P. 1
Varsta Inocentei Nr.10

Varsta Inocentei Nr.10

|Views: 134|Likes:
Published by Grup Scolar Roznov
Varsta Inocentei Nr.10
Varsta Inocentei Nr.10

More info:

Published by: Grup Scolar Roznov on Dec 16, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

12/12/2012

Toi oameni i zâmbesc în aceeai l i mb.

V i aa nu est e cl di t doar di n sacri f i ci i mree i munc, ci i di n l ucruri
runt e, pri nt re care zâmbet el e i bunt at ea drui t e const ant sunt cel e care cuceresc
i ni ma i of er si guran…
Cu greu vei gsi dragost ea în gest uri ext ravagant e. Ea se ascunde, de cel e mai
mul t e ori , înt r-o oapt sau un zâmbet bl ând…
Z i ua a început cu dubi i , negrei t , un l ucru greu de bi rui t –
D ar t oat e gri j i l e-au pi eri t când ci neva azi mi -a zâmbi t …
Pri mul l ucru care t rebui e f cut est e s râzi ,
Pent ru c râsul va da t onul unei înt regi zi l e…
Râset el e sunt et erna i mi racul oasa sev a vi ei i …
Ori cât de suprat t e-ai si mi vreodat ,
U n zâmbet îi va ocrot i zi ua t oat .
El vi ne f aa si -o rsf ee,
o f ereasc, s nu-nghee… Hel en Exl ey
…Atunci mi-am pierdut inima - eram la
o petrecere, státeam retrasá si timidá
printre atâtea celebritáti când, un tânár
frumos a venit la mine, oferindu-mi o
mâná de alune sárate si mi-a spus: „Cât as
fi vrut sá fi fost smaralde”
…Atunci mi-am pierdut inima.
N-am mai gásit-o niciodatá.
Helen Hayes
U n zâmbet est e
„Bun veni t ” -ul uni versal …
D ac un copi l t ri et e în cri t i c
El înva s condamne.
D ac un copi l t ri et e în ost i l i t at e
El înva s se bat .
D ac un copi l t ri et e în ri di col
El înva s f i e t emt or.
D ac un copi l t ri et e în rui ne
El înva s f i e t i mi d.
D ac un copi l t ri et e în t ol eran
El înva s f i e rbdt or.
D ac un copi l t ri et e în încuraj are
El înva ce est e încrederea în si ne.
D ac un copi l t ri et e în adevr
El înva s se apreci eze.
D ac un copi l t ri et e în neprt i ni re
El înva ce est e drept at ea.
D ac un copi l t ri et e în si guran
El înva s ai b încredere.
D ac un copi l t ri et e în aprobare
El înva s f i e mul umi t de si ne.
D ac un copi l t ri et e în accept are i pri et eni e
El înva s gseasc dragost ea în l ume.
Sä ai sansa dumnezeiascä
sä apari în lume si sä nu poti fi-n
lume decât o bucatä de iascä pe
un trunchi de brad.
(Mircea Càrtàrescu, Orbitor)
An VI, Nr.10 Pagina 1
Prof. Oana Ilarie
÷ Comunicarea interpersonalá diadicá
presupune strict doi participanti si ocupá
un loc aparte în ierarhia tipurilor de
comunicare, deoarece nimic nu te convinge
mai usor decât discursul ce ti-e destinat în
exclusivitate. Dar persuadarea
interlocutorului nu reprezintá decât unul
dintre obiectivele comunicárii
interpersonale. S-ar mai putea adáuga:
autocunoasterea, descoperirea lumii
exterioare, stabilirea si mentinerea de
relatii semnificative cu alte fiinte umane,
ajutorarea semenilor, jocul si distractia.
÷ Comunicarea de grup presupune mai
mult de doi participanti. În general, sunt
considerate tipice pentru aceastá formá de
comunicare grupurile zise „mici” , cu cel
mult zece participanti. Formarea grupurilor
este urmarea dorintei de cooperare în
vederea atingerii unui tel comun.
÷ Comunicarea publicá implicá prezenta
unui emitátor unic si a unei multitudini de
receptori. Se poate vorbi de teoria
actionalà, care absolutizeazá rolul
emitátorului, de teoria interactionalà, în
care se asteaptá ráspuns de la interlocutor
si de teoria tranzactionalà, care pune
accent pe contributia tuturor participantilor.
÷ Comunicarea de masá presupune
prezenta obligatorie a gate-keeper-ului.
Termenul de gate-keeper este folosit pentru
a desemna institutiile comunicárii de masá,
presa scrisá si audiovizualá, care
alimenteazá cu informatii, filtrate potrivit
unor criterii specifice, foamea de nou a
publicului larg. Gate-keeper-ul se prezintá
ca un producátor institutionalizat de mesaje
adresate unor destinatari necunoscuti.
Comunicarea de masá are mai multe
functii: de informare, de interpretare,
instructiv – culturalizatoare, de liant si
divertisment.
Se presupune cá la temelia formárii
verbului latin comunico, -are ar sta adjectivul
munis, -e, al cárui înteles era „care îsi face
datoria, îndatoritor, serviabil”. Acest din urmá
cuvânt a dat nastere unei familii lexicale
bogate, din care retinem adjectivele immunis =
„scutit de sarcini, exceptat de la îndeplinirea
unei datorii”, de unde si sensul actual
„exceptat de la contractarea unei boli”,
communis = „care îsi împarte sarcinile cu
altcineva”, iar mai târziu, în epoca clasicá, „ce
apartine mai multora sau tuturora”, si,
probabil, municus, cuvânt neatestat în texte,
dar reconstituit. Acesta din urmá, prin
mijlocirea derivatului sáu communicus îl poate
explica acceptabil pe communicare, termen
însemnând la început punerea în comun a unor
lucruri de indiferent ce naturá. Apoi, odatá cu
ráspândirea crestinismului, s-a conturat sensul
sacramental, euharistic, cuvântul desemnând
împártásirea credinciosilor în cadrul agapelor
ce s-au aflat la originea serviciului liturgic de
mai târziu. Din aceastá ultimá acceptie, s-a
dezvoltat antonimul excommunicare =
„interdictie de a primi împártásania”,
echivalentá cu excluderea din comunitate si
punerea, practic, în afara legii.
Demn de notat este faptul cá românii
nu au retinut decât întelesul cultual, ecleziastic,
al lat. communicare, mostenit sub forma
cuminecare. Preluarea recentá, pe cale savantá,
si a sensului laic al cuvântului, reprezentat de
neologismul comunicare, a condus la aparitia
unui dublet etimologic.
Comunicarea stá la baza organizárii
sociale, coagulând si controlând raporturile
„orizontale” dintre oameni, dar angajeazá
totodatá si aspiratiile lor „verticale”, într-o
miscare ascensionalá cátre planurile superioare
ale realitátii.
În functie de numárul participantilor si
tipul de relatie dintre ei, existá cinci tipuri de
comunicare, si anume:
÷ Comunicarea intrapersonalá, în care
emitátorul si receptorul sunt indiscernabili.
Dialogul interior pe care îl purtám cu noi
însine reprezintá un autentic proces de
comunicare. Cu sine însusi, omul poate sta de
vorbá si fárá cuvinte.
Bibliografie: Mihai Dinu, Comunicarea
Pagina 2 An VI, Nr. 10
Uniunea Europeaná (UE) de astázi este rezultatul efortului de cooperare început în
urmá cu peste o jumátate de secol, în încercarea de a reconstitui un continent distrus de rázboi si de a
pune bazele unei societáti sigure si prospere.
Astázi, pentru prima datá în istorie, aproape întreaga Europá este unitá în mod liber
sub un singur acoperis, cel al Consiliului Europei.
Consiliul Europei a fost creat la 5 mai 1949, la Londra, unde zece state: Belgia,
Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia si Suedia semnau tratatul
de înfiintare a CE.
Constituit din dorinta întáririi continentului si a garantárii demnitátii cetátenilor
Europei prin respectarea valorilor umane fundamentale - democratia, drepturile omului -, Consiliul
Europei va cuprinde treptat, în cei peste 50 de ani de existentá, toate statele libere de pe continentul
nostru. Sediul Consiliului Europei, ales în mod simbolic, este orasul Strasbourg.
România a devenit membrá a CE la data de 7 octombrie 1993, odatá cu depunerea
instrumentului de aderare la Statutul organizatiei. De la aceastá datá, România este reprezentatá în
toate structurile organizatorice ale CE, iar de la 1 ianuarie 2007 a devenit stat membru al UE.
Simbolurile UE
România i
Uniunea
European
Înv. Rodica Neamtu
1. Imnul european este Oda bucuriei din
Simfonia a 9-a de Beethoven, care a fost
adoptat în anul 1972 de CE.
2. Ziua Europei este 5 mai (aniversarea
creárii CE).
3. Drapelul Europei, adoptat în 1955 de CE,
cuprinde 12 stele suprapuse pe fond
albastru. Fiecare tará îsi pástreazá propriul
drapel.
4. Moneda european este euro, adoptatá ca
monedá unicá la 1 ianuarie 2002.
Obiectivul major al UE este sá construiascá o
Europá prosperá, care sá respecte libertatea si
identitatea tuturor popoarelor ce o alcátuiesc.
