P. 1
muzeologie

muzeologie

4.0

|Views: 1,849|Likes:
Published by marius.onica

More info:

Published by: marius.onica on Dec 16, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/22/2014

pdf

text

original

1 . • .'.

j ,

'r .1 ' :; ,(~)" .

• : . ...,.. -- ---=-.::::l

".

MINISTERUL EDUCATIEI ~I CERCETARn UNIVERSITATEA"l DECEMBRIE 1918" ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE ~I FILOLOGIE

Prof. univ. dr. Eva MARZA

MUZEOLOGIE GENERALA

UNIVERSIT.t.TE~. " C'rECcMBRJE '918" ALBA IULiA

~ISj,J9TE.CA

Nr.lrw. _7tA,_(5jj__~ 10Q.!L...

ALBA IULIA 2004

CUPRINS

Cuvant inainte 7

Introducere in stiinta muzeului.. 10

Organismele internationale de specialitate. Definitii 12

Evolutia colectionarii muzeelor si a preocuparilor muzeologice 16

Inceputurile colectionarii, Primii colectionari 16

Colectionarii ~i muzeele secolului al XVII-lea 26

Primele tratate de muzeografie 28

Preocupari de muzeografie In epoca prernoderna

~i moderna 30

Din istoria muzeelor americane 38

Evolutia muzeelor si a muzeologiei romanesti 40

Muzeele si colectiile publice 49

Functiile principale ale muzeului 58

Constituirea patrimoniului rnuzeal 59

Conservarea si restaurarea patrimoniului muzeal 60

Evidenta patrimoniului muzeal 60

Protejarea patrimoniului muzeal 63

Cercetarea si dezvoltarea patrimoniului muzeal 64

Punerea in valoare a patrimoniului muzeal in scopul

cunoasterii si recrearii 65

Structura muzeului 66

Locul muzeului In sistemul institutiilor ministerului

culturii si cultelor 69

Patrimoniul muzeal. 72

Dezvoltarea patrimoniului muzeal .. .. 74

5

Sistemele de evidenta a muzeului 80

Cercetarea in muzeu ; 88

Activitatea expozitionala 98

Materiale complementare ale expozitiei

muzeale. Publicitate 105

Muzeul in aer liber. Skasen 108

Termeni fundamentali din activitatea expozitionala l1 0

Prezentarea in expozitie muzeala l12

Marketingul si managementul in muzeu 117

Muzeul ~i publicul : 123

Activitati cultural-educative in spatiile muzeale 127

Muzeele si copii. Muzeele scolare 129

M uzeul virtual 133

Notiuni de baza ale conservarii 136

Aparate folosite pentru evaluarea conditiilor

microclimaterice 148

Instalarea atacurilor biologice la bunurile

confectionate din materiale de natura organic a 149

Bibliografie selectiva 153

Anexe 157

Legea nr. 18212000 privind protejarea patrimoniului

cultural national mobil 157

\ e-

Y'" " L. )

Y.f!

.. ""it; ) CUV ANT INAINTE

/f J I

a._ / ._)

'. '._. Prezentul curs de Muzeologie genera/a se doreste a fi 0 "pledoarie

pro domo" in vederea sustinerii disciplinei si specializarii. Nu suntem primii, inaintea no astra au fost Radu Florescu, Corina Nicolescu si sunt Ioan Opris, Iuliu Paul si au mai fost si zeci de muzeografi si autori ai unor studii si articole din Revista muzeelor ~i monumentelor, astazi Revista muzeelor ori publicand in alte periodice, mai ales in cele editate de diferite muzee din tara, care prin contributia lor au facut ca muzeul romanesc sa fie astazi comparabil cu muzeele europene (eel putin unele din institutiile muzeale romanesti si ele vor fi tot mai multe).

Fara prea multa teorie la inceput, dar cu foarte mult suflet, comunitatea muzeografica era preocupata de soarta muzeelor romanesti. Prin acest curs doresc sa pun in fata studentilor un text in care se ingemaneaza cunostintele antecesorilor. Am construit pe structura initiata de regretatii Corina Nicolescu si Radu Florescu, pomind de la literatura de specialitate europeana, Prelegerile lui Radu Florescu Bazele muzeologiei aparute in mai multe editii au fost destinate in primul rand muzeografilor din sistemul muzeelor romanesti, chiar daca sunt de data mai veche, seci pe alocuri, al.! 0 logics interioara, 0 schema care merita

-' .-.--

~. i

Legea nr. 31/12003 a muzeelor si a colectiilor publice 185

sustinuta in continuare, la care am adaugat unde era cazul cele mai noi informatii de specialitate si le-am completat cu unele capitole utile. Nu anl ornis informatii de pe INTERNET sau din reviste de specialitate straine, avute la dispozitie,

Cursul de fata are doua sectiuni principale. Avand in vedere ca acest curs este destinat studentilor de istorie, in prima parte trecem in

Hotardre nr. 1546/2003 pentru aprobarea normelor de conservare ~'i restaurare a bunurilor culturale

mobile clasate .. ··· · · 200

6

7

revista cele mai importante curente istorice, care au influentat colectionarea obiectelor de pre! pana la fondarea muzeelor in Europa si in SUA, schitand toto data un istoric al muzeografiei rornanesti. Deoarece cursul este destinat ~i viitorilor specialisti de muzee, a doua sectiune trateaza in linii marl muzeografia, organizarea principalelor activitati in institutiile muzeale, referindu-ne la modul de desfasurare a acestei activitati ill Romania, dar pe alocuri cu trimiteri la solutii ideale.

Evolutia muzeelor si muzeologiei implicit, in tarile Europei Centrale si celei de Sud-Est, chiar daca in trecut nu au existat organisme comune, a urmat acelasi trend. Incepand de la primele colectii, custozii vor fi preocupati de organizarea ~i ocrotirea lor. Colectiile particulare vor fi deschise publicului ori, unele societati, pe baza sapaturilor arheologice vor organiza colectii muzeale cu cele mai diferite denumiri, pe care Ie vor deschide pentru un public mai intai restrans, pe urma tot mai largo Luand exemplul Europei si muzeografii romani vor contribui la stabilirea metodelor de formare, conservare ~i valorificare a patrimoniului muzeal.

De ce un curs de Muzeologie genera/a la specializarea Istorie in Universitate sau chiar Ia la Universitatea ,,1 Decembrie 1918" din Alba Iulia? Un muzeu este inainte de toate 0 institutie culturala men ita sa recupereze marturii materiale, cat ~i informatii despre trecutul istoric, astfel cornpletand istoria predata in illvalamant la toate nivelele. Tot colectiile muzeale reale stau la baza muzeelor virtuale, care si-au gasit deja locuI in lumea virtuala a INTERNET-ului. Absolventii specializarilor din domeniul Istoriei vor intra cu siguranta In contact cu muzeul ca profesori de istorie, arheologi sau avand chiar sansa de a absolvi specializarea Arhivistica ~i Muzeologie. Importanta relatiei intre muzeu ~i universitate este subliniata si de materialele oficiale emanate de

institutiile internationale ICOM, ICOMOS, UNESCO ~i altele (vezi mai jos).

8

9

INTRODUCEREA iN ~TIINTA MUZEULUI

contradictorii: progresul in sine ~i cultivarea trecutului istoric". Progresand stiintele si tehnica, instrurnentaruI depasit devenea istorie, demersul prin care apareau noile muzee ale tehnicii, expozitiile lor fiind lntr-o continua completare.

.Marile epoci de cultura nu sunt altceva decat 0 dovada de Iuminata injelegere a perspectivelor istorice, 0 marturie a puterii de a rodi, pentru viitor, pe generoasa radacina a traditiilor" (K. Hudson, 0 istorie sociala a muzeelor, Bucuresti, 1979). MuzeuI trebuie sa raruana 0 institutie, care percepe stiinta intr-un mod cat 'se poate de' obiectiv. Influentele politice, economice sau spirituale trebuie sa se regaseasca in expozitia muzeala doar in masura in care ele se oglindeau in gandirea umana a timpului pe care il reflects.

Muzeul este 0 i~titutie cu!w.,al~_9!...q]iligatie mo~~!..si~a,.sustine e.I?:.£~YimoniuLsau"ideI;lJ!tat~~.Qat!9I].~t§L.iw.plicit xalorile uni-ve.tgl~.~ Discutand despre mostenirea cultural a, avem in vedere mai ales acea parte a mostenirii, care s-a pastrat in colectiile publice. Colectiile publice cont~ibuie la pastrarea m~nirii ... culturale pentru viitor, ea fiind Jezulta,M_1?W"ductiei econotPiE~~hn!£~_Sl~sEiri.!!:!lI~ alLq_rn~niru:

Identitatea umana si nationala poate fi pastrata doar prin cultura, prin memorie colectiva, traditii. Toate atribute ale identitatii culturale, de la limba, pana Ia stiinta ~i arta trebuie sa fie pastrate in constiinta oamenilor. Muzeul, prin toate "armele" sale, trebuie sa se. implice in colectarea dovezilor memoriei culturale prin bunurile patrimoniale, in ocrotirea lor prin toate mijloacele modeme si stiintifice si, in final, sprijinit de demersurile proprii sa propulseze cercetarea spre educarea dar ~i agrement ai copiilor ~i adultilor. Nu trebuie sa fie uitati nici colectionarii, care pastreaza cu piosenie o~:cte ~. V~9!£~nl!!!1JmWa. In contextul dat ~le dev~au _'i.~~~~Ly_qlQ!·:Lcultw.:ale., Care a,pl;!J1in prin .existenta.lor patrimoniului ~l~~:~~ai valoroase devin aceste colectii particulare,

'-;~d-~~k~i~~~ este preocupat de formarea unor colectii sistematice formate dintr-un tip de obiecte. Obligatia morala a colectionarilor este pastrarea in cele mai bune conditii bunurile culturale aflate in proprietatea lor.

Institutia muzeala a suferit in timpurile istorice numeroase schimbari care aveau la bam influente din Iumea inconjuratoare, altele veneau din interior. "De-a lunguI istoriei omenirea a urmarit doua idei

10

11

ORGANISMELE INTERNATIONALE DE SPECIALITATE.

DEFINITII

\ M~~~l~~ este considerata 0 ~~~~cuno~inte. despre.muzeu, ~;~~~~te subordonata muzeologiei si este o descriere . istorica a

""'-~- .... ,.-~ ~ -

~~e_~()r, seq.c_up~4~ <:>!&@i~ar~'L~~E9~itiil<?li..~~~j~~~_g~p.Q.2;i1~or, conservar~~ J)~!~E}..2J1iy.1Yi .. .muzeal. Dictionarul stiintelor speciale ale istoriei (1982, p. 172) defineste muzeologia ca stiinta care se ocupa cu istoria, organizarea si functionarea muzeelor, iar muzeografia este istoricul si descrierea muzeelor, institutii pastratoare de marturii rnateriale ale civilizatiei,

Stiinta muzeului devine tot mai deschisa pentru colaborarile cu exteriorul. Specialistii muzeului, dar nu numai acestia, au in vedere pastrarea patrimoniului national si implicit celui universal pentru generatiile urmatoare. Acest efort face parte din preocuparile internationale de a ocroti ecosistemul Terei, In domeniul ocrotirii

, ----->

Conform directivelor Consiliului International al Muzeelor (ICOM) --€~~ este 0 institutie eu caracter ~ermanent, destinata publicului, pentru delectarea ~i instruirea acestuia, avand menirea de a conserva, studia si analiza prin diferite rnijloace, dar In prirnul rand de a expune, obieetele de valoare culturala" (K. Hudson).

Profesorul Radu Florescu (primul teoretician al muzeologiei rornanesti) a reformulat definitia de mai sus: "Muz~~~§!~,~Qj};l;;tgl;lf~e. c"ultural .. stiintifica care are drept obiectiv colectarea si conservarea

po. -.---..;: •. -,.' _'. .,' - ~: .. '

bunurilor culturale si valorificarea lor prin expunere in scop de instruire si agrement al publicului".

~-.-----~-- .. ~----- .. --, -.

muzeului cuprinde: istoria muzeului, rolul lui in societate, teoria

____ --._ --.-----~ .. -.-.._ •... ~~- ..

formelor d~9Jg_anizare, conservare §i educare. In decursul istoriei s-au

--_",--<----- ----~ . "--. _"

dezvoltat mai multe tipuri de muzee: de istorie, etnografie, istoria

tehnicii, stiintele naturii, galerii de arta plastica si decorative etc. Muzeologia s-a constituit ca stiinta auxiliara a istoriei de sine statatoare aproximativ de un secol, fiind 0 consecinta fireasca a nivelului la care a ajuns evolutia istoriei, stiintei §i artei,

patrimoniului universal, mai ales dupa eel de al do ilea razboi mondial, au

_- ........ ,-><_...-~ .. -.-... .. --.~.~~_ -~,_.._...-Jo,_

fost infiintate diferite O!gani~l~. ~!~!!I~_ menite sa coordoneze

aceasta activitate. Ne YOm opri, in continuare, asupra catorva din ele.

(I) La Londra, in anul4!s,2)l_f2~!Jon4:t1\:M~~g_t{m A~SQ~iatio_~l1.!, American As~ation of Museums fimleaza~~~ __ anul 1902011_~llSla s .. a ~hilli;~~t'~"a~~ciatie a muzeelor in anul 1919, j~ in Japoffia in anul 192~.

In Franta a functionat 0 Societe des Amis de [ouvre, 0 SOCiefe des Amis

" -'j... .. --. _.-_....... '''.'

de Verssailles, in Germania la Berlin Kaiser Friedrich Museum Verein.

Dupa eel de al do ilea razboi mondial se pun bazele asociatiilor, care functioneaza pana in zilele noastre:

"':r ICOM = International Council of Museums - Consiliul

~/ ..... t ....

International al Muzeelor; organizatie nonguvernamentala cu sediul la

Paris, fondata in anul 194'Z este un organism al UNESCO (= Organizatia pentru educatie, ~tiinta si cultura a Natiunilor unite). Romania a aderat la

Dar muzeul este considerat si un "diu necesar", .un refugiu fortuit al obiectelor, care nu erau destinate privirilor straine" (Luc Benoist, Musees et museologie, Paris, 1971, p. 12).

l'f) Muzeologia este privita de unii autori ca 0 ~tiinta auxiliara a istoriei, altii 0 considers 0 stiinta de sine statatoare, care ca oricare _~~ are 0 istorie proprie si 0 teorie, definite in anul 1956 de ICOM. Stiinta

_ ___....... ·_w._.·.~ __ .~ . ,, __ " .-~:..:~~

12

13

aceasta organizatie in anul 1958 (adresa web http:// 0 HYPERLINK

~~ ... ""

universitiui, inventarierea cursurilor, prograrnelor de pregdtire, a tezelor si disertatiilor des pre patrimoniu, crearea de. catedre UNESCO in domeniul patrimoniului, campanii pentru cresterea gradului de constientizare a studentilor din universitati.

, I

i

''http://www.icom.org'' Owww.icom.orgO).

.,,- .

jt)COMOS = International Council of Monuments and Sites -

Consiliul international al monumentelor si siturilor este 0 organizatie nonguvernamentala cu sediul 1a Paris, sub tutela UNESCO (adresa web http:// 0 HYPERLINK. ''http://www.icomos.org'' OW'I'.'W.ico111os.orgO). r~ ICCROM = International Centre for the Preservation and

~ ..

Restoration of Cultural Property - Centrul International Pentru

Conservarea si Restaurarea Bunurilor Culturale cu sediul la Roma, patronat de UNESCO, are ca scop principal supravegherea formarii conservatorilor si restauratorilor.

La a XVIII-a Conferinta Generala de la Melbourne (1998) a Consiliului International al Muzeelor (ICOM), in cadrul Forumului International UNESCO .Universitatea si patrimoniul", s-au reunit intr-o colaborare ICOM, ICOMOS, ICCROM, Federatia Internationala a Arhitectilor Peisagisti (IF LA) ~i Uniunea Internationala a Arhitectilor (UIA) pentru .mobilizarea resurselor umane si tehnice ale universitatilor din intreaga lume, in vederea cooperarii nationale ~i internationale pentru protejarea patrimoniului cultural [ ... ] sa incurajeze dezvoltarea studierii patrimoniului cultural in universitati, imbinand teoria cu experienta practica". Prin Declaratia finala de la Melbourne s-a recomandat rectorilor universitatilor din intreaga lume sa of ere sprijin logistic ~i financiar pentru finalizarea temei "Universitatea ~i patrimoniul". In cadrul proiectului pot functiona burse pentru specializare,. stagii intemationale, programe educationale. Din temele propuse, rolul universitatilor este suficient de clar definit prin continutul actiunilor prioritare propuse, cum ar fi: predarea legislatiei de patrimoniu in

14

15

EVOLUTIA COLECTIONAruI, MUZEELOR ~I A PREOCUPA.RILOR MUZEOLOGICE

inceputurile colectionarii, Primii colectionari

Colectionarea obiectelor de pre! poate fi urmarita pe tot parcursul istoriei omenirii. Cuceritorii aduceau ca prada~~~~9i numeroase obiecte de pre] si le asezau i~~gml~_J2mp'_rii' (templul din Susa - Mesopotamia). in Vechiul Testament, se vorbeste despre darurile primite ~~J~.~~chia, care "arata vistieriile sale solilor din Babilon"; ,,[ ... ] a aratat solilor vistieria, argintul, aurul, miresmele si untdelernnul eel bun ~i toata stransura de arme si tot ceea ce se afla in camarile lui" (Isaia 39 : 2).

Terminologia: muzeu - muzeologie - muzeografie, deriva din limba greaca, de la Museionul grecesc - sanctuar al muzelor destinat studiului ~i artelor, inchinat muzelor. Dintre zeitele care populau sanctuarul muzelor poate fi amintita Clio - zeita istoriei, Euterpe - zeita muzicii, Melpomene - zeita teatrului de tragedie, Talia - zeita teatrului de comedie, Urania - protectoarea acelora ce studiaza astronomia etc. (Conform mitologiei grecesti, muzele erau fiicele lui Zeus si ale M?emosinei si ii inveseleau pe Zeus ~i pe ceialti zei din Olimp) .

.r'\. Grecia anticii. In marile centre ale Greciei elenistice se acorda 0

i~ortanta deosebita artelor, teatrului, Iiteraturii, filosofiei. <;::~!lJ.l1l1 destinat preocuparilor savante era muzeul sau mouseionul cu biblioteca

,._..,.._.." ........ 'h" _~~ ~N"-'''' ._" .... __ "'~---' _ .. 0-' - "_

proprie. In istoria muzeelor ~i a bibliotecilor, un exemplu extraordinar 11

reprezinta ¥ouseionu! din Alexapdr:i.~ cu celebra sa biblioteca, sali de lectura, amfiteatre (sec. III a. Ch., in vremea lui Ptolemeu Philadelphul). Eruditii vremii acceptati la mouseion primeau indemnizatii, locuinte, 16

putandu-se dedica studiului. In cadrul mouseionului a fost infiintata gradina ~~.jL:t,!!l_~_zo~!2g.!~a. Medicii dispuneau de sali de disectie, astronomii aveau Ia dispozitie observatorul astronomic. Mouseionul din Alexandria a fost 0 adevarata academie de stiinte, considerata de istoriografie ca fiind cea mai savanta institutie a Antichitatii.

, ~~J~~~_~fraI?:~~,,<>,p~4s: . ..arta se pastrau in locurile numite

(!) t}:Jۤ,illJf:Ili construite, de obicei, in imediata apropiere a templelor. Unul dintre cele mai mari tezaure de acest gen s-a pastrat la sanctuarul de la Pe,!fi. Tezaurele de arta erau mici muzee vizitate de ~izi~~ori,_;~~M ehiar supraveghetori sau ghizi. Colectiile erau inventariate intr-o forma

de evidenta scrisa. Pentru colectii de arta plastica grecii au infiintat

~- ...._,_--"-- .••.. -----__...,.. ~--~~"Q,.,~. -,-.~-.. '

/",'!;) !?J!3f!S_Qt,gci - galerii de arta (pinas = lernn, pinakes = tablourile pictate pe

suport de lernn).

Respectul grecilor fala de trecut istoric, fata de opere de arta, ocrotirea colectiilor in locurile special amenajate dau nastere ~i preocuparii de conservare a colectiilor, protejarea lor contra furtului, conditiilor climatice nefavorabile si chiar contra agentilor distructivi foarte periculosi mai ales pentru obiectele din lemn, a eariilor.

Colectionarea obiectelor pretioase a fost, In Grecia antica, nu numai 0 recunoastere a valorii artistice. Nu putem vorbi inca de 0 constienta adunare a obiectelor eu valoare istorica eu gandul la pastrare pentru generatii viitoare. Dar, pe langa valoarea estetica a obiectelor din tezaure, acestea reprezentau si 0 valoare economica ce putea servi, la nevoie, ca un tezaur de stat. Intr-un moment dificil, obiectele artistice puteau fi convertite in arme sau bani.

/",

, \ Roma antica, Grecii au devenit dascalii romanilor in tainele

~

artelor. Capodoperele artei grecesti vor Impodobi colectiile de arta ale

UNIVERSITATF_A '1 DECEMilRIE 1918"t

ALBA IULI.tl., 1

J}I~H:}T~ECA _ I I

Romei antice si ale lumii intregi. Romanii aduc din actiunile lor militare opere de arta de pe intregul teritoriu al Imperiului. Imparatu! era eel mai mare proprietar al operelor de arta, In timpul im~.!J,Ijm.~AgglJ,~lus, arhitec1UL-'litIu-l.dus elaboreaza un tr~t~t"_A~I~_,,~ur~~ De arhitectura in care se ocupa ~i de construirea edificiilor speciale pentru adapostirea colectiilor de arta - pinacoteci si de construirea bibliotecilor. I~aratul Hadrian, cunoscand opera De arhitectura a lui Vitruvius a pus sa i se construiasca in palatul sau de la Tivoli doua sectii de biblioteca (pentru manuscrise grecesti si pentru manuscrise latine). Villa Hadriana a supravietuit pana in Evul mediu, pastrand 0 imagine despre atmosfera ce a domnit in Roma antica, Imparatii sau aristocratii romani pun sa Ie fie reconstituite, Ia ei acasa, locurile, peisajele vazute de ei in timpul campaniilor militare (din Grecia, Egipt). Aceste reconstituiri reprezinta nuc1eele muzeelor de stiintele naturii sau gradinilor botanice. Totodata, acolo, unde nu pot obtine originalele opere lor de arta, ei comanda copiile lor. Acest demers se va dezvolta lntr-un viu comer] cu operele de arta. Proprietarii statuilor, picturilor sau ale altor piese recurg ~i la expunerea lor In fata publicului.

Orasul Roma a fost din Antichitate ~i este pana astazi un orasmuzeu. MonumenteIe, statuile, aIte obiecte de arta se aflau in aer liber, in fata templelor, in piete, teatre, terme. Se eonsemneaza existenta supraveghetorilor, custozilor, ghizilor de specialitate. jnsu~indu-~i tezaurele popoarelor eucerite, romanii au manifestat 0 atentie si pretuire pentru acestea la ei acasa, C0!fi.?n<:l_@tyLAgrippa_.!! fost primul car~<~", incercat sa declare operele de arta un bun al statului, intre altele si eu

_,,_ ... _._.... ~._ •. ,.~~_..~~'·_r~ _, .. ' .... ' _ ..... ~~ _~_ . __ ." ~ ..... _ ...... _ ~.~'. __

apreciaza Plinius "un fapt rnult mai valoros decat exilarea lor [operelor] in casele de Ia tara".

Aceasta efervescenta a culturii ~i artei care s-a manifestat ~i in

primele acte de infiintare constienta a primelor nuclee de muzeu se va stinge 0 data cu decaderea civilizatiei romane si cu destramarea

lmperiului Roman.

Saeculum obscurum". Primii colectionari ai evului mediu

"

european. "E mult de cand te-au parasit cezarii, de cand numele si gloria

ta au ramas in seama grecilor [v..'], Fara prestigiul lui Petru si Pavel, tu, Roma, de mult ai fi avut un jalnic sfar~it"(Harald Zimmerman, Veacul intunecat, Bucuresti, 1983, p.15.).

~r.!b~~~:~I?~Iig!)J.i"R.QJ!l~.n.J.duce cu sine si prlb_\J.§,iJea. culnuii, §!.~ivili~ti~i grecc-remane. ·~~~~e..!lg1~;-::,,~~~~.~i~~~~1' prin conceptia sa va contribui, 0 data cu popoarele migratoare, laQ~:?9_Q,~!.ger~~~~ culturii.vechi. .Noul val" va declara idoli pagani tot ce a avut legatura cu

......... .J' ••• ~ •

arta antica. Este 0 perioada, cand nu se produc opere de arta, nu se coleqioneaza obiecte pretioase ~i de arta, Bibliografia de specialitate face referire la unii eruditi ai vremii care si-au exprimat deschis dezacordul cu arta clasieilor greci si latini:

Climent din Alexandria a fost activ inca inaintea caderii Imperiului Rom~;;~tul s;'- III). Citand din Vechiul Testament, Climent din Alexandria se dec lara dUl~_&~~L~~ti, ehiar daca

~

este un bun cunoscator a acesteia. Pozitiv, din punetul nostru de vedere

este ci\ el a into emit 0 l~!a_a £rin..ciP~.:!.<:! s~~afl~l~mEI.ele 13:.~ Conform doctrinei sale, nu nurnai arta veche era condamnata la

h t c:. impotri va creatiei unei arte noi.

disparitie. EI se opune ve emen ... 1 t

intentia de a oferi posibilitatea oricui sa le poata admira si dupa cum

18

19

.{

Climent din Alexandria nu era singurui reprezentant al Evului Mediu timpuriu certat cu alia antica.

!!.rt!!Ui~Ht'(lR.O.;llil.gemonstreaza in scrierile sale ca ~i in aceste vremuri, nefavorabile pentru creatorii de obieete cu valoare artistica, artistii produc mai departe. El i~i declara dezaeordul eu activitatea artistilor, care se declara crestini, vazand in productia lor continuarea creatiei de idoli.

Sustinatorii religiei crestine, dupa ce la inceput au contribuit la distrugerea unui numar mare de opere de arta, treptat vor accepta creatia artistica. Va reincepe activitatea de tezaurizare si aceasta preocupare se va desfasura tocmai sub cupola bisericii medievale. Se vor reutiliza vechile edificii ale templelor, dar se vor cons~i si altele noi. Se vor c~~~!ll~!1~:tirj care, toate la un loc, vor.deveni depczitare.ale.noilor t~e. In atentia noilor colectionari vor intra, in primul rand, gemele si

,.:;$ ~.!./ ....

~~ datan<!..!.~~!ichl.t.~t~Jo. gjjgJ~riL~i obiecte din met~.~_prerioase

.-_~ ,.. .... , __,,~ .~~_'-~_E_'''''''''\~ •

ut_g_~~.~!!.__tIJ!_.jmP-Q_dQbirea _m(:mSlr~1e.12_r,,_crndfixelor~.,m@l!Scris~

J?~~~_s __ £_()p.~rr~le_~p~elo~_c.9~){m:.L (codex = carte manuscrisa medievala). Unele tezaure antice pastrate vor deveni tezaure medievale si

se vor pastra in locurile,~w.!elic.!'~ _~nul_4int!~,£~le_~mai vechi t~:~llfe~l~ .~~~st~_i epoci _ <l: fost..q.e§_G.Qperi~ _ J~,.M.o~__g~)~'}gt¥ilaI1.£.. ~i_. ,,*-

. e:_t~ d~t~b~l cu s~~!!:!L~LY.l:l~,! ..... S-a pastrat pana in zilele noastre si este deschis pentru vizitare.

Opusa artei antice greco-romane va deveni in secolul IV arta

•.• ,. . r, _. .. ............ ';_ -<_,-,....'t ...

.~~~tinl Locul Romei, oras muzeu, va fi luat de Constantinopol, iar

dupa scurta vreme Bizantul i~i va lasa amprenta __ asupra culturii apusene.

-~--~ ... ---._- -.~ ""_-,..._---_---" - .. " - _-- _" ~ "-

Europa apuseana va depa~i treptat stigmatul intunericului si va pa~i spre

Renasterea carolinglana, Fenomenul numit Renasterea carolingiana s-a

desfasurat la nord de Alpi in contact vizibil cu cultura bizantina, La curtea regilor franci se aduna obiecte pretioase din Bizant: obiecte de aur, argint, fildes, bljuterii.jtofe .

... ...--..... .--- ' . -~'~~_,----..

