Viticultura

Curs nr. 12
Cerinţe faţă de factorii de mediu

• Viţa de vie este sensibilă la emanaţii de praf,

fum, pulberi nocive cu plumb, fluor, brom,
oxizi de sulf, acid sulfuric etc.
• Lumina; Căldura; Apa; Solul.
 Lumina
• Viţa de vie preferă locuri însorite;
• pante cu orientare S şi SV.
 Căldura
• t°C med./an = 9,5 – 11,5;
• vara = 20 - 22°C;
• iarna, la –16, -18°C, plantele pierd mugurii, iar
lemnul anual degeră la -20, -21°C.
• câmpia şi dealurile joase (250 – 300 m)
asigură necesarul de căldură pentru viţa de vie.
 Apa
• viţa de vie este destul de rezistentă la secetă;
• pp anuale = 500 – 650 mm;
• umiditatea aerului = 60 – 70%;
• apa freatică să se găsească sub 2 – 3 m.
• în zone foarte ploioase, viţa de vie devine
sensibilă la mană şi alte boli, precum şi la ger.
• nu se plantează pe terenuri grele cu exces de
umiditate.
 Solul
• Viţa de vie preferă terenuri uşoare, scheletice,
calcaroase, calde, cu fertilitate medie (1,5 –
2,5 humus).
Organele butucului de viţă de vie
Lista soiurilor pentru vin recomandate şi autorizate
la plantare în arealele delimitate din România
Soiurile Soiourile şi categoria de calitate
pentru
De înalta caltate De calitate De consum curent
Vinuri A* Chardonnay Reisling italian Galbenã de Odobeşti
albe Sauvignon Feteascã regalã Zghiharã de Huşi
Pinot gris Frâncuşã Plãvaie
Grasã de Cotnari Aligoté Mustoasã de Mãderat
Feteascã albã Furmint Iordanã
Traminer roz Neuburger Creatã
Riesling de Rin Majarcã albã
Steinschiller roz
Rkatiteli
B* Sarba Babeasca gris
Donaris Mioriţa
Columna
Furmint de Miniş
Crâmpoşie
selecţionata
Vinuri A* Feteasca neagra Burgund mare Babeasca neagra
roşii Cabernet Sauvignon Cadarca Oporto
Pinot noir Alicante Bouchet
Merlot Roşioara
Sangioveze
B* Blauerzweigelt Codana
Pandu
Haiduc
Purpuriu
Vinuri A* Tamâioasa româneasca
aromate Muscat Ottonel
Busuioaca de Bohotin
B* Negru aromat

A* = soiuri cu răspândire în cultură;

