Press Unit

Unite de la presse
Fişă tematică – Probleme privind mediul înconjurător în jurisprudenţa Curţii

Septembrie 2010

Această fişă nu obligă Curtea şi nu este exhaustivă

Probleme privind mediul înconjurător în

jurisprudenţa Curţii

Poluarea sonoră
Zgomotele produse de aeroporturi

Powell si Rayner c. Regatul Unit (reclamaţia nr. 9310/81)

21.02.1990

Reclamanţii, locuitori aflaţi aproape de aeroportul Heathrow, au estimat ca fiind

excesive nivelurile de zgomot rezultate din exploatarea acestuia şi insuficiente
măsurile luate de Guvern pentru a le reduce.

Curtea a decis că exploatarea marilor aeroporturi internaţionale în apropierea zonelor

rezidenţiale cu o densitate a populaţiei ridicată este necesară pentru binele economic al ţărilor.
Având în vedere aeroportul Heathrow, unul din cele mai frecventate (aeroporturi) din lume,
ocupând o poziţie cheie în comerţul şi comunicaţiile internaţionale şi în economia Regatului Unit,
exploatarea sa a fost justificată chiar dacă nu putem elimina in totalitate repercursiunile negative
asupra mediului inconjurator. Nici o încalcare a articolului 8.

Hatton c. Regatul Unit (reclamaţia nr. 36022/97)

Hotărâre a Marii Camere

08.07.2003

Reclamanţii, toţi locuind în apropiere de aeroportul Heathrow, au estimat faptul că,

din cauza reglementărilor instaurate de Guvern în 1993 în materia zborurilor de
noapte, zgomotul din jurul locuinţelor s-a amplificat. Ei au pretins faptul că starea lor
de sănătate s-a înrăutăţit din cauza întreruperilor regulate de somn provocate de
zborurile de noapte.
 Press Unit
Unite de la presse
Fişă tematică – Probleme privind mediul înconjurător în jurisprudenţa Curţii

Dacă nu a fost în măsură să rezolve problema de a afla dacă nivelul zgomotului nocturn s-a
amplificat cu certitudine în urma introducerii planului din anul
1993, Curtea cu toate acestea a constatat că existe un interes
economic în menţinerea unui serviciu complet de noapte, că doar
un număr restrâns de persoane suferea din cauza zgomotului, că
preţul imobiliar nu a scăzut şi că reclamanţii se pot muta fără a
suferi pierderi financiare. Nici o încalcare a articolului 8.

Zgomotele de vecinătate

Moreno Gomez c. Spania (reclamaţia nr. 4143/02)

16.11.2004 definitivă

Reclamanta se plângea de gălăgia nocturnă insuportabilă ce se auzea din localurile de

noapte aflate în apropiere de domiciliul acesteia şi de gravele probleme de somn care
nu încetau să apară pentru ea.

Curtea a hotărât că reclamanta a suferit o gravă atingere a dreptului său de respect al

domiciliului datorită pasivităţii administraţiei faţă de gălăgia nocturnă. Ţinând cont de
intensitatea tulburărilor sonore, aflate peste nivelurile autorizate şi în timpul orelor de noapte, şi
de faptul că aceste tulburări s-au repetat timp de mai mulţi ani, ea (Curtea) a stabilit o încălcare
a articolului 8.

Poluarea industrială
Pericol pentru sănătatea persoanelor

Öneryıldız c. Turcia (reclamaţia nr. 48939/99)

Hotărâre a Marii Camere

30.11.2004 definitivă

Domiciliul reclamantului a fost construit fără autorizaţie pe un teren unde a fost situat
un depozit de gunoi ce deservea patru primării. În aprile 1993, o explozie de metan a
avut loc la groapa de gunoi iar deşeurile desprinse din muntele de mizerie au îngropat
mai mult de zece case situate în aval, inclusiv pe cea a reclamantului, care şi-a
pierdut nouă apropiaţi?! . Reclamantul se plângea de faptul că nu s-a luat nicio
măsură pentru a evita explozia în ciuda raportului unui expert care atrăgea atenţia
autorităţilor asupra necesităţii de a acţiona preventiv faţă de riscul unei explozii
iminente.

Curtea a stabilit acest fapt ca o încălcare a articolului 2. Guvernul nu a furnizat cetăţenilor

mahalalei nicio informaţie cu privire la riscurile la care se expun dacă vor locui în acele locuri.
 Press Unit
Unite de la presse
Fişă tematică – Probleme privind mediul înconjurător în jurisprudenţa Curţii

Presupunând că ar fi făcut acest lucru, el nu a rămas responsabil pentru lipsa măsurilor practice
necesare a fi luate pentru a diminua ameninţările apăsătoare asupra acestor persoane. Cadrul
legislativ dovedit a fi eficace, depozitul (de gunoi) a fost deschis şi exploatat în absenţa unui
sistem de control coerent. De asemenea, politica municipală de urbanism s-a dovedit a fi
nepotrivită şi a jucat un rol important în înlănţuirea evenimentelor ce au dus la producerea
accidentului.