(_~~ol_~~!,,~.~.!:~(?42-~14),;considerat de unii istorici "parmtele

civilizatiei europene" (Mansuelli, Drimba) a fost un mare colectionar, dar si patron al artelor. In capitalele tarii va pune bazele unor tezaure, dovedind 0 mare admiratie fata de arta greco-romana si de cea bizantina .. in timpul domniei lui bi~~~!~ ~i tezal1r~lek~.!m12QK~1i.t cu un numar mare de . ..Eies~e_~a, dar si cu rnanuscrise de 0 valoare inestirnabila, de multe ori pastrate pana in zilele noastre.~. scriptorii presarate pe intinderea intregii tari s~~~.2EL~~.~~E~~~ __ autQ.._ri!2L_~n.tici, se iluminau, secorectau, dar cele _mai vechi ~i pretioase_piese se ~i

l"'~'" ,..

.restaurau. Carol eel Mare a adunat in biblioteca sa personala cele mai

frumoase manuscrise, dar avea obiceiul sa Ie si daruiasca. (Un exemplu al epocii carolingiene se afla in fondul de manuscrise al Bibliotecii Batth_yaneum din Alba lulia - 0~~:!._gl.![!L(S, un ~!~gb$li(!.( copiat intrunul din scriptoriile carolingiene in jurul anului 810. De consultat Dan Simonescu, Codex aureus, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1972).

Dupa disparitia Imperiului carolingian, colectionarea obiectelor de valoare a ramas in atentia bisericii. In b~eri~* _~_J!!~~st.idl~,_ europene vor functiona ~qrjj sau £ii.J.iw..l1jJ,c,. - tezaure pentru relieve de pre] (vezi C. Nicolescu). In unele cazuri se construiau anexe special amenajate pentru pastrarea tezaurelor, ba uneori chiar pentru a avea posibilitatea publicul sa Ie priveasca, In acest context trebuie subliniata existenta preocuparii de inventariere a colec{ipor" ceea ce este

--- -".-~-_-,.,,..-.

un pas important spre constientizarea valorii istorice si documentare a

viitoarelor piese de muzeu si acordarea atentiei pastrarii lor pentru viitor.

21

Guvernul Romdniei HOT ARAR.E NR. 1546 DIN 18 DECEMBRIE 2003

PENTRU APROBAREA NORMELOR DE CONSERV ARE ~I RESTAURARE A BUNURILOR CUL TURALE MOBILE CLASATE

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I ill. 58 din 23 ianuarie 2004

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, ~i al art. III din Ordonanta de urgenta a Guvemului ill. 16/2003 pentru modificarea si completarea Legii ill. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultura lnational mobil, Guvemul Romaniei adopts prezenta hotarare,

Articol unic. - Se aproba Normele de conservare ~i restaurare a bunurilor culturale mobile clasate, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

ANExA. Norma de conservare ~i restaurare a bunurilor culturale mobile clasate

CAPITOLUL I. Dispozitii generale.

Art. 1. - Prezentele Norme de conservare ~i restaurare a bunurilor culturale mobile clasate, denumite in continuare norme, reglementeaza conditiile de efectuare a operatiunilor de conservare si restaurare a bunurilor culturale mobile.

Art.2. -In intelesul prezentelor norme, urmatorii termeni reprezinta:

a) conservarea preventiva - un ansamblu de activitati cu caracter permanent, avand ea scop contracararea actiunii tuturor factorilor care intervin in mecanismul proceselor de deteriorare sau de distrugere a bunurilor culturale mobile, care pot fi efectuate de un conservator acreditat;

b) conservarea curativa - un ansamblu de masuri menite sa contracareze efectele degradarilor fizice, chimice ~i biologice asupra bunurilor culturale mobile, care pot fi efectuate numai de un restaurator acreditat;

c) restaurarea - 0 interventie competenta cu mijloace adecvate asupra unui bun cultural mobil, cu scopul de a stopa procesele de deteriorare, de a pastra cat mai mult posibil din original si din semnificatia initiala a obiectului asupra caruia se intervine.

200

,

I

;

!

CAPITOLUL II. Conservarea bunurilor culturale mobile clasate. Art. 3. - Valorificarea expozitionala, temporara sau permanenta, a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural national mobil se face numai in spatii corespunzatoare, Oricare ar fi motivele invocate, nu se admite amplasarea, chiar pentru perioade scurte, a unor bunuri culturale mobile in spatii care nu corespund conditiilor prevazute de prezentele

nonne.

Art. 4. - Se considera corespunzator spatiul care indeplineste urmatoarele

conditii:

a) este salubru;

b) are stabilitate microclimatica:

• umiditatea relative, denumita in continuare U.R., trebuie sa fie cuprinsa in general mtre 50-65%. Pentru obiecte foarte sensibile, pentru care din anamneza se cunoaste ca si-au creat un echilibru la aite valori ale U.R., se vor crea conditii in consecinta (eventualloeale);

• temperatura nu trebuie sa depaseasca 220C, urmarindu-se permanent corelarea acesteia cu U.R.;

c) pentru un spatiu nou construit, renovat sau restaurat, trebuie sa treaca eel putin 3-6 luni de la terminarea lucrarilor, timp necesar pentru asigurarea stabilizarii microclimatului interior;

d) nivelul iluminarii bunurilor de natura organics, reglat in functie de gradul lor de sensibilitate la degradarea fotochimica, sa nu depaseasca nivelul maxim admis de lucsi x ore anual. In general se recomanda urmatoarele valori ale iluminarii: 50-80 lucsi pentru carti, documente, miniaturi, acuarele, grafica, textile, lemn pictat, os, fildes, specimene de istorie natural a, 150-200 lucsi pentru picturi §i obiecte din lemn, iar componenta UV emisa de sursele de iluminat nu trebuie sa depaseasca 75 ~ W 11m (microwattllumen);

e) este lipsit de noxe provenite din pulberi ~i gaze nocive;

t) instalatiile de iluminat, incalzire, apa ~i canal sunt in buna stare, au fost temeinic verificate si functioneaza in mod corespunziitor;

g) asigura securitatea bunurilor expuse;

b) indeplineste totalitatea conditiilor impuse de reglementarile in vigoare

privind prevenirea si combaterea incendiilor. .

Art. 5. - Expunerea bunurilor culturale mobile este conditionata de starea lor de conservare. Se interziee expunerea bunurilor care nu sunt in stare buna de conservare sau prezinta aspecte de degradare evolutiva,

Art. 6. - Folosirea bunurilor culturale mobile in activitatea expozitionala se face cu stricta respectare a cerintelor de conservare. Pentru aceasta organizatorii expozitiilor trebuie sa respecte urmatoarele prevederi:

201

a) proiectarea prealabila a oricarei expozitii; proiectul trebuie sa indice locul obiectelor in sala de expozitie, pozitia ~i tehnica concreta in care acestea vor fi etalate; elaborarea proiectului trebuie sa se faca in echipa cu structure multidisciplinara (muzeograf, arhitect, conservator, restaurator );

b) la alegerea solutiilor de etalare se interzic: tensionarea obiectelor (pe cat posibil, acestea trebuie asezate in pozitii de repaus), faldarea, impaturirea, agatarea punctiforma, baterea in cuie, folosirea benzilor adezive, lipirea documentelor si a lucrarilor de grafica artistica, plasarea obiectelor in irnediata apropiere a surselor de iluminat, incalzit, deasupra elementilor de calorifer;

c) etalarea obiectelor in salile de expozitie trebuie facuta numai in momentul in care s-au terminat lucrarile de pregatire a spatiilor, inclusiv montarea mijloacelor de etalare: vitrine, panouri, postamente;

d) dupa ce au fost conservate sau restaurate, obiectele se pregatesc pentru etalare in spatii speciale de tranzit, de unde sunt aduse pe rand in sali si montate in locurile indicate in proiect. Se interzic: aducerea obiectelor in sali cu mult timp inainte de etalare, intinderea lor pe pardoseala, precum ~i cautarea variantei optime de expunere.

Art. 7. - Obiectele susceptibile degradarii de orice natura se protejeaza prin asigurarea conditiilor care sa previna actiunea tuturor factorilor de rise. Ele vor fi etalate in casete neutre din punet de vedere chimic, din materiale securizate, care in cazul spargerii sa nu degradeze mecanic obiectul expus.

Art. 8. - Protejarea obiectelor din expunerea libera (picturi, piese de mobilier, sculptura) impotriva atingerii acestora de catre vizitatori se poate realiza prin montarea unor elem.ente dedistantare. Art. 9. - Operatiunile de manuire, transport ~i etalare a exponatelor se supravegheaza de catre conservator. Seful sectiei, respectiv comisarul expozitiei, raspunde, in conditiile legii, de asigurarea conditiilor necesare pentru ca amenajarea expozitiei sa se desfasoare potrivit cerintelor conservarii stiintifice.

Art. 10. - Detinatorii de bunuri care fac parte din patrimoniul cultural national mobil au obligatia sa asigure supravegherea spatiilor expozitionale pentru prevenirea sustragerii sau distrugerii bunurilor expuse. In acest scop detinatorii de bunuri culturale mobile vor elabora nonne ~i atributii interne, adaptate de la caz la caz, in care se vor prevedea masuri privind supravegherea, regimul de gestionare si administrare a bunurilor si spatiilor aferente.

Art. 11. - Depozitarea bunurilor culturale mobile se face in spatii corespunzatoare in scopul asigurarii conditiilor optime de conservare.

Organizarea depozitului trebuie precedata de alegerea spatiului si de determinarea calitatii acestuia. Spatiul de depozitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa fie salubru ~i stabil din punct de vedere al microclimatului. Valorile U.R.. trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru expunere. Cladirea tr~buie sa beneficieze de 0 buna izolare termica, conditie a unei temperaturi constante. Orice temperatura cuprinsa intre 1-180 C este acceptata, cu conditia stabilitatii sale, iar U.R. sa se incadreze in lirnitele optime prevazute pentru obiectele depozitate;

b) proiectul si amenajarea depozitelor sa fie avizate de un conservator acreditat, conform prevederilor legale in vigoare.

Art. 12. - Amplasarea sau asezarea bunurilor culturale mobile se face s:parat,. p~~v~t naturii materialelor, tipului morfologic si formatului sau dimensiunii tip, conform principiului tipodimensionarii luandu-se inclusiv masuri de prevenire a efectelor provocate 'de seisme. Art. 13. - Organizarea depozitului irnplica parcurgerea obligatorie a urmatoarelor etape:

a) codificarea incaperilor;

b) efectuarea inventarului;

c) etichetarea obiectelor;

d) masurarea obiectelor;

e) stabilirea tipurilor morfologice; 1) stabilirea formatelor;

g) stabilirea modului de asezare a obiectelor prin elaborarea modelului grafic ~i matematic al modulelor de depozitare;

b) calcularea necesarului de spatiu si proiectarea acestuia;

i) proiectarea mobilierului de depozit;

j) elaborarea catalogului topografic si a celorlalte forme de organizare a informatiei de orice natura privind regasirea obiectului.

Art. 14. - (1) Mobilierul din spatiile de depozitare trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte generale:

a) sa fie functional, sa asigure cele mai bune conditii de protejare, asezare, acces ~i manuire a obiectelor;

b) sa fie adaptat parametrilor fizici, morfologici si dimensionali ai obiectelor;

c) sa fie sirnplu si confectionat din materiale compatibile cu bunurile cul~ale mobile care urmeaza sa fie depozitate.

(2) In acelasi tirnp cu proiectarea mobilierului trebuie sa se conceapa si mijloacele si dispozitivele de acces si manuire a bunurilor culturale mobile plasate in partea superioara a module lor de depozitare.

202

203

Art. 15. - Introducerea bunurilor culturale mobile intr-un spatiu de depozitare este conditionata de:

a) uscarea completa a spatiului nou construit, reno vat sau .rest~m:at;

b) curatarea, dezinfectarea ~i dezinsectizarea generala a spatl~w ~l a modulelor de depozitare (in anumite cazuri chiar deratizarea spatiilor);

c) dezinfectarea, dezinsectizarea si conservarea obiectelor prin curatari,

consolidari, deplieri, intinderi; .

d) plasarea obiectelor in spatii inchise - cutii, dulapuri, ori de ~ate on ~ste posibil; daca se opteaza pentru expunerea libera, acestea trebuie protejate impotriva depunerilor de impuritati, in special de praf.. . ~ Art. 16. - (1) Depozitarea bunurilor culturale mobile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa asigure stabilitatea necesara, precum si 0 stare de repaus complet;

b) accesul la oricare dintre obiectele plasate in acelasi micromodul sa nu afecteze starea acestora;

c) la obiectele asezate unele langa altele nu se admit suprapuneri decat in cazul textilelor plate, usoare (2-3 piese), documentelor si operelor grafice

(eel mult 10 piese, separate cu materiale neutre); .

d) cartonul sau hartia folosita pentru confectionarea pasp~unlor, plicurilor, cutiilor, pentru depozitarea graficii, documentelor, cliseelor trebuie sa fie neutra (PH7,00);

e) pictura pe panza se depoziteaza in pozitie verticala .pe mon~t~;. dac~ montantii sunt mobili, se vor lua rnasuri pentru prevenirea trepidatiilor ~1

a socurilor mecanice; .

1) daca picturile sunt depozitate pe rafturi compartirnentate, nu se depoziteaza in acelasi compartiment doua sau mai muIte lucrari, iar latimea compartimentului trebuie sa fie mai mare decat Iatimea lucrarii care se introduce, astfel incat aceasta sa stea usor inclinata (10-150); .g) picturile pe lemn se depoziteaza in pozitie orizontala, pe blaturi mobile;

b) documentele volante se introduc in plicuri din hartie transparenta, iar

plicurile, cate 10-12, in cutii din carton neacid; .

i) cartile din fondul vechi ~i rar, legate in piele sau cu ferecatura metalica, se a~aza, de asemenea, separat, in pozitie orizontala;

j) studierea, cereetarea, fotografierea si filmarea bunurilor. cultural.e mobile depozitate se efectueaza, sub supravegherea gestionaruluiconservator, intr-un spatiu anume amenajat.

(2) Se interzic:

a) depozitarea obiectelor pe pardoseala (chiar temporar), rezemarea obiectelor de sursele de incalzire, de piese de mobilier sau de aite corp uri din spatiul respectiv;

204

b) depozitarea cliseelor si a fotografiilor in incinta atelierului foto sau in spatii umede;

c) folosirea spatiului de depozitare pentru alte activitati; d) introducerea ~i depozitarea altor obiecte (materiale straine de specificul muzeului), precurn si consumul ~i pastrarea alimentelor in incinta depozitului de bunuri culturale mobile.

Art. 17. - Accesul in depozitele de obiecte muzeale se face in baza prevederilor regulamentelor de ordine interioara stabilite de fiecare institutie ~i a prezentelor norme.

Art. 18. - Pentru realizarea evidentei operative a miscarii bunurilor culturale mobile ~i pentru 0 corecta analiza cauzala a modificarilor starii acestora, se introduce la fiecare depozit un registru de evidenta, in care se consemneaza: natura activitatii in care este implicat obiectul (fihnare, fotografiere, expunere, cercetare), durata, perioada, conditiile de microclimat ale noului spatiu, cine ll ia in primire sub semnatura,

Art. 19. - Detinatorii de bunuri culturale mobile sunt obligati sa instruiasca temeinic personalul care, prin atributii, vine in contact cu acestea, Ie manuieste in spatiile de expunere, depozitare sau de tranzit. Art. 20. - (1) Pe timpul manuirii, ambalarii si transportarii bunurilor culturale mobile se va avea in vedere ca toate operatiunile de rnanuire ~i transport intern sa se fad! sub supravegherea conservatorului colectiei/sectiei/muzeului.

(2) in timpul rnanipularii bunurilor culturale mobile se interzic:

a) manuirea obiectelor cu mainile neprotejate (lara manusi) ~i lara echipament de lucru adecvat (halat);

b) tararea obiectelor;

c) asezarea lor direct pe pardoseala, sprijinirea de piese de mobilier, calorifere, sobe, usi, ferestre, pereti;

d) atingerea fetei/spatelui picturilor;

e) manuirea sculpturilor ~i a pieselor de mobilier prin apucarea, presarea sau tensionarea protuberantelor/proeminentelor;

1) transportarea cu acelasi mijloc (carucior, cutie, cos) a obiectelor cu structuri si marimi diferite;

g) miscarea obiectelor mari si grele lara a dispune de echipe de lucru corespunzatoare specificului operatiunii;

b) transportarea mai multor obiecte in acelasi timp de catre 0 singura persoana;

i) rniscarea obiectelor in alte incaperi, Iara examinarea prealabila a starii lor de conservare;

205

j) coborarea obiectelor marl (ca masa sau voIum) afl.ate Ia 0 ru:~ita inaltime in dulapuri, pe rafturi, postamente, folosindu-se mijloace improvizate ~i fara stabilitate buna, . . .. Art. 21. - (1) Itinerarea bunurilor culturale mobile necesare or~aruzarn expozitiilor in tara sau peste hotare se realizeaza in conformitate cu

prevederile prezentelor norme. .. A •

(2) Institutia care organizeaza expozitia incheie un protoc~Vco.ntract cu detinatorul de la care imprumuta bunur!le culturale mobile, in cadrul caruia se stabilesc conditiile imprumutului. . _ ._ (3) Protocolul/contractul prevazut la alin. (2) trebuie sa cuprinda prevederi referitoare Ia:

a) durata, Iocul ~i scopul actiunii; ...

b) parametrii microclimatici care trebuie asigurati pe tot parcursul

itinerarii, respectiv transport, depozitare si exp~ere; _

c) masurile necesare pentru sec~~atea o.~lect~lor pe t.~ata d~rat~ imprumutului, respectiv sisteme ~l mst~atll antifurt, antiincendiu ~1

pentru prevenirea efectelor provo.cate de s~lsme; .

d) numele si calitatea persoane~ .car~ aSlgur~ ambalarea ~1 transportul, precum ~i atributiile ~i responsab~ltapie ~cestela;

e) numele si calitatea persoanei care insoteste transportul, precum si atributiile ~i responsabilitatile acesteia; . . . 1) numele si calitatea persoanei care semneaza pentru pnrrure, precum ~1

atributiile si responsabilitatile acesteia; .

g) locul de depozitare ~i protejarea ambalajelor; . . _ . b) obligativitatea informarii ~tatii organizatoare ~1 ~ detmatorulu~ asupra oricarui incident sau accident privind obiectele lmp:umutate si asupra eventualelor modificari in starea de conservarea obiectelor, cu

precizarea cauzelor care Ie-au generat;. _ .

i) alte prevederi menite sa asi~e protect~a c~~esp~atoare. ~.blm~lor. (4) Cu eel putin 6 luni inaintea deschiderii unei ~Xpozltll, umtatea organizatoare intocmeste lista bunurilor culturale mObIl.e propuse ~entru expunere, solicitdndu-se Iaboratoarelor de profil autonzate exarmnarea starii lor de conservare.

(5) Specialistii nominalizeaza bunurile cu~turale mobile a carer stare de conservare face imposibila expunerea lor ~l pe ce.le c~e p~t fi expuse, dar asupra carora trebuie intervenit in prealabil, indicand ~1 durata

operatiunilor respective. .• . .

(6) Obligatia de a ambala bunurile culturale moblle. in tranzit s~ stab~le~t: prin protocol/contract intre partile interesate, precizandu-se cine asigura aceasta operatiune,

206

(7) Examinarea bunurilor culturale mobile, ambalarea ~i insotirea transportului se asigura de catre personalul autorizat/eurier, stabilit prin protocoVcontraet.

(8) Bunurile culturale mobile se transporta numai 'cu servicii specializate si insotite de un conservator sau restaurator, iar, dupa caz, si de personalul de paza.

Art. 22. - Pentru fiecare bun cultural mobil imprumutat ~i itinerat se intocmeste documentatia starii de conservare, dupa cum urmeaza:

a) fisa de conservare, care va cuprinde descrierea exacta a starii de conservare a obiectului, recomandari speciale de expunere, ambalare, rnanuire, transport. Daca expozitia se itinereaza in strainatate, fisa de conservare trebuie sa aiba un duplicat intr-o limba de circulatie imernationala;

b) fotografii de ansamblu ale obiectului, cu dimensiuni de 18/24 em, ~i fotografii de detaliu, dupa caz.

Art. 23. - (1) Ambalarea se realizeaza in raport cu particularitatile morfologice si cu proprietatile fizico-mecanice ale bunurilor culturale mobile implicate, trebuind sa asigure protectia deplina a obiectelor impotriva urmatorilor factori de rise:

a) variatii microclimatice, in special fluctuatii ale U.R.;

b) patrunderea lichidelor si a gazelor nocive;

c) socuri si trepidatii;

d) degradari mecanice.

(2) Materialele folosite trebuie sa fie compatibile cu proprietatile fizicochirnice ale bunurilor culturale mobile.

(3) Se va asigura stabilitatea bunului cultural mobil in interiorul containerului si a acestuia in rnijIocul de transport.

Art. 24. - (1) Filmarealfotografierea cu scop comercial sau documentar a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural national mobil, aflate in proprietatea publica a statului, po ate fi executata numai eu acordul scris al titularului dreptului de administrare ~i eu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor ~i Colectiilor si aprobarea Ministerului Culturii si Cultelor, preeum ~i cu respectarea Legii or. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile eonexe, cu modificarile ~i completarile ulterioare.

(2) In acest scop detinatorul va inainta 0 cerere insotita de 0 copie a contractului intocmit cu solieitantul, prin care se solicita aprobarea pentru fotografierealfilmarea bunurilor culturale mobile.

(3) Detinatorul bunului (bunurilor) cultural mobil caruia i s-a solicitat fotografierea studiaza oportunitatea solicitarii, exarnineaza starea de conservare a bunului (bunurilor) respectiv, precum si implicatiile

207

efectelor filmarii/fotografierii asupra acestuia ~i i~i exprima acordul in scris cu privire la filmare/fotografiere pentru fiecare caz in parte.

(4) Cererea se trimite spre aprobare directiei de specialitate din cadrul Ministerului Culturii ~i Cultelor, care ii va comunica detinatorului hotararea.

(5) Detinatorul instruieste echipa de filmare/fotografiere asupra conditiilor in care aceasta are acces in institutie ~i la bunurile culturale mobile, asupra regulilor generale de securitate care trebuie respectate privind zonele de acces si folosirea instalatiilor, precurn ~i asupra altor conditii menite sa previna degradarea obiectelor ca unnare a prezentei ~i activitatii echipei de filmare/fotografiere.

(6) Filmarealfotografierea bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural national mobil se face in prezenta conservatorului colectiei/sectiei/rnuzeului, care va decide asupra conditiilor optirne de lucru pentru a nu se produce deteriorari.

(7) Nu se aproba filmarealfotografierea bunurilor din patrimoniul cultural national mobil in urmatoarele cazuri:

a) 'daca se apreciaza ca actiunea pentru care se solicita aprobarea are un caracter minor in raport cu valoarea obiectului;

b) obiectul nu este in stare buna de conservare, cu exceptia fotografiilor necesare activitatii de conservare-restaurare;

c) exista replici de valoare egala sau apropiata care pot substitui originalul, tara ca prin aceasta sa se dirninueze calitatea reproducerii;

d) fototecile muzeale, arhiva de imagini sau alte institutii poseda clisee utilizabile potrivit scopului urmarit;

e) nu se accepta filmarealfotografierea bunurilor din materiale organice care fac parte din patrimoniul cultural national mobil daca acestea au mai

fost filmate/fotografiate pe parcursul unui an. .

(8) Persoanele care executa operatiuni de filmare/fotografiere a bunurilor care fac parte din patrirnoniul cultural national mobil sunt obligate sa utilizeze tehnici adecvate in conformitate cu recornandarile privind conditiile de protejare a bunului care urmeaza sa fie filmatlfotografiat. (9) Filmarealfotografierea se va consemna, pentru fiecare obiect in parte, in registrul de miscare a obiectelor din colectia respectiva,

CAPITOLUL m. Restaurarea bunurilor culturale mobile clasate. Art. 25. - Selectarea bunurilor culturale mobile ~i includerea lor in lista bunurilor propuse pentru restaurare se face in functie de starea de conservare, valoarea patrimoniala si cerintele valorificarii expozitionale, Art. 26. - (1) Inainte de restaurare, bunul cultural mobil este cercetat din punct de vedere fizic, chimic ~i biologic in laboratorul de investigatii, in

208

vederea stabilirii deteriorarilor, cauzelor, factorilor de deteriorare si a metodologiei de restaurare. Corelarea rezultatelor ~i raportarea acestora la evolutia tehnologiilor trebuie sa conduca si la rezolvarea unor probleme de datare ~i autentificare.

(2) Analizele trebuie sa se efectueze, pe cat este po sibil, prin metode nedistructive sau microdistructive care nu afecteaza integritatea bunului cultural mobil.

(3) Dupa finalizarea cercetarii, bunul cultural mobil se trirnite, impreuna cu documentatia, la laboratorul de restaurare pentru stabilirea metodologiei de restaurare. Restauratorul intocmeste dosarul de restaurare pe care 11 prezinta, impreuna cu bunul cultural mobil, comisiei de restaurare.

Art. 27. - (1) Comisia de restaurare, stabilita de catre conducatorul institutiei, se compune din personal de specialitate acreditat conform legii si factori de decizie (directorul institutiei, membri ai consiliului stiintific, seful laboratorului de restaurare).

(2) Comisia de restaurare analizeaza, avizeaza si aproba metodologia de restaurare ~i asigura receptia final a a lucrarilor,

(3) Hotararile comisiei de restaurare sunt obligatorii. Prin aprobarea data, comisia de restaurare raspunde solidar cu restauratorul, in conditiile legii, in ceea ce priveste corectitudinea diagnosticului si a metodologiei de restaurare.

Art. 28. - Responsabilitatea aplicarii corecte a metodologiei aprobate revine in totalitate restauratorului.

Art. 29. - (1) Pe timpul efectuarii lucrarilor de restaurare se interzic:

a) tnodificarea metodologiei de restaurare aprobate;

b) itreruperea metodologiei de lucru in mod arbitrar.

(2) Modificarile metodologiei de restaurare sunt permise numai cu aprobarea comisiei de restaurare.

Art. 30. - Toate interventiile la care este supus bunul cultural mobil se consemneaza in documentatia de restaurare, care cuprinde:

a) fisa de evidenta;

b) fisa de conservare;

c) documentatia restaurarilor anterioare;

d) documentatia de investigatii;

e) documentatia foto;

f) metodologia de restaurare;

g) procesul-verbal al comisiei de restaurare; b) jurnalul de restaurare.

209

Art. 31. - Restaurarea bunurilor culturale mobile se efectueaza numai de catre restauratori acreditati conform legii, in cadrul organizat al laboratoarelor ~i atelierelor de profiI acreditate potrivit legii.

Art. 32. - In cursul procesului de restaurare se vor avea in vedere urmatoarele principii:

a) pastrarea in totalitate a partilor originale din obiect. Nici 0 interventie nu trebuie sa inl~ture, sa dirninueze, sa falsifice partiale obiectului (Primum non nocere);

b) folosirea unor materiale similare celor originale sau, daca nu este posibil, acestea sa aiba proprietati fizico-mecanice cat mai apropiate eelor originale (Compatibilitatea materialelor);

c) utilizarea unor materiale, sub stante etc. care au fost experimentate, testate in conditii controlate, suficient de riguroase pentru a fi coneludente in determinarea incompatibilitatilor si efectelor secundare;

d) folosirea unor materiale, substante reversibile etc. care pot fi indepartate ulterior, rara a afecta starea obiectului, Materialele nereversibile se vor folosi numai in situatii limita in care utilizarea lor ar constitui singura modalitate de salvare a obiectului;

e) toate interventiile asupra obiectului, din punetul de vedere al naturii, pozitionarii, completarii zonelor lacunare etc., sa se poata observa fie prin examinare directa, fie prin intermediul documentatiei din dosarul de restaurare (Lizibilitatea interventiilor);

t) nu se vor face completari daca lipseste mai mult de 50% din original (Restaurarea se opreste unde incepe ipoteza);

g) urmarirea evolutiei starii obiectului restaurat prin efeetuarea de controale periodiee.

Art. 33. - Aetul de restaurare nu-si propune sa creeze un bun cultural mobil nou. EI urmareste sa aduca bunul cultural mobilia 0 stare, la un aspect care sa transmita cat mai complet functia originala a acestuia.

Art. 34. - Protectia ~i securitatea bunurilor culturale mobile pe toata durata restaurarii revin in sarcina atelierului sau a laboratorului de restaurare, potrivit legii.

