CAPITOLUL 1

TURISMUL – ACTIVITATE ECONOMICO-

SOCIALA

1.1. Abordari vechi si recente ale

conceptelor privind turismul, operatorii si
activitatile sale.
1.2. Criteriile de clasificare a factorilor care
influenţează fenomenul turistic
1.3. Impactul economic si social al
turismului
1.4. Turismul – componenta importanta a
comertului invizibil

Bibliografie:
Gabriela, Stanciulescu, Cristina, Micu –
Economie si gestiune in turism. Probleme,
proiecte si studii de caz, Editura C.H.Beck,
Bucuresti, 2009, pg.3-22
 REPERE ISTORICE

reprezinta ansamblul relatiilor si fenomenelor ce

rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara
Turismul locului de resedinta, atat timp cat sejurul si deplasarea nu
sunt motivate de o stabilire permanenta sau o activitate
lucrativa oarecare.
sec. 19 –
180
Consemnarea termenului

Consacrarea ca activitate
exploatare
a apelor
0 termale in
Europa
1883 –
primul
document
oficial
(hotel)
1896 –
Freuler –
“Contributi
i la o
statistica
a
turismului”
1933 –
Ogilvie –
“The
Tourist
Movement
, an
Economic
Study”
1940 –
Hunziker
–
“Individual
und Sozial
Turismu
Westereur
opanische
Raum”
 1.1. Abordari
Dictionnaire vechi si recente
Mic dictionar
ale conceptelor
touristique
international turismul,
privindenciclopedic
(1969) operatorii si (1978)
activitatile sale.
●
“calatoriile de agrement,
●
“ latura a sectorului
ansamblul de masuri tertiar in care activitatea
prestata are ca scop
puse in aplicare pentru
organizarea si
organizarea si
desfasurarea calatoriilor
desfasurarea calatoriilor de agrement, recreere
precum si industria care sau a deplasarilor de
concura la satisfacerea persoane la congrese si
nevoilor turistilor.” reuniuni.”
 1937 1950

Organizatia Mondiala a
Consiliul Societatii
Turismului lanseaza
Natiunilor Unite afirma ca
notiunile de :

TURISTII

Sunt vizitatori temporari ce stau cel putin 24 de ore in

tara vizitata si ale caror motive de calatorie pot fi: loisir,
afaceri, familie, misiuni si reuniuni.
Calatorul in tranzit Turistul intern Nu sunt inclusi in
- este orice - este acea statistica turismului,
persoana care persoana care desi calatoresc in
viziteaza un loc, interiorul si/sau in
traverseaza o
altul decat acela exteriorul unei tari:
tara, chiar daca unde isi are
ramane mai mult lucratorii de
domiciliul obisnuit,
frontiera, refugiatii,
de 24 de ore, cu in interiorul tarii sale
membrii fortelor
conditia ca de resedinta, pentru
armate stationate
opririle sa fie de orice alt motiv decat
acela de a exercita pe alte teritorii,
scurta durata reprezentantii
o activitate
si/sau sa aiba remunerata, consulari,
alte scopuri efectuand un sejur diplomatii,
decat cele de cel putin 24 de imigrantii temporari
turistice. ore. si permanenti
Nu sunt consideraţi turişti:

●
Persoanele care vin să se stabilească cu reşedinţa definitivă într-o
anumită ţară;
●
Persoanele care sosesc într-o ţară, cu sau fără contracte de muncă, cu
scopul de a ocupa o funcţie sau pentru a exercita o activitate
remunerată;
●
Elevii şi studenţii care locuiesc temporar în străinătate pe toată durata
studiilor;
●
Persoanele cu domiciliul într-o ţară şi locul de muncă într-o ţară
învecinată;
●
Călătorii aflaţi în tranzit, chiar dacă durata călătoriei lor depăşeşte uneori
24 de ore;
●
Persoanele care intră sau ies din ţară ca imigranţi;
●
Reprezentanţii diplomatici şi consulari, precum şi membrii familiilor lor;
●
Reprezentanţii forţelor armate care se deplasează pentru exercitarea
misiunii lor într-o altă ţară;
●
Refugiaţii şi nomazii temporari;
●
Vameşii şi unii lucrători la punctele de trecere a frontierei.
PRINCIPALELE
FORME ALE
TURISMULUI
 Loisir, recreere si vacanta (odihna) – vizitarea oraselor, participarea la manifestari cultural-sportive,
efectuarea cumparaturilor, plaja, practicarea sporturilor (de amatori), croaziere, jocuri de noroc, voiaje
de nunta, etc.