Instituiile Uniunii Europene sunt:
* Consiliul Uniunii Europene
* Consiliul European
* Parlamentul European
* Comisia Europeaná
* Curtea Europeaná de Justitie
* Curtea de conturi Europeaná
* Banca Europeaná de Investitii
* Banca Centralá Europeaná
Bibliografie: Generatia Integrárii Europene,
MEC
An VI, Nr. 10 Pagina 3
Cunoasteti cu totii celebra frazá “Et in Arcadia ego!” care s-ar
traduce prin “Si eu am cunoscut fericirea!” Depinde ce întelege fiecare
prin asta… Vá voi împártási putin din experienta mea de pe ’’tárâmul
fericirii’’, cum îl numesc multi, de pe tárâmul fágáduintei, al viselor, al
frumusetilor lásate de Dumnezeu pe Pámânt, dar si al muncii, al
sacrificiului, al luptei pentru împlinirea obiectivelor propuse.
Canada! Ce departe suná, nu-i asa? Frumoasa, sálbatica, imensa
Canadá…, cu páduri întinse, cu o fauná si florá încântátoare, ce încá
mai gázduieste în partea sa de nord vechii bástinasi, primii locuitori ai
acestui tinut – indienii, ce tráiesc si azi izolati, departe de « lumea
dezlántuitá » si nu se pot adapta stilului de viatá occidental, eschimosii
din Alberta - un tinut parcá împietrit în timp....
Canada – ce poartá deviza: « D’un océan à l’autre! » - e o tará cât un continent; e tara în care am
ales noi sá tráim. Am preferat partea francofoná si anume provincia Québec pentru cá e mai permisivá cu
emigrantii în sensul cá îti oferá cursuri gratuite de limba francezá, ti se recunosc studiile în mare parte si
poti intra pe piata muncii mult mai repede. As vrea sá vá pot descrie cele 21 de regiuni turistice ale
Québec-ului, dar cuvintele sunt prea sárace pentru a reda minunile închipuite de Mama Naturá! Muntii
Appalaches (Apalasi) si fluviul Saint-Laurent stau strájeri de veacuri, ocrotind acest tinut magnific.
Capitala provinciei Québec e însusi orasul Québec numit « une ville de la vieille Europe » un adevárat
centru cultural, religios si istoric, lucru întárit de deviza « Je me souviens! »; e locul unde traditia îsi dá
mâna cu modernismul în semn de prietenie, unde castelele înca murmurá prin ziduri, cu glas stins,
povestile printeselor de altádatá…e orasul din care n-as mai fi vrut sá plec atunci când l-am vizitat… Te
fascineazá calestile trase de cai cu vizitii ce te salutá din mers, te tulburá istoria scrisá pe tunuri… totul e
poveste si totusi cât e de real…
Pentru noi, Canada înseamná libertatea de a fi, de a te exprima, de a te cunoaste cu adevárat, de a-
ti depási limitele… Canada înseamná frunza de artar prezentá pe drapelul canadian, Montréal-ul (unde
locuim) numit « orasul luminilor », al doilea oras francofon din lume, orasul multicultural unde întalnesti
toate natiile de pe Pámânt si multi români…toti muncind, sperând, cáutând fericirea…împlinirea
…armonia…. Canada e tara unde m-am simtit aproape de cer, de infinit urcând în cel mai înalt turn din
lume - CN Tower din Toronto si sfidând, de la acea înáltime, zgârie-norii … Dacá deja ati început sá
visati, ca atunci când ascultati basme cu ochii închisi în poala bunicii, nu vá treziti, cáci basmul e lung. E
de ajuns poate sá vá vorbesc despre capitala Canadei - Ottawa – situatá nu întâmplátor între Montréal si
Toronto (ce apartine pártii anglofone a Canadei), acolo unde primávara vine însotitá de Festivalul lalelelor
sau despre faimoasa Cascadá Niagara (Les Chutes du Niagara) ce desparte practic Canada de SUA -,
acolo unde máretia si forta apei te fac sá te simti mic si neînsemnat, acolo unde curcubeul rásare de fiecare
datá întinzând o punte între cer si pámânt, între om si Dumnezeu…. Sentimentul e unic, tráirea e intensá
si nu poti sá nu te simti fericit multumindu-i în gând lui Dumnezeu pentru tot ceea ce a creat…
Trebuie sá vá spun cá m-am simtit mândrá cá sunt româncá atunci când am intrat în incinta
Stadionului Olimpic din Montréal si am vázut poza Nadiei când a obtinut în 1976 prima notá de 10 din
istoria gimnasticii la Jocurile Olimpice! Mi-am spus cá totusi România nu e o tará oarecare pe harta
lumii! Mi-am întárit convingerea când má întrebau cei de aici dacá Dracula a existat cu adevárat sau e
doar o legenda …
Existá în viata fiecárui om si reusite si esecuri, bucurii, sperante, dar si dezamágiri! Însá totul
devine posibil când ai aláturi oameni care te sprijiná, care îti întind o mâná si îti oferá umárul lor atunci
când ti-e greu, când ti-e dor….Faptul cá aici îti sunt recunoscute studiile fácute în tara ta, cá îti poti exersa
meseria, te ajutá sá nu disperi, sá mergi mai departe si sá crezi cá ’’cineva, acolo sus, te iubeste ’’… te
face sá nu-ti abandonezi visele…desi drumul spre succes, spre reusitá, nu e tocmai usor, e presárat cu
spinii sacrificiului …
Má bucur din suflet cá am avut ocazia sá vá transmit un gând bun si sá dea Dumnezeu sá ne
revedem sánátosi! Sá aveti luminá în priviri, pace în suflete si sá stiti cá nu existá nimic pe lume sá nu
se împlineascá! Acum stiu cá totul depinde de noi….
Cu mult drag din Canada, Alina Ionescu - ex profesor, Grup Scolar Roznov
Pagina 4 An VI, Nr. 10
Jocurile didactice –
mijloc de stimulare a creativitii elevilor
Înv. Rodica Cretu
Jocurile didactice vin în sprijinul procesului instructiv-educativ. Ele au un continut
bine diferentiat pe obiecte de studiu, au ca punct de plecare notiuni dobândite de elevi iar,
prin sarcina datã, elevii sunt pusi în situatia sã elaboreze diverse solutii de rezolvare potrivit
capacitãtilor lor individuale.
Jocurile didactice cuprind sarcini didactice care contribuie la valorificarea creatoare a
deprinderilor si cunostintelor achizitionate, la dobândirea prin mijloace proprii a unor noi
cunostinte. Ele angajeazã întreaga personalitate a copilului, constituind adevãrate mijloace
de evidentiere a capacitãtilor creatoare.
Jocurile literare constituie o etapã folositã în cunoasterea tainelor cãrtii. Acestea le
dezvoltã creativitatea si atentia, fantezia, constituind momente de destindere pentru copii.
Exemple de asemenea jocuri:
Recunoaste personajul si titlul povestirii…
Continuã povestea…
Ghiceste eroul dupã descrierea lui…
Sunt si eu un mic poet…
Prin aceste jocuri se urmãreste formarea competentelor de citire, trezirea interesului fatã
de lecturã.
Activitãtile organizate sub formã de joc didactic se adreseazã spontaneitãtii mintale, fãrã
de care nu poate fi conceputã creativitatea.
Matematica este stiinta gândirii exacte si precise. Cultivarea creativitãtii elevilor prin
rezolvarea problemelor contribuie la dezvoltarea gândirii micului scolar. În acest sens,
câteva exemple ar fi:
rezolvarea problemei prin mai multe procedee;
scrierea rezolvãrii într-o singurã expresie;
complicarea problemei prin introducerea de noi date sau prin modificarea întrebãrii;
compunerea de probleme.
În directia formãrii unor premise pentru dezvoltarea creativitãtii, învãtãtorul îsi aduce
aportul si prin intermediul orelor de compunere, educatie plasticã, educatie tehnologicã etc.
Desfãsurate într-un climat educational cu largi deschideri la
nou, organizate pe grupe de elevi, jocurile didactice contribuie la
stimularea creativitãtii.
Originalitatea constituie un factor de seamã al creativitãtii
si se referã la caracterul de noutate pe care-l pot avea
rãspunsurile în rezolvarea sarcinilor.
Jocurile didactice sunt antrenamente pentru toti elevii si
actioneazã favorabil si la elevii cu rezultate slabe la
învãtãturã, fãcându-i sã capete încredere în capacitãtile lor,
sigurantã si promptitudine în rãspunsuri.
An VI, Nr. 10 Pagina 5
Prof. Maria Vasilache
A vorbi despre matematicá este o aventurá dificilá si riscantá.
Se întâmplá foarte rar ca un ziar, o revistá, fie chiar si cu preocupári de
popularizare a stiintei, sá anunte o teoremá matematicá, sá discute un rezultat de algebrá liniará etc.
Este foarte greu, dacá nu chiar imposibil, de prezentat cu mijloace jurnalistice un rezultat matematic.
Toatá lumea admite cá matematica este utilá; ea a fost si este pâinea cea de toate zilele a
civilizatiei. Contributia ei la constructia navelor cosmice trimise în spatiul extraterestru ca sá culeagá
si sá transmitá informatii din sistemul planetar este de-a dreptul uluitoare! Dar sá afirmi cá
matematica este frumoasá este un act de curaj si de dreptate.
Formulele matematice sunt mijloacele prin care matematicianul evocá anumite relatii
surprinzátoare dintre márimile cercetate de el. Ca sá le poti întelege sau ca inima sá-ti tresará
încântatá privindu-le, trebuie sá le cunosti limbajul.