Art. 35. - Este interzisa seoaterea bunurilor culturale mobile din atelierul sau laboratorul de restaurare rara acordul seris al detinatorului.

in seria "DlDACTICA" au mai apiirut:

Data adoptarii in Senat: Data adoptarii in Camera Deputatilor: Data promulgarii: 12/18/2003

• MARIOARA LUDU$AN: Asistenta sociala in sfera muncii, note de curs, 1994

• REMUS JOLDE$: Retele neuronale 1, No{iuni de baz1i. Impiementdri, 1995

• N. LUDU$AN, F. VOICULESCU: Statisticif sociald, metode Ii tehnici statistice in Fiintele socio-umane, 1996

• GRIGOR MOLDOVAN, REMUS JOLDE$: Descrierea algoritmilor. Teme Ii aplica(ii, 1996

• REMUS JOLDE$, BRUTUS RATIU: intirumiitor de lab orator pentru proiectarea aplicatiilor Cobol, 1996

• NICOLAE TODEA: Contabilitatejinanciard, 1997

• lOAN MIHUT, ARCADIE HlNESCU, REMUS JOLDE$, lOAN ILEANA, DAN

LUNGESCU, NICOLETA PAlNA: Management, 1998

• HlNESCU ARCADIE: Management, 1998

• ILEANA lOAN: Biroticd - note de curs, 1998

• MIRCEA AGABRIAN: Sociologie, 1999

• MARIOARA LUDU$AN: Teorie p metodd in asistenta sociald, 1999

• SILVIA MIHUT: Histoire de la litterature francaise le)(IX! siecle, 1999

• NICOLAE TODEA: Bazele contabilitifpi, 1999

• FILIMON STREMTAN: Bazele comertului, 1999

• VASILE LURA: Curs de drept comercial, 1999

• lOAN BATRANCEA(coordonator): Analiza economico-financiard, 1999

• MOISE lOAN ACHIM: Bazele tehnologiei proceselor lndustriale, 1999

• VIORICA MOGA: Notiuni de biologie. Factori biologici ai biodegradifrii, 1999

• FLOREA VOICULESCU: Prolectarea pedagogic1i. Nevoi. Resurse. Obiective.

Evaluare., 1999

• NICOLAE LUDU$AN: Geologie genera/1i. Curs., 1999

• MOISE lOAN ACHIM, ARCADIE HlNESCU: Bazele tehnologiei proceselor industriale. Curs., 1999

• MARlA POP A: Merceologia mifrJurilor alimentare - indrumiitor de lucriiri practice,

2000

• LUCIA CA.BULEA: Matematici aplicate in economie, 2000

• MIRCEA AGABRIAN: Sociologie. Teste de autoevaluare Ii crestomatie, 2000

• NICOLAE CRAINIC: Algebrli liniarif, 2000

• VASILE BURJA: Microeconomie, 2000

• lOAN ILEANA: Birotica, 2000

• NICOLAE LUDU$AN: Ecologie umana (note de curs), 2000

• FLOREA VOICULESCU, MARIOARA LUDU$AN, DELIA ALDEA, DUMITRU

POPOVICI, ELISABETA VOICULESCU, RAMONA PETROVAN: Pedagogie, 2001

• VIORICA MOGA: Merceologia praduselor alimentare, 2001

• NICOLAE TODEA: Bazele contabilitdfii, 2001

• PANFIL BANC: Finante generale, 2001

• NICOLAE TODEA, SORIN BRICIU, illLIANA CENAR, RADU BARBur A, ADINA DANCIU: Teste de verificare (contabilitate, evaluare), 2001

• NICOLAE TODEA, illLIANA CENAR: Contabilitate Jinanciarif (Aplica{ii practice), 2001

• MARIA POP A: Bazele merceologiei - indrumiitor de lucrdri practice, 2001

210

• BURJA VASilE Macroeconomie, 2001

• SORIN BRlCIU: Contabilitate comerciald, 2001

• MARIANA - RODICA PIOARIU: Contemporary English Morphology, 2001

• SORIN BRlCIU, NICOLAE TODEA, ADELA SOCOL: Audit Ii certificarea bilantului

coniabil,2001

• NICOLAE TODEA: Evaluarea tntreprinderii, 2001

• LIVIU STOICA: Psihopatologie Ii sdniJtate mentalil, 2001

• MARIOARA LUDU$AN: Metode Ii tehnici de investiga{ie in asistenta sociala, 200]

• MARIOARA LUDU$AN: Introducere in asistenta socialiJ, 2001

• MARIANA RODICA PIOARlU: British and American Lifestyles, 2001

• ILEANA GHEME$: Limba latinii, 2001

• SABIN GORON, REMUS JOLDES, lOAN ILEANA: Initiere in inteligenta artificiald,

2001

• PANFIL BANC: Finantele Ii gestiunea financiarii a unitd{ilor economice, 2001

• MARIOARA LUDU$AN: Protectia copilului, 2002

• CORNEL FILIPESCU, MAR10ARA LUDUSAN: AsistenfiJ sociala In sfera muncll p

lomajului, 2002

• PANFIL BANC: Monedii §i credit, 2002

• MARIOARA LUDU$AN: Metode speciale de lnterventie in asistenta sociala; 2002

• MARIOARA LUDU$AN: Teoria Ii metoda In asistenta sociala, 2002

• VASILE BURJA, CAMELIA BORJA, DAN DANuLETIU: Sinteze, teste grilil Ii

probleme III economie politica, 2002

• OVIDIU DOMSA: Programarea calculatoarelor, 2002

• ARCADIE HINESCU, MARIOARA LUDU$AN: Soclologie industrialii, 2002

• REMUS JOLDE$: Bazele injormaticii, 2002

• ILEANA GHEMES: Autohtonism Ii "ellropenism" in spatiul cultural §i literar interbelic, 2002

• A. HINESCU, A. SOCOL, I. IUGA, C. JINGA, A. BOLOG: Management - marketing,

2002

• IONITApADURE: Cadastru funciar, 2002

• lOAN I. $ERBAN: Pagini de istorie universald contemporanii, 2002

• SOFIA STIRBAN: Conservarea preventivli a obiectelor arheologice pe suport organic,

2002

• ADAM DRAGOI: Dreptjinanciar, 2002

• MARICEL PALAMARIU, IONITA pADURE: Cartograjie matematicii, 2002

• CONSTANTIN CUBLE$AN: Curs introductiv de esteticiJ generald, 2002

• CONSTANTIN CUBLESAN: Eminescu In universalitate, 2002

• DUMITRU POPOVICI: Sociologia educatiei, 2002

• lOAN SCHEAU: Logicli Ii comunicare educa{ionalli, 2002

• CAMELIA BORJA, LAURA VOICULESCU: Metodica discipllnelor juridice, 2002

• ARCADIE HINESCU: Management general Ii management Icolar, 2002

• MIRCEA AGABRIAN: Cercetarea calitativli a sodalului, 2002

• FLOREA VOICULESCU: Timpul ca resursiJ a educatiei, 2002

• GABRIEL BARBULET: English Methodology, 2002

• FLOREA VOICULESCU, IOANA TOTODR: Psihologie generald, 2002

• CAMELIA BURJA: Metodica disciplinelor economice, 2002

• MARCELA CLAUDIA CIORTEA, lOAN BUZA$I: Metodica prediIrii limbii Ii literaturii romiine, 2002

• SEBASTIAN $ERBU, DORIN OPRI$, MONICA OPRIS: Metodica prediIrii religiei,

2002

• ADINA CURTA: Didactique du FLE, 2002

• MAR10ARA LUDU$AN: Metodica prediirii culturii civice, 2002

• MARlOARA LUDU$AN: Metode speciale de asistentli socialii de grup, 2002

• ARCADIE HINESCU: Managementul resurselor umane in invii(iimant, 2002

• MIHAl TARA: Metodica preddrii istoriei, 2002

• RAMONA PETROV AN: Pedagogie -Ghid pentru seminarii , 2002

• LIANA T AU$AN: Pedagogie -Ghid pentru seminarii , 2002

• lOAN ILEANA: Re(ele neuronale In tehnologie optoelectronica, 2002

• VLAD ZENO MILEA: Metodica predlirii sociologiei, 2002

• FLOREA VOICULESCU, ELISABETA VOICULESCU, DELIA ALDEA: Pedagogie= partea 1, 2002

• LUCIAN MARINA: Metodologia cercetilrii sociale, 2003

• ADAM DRAGOI: Probleme juridice privind protecsia minorilor In sistemul legislativ romanesc, 2003

• ION BUZA$I: Literatura romanli §i literatura pentru copii, 2003

• ARCADIE HINESCU, FILlMON STREMTAN, SORIN BRlCIU, VASILE BURJA, NICOLAE TODEA: Ghid metodologic pentru elaborarea p sustinerea lucrdrilor de licentii In domeniul economic, 2003

• DUMITRU POPOVICI: CriticiJ filozofic-construaiva, 2003

• MAR1CEL PALAMARIU, DIMEN LEVENTE: Notiuni de fotogrammetrie terestrd, 2003

• PANFIL BANC: Preturi Ii tarife in turism Ii servicii, 2003

• ARCADIE HINESCU, FILlMON STREMT AN, NICOLAE LUDU$AN, IULIA ruox, LUCIA CABULEA, CRISTINA JINGA, ANDREEA BOLOG: Tehnici promotionale in turism Ii servicii, 2003

• NICOLAE LUDU$AN, I. HANCIU, M HANCIU, M. MUNTEANU: Geografia jude{Ului Alba, 2003

• MIRCEA R1~TEIU, LUCIAN MARINA, VLAD ZENO MILEA, CORNEL

FILIPESCU: Informatica aplicatli in §tiin(ele sociale, vol 1+11, 2003

• CALINA ANA BUTIU: Comunicare interpersonaliJ - Formarea pentru practici conversaponale, 2003

• MARlOARA LUDU$AN, PETRONELA TALPAS: Caiet de practicli in asistenta

socialil, 2003

• lOAN ILEANA, MARIA POPA: Biroticd ~i corespondentiJ comerciala, 2003

• OVIDIU DOM$A: Programarea calculatoarelor, 2003

• ADINA CURTA, CORALIA HANDREA, PAUL NANU, AURA CmIAN: Teste de

competentd litigvisticli la limbafranceziJ, 2003

• DOMIN ADAM: Cultura muzicald bisericeascd in Eparhia Alba Iuliei , 2003

• CAMELIA BORJA: Analizii economtcd-financiard, 2003

• MIRCEA Ri$TEIU, HERBERT TEN THlJ, GHEORGHE MARC: Bazele comuniciirii pe internet: planning, designing, programming, 2002

• MIRCEA Ri$TEIU, lOAN IENCIU, DORIN W AINBERG:Suport informatic de digitizare a datelor din topografie p cadastru, 2003

• CRINA HER'fEG: English for business and accounting ,2003

• ARCADIE HINESCU, CRISTINA JINGA, IOSIF' MIHON: Managementul general al intreprinderii, 2003

• ARCADIE HINESCU, CRISTINA JINGA: Managementui tntreprinderilor micii p mijlocii din sectorul serviciilor, 2003

• CONSTANTI - lOAN MLADIN: Probleme ale terminologiei sintactice in romdna

contemporand, 2003

• LUCIA CABULEA, MIHAELA ALDEA: Algebra liniara p analiza matemlltica ,20C3

• ADAM DOMIN: Muzicd bisericeascd , 2003

• OVIDIU DO~A: Bazele algoritmilor, 2003

• ADAMDRAGOL LAURA VOICULESCU: Dreptul familiei, 2003

• lOAN GANFALEAN: Reprezentarea legald p conventionald a pib1ilor in procesul

civil, 2003

• IONITA pAnDRE: Cadastre de specialitate, 2003

• IONIT A P AnDRE: Cadastru funciar, 2003

• PANFIL BANC: Finante generale, 2003

• MARIOARA LUDU$AN: Metode p tehnici de investiga{ie in asistenta sociald, 2003

• CONSTANTIN CUBLE$AN: Eminescu in universalitate, 2003

• DANIEL BREAZ: Calcul numeric si simbolic,2003

• CALINA ANA BUfIU: Dezvoltare comunitard - suport de curs p aplicati£,2003

• CONSTANTIN CUBLE$AN: Curs introductlv de esteticd generald, 2003

• NICOLETA BREAZ: Statistica descriptivd - teorie p aplica(ii,2003

• PETRONELA T ALPA$: Aspecte teoretice Ii practice in asistenta sociald,2003

• ADRIAN TULBDRE: Drept procesual penal-parte generald,2003

• MARIOARA LUDU$AN: Metode speciale de asistentd sociald de grup, 2003

• MARIOARA LUDU$AN: Metodica preddrii culturii civice,2003

• MARIOARA LUDU$AN: Teorie p metoda in asistenta socialil,2003

• ARCADIE HINESCU, JULIA IUGA,CRISTINA JINGA, CLAUDIA pATRlJf:

Managementul unitiJ(ilor de comert ~i turism,2003

• PETRONELA MARIA T ALP A$: Protectia copilului-perspectiva practicianului- 200J

• MARICEL PALAMARIU: Probleme de baziJ in cartografie ~ geodezie.Aplicatii: 2003

• PANFIL BANC, MARIUS BANC: Contahilitate generaliJ,2003

• MARIUS-MIHAI CIUT A; Metode p tehnici modeme de cercetare in arheologie,2003

• JULIA CENAR, NICOLAE TODEA: Bazele contabilitd(ii, 2003

• CLAUDIU SEBASTIAN $TEFANI: Sociologia deviantei -Crestomatie.teste de autoevaluare p aplica(ii-2004

• FELIClAN COTEA: Drept comunitar institutional, 2004

• LUCIA CABULEA, MlHAELA ALDEA: Elemente de teoria probabilitd(ilor ~;

statisticii matematicd, 2004

• LUCIA CABULEA, MIHAELA ALDEA: Cercettlri operationale, 2004

• PANFIL BANC : Moneda p credit, 2004

• NICOLETA BREAZ: Elemente de statisticil inferen(iala. Teorie ~ aplica(ii..2004

• lOAN SCHEAU: Filosofie. 2004

• ADRIAN $TEF AN TULBURE : Proceduril penalii roman a. Partea speciald. 2004

• FELIClANCOTEA: Dreptul muncii. Dreptul individual al muncii.2004

• IONIT A P AnDRE: Cadastru funciar,2004

• CRINA HERTEG: English for business and accounting,2004

• ADINA CURTA, CORALIA HANDREA, AURA CIBIAN, PAUL NANU: Teste de

competenliJ lingvisticil la limba jrancezii, 2004

• ADAM DRAGOI: Elemente de drept civil,dreptfunciar ~i publicitate imohiliard, 2004

• IONITA pADURE: Cadastre de specialitate, 2004

• NICOLAE LUDU$AN, MONICA ANGELA LUDU$AN: Statisticil sociald, 2004

Seria DIDACTICA este coordonata de:

Conf.univ.dr. REMUS JOLDE$ Prof.univ.dr. FLOREA VOICULESCU Lect.univ.dr. lOAN ALEXANDRU ALDEA

UNfVERSIT,HfA. '1 Of.CEMSRIE 1918" ALBA JULIA

EtfSJ.JqU*A t.

Nr. in ... , -::.. ~'Q:,:,~'::.7?9:l":'-- I

Pe teritQIillLG.e.nnaniei din aceste inventare s-au dezvoltat in unele cazuri

.... ~-"

cc:.t_qjg.gge._4e.~~IlJ}1itjg"

.-"

Incepand cu .Renasterea carolingiana", civilizatia Europei

occidentale se va intoarce periodic spre Antichitate in domeniul artei, filosofiei, literaturii (Umanismul, Renasterea). Pe langa tezaurele bisericilor si manastirilor, dupa moda romanilor, si primii reprezentanti ai Evului mediu european vor incepe sa puna bazele unor cQ.~@i particulare. Primii colectionari erau am-~tQri .preoq~pa.ti .. .de-a£iJ.ID.ar..ea

earacterizata ca 0 desteptare cultural a, reprezentata prin afirmarea scriitorilor, artistilor, filologilor sau filosofilor.

Intre cei mai mari patroni ai artei renascentiste, dar si colectionari se aflau papi!l avand acces, dar ~i cultura necesara pentru pretuirea operelor fe';~a. Se cunoaste in~~lf2L~.c.ti~,i,pi;!.p~iJ>11l!l~Lgi:! adapostita in Palazzo Venezia de J~ . .B9Il!~' Edificiul propriu-zis este un

_' . .",.~ '~ .....,.,.....~ ~_ .. .--..r__,_.....,~""""~_,__,._"""""~~

monument al Renasterii, iar in el a fost adapostita ~i celebra sa eolectie -

~q,!!E!/Lim cu obiecte pretioase: geme, camee, tablouri, bijuterii, piese numismatice, statui etc. Acest ansamblu a fost ~~~~,~~~,~ndi.~!~. ~ si devenea l~ MU~~l.ll,,~~J?e.,,<;:!lPjtgJiH, Papii prin cultura lor si accesul 1a opere de arta vor crea importante colectii de arta, dar vor fi ~i patronii marilor artisti ai vremii.

~~!.!!1Y1~a, pring:g_9.£t!..p~~~ (unul dintre primele acte normative pentru ocrotirea patrimoniului unei tan), va i~

op!.~!~~~ . .,:~E.9.!!.~Lp~~el2!~ru,!L1~~iil£_iltjw:yl,anului.,L17.Lya contribui la c()_nstrtlir~,!JnlIZe1J:llfi<,i~p,~.~C~piI9,1iU, in care au fost puse la adapost numeroase opere de arta,

FarniJi~:~!<:i prin C:_o.s,!!!lP (1389-1464), P~~r.0 (1416-1469), Lorenzo (1448-1492) va pune bazele celor _Il2_aLimportante muzee din

ij';.ren!a (Museo dei codiei e cimeli artistici) a fast fondat la Florenta de Lorenzo Magnificul). De la Cosimo s-a pastrat 0 declaratie de suflet prin care el dezvaluie atitudinea sa fata de arta: "Toate aceste lucruri mi-au oferit si imi of era 0 mare multumire ~i sentimente de implinire [ ... J; eu le-am realizat in numele D-lui, pentru eras si in numele constiintei mele". Lorenzo l-a invitat pe Donatello pentru a-i restaura colectia de antichitati; demersul copiat de regele Frantei Francisc I, care I-a chemat pe Leonardo da Vinci cu ajutorul caruia a pus bazele colectiilor artistiee de la

obiectelor imQJite'-.rare, destinate .placerii lQ!:..§l!l! ,~. lJ.Q.!l.i. c~:rQ restrans .. de

.. __ -.. ..... , -, .. ;~<'-" • "

I?~~~;intre . ii colectionari atestati documentar face parte

~~o <_>~ini_~.!~_~~:n ' care in secolul ~ea a pus bazele unui cab~~,!chitati, care se va ~r~~~!o~~. ~!iIpP~!~7_llIJ,- ffigf;e._QPllblie-;

In anulJl§~J...Printr-un edict dat la Roma, C~,~va fi declarata m~l!!!1~gt"a..L~JeEnit~jii. Acest edict ~oate fi considerat lID inceput al leglslatiei privind ocrotirea monumentelor istorice. Tot de Roma se leaga si activitatea eruditului 'Cy.:ra~~s·d~ "~~~ria"'lI3 91-

}-. •.•• ~ ,., _ ...... < _.~_ "." ...... rr

1449), considerat de specialisti pa~t.~!~ ~~e_'l~~~i:~ care a realizat

descrierea stiintifica a monumentelorantice ale Romei, incercand sa

.... _ ... _._.M •. '. • "-

reconstitu~~_ora~ul antic.

f""" .,.. .. --

Renasterea aduce eu sine refuzul absolutismului dictaturii spirituale a bisericii si plaseaza in centrul atentiei Europei omul in

complexitatea lui, pe Ianga omul care i~i intoarce privirea spre Antichitatea greaca si romans; invata limba greaca; se copiaza si chiar se tiparesc autorii clasici. Artistii epocii creeaza opere de arta in. Italia, Spania, Franta, opere ce vor umple colectiile particulare ~i mai tarziu cele mai importante galerii de arta si muzee europene. Renasterea este

22

23

Fontainebleu (viitorul muzeu Louvre). La 1780 marele ~P_Ql9., a

---

reunit colectiile familiei d~edici' in galeriile .Yffi~~, deschise mai tarziu,

--~.....--- ~~~QC~"'" "'_t~;:....;::,. __ .~r .. ~~ _"'~h.'-i-.~"'(:·'\ 1<>1.

la 1833 publicului. -:::::==

In perioada Renasterii notiunea de muzeu i~i va gasi un loc stabil

in civilizatia europeana, avand ca exemplu mouseioanele grecesti, In atentia colectionarilor vor sta piesele artei greco-romane, bizantine, dar ~i pictura contemporana, piese numismatice, bijuterii, tapiserii etc. MuW dintre marii colectionari pot apartine unei mici tan sau unei minoritati nationale, religioase sau sociale. Colectionarea poate avea la baza snobismul sau dorinta de depasire a conditiei sociale. Unii colectionari, din dorinta pastrarii memoriei, ajung sa-si doneze colectiile institutiilor muzeale.

Jean de France, ducele de Berry, a fost un colectionar care ~i-a

_. . '- -,.,'~~---

depasit epoca. Se remarca printr-o atitudine de estet ~i iubitor al

lucrurilor frumoase si pretioase. El a pus £!'!Zeteunei maricolectii ,. particulate care se remarca printr-o abordare aproape stiintifica. Jean de France este, poate, primul colectionar care ne-a lasat 0 evidenta - inventar al colectiei sale de la 1413. Inventarul pastrat dezvaluie diversitatea colectiilor sale: bijuterii, tapiserii, pietre pretioase, camee, geme, piese numismatice, tablouri ~i of era descrierea lor ca tehnica si stil,

~""'Lo._w: .. tbc..~"""","__' ••.. _ .'~'-"'''''''''<'''' __ ''.,_ .• ~ ..

chiar prejullor",

Museum Giovianum a fost fondat in jurul anului 15JQ~,9j:; Pao19

_.,_ ....... __ . ,"__' .,. __ ""...........,.~.-~._.....:_< ... _ •• _....._, .. ,.... ~ r,~ ....... ~~.", ",11

~~? (1483-1552) in localitatea <:~_Qi.2.~io, un reprezentant al Renasterii italiene, autorul operei Le vile dei Uomini illustri, a strans

_~ ~.,:>,,,,,~,,,d.-_'~' .......... - - - .. ~~, ..... - ., ...... -- .... ~, ... ~ ... ,

intr-o interesanta colectie efigii de savanti, poeti, oameni de stat, imparati

etc. si nu s-a oprit numai la cei proveniti din Italia. A obtinut copii acolo unde nu putea intra in posesia originalului. Inspirat din preocuparile lui

24

Giovio, contemporanul sau V,La,elaborat 0 .c~legere ~Jo~}()a,sA_Yiefile celor mai mari pictori. sculptor! $i arhitecti, aparuta in anul 1550.

--_._---.__.""'.... _.. ... --,.~ ._. _," _- ,

Preocuparea acestor doi oameni ai vrernii se inscrie intr-o doctrina antica,

conform careia pictura si sculptura s-au nascocit pentru pastrarea amintirii chipurilor. Vasari a realizat medalioane biografice ale artistilor, prin lucrarea sa el a :facut ca imaginea artistilor vrernii sale sa fie pastrata pentru posteritate.

Pe teritoriul Germaniei __ §i_aL_Austriei,. la curtile princiare,

..----.,-- -~,-.__ .. - -------' ... - .... .....---. ----- _-~

pastrandu-se traditia carolingiana, se va colecnona cu mare inflacarare,

Reprezentativ era totul ce era scump. Atrag atentia rarita.El~L~l!li9.m~.tile __ din natura. In Franta, In secolul al XVI-lea, Francisc I va pune bazele

__ '."C" "_

colectiilor regale in palatul Fontainebleau. A pus sa-i se aduca din Italia

.___.- ... ,.....,.__~ .... " .... , .~.~~~-.- ...... ----------_. _" . - _ .

opere de arta antica, dar el a chemat la curtea sa si pictori contemporani francezi si italieni. Francisc I va pune bazele muzeului Louvre. Urmasul sau, Henrie al IV-lea va invita restauratori olandezi care urmau sa restaureze piesele colectionate de Francisc.

in j!!!llJ_Jill1!lyL15~2\-- apare 0 noua rnodalitate de obtinere a

--- ."

pieselor de valoare prinJ1£Hgl!~.p1jllJJf,q, care are loc pentru prima oara Ia Anvers, in Belgia

Renasterea este perioada unor mari colectionari, colectiile lor partial sau total pot fi regasite astazi in to ate muzeele lumii. Este ~i 0 perioada a mecenatismului datorat principilor rnedievali, fetelor bisericesti sau pill' si simplu persoanelor iubitoare de arta. Artistii se pregatesc sa treaca spre noul gen numit "I' art pour lart".

25

Colectionarii ~i muzeele secolului al XVII-lea

,

Pasiunea de colectionar, dragostea pentru frumos, dar ~i dorinta de posesiune au contribuit pe tot parcursul istoriei la formarea colectiilor particulare si a primelor muzee.

Inca in secolul <~_._20.'.H~.a vor lua na~terei.n.JtcYiCl, .. _Franta,,· Germania ~i _ Anglia asa numite S~p'j!!~!j!~_<!(f_~£llii.Qzitati; chambre des

_ •• _.~~'.~ _.;..o._ .• ~"" ' ~.

merveilles, Wunderkammer, Rustkammer, Schatzkammer. Tot scum se poate vorbi ~i de dezvoltarea primelo~lJip.~·d.e..ml.lZee: muze~Lq~_· istorie, muzeul de ~tiinJ~"n..~h!rale sau muzeul de ~~~itati.

Spre sfarsitul secolului al XVI-lea si la inceputul celui urmator, in

cetatea Pr,agaLHrS!g~y"RMgru.LaL n-Jea.v~~. !!~~tgg (15 52-1612)

---- --"_'--- ..

va pune bazele unei colectii impresionante ca numar de obiecte si valoare

artistica ~i materiala. Rudolf al Il-lea a dus arta coleclion~~.: A

.---.~~ .... -- ... _",.-~___. ...

fost un colectionar manierat, un estet educat ~i a creat cea mai mare

colectie de obiecte de valoare a vremii sale in Europa. hJ2Hr,g1,ll5!e".1a, __ Praga a adunat bijuterii, ceasuri, obiecte din me_!~~ .pr_e.J!()~e__ ~i tablouri,

~_,>-"_""'---- ....... ~-_~~~ __ ~., . ..... __ ~_' ... ~"'N··· "_,~"",,,~'

instrumente tehnice (pasionat de alchimie a sustinut in palatul regal un

-- .....• - .- .... - .. ~-. .

intreg laborator de alchirnie). Impresionanta sa colectie a inceput sa se

disperseze imediat dupa moartea sa. 0 parte a ajuns la Viena, la resedinta

··· __ ·"'~"'_""'·""-_~"'='·...:fOOoU.w~ .. ~~J¢,""··U"'" • .._..-~ ... ~ •

Habsburgilor. 1.1l. J 6.±§... dupa atacul suedezilor asupra Pragai, . .!,~iE.~_

I-,.,,_.;>...,__'-"·· .... : ... ·~·

_~~i!1u~t_~~p~.Ec.Pi£!l!!i.£.,ar~, in fmal:_~~_~J~)a Romasauin ._

Spania. Alte piese au fost identificate in muzeele londoneze.

.. , .... ,.~

Istoria acestei colectii este sustinuta de existenta unui. inventar at colectiei lui Rudolf al II-lea care are 137 4~tilejIl folio.jnventar elaborat inaintea razboiului de 30 de ani. Astazi, in galeriile de arta....L~~h_iei $~

~~ ............ ~-.:."""""".-~~

afla 0 parte nesemnificativa din vechea colectie a lui Rudolf al Il-lea,

26

La Oxford asistam la nasterea unui muzeu prin contributia lui John Trades~ant, care a donat cabinetul sau de curiozitati in anul 1659 lui

... _..,.-.. ....... _ Q.""'~"'-=...