Sunt Vizite la rude si prieteni – vizitarea parintilor, concedii in familie,

considerate participarea la funeralii, etc.

motive de
calatorie:
Afaceri si motive profesionale – reuniuni, conferinte, targuri,
expozitii, cursuri de limbi straine, etc.

Tratament medical – statiuni balneare, fitness, talasoterapie,

kinetoterapie, cure si tratamente (slabire, infrumusetare).

Religie/pelerinaje – evenimente religioase.

Alte motive – personal insotitor de bord, tranzit, etc.

 1.2. Criteriile
de clasificare
1. Dupa conţinutul sau natura factorilor:
a factorilor
care
Econo
hnici
mici influenţează
fenomenul
turistic
2. După durata acţiunii lor în timp se deosebesc:

factori cu acţiune permanentă sau de durată factori sezonieri cu acţiune ciclică factori conjuncturali

cum sunt creşterea dimensiunilor timpului liber, modificarea veniturilor, micşorarea demografică; succesiunea anotimpurilor, activitatea în agricultură; între care crizele economice, politice, catastrofe naturale.
3. În raport cu importanţa sau rolul lor în determinarea fenomenului turistic:

Factori primari, definitorii pentru

Factori secundari
evoluţia circulaţiei turistice

4. În funcţie de direcţia de acţiune:

Factori exogeni Factorii endogeni se referă la modificările din conţinutul activităţii turistice

evoluţia demografică, creşterea veniturilor, sporirea gradului de urbanizare, amplificarea mobilităţii populaţiei ; lansarea de noi produse, diversificarea gamei serviciilor oferite, nivelul tarifelor şi facilităţilor de preţ, pregătirea personalului şi dotarea cu forţă de muncă.
 Factori ai cererii turistice Factori ai ofertei Factori ai confruntării cerere-ofertă

venituri, urbanizare, timp liber; diversitatea şi calitatea serviciilor, costul prestaţiilor, condiţiile naturale, baza materială; distribuţia agenţiilor de voiaj, calitatea infrastructurii, circulaţiei monetară, sistemul legislative.

Indifirent de criteriile de clasificare, factorii

reprezentativi cu influenţă decisivă asupra
dezvoltării turismului sunt:

VENITURI OFERTA PROGRE CREŞTER

PREŢURI
LE EA TIMPU
POPULAŢI
LE ŞI TURISTI S DEMOGR
TARIFELE TEHNIC LIBER
EI CA AFICĂ
 1.3. Impactul
economic si
social al
turismului

1. Un creator şi utilizator de venit naţional

Din mijloacele financiare realizate prin acest consum turistic, o parte revin factorilor generatori
direcţi din industria turistică, ca venituri (sub formă de costuri şi beneficii), o altă parte intră în
bugetul statului sub forma impozitelor şi taxelor, iar a treia parte este transmisă diverselor
ramuri ale economiei pentru prestări anterioare - efectul multiplicator al turismului.
 2.Un stimulator al investitiilor

investiţiile specifice investiţiile specifice Odată ce un obiectiv turistic

societăţii industrializate turismului atrag după este dat în folosinţă, el exercită
determină dezvoltarea nu sine eforturi o influenţă pozitivă asupra
numai a activităţii de zonei unde a fost localizat, prin
investiţionale atât în veniturile generate de
producţie, dar şi a celor domeniul sectorului exploatarea obiectivului
de prestare de servicii, terţiar cât şi al societăţii, respectiv prin turism, prin
deci şi a turismului; în general. consumul de bunuri şi servicii
şi prin câştigurile salariale ale
angajaţilor.