Lopez Ostra c. Spania (reclamaţia nr. 16798/90)

09.12.1994 definitivă

Reclamanta era nemulţumită din cauza unei poluări provenind de la o uzină de

prelucrare a deşeurilor din industria de piele, fiind conştientă de faptul că emanaţiile
de gaze, mirosurile pestilenţiale şi contaminările sesizate ar putea aduce atingere
sănătăţii locuitorilor din vecinătate. Personal, chiar fiica ei are stări de greaţă,
vărsături şi anorexie deci, în opinia pediatrului acesteia, poluarea ar fi cauza
principală.

Curtea a hotărât o încălcare a articolului 8 deoarece Statul pârât nu a fost capabil să păstreze un
echilibru corect între interesul ce constituia binele economic al oraşului – pentru că a permis
funcţionarea unei uzine de prelucrare a deşeurilor – şi dreptul efectiv al reclamantei de a se
bucura de domiciliul şi viaţa sa privată şi familială.

Fadeïeva c. Rusia (reclamaţia nr. 16798/00)

09.06.2005 definitivă

Reclamanta pretinde în particular că exploatarea unei mari oţelării în apropierea

domiciliului său, pune în pericol sănătatea şi bunăstarea acesteia şi că, în ciuda
acestui fapt, autorităţile nu au strămutat-o departe de această fabrică.

Curtea a dezvăluit faptul că Statul nu i-a oferit reclamantei nicio soluţie efectivă pentru a favoriza
depărtarea sa faţă de zona de risc, în timp ce situaţia din jurul uzinei impunea includerea
locuitorilor în mediile cu regim special. În plus, în ciuda nerespectării, de către fabrică, a
normelor ecologice interne, nimic nu indică faptul că Statul a avut în vedere sau a aplicat
măsurile concrete de a reduce volumul emisiilor industriale la niveluri acceptabile. Încălcare a
articolului 8.
 Press Unit
Unite de la presse
Fişă tematică – Probleme privind mediul înconjurător în jurisprudenţa Curţii

Giacomelli c. Italia (reclamaţia nr. 59909/00)

02.11.2006

se plângea de emisiile dăunătoare provenite de la o uzină de prelucrare a ,,deşeurilor

speciale, inclusiv periculoase”, situată la 30 de metri de domiciliul acesteia. Ea a mai
pretins în plus că această uzină reprezintă un risc pentru sănătatea şi locuinţa sa.

Un studiu despre impactul asupra mediului înconjurător a fost dirijat cu doar şapte ani înaintea
începerii exploatării uzinei, în timp ce legea impunea acest lucru înaintea debutului activităţii,
autorităţile Statului n-au respectat legislaţia naţională cu privire la mediul înconjurător. Chiar
dacă jurisdicţiile naţionale au ordonat încetarea exploatării uzinei până când aceasta se va
conforma cu reglementările ecologice, administraţia nu a autorizat acest lucru. Reclamanta a
suferit timp de mai mulţi ani de o atingere gravă a dreptului
său de a i se respecta domiciliul datorită activităţii dăunătoare
a uzinei, Curtea a decis că este vorba de o încălcare a articolului
8.

Guerra şi altele c. Italia (reclamaţia nr. 14967/89)

19. 02.1998

Reclamantele locuiesc la aproximativ 1 km de o uzină chimică producătoare de

îngrăşământ. În trecut, s-au produs nişte accidente de funcţionare, din care unul a
avut ca urmare spitalizarea a 150 de persoane grav întoxicate cu arsenic, ca urmare a
eliberării de tone de substanţe în atmosferă, substanţe conţinând această otravă.
Reclamantele consideră că ne-adoptarea de măsuri practice, capabile să diminueze
poluarea şi să evite riscurile producerii unor accidente majore, ar putea aduce
atingere asupra dreptului de a le fi respectată viaţa şi integritatea fizică (sau
materială).

Curtea a reamintit că poluarea gravă a mediului poate aduce atingere bunăstării persoanelor şi
le poate priva de bucuria domiciliului lor. Reclamantele au rămas, până la oprirea producţiei de
fertilizatori în 1994, în aşteptarea informaţiilor esenţiale care le-ar fi permis să evalueze riscurile
ce ar putea să apară pentru ele şi familiile lor pe motivul continuării locuirii în oraşul lor, care a
fost predispus expunerii în faţa pericolului în cazul unui accident în incinta uzinei. Curtea a
 Press Unit
Unite de la presse
Fişă tematică – Probleme privind mediul înconjurător în jurisprudenţa Curţii

concluzionat că Italia nu şi-a îndeplinit obligaţia de a le garanta dreptul respectării vieţii private şi
familiale, încălcând astfel dispoziţiile articolului 8.