Elias Ashmole cu obligatia de a 0 transmite universitatii din Oxford. La 1677 Ashmole se achita de obligatie, impunand universitatii construirea unui edificiu special. In anul 1683 se deschide muz~y,IUniyersitapidin_"

~

Oxford care s-a dezvoltat din Ashmolean Museum in prezentaviitorului rege Iacob al Il-lea, avand colectii din domeniile stiintelor naturii, arheologie, geologie la care se aduga 0 biblioteca si laboratoare. Se pastreaza un catalog al pieselor colectiei primare din anul 1656 (al lui John Tradescant). La Oxford functioneaza ~i astazi A.§_hmQ~anJ411Se!J!!L

---~ __,-~ .. _,,,~'_"""'~""'"'-'-'-- ,

In spiritul lui Colbert, colectiile regilor Frantei erau destinate artistilor ~i studentilor, Ministrul a amenajat in pal_a~uIJ._9!!y!_S qa!.~r.i~L

, <~'-'

lui Apollon si sapte sali ale acesteia au_f9~_Ulesch.!~.~puI?1_iC;~u,i in anul

,""~"""_"~.::"""'-'<;""""-_·I --,._~~~"'" ,_~._._ .. _, ·.~V'O' ~-'.

1681. Ludovic al XIV-lea, fiind interesatdoar de Versailles, a impus ca

-:"~.

tablourile sa fie mutate acolo ~i salile eliberate au fost atribuite

expozitiilor Academiei de pictura, Ministrul Colbert a mai cumparat colectia de stampe a abatelui Michel de MaroHes, numarand 235 000 de piese de la 6000 de artisti ~i 520 de volume de carte rara si elegant legata. La Academie se organizau expozitii pentru public din anul 1663, care au devenit din anul 1737 bianuale. Regii Frantei erau in continuare preocupati de strangerea obiectelor de arta ~i curiozitati, care in secolul urmator in jurul anului 1777 au permis deschiderea unui Museum Royal des Arts.

Pe parcursul secolului al XVII-lea, la Roma inflorea comertul cu opere de artii. Tablourile erau expuse in pravalii specializate, unde veneau colectionarii din intreaga Europa sa cumpere sau eel putin sa

27

priveasca. Comertul eli arta era prosper i?i in Anglia i?i se ocupau cu el galeriile de arta (Christie's, Sotheby).

Primele tratate de muzeografie

o data puse bazele colectiilor particulare, ele vor creste in timp si se vor diversifica tot mai mult. Multitudinea materialelor incluse in colectii si extinderea cronologiei ii vor obliga pe colectionari sa gaseasca modalitatea de a expune si de a depozita ordonat obiectele detinute, Trebuia gasit un sistem logic de cIasificare valabil in vederea organizarii unui muzeu. Cea mai veche lucrare de acest fel ii apartine lui Samuel

___.-- --_ --"-- - .-

Quiccbeberg din Apvers si a aparut 'in anul 1565, avand titlul

.."..-. ~~-....... ... - ... t:-::~:~

Inscriptiones vel tituli theatri amplissimi. Autorul construieste planul

unui muzeu ideal. Prevede 5 sectii ~i toate mai sunt divizate mca in 10

____ ,.."..,_

subsectii, Quiccheberg propune clasificarea intregii stiinte umane. Colectiile muzeale sunt considerate de el martorii trecutului si reprezinta creatia naturii ~i a omului. Sistemul creat este enciclopedic si complex. (C. E. Doring, p. 14)

Gasirea unei clasificari ideale a intregii stiinte umane i-a preocupat secole la rand pe eruditi (mai ales filosofi) europeni. Clasificarea stiintelor a fost rezolvata d~}1elvillt"Dewey prin punerea la

,---';-'~~-'-":'''''''''''~

punct al sistemului zecimal (CZU = clasificarea zecimala universals)

folosit in cele mai mari biblioteci universale. Sistemul zecimal a fost utilizat uneori ~i pentru organizarea colectiilor muzeale.

Dintre incercarile de-a elabora un manual de muzeografie poate fi

mentionata cea a lui Pierre Borel, Les Antiquites, 1649. Borel este

28

secolul al XVII-lea. In lucrarea sa gasim _1~.2~~~~=m.~,jmportanle_~.,. ~.in~~"clJriQzita!LJ~J!mI?~:~~.s9~~i,.~.~YU;;J~lh_.

Bazele muzeografiei moderne se vor cladi prin eforturi intelectuale pe tot parcursul Evului mediu ~i mai tarziu, De la sporirea numarului colectiilor se va trece la specializarea si sistematizarea lor si pana la preocupari de conservare, uneori chiar restaurare. De la 0 colectie de curiozitati, de multe ori constituita la intamplare, se va ajunge la organizarea unui muzeu specializat. Aparitia tratatelor de specialitate sau a lucrarilor teoretice va face din colectionare, initial 0 indeletnicire pentru petrecerea placuta a timpului, 0 stiinta in devenire.

Secolul al XVIII-lea debuteaza prin editarea primuluiJrill.aLg~~_.

~ ,

specialitate. Negustorul englez Caspar Ne~l.tipare~te la Hamburg in

-~~. ....,......~ ",.

anul J]21~Jucrarea Museographia. Lucrarea are caracter stiintific ~i

cuprinde sfaturi pentru organizarea unui muzeu modern. Neickel atrage atentia asupra vocabularului folosit In muzeografia vremii. Se opreste la ideea abordata de multi colectionari ai vremii - fondarea muzeelor universale - idee careia i se opune categoric. Dupa autor in nici un cabinet de curiozitati nu se mai pot aduna obiectele create de om din toata lumea la modul exhaustiv. Neickel of era colectionarului, conservatorului, viitorului muzeograf u~J;jAp.!];.S!i~~Jl~,Qltl,l.".Qr~ll.tea,",,~ expozitiilor, a depozitelor si este preocupat si de construirea edificiilor specializate pentru ocrotirea patrimoniului muzeal.

Valoarea operelor de arta va creste, ceea ce pune problema ocrotirii, conservarii ~i chiar restaurarii pieselor constituite In colectii si muzee. In importante centre culturale, in care au functionat ateliere de pictura, la Florenta, Roma, Napoli, Venetia, Dresda, Paris au functionat si ateliere de restaurare, mai ales in domeniul artelor plastice.

29

I

I

£.

I

'I

:~ l ~

Preocupari de muzeografie in epoca premodemi ~i moderns

Pe bazele puse In secolele precedente, In capitalele europene se vor dezvolta pe parcursul secolului al XVIII-lea numeroase muzee care "''''

( I )vor supravietui pana in vremurile noastre. Tarul Petru eel Mare, un

,,_/ ,- -

mecena ~i un mare iubitor de arta, a influentat fondarea muzeelor din

Pet~~~g_3L!Y1os~o_'\1~' La Academia de stiinte din Petersburg a fost deschis publicului in anull?l.(j..l!!l_t:~l:>inetdecuriozitatLcare cuprindea mai ales pi~se etnografiee ~i piese din dom,eniul stiintelor naturale. Prin contributia tarului s-a infiintat cea mai bogata colectie de obieete de aur din lume, 1~!~J~L-E:~~!~L~~~ Petersburg. Pe~ eel Mare a dat 0 lege prin care se interzicea topirea obiectelor cu valoare istorica din metale pretioase.

;".1"<) Tarina Ecaterina a II-a va continua patronarea muzeelor rusesti.

Negustorii tarinei vor patrunde pe pieta obiectelor de arta din intreaga Europa. In acest context vor fi cumparate bibliotecile lui Diderot §i

~~....,.,..=-:::.o......,...-::~

Voltaire. In anul 177~ va cumpara colectia Cr;zat, cuprinzand 400000 de

...... jIjj I~~., ""~. ."'-" :-,,_'.r,6"""'_'_"'''''~'''~

carti si altele. Se aduc colectii din Germania, Anglia, Italia, Ecaterina a

II-a nu numai ca va cumpara piese de arta mai vechi, ci ea va face comenzi si artistilor contemporani, cumparand nu numai pictura, dar ~i opere de arta decorative, 0 mare concentrare de piese va necesita construirea unor edificii speciale. Pe langa Palatul de lama ~i Errnitaj, alaturi de care, in anulJ.2L5, va fi co~struitM~:I:_~~~!~_~i intre anii 1840-1849 se va construi Noul Ermitaj .

....... -- ..

In prima jumatate a secolului al XVIII-lea se va ajunge la 0 tot

mai ingusta specializare a muzeelor. Colectiile vor fi organizate dupa

30

tipuri de obiecte. Sapaturile arheologice intreprinse in Egipt, Grecia, Italia, Mesopotamia vor imbogati colectiile muzeelor europene cu un numar tot rnai mare de obiecte. Din aceste muzee se vor dezvolta muzeele universale.

Unul dintre cele mai de seama muzee europene dezvoltat initial

ca primul muzeu national, ajungand in timp la dimensiuni universale este

. /3) British Museum din Londra. Gratie parlamentului britanic, ~~(I.J;U.),tJ7~_2_",

, / """,~..-:c<'-r.,:-~_:.t'WL.~-';~~~.¢

'- se,,~~>,:~£~~P~~tru British Museum 0 mare colectie de obiecte si 0

.,2,~~~~ca ce au apartinut 10rdului","l!an~ .. .§tQ.3J:U:, continand 80 000 de piese de valoare deosebita din domeniile stiintelor naturii, etnografiei: plante, animale impanate, fosile, minerale, antichitati, arme, monede, carti, piese de arta, Cuprinsul colectiei este cunoscut din descrierea vizitei din anul 1748, inca in muzeul Sloane, a printului si printesei de Wales. Descrierea vizitei of era un fel de ghidaj prin colectiile Sloane. Acestei colectii is-au mai adaugat si altele, formand muzeul national al Angliei. In anul 1759 muzeul, conform statutului sau, era impartit in 3 sectii; 1) carti tiparite; 2) manus crise ~i medalii; 3) creatii ale naturii si omului. British Museum face parte dintre primele muzee pentru care s-a construit dupa anul 1754 un edificiu special.

~ ~ .... ~-

Muzeul national al Angliei a fost conceput de la inceput ca 0 institutie stiintifica, avand ca seop primar cercetarea materialelor

colection.:ill.~. Colectiile muzeului s-au imbogatit semnificativ in urma

..,~'" ..;t-"~. _ .. ,.' . ,.,.,-.

cercetarilor~~eo!~gi£~Jl!treprinse de W. Hamilton in Italia, la Napoli.

~- . --'~'~~"",,,,-400<~"""'''''~~''''''~_<'~

Regulamentul initial al muzeului stipuleaza si accesul vizitatorilor. Din

momentul deschiderii muzeului pentru PUbli~ conducerea a afisat reguli si instructiuni privitoare la functionarea # vizitarea muzeului. Instructiunile initiale permiteau accesul cercetatorilor la modul organizat

31

prin inscrierea cererii (la portar). Acceptul putea fi primit dupa cateva zile de la adresarea cererii. Pentru 0 vizita de grup se eliberau 10 bilete pe ora, vizitatorii fiind insotit de un ghid ~i de paznic. Vizita putea dura eel mult 3 ore. Copii sub 10 ani nu aveau acces in muzeu. Muzeul putea fi vizitat de luni paoa joi, vinerea erau primite grupurile selecte ~i studentii. Programul de vizitare al muzeului era elitist in aceasta faza, vizitatorii simpli puteau ajunge greu sa viziteze expozitia sa ei fiind considerati chiar .rnai putin utili" (K. Hudson).

.Dezvoltarea culturii de speeialitate de-a lungul secolelor al XVllI-lea si al XIX-lea a avut drept consecinta inevitabila crearea complexului de inferioritate pe care 11 capata omul simplu in fata unei opere de arta. Atata vreme cat pictura religioasa, statui a sau chivotul au ramas in biserica ( ... ] ele apartineau tuturor ( ... ] . Odata cu transplantarea lor in galeria de arta, se introduce. 0 alta scara de valori. ( ... ] Muzeele au teribila capacitate de a Ie crea oamenilor simpIi un complex de inferioritate" (K. Hudson).

<:'15) J;l'~~;:,iSJll.XY ::~~a al Frantei a inlesnit deschiderea colectiilor .r~g~l.~la.j.um..atatea secolului al XVIII:!~a. In Parisul deceniului 8 al secolului al XVIII-lea, 0 data eu revolta cr~~~~di impotriva curtii regale si a aristocratlei, poporul va cere ca patrimoniul cultural national sa intre In posesia intregului popor. Prin ~V.2!R~ Franceza se incheie 0 etapa istorica si, 0 data eu aceasta, ~i 0 etapa a 'e~oi;;#ei muzeelor ~i muzeo!ogiei. Dupa 1789, majoritatea muzeelor vor deveni institutii de stat. Muzeele vor face parte din sistemul educational, vor deveni centre de cercetare~tiinlifica in domeniul istoriei, arheologiei, istoriei artelor,

, istoriei tehnicii si stiintelor naturii. Prin decretele emise in anii 1792-

o _ ~

V~)) 793, se infiintau M~Republicii, fiind un muzeu national ~i Muzeul

. ./~ ,__- -._.,._.. ~.~ , ~

32

de Arta, ca muzeele publice ~i printr-un alt decret dat la Lseptembrie

_- -_ ..

1800 au fost fondate alte 22 de muzee municipale, responsabilitatea

asupra lor Ie revenea primariilor, iar numarul lor va creste in anii urmatori.

Trecerea de la 0 colectie particulars spre una de stat nu era un demers simplu. Una din etapele peste care trebuia sa treaca muzeele franceze era cea de depasire a tentatiei de a distruge tot ce se afla in proprietatea reprezentantilor vechiului regim. Spiritul enciclopedistilor francezi a contribuit prin teza lor despre importanta accesului la educatie, la eliberarea colectiilor artistice. Unul dintre iluministii francezi, Dide~~!.

-

a dat prin interrnediul ~idQJ}g,di..ej~eze. (vol. IX) model de

organizare pentru Muzeul Louvre. El propunea formarea unui centru

~.,."....,u._""_~%1 .• _~:~~ ........... ,_..- .... ~", __ ...... ._=:,~

cultural ~i artistic comparabil cu Mouseionul din Alexandria. Propunerile

lui au fost retinute in cea mai mare parte. La parterul palatului propunea organizarea expozitiei de sculpturi, la etaj galeria de arta, Pe laoga acestea urmau sa fie organizate colectii de medal ii, numismatice si 0 vasta biblioteca, L~ palatul Louvre a fost deschis Ie Museum des Arts, in colectiile sale se aflau peste 500 de opere de arta, fiind primul muzeu de stat al Frantei, Napoleon va numi 0 comisie de specialisti care se vor ocupa de completarea colectiilor, Acestea vor fi completate cu inventarul adus din jacile in care s-au purtat razboaiele napoleoniene (Italia, Egipt). Muzeul Louvre se va dezvolta cantitativ, dar ~i calitativ, existand 0 preocupare permanents pentru cercetarea stiintifica, La 1803 a functionat sub noul nume Le Musee Napoleon. In anul 1815 0 parte a operelor de arta instrainate au fost inapoiate proprietarilor de drept.

Popularizarea artei prin deschiderea muzeelor pentru public va contribui la largirea orizontului acestuia, dar apare ~i 0 alta posibilitate,

33

cea de a valorifica prin cercetare patrimoniul muzeal si national. in (~a~l m~~!~~ s-au concentrat colectiile provenite din manastiri si de _' laTaiiuliile nobiliare. Initial organizat ca depozit si acesta va fi deschis spre vizitare in anul 1797. Tendinta muzeologiei franceze a fost treptat preluata si ill alte ran.,