La nivel mondial,
investiţiile în turism stau la
originea a 7% din totalul
eforturilor investiţionale.
 resurselor
4. O cale de valorificare superioară a
economice

Datorită efectelor

dezechilibrelor
atenuare aa

interregionale;
dezechilibrelor
interregionale;
benefice asupra

de atenuare
economiei unor zone,
activitatea turistică
favorizează
pârghie de eliminarea decalajelor
interregionale, privite
la scară naţională sau
O pârghie

mondială, “o soluţie
pentru prosperitatea
zonelor defavorizate,
un remediu pentru
5. O

localităţile
5.

dezindustrializate”
 6. Contribuie la
asigurarea unei
circulatii banesti
echilibrate
Prin cheltuielile făcute de turişti pentru
●

procurarea de bunuri şi servicii

specifice, este redată circulaţiei o Turismul are si
bună parte din veniturile acestei
populaţii, conducand spre un echilibru importante semnificatii
optim, necesar între cererea şi oferta
de mărfuri şi servicii.
socio-culturale prin:
●
satisfacerea nevoilor materiale
si spirituale ale oamenilor
●
utilizarea timpului liber
●
intensificarea si diversificarea
legaturilor intre natiuni
●
influenta asupra mediului si
componentelor sale
Angajare directă
Angajare directăcare lucrează într-o întreprindere turistică, precum hoteluri, restaurante (mai mult de 1 milion şi jumătate de activităţi turistice sunt în sectorul “Hoteluri şi Restaurante”, reprezentând mai mult de jumătate din industria turistică, şi însumând mai mult de 6 milioane de slujbe; în Europa, sectorul “Hoteluri &Restaurante” angajează 3,9% din totalul forţei de muncă;
persoanele
persoanele care lucrează într-o întreprindere turistică, precum hoteluri, restaurante (mai mult de 1 milion şi jumătate de activităţi turistice sunt în sectorul “Hoteluri şi Restaurante”, reprezentând mai mult de jumătate din industria turistică, şi însumând mai mult de 6 milioane de slujbe; în Europa, sectorul “Hoteluri &Restaurante” angajează 3,9% din totalul forţei de muncă;

Angajare indirectă
Angajare indirectă
locuri de muncă produse în sectoarele de aprovizionare cu mărfuri alimentare şi nealimentare, respectiv industrie, agricultură, piscicultură;
locuri de muncă produse în sectoarele de aprovizionare cu mărfuri alimentare şi nealimentare, respectiv industrie, agricultură, piscicultură;

7. Turismul -
Angajare indusă
Angajare indusă
personal suplimentar angajat pe baza cheltuirii câştigurilor salariale rezultate de angajaţii direcţi şi indirecţi
personal suplimentar angajat pe baza cheltuirii câştigurilor salariale rezultate de angajaţii direcţi şi indirecţi

furnizor de locuri de
muncă

Angajare în domeniul construcţiilor

Angajare în domeniul construcţiilor
locuri de muncă în domeniul construcţiei infrastructurii şi capacităţii de turism; acestea, de regulă sunt temporare.
locuri de muncă în domeniul construcţiei infrastructurii şi capacităţii de turism; acestea, de regulă sunt temporare.
 1.4. Turismul
Comerţul invizibil este format –
din ansamblul componenta
tranzacţiilor
economice internaţionale care nu au
importanta a
ca obiect un bun material, si anume:
comertului
invizibil
Prin apartenenţa la comerţul invizibil, turismul
internaţional are o contribuţie semnificativă la
creşterea şi diversificarea exporturilor.