Multi elevi sunt atrasi de studiul matematicii dar, pentru a ajunge creator în acest domeniu,
trebuie învinse dificultáti foarte mari. La baza performantei în matematicá stá, fárá îndoialá, o dotare
intelectualá exceptionalá. Dar numai calitátile intelectuale nu ajung. Este necesará foarte multá
muncá, multá fantezie. Trebuie sá fii un gânditor profund si original, sá faci conexiuni nebánuite.
La CONCURSUL INTERJUDETEAN DE MATEMATICÁ MEMORIAL MIRCEA
COSTINIUC editia a V-a, noiembrie 2007, Grupul Scolar Roznov a fost reprezentat de urmátorii
elevi:
Crâsmariu Elena – clasa a IV-a B
Ifrim Vasile Sebastian – clasa a V-a B
Ceomeicà Andruta si Dorosin Larisa – clasa a VI-a A
Mustea Elena – clasa a VII-a A
Gîtman Oana si Popa Estera – clasa a VIII-a B
În mod deosebit s-a remarcat elevul Ifrim Vasile Sebastian,
care a reusit sá ocupe locul 9 din 81 de participanti si a obtinut
MEN1IUNE.
FELICITRI I NOI SUCCESE!
Pagina 6 An VI, Nr. 10
Activitátile educative extrascolare au un rol deosebit în educarea elevilor, deoarece ele
adâncesc si completeazá procesul de învátámânt si contribuie la dezvoltarea înclinatiilor si
aptitudinilor elevilor, la organizarea rationalá si plácutá a timpului liber.
Paleta activitátilor educative extrascolare desfásurate în scoala noastrá este foarte diversá:
cinstirea marilor evenimente ale istoriei si culturii nationale, expozitii scolare, serbári, excursii,
vizite, dezbateri, simpozioane, concursuri si olimpiade scolare, activitáti umanitare, ecologice,
sanitare, sportive etc. si antreneazá un numár mare de elevi din clasele V-VIII.
Meritá felicitári toti elevii care participá activ la aceste actiuni, dar se cuvin FELICITÃRI
SPECIALE acelora care au adus onoare scolii din care fac parte prin obtinerea de rezultate bune si
foarte bune la concursurile si olimpiadele scolare, faza judeteaná, în anul scolar 2006-2007.
Locul I – Urátori – Ansamblul Roznovanu la Festivalul judetean de „Datini si obiceiuri de
Cráciun si Anul Nou” – pentru elevi – editia a III-a – Piatra Neamt – decembrie 2006;
Locul I – Capre, Ursi, Stea, Mascati – Ansamblul Roznovanu la Festivalul judetean de
„Datini si obiceiuri de Cráciun si Anul Nou” – pentru elevi – editia a III-a – Piatra Neamt –
decembrie 2006;
Locul I – Echipajul Sanitarii priceputi – format din cinci elevi din clasele V-VIII – la faza
judeteaná, editia 2007 – îndrumátor prof. Elena Chilu;
Locul II – la Olimpiada judeteaná a sportului scolar – faza judeteaná – Piatra Neamt –
pentru Echipa de Handbal báieti – îndrumátori prof. Dana Gheorghiu si prof. Doina Biciuscá;
Meniune – la Olimpiada de matematicá – etapa judeteaná – eleva Mustea Elena, clasa
a VI-a A – îndrumátor prof. Elena Ditu – februarie 2007;
Meniune – la Olimpiada de limba si literatura româná – etapa judeteaná – eleva Mustea
Elena, clasa a VI-a A – îndrumátor prof. Valentina Ciai – februarie 2007;
Meniune – la Olimpiada de biologie – etapa judeteaná – elevele Dragomir Isabela, Bran
Alexandra si Popa Estera – clasa a VII-a B – îndrumátor prof. Elena Socol – februarie 2007;
Locul I – Ansamblul folcloric Mugurelul – la faza judeteaná – 5 mai 2007;
Locul I – eleva Dorosin Larisa, clasa a V-a A – solist vocal de muzicá populará – la
Concursul formatiilor si interpretilor – faza judeteaná – 5 mai 2007;
Locul I – Ansamblul folcloric Doruletul roznovean – la faza judeteaná – 5 mai 2007;
Meniune si Diplom pentru merite deosebite – eleva Brais Alexandra, clasa a IV-a B – la
Concursul national EURO JUNIOR – din cadrul ASOCIATIEI PENTRU TINERET OLIMP
– îndrumátor înv. Minodora Adáscálitei – mai 2007;
Meniune – eleva Simionicá Isabela, clasa a IV-a B – la Concursul national
PROEDUCAIA – SECTIUNEA LIBRIA – îndrumátor înv. Minodora Adáscálitei – mai
2007;
Meniune – elevul Bigiu Cosmin, clasa I B – la Concursul national PROEDUCAIA –
SECTIUNEA LIBRIA – îndrumátor înv. Elena Minciu – mai 2007;
Meniune – elevul Jbanca Dimitrie, clasa a II-a B – la Concursul national PROEDUCAIA
– SECTIUNEA LIBRIA – îndrumátor înv. Verona Bogus – mai 2007;
La concursul european de matematicá CANGURUL au participat elevi din clasele I-VIII si
un elev a ajuns la faza judeteaná - îndrumátori: profesorii din catedra de matematicá si
învátátori – 2007.
Prof. Elena Chilu
An VI. Nr. 10 Pagina 7
În perioada 24 aprilie-5 mai 2007 a avut loc o activitate la care au participat 12 elevi de
la clasele a V-a si a VI-a, coordonati de un artist plastic (Marie-José Sollivelas). Elevii au realizat
o expozitie cu lucrárile lor (desene, diferite profile umane etc.) la care au participat reprezentanti
ai Consiliului General din Marne, de la CCD Neamt si personalitáti locale. Activitatea s-a bucurat
de un real succes atât din partea elevilor participanti, cât si din partea organizatorilor.
Elevii au pornit cu entuziasm si în acest an
scolar si au efectuat deja o serie de activitáti
traditionale în scoala noastrá. Se poate mentiona
activitatea TOAMNA DARNICÁ – editia a IV-a –
desfásuratá în perioada 15-20 octombrie 2007, cu
aportul elevilor din clasele I-VIII, si care a cuprins:
expozitie cu bogátiile toamnei;
creatii ale elevilor din produse agricole ;
expozitie de desene;
recitári si cântece despre toamná ;
lansarea proiectului educational Toamna vázutá si
simtitá de elevi, proiect care va pune în valoare
talentul la desen al elevilor din clasele de gimnaziu.
Organizatori: prof. Elena Chilu –
consilier educativ
înv. Verona Bogus, înv. Rodica
Cretu, înv. Rodica Neamtu,
înv. Lucia Mehedint
prof. Raluca Rusu
Au apárut si primele diplome în scoalá:
*PREMIUL II – eleva Mustea Elena, clasa a VII-a A
*MENIUNE – eleva Popa Mihaela, clasa a V-a A,
pentru desene realizate la manifestarea expozitionalá
judeteaná Orasul vechi – orasul nou – îndrumátor
prof. Raluca Rusu – 1-15 noiembrie 2007
Pagina 8 An VI, Nr. 10
Înv. Lucia Mehedint
Ne plac excursiile. Dorim sá plecám, sá vizitám, sá obtinem cât mai multe informatii, sá
rámânem cu impresii. De aceea, este necesar ca în „bagajul” nostru sá existe câteva cunostinte asupra
traseului propus.
Sá mergem mai departe pe drumul paralel cu apa Moldovei; vom ajunge în oráselul Gura
Humorului. În apropiere sunt douá renumite mánástiri: Humor si Voronet.
Dar constructia propriu-zisá se datoreazá celui mai credincios sfetnic al sáu, Toader Bubuiog,
si sotiei acestuia, Anastasia.
Pentru prima datá în arhitectura religioasá din Moldova, biserica mánástirii are un pridvor
deschis. În 1535, biserica a fost pictatá în exterior de cátre Toma din Suceava, pe un fundal rosu-
cárámiziu. Pictorul a îmbinat într-o armonie perfectá elemente definitorii ale artei bizantine cu
originea în teologia Bisericii Rásáritene si talentul sáu creator, autohton.
Asezatá pe valea strábátutá de Râul
Humor, biserica Mánástirii Humor, cu
hramul Adormirea Maicii Domnului, este
una dintre cele mai cunoscute din Bucovina,
remarcându-se prin frescele ei exterioare.
Aici au fost înáltate si au existat, pe rând,
douá asezáminte mánástiresti. Din cel mai
vechi, construit de Ioan Vornicul pe vremea
lui Alexandru cel Bun, au mai rámas câteva
ziduri. Ruinatá în împrejurári necunoscute,
mánástirea a fost reconstruitá în 1530, pe un
nou amplasament, la initiativa domnitorului
Petru Rares.
La sfatul lui Daniil Sihastru,
Stefan cel Mare a înáltat, din piatrá,
biserica Mánástirii Voronet într-o vará
(28 mai – 14 septembrie 1488), pe locul
unde înainte se afla un schit de lemn,
fiind consacratá Sfântului Mare Mucenic
Gheorghe, purtátorul de biruintá. De
altfel, mormântul Sfântului, primul staret
al mánástirii, se aflá în pronaos.
În naos, se poate admira portretul
ctitorului, Stefan cel Mare si Sfânt,
împreuná cu Doamna Maria-Voichita si
Bogdan, mostenitorul sáu, închinând
mánástirea Mântuitorului Iisus Hristos,
prin mijlocirea Sfântului Mare Mucenic
Gheorghe.