Identitatea nationals se manifesta ill secol~ al XIX-lea european prin aparitia romanului istoric national (Walter Scott), prin ridicarea de ~difici~,,}~C:ltionale, de exemplu teatre nationale (1837 Ungaria, 1852 Norvegia, 1881 Cehia) in care se joaca piese cu tenta nationala, Secolul XIX, fiind un secol al constructorilor, tot acum in capitalele Europei incepe construirea unor edificii specializate destinate muzeelor. La

~~~an se construiesc d:p~.) 7Zl .. ~p~tiL Jl1W:"~fl_l~,1?~~~_M~~uL~~Il_

~~_Pin~Qoteca. Intre primele poate fi numita _§:.~,~~ monumentala destinata (JIiptotecii_de la}v1iin.~bep.(l816-1830). La Berlin

--<- . ...,_. ..... ~

intre anii 1823-1830 se fmalizeaza construejia muzeului orasului. Se

construiesc muzee1e !.~_ Kdln, Hamburg, iar constructia cladirii pentru

_" h _ .

British Museum intra intr-o noua faza in anul 1823. Galeria nationala a

Angliei se deschide la Londra in anul 1838. La 1839 se inaugureaza muzeul din Oxford, Ia Viena se pune la punct galeria din palatul Belvedere intre anii 1779-1781 si tot acolo se deschide la 1782 Kunsthistorisches Museum. Prado de la Madrid a fost inaugurat 1809. Se

~'"''''''

construiesc si se deschid muzeele nationale in anii: 1802-1848 la

Budapesta, 1818-1849 Ia Praga, y arsovia, Ia 1864 Ia Bucuresti ~i exemplele pot continua. Constructiile destinate ocrotirii patrimoniului muzeal se desprind din peisajuI urban allocalitatilor in care se afla prin monumentalitate, decoratiile arhitecturaie, prin spatii interioare

34

deosebite, proiectate pentru 0 cat se poate de buna organizare a expozitiilor si depozitelor.

In tacile nordice, In anul !.llQ_se pun baz~le muzeului etnografi<? ~mml:tsiQnat4eDJ;.l\. H~~lill~.1!L1~21 se va inaugura la Stockholm in parcul Skansen un. Muzeu <l,INor4~~cu 0 gradina botanica si zoologica, restituindu-se aici satul suedez (astazi in multe tari se foloseste denumirea de skanzen pentru muzee in aer liber). La randul lor, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Olanda vor inaugura muzee in aer liber, cca. 400 la numar, multe din ele devenind rezervatii naturale.

in secolul al XIX-lea se fixeaza idee a separarii colectiilor, Din vechile cabinete de curiozitati se vor desprinde colectii de arta si vor apare galerii de arm, colectii cu piese, ilustrand istoria tehnicii, stiintele naturii, colectii de istorie etc. in muzeele acestei perioade exista tendinta de a expune colectiile in intregime. In edificiile muzeale special construite s-a creat un spatiu, care la vrernea aceea era mai mare decat necesitatile de expunere. Obiectele expuse nu aveau legatura intre ele. Treptat muzeele si-au imbogatit colectiile, dimensiunile lor depasind asteptarile proiectantilor de edificii. Muzeele cu dare de mana si-au construit cladiri secundare. Conceptului de muzeu national i se opune conceptul de muzeu universal.

Muzeele Europei occidentale au fost initial fondate pe principii nationale, dar prin imbogatirea colectiilor prin donatii, achizitii, cercetari arheologice proprii, aceste doua concepte se vor suprapune. Muzeele mari nationale ori universale sunt completate de un numar mare al muzeelor mai mici, ingust specializate, independente: caile ferate, ceasuri, masini, portelanuri, casele memoriale, manastiresti, muzee in castele ~i burguri etc.

35

1

I

In seeolul XIX apare un nou punet de vedere asupra monumentelor istorice. De la manifestarea unui dezinteres din seeolul precedent ~i chiar de mai de mult, vechile edificii vor primi valente de mostenire stramoseasca, Mai cu seama, dupa trecerea furiei revolutionare de la jumatatea secolului se opresc distrugerile ~i demolarile. Unele monumente vor face parte din proiecte de modernizare, urbanizare. De acum apare nevoia de a selecta monumentele ce vor trebui conservate ca sa faca parte din patrimoniul unei tari. Urmeaza primele inventare ale monumentelor istorice realizate de societati sau asociatii, care l~i asuma rolul de ocrotitori ai monumentelor istorice.

Muzeul modern al secolului XX se formeaza 'in prelungirea institutiilor din perioada precedents, acum s-au marcat trei etape importante in dezvoltarea muzeelor si a muzeologiei: perioada interbelica relativ calma, tara transformari politice deosebite; a doua etapa cea de dupa al doilea razboi mondial desfasurata diferentiat in mai multe parti ale lumii ~i care s-a incheiat la sfarsitul secolului XX. Ea a adus schimbari esentiale in viata politica, economica, cultural a in tarile Europei de rasarit. Pentru noi, ultimul deceniu ar trebui sa fi adus democratizarea culturii, depolitizarea ~i demitizarea ei si 0 data cu acestea ~i democratizarea muzeului, Muzeele contemporane rornanesti au o traditie ce le perrnite alinierea la muzeologia europeana si cea universala, cale urrnata de un numar insemnat de muzee din lara.

Dupa incheierea luptei de "determinare nationala" in Europa, ideea muzeului national este considerata de unii autori 0 idee depasita. Muzeologia contempcrana ~tiruie-".spte-.sllSlin~rea ... muzeelor zonale

~ ~-''''''___'''''''" - '._-'_-._- ,--"._--- .. " .. -........ _)_ ...

re~~?~~ .. ~l,L.eXpozijii reprezentative, geografic ~i _ingust specializate. Ramane actuala si ideea muzeului particular sau al unui muzeu patronat

36

de 0 fundatie. Totusi, muzeele mari l~i au in continuare locul cuvenit in peisajul muzeal si urbanistic national si universal.

Muzeului contemporan i s-a adaugat 0 sectie extrem de

importanta, laborator de conservare si eventual de restaurare de care este legata si activitatea propriu.zisa. Astazi, muzeul este 0 institutie educativ-~tiintifica care are ohligatia sa dezvolte patrimoniul detinut, sa-l ocroteasdi., cerceteze, conserve si, in vederea valorificani, trebuie sa faca eforturi de apropiere de publicul vizitator, de rnulte ori iesind din edificiu. Nu ar trebui sa func1ioneze intr-un circuit inchis, ci printr-o munca calificata, chiar agresiva sa-si depa~easca conditia din trecutul nu

pre a indepartat.

37

DIN ISTORIA MUZEELOR AMERICANE

Evolutia muzeelor americane a suferit un alt proces decat eel care a fost propriu rnuzeelor europene. Pe cat muzeele europene se dezvolta, in cele mai multe cazuri, din colectii particulare,. in America apare mai intdi muzeul public si dear mai tarziu vor fi create colectii sau chiar muzee particulare. .Jdeea muzeului pus la dispozitia societatii este adanc inradacinata in America" (K. Hudson).

/\

,!,1/ Conform istoriografiei americane, primul muzeu este Charleston

~,~se':'DL din Carolina d_(!,.~Qg, cu publicatia periodica Charleston Museum Quarterly. Muzeul a fost infiintat de .S.ocietatea Bibliotecii din Charleston fondata in anu11748. 0 data homata infiintarea muzeului, Societatea face un apel scris catre locuitorii orasului si ai zonei cerand donarea pieselor in vedera organizarii expozitiilor. In cativa ani Muzeul din Charleston a obtinut a cuprinzatoare colectie de animale, pasari, arme, irnbracaminte ~i obiecte bizare. Unele piese proveneau din Noua Zeelanda, Egipt, China etc. L~U~]muzeul este considerat eel mai bun muzeu ~i va de~enLo institutie publica moderna. Multe muzee americane au fost formate pe aceleasi principii ea eel din Charleston.

'~L' 0 p~~!~e~.~~~a.r_ii va fo~~a MuzeulPeale din Philadelphia, cu toate acestea muzeul nu a fost niciodata considerat unul particular.

O~~rul_S~~~~~~!II,~~I2.J_~.~L~ (1741-1827) ~,,!naugurat muzeul sau in

_~~! J?~.~pe baza ,unei co.I.~2t~i~e 40 de ~il;plouri, reprezentand portretele colegilor sai, pictate de el in timpuI Razboiului pentru Independenta, Peale a hotiirat sa construiasca pentru colectia sa 0 cladire speciala iluminata de sus. A fost prima gaIerie de am c~ un asemenea proiect.

38

Cornparand atmosfera ce domnea in muzeele britanice cu cea din muzeele americane, K. Hudson observa ea elitismul britanie se opunea conceptiei democratice americane. Succesul intreprinderii lui Peale l-a obli,§.~t pe fondator sa extinda expozitia, muzeul devenind unul national.

. w·

C~j L~~."J.299.~ _~ __ Salem, Societatea Maritima a Indiilor Orientale

fondeaza lID alt muzeu public si independent. In anul l.~~ muzeul

.~""'\

dezvoltat a fost .Jnghitit" de un altul, ele formand in final Peabody

Museum, care functioneaza paua astazi.

Cele trei muzee arnericane date ca exemplu au 0 caracteristica comuns: au aparut intamplator, putin haotic, lipsite de metoda sau sistem trezind, insa, un urias interes in randul populatiei,

39

EVOLUTIA MUZEELOR ~I A MUZEOLOGIEI ROMANE~TI

Muzeele romanesti s-au dezvoItat din mai micile colectii particulare, constituite in cele mai multe cazuri din piesele rezultate din campaniile arheologice sau din deseoperiri intamplatoare. Informatiile provenite de la calatorii straini vorbesc, in Transilvania secolului al XVIlea, despre obieete sau inscriptii epigrafiee risipite pe campurile eu ruine antice sau in putine colectii particulare. Fragmente provenite din constructii romane erau incastrate in monumentele romaniee si gotice (Densus, Strei-Sangiorgiu, Alba Iulia etc). Pot fi amintiti Jacques Bongars sau Pierre Lescalopier, student franeez la Padova, care a redactat un interesant jurnal de calatorie in anul .1574. Calatorind de la Venetia la Constantinopol, el a traversat intre altele "Valahia, Transilvania sau Dacia, Ungaria". Jurnalul lui Lesealopier publicat la 1921 este 0 contributie la cunoasterea starii monumentelor. Johannes Mezerzius, arhidiacon de Alba Iulia si Cluj a alcatuit in secolul al XVIlea 0 colectie de inscriptii epigrafice pe care le publica. Prin colectiei, inscriptiile epigrafice din Transilvania au intrat in circuitul stiintific contemporan european.

Cele mai veehi colectii de obieete pretioase din Transilvania sunt eele ale colegiilor din Sibiu (1446), Tdrgu Secuiese (1686), Osorhei (1696), Targu Mures (1708), Aiud (1796). Din jurul anul 1790 dateaza 0 colectie de arta ee a apartinut guvematorului . Transilvaniei Samuel Brukeothal de la Sibiu. Instalata in palatul sau de la Sibiu, colectia a fost deschisa publicului in anul 1817 ea primul muzeu public in tara. in secolul al XIX-lea se infiinteaza colectii de piese de valoare pe lang a

40

lieeele romanesti: Satu Mare (1804), Medias (1840), Blaj (1850), Brasov, Nasaud etc.

Termenul muzeu a patruns in limba romana din Europa apuseana, Dirnitrie Cantemir in Hronic descrie rnuzeele, definandu-le ca si

camarile unde stau la ceteala sau la invatatura oamenii". Constantin

"

Negruzzi aminteste muzeele Italiei; Alecu Russo foloseste forma

neasimilata, musee.

Aflate in circulatie libera in secolele trecute, un mare numar de obiecte de valoare artistica si istorica va fi expo~at eu diferite oeazii in tari straine. Dupa cum apreciaza Virgil Candea (vezi lucrarile sale Piese ale culturii romdnesti peste hotare, Bucuresti, 1958 ~i Marturii documentare peste hotare, vol. I, Bucuresti, 1991), astazi in jur de 120 000 de bunuri eulturale se afla in muzeele, biblioteeile ~i arhivele din strainatate (cu siguranta la acest numar se mai adauga si altele deseoperite ulterior sau neidentifieate inca). Aceasta .Jiemoragie cultural a" poate fi urmarita de la regele Matei Corvin ~i imparatul Carol al VI-lea, arnandoi cunoscuti ea mari iubitori de arta ~i mari colectionari, in Cabinetul imperial de antichitati de la Viena au fost duse piesele descoperite in eampaniile arheologice de la Mehadia, Micia. Giuseppe Ariosti a achizitionat in anul 1729 inscriptii romane din Transilvania, unele se afla incastrate in peretii salii baroce Pruncksaal de la Hofbibliothek din Viena.

Impotriva acestui export al culturii au inceput sa vocifereze eruditii, chiar colectionarii transilvaneni, La 1835 Janos Kemeny, un colectionar transilvanean, se opunea acestui fenomen. George Baritiu scrie in anul 1839 despre "grosul vandalism al veacurilor trecute care a distrus 0 multime de monumente". La 5 aprilie 1851 Andrei Saguna se

41

adreseaza slujitorilor bisericii printr-o circulara, cerand sa fie protejate documentele si cartea veche. Tot la mijlocul secolului al XIX-lea declara Al. Papiu-TIarian in Tesauru de monumente istorice pentru Romania, Bucuresti, 1862: ,,0 natiune ce nu-si cunosce istoria, se asemena fiintelor lipsite de memoria celoru trecute: ea nu se cunosce pre sine Ins~i; nu scie de unde ~i cumu rezulta starea de fata".

in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, numit si secolul natiunilor, si Ia scurt timp dupa infiintarea Muzeului National de la Budapesta - 1802, Muzeului National german de la Nurnberg - 1852 - ~i ale altor muzee europene, se infiinteaza un considerabil numar de muzee in Transilvania. Prin staruinta oamenilor de cultura romani, maghiari, sasi din Transilvania, dupa Muzeul Brukenthal de la Sibiu, fondat Ia 1817 ca muzeu national al sasilor din Transilvania, la 1859 s-a inaugurat Muzeul Ardelean (0 parte din colectiile sale sta azi la baza Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din Cluj), iar la 1875 s-a deschis Muzeul National Secuiesc la Sfantu Gheorghe;' urmand muzeele din Deva (1882), Alba Iulia (1887-1888), Baia Mare (1889), Satu Mare (1891), Arad (1892) etc. In urma apelului lui Timotei Cipariu, din donatiile lui Iacob Muresanu, Axente Sever, Aron Purnnu, Simion Balint, George Baritiu, la Blaj a luat fiinta la 1850 un muzeu romanesc, La Sebes, profesorul Wilhelm Schuster, initiatorul sapaturilor arheologice de la Petresti (1856-1866) a organizat un muzeu liceal. Tot la Sebes, calatorul Franz Binder a adus din calatoriile sale prin Africa (1849-1862) o extraordinara colectie etnografica, astazi pastrata partial in muzeul Franz Binder din Sebes ~i Muzeul Brukenthal de la Sibiu.

Prin decretul 648/1864 al lui 1. AI. C~ la Bucuresti a fost intemeiat Muzeul National de Antichitati, 0 data cu Universitatea

42

(Muzeul Stiintelor Naturii si Pinacoteca Nationals). Colectiile de baza ale muzeului s-au infiintat cu 30 de ani mai devreme prin Alexandru Ghica, care la 1834 pune bazele unui Muzeu de Antichitap pe langa Colegiul Sf. Sava. Acestea au fost imbogatite datorita lui Al. Odobescu, Al.I. Cuza ~i altii. Muzeul National de Antichitati si-a mai imbogatit colectiile in urma circularei banului Mihalache Ghica, prin care acesta a chemat la strangerea obiectelor de valoare la muzeu si ocrotirea patrimoniului cultural al tarii, Muzeului de Antichitati i s-a donat in anul 1841 tezaurul de la Pietroasa. Din colectiile Muzeului National de Antichitati au facut parte colectii arheologice, piese provenite din manastiri, opere de arta, In functia de director al muzeului s-au schimbat importantele personalitati ca: AI. Odobescu, Grigore Tocilescu, Aug. Treboniu Laurean, Vasile Parvan si altii. in timpul lui Grigore Tocilescu, muzeul a functionat conform unui statuto Tot el a elaborat ~i 0 Lege pentru conservarea ,yi restaurarea monumentelor istorice (1883), dupa care a aparut si un Regulament de aplicare (1892-1893). 0 importanta contributie la reglementarea ocrotirii si conservarii monumentelor istorice a avut-o 0 alta Lege pentru descoperirea monumentelor ~i obiectelor antice (1892- 1893), dupa care a urmat Legea pentru conservarea si restaurarea monumentelor istorice (1913).

Contributia ASTREI la activitate muzeistica din

Transilvania." Asociafiunea transilvanii pentru literatura ramana $i cultura poporului roman s-a constituit la Sibiu In octombrie/noiembrie 1861, in urma unor cuvantari ale lui Andrei Saguna si Timotei Cipariu. ASTRA se va ocupa de editarea cartilor, popularizarea stiintei si culturii, va sustine infiintarea scolilor rornanesti (Scoala civila de fete de la Sibiu in 1886), va pune bazele bibliotecilor populare si bibliotecii proprii. In

43

acelas] timp, ASTRA pune bazele unui Muzeu istorico-naponalla Sibiu in anul 1881. La 28 august 1897 se aproba intemeierea unei Case Nationale Ia Sibiu care va fi inaugurata in anul 1905 0 data cu Muzeul National al Romanilor. ASTRA a patronat activitatea Muzeului regional Hunedoara, proiectu] Muzeului motilor la Abrud ~i Campeni, la Vidra muzeul dedicar lui A vram Iancu (deschis la 1 septembrie 1924), redeschiderea Muzeului de la Alba Iulia in mai 1929, abordandu-se formula prin care muzeul a fost supus unei noi concepp] in amintirea zilei de 1 decembrie 1918 etc. ASTRA mai editeaza ~i 0 revista, Transilvania. Dupa incercan repetate, ASTRA de la Sibiu a reusit sa finalizeze proiectul pentru infiintarea unui muzeu al Asociafiunii, a carui expozitie a fost inaugurata in anul 1905.

Comisiunea Monumentelor Istorice (CMI) a fost fondata in anul 1892 la Bucuresn, Nu era detinatoare de monumente istorice sau colectii, misiunea ei se rezuma la ocrotirea monumentelor aflate in tara. Din programul sustinut de membrii Comisiunii se desprinde un interes specific ~i declarat in vederea descoperirii monumentelor neintrate in circuitul ~tiintific, protejarea, conservarea si, in unele cazuri, chiar restaurarea lor. Dupa anul 1918 a inceput 0 activitate extraordinara datorita unor intelectuali de marca., membri ai CMI.

Dintre primele realizari face parte Legea pentru conservarea ~i restaurarea monumentelor istorice din 1919. Dupa aparitia Legii, au

urmat 0 serie de dispozitii ~i acte n01mative date de CMI. Toate bisericile construite pauli la anul 1834 au fost declarate monumente istorice

,

urrnand sa fie publicata lista acestora.

La Chisinau, Cernauti, Craiova, Lugoj, Cluj au fost create regionalele CMI, care urmau sa se ocupe de conservarea ~i protejarea

44

monumentelor. Trebuie amintita in acest context contributia pe care si-au adus-o personalitatile din domeniul istoriei si culturii romanesti ca Nico1ae Iorga, Petre Antonescu, Vasile Parvan, Dirnitrie Oneiu1, Alexandru Lapedatu, Constantin Daicovieiu ~i multi altii la funsctionarea CMI-ului. Dintre toate regionaIele, Clujul s-a remarcat printr-o activitate materializata in organizarea santierelor arheologice, de restaurare a monumentelor si de vaIorificare prin publicare a rezultatelor activitatii stiintifice prin Buletinul eMf la Cluj: Buletinul eMf seria Transilvania (1921-1940). Sub patronajul CMI Cluj tot aiei s-a infiintat Scoala de arheologie ~i istorie, Clvll pentru Transilvania a promovat ideea infiintarii unei retele muzeale in centrele importante ale Transilvaniei. Muzeele au fost patronate si sprijinite fmanciar de institutii publice sau persoane private. Ultimul presedinte al C~I a fost Constantin Daicoviciu, iar eMI isi inceteaza activitatea in anul 1948. Zestrea conceptionala a eMI a fost preluata in anul 1951 de Cornisia stiintifica a muzeelor, monumentelor istorice ~i artistice pe langa Academia Rornana,

Legislatia privind activitatea muzeelor romanesti dupa anul 1918. Pe langa legile mai sus mentionate ce privesc ocrotirea monumentelor istorice si activitatea muzeelor, mai trebuie mentionata Legea pentru organizarea bibliotecilor $i muzeelor publice din 14 apri1ie 1932, publicata in Monitorul Oficial nr. 189. Prin aparitia Planului pentru organizarea generala a muzeelor din Romania a fost stabilita 0 ierarhia muzeistica avand in frunte muzeul national, urmand muzeele speciale, provinciale, comunale sau districtuale. Din toate n:uzeele perioadei interbelice eel mai mult s-au dezvoltat muzeele satesti, In anul 1959 a fost infiintata Directia monumentelor istorice, iar in anul 1974 va apare Legea nr. 63 Legea ocrotirii patrimoniului cultural national

4S

(PCN). Legea 63/1974 a functionat pana in anul 1989, acoperind nevoile de ocrotire a PCN. Legea a fost abrogata, in locul ei neexistand 0 alta lege. A fost suplinita de niste ordonante ~i proiecte, dintre care poate fi citata Ordonanta Guvemului Romaniei nr. 68/1994, care stabilea cele mai importante notiuni ~i ierarhii in domeniu.

In prezent activitatea muzeelor, ocrotirea monumentelor si in general problematica patrimoniului mobil ~i imobil sunt guvemate de cateva legi ~i decrete, dintre care consideram ca pentru scopul urmarit de noi, de a oferi studentilor posibilitatea de orientare in acest domeniu, amintim urmatoarele: Legea privind protejarea patrimoniului cultural national mobil din anul 2000 (mai departe Legea 2000), Ordin al ministrului culturii pentru aprobarea Normelor de clasare a bunurilor culturale mobile din anul 2002 (mai departe Ordinul 2002), Legea muzeelor ~i colectiilor publice din anul 2003 (mai departe Legea 2003). La timpul potrivit vom selecta ~i vom analiza parti esentiale din ultimele trei reglementari in vigoare.

Studiind evolutia muzeologiei romanesti, nu poate fi omisa Legea pentru ocrotirea patrimoniului cultural national 6311974. Chiar daca aceasta lege face parte din trecut ~i dintre prime le legi abrogate dupa anul 1989, ea a reglementat vreme de 15 ani cele mai multe compartimente din activitatea muzeistica ~i de ocrotire a patrimoniului national. Prin aceasta lege se oprea traficul ilegal cu bunurile de valoare patrimoniala, chiar daca in foarte multe cazuri se ajungea la abuz in numele legii. Legea reglementa exportul pieselor cu valoare culturala, Prin lege au fost infiintate pe langa muzeele judetene din tara Oficiile judetene pentru patrimoniul cultural national (OJPCN). Activitatea muzeelor se restrangea la cercetarea patrimoniului propriu, iar OJPCN-urile se ocupau

46

de patrimoniul aflat in judet la diferiti detinatori: particulari, institutii de stat sau institutii bisericesti de toate cultele. Muzeografii OJPCN, dar ~i cei din muzee au avut 0 sarcina utila in final, anume, inregistrarea tuturor obiectelor cu valoare de patrimoniu aflate in raza muzeului si judetului, Astfel, in cadrul Oficiilor s-a creat 0 evidenta cvazi-exhaustiva a obiectelor cu valoare de patrimoniu de toate tipurile. in final, fisele de evidenta erau inregistrate la muzeul judetean, de unde evidenta finala se realiza la un computer central in cadrul Ministerului Culturii din Bucuresti, Erau departajate domeniile PCN, s-au elaborat fise de specialitate pentru fiecare domeniu (arheologie, numismatica, monumente, etnografie, carte romaneasca si straina veche, arta plastica, istoria tehnicii etc). In unele muzee sau OJPCN din tara activitatea de elaborare a fiselor pe patrimoniul existent s-a incheiat paua in anul 1989. Mai deficitare in acest domeniu sunt marile biblioteci din tara.

o astfel de intreprindere poate fi inregistrata doar cu 2 ani mai devreme in Canada. In anul 1972, guvemul federal al Canadei a po mit 0 inventariere a tuturor colectiilor din muzeele si galeriile Canadei ca parte a politicii nationale muzea!e. Scopul principal era elaborarea si intermedierea informatiilor despre mostenirea cultural a a Canadei pe baze computerizate. Prime le rezultate au fost la dispozitie in anul 1975, iar din anul 1982 programul a primit nume de Canadian Heritage Information Network (CHIN). In anul 1985 a fost terminata inventarierea colectiilor din domeniile umaniste, formandu se 0 puternica baza de date. Din sistem CHIN fac parte 161 de muzee ~i galerii canadiene in care se afla cca 90% din avutia cultural a canadiana,

Prin disparitia Legii 63174, in primii ani de dupa anu! 1989, un numar mare de piese de valoare patrimoniala a fost exportat ilegal in

47

strainatate. Istoria s-a repetat si In acest caz. Dupa mai multe versiuni ale proiectelor, privind ocrotirea patrimoniului mobil ~i imobil a aparut Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 68/1994, care a insemnat 0 imbunatatire a situatiei. (Cele mai importante legi privitoare la problematica studiata de noi se afla in Anexa acestui curs.)

1\

48

MUZEELE ~I COLECTIILE PUBLICE

Trecerea in revista a evolutiei preocuparilor de colectionare In tara ~i in afara ei a oferit un cadru pentru analizarea propriu-zisa a activitatii muzeului, asa cum ar trebui ea sa se desfasoare. In ceea ce urmeaza ne vom ocupa atat de teoria cat si de exemplificarea a ceea ce inseamna munca in muzeu.

Pentru buna functionare a unui muzeu este nevoie sa avem: bani, timp, oameni si colectii, La capitolul finantare, orice institutie muzeala, de stat sau particulara are nevoie de finantare pentru a investi. De asemenea, banii inseamna si profit. Investitiile sunt destinate constructiilor, imbunatatirilor interioare, profituI poate fi folosit pentru acoperirea costurilor de functionare ale institutiei, daca acesta este suficient. in muzeele mari europene venitul intern este folosit si pentru actiunile de conservare, restaurare, documentare, depozitare, expozitii ~i securitate.

Oamenii si timpul sunt doua segmente vitale pentru functionarea muzeului. SegmentuI oameni reprezinta 0 paradigma prin care avem in vedere atM muzeografii care sunt preocupati de activitatile manageriale, incepand cu functiile de conducere pana Ia alti lucratori in muzeu cat ~i vizitatorii carora Ie este destinat efortul muzeografilor. La acestea se adauga abilitatile profesionale ale muzeografilor lara care activitatea muzeului ar stagna. Muzeografii trebuie sa aiba ~i 0 doza de entuziasm pentru ca munca lor sa fie eficienta, Timpul este un element important In organizarea tuturor activitatilor in cadrul muzeului. Colectiile stau la baza existentei muzeului. Colectiile muzeale stau In centrul atentiei atat

49

al muzeografului cat si al vizitatorului. Muzeul devine atractiv doar daca colectiile lui sunt valoroase din punct de vedere documentar ~i din punct de vedere estetic. Un muzeu poate functiona in spatii in care i~i poate pune in valoare colectiile si in care are si spatiul suficient pentru depozitarea lor. Expunerea si depozitarea sunt doua aspecte esentiale, care trebuie sa stea in atentia muzeografilor.

Muzeologia, asa cum am mai subliniat la inceputul prelegerii de fata, este 0 stiinta, care utilizeaza 0 seama de termeni specifici pentru activitatea institutiei. Legislatia aparuta dupa anul 2000 ne obliga la revizuirea tenninologiei utilizate pana acum (Radu Florescu). Pentru 0 mai buna orientare in domeniu vom stabili in ceea ce urmeaza un vocabular care va defini termenii specifici mai vechi ~i mai noi utilizati in muzeologia romaneasca.

~ "Muzeul este 0 institutie publica de cultura, aflata in serviciul societatii, care colectioneaza, conserva, cerceteaza, restaureaza, comunica si expune, in scopul cunoasterii, educarii si recrearii, marturii materiale si spirituale ale existentei si evolutiei cornunitatilor umane, precum si ale mediului inconjurator", Legea rnuzeelor $i a colectiilor publice (2003) a adoptat aceasta definitie a muzeului, care, intr-o forma mai completa, cuprinde si definitiile mai sus enuntate de noi din mai vechea bibliografie romaneasca. Infiintarea muzeelor ~i colectiilor publiee este legata de obtinerea aprobarii din partea Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor.

~ Patrimoniul este un termen de origine latina; avand semnificatia de mostenire, In muzeologie generala acest termen poate fi definit prin tezaur de bunuri, ansamblu de bunuri culturale al unui muzeu, unei regiuni, aI unei jan. Exista ~i un patrirnoniul virtual, acela care urmeaza

50

sa fie deseoperit sau acela care in urma cercetarii poate deveni patrimoniu muzeal si national. In acest context, patrirnoniul national se formeazii din patrimoniu virtual si din eel real de pe teritoriul tarii, Conform Legit muzeelor si colectiilor pub lice (2003) .Patrimoniul muzeal reprezinta totalitatea bunurilor, a drepturilor ~i obligatiilor eu vaIoare patrimoniala ce apartin unui muzeu sau, dupa caz, unei colectii publice". Bunurile aflate in aceasta situatie pot fi. in proprietate publica sau particulara.

~ Colectia poate avea sensu 1 de - a aduna impreuna - ~i se trage din latinescul collectio = a aduna (cf. DEX) sau colligo = a lega impreuna. 0 colectie este, in prineipiu, 0 serie de obiecte sau doeumente. Din punet de vedere muzeologic, 0 colectie este un ansamblu de obiecte. Intre obiectele dintr-o colectie muzeala exista legaturi, ele au un element comun. Elementul de legatura poate fi provenienta com una, originea cornuna, faptul ca obiectele din colectie sunt lucrate din acelasi material, anterior au apartinut unei colectii particulare. Din alt punct de vedere, colectia este unitatea de masura a patrimoniului. Bunurile de muzeu, conform unei selectii tipologice, formeaza cate 0 colectie: 50 de sculpturi, 500 de piese numismatice, 50 000 de carti. Colectie ca unitate de masura intr-un muzeu se regaseste in organigrama institutiei in vederea normarii muncii si a posturilor de specialitate si altele.

Legea (2003) codifica termenul prin urmatoarea definitie "Co!eclia este un ansamblu de bunuri culturale si naturale, constituit in mod sistematic si coerent de catre persoane fizice sau persoane juridice [ ... ]", iar .colectiiie publice sunt colectiile accesibile publicului si specialistilor, indiferent de titularul dreptului de proprietate, care reunesc bunuri semnificative prin valoarea lor artistica, documentara, istorica,

51

stiintifica, cultural a si memorialistica". Colectiile private accesibile publicului vor fi colectiile aflate in posesia unor persoane tizice sau juridice, care pot perrnite accesul publicului vizitator.

~ Fond - unitatea numita fond reprezinta 0 suma de colectii legate printr-un element comun. Cel mai des se foloseste in domeniul arhivisticii sau in biblioteci (la Arhivele Nationale din Alba Iulia este depozitat Fondul Mitropolia Blajului: Muzeul National al Unirii din Alba Iulia are un bogatfand de carte veche), In general se poate vorbi de fonduri arhivistice sau fonduri de carte.

~ Bun cultural este orice produs apartinand culturii materiale, este marturie istorica, dovada evolutiei umane, a societatii din punet de vedere istoric, tehnic, estetie etc. si se poate afla, cum am specifieat mai sus, in proprietatea statului sau intr-o proprietate particulara. Bunurile pot ·fi mobile (aflate in colectiile muzeale din domeniul istoric. arheologic, etnografic, artistic, documentar, tehnie. literar, numismatic, bibliofil, heraldic, epigrafie, cinematografic, til~telic, eartografie) sau imobile (arheologice, istorice, etnografice, artistiee etc.). Din patrimoniul muzeaI imobil pot face parte siturile si rezervatiile arheologice, etnogratice, naturale, monumente istorice, artistice, parcuri, gradini botaniee ~i zoologice etc.

~ Clasare. Prin c1asare se intelege procedura de stabilire a bunurilor culturale mobile care fac parte din patrimoniul cultural national. Principalele criterii de clasare reprezinta semnificatia sau important a bunurilor mobile suseeptibile pentru a fi clasate: vechimea, frecventa, starea de conservare (Ordin pentru aprobarea Normelor de clasare a bunurilor culturale mobile emis de Ministrul Culturii si Cultelor cu nr. 349 din 24 mai 2002).

52

~ Acreditare. Functionarea muzeelor ~i colectiilor publice este conditionata de obtinerea aprobarii prealabile de functionare din partea Comisiei Nationale a Muzeelor ~i Colectiilor urmata de acreditarea [nstitutionala. Acreditarea institutiei muzeale consta in indeplinirea conditiilor cerute pentru functionarea pe baze stiintifice a unui muzeu sau colectiei publice.