Taskın şi alţii c. Turcia (reclamaţia nr. 46117/99)

10. 11.2004

Reclamanţii au cerut anularea unei autorizaţii de exploatare a de aur care a permis

utilizarea tehnicii de spălare cu cianură pentru extracţia aurului (sau minierea
aurului), invocând pericolele acestui procedeu, riscurile sanitare suportate,
deasemenea riscurile poluării pânzei freatice şi distrugerea ecosistemului local.

Curtea a relatat că decizia de atribuire a permisului de exploatare a minei de aur a fost anulată
de Consiliul de Stat care, după ce a analizat diferitele interese deopotrivă, a concluzionat că
acest permis nu corespundea cu interesul general. Însă închiderea minei nu a fost comandată
decât după zece luni de la data pronunţării hotărârii şi încă patru luni după ce autorităţile au fost
aduse la cunoştinţă asupra acestui fapt. În consecinţă, întârzierea aplicării deciziei a anulat
garanţiile judiciare oferite reclamanţilor, deci au fost nerespectate prevederile articolului 8.

Tătar c. România (reclamaţia nr. 657021/01)

27. 01.2009

O mină de aur, al cărei procedeu de extracţie utiliza cianura de sodiu şi care e situată
în proximitatea domiciliului reclamanţilor, eliminase în ecosistem aproape 100 000 m3
de apă industrială conţinând cianuri, rezultat al unui incident ecologic produs în
ianuarie 2000. Aceasta nu îşi oprise activitatea consecutiv. Reclamanţii au denunţat
această procedură ca fiind periculoasă pentru sănătatea locuitorilor din împrejurimi,
riscurile privitoare la mediu, şi agravarea stării de sănătate a fiului lor, care suferă de
astm.

Curtea a constatat că reclamanţii nu au reuşit să stabilească existenţa unei legături de

cauzalitate între expunerea fiului lor la cianura de sodiu şi astmul său. Ea a arătat, cu toate
acestea, faptul că activitatea industrială a continuat după incidentul din ianuarie 2000, iar
principiul precauţiei ar fi trebuit să fie aplicat, căci stipula faptul că absenţa unei certitudini
 Press Unit
Unite de la presse
Fişă tematică – Probleme privind mediul înconjurător în jurisprudenţa Curţii

având în vedere cunoştinţele ştiinţifice şi tehnice ale momentului nu ar şti să justifice faptul că
Statul întârzie luarea de măsuri efective şi proporţionale. Ea a decis că autorităţile române nu au
respectat obligaţia de a evalua într-un mod satisfăcător eventualele riscuri ale activităţii
societăţii şi de a lua nişte măsuri adecvate capabile să protejeze drepturile celor aflaţi în cauză la
respectul vieţii lor private şi a domiciliului şi, mai general, să se bucure de un mediu sănătos şi
protejat. Încălcare a articolului 8.

,,Arţarul (sau Frunza de Arţar)’’ c. Belgia (reclamaţia nr. 49230/07)

24. 02.2009

Reclamanta, o organizaţie non-profit dedicată apărării mediului înconjurător în

regiunea valoneză, din provincia Luxemburg, a atacat o decizie de acordare a unei
autorizaţii de urbanism în vederea măririi unui depozit de gunoi. Consiliul de Stat a
respins cererea asociaţiei din cauza unui viciu de formă, pe motiv că aceasta nu
includea o expunere de evenimente ce ar permite o înţelegere a circumstanţelor
litigiului.

Curtea a judecat că reclamanta nu avea acces la un tribunal, încălcând astfel articolul 6, alin.
1 !?. Dacă ea a precizat că notarea unei expuneri de fapte figurează printre exigenţele de formă
necesare unei acţiuni în anulare de faţă cu Consiliul de Stat, ea a constatat cu toate acestea că
înalta instanţă şi partea adversă au avut posibilitatea de a lua la cunoştinţă nişte evenimente
chiar şi în absenţa celui prezentat.

Mangouras c. Spania (reclamaţia nr. 12050/04)

Hotărâre a Marii Camere

28. 09.2010

Domnul Mangouras era căpitanul lui Prestige, o navă care, în noiembrie 2002, în timp
ce naviga în largul coastelor spaniole, elibera în Oceanul Atlantic cele 70 000 de tone
de ulei pe care-l transporta. O anchetă penală a fost deschisă şi domnul Mangouras a
fost arestat timp de 83 de zile apoi a fost eliberat deoarece cauţiunea sa a fost plătită
de către asiguratorii proprietarului navei. El estimează că suma cauţiunii necesare a
fost excesiv mărită şi a fost fixată fără a se ţine cont de situaţia sa personală.
 Press Unit
Unite de la presse
Fişă tematică – Probleme privind mediul înconjurător în jurisprudenţa Curţii