O piesá extrem de valoroasá este
catapeteasma din lemn de tisá aurit, usile
împárátesti fiind o adeváratá capodoperá
a sculpturii în lemn.
An VI, Nr. 10 Pagina 9
Dreapta lui
Dumnezeu tine balanta
judecátii pe care îngerii
si diavolii vor pune
faptele fiecáruia. Ceata
dreptilor este condusá de
cátre Sfântul Apostol
Petru în rai, iar
pácátosii, înlántuiti de
diavoli, sunt târâti în
iad. Pe contrafort s-a
reprezentat Învierea
mortilor.
Dacá la început a
fost o mánástire de
cálugári (pâná în 1785,
când Bucovina a fost
anexatá de Imperiul
Habsburgic), din 1991
viata monahalá a fost
reluatá cu obste de
cálugárite.
Tot la initiativa lui Petru Rares, dupá o
jumátate de secol, bisericii i s-a adáugat
pridvorul si i s-au împodobit peretii exteriori
cu minunate fresce realizate pe unicul si
renumitul „albastru de Voronet”
Biserica Mánástirii Voronet este
denumitá „Capela Sixtiná a Orientului” pentru
marea frescá ce acoperá peretele vestic:
„Judecata de Apoi”. Pe axa principalá, de sus
în jos, pictorul a zugrávit Sfânta Treime:
Dumnezeu-Tatál la oprirea din urmá a
timpului, Dumnezeu-Fiul pe scaunul de
Judecátor, Dumnezeu-Duhul Sfânt, în chip de
porumbel.
Dupá ce am admirat rosul Humorului si
albastrul de Voronet, urmeazá sá descoperim
galbenul-auriu al Moldovitei si verdele Sucevitei.
Pagina 10 An VI, Nr. 10
Influenta mediului asupra sánátátii umane
Prof. Elena Socol
Mediul ambiant exercitá asupra
omului influente multiple, dintre care, cea
mai importantá este actiunea asupra sánátátii.
Actiunea mediului poluant asupra
organismului este foarte variatá si complexá;
ea poate merge de la simple incomoditáti în
activitatea omului, asa-zisul disconfort, pâná
la perturbári puternice ale stárii de sánátate.
Actiunea mediului poluant asupra
organismului si a sánátátii este în functie de
factorii poluanti, care tin de poluanti, si de
factorii care tin de organismul uman.
1. Factorii care tin de poluanti sunt
reprezentati de:
÷ natura poluantilor – poluanti mai nocivi
sau poluanti mai putin nocivi;
÷ concentratia în care se gáseste poluantul –
cu cât concentratia este mai mare, cu atât
actiunea sa asupra organismului este mai
puternicá;
÷ timpul de actiune – cu cât este mai
îndelungat, cu atât este mai nociv;
÷ numárul poluantilor prezenti concomitent
în atmosferá reprezintá un alt factor ce
trebuie luat în considerare.
2. Factori care tin de organismul uman:
÷ vârsta persoanelor expuse – copiii sunt
mult mai sensibili decât organismele adulte;
÷ sexul persoanelor expuse – femeile sunt
mai sensibile la poluarea atmosfericá;
÷ starea de sánátate – o sensibilitate mai
mare fatá de poluarea atmosfericá o
reprezintá persoanele care suferá de
insuficientá renalá, hepaticá, respiratorie etc.;
÷ activitatea fizicá intensá – în timpul
desfásurárii activitátii creste frecventa
respiratiei, circulatiei sângelui, ceea ce duce
la cresterea cantitátii de poluanti care pátrund
în organism în aceeasi perioadá de timp.
Organizatia Mondialá a Sánátátii a
clasificat poluantii atmosferici astfel:
+ poluantii iritanti: pulberi, oxizii sulfului,
oxizii azotului, substante oxidante etc.
Bioxidul de sulf produce manifestári
iritative ca: salivatie abundentá, expectoratie,
tuse, spasme ale cáilor respiratorii, cu
dificultate în respiratie, pierderea mirosului,
a gustului. Dioxidul de azot este de 4 ori mai
iritant decât monoxidul de azot. Acesta poate
duce la edemul pulmonar acut, la adulti, si la
asfixiere, la copii.
+ poluantii fibronzanti – pulberi care produc
fibroze, scleroze pulmonare.
+ poluantii alergizanti, mai ales organici:
polenul, puful, párul, dar si anorganici:
pulberi (cuartul, silicatii), gaze (oxizi de
azot, hidrogen sulfurat).
Pulberile organice sunt principalii factori
alergizanti din atmosfera poluatá: ceai,
cacao, turnesol, mustar, cafea, unele ciuperci
ca Aspergilus, Penicillium, Cladosporium si
altii care se dezvoltá pe peretii cu igrasie din
locuinte, producând alergii respiratorii sau
cutanate la copii.
Polenul unor flori, arbori, graminee este
binecunoscut în declansarea sezonierá a unor
crize de astm. De asemenea, substantele
volatile din insecticide, detergenti,
medicamente, mase plastice pot constitui
poluanti atmosferici.
Manifestàrile patologice determinate de
poluantii alergizanti sunt: rinita acutá si
cronicá, traheita spasmodicá, astmul bronho-
pulmonar, alveolita alergicá, manifestári
oculare (conjunctivita alergicá, blefarita) sau
cutanate (eczeme, urticarie, prurit).
+ poluantii asfixianti: monoxidul de carbon,
acidul cianhidric, amoniacul.
Monoxidul de carbon se combiná cu
hemoglobina, producând
carboxihemoglobina, substantá stabilá care
duce la moarte. Hemoglobina are afinitate
pentru monoxidul de carbon de 210-240 ori
mai mare decât pentru oxigen! Primele
semne de intoxicare cu monoxid de carbon
sunt tulburári respiratorii, cardio-vasculare,
digestive, nervoase care, în functie de
concentratia poluantului, duc la moarte.
An VI, Nr. 10 Pagina 11
Înv. Nina Buzáeanu
Grádinita Chintinici
Plopul este un gen de arbore cu frunze ovale si cu flori care apar înainte de înfrunzire. Are o
crestere rapidá si o mare capacitate de înmultire.
În tara noastrá, cresc specii de plopi. În zona de câmpie (Bucuresti), cel mai frecvent întâlnit
este plopul înalt (aproximativ 30 de metri), cu coroana largá, rotundá si cu scoarta albicioasá. Lemnul
de plop este folosit la fabricarea chibriturilor, a furnirelor, a sindrilei, precum si în industria celulozei.
Plopul din imagine este situat în livada Scolii Chintinici – Grup Scolar Roznov, iar localnicii
spun cá ar avea aproximativ 200 de ani. Doisprezece copii prescolari, prinsi de mâini, îi cuprind
trunchiul.
La fumátori, concentratia de monoxid de
carbon în sânge este de 5-8 %. Primele
simptome, ce apar de la concentratia mai mare
de 10 %, constau din:
simptome respiratorii: cresterea frecventei
si amplitudinea respiratiei, dificultate în
respiratie;
simptome cardio-vasculare: cresterea
frecventei pulsului, palpitatii, aritmii;
simptome digestive: greatá, vomá,
inapetentá;
simptome nervoase: cefalee, vertije,
somnolentá, lipotimie.
Monoxidul de carbon are efecte si asupra
unor enzime care intervin în metabolismul
lipidic, cu cresterea cantitátii de colesterol si
producerea arterosclerozei; de asemenea, are
efecte si asupra fátului, strábátând placenta si
producând malformatii cardiace.
+ poluantii toxici: plumbul, fluorul, cadmiul.
Cantitatea normalá de plumb în
corpul uman este de sub 40 micrograme la
100 ml sânge. O concentratie mai mare
produce slábire, insomnii, iritabilitate,
rámânerea în urmá a dezvoltárii intelectuale
la copii. Fluorul se fixeazá în tesuturi dure
(oase, dinti) si cadmiul în rinichi si ficat.
+ poluantii cancerigeni: hidrocarburile
policilice aromatice, nitrozaminele, cromul,
nichelul, cadmiul – determiná cancerul
bronhopulmonar.
+ poluantii infectanti: bacterii, virusuri.
De aceea, fiecare dintre noi trebuie sá
contribuie la pástrarea mediului ambiant
nepoluant pentru sánátatea noastrá.
(va urma)
Este o
exceptie, deoarece
plopii, în general, nu
tráiesc asa de mult.
Acest plop înverzeste
în fiecare an, este plin
de scorburi mari unde
îsi au cuibul diferite
pásári si este o atractie
pentru cei ce trec prin
sat.
Pagina 12 An VI, Nr.10
Înv. Georgeta Mihalache
Particularitátile de vârstá ale elevilor din clasele I-IV permit formarea si dezvoltarea
constiintei ecologice. De aceea, mi-am ales, împreuná cu elevii mei, un optional din aria curriculará
tiine si l-am numit simplu: S.O.S. Natura.
Am creat elevilor un cadru atractiv de preocupári, pe care acestia sá-l exploreze cu
pasiune, fárá a-i lipsi nici o clipá de bucuria descoperirii personale. Calendarul activitátilor este bogat
si cuprinde numeroase actiuni dedicate ecologiei, cum ar fi: Ziua Mondialà a Apei, Ziua Mondialà a
Sànàtàtii, Ziua Europei etc. Dar cel mai asteptat moment este atunci când îi anunt cá organizám o
excursie.