Domeniul conservarii ~i restaurarii patrimoniului muzeal opereaza eu 0 suma de termeni de speeialitate dupa cum urmeaza:

~ Pastrare, Detinatorii bunurilor culturale mobile clasate (institutii muzeale, proprietarii particulari) sunt obligati sa asigure conditii de pastrare, conservare, depozitare §i expunere a bunurilor detinute (Legea 2000). Prin pastrare intelegem cele mai generale mas uri acordate patrimoniului in muzeu sau la alti detinatori,

~ Conservarea este totalitatea masurilor, avand drept scop prelungirea vietii bunurilor de muzeu ca §i prevenirea degradarii sau distrugerii lor. Protectia implica un microclimat constant in toate spatiile in care se afla bunurile eu valoare culturala si de patrimoniu, un mobilier adecvat, manipulare si transport in conditii de securitate, masuri igienice ~i de prevenire. Conservarea poate include si unele tratamente minore de prevenire sau de stop are a unei actiuni distructive existente. Conservarea bunurilor culturale mobile c1asate este permisa numai in laboratoare de specialitate autorizate de Ministerul Culturii ~i ·Cultelor prin Comisia Nationala a Muzeelor §i Colectiilor.

~ Restaurarea este un ansamblu de interventii tehnice destinate reconstituirii partilor distruse ~i degradate ale bunurilor de patrimoniu. Prin restaurare se pastreaza autenticitatea bunurilor, se reda unitatea estetica si documentara si se asigura 0 rezistenta sporita la 0 viitoare

53

actiune distructiva. Trebuie avuta in vedere pastrarea patinei nobile - a aspectului pe care-l dobandeste un obiect istoric in urma vechimii sale (paginile ingalbenite ale documentelor din pergament sau hartie, aspectul ramelor icoanelor vechi). Restaurarea nu trebuie sa faca din bunurile culturale piese noi, lucioase, viu colorate. Aceasta interventie are menirea sa redea bunului cultural aspectul initial, dar sa-i pastreze valoarea de document, de martor al vremii ,sale. Ca ~i in cazul conservarii, activitatea de restaurare a bunurilor mobile clasate este permisa numai in laboratoare acreditate ~i de experti in domeniu.

~ Securitatea are menirea s11 previna ~i sa combata potentialele evenimente nefavorabile. Serviciul aferent este obligat sa asigure bunurile muzeale de distrugeri, furturi, de accidente ca inundatii sau incendii. In cazul organizarii unor expozitii itinerante sau temporare trebuie lnlaturat orice rise care ar putea duce 1a distrugerea bunurilor muzea1e.

~ Prevenirea este . una din rnasuri care contribuie la asigurarea securitatii obiectelor din muzeu. Institutia muzeala are obligatia sa previna prin masurile dinainte stabilite orice eveniment care ar putea pune in pericol patrirnoniul muzeal.

~ Tratarea este una din actiunile curative care contribuie la imbunatatirea starii de sanatate a bunului de muzeu. Tratarea este una din masurile concrete prin care se inlatura alterarea obiectelor care, Ins a, reprezinta pasul urmator dupa stabilizare. Tratarea este 0 activitate care face parte din procedurile de restaurare ~i are loc in laboratorul de restaurare.

~ Stabilizarea are drept scop oprirea procesului de de grad are pomit deja ~i mentinerea starii de sanatate a obiectului la momentul interventiei

54

(eel mai des este yorba de obiecte proaspat descoperite in sapaturile arheologice sau este cazul obiectelor aduse la muzeu de pe teren in urma achizitiilor sau pentru expertizare).

~ Restituirea este aducerea la forma initiala a unui obiect deteriorat in conditii in care s-au pastrat toate partile componente din obiectul initial (reconstituirea unui vas ceramic ale carui piese componente s-au pastrat sau reconstituirea unei carti vechi, din care s-au pastrat toate paginile si copertele, a unei icoane pe sticla sparte, din care exista toate partile componente).

~ Integrarea este aducerea obiectului la forma lui initial a pnn reasezarea partilor deteriorate existente ~i prin completarea partilor lipsa (partile completate trebuie sa aiba, in general, 0 nuanta diferita fata de cele originale - vasele cerarnice, invelitorile din piele ale copertele de carti vechi).

? Completarea este operatia de inlocuire a fragmentelor lipsa din piesele partial distruse.

~ Degradarea este un proces complex de deteriorare mecanica si chimica a formei ~i structurii initiale a obiectelor de muzeu ca urrnare a actiunii distructive a factorilor fizici, chimici, biologici si umani. Degradarea se manifests prin pierderea integritatii obiectelor, scaderea rezistentei suportului. Degradarea este un proces ireversibil, care poate fi stopat in Iaboratoarele de conservare si combatut in Iaboratoarele de restaurare.

~ Alterarea este procesul de modificare a aspectului bunului muzeal. Actiunea de alterare se produce mai intens atunci cand microclimatul din spatiile de pastrare sau expunere ale bunurilor culturale sunt inadecvate

55

~i mai mult de atat, ele se afla sub influenta murdariei, prafului, a migrarii sarurilor etc.

~ Patina este un strat subtire de impuritati aflat la suprafata obiectelor, constructiilor sau obiectelor din lemn sau piatra etc., rezultat din depuneri ~i modificari produse de factorii externi. Se poate produce 0 schimbare a culorii obiectului. Patina confera obiectelor cu valoare istorica un aspect de vechime. Uneori se incearca adaugarea falsa a patinei prin schimbarea culorii ori a unui strat artificial obiectelor rara vechime. Patina nobile este numit acel aspect al vechimii obiectului, care nu se indeparteaza de mana restauratorului (aspectul de vechi al pergamentului, cartilor vechi, ramelor de icoane, ale armelor, instrumentelor metalice provenite din sapaturi arheologice etc.).

~ Falsul este 0 reproducere total a sau partiala a unei piese autentice (eel mai des este yorba de opere de arta, in trecut acte de proprietate, diplome etc.) cu scopul inlocuirii frauduloase a originalului.

~ Replica este 0 copie a piesei originale. in cazul expunerii este obligatorie mentionarea situatiei. Muzeele sau alte institutii specializate pot produce replici artizanale dupa bunurile culturale mobile c1asate destinate comertului, fiind obligate sa ceara consimtamantul proprietarului de drept al bunului. Copiile, mulajele, facsimilele dupa bunurile culturale mobile clasate vor fi marcate pentru a nu fi confundate cu originalul. Legea impune marcarea autorului si anul realizarii, mentionarea colectiei in care se afla originalul piesei reproduse.

~ Carantina este un spatiu din muzeu special amenajat in care se depun obiectele nou achizitionate sau cele care provin din sapaturi arheologice. Acest spatiu nu are legatura cu depozitele sau expozitiile muzeului. Aici se fac analizele necesare stabilirii starii de conservare,

56

prime Ie tratamente vizand stabilizarea starii de sanatate. Noile piese care urmeaza sa faca parte din colectiile muzeale ar putea contamina restul obiectelor, daca aceasta situatie nu este prevenita prin stationarea in carantina,

~ Depozitul este un spatiu special amenajat in care sunt depuse bunurile muzeale care, din anumite considerente, nu se afla in expozitiile muzeale. Depozitele ca ~i expozitiile trebuie sa indeplineasca toate conditiile necesare pentru buna pastrare a patrimoniului muzeal (microclimat, curatenie, pozitie optima oferita obiectelor aflate in repaos, buna organizare a spatiului etc.). Atat in depozite cat si in spatiile expozitionale trebuie sa existe sisteme de alarma, asigurand patrimoniului muzeal deplina securitate. in unele situatii speciale depozitele muzeale pot fi deschise pentru documentarea cercetatorilor sau pentru unele activitati de prezentare a muzeului.

,. Microclimatul reprezinta ansamblul conditiilor climatice existente in depozite ~i expozitii. Principalii parametri sunt umiditatea relativa, 9ompozitia aerului, temperatura ~i luminozitatea. Microclimatul din muzeu este implicit subordonat mediului ambiant. (Date amanuntite vor fi relevate in finalul cursului de fata.)

~ Mediul ambiant este 0 suma de conditii (clima, nivelul poluarii, influenta umaria, conditii istorice) sub influenta carora se afla patrimoniul muzeal si toate spatiile muzeale.

57

FUNCTIILE PRINCIP ALE ALE MuZEULUI

Menirea principala a institutiei muzeale este culegerea si pastrarea marturiilor documentare, educatia, formarea copiilor si adultilor, Paoa la aceasta functie finala, muzeul trebuie sa fie preocupat de cercetarea ill scopul indeplinirii tuturor functiilor proprii. incepaod cu autorii mai vechi preocupati de stiinta muzeului ~i paoa la ultima legislatie eu privire la activitatea institutiei, muzeului i se atribuie 3 functii principale. Conform conceptului sustinut de Radu Florescu, cele 3 functii principale sunt:

1. cercetarea in scopul constituirii ~i dezvoltarii patrimoniului muzeal

2. conservarea - restaurarea

3. valorificarea cultural educativa

Legea din 2003 modifies locul elementelor din conceptul lui Radu Florescu, largind sfera lor ~i clasifica functiile principale ale muzeului in felul urmator:

1. constituirea, conservarea ~i restaurarea patrimoniului

2. evidenta, protejarea, cercetarea ~i dezvoltarea patrimoniului muzeal

3. punerea in valoare a patrimoniului muzeal in scopul cunoasterii, educarii ~i recrearii,

Din compararea acestor doua concepte, se poate constata ca de nu difera semnificativ din punct de vedere al continutului. Legea din 2003 aduce ill fata unele sensuri cuprlnse ill vechile concepte si atribuie 0 importanta speciala evidentei ~i cercetarii patrimoniului muzeal, iar

58

ruperea dezvoltarii patrimoniului de constituirea ar putea fi discutabila, dad ne gandim la logica demersurilor intr-un muzeu (dar, legea nu se discuta, ci se executal),

Ambele concepte dau dovada gandirii judicioase ale celora ce le au realizat. Cert este ca intre cele trei functii principale exists 0 stransa legatura ~i indeplinirea lor constituie obiectul propriu zis al muzeologiei modeme. in cele ce urmeaza mai jos vom realiza 0 analiza scurta a conceptelor citate mai sus, pe care 0 vom dezvolta.in paginile de mai jos.

Constituirea patrimoniului muzeal

Patrimoniul muzeal este rezultatul cercetarii ill vederea alcatuirii colectiilor proprii. Din momentul constituirii muzeului interesul major al personalului sau este cercetarea propriilor colectii si apoi cercetarea ill scopul cresterii colectiilor si fondurilor la care se adauga ill mod firesc cercetarea ill scopul valorificarii patrimoniului muzeal. Rezultatul cercetarii stiintifice a patrimoniului este cunoasterea din punct de vedere stiintific al patrimoniului propriu constituit, alcatuirea sistematica a colectiilor muzeale. De organizarea sistematica side cunoasterea buna a colectiilor depinde si posibilitatea de valorificare a lor.

Se cunosc trei cai principale de constituire si dezvoltare a patrimoniului muzeal:

a. Achizitia

b. Donatia sau legatul (testamentul);

c. Colectarea ill teren

59

Conservarea ~i restaurarea patrimoniului muzeal

Prin eonservare si restaurare intelegem toate activitatile care au drept seop final pastrarea patrirnoniului din expozitiile si depozitele muzeale: activitatea de conservare a patrirnoniului (asigurarea microclimatului: lumina, temperatura, umiditatea; tratamente de curatire, consolidare si protectie) ~i activitatea de restaurare (intregirea pieselor in laboratoare specializate). Neglijarea acestor obligatii ar putea duce la disparitia treptata a patrirnoniului muzeal. Aplicarea tratamentelor neadecvate ~i lipsa de profesionalism pot produce mari deteriorari ale pieselor sau pot contribui, de asemenea, la pierderea valorii lor documentare. Lucrarile de conservare si restaurare vor fi efectuate doar de expertii muzeului acreditati In acest scop. Obtinerea unui titlu de expert in domeniu se realizeaza prin intermediul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor, existand norme de acreditare a eonservatorilor ~i restauratorilor.

Evidenta patrimoniului muzeal

Institutiile pub lice, mire care sunt si muzeele detinatoare de bunuri culturale mobile, care fae parte din patrimoniul cultural national sunt obligate sa realizeze evidenta bunurilor prin sistemul deja incetatenit de completare a fiselor analitice standardizate, conform norrnelor elaborate de Ministerul Culturii ~i Cultelor. Evidenta muzeala cuprinde totalitatea documentelor prin care pot fi identificate, gestionate ~i folosite obiectele muzeale: inventare generale §i speciale, fise de evidenta, fise de

60

eonservare ~i restaurare (dosare de restaurare), documentatia privind organizarea expozitiilor sau altor activitati educative, fototeca, fisoteca eu fise de obiect pe sectii, clisoteca etc. De asemenea, aceste institutii au obligatia de a constitui banca de date ce ar cuprinde informati privitoare la toate bunurile aflate completata cu imagini.

In ultimul deceniu, chiar de mai mult timp, cu 0 evidenta centralizata se ocupa CIMEC-ul (Institutul de Memorie Cultural a din Bucuresti). un organism specializat pentru centralizarea informatizata a datelor, privind patrimoniul cultural national, care functioneaza pe langa Ministerul Culturii si Cultelor. Institutul de Memorie Culturala a fost Infiintat in anul 1978 si are statut de centru national pentru evidenta informatizata a patrimoniului cultural. Institutul de Memorie Culturala este parte a Bibliotecii Virtuale (0 HYPERLINK .. http://www.cimec.ro .. Owvvw.eimec.roO) de pagini de muzee. CIMEC administreaza bazele de date, privind bunurile mobile. Baza nationala de date on-line cuprinde 700 de muzee si colectii din Romania, care pot fi cautate dupa numele judetului si localitatii sau dupa profilul lor. In memoria CIMEC-ului se afla informatii despre peste 760.000 de bunuri culturale mobile ~i peste 32.500 inregistrari de monumente si situri, alaturi de alte fonduri de inforrnatii de interes national - fiind considerate ca cele mai marl din Centrul si Estul Europei si printre cele rnai .importante din lume. Specialistii din ClMEC colecteaza, prelucreaza, stocheaza ~i difuzeaza informatii privind patrimoniul cultural mobil ~i imobil, repertoriul teatral, institutiile culturale, specialisti, referinte bibliografice si alte informatii din domeniul culturii. Aici se dezvolta instrumente de lucru pentru evidenta colectiilor de patrimoniu (instructiuni de descriere a obiectelor, standarde de date, tezaure de tenneni etc.). De asemenea, ClMEC-ul

61

editeaza caqi si reviste, asigura asistenta informatica si de specialitate pentru muzee, biblioteci ~i alte institutii culturale.

ClMEC este membru institutional al Consiliului International al Muzeelor (ICOM) §i al Comitetului International de Documentare (CIDOC) al rCOM; participa - prin specialistii sai -la mai multe grupuri de lucru si proiecte europene ~i internationale: Grupul de lucru pentru documentare arheologica al Consiliului Europei, Grupul de lucru pentru situri arheologice al CIDOC, ELAG - Grupul european pentru informatizarea bibliotecilor etc.; face parte (prin 2 specialisti) din grupul de lucru care a elaborat formatul bibliografic romanesc ROMARC; colaboreaza cu un mare numar de muzee, biblioteci si alte institutii culturale romanesti §i straine; administreaza bazele nationale de date si alte fonduri de informatii culturale infonnatizate. Dezvolta instrumente de lucru pentru evidenta colectiilor de patrimoniu (instructiuni de descriere a obiectelor, standarde de date, tezaure de tenneni, fisiere de autoritate, programe etc.); asigura asistenta informatica si de specialitate pentru muzee, biblioteci si alte in~titutii culturale ..

CIMEC-ul detine ~i dezvolta fonduri de informatii privind: patrimoniul cultural mobil (peste 760.000 de obiecte); patrimoniul cultural imobil (peste 32.500 de monumente istorice ~i situri arheologice); detinatori de bunuri culturale (peste 23.000 de detinatori); muzee ~i colectii pub lice (690 inregistrari); cercetari arheologice (perioada 1983 - 2000); specialisti din muzee (circa 2.400 de nume); tezaure de termeni pe domenii, pentru patrimoniul cultural mobil; edituri, tipografii, librarii particulare (peste 3.000); evenimente culturale anuale organizate sub egida Ministerului Culturii; bibliografia publicatiilor muzeale (perioada 1990 - 1995); bibliografia de referinta a cartii vechi (3.500 de referinte);

62

fototeca patrimoniului cultural mobil (peste 140.000 de imagini); fisierul central a1 patrimoniului cultural national (peste 459.000 de fise de bunuri culturale). (Informatii au fost preluate de pe pagina web al CIMEC-ului). CIMEC-ul acorda asistenta muzeelor §i bibliotecilor prin: consultants tehnica si de specialitate pentru informatizarea evidentei ~i documentarii colectilor; dezvoltarea instrumentelor documentare necesare pentru evidenta unitara a patrimoniului cultural: dezvoltarea standardelor nationale de date, corelarea cu standarde internationale, elaborarea tezaurelor de termeni; servicii electronice si stimularea realizarii retelei de date culturale.

Inca in anul 1982, CIMEC-ul a initiat 0 baza de date a bunurilor culturale mobile din Romania susceptibiJe de clasare, din anul 1985 a pus bazele Catalogului colectiv al cartii vechi din colectiile romanesti, in anul 1998 Muzeul virtual al monumentelor etnografice din muzeele in aer liber din Romania. Intr-o versiune din anul 2000 initiaza aplicatii informatice pentru inventarierea si evidenta patrimoniului cultural, Repertoriul Arheologic National, Arhiva digitala de imagini a patrimoniului arheologic, din anul 2002, baza de date a lacasurilor de cult din Romania. (vezi pagina 0 HYPERLINK ''http://www.cimec.ro'' Owww.cimec.roO, sub VLMP Romania apare pagina pentru Romania a bibliotecii virtuale a muzeelor).

Protejarea patrimoniului muzeal

Protejarea patrimoniului muzeal este asigurata prin Lege (2000) ~j are in vedere reglementarea activitatilor specifice de protejare, care includ: evidenta, expertizare, clasare, cercetare, depozitare, conservare,

63

restaurare si punere in valoare in vederea accesului la cultura ~1 transmiterii acestor valori pentru generatiile viitoare. Muzeul, ca proprietarulbunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural national, are obligatia de a Ie proteja impotriva acteIor care ar putea duce Ia degradarea, distrugerea, pierderea, sustragerea sau exportuI ilegab Dintre masurile de protejarea patrimoniului muzeal se desprind masurile de asigurare a securitatii, dintre care preventia este obligatorie prin asigurarea pazei sediului, expozitiilor, depozitelor si laboratoarelor. Se impune instalarea sistemelor antifurt ~i impotriva incendiilor. Muzeele, pe baza regulamentului propriu controleaza comportamentul publicului vizitator, dar si a personalului.

Cercetarea ~i dezvoltarea patrimoniului muzeal

Muzeografii ~i cercetatorii stiintifici din muzee au obligatia de a desfasura activitatea de cercetare in scopul cunoasterii, valorificarii si dezvoltarii patrimoniului muzeal. Cercetarea in scopul dezvoltarii patrimoniului muzeal se desfasoara de cercetatorii muzeului in raza institutiei ~i are jn vedere descoperirea in teren prin metode proprii (sapatura arheologica, identificare ~i colectare in teren) ale marturiilor materiale, bunurilor necunoscute susceptibile sa faca parte din PCN. In cadrul muzeelor nationale, regionale, judetene vor functiona consiliile stiintifice preoeupate de organizarea cercetarii stiintifice in institutie,

Una din componentele mai noi ale activitatii de cercetare muzeala este clasarea, prin care se intelege procedura de stabilire a bunurilor culturale mobile din institutia muzeala care fac parte din PCN: fond ~i tezaur. Procedura de clasare se finalizeaza prin hotararea

64

ministrului culturii ~i cultelor la propunerea Comisiei Nationale a Muzeelor ~i Colectiilor, Ministerul de resort va elibera pentru fiecare obiect clasat un certificat de clasare ~i fisa standard a obiectului. Obiectul va fi inscris in Inventarul Fondului PCN sau in Inventarul Tezaurului PCN. Valorificarea date lor dobandite in decursul cercetarii de clasare nu pot fi furnizate publicului, decat cu acorduI proprietarului obieetului, prin urmare numai cu acordul muzeului detinator,

Punerea in valoare a patrimoniului muzeal in scopul cunoasterii ~i reerearti

Activitatea educationala se bazeaza pe organizarea expozitiilor, atdt expozitiei de baza, cat si expozitiilor temporare sau itinerante. In activitatea expozitionala consta finalitatea activitatii muzeale. Prin punerea in circuitul muzeal - public a colectiilor muzeale, institutia i~i indeplineste scopul existentei sale. In ultimii ani se pune un accent deosebit pe relatia muzeului eu publicul sau, Se accentueaza importanta organizarii unor activitati prin care s-ar realiza apropierea intre institutie si public, Un mare accent se pune pe castigarea populatiei scolare pentru activitatile muzeistice.

Principalele functii ale muzeului coexists in viata muzeului, sunt strans legate si nu pot exista una rara celelalte.

65

STRUCTURA MUZEULUI

Muzeul este 0 institutie constituita pe mai multe nivele, avand in vedere scopul principal al functionarii: colectarea, ocrotirea si punerea in valoare a patrimoniului propriu. De aici rezulta Factorii constitutivi ai oricarei institutii muzeale in orice spatiu geografic:

~ Patrimoniul reprezentat de colectiile muzeului .

~ Dotareatehnico-materiala (spatiile de depozitare, expunere, instalatii) ~ Personalul muzeului

~ Mijloacele financiare

~ Publicul.

Acesti factori constitutivi formeaza 0 structura care se regaseste in organigrama muzeului. Organigrama se dezvolta pe baza a doua circuite: circuitul muzeal si circuitul functional. Din circuitul muzeal face parte circuitul expozitional si eel infrastruetural.

in varful organigramei ca reprezentant al personalului muzeului se afla conducerea muzeului, avand in frunte un director general sau si unul adjunct. Conducerea muzeului se organizeaza intr-un consiliu administrativ; personalul de specialitate, avand functie de muzeograj, cercetiitor, conservator, restaurator, tehnician de muzeu, acolo unde este nevoie ~i arhitect. Specialistii muzeului au un organ consultativ in consiliul stiintific. in scopul achizitiilor eficiente in muzee pot functiona comisii de achizitii sau de evaluare.

Functia de muzeogrcf presupune pregatire superioara, In trecut specialistii din muzee erau absolventi de istorie ori filologie in muzeele de istorie ~i arheologie, urmand apoi in timpul activitatii cicluri de

66

perfectionare, in alte tipuri de muzee specialistii pot proveni din invatamantul tehnic sau stiinte ale naturii. In anul 1882, la Paris s-a deschis L'ecole du Louvre, scoala, care pregatea pe primii muzeografi, conservatori si restauratori. Astazi ar trebui acordata prioritatea absolventilor specializarii in muzeologie studiata in mai multe universitati din lara (Sibiu, Constanta, Targoviste, Alba Iulia s.a.), Ministerul Culturii si Cultelor organizeaza in continuare cursurile de perfectionare atat pentru muzeografi, cat ~i pentru conservatori si restauratori. Muzeografii din muzee ar trebui sa fie preocupati cu precadere de patrimoniul muzeal. Muzeografii trebuie sa aiba in vedere eercetarea bunurilor muzeale din punet de vedere interdisciplinar inaintea cercetarii specifice. Fiecare obiect in muzeu insumeaza mai multe informatii, care pot fi studiate de mai multi specialisti. Muzeograful trebuie sa creeze conditii ~i pentru cercetare multidisciplinara, Muzeograful este acela, care trebuie sa fie in stare sa prezinte in expozitia muzeului obiectul in complexitatea existentei sale (materialul din care este lucrat, cum se folosea, momentul descoperirii, proces de restaurare s. a.). in final, muzeograful trebuie sa fie 0 persoana cu multe calitati, capabil sa selectioneze din multitudinea bunurilor culturale afiate in preajma sa, sa asigure 0 dezvoltare la nivel calitativ deosebit al patrimoniului muzeal, totodata sa fie in stare sa asigure, prin expozitia muzeala 0 educatie adecvata publicului vizitator. Pentru indeplinirea tuturor sarcinilor pe care muzeografulle are in vedere este nevoie de 0 pregatire permanents a personalului de specialitate (cursurile de perfectionare organizate de Ministerul Culturii ~i cultelor in Centrul sau de perfectionare la Bucuresti).

67

Marimea organigramei este determinata de dimensiunile activitatii intr-o institutie muzeala, Dimensiunile activitatii se afla intr-o relatie directa eu miirimea colectiilor ~i in aceeasi masura intr-o relatie directs intre muzeul ~i publicul sau. Intr-o viitoare evolutie a institutiei muzeale se acorda tot mai mare atentie patrimoniului virtual, aeesta fiind banuit, dar inca nedescoperit ~i se afla in raza muzeului. Dupa descoperire, muzeul va raspunde de ocrotirea, cunoasterea ~i conservarea lui (monumente istoriee, de arta, stiintele naturii de pe raza institutiei muzeale etc.).

Dotarea tehnico-materiala reprezinta 0 conditie care depinde atat de mijloacele financiare ale muzeului cat ~i de vointa eoleetivului si managerului principal al muzeului. Posibilitatile tehnice ale unui muzeu se afla in strans a legatura eu mijloacele financiare. Un mare numar de muzee din Romania se afla la nivelul tehnie nu prea indepartat de nivelul dinaintea anului 1989 toemai din lipsa sustinerii financiare. Ne gandim aiei la posibilitatile limitate de expunere moderna in vitrinele astazi demo date, la sursele de ilurninat eu probleme ~i nu in ultimul rand la depozitele muzeelor tot atat de importante ea si expozitiile. 0 conditie de baza a unei dotari tehnice modeme ~i eficiente este sprijinul din partea oficialitatilor locale, din partea MCC ori din partea sponsorilor. Managementul ingenios al eonducerii muzeului ar putea sprijini dotarile financiare mentionate.

Muzeul, prin toata activitatea desfasurata se adreseaza publicului.

Aceasta relatie 0 vom analiza intr-un capitol independent nurnit Muzeul . Ji publicul.

68

LOCUL MUZEELOR iN SISTEMUL INSTITUrULOR MINISTERULUI CULTURII ~I CULTELOR

Muzeul ocupa un loc bine delimitat in sistemul institutional. In Romania muzeele sunt subordonate Ministerului Culturii si Cultelor, care are dupa Legea din 2003 urmatoarele atributii (select am dintre cele mai importante) :

~ organizeaza sistemul national de cercetare, evidenta, conservare, restaurare, protejare a patrimoniului;

~ aproba normele de acreditare a muzeelor, veri fica respeetarea conditiilor de acreditare;

~ propune acordarea titulaturii de muzeu, dupa caz, de

importanta nationala;

~ aproba clasificarea muzeelor;

~ acorda asistenta stiintifica ~i de specialitate muzeelor;

~ colaboreaza cu Ministerul Educatiei si Cercetarii si eu alte ministere in vederea pregatirii specialistilor ~i a personalului auxiliar, avand in vedere si Legea invatamantului nr. 84/1995 republicata;

~ avizeaza programele de dezvoltare muzeala;

~ sprijina eooperarea eu institutii si organizatii din strainatate active in domeniul muzeelor;

~ finanteaza publiearea revistei de speeialitate Revista muzeelor. Pe raza judetelor, in loeul Ofieiilor pentru patrimoniu cultural national, care si-au desfasurat activitatea din anul 1974, conform Legii nr . 63/1974 in eadrul muzeelor judetene, aeum functioneaza Directiile pentru culturii, culte ~i patrimoniul cultural national, care au atributii in

69

cazul in care muzeele sunt subordonate autoritatilor locale. Comisia Nationala a Muzeelor ~i Colectiilor este organismul stiintific consultativ care are urmatoarele obligatii (selectiv): organ consultativ pentru aprobarea strategiei nationale de cercetare-dezvoltare in domeniul muzeelor, emite avize in vederea infiintarii muzeelor, elaboreaza normele de clasificare a programelor ~i Ie propune MCC, avizeaza acordarea titulaturii muzeelor ~i programele de pregatire a specialistilor din muzee ~i propune acordarea distinctiilor personalului din muzee.

Muzeul ocupa un loe stabil si in sistemul institutiilor culturale si se ocupa eu valorificarea patrimoniului aflat in colectiile sale, apartinand diferitelor perioade din evolutia culturii materiale. Celelalte institutii culturale subordonate aceluiasi Minister: biblioteci, institutii de spectacol, cinematografia etc. se dezvolta pe alte coordonate, proprii fiecarui tip de institutie, Activitatea expozitionala a muzeelor se poate intersecta la nivelul expozitiilor eu activitatea galeriilor de arta in domeniul artei contemporane. (in SUA muzeele sunt eoncurate de un mare numar de parcuri de distractie, dar ~i ele organizeaza festivaluri distractive pe diferite teme, spre exemplu festivalul portului popular al diferitelor natiuni, Muzeele americane participa la activitatea altor institutii culturale - cluburi, universitati, scoli, biserici, biblioteci, case de b1itrfmi etc.).

Legea din 2003 imparte in trei tipuri cele mai importante muzee: (citam cateva dintre ele):

~ de importanta nationala: la Bucuresti, Muzeul National de Arta, Muzeul National de Istorie, Muzeul National al Satului .Dimitrie Gusti", Muzeul Taranului Roman, Muzeul National de Arta Contemporana al Romaniei, Muzeul National al Hartilor ~i Cartii Vechi,

70

Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa", Muzeul Militar National, Muzeul National Cotroceni, "George Enescu, al Literaturii Rornane; La Sinaia, Muzeul National Peles; la Sibiu, Muzeul National Brukenthal, Muzeul National Astra, la Cluj Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, Muzeul National al Unirii din Alba Iulia etc. (28 muzee).

~ muzeele de importanta regionala: Muzeul Tarii Crisurilor la Oradea, la Cluj Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie Nationala ~i Arheologie la Constanta, Muzeul National Secuiesc la Sfantu Gheorghe, Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane la Deva, Muzeul Olteniei la Craiova, Muzeul Banatului la Timisoara etc. (14 muzee).

» muzeele de importanta judeteana: Complexul Muzeal Arad, Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud la Bistrita, Muzeul Brailei (41 de muzee).

Locul muzeelor in propria retea de institutii muzeale este stabilit prin caracterul colectiilor, prin profilul tematic (istorie, istorie naturala, arta, arheologie, etnologie, istoria tehnicii, toate pot fi mai departe divizate).

Muzeul este 0 veriga a sistemului institutiilor culturale locale. La orice nivel se afla el, are obligatia de a coopera la viata culturala locala, Planul de activitate a muzeului vine in intampinarea planului cultural al localitatii si in cazul muzeelor nationale, acestea contribuie ~i la viata culturala a tarii.

71

PATRIMONIUL MUZEAL

Patrimoniul cultural national cuprinde bunuri mobile si imobile (monumente, situri ansambluri cu valoare istorica). Muzeele sunt pastratoare ale bunurilor mobile, dar pot avea in patrimoniul sau si bunurile imobile. Patrimoniul muzeal este in continua dezvoltare, fiind format decenii la rand si provine din diferite tipuri de cercetare: arheologica, etnografica, istorica, colectare in teren, dar si din achizitii, donatii, nationalizare, confiscare etc.