B* = soiuri nou create sau recent introduse în cultură
 Zonarea principalelor soiuri de vie cultivate în România pe regiuni
viticole şi direcţii de producţie (Oşlobeanu şi Macici,1993)
Nr. Regiunea viticolă
crt.
1 Podişul Transilvaniei
(judeţele Alba, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Sibiu), cu
9 soiuri
2 Dealurile Moldovei
2.1.Zona nordică
(judetele Iaşi, Botoşani, Neamţ, nordul judeţului Vaslui),
cu 8 soiuri
  2.2.Zona sudică (judeţele Galaţi, Bacău, partea de sud a
judeţului Vaslui) cu 8 soiuri
  2.3.Zona judeţului Vrancea cu 12 soiuri
3 Dealurile Munteniei şi Olteniei
(judeţele Buzău, Prahova, Dîmboviţa, Argeş, Olt, Dolj,
Gorj, Mehedinţi) cu 9 soiuri
4 Dealurile Banatului
(judeţele Caraş-Severin şi Timiş) cu 9 soiuri
5 Dealurile Crişanei şi Maramureşului
(judeţele Arad, Bihor, Sălaj, Satu Mare şi Baia Mare) cu
11 soiuri
6 Colinele Dobrogei
6.1.Zona judeţului Constanţa cu 7 soiuri
  6.2.Zona judeţului Tulcea cu 6 soiuri
7 Nisipurile şi alte terenuri favorabile din sudul ţării
(judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman,
Călăraşi, Ialomiţa şi Brăila) cu 5 soiuri
Principale direcţii de producţie
a)Vinuri albe de calitate superioară
b)Vinuri aromate
c)Vinuri spumante
a)Vinri albe de calitate superioară şi de consum direct
b)Vinri albe de calitate superioară, demidulci şi dulci
(Cotnari)
c)Vinuri spumante
d)Distilate învechite de vin
a)Vinuri albe de calitate superioară şi de consum curent
 b)Vinuri roşii de calitate superioară şi de consum curent
a)Vinuri albe şi roşii de consum curent
b)Vinuri albe de calitate superioară
c)Vinuri roşii de calitate superioară
d)Distilate învechite de vin
e)Vinuri spumante (Panciu)
a)Vinuri roşii de calitate superioară
b)Vinuri albe de calitate suprioară
c)Vinuri aromate
a)Vinuri roşii de calitate superioară
b)Vinuri albe de calitate superioară
c)Vinuri de consum curent (Teremia)
a)Vinuri de consum curent
b)Vinuri albe de calitate superioară
c)Vinuri roşii de calitate superioară (Miniş)
d)Distilate învechite de vin
e)Vinuri spumante
a)Vinuri albe de calitate superioară, demidulci şi dulci
b)Vinuri roşii de calitate superioari
a)Vinuri albe şi roşii de consum curent
b)Vinuri roşii de calitate superioară
a)Vinuri roze, roşii şi albe de consum curent
 b)Vinuri roşii de calitate superioară
Principalele soiuri
a)Fetească albă, Fetească regală, Traminer roz, Pinot gris
b)Riesling italian, Muscat Ottonel,    Fetească regală, Fetească albă
c)Iordană
a)Fetească albă, Fetească regală, Aligoté
b)Grasă,Fetească albă, Tămâioasă românească, Frâncusă
c)Fetească albă, Muscat Ottonel
d)Fetească regală, Zghihară de Huşi
a)Fetească albă, Fetească regală, Riesling italian
 b)Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Băbească neagră, Oporto
a)Galbenă Odobeşti, Plăvaie, Fetească regală, Aligoté, Băbească neagră
b)Fetească albă, Riesling italian, Sauvignon
c)Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească neagră
d)Plăvaie, Fetească regală
e)Fetească albă, Riesling italian, Pinot noir
a)Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot
b)Riesling italian, Fetească regală, Fetească albă, Sauvignon, Pinot Gris
c)Riesling italian, Muscat Ottonel
a)Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Burgund mare
b)Riesling italian, Fetească regală, Sauvignon
c)Riesling italian, Muscat Ottonel
a)Fetească regală, Mustoasă de Măderat
b)Fetească albă, Riesling italian, Pinot gris, Furmint
c)Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Cadarcă, Burgund mare
d)Fetească regală, Mustoasă de Măderat
e)Fetească regală, Fetească albă
a)Chadonnay, Pinot gris, Sauvignon, Muscat Ottonel
b)Cabernet Sauvignon, Pinot gris, Merlot
a)Aligoté, Fetească regală, Băbească neagră
 b)Cabernet Sauvignon, Pinot gris, Merlot
a)Roşioară, Băbească neagră, Sangiovese, Rkaţiteli
 b)Cabernet Sauvignon
 Regiunea viticolă 1. Podişul Transilvaniei
(judeţele Alba, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Sibiu), cu 9 soiuri

Principale direcţii de Principalele soiuri

producţie

a)Vinuri albe de calitate a) Fetească albă, Fetească regală,

superioară Traminer roz, Pinot gris
b)Vinuri aromate b) Riesling italian, Muscat Ottonel,   
Fetească regală, Fetească albă
c)Vinuri spumante c) Iordană
 Regiunea viticolă 2. Dealurile Moldovei
• 2.1. Zona nordică (judeţele Iaşi, Botoşani, Neamţ, nordul judeţului Vaslui), cu 8
soiuri:
a) Vinuri albe de calitate superioară şi de consum direct: Fetească albă, Fetească regală,
Aligoté
b) Vinuri albe de calitate superioară, demidulci şi dulci (Cotnari): Grasă,Fetească albă,
Tămâioasă românească, Frâncusă
c) Vinuri spumante: Fetească albă, Muscat Ottonel
d) Distilate învechite de vin: Fetească regală, Zghihară de Huşi
• 2.2. Zona sudică (judeţele Galaţi, Bacău, partea de sud a judeţului Vaslui) cu 8
soiuri:
a) Vinuri albe de calitate superioară şi de consum curent: Fetească albă, Fetească
regală, Riesling italian
  b) Vinuri roşii de calitate superioară şi de consum curent: Merlot, Cabernet
Sauvignon, Fetească neagră, Băbească neagră, Oporto
• 2.3. Zona judeţului Vrancea cu 12 soiuri:
a) Vinuri albe şi roşii de consum curent: Galbenă Odobeşti, Plăvaie, Fetească regală,
Aligoté, Băbească neagră
b) Vinuri albe de calitate superioară: Fetească albă, Riesling italian, Sauvignon
c) Vinuri roşii de calitate superioară: Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească neagră
d) Distilate învechite de vin: Plăvaie, Fetească regală
e) Vinuri spumante (Panciu): Fetească albă, Riesling italian, Pinot noir
 Regiunea viticolă 3. Dealurile Munteniei şi Olteniei
(judeţele Buzău, Prahova, Dîmboviţa, Argeş, Olt, Dolj, Gorj,
Mehedinţi) cu 9 soiuri