Asa s-a întâmplat în ziua de 26.04.2007, când am plecat în excursie la Ocolul Silvic
Brates, pentru a ne desfásura activitatea din cadrul Proiectului Educational S.O.S. Natura – Educatia
Ecologicà în scoalà, proiect ce se deruleazá de 2 ani în conformitate cu Contractul Parteneriat din
24.03.2005.
Personalul silvic a explicat elevilor
caracteristicile, structura si functiile pádurii.
Elevii au ecologizat un areal de pádure, au
Iácut cunostintá cu tehnologia si procesul de
prelucrare primará a lemnului la un gater din
zoná, au plantat puieti lângá Cabana de
vânátoare Gosman si, în final, au prezentat
un frumos spectacol de cântece si poezii.
Si în anul scolar 2007-2008 va avea
loc o astfel de activitate, tot în Luna Pàdurii,
care va fi de fapt o lectie demonstrativá în
cadrul Comisiei metodice a învátátorilor. Asa
încercám sá educám elevii în spiritul
mentinerii echilibrului ecologic si al
regenerárii fondului forestier.
La plantat puieti (Cabana Gosman), Clasa a II-a D
Diana Pruteanu
Clasa a VI-a C
Elena Mustea
Clasa a VII-a A
An VI, Nr. 10 Pagina 13
Cu acest aer de
sãrbãtoare calmã în suflet va
trebui sã vinã educatorul la ora
de religie, astfel va ajunge sã
facã parte dintre acei oameni
care au marele dar de a sti sã
realizeze sãrbãtoarea iar nu
dintre acei care o stricã.
Läsati copiii sä vinä la Mine si nu-i opriti, cäci a
unora ca acestia este împärätia cerurilor
(Matei 19,14)
Religia este importantã,
înainte de toate, pentru mântuirea
omului, pentru înãltarea vietii pe
pãmânt, fiind cel mai bun mijloc
pentru trezirea si realizarea
spiritualitãtii din om. Prin religie
vorbeste glasul lui Dumnezeu.
În fata religiei trebuie sã se plece omul ca în fata lui Dumnezeu. Ea singurã aratã
cãile vietii. Însusi Iisus Hristos este Calea, Adevãrul si Viata.
Învãtãtura religiei este un drept care s-a dat Sfintilor Apostoli de însusi
Mântuitorul, când zice: „Mergând, învãtati toate neamurile… mergeti în toatã lumea si
predicati Evanghelia la toatã fãptura.”
Educatia religioasã se formeazã mai întâi în familie, apoi la scoalã. Un om cu
bogate amintiri religioase din copilãrie se distinge întotdeauna dintre ceilalti oameni
pentru cã el va avea respect pentru religie. O copilãrie fãrã Dumnezeu este pustie.
Scoala este datoare sã aibã respect fatã de învãtãmântul religios, care va
continua si îndruma educatia religioasã. Pentru educatie religioasã trebuie credintã, care
însemnã vindecare si alungare a rãului din om. Educatia religioasã adevãratã este
însotitã de o blândete severã, seriozitate, care nu exclude bunãtatea si trãirea interioarã.
Educatorul aduce copilului odihnã sufleteascã, sentimente nobile, credintã
adâncã si purã.
Unul dintre caracterele fundamentale ale religiei este iubirea. Religia crestinã se
bazeazã pe douã valori principale: credinta si iubirea. Educatorul nu va putea face
educatie religioasã decât fãcând autoeducatie. Astfel va realiza sãrbãtoarea în propriul
suflet si o va putea comunica si altora.
Prof. Nuta Liche
Pagina 14 An VI, Nr. 10
Elena Diana Ghiurea
Clasa a IV-a B
Dis-de-dimineatá m-am trezit
Sá privesc la toamna ce-a venit.
S-a întors de cine stie unde
Dar la mine-n casá nu pátrunde.
Si-a trimis iscoade, trei gutui,
Nuci cu miezul dulce-amárui,
Si-un dovleac pe care am sá-l coc
În cuptorul bine-ncins de foc.
Sirul de cocori vâsleste-zare.
Vântu-i ca un pieptene-n frunzare…
Uite, ploaia cade dintr-odatá
Si-a fácut oglindá strada toatá.
Iustin Grigorcea
Clasa I B
Silviu Socea
Clasa a II-a C
Preafrumoasa zâná, toamna, a sosit cu pasi grábiti
pe meleagurile noastre. Cu bagheta sa magicá, a schimbat
înfátisarea naturii. Frunze galbene, ruginii, arámii se
desprind de pe ramuri si formeazá covorul multicolor. Un
vál de brumá argintie a împodobit grádinile. Plante mici si
mari încep sá se usuce. Gângániile márunte au amortit de
frig. Pásárile migratoare au pornit spre tárile soarelui.
Frumusetea si bogátia cestui anotimp aduce multe
bucurii.
- Bine-ai sosit, anotimp bogat!
Iulian Leonte
Clasa I B
Stefana Corchez
Clasa I B
Ionut Magdalena
Clasa a II-a C
Jàlul de brumà argintie, zborul obosit al
gângàniilor si al pàsàrilor ne aratà cà toamna a
venit.
Vifornita pàgânà nu înceteazà sà smulgà din
vârful casei câte o sindrilà, frunzele danseazà în
adierea vântului iar soarele ràsare cu ultimele
puteri.
- Bine te-am regàsit, toamnà! parcà aud
soptind natura înfriguratà.
An VI, Nr. 10 Pagina 15
Iustin Grigorcea
Clasa I B
Codrin Aghirasimoaei
Clasa a II-a C
De dup cr et et de dumbr av,
Av ând podoaba zdr enui t ,
Venea încet bt r âna t oamn
Pe o pot ec amor i t .
O r ecunosc dup cul oar e,
Cu mant i a-i l ung, r ugi ni e,
Pr i vi nd umi l spr e mândr ul soar e,
Pr i n v l de br um ar gi nt i e.
Zi ua-i scur t , noapt ea-i l ung,
r i l e mi l e-al ung.
Nor i i gr i îi poar t pl umbul
Pe câmpur i t r emur por umbul .
Andreea Tugui
Clasa a II-a C
Vânt ul suf la fara mila
Print re nucii-mbat râniti,
Frunzele, ca nist e flut uri,
Se agit a-n dansul lor
Spre pamânt ul amortit .
Norii suri apar îndat a
Pe sub soarele bat rân,
St ropii mari si reci de ploaie
Au împrast iat deodat a
Pasarile calat oar e.
Teofil Dumitrache
Clasa a II-a C
Toamna iarási a sosit!
Pádurea s-a-ngálbenit.
Pásárile cálátoare
Se îndreaptá cátre soare.
Roadele sunt mai bogate,
Din belsug avem de toate
Si-asteptám cu nerábdare
Iarna, cu a ei ninsoare.
Paula Dayana Hodor
Clasa a III-a A
Doamna mea învãtãtoare
E ca sora mea mai mare.
Ea ar vrea sã-mi fie bine,
Sã mã bucure pe mine.
Si, de-aceea-i multumesc,
Sãnãtate îi doresc,
Sã mã ierte de-am gresit
Si sã stie cã nu mint!
Paula Dayana Hodor
Clasa a III-a A
Toamna rodnic-a venit,
Fructe ea ne-a dáruit
Si legume fel de fel-
Hai sá le-adunám nitel!
Ziua scade, noaptea creste
Si frunza se-ngálbeneste.
Pásári mii s-au adunat
Si, pe rând, ele-au plecat.
Larisa Vatamanu
Clasa a IV_a B
Toamna e cea mai frumoasá,
Ne aduce roade-n casá,
Mere, pere si gutui
Cu puf galben ca de pui.
În panere curátate,
Stau acuma asezate
Fructe si legume bune
Pentru iarna care vine.
Toamna le-a adus în dar
Celor care nu-n zadar
Au trudit întreaga vará
De cu zori si pâná-n seará.
Peste tot s-asazá bruma
Ca o mantie de-argint,
Tremurá de frig grádina,
Este toamna la sfârsit!
Pagina 16 An VI, Nr. 10
Stelian Grumeza
Clasa a II-a A
Ioana Lavinia Darie
Clasa a IV-a B
Tristá si ruginie, toamna pleacá dezbrácând
pomii de haina frunzoasá, alungând pásári înfrigurate
spre alte zári de soare pline.
Plouá întruna, e o ploaie máruntá de toamná si
bate un vânt iute si rece, ce aduce nori albi din care
diminetile cern brumá.
Dupá atâta bogátie risipitá – legume, fructe,
cereale – darnica toamná îsi ia rámas bun de la naturá pustiind-o si dezgolind-o. Frunzisurile, care
jucau umbre suave, acum formeazá covoare multicolore. Copacii freamátá si susurá sub lumina
palidá a diamantului ceresc.
Oamenii nu mai merg la plimbare, ci doar circulá gábiti pe strázile reci, cáutând cáldura
pe care o regásesc numai în propriile locuinte.
Teofana Mocànasu
Clasa a IV-a B
Printre frumusetile naturii, care aduc
diversitate în viata omului, se numàrà si anotimpul
de toamnà. Oamenii pot sà iubeascà sau sà urascà
un anotimp, dar sà nu uitàm cà fiecare dintre
anotimpuri îsi are rostul si menirea lui.
