria, potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului (OMT), au sosit, in aceeasi perioada,
5,739 milioane de turisti straini, care au cheltuit 3,72 mld. USD.
 Ungaria a fost vizitata anul trecut de 9 milioane de straini, care au lasat in tara vecina 5,63 mld.
USD.
 Cehia a atras putin peste sase milioane de turisti straini, castigand aproape 6,5 mld. USD de pe
urma lor.
 Croatia a incasat 8,88 mld. USD de la cei 9,3 milioane de turisti straini, anul trecut, iar Polonia 9
mld. USD de la 11,9 milioane de straini.
 Austria a primit in 2009 peste 21 de milioane de turisti straini, care au cheltuit 19,4 mld. USD.
 Franta, cea mai vizitata tara din lume, cu 74,2 milioane de sosiri internationale, a avut incasari de
49,4 mld. USD.
 Peste 52 de milioane de turisti straini au vizitat Spania anul trecut, generand venituri de 53 mld.
USD.
 Grecia a castigat anul trecut 14,5 mld. USD de pe urma celor aproape 15 milioane de turisti
straini.
 Turcia a castigat 21,25 mld. USD de la cei peste 25 de milioane de vizitatori.

2
 Cambodgia a atras in 2009 doua milioane de straini, pe cand Panama a atras aproximativ acelasi
numar de straini ca si Romania si a incasat aproape 1,5 mld. USD.

Etape:
1. parcurgere, crearea unei imagini de ansamblu
2. explicarea conceptelor neclare (dacă este cazul)
3. înţelegerea textului - ajutor dat în vederea înţelegerii textului:
a. găsirea unui nou titlu
b. rezumarea fiecărui pasaj cu cuvintele proprii
4. analizarea conţinutului prin întrebări direcţionate (se aleg întrebările potrivite cu
textul):
a. Ce s-a întâmplat, când şi unde?
b. Cine a luat parte?
c. Cum s-au desfăşurat evenimentele şi de ce au avut acestea loc?
d. Ce s-a întâmplat înainte şi ce urmări au avut evenimentele?
e. Care este contextul în care s-au întâmplat aceste evenimente? (context istoric, politic,
social, cultural, geografic)
f. Ce mă interesează pe mine personal?
5. identificarea termenilor şi pasajelor-cheie
6. întrebări despre natura textului:
a. Ce fel de text este acesta? (comentariu, discurs, text de lege etc.)
b. Când şi în ce context a fost scris acest text?
c. Ce intenţii ascunde acest text?
d. În ce limbă a fost conceput acest text? (identificarea potenţialelor probleme de
traducere)
e. Cui i se adresează acest text?
f. Cine este autorul şi ce poziţie reprezintă acesta?
7. Rezumarea informaţiilor de bază conţinute în text, eventuală vizualizare a acestora
8. Citirea atentă a textului, verificarea şi completarea rezumatului

Ce trebuie avut în vedere atunci când se pregăteşte o analiză pe text?

† textele nu trebuie să fie prea lungi (până în 2 pagini)

† este de preferat folosirea textelor neprescurtate (declaraţiile trebuie folosite împreună cu contextul în
care au fost făcute)

† textele trebuie să se potrivească cu tema principală a orei de curs/seminar

Cum se prezintă o analiză de text?

† Prezentarea problemei trebuie să fie clară şi să încurajeze discuţiile, dirijându-le înspre subiectul ales.

† Trebuie furnizate informaţiilor de bază (situaţii, probleme, controverse etc.).

3
† Trebuie rezumate cunoştinţele acumulate.

† Este de dorit să încurajeze formarea propriilor judecăţi.