Curtea a constatat că nişte realităţi noi trebuiesc luate în considerare în interpretarea dispoziţiilor
articolului 5 alin. 3 ?!, şi anume preocuparea crescândă şi legitimă cu privire la delictele
împotriva mediului înconjurător, precum şi o tendinţă de recurge la dreptul penal ca mijloc de
expunere a unor obligaţii ecologice impuse de dreptul european şi internaţional. Curtea a hotărât
că, având în vedere caracterul excepţional al prezentului caz şi enormele daune ecologice
produse de către o poluare maritimă de o asemenea amploare, nu surprinde cu nimic faptul că
autorităţile judiciare au adaptat suma cauţiunii la nivelul responsabilităţilor suportate, astfel încât
responsabilii nu au avut interesul de a se sustrage din faţa justiţiei. Se respectă articolul 5 alin. 3.

Despăduriri (defrişări) şi dezvoltare urbană

Hamer c. Belgia (reclamaţia nr. 21861/03)
28. 09.2010

Reclamanta era proprietara unei case construite de către părinţii săi pe un teren
forestier neconstruibil. Ea a fost chemată în faţa justiţiei pentru că a construit cu
încălcarea legii forestiere în cauză iar tribunalele au ordonat ca aceasta să facă totul
cum era în starea iniţială. Casa a fost demolată datorită unei executări silite.
Reclamanta consideră că dreptul său la viaţa privată a fost încălcat.

Curtea a hotărât mai întâi că, deşi nu e protejat expres în Convenţie, mediul înconjurător este el
însuşi o valoare pentru care societatea ca şi autorităţile publice au un real interes în a o
conserva. Nici consideraţiile de ordin economic, nici chiar dreptul de proprietate nu ar trebui să
precumpănească asupra imperativelor ecologice, în special cele legiferate de Stat în materie.
Instanţele publice au fost deci nevoite să acţioneze pentru protejarea mediului. Nu s-a încălcat
articolul 1 din Protocolul nr. 1

Kyrtatos c. Grecia (reclamaţia nr. 41666/98)

22. 05.2003

Reclamanţii pretind că dezvoltarea urbană din sudul Insulei Tinos a provocat

distrugerea mediului geografic şi a adus atingere vieţii lor private. Ei menţionează în
special faptul că, un vechi ecosistem natural pentru faună devenit în prezent zonă
turistică, regiunea şi-a pierdut toată frumuseţea sa pitorească şi s-a schimbat profund
din punct de vedere natural.
 Press Unit
Unite de la presse
Fişă tematică – Probleme privind mediul înconjurător în jurisprudenţa Curţii

Curtea a decis că nu există vreo încălcare a articolului 8, faptele puse în discuţie nu constituie în
mod direct plângerea reclamanţilor. Presupunând că mediul a fost efectat de dezvoltarea urbană
a sectorului, reclamanţii nu au stabilit că dauna produsă păsărilor şi altor specii protejate ce
trăiesc în mlaştini ar fi de o aşa natură încât să aducă atingere în mod direct asupra propriilor
drepturi decurgând din articolul 8. Situaţia ar fi fost alta dacă dauna asupra mediului denunţată
ar consista în distrugerea zonelor forestiere din apropierea domiciliului lor, o situaţie care ar
putea vătăma binele lor propriu.

Fumatul pasiv
Florea c. România (reclamaţia nr. 37186/03)
14. 09.2010 nedefinitivă

Bolnav de hepatită cronică şi hipertensiune arterială, reclamantul se plângea că, în

închisoare, a trebuit să împartă în jur de opt sau nouă luni o celulă de 35 de paturi de
110 până la 120 alte persoane. În opinia lui, 90 % din colegii de celulă erau fumători.
De asemenea el a fost înconjurat de fumători în cursul celor 3 zile ale internării sale în
spitalul puşcăriei, unde a fost transferat pe motivul deteriorării stării sale de
sănătate.

Curtea a constatat că domnul Florea nu a dispus de o celulă individuală şi a fost nevoit să

suporte fumul colegilor de celulă, de asemenea la infirmeria puşcăriei şi în sălile bolnavilor
cronici ale spitalului închisorii şi asta, în ciuda recomandărilor medicului. În afară de acest lucru,
o lege din iunie 2002 prevedea o interdicţie a fumatului în instituţiile medicale (spitalelor) iar
tribunalele româneşti au considerat de multe ori faptul că deţinuţii fumători şi nefumători ar
trebui separaţi. În consecinţă, condiţiile de detenţie ale reclamantului, având în vedere fumatul
pasiv din cauza căruia a suferit, sunt contrare articolului 2.

Contact presă: Kristina Pencheva-Malinowski

kristina.pencheva@echr.coe.int