Suntem la sfârsit de toamnà. Aproape cà
am uitat zilele frumoase ale vacantei de varà si
chiar prima zi de scoalà. Soarele nu mai
stràluceste pe cer ca altàdatà si noptile au început
sà creascà. Natura si-a schimbat vesmântul, a
schimbat hainele verzi si luminoase cu haine mai
închise si posomorâte. Glasul si ciripitul
pàsàrelelor se aude din ce în ce mai rar iar
greierasul cel nàstrusnic nu ne mai încântà cu
melodiile lui:
„A ruginit frunza din vii
Si rândunelele-au plecat
Pustii sunt lanuri si câmpii
Pustii sunt horele din sat.”
Oamenii si-au umplut hambarele si
càmàrile, semn cà sunt gata pentru a întâmpina
iarna. Cerul cerne din vàzduh picuri mari de
ploaie, iar în dese dimineti ceata tot apare. Toate
acestea fac ca sufletul nostru sà fie mai posomorât
si cuprins de nostalgie. Însà, stiind cà toate trec,
am început deja sà ne gândim la anotimpul care
va veni – iarna cu frumusetile si bucuriile ei.
Peisaj de t oamna
Maria-Bianca Jora
Clasa a II-a C
De pe crest et de dumbrava
A sosit maiast ra t oamna.
Print re pomi bogati în roade,
Se ivest e palul soare.
Vânt ul frunzele danseaza
Print re lacrimi mici de ploaie,
Trei gânganii amortit e
Sufera de primavara.
Norii suri îsi poart a plumbul
Pest e vârf de nuci bat râni,
Pui golasi ascult a plânsul
Gâzelor din vagauni.
Toamna
Elena Cràsmariu
Clasa a IV-a B
Toamna bate nucile,
Aureste frunzele,
Îndulceste merele,
Întristeazã greierele.
Ea culege roadele
Si arã ogoarele,
Încarcã hambarele,
Ne umple cãmãrile.
An VI, Nr. 10 Pagina 17
Larisa Dorosin
Clasa a VI-a A
Antonia Nicorescu
Clasa a VI-a B
Am deschis astàzi fereastra
Si-am vàzut minune mare:
Orice frunzà, orice floare
Margini argintate are!
Fug afarà, în gràdinà
Ca sà-mi dau mai bine seama
De unde-atâta bogàtie finà…
Poate îmi ràspunde mama?!
- Este brumà, puiul meu,
Si e primul semn de toamnà.
O s-o vezi de-acum mereu
Pânà când intràm în iarnà.
Sabina Dràgusanu
Clasa a VI-a A
Larisa Tàbàcaru
Clasa a V-a B
Toamna iar s-a instalat
Peste câmpuri, peste sat,
Iar copacii rod ne-au dat,
Viile s-au încärcat –
Totul este minunat!
Cât cuprinzi cu ochii, vezi
Poamele care-au fost verzi.
Si tot ce-a fost înfrunzit
Astäzi este aurit,
Ruginit si vestejit.
Multe fructe si legume,
Struguri, mere dulci si prune
Sunt aduse si alese
În cämäri si prin hambare,
În butoaie si borcane.
Ne trezim cu câte-un fulg,
De cu zori pânä-n amurg,
Si simt toamna c-o alung
Adiind c-un pic de vânt.
Si ea pleacä-n cälätorie
Pân’ la anul ce-o sä vie.
Lavinia Gabriela Cosnità
Clasa a V-a B
Din gândul norilor, Copii merg spre scoalá -
Pe-ntinsul florilor, Unii, pentru prima oará,
Ploile vin iar Altii, fárá teamá,
Tot ca o povará. Merg cu multá grabá.
Toamna e în toi. Sub ascutitul soare
Oamenii vioi Toatá natura moare.
Toti se întâlnesc Frunzele cad alene
Si pe pámânt trudesc. Iar frigul se asterne.
Pagina 18 An VI, Nr. 10
Petronela Aberci
Clasa a VII-a C
Toamna bogat
Mihaela Popa
Clasa a V-a A
Într-o bogatá livadá Pe cer sunt multi nori
Fructele stau grámadá – În mai multe culori,
Mere, gutui si pere, Puzderie de pásárele -
Toate-si iau la revedere Ce duc dorurile mele.
De la strugurii din vii, Este toamna cea mai rece
De la frunzele-arámii, Care trece, se petrece,
De la arborii bátrâni, Îti lasá-n urmá fructe
De la nasul lor cel cârn. Si frunze galbene pe frunte.
Larisa Tàbàcaru
Clasa a V-a B
Alexandra Brais
Clasa a V-a B
Toamna. Vânt rece. Copacii aplecati
plâng dupa zilele de vara, care au ramas
depart e. Frunzele aramii se pierd înt r-un
covor ce est e mereu calcat de t recat ori
indiferenti. Nist e umbre fumurii înt uneca
cerul. Nori plumburii s-au grabit sa se
înt âlneasca. „ Pet recer ea” o începe cel mai
mic dint re ei, lasând un zgomot sa
avert izeze nat ura. Apoi, t oti se iau dupa el.
Unii dint re ei se iau la bat aie, scotând
sunet e si lumini ciudat e. Altii îi încuraj eaza,
lasând picuri mari sa cada. Pamânt ul se
roaga la cerur i sa se t ermine aceast a
pet recere si sa revina t ot ul la normal. Dar,
cu t oat e rugaciunile lui, cerul nu se îndura.
Câtiva copii se uit a pe geam si-si amint esc
nazdravaniile lor din zilele însorit e ale
vacantei. Dar vara e depart e…
Vivian Lupascu
Clasa a VII-a B
Loredana Nicorescu
Clasa a V-a C
E t oamn. Vânt ul suf l cu put er e, f mi l . De pe
r amur i se despr i nd f r unze ar mii ce cad cupr i nse de
dur er e, i nundând l umea cu t r i st ee i mâhni r e. Br uma
scl i pet e pe i ar b, pe pmânt , of i li nd f l or i l e t omnat ece.
Lacur i l e cenui i sunt l i psi t e de st r l uci r ea l or di n t i mpul
v er i i . Pl oil e cad neîncet at , nor i i pl umbur i i acoper cer ul
senin i îi i au soar elui i ul t i ma sper an de a-i mai ar t a
r azel e l ui de sr bt oar e.
Pr i n l i v ezi , mer el e, per el e, pr unel e, gut ui l e amr ui
t eapt s f i e cul ese i duse în cmar . Ci or chi ni i
st r ugur i l or se r up l a pr i ma at inger e, i ar l egumel e i
zar zav at ur i l e of t eaz în gr di n dup o r az de soar e.
Ani mal el e pdur i i se pr egt esc de i er nat , st r ângându-i t ot
f el ul de pr ovi zi i în bâr l ogur i i v i zui ne, pr egt i ndu-se ast f el
de i er nat .
Înf r i gur ai i cu t r i st ee în suf let , el evi i por nesc
spr e coal , gândi nd-se c t oamna ast a ar e t ot ui o
f r umusee i o bucur i e apar t e.
An VI, Nr. 10 Pagina 19
Cerasela Neacsu
Clasa a VI-a C
Din împararia munrilor, din vesnicia brazilor, coboara
peste dealuri si câmpii Regina toamna, învesmântata-n mantie
aramie, cu o cununa de ciorchini, cu rosul merelor în obraji, cu
albastrul sters al cerului în priviri, cu melancolia codrilor parasiri de
oasari cuibarita-n suflet.
Priveste nedumerita. Nu înrelege parca schimbarile din
jurul ei, furnicarele de copii din currile scolilor, bogaria care se
revarsa-n pierele orasului, forfota neobosita din gradini si din livezi.
Amorrita de razele palide ale soarelui se îndreapta spre
oatrânul codru din zare. $uierul vântului o nelinisteste. Paseste
tematoare peste ierburile arse de bruma. Patrunde-n inima
codrului.
Sub picioarele ei ostenite, fosneste surd un noian de
frunze ruginii. Pe ramurile batrânilor stejari tremura banurii
zdrenruiri. Norii plumburii prind a brazda cerul. O racoare
nefireasca domneste în inima padurii. Niciun tril, niciun ciripit nu
tulbura vazduhul. Doar vântul suiera în rastimpuri, rascolind
oadurile aramite a toamna târzie.
Regina se întristeaza. Paseste peste covorul de frunze
moarte, înfrigurata si gânditoare. O asteapta oare pe Craiasa
Zapezii? Nu. Se pregateste sa plece într-o lunga ca|atorie.
Daiana Vinca
Clasa a V-a B
Alexandra Adiaconitei
Clasa a V-a B
- Uite ce e, greierasule,
Nu te lingusi,
Cáci e în zadar…
Nu vei reusi!
Toatá vara ce-ai fácut?
Ce concerte-ai mai tinut?
- Pái… eu, ce sá fac?!
Toatá vara am cântat,
Zise greierele rusinat.
Dar Zâna Toamná, supáratá,
Tot mai tare-l ceartá:
- Insectá nestiutoare,
Ce ti-a trecut prin cap, oare!
Toatá vara ai cântat
Iar de muncá ai uitat!
Nu cumva sá obosesti
În timp ce muncesti!
Toatá lumea aduna
Provizii pentru cámara sa.
În schimb, tu ai stat la umbrá
Cu chitara în mâná,
Iar furnica, harnica,
Cântecele le-asculta,
Si de zor ea tot muncea
Nu ca tine lenevea!
Ea, acum, e în cámará,
Asazá provizii pentru iarná.