Principale direcţii de producţie Principalele soiuri

a)Vinuri roşii de calitate superioară a)Cabernet Sauvignon, Pinot noir,

Merlot
b)Vinuri albe de calitate suprioară b)Riesling italian, Fetească regală,
Fetească albă, Sauvignon, Pinot
Gris
c)Vinuri aromate c)Riesling italian, Muscat Ottonel
 Regiunea viticolă 4. Dealurile Banatului
(judeţele Caraş-Severin şi Timiş) cu 9 soiuri

Principale direcţii de producţie Principalele soiuri

a)Vinuri roşii de calitate superioară a)Cabernet Sauvignon, Pinot noir,

Merlot, Burgund mare
b)Vinuri albe de calitate superioară b)Riesling italian, Fetească regală,
Sauvignon
c)Vinuri de consum curent c)Riesling italian, Muscat Ottonel
(Teremia)
 Regiunea viticolă 5. Dealurile Crişanei şi Maramureşului
(judeţele Arad, Bihor, Sălaj, Satu Mare şi Baia Mare) cu 11 soiuri

Principale direcţii de producţie Principalele soiuri

a) Vinuri de consum curent a) Fetească regală, Mustoasă de

Măderat
b) Vinuri albe de calitate superioară b) Fetească albă, Riesling italian,
Pinot gris, Furmint
c) Vinuri roşii de calitate c) Cabernet Sauvignon, Pinot noir,
superioară (Miniş) Merlot, Cadarcă, Burgund mare
d) Distilate învechite de vin d) Fetească regală, Mustoasă de
Măderat
e) Vinuri spumante e) Fetească regală, Fetească albă
 Regiunea viticolă 6. Colinele Dobrogei

• 6.1. Zona Judeţului Constanţa cu 7 soiuri:

a) Vinuri albe de calitate superioară, demidulci şi dulci: Chadonnay,
Pinot gris, Sauvignon, Muscat Ottonel
b) Vinuri roşii de calitate superioari: Cabernet Sauvignon, Pinot gris,
Merlot.
• 6.2. Zona judeţului Tulcea cu 6 soiuri:
a) Vinuri albe şi roşii de consum curent: Aligoté, Fetească regală,
Băbească neagră
b)Vinuri roşii de calitate superioară: Cabernet Sauvignon, Pinot gris,
Merlot
Regiunea viticolă 7. Nisipurile şi alte terenuri favorabile din sudul
ţării (judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Călăraşi, Ialomiţa şi
Brăila) cu 5 soiuri

• a. Vinuri roze, roşii şi albe de consum curent: Roşioară,

Băbească neagră, Sangiovese, Rkaţiteli
 
• b. Vinuri roşii de calitate superioară: Cabernet Sauvignon
Compoziţia chimică (%) a strugurilor ajunşi
la maturitatea deplină (după Fregoni, 1998)
Substanţa Ciorchine Pieliţă Pulpă Seminţe
Apă 30-45 60-70 70-80 31-45
Glucide 1 1 10-35 34-36
Acizi organici liberi 0,2-0,9 0,3-0,5 0,5-0,7 0,8-1,2
Acizi organici legaţi 1 - 0,3-1 -
Substanţe minerale 5-6 1-3 0,1-1 2-4
Polifenoli 1-3 1-5 urme 4-6
(taninuri,antociani etc.)
Substanţe azotate 1-1,5 1-1,5 0,1 4-6
Substanţe odorante - - urme urme
Acizi graşi - - - 13-20
Celuloză 45-55 28-32 0,4-0,6 35-45
Pectină urme urme 0,005-1 urme
 Metode de cultură
• Determinate de:
- valoarea temperaturilor negative;
- frecvenţa anilor cu îngheţuri puternice;
- forma de conducere;
- distanţa de plantare;
- soiul cultivat;
- mijlocul de susţinere.
 Metode de cultură