In Transmuseographia, loan Opris discuta despre un patrimoniu conceptual, care deriva din "suportUl ~i incarcatura morals ernotionala, ideatica a perceperii unor trasee "culturale", compuse din monumente, situri ~i obiecte culturale ce Ie apartin". .Pe lclnga caracterul lor memorial, de aducere aminte pentru public, indivizi asupra unor personalitati, locuri spatii, fapte/evenimente, acest cadru depaseste cadrul material, suportul, constructia, trecand in idee, concepte si forme diferite ce probeaza capacitatea creativa a omului".

Bunurile din patrimoniulcultural pot fi active, folosite, utilizate, in miscare sau pasive, stocate, aflate adesea in depozitele institutiilor muzeale. Bunurile, apartinand patrimoniului cultural national (muzeal) fac parte, in functie de importanta lor istorica, arheologica, documentara, etnografica, artistica, stiintifica ~i tehnica, literara, cinematografica, numismatic a, filatelica, heraldic a, bibliofila, cartografica, epigrafica, de vechime, unicitate, sau raritate din fondul patrirnoniului cultural national, alcatuit din bunuri de valoare deosebitii ori din tezaur, alcatuit din bunurile culturale de valoare exceptionala. Prin procedura de

72

clasare se stabileste apartenenta bunurilor culturaIe la tezaur tOrdinul pentru aprobarea Normelor de clasare a bunurilor culturale mobile, 2002). In urma aparitiei Ordinului, expertii din muzee, acreditati de Comisia Nationals a Muzeelor si Colectiilor, au obligatia, pe baza normelor de clasare sa evalueze bunurile mobile din patrimoniul muzeal. Dintre criteriile generale de c1asare fac parte: vechimea, frecventa (bunului de acelasi tip in colectii aflate pe teritoriul tarii), stare a de conservare, acordandu-se un punctaj publicat in Ordin. Criteriile speciale sunt: valoarea istorica si documentara, valoarea memoriala, autenticitatea, autorul, atelierul sau scoala, calitatea formala (importanta, expresivitate plastica, unicitatea). Procedura de clasare a fost dernarata in institutiile de stat ~i la culte religioase posesoare ale bunurilor mobile, pentru bunurile culturale pentru care se solicita exportul temporar sau definitiv, pentru cele confiscate etc. Demersul pornit de MeC este unul nou, complex ~i solicitant pentru toate institutiile posesoare ale bunuriJor culturale, dar prin intermediul lui se va cunoaste valoarea culturala, documentara, dar si economics a patrimoniului rornanesc.

Cercetarea din punct de vedere documentar si istoric a bunurilor din patrimoniul muzeal permite sa fie identificate doua tipuri de informatii purtate de fiecare obiect. Prima este numita informatie implicata pe care 0 poarta un bun de patrimoniu prin atributele sale specifice (0 moneda antica este veche, batuta dintr-un metal, patinata, pe una din fete poarta imaginea unui imparat, este grea ~i are dimensiuni mari). Informatia ambientala sau contextuala 0 va primi obiectul de patrimoniu dupa cercetarea lui din toate punctele de vedere (la moneda arnica se va lua in considerare de cercetatori locul de descoperire, se va

73

analiza materialul din care a fost turnata, se va data si localiza, se va face analogia eu alte asemenea piese etc.),

Patrimoniul are 0 miirime si 0 valoare. Marimea patrimoniului muzeal este determinata de numarul pieselor, implicit fiecare piesa are 0 valoare a ei, valoarea specifica, Trebuie avute in vedere piesele-unicat cu 0 valoare exceptionala (statueta lui Liber Pater din expozitia Muzeului National al Unirii din Alba Iulia - unicat pentru Dacia Romana; Codex Aureus - carte manuscrisa, de 0 valoare de unicat pentru teritoriul Romaniei, copiata in primul deceniu al secolului IX in scriptoriile carolingiene, aflata astazi in Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, fragmentul din Evangheliarul slavo-romdn tiparit la Sibiu de Filip Moldoveanu in anii 1551-1553, unicuI exemplar cvas!-complet pastrat la Biblioteca Saltykov-Scedrin din Petersburg, unicuI fragment de 4 pagini pastrate la Arhiepiscopia ortodoxa de la Alba Iulia etc.),

Dezvoltarea patrimoniului muzeal

Muzeele romanesti contemporane s-au dezvoltat in cea mai mare parte din colectiile particulare in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, iar colectiile particulare initiale s-au dezvoltat in urma descoperirilor intamplatoare sau din primele sapaturi arheologice (cazul Muzeului din Alba Iulia infiintat la 1887 de cativa colectionari, unii diletanti, piesele fiind din domeniul arheologic rezultate din santiere arheologiee sau piesele deseoperite la suprafata ~i piesele din domeniul stiintelor naturii). Primele colectii muzeale vor fi completate prin continuarea cercetarilor stiintifice cu scopul dezvoltarii patrimoniului muzeal (arheologic, etnografic, arta, istoria culturii etc.) si prin achizitii,

74

Este important ca dezvoltarea patrimoniului muzeal sa aiba la baza cercetari sistematice, 0 documentare continua pentru 0 mai buna selectie, cunoastere ~i sistematizare a patrimoniului. Dezvoltarea patrimoniului face parte din functiile principale ale muzeului.

Principalele cai de dezvoltare a patrimoniului muzeal SlIDt: achizitia, donatia, colectarea in teren, licitatia.

Achizitia este 0 forma de dezvoltare a patrimoniului muzeal care are loc pe baza contractului intre doua parti interesate. in cazul nostru muzeul cumpara, un colectionar particular sau 0 institutie vinde obiectele muzeului. Achizitia libera se realizeaza atunci cand ambele parti vor ajunge la intelegere asupra pretului. Achizitia poate fi conditionata de una dintre partile contractante. in cazul in care intervine o incercare de miscare frauduloasa a bunurilor de patrimoniu, intervine Legea, implicit obiectele ce urmau sa fie vandute pot fi achizitionate de muzeu la pretul stabilit de experti, (Legea 63/74 a ocrotiriipatrimoniului cultural national prevedea realizarea achizitiei fortate in cazul incalcarii Legii sau atunci, cand era yorba de piese de valoare exceptionala aflate in proprietatea persoanelor care nu aveau grija de ele. Statul prin muzeu avea dreptul prioritar de achizitionare).

Achizitia se realizeaza pe baza unei oferte. Detinatorul piesei sau colectiei va face oferta scrisa muzeului in care va fi descris obiectul, se va specifica suma pretinsa. In cadrul institutiei muzeale actul va urma un curs obisnuit si in etapa a doua se va face expertiza obiectului. In cadrul expertizei va fi stabilita autenticitatea, valoarea istorica, piesa va fi cercetata, In a treia etapa piesa va fi evaluata de expertii muzeului sau al MCC. Evaluarea are mai multe implicatii importante, stabilirea pretului de achizitie, a valorii nominale si, nu in ultimul rand, clasarea piesei in

75

fond sau tezaur. In trecut a existat 0 diferenta semnificativa intre pretul de achizitie si valoarea nominal a a bunului achizitionat, Cu trecerea spre economia de piatadiferenta devine tot mai mica. Valoarea nominala se raporteaza la cursul valutar, la valoarea in licitatii publice ale pieselor asemanatoare, la pretul din cataloage internationale, Evaluarea stabilita mai trebuie supusa hotararii conducerii muzeului, care va decide asupra achizitiei,

Achizitia se practica mai ales in domenii ca arta plastica sau decorativa, istoria culturii, istoria tehnicii, etnografia; mai rar in domeniul arheologiei sau stiintelor naturii. "Vanzarea publica a bunurilor culturale mobile clasate, aflate in proprietate privata sau intermedierea vanzarii se efectueaza numai prin agenti comerciali autorizati, cu respectarea legii" (Legea 2000 cuprinde 0 suma de articole care conditioneaza vanzarea bunurilor patrimoniale).

Donatia poate avea doua forme, donatia fntre persoane sau testamentul. Amandoua forme se realizeaza intre persoana donatoare ~i muzeul. Muzeul este Iiber sa hotareasca, daca donatia va fi sau nu va fi acceptata, Acceptul depinde de valoarea nominala a piesei sau colectiei ~i de obligatiile pe care va trebui sa le accepte muzeul.

Ca ~i in cazul achizitiei, ~i donatia ~i testamentul pot fi libere, atunci cand donatoruI nu are nici 0 pretentie din partea institutiei muzeale. Este posibila 0 situatie, in care muzeul ar putea refuza donatia sau testamentul, anume in cazul in care piesa sau colectia se afla intr-o proasta stare de conservare si restaurarea ei ar necesita 0 investitie mai mare decat valoarea piesei. Ori, ar mai putea fi yorba de piese de 0 foarte mica valoare documentara ~i istorica,

76

Prin donatia conditionata donatorul poate pretinde din partea institutiei muzeale niste conditii, Aceste conditii pot cuprinde investitii financiare atunci cand donatorul pretinde ca pentru colectia sa sa fie amenajat un spatiu independent, sa fie construit un edificiu, sa se plateasca din partea institutiei 0 renta, sa se garanteze un anume regim pentru piese, expozitii etc. Conducerea muzeului va cantliri foarte bine conditiile si va pune pe balanta valoarea piesei sau colectiei, Dupa cantarirea tuturor elementelor, donatia poate fi acceptata sau poate fi refuzata.

Colectarea in teren este conditionata de 0 cercetare prealabila cand este yorba de oricare dintre discipline care se preteaza la colectarea in teren. Cel mai frecvent se face colectarea in teren in timpul sapaturilor arheologice. Dintre celelalte discipline este yorba de etnografie, istoria culturii, arta plastica si decorativa, stiintele naturii sau de aIte domenii. Pe teren se organizeaza mai intai 0 periegheza, se identifica obiectele de vaIoare ~i acelea care intra ininteresele institutiei muzeale, Se analizeaza starea lor de conservare, se elaboreaza listele. In urma selectiei se acorda o irnportanta deosebita transportarii pieselor, avand in vedere si transferul lor la noul posesor.

Colectarea in teren se poate face ~i prin intermediul donatiei sau aI achizitiei atunci, cand posesorii initiali ai bunurilor pe care muzeul doreste sa le obtina, vor conditiona transferul pieselor in schimbul unor sume de bani. Achizitia in urma cercetarii de teren se preteaza eel mai bine la domeniile ca etnografie, istoria culturii (carti romanesti sau straine vechi, chiar documente cu valoare istorica), opere de arta etc.

Licitatia a aparut in Romania In domeniul artei dupa anul 1990, chiar daca acest sistem de vanzare a obiectelor eu valoare culturala

77

functioneaza in lume de multa vreme. In prezent, termenul de licitatie este prezent ~i in Legea privtnd protejarea patrimoniului cultural national mobil. Un exemplu poate oferi "Casa Alis" Asociatia pentru Licitatie ~i Intermediar de Schimb, care functioneaza la Bucuresti tara a avea renumele altor zeci de astfel de institutii din Europa occidentala sau din SUA: Lloyds International Auction Galleries sau Blandford Rooms din Anglia, Engel Gallery din Ierusalim, Sotheby's si Christie's din SUA si multe altele.

o data selectate, obiectele ce urmeaza sa faca parte din colectia muzeala vor suporta 0 procedura legala de intrare ill colectie stipulata de CIDOC (Comite international pour la documentation) in Codul de deontologie profesionala. Conform prevederilor internationale, to ate obiectele acceptate temporar sau permanent de muzeu, trebuie sa posede o documentare corecta si detaliata, care sa faciliteze cunoasterea provenientei, identificarea si descrierea starii de conservare a obiectelor. Specialistii din CIDOC au elaborat un model de fi~a prin intermediul careia se arata, cum poate fi inregistrat un obiect care intra in muzeu:

» Obiectul este adus in muzeu; persoanei care aduce obiectul ii se elibereaza 0 adeverinta care cuprinde scurta descriere a obiectului, data intrarii, numele salariatului care primeste obiectul, numele si semnatura persoanei care aduce obiectul.

» Obiectul se inregistreaza in Registru cu un numar provizoriu, data intrarii in muzeu, numele si adresa proprietarului, descrierea obiectului, motivul intrarii, locul de depozitare temporara, numele salariatului din muzeu.

» Obiectul poate sa nu fie acceptat (se va emite un act doveditor despre inapoiere) sau va fi acceptat ill custodie (se vor stabili conditiile luarii

78

in custodie), sau va intra in colectia muzeului si va urma procedura legala de intrare in posesia muzeului.

» Obiectul primeste un numar unic de inventar ~i va fi defmitiv inregistrat, descrierea continand denumirea obiectului, numarul de inventar, modalitatea de achizitie, de la cine a fost achizitionat, data, locul pastrarii,

» Obiectul se fotografiaza, deseneaza, nurnarul documentului se trece in registru inventar.

,. Obiectul se depune la locullui de depozitare definitiva sau, in cazul in care obiectul necesita interventii de conservare sau restaurare, va lua calea laboratoarelor de specialitate.

» 0 copie a fisei inventar se pastreaza intr-un loc sigur.

(Am prezentat forma prescurtata a sistemului de inregistrare ill fisa propusa de CIDOC.)

79

SISTEMELE DE EVIDENT A A MUZEULUI

/

Buna desfasurare a activitfilii muzeale se bazeaza pe multiple sisteme de evidenta. Muzeele, gestionand in complexitatea lor 0 mare valoare patrirnoniala, dar si material a, iar instrumentele de evidenta stiintifica se afla intre preocuparile importante ale muzeografilor. Instrumentele de evidenta a muzeului sunt:

~ Registrul inventar, care este un instrument gestionar pe care-l folosesc muzeele, bibliotecile, arhivele si alti detinatori de bunuri, de la inceputul activitatii lor sistematice. Registrul de inventar are 0 indelungata istorie. Putem aduce in atentie pe Jean de France, ducele de Berry, care si-a intocmit, inca la 1413 inventarul colectiei sale de obiecte eu valoare istorica si de arm; Muzeul National al Unirii din Alba Iulia detine vechile registre al muzeului, care sunt marturia cresterii colectiilor muzeului; Biblioteca Batthyaneum detine catalogul cartilor din anul 1828 semnat de Andreas Cseresnyes etc.). Inventarea colectiilor muzeale are ~i in Romania 0 istorie proprie. Sunt cunoscute diferite etape de inregistrarea bunurilor muzeale de dupa anul 1918, insa mai ales dupa anul 1948 cand dupa nationalizare s-a impus impulsionarea crearii noilor evidente muzeale. Evidentele muzeale au devenit 0 preocupare conditionata de cresterea patrimoniului mobil al muzeelor. De la un instrument relativ simplu, registrele de inventar au devenit tot mai complexe, avand 0 deosebita importanta pentru identificarea bunurilor din muzeu.

Registrul inventar se prezinta ca un volum legat eu paginile numerotate, avand data deschiderii lui. Rubricile cuprind: numarul de

80

inventar, data completarii, denumirea obieetului, descrierea sumara a obiectului, materialul si tehnica (in cazul operelor de arta), autor, epoca, cultura, zona, provenienta, stare de conservare, pre! de achizitie, valoare, operator, doeumente de referinta (fotografii, desene, planuri), observatii, Dintre cele mai noi inventare cerute pentru functionarea muzeului fae parte inventarulfondului si tezaurului create in urma clasarii bunurilor de

muzeu.

~ Fisa analitiea de evidenta - FAE a aparut sub aceasta denumire o data cu Legea PCN 63/1974 si a devenit un important instrument de !ucru al muzeografului. Conform Legii 6311974, muzeografii din OficiiIe pentru PCN create pe langa muzeele judetene ~i Muzeul municipiului Bucuresti si muzeografii din muzee au avut obligatia de-a se ocupa de intocmirea evidentei intregului patrimoniu din judet si din muzee. Aeeste evidente se realizau prin intermediul F AE elaborate in doua faze. F AE din prima faza, cea de inceput s-a aratat a it insuficient de operativa, dupa care in anu! 1977, dupa schimbarile interveriite p~n desfiintarea Directiei Patrimoniului Cultural National s-a elaborat fisai.verde" compatibila cu un computer mai performant functional la Centru de Calcul (Bucuresti), Fiecare specializare din domeniul istoriei, arheologiei, artei, cartii vechi i~i are propriul tip de F AE cu un sistem de rubrici specific care se completeaza de specialisti in domeniu. Pentru fieeare bun de muzeu eu valoare patrimoniala se cornpleteaza 0 fi~a de specialitate, continand inforrnatii deosebit de amanuntite, Pentru 0 completare cat se poate de unitara, pentru fiecare speeializare s-a elaborat un tezaur de cuvinte - un vocabular controlat, care este in stare sa uniformizeze informatia completata de toti specialistii din lara. Fisele au rubrieatura specifica si aceasta trebuie completata eu mare responsabilitate. Acum se expediaza

81

periodic la CIMEC (Institutul de Memorie Culturala), unde informatiile din fise se introduc in computerul central.

Aici se centralizeaza si inregistreaza in baza de date fisele de evidenta trimise de la muzee sau alte institutii specializate, se administreaza baza de date, elaboreaza liste complexe cu to ate bunurile de patrimoniu luate in evidenta, Activitatea s-a oprit in decembrie 1989, dupa care a revenit treptat. 0 data cu computerizarea retelei de muzee ar fi uti! ca introducerea informatiilor sa porneasca direct de la sediile muzeelor sau oficiilor PCN. Completarea F AE este 0 activitate stiintifica, purtand semnatura specialistului care are dreptul de autor si prioritate la cercetarea piesei fisate. Modernizarea retelei informatizate in muzee aduce cu sine problematica apararii dreptului de autor al muzeografului, autor al F AE.

Dupa expedierea F AE la computerul central si dupa preluarea informatiei acolo, conform regulamentului, fisele introduse in calculator se intorc la sediul muzeului sau OJPCN, unde se formeaza un fisier care cuprinde evidenta tuturor bunurilor aflate pe raza j udetului, Fisierul existent este secret. Cu ajutorul computerului central se elaborau listele cu obiectele introduse, care unnau sa intre in circuitul stiintific (sistemul functioneaza relativ defectuos, deocamdata),

Dupa aparitia fisei analitice de evidenta registrele inventar si-au pierdut din valoarea lor stiintifica, raman and un instrument de gestiune ~i contabilitate. Registrul inventar general se intocmeste intr-un singur exemplar pentru tot fondul muzeal, din care rezulta extrase pentru diferite sectii ale muzeului fiecare eu gestiunea proprie si gestionar independent (chiar ~i sectiile din expozitii pot fi impartite in mai multe gestiuni).

82

In activitatea muzeala se procedeaza la elaborarea fiselor de catalog pentru fiecare obiect in parte. Catalogarea se realiza pe fise de carton. Acum aceasta catalogare a obiectelor din patrimoniul muzeal poate fi realizata cu ajutorul calculatorului. Calculatoarele din tara pot fi conectate intr-un sistem, mai mult decat atat, muzeele din Romania se pot conecta la sistemul muzeelor din Europa si din lume, care functioneaza deja din ultimele 2-3 decenii ale secolului al XX-lea.

~ Fi~a de conservare este tot 0 fi~a analities. Se afla in concordanta cu F AE folosindu-se chiar de informatii de pe aceasta, Acest tip de fisa este completat de conservatorul muzeului si fiecare obiect de patrimoniu din colectie ar trebui sa posede 0 astfel de fi~a. Aici se consemneaza starea de conservare a piesei la momentul achizitiei sau, daca este yorba de piese din colectiile mai vechi ale muzeului, stare a de sanatate la momentul consemnarii. In cazul interventiilor partiale sau restaurarii se vor consemna amanuntit toate demersurile pe care le-a suferit piesa.

Fisele de conservare elaborate de conservatorul muzeului sunt depuse intr-un fisier specializat, asemenea fisierului pentru fisele analitice de evidenta,

Muzeele cu specific arheologic, etnologic, istorie naturals formeaza fisiere topograjice in care se vor regasi fisele siturilor arheologice sau etnografice, statiunilor arheologice, centrelor etnografice etc. Un alt fisier, biograjic, va cuprinde fisele personalitatilor vietii culturale, politice, creatorilor, evenimentelor locale pentru muzeele de etnografie, istorie, istoria artelor, literaturii, tehnicii. Utilizarea computerului va simplifica mult organizarea, dar si utilizarea fisierelor de toate tipurile din muzee.

83

Biblioteca. De la fondarea muzeelor, aceste institutii au fost preocupate de colectionare de carte. Biblioteca este un important mijloc de informare. Cartea s-a colectionat ori ca 0 piesa de muzeu ori, in mod constient, de la inceput, in cadrul muzeelor se formau primele nuclee de biblioteca, 0 cercetare Intr-un muzeu nu po ate avea loc tara un fond documentar. Unele muzee s-au format din biblioteci, cum a fost spre exemplu cazul Bibliotecii din Charleston - SUA fondata in anul 1748 de o societate de lectura. Charleston Museum s-a format datorita preocuparilor membrilor societatii. De asemenea, in cazul British Museum-ului, intre colectiile de baza ale acestei institutii au fost manuscrise rare. ~i Muzeul National al Unirii din Alba Iulia s-a dezvoltat in paralel cu biblioteca fondata imediat dupa anii 1887-1888, ani in care s-au pus bazele muzeului.

Bibliotecile muzeelor sunt in general biblioteci documentare, care deservesc, in primul rand, personalul propriu de cercetare, pe alp specialisti, uneori colaboreaza cu universitatile, avand fonduri de carte bogate, mai ales in domeniul istoriei. De obicei se specializeaza in acele ramuri ale stiintei, in care este specializat ~i muzeul, achizitionand periodice de specialitate (reviste, cotidiene, saptamdnale) si publicatii monografice. Bibliotecile muzeelor functioneaza dupa propriile regulamente care nu difera, in principiu, de regulamentele altor biblioteci. Instrumentul de baza al bibliotecii este registrul inventar ~i fisierul. Fisierele bibliotecilor pot fi organizate alfabetic in ordinea numelor autorilor, sistematic sau tematic (dupa cuvinte cheie) sau dupa nevoi bibliotecarii pot organiza propriile fisiere,

in cadruI muzeelor ar putea fi orgariizate cateva fonduri arhivistice. Fiecare muzeul i~i are 0 arhiva proprie, din care fac parte

84

documentele legate de istoria ~i functionarea mtizeului. Pe langa acest fond arhivistic al muzeului, institutia poate fi colectionara documentelor de arhiva.vasemenea arhivelor. De obicei, fondul arhivistic al muzeului cuprinde documente cu valoare istorica, de la diplome, danii, manuscrise din cele mai diferite perioade si domenii, corespondents unor personalitati locale, documente legate de desfasurarea unor evenimente istorice. Fondurile arhivistice ale muzeului vor fi organizate la fel cum sunt organizate asemenea fonduri in arhivele nationale. Documentele, ca si orice piesa de muzeu, vor avea fisa analitica de evidenta, ele vor fi inregistrate intr-un registru inventar ~i fiecare document va fi catalogat intr-un fisier al sectiei respective, acesta, de acum, va putea fi computerizat.

Pe lang a arhiva mai sus mentionata, muzeul i~i organizeaza arb iva cercetarii ~tiintifice realizata de personalul muzeuIui, in fruntea caruia se afla consiliul cercetarii stiintifice, pe teme, forme de investigatie, prin intermediul fiselor, desenelor, fotografiilor; arhiva de expozitii; fiecare expozitie, de la cea permanents parra la expozitiile temporare sau itinerante i~i are 0 documentatie care se pastreaza, Se mai pastreaza prezentarile de la vernisaje, cronicile din presa, registrul vizitatorilor sau cartea de impresii.

Fototeca: cuprinde fotografiile unicat eu valoare de document istoric care au regimul pieselor de muzeu, clisoteca, care va cuprinde cliseele elaborate de specialistii din muzeu privind tematica de baza a muzeului, cliseele obiectelor, care au facut parte din expozitiile temporare sau in general toate cliseele reaIizate pe obiectele muzeale, filmoteca cu filmele care au valoare de document sau filmele realizate eu scopul documentarii stiintifice, videoteca si fonoteca. Pe langa piesele,

85

care fac parte din patrimoniul muzeului ~i au valoare istorica, muzeele organizeaza fototeca, clisoteca, filmoteca sau alt asemenea sistem de pastrare a martorilor de evenimente contemporane desfasurate in muzeu (vizite ale personalitatilor.wernisaje, martorii expozitiilor etc.), formand o cronica a vietii ~i activitatii muzeului.

Etichetarea ~i marcarea obiectelor de muzeu (conform materialului elaborat de CIDOC). .Responsabilitatea profesionala impune existents unei documentatii complete ~i adecvate cu privire la toate obiectele acceptate temporar sau permanent de catre muzeu pentru a putea determina provenienta, natura si starea obiectelor, cih si modul oportun de-a le ingriji''. Fisa tehnica trateaza metodele folosite la etichetarea ~i marcarea obiectelor de muzeu cu numarul lor de inventar sau de catalog.

~ Numerele de inventar sau de catalog reprezinta legatura dintre obiecte si documente legate de obiectele din muzeu (registre). Se ataseaza fizic, se aplica pe obiect.

~ Metoda de aplicare a numarului trebuie sa fie sigura,

~ Pentru etichetarea temporara se po ate folosi eticheta atasata.

~ Cand exista dubii cu privire la metoda cea mai indicata, se va consulta restauratorul.

~ Numarul se va aplica rara sa provoace stricaciuni obiectului, trebuie sa existe posibilitatea ca numarul sa fie indepartat, daca este cazul.

~ Numarul trebuie sa fie aplicat in eel mai sigur loc de pe obiect.

~ in cazul bunurilor de muzeu care s-ar putea dezmembra, fiecare parte trebuie sa primeasca eticheta cu numarul (acelasi),

86

~ Numerele vechi de inventar nu se indeparteaza de pe obiectele de muzeu, ele pot oferi informatii in plus despre circulatia piesei, despre istoricul ei.

~ Etichetele trebuie sa fie aplicate in aceleasi locuri pe piese asemanatoare, trebuie aplicate in mai multe locuri pe obiecte de mari dimensiuni, dar nu trebuie sa afecteze aspectul obiectului.

~ Etichetarea trebuie sa fie reversibila, dar numarul trebuie sa fie rezistent.

~ Pentru siguranta, numarul va fi vizibil in fotografiile obiectului.

~ Pentru marcarea obiectului trebuie folosite metode specifice in functie de aspectul fizic (nu se ard sau zgarie numere pe obiecte din lemn sau metal, nu se fixeaza placute metalice pe lemn, nu se pun stampile pe hartie sau pergament sau cerneala pe textile, nu se aplica etichete adezive etc.)

(Am selectat din materialul CIDOC destinat muzeelor, privind etica profesionala),

87

CERCET AREA iN MUZEU

Cercetarea de muzeu este una din functiile specifice ale muzeului.

Cercetarea in institutia muzeala are mai multe directii; ea reprezinta una din etapele de dezvoltare a patrimoniului muzeal, formeaza baza evidentei stiintifice si este un mijloc de conservare ~i restaurare a bunurilor de patrimoniu si, nu in ultimul rand, rezultatele cercetarii vor fi utilizate intr-una din importantele functii ale muzeului cea de educare sau valorificare a patrimoniului sau, Uneori, in Romania, dar ~i in Europa occidentala,cercetarea propriu-zisa va lua locul cercetarii de muzeu. Dupa anul 1994 s-au infiintat in organigrama muzeelor posturi de cercetare (la trei nivele calitative) cu scopul de a reactiva cercetarea de muzeu. Uneori cercetarea devine 0 preocupare "sine qua non", indepartandu-se de interesele muzeului. 0 astfel de directie au luat-o cerintele politizante ale forurilor superioare, organizand cu fortele intelectuale ale muzeului cicluri de conferinte cu ocazii festiviste, inaintea anului 1990. Insa, nu in ultimul rand, 0 astfel de cercetare particulara s-a desfasurat sub cupola muzeului ~i se mai desfasoara inca, daca avem in vedere temele particulare de cercetare ale unor muzeografi - cercetatori, care nu acopera planurile de cercetare ale muzeului si nu au in vedere patrimoniul institutiei sau a zonei geografice apartinatoare,

Cereetarea de muzeu va fi proiectata in programe pe termen scurf, mediu sau lung si are in vedere tipul ~i dimensiunea patrimoniului muzeal. Cercetarea se va aplica la constituirea ~i dezvoltarea patrimoniului muzeal realizata in interiorul si in afara muzeului, la conservarea si restaurarea acestuia in spatiile laboratoarelor sau altor

88

amenajari speciale ~i la valorificarea educationala prin expozitii de toate tipurile sau ~i in cazul valorificarii prin public area studiilor, cataloagelor, monografiilor, repertoriilor, sintezelor etc. Cercetarea patrimoniului muzeal trebuie sa aiba in vedere faptul ca obiectele de muzeu pot demonstra mai multe aspecte ale existentei lor in timp. Cercetarea muzeala ar trebui sa aiba in vedere in principiu .trei elemente esentiale pentru viata in continuare a bunurilor de muzeu: cunoasterea, prezervarea ~i exploatarea sistematica in folosul societatii,

in contextul problematieii propuse, cereetarea de rnuzeu are caracter de cercetare specifica in cazul urmatoarelor discipline: arheologie, etnologie, istoria artei, istoria eulturii, stiintele naturii, istoria tehnicii pana la arheologie industriala. Toate aceste discipline opereaza eu marturii ale culturii materiale, interpreteaza faptele, obiectul lor principal de cercetare este patrimoniul muzeal. Disciplinele numite comune cum este fizica, chimia organica si anorganica, micologia, entomologia, botanica sunt un mijloc pentru cercetarea de muzeu. Scopul aplicarii disciplinelor comune in cereetarea de' muzeu este studierea materialelor suport ale bunurilor patrimoniale, transformarilor chimiee, fizice ale materialelor din care au fost facute obiectele ce formeaza patrirnoniul muzeal in scopul conservarii si restaurarii lor.

Tipuri de cercetare muzeala sunt: eercetarea specifica, investigatia de conservare, cercetarea psiho-sociologica a publicului vizitator.

I. in cadrul cercetiirii specifice se disting mai multe tipuri eu 0 metodologie proprie.

~ Istoria naturala, in care biologia poate avea rolul cercetarii de muzeu:

de teren, paleontologica, ecologica, .etologica, rezultatele

89

constituindu-se in marturii - obiecte de muzeu (plante, insecte, aspecte din natura). In interesul muzeelor se ai_1a restituirea diferitelor aspecte din natura.

} Arheologia. Cercetarile se realizeaza in trei etape principale: topografica, sapatura, cercetarea de cabinet. Topografia contribuie la descoperirea statiunilor arheologice, urmeaza cercetarea sistematica in finalul careia se completeaza colectiile muzeale cu noi piese. in cabinet se incheie cercetarea arheologica prin interpretarea rezultatelor, tragerea concluziilor, valorificarea rezultatelor dobandite,

} Istoria. Cercetarea istorica de muzeu se situeaza in urma celei arheologice. In prezent cercetarea istorica i~i cauta noi metode de lucru. Are caracter local si ar trebui sa fie indreptata spre studierea institutiilor, realitatilor istorice, obiectelor din patrimoniul muzeal, istoria culturii. Asupra locului cercetarii istoriei contemporane in institutii muzeale se due polemici in literatura de specialitate.