Eu am s-o implor
Sá te ia si pe tine
Pe post de slujitor.
Greierele neavând încotro
S-a supus comenzilor.
Si cu glas sfârsit,
El a rostit:
Silviu Ciupercà
Clasa a VII-a C
Larisa Tàbàcaru
Clasa a V-a B
- Cri-cri-cri
Toamná gri,
Prea tare m-ai oropsit!
Baba furnicá
N-a avut milá.
La munci grele ea m-a pus
Si nici un multumesc n-a spus.
Cri-cri-cri
Toamná gri,
De acum s-a isprávit
Si au am fost tare pedepsit.
- Tu degeaba ai gândit
Cà eu însàmi m-am gràbit.
Sora mea mai micà, vara,
Ce-ncàlzeste toatà tara,
A venit, mi-a dat binete,
Si m-a rugat cu blândete
Sà fiu plinà de tandrete
Cu toti cei ce-mi dau povete.
Dar mi-a zis cà-mi va fi greu
De n-astept, la rândul meu,
Atât cât mi se cuvine
Sà ne fie la toti bine.
Pagina 20 An VI, Nr. 10
Isabela Simionicà
Clasa a V-a B
Cu ochii blânzi si plet ele carunt e,
Un Fat -Frumos îmbat rânit de ani
St ia cu-at ât ea basme sa ne-ncânt e,
Cu-at âtia vit ej i ce-n lupt e nu se t em.
Alat urea de el, e-o zâna buna,
Cu paru-nvaluit de promoroaca,
Ce ne-a purt at cu dragost e de mâna
Si ne-a vegheat nevinovat a j oaca.
Acum ei cresc în suflet amint iri
Despre un t imp ce-n urma a ramas;
Î n zori zâmbesc din rosii t randafiri,
Chemându-ne sa facem lung popas.
Margareta si musetelul
Isabela Simionicà
Clasa a V-a B
Mar gar et a e o f l oar e,
Un f r at e mai mi c ea ar e:
E mi cuul muel!
Noi , îns, f acem ceai ur i di n el .
Isabela Dragomir
Clasa a VIII-a B
De jur împrejur
Totul e negru.
În noaptea grea
Stau si privesc o stea.
Ea cade usor,
Pe cer lásând un gol,
Ducând cu ea amintiri,
Secrete, amágiri.
În nemurirea ei
Vázuse multe neamuri
Náscându-se, tráind,
Apoi murind cu teamá.
Vázuse multi eroi
Si multe eroine,
Secrete si jigniri,
Multe cuvinte line.
Însá, cu nemurirea ei cu tot,
Se stinse-asa, deodatá,
Lásând în urma ei
O galaxie-ndureratá.
O dârá de argint pe cer
Lásase în cáderea grea
Ca toatá omenirea sá observe
Disparitia sa.
Isabela Simionicà
Clasa a V-a B
Pe masá-n sufragerie,
Stau grámadá laolaltá,
Pe-o tipsie, colorate,
Niste fructe minunate,
Toate fructele din piatá.
Însá, fárá îndoialá,
Mai frumoasá decât toate,
O imensá portocalá.
Misu, tot dându-i târcoale,
Îsi alungá îndoiala
Si se hotárî pe datá
Sá mánânce portocala!
Curáta la ea o orá
De-l apucá plictiseala…
Si constatá, pân’ la urmá,
Cá-i de plastic… portocala!
Lorena Mihaela Zbranca
Clasa a V-a B
Râde gaita de-un copac
Cã e lefter si sãrac!
I-au cãzut frunzutele
Si îl dor crengutele.
E posac si supãrat,
Pãsãrelele-au plecat,
Si acum se lasã seara.
Ce departe-i primãvara!
An VI, Nr. 10 Pagina 21
Lorena Mihaela Zbranca
Clasa a V-a B
Bat e vânt ul ne-ncet at ;
Cred ca-i t are suparat !
Nimeni nu-l primest e-n casa,
Nici vorba de pus la masa.
N-are mama, n-ar e t at a,
Oare a avut vreodat a?
De ce-l lasa singurel –
Nu le e mila de el?
El îi caut a prin lume,
Prin paduri, pe munti, coline,
Î nsa nimeni nu îi spune:
„ Vino, fiule, la mine! ”
Teodor Doroftei
Clasa a VII-a B
Isabela Simionicà
Clasa a V-a B
Blana malasoasa,
Ochii-ascuns catran…
La bunici, acasa,
Doarme un motan.
În culcus, la soba,
Toarce monoton,
Nu-l trezesti – fa proba! –
Nici cu un trombon.
3oarecii pot roade
Cascavalul tot…
Lui, în vis, îi cade
Lapte de pe bot.
Isabela Dragomir
Clasa a VIII-a B
Cristale mici coboará spre pámânt
În siruri infinite,
Se împletesc, se învârtesc
La nesfârsit.
Cerul îsi plânge ale lui dorinte
Necontenit.
Balaurii cu glasul tunet si cu
Privirea fulger
Deodatá s-au adunat, s-au apropiat,
S-au înfuriat
Si-si varsá amarul asupra pámântului
Cel însetat.
Copacii nebuni îsi sfâsie hainele
De ciudá,
Spre orizont, în depártári,
Ceru-i stráveziu.
Norii spumegând coboará încet
Spre pámânt.
Dar iarba, covorul pe care pásesc
E multumitá,
Cáci setea de vin si de apá
I-a fost împlinitá.
Andreea Stamatin
Clasa a V-a B
Pe vàzduhul diminetii,
Norii albi plutesc pe cer
Si privesc spre mândrul soare
Cum se-naltà el semet,
Ràspândind ale lui raze
Pe pàmântul nostru drag.
Pagina 22 An VI, Nr. 10
Antonia Nicorescu
Clasa a VI-a B
A venit întâi un nor Peste casele din sat,
Ca un ghem de vatã Drumuri si ogradã,
Iar apoi a nins usor, În troieni s-au asezat
Ziulica toatã. Fulgii de zãpadã.
Copilasii au iesit
Pe la colt de stradã,
Ca sã poatã admira
Fulgii de zãpadã.
Cerasela Neacsu
Clasa a VI-a C
Peste sat a coborât iarna, stápâná albá si rece a necuprinsului. A împrástiat stelute argintii
si le-a cládit în troiene pe ulite si pe acoperisurile caselor. Gerul – rásuflarea Domnitei Albe – a
dezgolit ramurile copacilor. Crengi pustiite de frunze se-naltá a rugáciune spre cerul plumburiu.
Vrábii amortite se ivesc pe sub stresini. Raze palide strápung vázduhul înghetat.
Si-n linistea albá rásuná, deodatá, chiote de veselie – sunt copii cu sánii, cu patine.
Înfofoliti, urcá pe pantá pâná ajung pe culme, apoi pornesc la vale într-un iures nebun. Se-
mpiedicá, se-mping, cad si se ridicá; se bat cu bulgári, se rostogolesc, se bucurá de ger, de iarná,
de copilárie… Rámân pe pârtii pâná târziu în noapte, hârjonindu-se veseli si nepásátori la frigul
din ce în ce mai aspru. În cele din urmá, când foamea le dá târcoale, intrá în case cu mâinile si
nasurile înghetate si se dezmortesc la gura sobei. Apoi, cu ochii grei de somn, îl cheamá pe Mos
Ene sá-i legene în vis. Somn usor!
Stefana Beatrice Savin
Clasa a V-a A
Este ziua de dinaintea Ajunului Craciunului. Vremea este foarte rece. Ninge cu stelule mari si
argintii, ca de cristal. Un copilas sta cu nasul lipit de geam si priveste la Baba Dochia care îsi dezlarluie
razdravanele ei flori argintii. Se uita la mama lui care toarce si îi spune:
- Maicula, oare când va sosi tata cu bunelul si cu buna? As vrea sa vina mai repede ca sa putem împodobi
bradul împreuna.
- Dragul mamei, vor mai trece vreo cinci ceasuri. Ce-ar fi daca l-ai împodobi tu? Oricum, tata si bunicii vor fi
tare ostenili, dar se vor bucura la vederea bradului.
Copilul nu mai statu pe gânduri si se apuca de treaba. Bradulul îl astepta în sufragerie. Mirosea a
aer proaspat si a rasina. Aduse repede si cutiile cu globuri, beteala, stelule, bomboane si figurine din zahar.
Împodobi bradul cu multa bucurie si nerabdare. Spre seara, sosira si bunicii si nu mica le-a fost mirarea
când au gasit bradul gatit de sarbatoare si pe nepotul lor iubit, ascuns printre ramuri. Imediat, sub brad, au
(asarit si cadourile, pentru ca bunicii s-au întâlnit cu Mos Craciun si acesta, fiind foarte obosit, i-a rugat sa
aduca ei darurile cuvenite nepotului lor. Iata de ce au întârziat bunicii atât!
Lorena Zbranca
Clasa a V-a B
Când rapid si fãrã veste
Iarna-ncepe a ei poveste,
La rãzboi ea stã sã teasã
Pânza albã de mãtasã.
Nu ai timp nici de-o clipire
Si copacii din livadã
Au pe ramuri coliere
De turturi si de zãpadã.
An VI, Nr. 10 Pagina 23
Lumânrile. Lumânarea simbolizeazã prin verticalitatea si puritatea
ei, izvorul curat al luminii, frumusetea verii, magia cãldurii solare,
microimaginea paradisului, nemurirea sufletului si vibratia ascensionalã a
cunoasterii ce tinde, inerent, spre transcendere.