Cultura protejată Cultura neprotejată

- în zone geroase; - în zone cu temperaturi mai
- în podgoriile din Ardeal, ridicate şi constante iarna;
Moldova şi dealurile - se fac tăieri de conducere a
Munteniei; coardelor de toamna până la
- toamna se fac tăieri de începutul primăverii.
uşurare a elementelor de rod şi
îngroparea butucului;
- primăvara se dezgroapă
butucul şi se fac tăieri
definitive de fructificare.
Fasonarea viţelor înrădăcinate (A) şi a butaşilor neînrădăcinaţi (B)
înainte de plantare; C – plantarea viţei la locul definitiv
 Lucrări în anul I după plantare
• Controlul ieşirii lăstarilor din muşuroi
• Copcitul viţelor (pe vreme noroasă sau spre seară)
• Legatul lăstarilor de pichet (se face şi selecţia lăstarilor prin
îndepărtarea lor şi ciupitul copililor)
• Udarea şi fertilizarea suplimentară (0,3 kg azotat de amoniu,
0,4 kg superfosfat şi 0,3 kg sare potasică/viţă în 100 l apă)
• Combaterea bolilor (mană şi făinare→ zeamă bordeleză şi
sulf muiabil: 75 – 100g piatră vânătă + lapte de var + 40 g
sulf muiabil în 10 l apă)
• Terenul se menţine curat de buruieni → praşile
• Toamna se sapă mai adânc şi se muşuroiesc viţele (15 – 20
cm)
• Completarea golurilor (toamna sau primăvara)
 Completarea golurilor prin marcote:
a – aeriană; b – prin arcuire; c – cu călcâi
 Lucrări în anul II după plantare
• Desmuşuroitul (martie)
• Tăierea de formare a butucilor (în funcţie de
sistemul de conducere a viţei de vie)
• Copcitul (martie – aprilie şi august)
• Plivitul lăstarilor (mai)
• Copilitul
• Cârnitul (august)
• Lucrările solului, combaterea bolilor şi dăunătorilor
• Instalarea mijlocului de susţinere (în funcţie de
forma de conducere a viei → formă joasă sau înaltă)
Lucrări în anul III după plantare
• Desmuşuroit
• Tăierea de rodire
• Lucrări de întreţinere a solului
• Tratamente fitosanitare
• Plivitul lăstarilor
• Copilitul
• Cârnitul
• Legatul lăstarilor
Formarea butucului evantai bilateral:
A – primăvara după tăiere; B - toamna
Cordon bilateral orizontal
Formarea cordonului bilateral orizontal:

A – primăvara după tăiat; B - toamna

 Lucrări de îngrijire în viile pe rod:
a. lucrări asupra plantei
• desgropatul şi muşuroitul;
• copcitul;
• controlul iernării ochilor pe coarde;
• tăierea în uscat sau tăierea de fructificare (elementele
butucului → cep, cordiţă, coardă de rod, verigă de rod);
• revizuirea mijlocului de susţinere;
• legarea coardelor;
• plivitul lăstarilor;
• legatul lăstarilor;
• ciupitul lăstarilor pe rod;
• copilitul;
• cârnitul;
• defolierea parţială;
• protejarea butucilor contra gerurilor;
• protejarea viţei contra bolilor şi dăunătorilor.
 Lucrări de îngrijire în viile pe rod:
b. lucrări asupra solului
• afânarea adâncă;
• praşilele între butuci;
• mulcirea (în zonele secetoase);
• fertilizarea (gunoi de grajd 30 – 40 t/ha;
superfosfat 300 – 400 kg/ha; sare potasică 200
– 300 kg/ha; azotat de amoniu 200 – 300
kg/ha);
• 2 – 3 udări (la creşterea lăstarilor şi la creşterea
boabelor).
 Recoltarea strugurilor

• Strugurii de masă se recoltează la coacerea deplină.

- Cizelarea şi ambalarea (pentru vânzare)
- Soiuri care se păstrează bine: Afuz Ali, Coarnă
neagră, Muscat Hamburg, Muscat Adda.
• Strugurii pentru vin se recoltează la ”maturitatea
deplină“ (zahăr, aciditate, greutate boabe)