În funcţie de condiţiile concrete ale fiecărei ţări, turismul

reprezintă un export sau un import, astfel:

bunurile şi serviciile pe care le consumă

turiştii pe durata deplasării lor într-o ţară pot
fi asimilate, pentru ţara vizitată, cu un export;

cheltuielile pe care le face un turist în

străinătate constituie pentru ţara lui de
reşedinţa un import.

În consecinţă, o creştere a numărului turiştilor

internaţionali şi/sau a cheltuielilor acestora conduce la
sporirea volumului schimburilor internaţionale.
 TEMA DE DISCUTIE

Sa se analizeze:
●
Evolutia sosirilor de turisti;
●
Evolutia incasarilor din turism;
●
Evolutia investitilor din turism
●
la nivel international, regional, pe principalele bazine
turistice, pentru o anumita tara, folosind informatiile
statistice din urmatoarele surse:
●
www.eurostat/tourism statistics.eu
●
www.unwto/tourism highlits.com
●
www.untwo/worldtourismbarometru.com
 INTREBARI
1. La baza propunerilor ●
a. valorificarea experienţei acumulate de-a lungul timpului în
formulate cu prilejul definirea conceptelor;
●
b. caracterul simplu şi clar al definiţiilor;
reuniunii de la Ottawa ●
c. compatibilitatea cu normele şi clasificările internaţionale în
au stat anumite alte domenii conexe turismului;
principii, între care: ●
d. toate cele mai de sus.

●
a. rezidenţii unei ţări date care călătoresc numai
2. Turismul receptor în interiorul acesteia;
(inbound tourism) se ●
b. non-rezidenţii care călătoresc în ţara dată;
referă la: ●
c. rezidenţii ţării date care călătoresc în alte ţări;
●
d. nici una dintre variante nu este adevărată.

●
a. formă ce regrupează turismul intern şi turismul
receptor;
3. Turismul interior ●
b. constituit din turismul intern şi turismul emiţător;
este: ●
c. alcătuit din turismul receptor şi turismul emiţător;
●
d. nici una dintre variante.
 INTREBARI

●
a. satisfacerea nevoilor materiale şi spirituale ale
4. Turismul are o oamenilor;
importanţă deosebită ●
b. influenţează pozitiv dimensiunile consumului;
în;
●
c. influenţează pozitiv structura consumului;
●
d. toate variantele sunt adevărate.

5. Factorii ce ●
a. exogeni şi endogeni;
influenţează dezvoltarea ●
b. primari şi secundari;
turismului în funcţie de
direcţia de acţiune sunt
●
c. economici şi tehnici;
clasificaţi în:
●
d. sociali şi demografici.

6. Notiunea de ●
a. turism receptor;
turist intern etse ●
b. turism naţional;
sinonimă cu cea ●
c. domestic tourism;
●
d. inbound tourism.
de:
 INTREBARI

7. Noţiunea de
●
a. cel care petrece cel puţin o noapte în locul vizitat;
●
b. turist;
excursionist este ●
c. vizitator de o zi;
definită ca: ●
d. se poate referi la oricare din cazurile de mai sus.

8. Noţiunea de
●
a. celei de turist care realizează o călătorie de 1-3 zile;
●
b. celor care realizează o călătorie de cel puţin 4 zile;
vacanţier este ●
c. celei de excursionist;
corespunzătoare: ●
d. celei de vizitator.

●
a. turismul intern şi turismul receptor;
9. Turismul naţional ●
b. turismul intern şi turismul emiţător;
grupează: ●
c. turismul receptor şi turismul emiţător;
●
d. nici un răspuns nu este corect.

●
a. turismul este creator de PIB;
10.Care dintre ●
b. turismul are o contribuţie importantă la realizarea valorii adăugate;
următoarele afirmaţii ●
c. turismul are un efect de antrenare, stimulare a producţiei în alte
domenii;
sunt adevărate: ●
d. toate cele mai de sus.