De Crãciun, la cumpãna anilor, în momentul simbolic al solstitiului de iarnã, când
fortele luminii se zbat sã învingã impulsivitatea distructivã a fortelor întunericului, se
aprind lumânãri pentru a alunga vraja maleficã a haosului si spiritele demonice care se
dezlãntuie furioase si tind sã ia în stãpânire întreg universul.
Ornamentele. Dacã astãzi bradul de Crãciun este împodobit cu
ornamente moderne si sofisticate: diverse tipuri de ghirlande, globuri,
figurine din plastic, sticlã sau ceramicã viu coloratã, devenind în sine un
mini-spectacol de vibratii vizuale si olfactive, un joc feeric de lumini si
oscilatii cromatice, altã datã ornamentele festive erau de o simplitate si de o sobrietate
evidente, fiind confectionate din hârtie, sculptate în lemn sau împletite din fire de paie.
Obiectele din lemn si coronitele sau figurinele împletite din paie erau confectionate în
amintirea nasterii pruncului Iisus într-o iesle.
Legenda ghirlandelor. O legendã germanã povesteste cã, în Ajunul
Crãciunului, cu mult timp în urmã, în amintirea nasterii pruncului Iisus într-o
iesle, oamenii aduceau în casã animale domestice pentru a se bucura si ele de
frumusetea si feeria bradului. Singurii care erau alungati de gospodine când
încercau sã se apropie erau pãianjenii care împânzeau casa cu pânzele lor gri,
stricând aspectul festiv al sãrbãtorii. Supãrati, pãianjenii s-au plâns pruncului Iisus, iar
acesta, milos, le-a deschis noaptea usa, atunci când toti dormeau si i-a lãsat si pe ei sã
se bucure de frumusetea sãrbãtorii. Pãianjenii s-au ascuns atunci printre crengile
bradului si au început sã-si tese fericiti pânzele fine. Iisus a vãzut ce au fãcut pãianjenii,
dar pentru a nu da motiv gospodinelor sã se supere, a transformat pânzele în tesãturi
strãlucitoare de argint. De atunci, brazii sunt împodobiti de Crãciun cu fire de argint, la
vechile curti regale, sau cu substitutul lor modern: beteala strãlucitoare, ghirlandele
divers colorate, mult comercializate în aceastã perioadã a sãrbãtorilor de iarnã.
Sárbátoare a luminii, a fericirii, a bucuriei si a norocului, Cráciunul
este impregnat de o serie de superstitii care se leagá de frica de
întuneric si de tenebrele haosului. În cele mai multe tári, se crede cá în noaptea de Cráciun se
poate întâmpla tot ce e mai ráu, dar, paradoxal, si tot ce poate fi mai frumos pe lume.
Din bátrâni se povesteste cá în noaptea de 24 decembrie se deschid larg portile iadului si
náválesc în lume tot felul de demoni si vrájitoare, iar Mos Cráciun este singurul care are curaj sá
cálátoreascá în jurul lumii, în sania sa trasá de reni, aducând tuturor copiilor cuminti daruri multe
si frumoase. De asemenea, o credintá universalá spune cá în seara de Cráciun cerurile se deschid
si numai cei credinciosi pot vedea lumina sfântá izvorând din adâncurile învolburate ale noptii,
iar cei care mor în perioada Cráciunului sunt considerati norocosi, cáci ei ajung direct în rai.
În unele colturi ale lumii, existá obiceiul de a se lása usa larg deschisá la miezul noptii,
pentru ca eventualele spirite rele care ar fi pátruns în interiorul casei sá poatá gási iesirea cât mai
repede si sá nu tulbure frumusetea si cáldura sárbátorii.
Pagina 24 An VI, Nr. 10
Rânduri pentru Mo Crciun
Iartã-mã cã te salut numai din usã…
Te-as pofti si-n casã,
Dar mi-e teamã
Cã-mi aduci aceeasi vesnicã pãpusã
Si acelasi vechi refren de panoramã!…
Iartã-mã cã-ti spun ce cuget, Mos Crãciun…
Dar eu – zãu – nu vãd de ce mai vii!…
Ce folos cã esti bãtrân
Si-ai suflet bun,
Dacã-n tolbã n-ai decât minciuni pentru copii!…
Nu-ti mai pierde timpul cu povesti
Pentru cei ce nu mai cred în ele…
Tu – e drept – n-ai fost decât asa cum esti –
Omul cu pãpusi de portelan
Si acadele…
Dar eu nu mai sunt copilul de-altãdatã,
Sã mã-ncânt numai de chipuri ce se sterg –
Mie-mi trebuie-o femeie adevãratã,
Nu femei-pãpusi de Nurenberg!…
Iatã!…
Asta este tot ce-am vrut sã-ti spun…
Si ti-am spus, sã stii si tu ce-as vrea!…
Tine minte,
Tine minte, Mos Crãciun…
Si la anul, dacã vii din nou, sã-mi vii cu Ea!…
(Ion Minulescu)
Împáratul avea o grádiná si în fund
un már.
În cunoscuta baladá Miorita, sunt
descrise câteva întâmplári în care
sunt implicati doi criminali, o oaie
turnátoare si un cioban ce socheazá
prin prostia lui.
Eu nu pot sá-mi tin orele pentru cá
la voi e pauzá în timpul orei mele.
Toti dati la ASE. O sá fie juma’ de
Românie economisti… Da’ ce bani
o sá numere nu stiu…?!
Nu trebuie sá notati tot ce spun eu.
Eu mai spun si prostii.
De ce am impresia cá vá uitati la
mine ca la o constructie
maramureseaná?
Spálati-vá în mocirla neputintei
voastre intelectuale.
La ora de sport nimeni nu are voie
sá atingá elevele în afará de mine!
* La nunta lui Cálin, popa este un
bondar lenes si gras, care nu-i mai
tace gura cântând cântece láutáresti.
* Mircea cel Bátrân stá la un discurs
cu Baiazid. Acesta îl primeste cu
obráznicie si-l face în tot felul ca pe
o albie de porci.
* Vázând-o singurá pe drum pe
Vitoria, táranul a avut impresia cá e
nemáritatá si s-a comportat în
consecintá.
* În nuvelá lipsea conflictul, dar a
apárut dupá publicarea ei.
* Are un singur neuron, si acela se
bate de peretii capului.
Vin inundatiile. Toatá lumea páráseste localitatea,
numai Gheo rámâne în casá. Apare la un moment dat o barcá.
- Bá Gheo, hai cu noi cá o sá te îneci!
- Eu am încredere în Dumnezeu, care o sá má salveze.
Apa creste în continuare. Gheo se urcá în pod. Apare altá
barcá:
- Bái Gheo, suie-te în barcá si hai cu noi!
- Eu am încredere în Dumnezeu, care o sá má salveze.
Apa creste si mai mult. Gheo se urcá pe acoperis si asteaptá
deznodámântul. Apare un elicopter:
- - Bá Gheo, urcá-te în elicopter cá nu mai este de glumá!
- V-am mai spus. Am încredere în Dumnezeu, care o sá má
salveze.
Peste o jumátate de orá, Gheo moare înecat. Ajunge în Rai
unde se întâlneste cu Dumnezeu. Si Gheo îi spune:
- Bine Doamne, eu am avut încredere în Tine si Tu m-ai lásat
sá má înec?
- Pái ce era sá mai fac, doar ti-am trimis douá bárci si un
elicopter.
Màdàlina Baciu
Clasa a VII-a B
Despre comunicare ………………………………………………………..p.1
România si Uniunea Europeanã ………………………………………….p.2
Canada – un tãrâm de vis ………………………………………………...p.3
Jocurile didactice – mijloc de stimulare a creativitãtii elevilor …………p.4
Matematica în scoalã ………………………………………………………p.5
Viata scolii …………………………………………………………………..p.6
Mãnãstirile din Moldova ……………………………………………………p.8
Educatie pentru sãnãtate ………………………………………………...p.10
Plopul ……………………………………………………………………….p.11
Primele notiuni de ecologie ………………………………………………p.12
Educatia religioasã în scoalã …………………………………………….p.13
Pitici cu penel si condei …………………………………………………..p.14
Atelier literar ……………………………………………………………….p.17
Simboluri de Crãciun ……………………………………………………..p.23
Divertisment ……………………………………………………………….p.24
Prof. Elena Chilu, Prof. Alina Ionescu, Prof. Nuta Liche, Prof. Simona Postelnicu,
Prof. Raluca Rusu, Prof. Elena Socol, Prof. Maria Vasilache, Prof. Ana-Maria Vizitiu
Înv. Minodora Adáscálitei, Înv. Rodica Cretu, Înv. Ana-Simona Ilie, Înv. Petru Ionascu,
Înv. Lucia Mehedint, Înv. Georgeta Mihalache
Ed. Nina Buzáeanu
Vârsta inocentei
ISSN 1843 – 7753
Apare semestrial
Editor:
Scoala Roznov
Adresa redactiei:
Grup Scolar Roznov
Str. Tineretului,
nr. 648,
cod 617390
Tel./ fax: 1233-
665694
La realizarea acestui numàr au participat:
Director adj. prof. Maria Topciu
Redactor coordonator: prof. Oana Ilarie
Responsabil clasele I-IV: înv. Rodica Neamtu
Tehnoredactare si corectare: prof. Oana Ilarie

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->