} Istoria artei. Cercetarea in domeniul istoriei artei se desfasoara in trei directii: cercetarea pe monument ori in colectie, cercetarea pe creator, cercetare de arhiva. Cercetarea pe monument se realizeaza prin studiul fazelor de constructie, a fonnelor, subansamblurilor. Este 0 cercetare interdisciplinara de care se ocupa 0 echipa fermata din istoricul de arta,arhitectul, istoricul, arheologul si conservatorul muzeului. Cercetarea in colectie este 0 =s== comparativa, se bazeaza pe colaborare dintre istoricul de arta §i investigator, abordand structura operelor de arta, Cercetarea pe creator se poate desfasura pe un creator viu, de obicei cu 0 personalitate putemica, Acest tip de cercetare presupune 0 farniliarizare cu lumea creatorilor, trebuie sa se

90

creeze 0 relatie intre muzeograf si artist. Contactul direct cu lurnea artistului poate completa consideratii fmale. Cercetarea de arhivii este egala cu 0 documentare in scopul cunoasterii procesului de creatie, destinul creatorilor, al operei lor.

} Etnografia (etnologia). Cercetarea etnografica se prezinta ca 0 cercetare de teren si cercetare in colectie. Cercetarea etnografica este o activitate interdisciplinara care studiaza arta populara de la particular la general. Tendinta principal a in etnografie este depasirea fazei monografice §i abordarea domeniului din punct de vedere general. Metode de lucru folosite: observatia in teren si interpretarea faptelor.

} Cercetarea memorialistica si de muzeologie literara se desfasoara pe manuscrise, opere in editii princeps, schite, obiecte de uz personal ale personalitatilor, autorilor de opere literare. Se urmareste creionarea personalitatii creatorului, activitatea sa literara, biografia.

} Istoria tehnicii. Cercetarea in domeniu se realizeaza de specialisti cu metode proprii. De aici se detaseaza §i arheologia industrial a care studiaza evolutia domeniului de la revolutia industrial a (sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui urmator) pana la epoca calculatoarelor. In acest context se depisteaza obiective, se elaboreaza repertorii, obiectivele depistate se conserva si se reconstituie.

II. Investigatia de conservare se realizeaza in laboratoarele de conservare si restaurare §i are in vedere conservarea si, daca este nevoie restaurarea obiectelor din patrimoniul muzeal. Selectam din demersurile principale:

} Investigatia fizica prin intermediul radiografiilor ~i radioscopiilor, se realizeaza masuratorile de varsta cu C 14.

91

)0> Investigatia chimica permite stabilirea compozitiei chimice cantitative si calitative a obiectelor din muzeu.

)0> Investigatia biologica urmareste diferite grade de degradare ale materialelor, cauzate de: ciuperci, microbi, insecte, rozatoare. Investigatia biologica are caracter interdisciplinar.

III. Cercetarea psiho-sociologicii a publicului vizitator. Acest tip de cercetare este efectuat de personalul specializat ~i se ocupa de cercetarea structurilor publicului, optiunilor publicului, a comportarnentului acestuia. 0 faza independents este experimentul. Metodele folosite sunt asemanatoare cu cercetarile sociologice sau psihologice. In general se foloseste metoda anchetei prin intermediul interviului, chestionarului sau prin observatie libera. In prezent, in muzeele romanesti incep sa apara departamente de relatii cu publicul. Cercetarea se desfasoara pe grupe de varstii, sex, socio-profesionale, vizitatori permanenti sau turisti. Toate cercetarile de gen au constatat, ca publicul stabil al muzeelor este format din copii.

Program area ~i planificarea cercetarii. La baza cercetarii de muzeu se afla planul de cercetare al institutiei alcatuit din propunerile specialistilor care ar trebui, insa, acordate cu interesul general al institutiei sau cu interesul national. Planul de cercetare este format din tematica, planul de perspectiva ~i un plan anual.

Tematica de cercetare se stabileste in urma unei cercetari preliminare prin care se va constata stadiul de cunoastere al domeniului care va intra in centrul atenpei,al patrimoniului muzeal propriu, Tematica de cercetare poate fi stabilita in urma aparitiei unor prioritati datorate evolutiei urbane, modificarilor funciare etc. Aceste interventii in aspectul localitatilor pot provoca disparitia unor obiective, a

92

patrimoniului etnografic, arheologic. De aceea, tematica cercetarii poate suferi modificari ~i cercetarea in astfel de situatii se va desfasura prioritar.

Planul de perspectiva va stipula durata cercetarii, necesarul tehnico-material, se va stabili echipa de specialisti, se vor estima mijloacele tehnice. Perioada pentru care se intocmeste un plan de perspectiva este de la 5-10 ani. Unul din elementele de baza ale pJanului este finalizarea muzeala, expozitionala a cercetarii (organizarea unor sectii noi, restaurarea sau conservarea pieselor, monumentelor etc.).

Planul anual rezulta din tematica principala si dintr-un plan de perspectiva al muzeului. Planul anual are in vedere prioritatile, obiectivele amenintate din diferite motive (calamitatile naturale, imbunatatirile funciare, sistematizarile localitatilor etc.). Prin elaborarea planului anual se va urmari continuarea cercetarilor incepute pana la epuizarea temei. Planul anual va urmari acoperirea lacunelor in cunostinte, Si in cazul acestui plan se stipuleaza necesitatile de finantare, echipa de specialisti, tehnica necesara durata cercetarii,

Proiect de cercetare. Proiectul este prima etapa a planului de cercetare si cuprinde justificarea cercetarii, prezenta in planul tematic al muzeului, definirea obiectivului si procedurilor ce urmeaza sa fie folosite. In proiect vor fi prevazute modalitatile de valorificare a cercetarii din care pot face parte demersurile de conservare ~i restaurare presupuse, transportul la sediul muzeului etc. La proiect se va atasa jurnalul de cercetare in care se consemneaza pas eu pas decurgerea cercetarii, 0 parte irnportanta a proiectului de cercetare este latura lui tehnico-economica. Cercetarea in muzeu trebuie sa fie rezultatul unui efort eolectiv din partea specialistilor muzeului.

93

Valorificarea cercetarii muzeale are doua directii principale: 1. publicarea rezultatelor cercetiirii; II. activitatea expozitionala in scopul educarii ~i instruirii publicului vizitator.

Publicarea rezultatelor cercetarii are mai multe forme, care depind de extinderea ei si de cantitatea rezultatelor obtinute, In cele mai multe cazuri muzeografii si cercetatorii din muzee i~i valorifica cercetarile prin articole sau studii publicate in revistele muzeelor (Apulum, Acta Musei Napocensis, Acta Musei Porolissensis, Marisia, Sargetia, Ziridava s.a.) ori prin interrnediul raportului, monografiei, repertoriului sau catalogului publicate independent. Ele reprezinta finalizarea unei etape de cercetare sau epuizarea unei teme de cercetare.

Raportul este 0 comunicare scrisa care relateaza despre incheierea unei faze de cercetare in teren. Cuprinde descrierea desfasurarii cercetarii pe teren, descoperirile, observatiile, informatiile obtinute. Rapoartele se folosesc adesea in urma incheierii unei campanii arheologice. Dupa sesiunea de rapoarte (0 data pe an) acestea se publica intr-un velum colectiv.

Monografia este comuna ~i altar discipline, nu numai celor care se desfasoara in institutii muzeale. Este rezultatul unei cercetari incheiate, are forma descriptiva ~i poate fi completata cu repertorii de obiecte sau cu cataloage.

Repertoriul este instrumentul de evidenta, dar si de indrumare asupra unor surse primare, care epuizeaza probl:ematica data (fonduri, institutii), Este rezultatul unor cercetari de arhiva, biblioteca, in domeniul istoriei arhitecturii, numismaticii etc. Catalogul cuprinde 0 suma de obiecte dintr-o multime inchisa ~i poate face parte din repertoriu. Catalogul exhaustiv se confunda cu repertoriul, amandoua epuizeaza

. 94

intregul material cercetat. Repertoriul si catalogul au forma de publicatie ce cuprinde evidenta stiintifica a unui fond, a unei colectii de obiecte de

muzeu.

Exista mai multe tipuri de repertorii. Repertoriul topograjic este 0 suma de fise analitice Ia care se anexeaza harti, planuri topografice, relevee arhitecturale. RepertoriuI tipologic este organizat tot dintr-o multime de fise analitice ordonate dupa tipologia obiectelor incluse in cercetare. Fisele pot fi ordonate alfabetic in cadrul unui tip de obiecte (acele obiecte care au un numar de atribute asemanatoare), sistematic sau pot fi ordonate cronologic.

Repertoriul va cuprinde un capitol introductiv cu justificarea temei de cercetare. Se vor analiza criteriile de tipologie. Dupa aceea urmeaza repertoriul propriu-zis cuprinzand fisele de obiecte. In incheierea repertoriului se va afla aparatul critic, bibliografia, indicii care pot fi de mai multe tipuri si care pot oferi cheia pentru folosirea repertoriului. (Unul dintre cele mai reprezentative repertorii In Romania:

Inscriptiile Daciei Romane care atunci cand se va incheia publicarea lor vor forma informatie completa pe tema data.)

Catalogul este 0 insirare de fise de obiecte ordonate dupa un anumit criteriu pentru un anume scop. In muzeologie se elaboreaza mai multe tipuri de cataloage, unele de expozitie, altele reprezentand forma finala a cercetarii stiintifice,

Cataloagele pot fi de semnalare, sumare, de colectie si exhaustive (Radu Florescu). Catalogul de semnalare se elaboreaza pentru expozitii temporare ~i de mai mica intindere (poate fi vorba de expozitii de artist, expozitii organizate cu prilejul unor sarbatori sau aniversari ale evenimentelor istorice). Catalogul de semnalare va cuprinde informatii

95

restranse, acele care pot identifica obiectul expus. Fisa obiectului poate fi completata deo sumara bibliografie. Fisele vor fi ordonate dupa asezarea pieselor in expozitie, iar din loc in loc se poate publica cate 0 imagine dupa obiectele cele mai reprezentative. Cataloagele de semnalare vor avea forma de brosura, pliant, de mai mici dimensiuni.

Catalogul sumar este tot un catalog care prezinta numai anumite piese din expozitie, nici fisa pieselor nu va fi una exhaustiva, dar va cuprinde mai multe informatii, justificand prezenta piesei in expozitie si o bibliografie sumara referitoare la piesa, Catalogul sumar se elaboreaza, ca ~i eel de semnalare, pentru expozitii temporare, de mai mare intindere, vor fi selectate piesele pentru a fi cuprinse in catalog. Un alt tip de catalog sumar se poate pregati pentru expozitia de baza ~i are in vedere prezentarea expozitiei in mod selectiv. Fisele vor fi asezate in ordinea expozitiei ~i pot fi completate cu fotografii. Catalogul va fi inzestrat cu un cuvant inainte in care expozitia va fi prezentata in linii generale ~i va face referiri la personalul stiintific care a contribuit la organizarea expozitiei,

Catalogul de colectie este un catalog quasi-exhaustiv si va epuiza piesele expuse sau piesele dintr-o colectie muzeala, Fisa din catalogul de colectie trebuie sa fie una cat mai completa, cu bibliografia principala, Nu este nevoie sa se faca referiri la istoricul piesei. Vor aparea imaginile pieselor. Fisele vor fi ordonate sistematic sau alfabetic. Ca ~i celelaIte lucraride gen, catalogul de colectie va incepecu un studiu introductiv in care se descrie colectia, continand istoricul ei, se va justifica editarea catalogului. Pe urma se face analiza metodelor de catalogare, iar capitolul principal va cuprinde suma fiselor, privind piesele din colectie, Orientarea in catalog este posibila datorita indicilor topografici,

96

tipologici, a prezentei hartilor cu sfera raspandirii initiale a pieselor din colectie la care se vor adauga tabelele cronologice ~i de concordanta.

Catalogul exhaustiv este cea mai completa forma a catalogului care va epuiza multimea pieselor si va oferi cea mai bogata informatie despre acestea (vezi cele elaborate la Alba Iulia - Catalogul cartilor romdnesti din secolele XVI-XVII din judetul Alba; Catalogul monedelor dacice din judetul Alba etc.), Fisa catalogului exhaustiv cuprinde toate datele care pot coincide cu fisa analitica de evidenta, Si catalogul exhaustiv va fi completat cu ilustratiile pieselor. Ordonarea fiselor va fi sistematica. Introducerea se face prin studiul introductiv, descrierea metodologica, urmeaza stocul de fise, indici, bibliografia si ilustratiile pieselor. Elaborarea cataloagelor si repertoriilor este simplificata de la momentul aparitiei F AE in ultima ei forma.

97

ACTIVITATEA EXPOZITIONALA

in anul 1993, in literatura de specialitate de factura franceza, a aparut un nou termen de expographie ca un terrnen complementar la museographie. Expograpfia cuprinde, dupa Bernard Deloche, un complex de concepte, care includ spatiile expozitionale, autorul - muzeograful, conservarea, securitatea, prin urmare tot complexul de activitati legate de arta expunerii. Termenul vizeaza spatiul ~i expresia fidela a transpunerii unui program stiintific intr-o expozitie. De asemenea, el vizeaza decoratiile utilizate pentru expunere, nu numai din punct de vedere estetic, ci ele trebuie sa tinteasca aplicarea stiintifica intr-o scenografie, care trebuie sa corespunda programului propus de muzeografi. 0 expozitie reusita este rezultatul unei colaborari colective intre cercetatorul-specialistul muzeului, conservatorul, arhitectul, care impreuna vor cauta eele mai bune solutii pen~ 0 expunere corecta a obiectelor din punct de vedere stiintific, estetic, optic si nu in ultimul rand din punet de vedere al conservarii optime ale artefactelor expuse.

Scopul pri?eipal al functionarii muzeelor este pe lfulga colectarea, conservarea, ocrotirea patrimoniului si valorificarea prin expozitii destinate instruirii si educarii publieului. Muzeul are menirea sa interrnedieze vizitatorilor bunurile muzeale prin valoarea lor specifica ~i ambientala (rezultat al cercetarii propriului patrimoniu). Expozitia este mijlocul specific de informare a publicului, chiar daca ea nu poate mijloci decat 0 parte din patrimoniul institutiei (in expozitiile muzeale se afla intre 10-20% din patrimoniul muzeal. Restul bunurilor muzeale sunt eonservate si oerotite in depozitele muzeului). Rostul expozitiei, aspectul

98

si bogatia informatiei sunt acele elemente, care pot aduce publicul vizitator in muzeu. In ultimele decenii in Europa, dar si in Romania, expozitia muzeala a suferit un sir de modificari radicale, indepartandu-se de la aspectul traditional. Stereotipia in modul de expunere, numarul mare de exponate, mobilierul demodat sau neadecvat pot face dintr-un muzeu cu un patrimoniu bogat 0 institutie lara viata ~i lara vizitatori. Pasul care va indeparta expozitie muzeala de la expunere in vitrine mai mult sau mai putin uniforrne, panouri ~i rafturi traditionale este unul care necesita 0 daruire din partea muzeografilor, fantezie, talent, utilizarea tehnicii ~i nu in ultimul rand, 0 puternica sustinere financiara.

Muzeologia universal a incearca sa schimbe expozitia muzeala intr-un spectaeol menit sa irnpresioneze, folosind 0 scenografie specifica: punerea in valoare a pieselor originale ~i prin intermediul copiilor care pot fi atinse de vizitatori; folosirea dioramelor de diferite dimensiuni

,

care pot apropia vizitatorului momentul descoperirii piesei sau initialul loc de pastrare, procesul de restaurare; aranjarea mediului natural in vitrine sau in spatii libere, atelier de productie; completare sonora ~i muzica de epoca, comentarii; filme documentare, casete video pe parcursul expozitiei; mobilier potrivit; manechini; posibilitatea de a poposi in fata exponatelor. 0 importanta deosebita pentru perceperea expozitiilor muzeale au edificiile muzeale, cat si alte spatii amenajate pentru expunere (castele, cetati, vechile palate, constructii moderne special proiectate, dar ~i vechile grajduri in care se expune istoria veche a omenirii cu preocuparile lui principale in agricultura, cresterea animalelor, viticultura s.a.).

Expozitia muzeala are 0 mare capacitate de influentare afectiva asupra publicului. Intelectul uman este capabil sa asimileze de trei ori

99

mai multa informatie prin intermediul imaginilor, obiectelor concrete (bunurilor de muzeu), decat pe cale orala sau in forma scrisa. Obiecte tridimensionale ~i obiecte bidimensionale din expozitia muzeala au aceasta calitate de influentare pozitiva a publicului. Expozitiile care doresc sa trezeasca atentia publicului trebuie sa aiba nu numai 0 calitate stiintifica ireprosabila, dar ~i amenajarea estetica, trebuie sa corespunda diferitelor nivele de vizitatori. 0 expozitie bine proiectata ~i realizata va trezi eurlozitatea si dorinta de a afla mai mult despre patrimoniul expus.

o expozitie motivata ~i coreet directionata nu se poate proieeta rara contributia departamentului de pedagogie muzeala, Modul de prezentare al exponatelor trebuie sa sustina vizitatorii eu eele mai diferite nivele de pregatire. Vizitatorului eu 0 pregatire mai modesta nu trebuie sa i se pretinda un grad de cunoastere la care el nu a ajuns. Cert este ca 0 expozitie muzeala nu poate multumi interesul tuturor eategoriilor de vizitatori, de la eei nepregatiti pana la specialisti. Ideal ar fi, daca expozitiile muzeale ar putea aeoperi, intr-un mod util si placut, petele albe in cunostintele publicului vizitator. 0 asemenea performanta poate fi realizata prin expozitiile temporare pe teme prioritare. Definitia expozitiei dupa Radu Florescu: .Prin expozitie se intelege 0 forma de comunicare a unei informatii complexe ~i specializate in acelasi timp, folosind drept mijloc de eomunieare expunerea ordonata a obiectelor ~i imaginilor dupa 0 schema adecvata scopului comunicarii", Expozitia de muzeu se compune din trei grupuri de elemente constituente: expo nate, proiect ~i muzeotehnica, Exponatele vor fi autentice, auxiliare ~i eomplementare.

~ Exponatele autentice sunt obiecte originale (in muzeele marl se expun cca 10-20% obiecte originale). in urma selectiei se expun

100

exponate autentice sernnifieative pentru tematica expozitiei, se aleg piese bine conservate si eu un aspect deosebit.

~ Exponatele auxiliare vor fi fotografii, obie?te in eopie sau harti, planuri, reeonstituiri grafice, modelele utilajelor la mici dimensiuni (uneori 1: 1, de exemplu la Bergbaumuseum din Bochum, Germania se expun utilaje autentiee folosite in trecutul nu prea indepartat in minerit).

~ Exponatele complementare pot fi imagini, ilustrand piesele din expozitie in diferite ipostaze, fotografiile pieselor de acelasi tip din aIte colectii muzeale.

Proiectul este un demers prealabil prin care se prevad etapele organizarii si continutul expozitiei, necesitatile econornice si tehnice. Muzeotehnica este un ansamblu de rnijloace tehnice: mobilier, sistemul de lumini, mijloace audio-vizuale, sistemul de' etichetare utilizate in expozitie.

Muzeografia romaneasca, dar si cea europeana propune cateva tipuri de expozitie. in principiu s-au dezvoltat patru tipuri de expozitii: expozitie de baza, expozitie tematica temporara, itineranta ~i fotoexpozitie (sau expozitie de panouri).

Expezitla de baza este reprezentativa pentru profilul muzeului. In expozitie de baza sau permanenta se expun eele mai reprezentative obiecte in confonnitate cu tematica de baza a expozitiei. Selectia obiectelor care devin exponate este un element foarte important, avand in vedere starea lor de conservare, aspeetul estetie ~~ valoarea documentara si stiintifica, Faptul eli expozitia de baza este oglinda principalelor preocupari in colectionare a muzeului, expozitia de baza nu trebuie sa cuprinda un numar excesiv de mare de obiecte legate de tematica

101

principala a expozitiei, In afara de obiecte autentice, in expozitie se vor afla toate tipurile de exponate auxiliare ~i complementare. Expozitia de baza este perrnanenta, durata ei, dupa specialisti este intre 10-20 de ani. Organizarea unei expozitii permanente necesita 0 pregatire de le 1 la 3 ani. Sunt solicitate mari sume de bani necesari in: primul rand pentru 0 cercetare atenta ~i de specialitate in vederea conservarii ~i restaurarii pieselor propuse pentru a fi expuse, imprumutul unor piese complementare de la alte institutii de profil, elaborarea ~i publicarea catalogului sau ghidului expozitiei, In plus, proiectarea ~i confectionarea unui mobilier pe masura,

Expozitia tematica temporari va folosi in mod restrans obiecte autentice, se va baza mai ales pe piese auxiliare. Poate fi insotita de 0 muzeotehnica moderna, rezultatul trebuie sa fie atractiv. Expozitia temporara va fi limitata in timp ~i se organizeaza cu ocazia unor evenimente speciale, aniversari, descoperiri spectaculoase, 0 cercetare incheiata. Expozitia temporara se poate organiza la sediul muzeului sau in alte institutii, unde exista conditii de securitate si de pastrare (Universitatea ,,1 Decembrie 1918" din Alba Iulia a organizat la sediul Universitatii 0 expozitie temporara in anul 1998 cu ocazia Zilei nationale din cele mai reprezentative obiecte de cult ~i. caqi vechi aflate in colectiile albaiuliene). Scopul organizarii expozitiilor temporare la sediul muzeului este completarea informatiei din expozitie de baza prin obiecte valoroase din punct de vedere documentar, care insa nu au incaput din diferite motive in expozitia de baza a muzeului. 0 solutie pentru asemenea situatii este ~i deschiderea unor depozite de muzeu pentru cercuri restranse de vizitatori avizati ~i interesati, in depozite aflandu-se uneori obiecte deosebite, intr-o stare de conservare mai slaba, care cu

102

astfel de ocazii pot oferii satisfactii publicului restrans, Se mai poate discuta ~i despre expozitiile temporare trimise peste hotare, care vor deveni in acelasi timp si itinerante. Organizarea lor necesita 0 mare atentie, daca ne gandim la securitatea exponatelor, la microc1imatul din timpul transportului, dar ~i la prezentarea lor stiintifica ~i estetica,

Expozitia itineranti este 0 expozitie temporara organizata numai in afara sediului muzeului. Pentru expozitii itinerante se face 0 selectie atenta a pieselor originale care trebuie sa indeplineasca 0 suma de calitati ca valoare, stare de conservare deosebita, rezistenta la transport. In cazuri speciale se pot itinera si expozitii cu piese originale care implica costurile ridicate si 0 organizare mai complexa (expozitii de etnografie romaneasca trimise peste hotare; expozitii de arta plastica sau decorativa itinerate; la inceputul anilor 90 a fost itinerata prin capitalele Europei expozitia de codice ~i incunabule, apartinand bibliotecii lui Matei Corvin aflate astazi in zeci de colectii ~i biblioteci). De asernenea, marile muzee europene itinereaza expozitii de arta plastica ale unor pictori celebri (Paul Gauguin, Cezanne, Mona Lisa lui Leonardo da Vinci etc.).

Fotoexpozitiile si expozitiile de panouri sunt cele mai simple expozitii si ele tematice, dar abordeaza tema liniar. Fotoexpozitia a fost in trecut 0 expozitie de fotografii fixate pe panouri, Astfel de expozitii se organizau cu ocazii festive, aniversari politice. Astazi, muzeotehnica moderna poate contribui la organizarea unor expozitii mixte, in care un rol important pot juca ~i fotografiile, care pot deveni mobile, completate de 0 lumina corecta se pot alatura foarte bine artefactelor, formand 0 expozitie atractiva,

Scopul principal al organizarii unei expozitii trebuie sa fie educarea societatii. Expozitiile muzeale au obligatia sa indeplineasca rolul

103

instructiv f?i educativ, dar in acelasi timp trebuie sa fie deconectante, distractive, sa of ere clipe de reculegere f?i petrecerea placuta a timpului liber pentru copii, adulti, dar f?i pentru familii.

Tematica expozitiei trebuie sa reflecte scopurile principale de functionare ale muzeului. Tema expozitiei de baza, temporare sau itinerante este rezultatul cercetarii ~i documentarii colectivului care elaboreaza tematica. in contextul tematicii se vor justifica ideile principale ale expozitiei viitoare, pe aceasta baza se vor face liste cu obiectele care vor deveni exponatele viitoarei expozitii, in continuare se stabilesc capitolele, in cadrullor grupurile de piese, chiar identificarea lor in depozite prin intermediul numarului de inve?-tar. Pe langa piesele autentice, se fac liste cu exponatele auxiliare ~i complementare. La tematica definitiva se vor atasa martorii fotografici ai tuturor pieselor propuse pentru expunere. 0 alta etapa este elaborarea proiectului concret de realizare a expozitiei, in care vor fi stipulate toate etape concrete de lucru, se stabileste spatiul, vitrinele cu planul lor de asezare in spatiu, asezarea originalelor si altor materiale, personalul care va participa, timpul necesar pentru organizare si nu in ultimul rand, suportuI financiar de care este nevoie.

Urmatoare~ etapa este realizarea efectiva a expozitiei, La elaborarea tematicii unei expozitii va colabora tot colectivul implicat in realizarea ei (un exemplu: pentru expunerea unui singur tablou de valoare este nevoie sa se hotareasca, daca acesta va fi expus dupa 0 sticla sau intr-o vitrina, hotararea care-i apartine istoricului de arta; trebuie avuta in vedere iluminarea obiectului, siguranta expunerii si microclimatul din sala pentru care raspunde conservatorul; pozitionarea vitrinei in spatiu este responsabilitatea arhitectului.

104

Ultima etapa este incheierea expozitiei, completarea dosarului care va cuprinde tematica, proiectul, fotografii din expozitie, materialele de popularizare utilizate, catalogul, ecourile din presa, jumalul de vizitare. Dosarul se va depune in arhiva documentara a muzeului,

Materiale complementare ale expozitiei muzeale. Publicitate

Atragerea publicului spre expozitiile muzeale este strans legata de sistemul publicitar. Popularizarea activitatii muzeului este po sibil a prin numeroase mijloace.

~ Afisul este traditionalul mijloc de popularizare. Muzeul trebuie sa-si elaboreze un afis permanent care trebuie sa aiba un inalt nivel artistic. Trebuie sa fie atragator, viu colorat si cuprinzator. De obicei, pe afisele muzeelor se afia imaginea edificiului principal al muzeului sau un important monument din preajma sa, emblema muzeului sau schita evenimentului caruia-i este dedicata tema principala a expozitiei. Textul afisului trebuie sa specifice numele muzeului, adresa precisa, chiar 0 mica schita cu locul in care se afia, zilele ~i orele de vizitare. Afisele trebuie sa se afle in cele mai vizitate locuri din oras (la intrare in oras pe soselele principale, in gari, in parcari, in preajma altor monumente istorice etc.). Trebuie sa fie rezistente si usor vizibile, in dimensiuni mai mici se pot afla in birourile de inforrnatii din oras Afisele in sine pot deveni obiectul interesant pentru colectionari. Muzeul ar trebui sa-~i schimbe afisul din cand in cand, sa realizeze alte variante, care sa fie capabile sa atraga atentia trecatorilor, sa provoace interesul, sa indemne la vizitarea expozitiei,

105

Afisele pot fi de mai multe tipuri: de prezentare, capcana, didactice, standard, festive ~. a.

);- I1ustrata prezentand edificiul muzeului sau piese importante si de valoare deosebita din muzeu pot deveni, de asemenea, un mijloc de popularizare in lara si strainatate.

);- Pliantul. Pentru vizitatori pliantele sunt un mijloc de a-si aminti dupa parasirea muzeului cele mai importante momente din expozitiile sale. Pliantele sunt elaborate de specialistii muzeului ~i abordeaza cele mai importante momente din expozitie legate de piese exceptionale, de evenimente istorice, colectii deosebite. Pe langa un text explicativ succint, dar explicit, pliantul cuprinde fotografii, hiirti, planuri, schite. Pretul pliantelor, chiar daca ating 0 calitate deosebita, nu ar trebui sa fie ridicat. Pe prima sau pe ultima pagina ar trebui sa cuprinda ~i informatiile utile despre muzeu, adresa, zilele si orele de vizitare, circuitul de vizitare,

);- Popularizarea muzeului se mai poate face prin intermediul unor obiecte artizanale cu insemnele Institutie]: sernne de carte, copiile exponatelor, bijuterii - copii ale originalelor din expozitie, vase din portelan sau lut; diapozitive, casete video cu prezentarea muzeului sau sectiilor sale.

);- Ghidul muzeului este eel mai pretentios mod de a prezenta expozitia muzeala, Textul trebuie sa fie elaborat de specialisti, eel mai bine pentru fiecare sectie specialistul respectiv. Ghidul muzeului trebuie sa urmareasca directia de vizitare a muzeului.· Textul trebuie sa fie insotit de ilustratie reprezentativa din expozitie eu un scurt text explicativ. Ghidul trebuie sa aiba 0 forma utila, trebuie sa fie 0 carte de buzunar. Dimensiunile nu trebuie sa fie mari, niei ca ~i continut ~i

106

niei ca format. Muzeele pot edita ghiduri exhaustive pentru publicul matur si ghiduri restranse pentru copii.

);- Pentru copii sau publicul mai larg, pentru incurajarea curiozitatii se pot edita foi volante pentru lecturi istorice. Tot pentru copii se pot elabora niste teste pe teme diferite, raspunsurile la intrebari aflanduse in expozitia muzeului. Raspunsurile corecte pot fi recompensate cu premii simple la iesire din muzeu.

);- Catalog de expozitie sau catalog de colecfie pot fi elaborate ca 0 completare a ghidului. Este un material de popularizare pretentios, mai scump si trebuie sa aiba conditie grafica de exceptie, Baza se pune pe fotografii de cali tate si texte referitoare la obiecte prezentate.

Programul de vizitare. Orele de vizitare ale celor mai multe muzee din lume sunt 10-16 sau 9-17. Unele muzee au program intrerupt, insa, in general acest orar acopera perioada zilei in care potentialii vizitatori sunt ocupati, Cop ii, pensionarii sau turistii care reprezinta un mare procent din publicul vizitator este satisfacut de aceasta oferta. Publicul activ are, ins a, nevoie de 0 alta oferta, oferta speciala de program prelungit, chiar in zilele de sambat~ si duminica ori in timpul sarbatorilor, Exista muzee care raman deschise cu ocazii speciale sau 0 data pe saptamana ehiar ~i pana la ora 22. Un element important este ~i pretul de intrare. Acesta depinde atat de potentialul zonei in care functioneaza muzeul, cat si de politic a de piata a celorlalte muzee. Este bine ca muzeul s~ of ere si unele facilitati nu numai copiilor ~i soldatilor ci si unor grupuri specifice de vizitatori (familii cu copii, grupuri de studenti, persoane handicapate etc.). Programul muzeului trebuie adus la cunostinta publicului nu numai prin afisare pe poarta de intrare, ci si in pres a locala, prin televiziunea locals, pe afise,

107

Cele mai multe muzee mai mari din lume of era niste servicii pentru relaxarea vizitatorilor prin amenajarea mlni-barurilor sau restaurantelor (ele pot fi deschise chiar ~i pentru alt public decat eel care viziteaza muzeul, daca exista conditii). Muzeul poate oferi astfel puncte de atractie , care rezulta din profilul sau: muzeul cailor ferate ar putea deschide un vagon~restaurant; muzeul in aer tiber W adapteaza conditiile la speeificul propriu, deschizand un restaurant intr-o casa taraneasca spre exemplu etc. Din aceeasi categorie de facilitati fac parte standuri sau magazine in care muzeul of era suveniruri, brosuri, ghiduri, pliante despre muzeu. in unele muzee sunt deschise chiar librarii. Toate acestea eontribuie la atractivitatea muzeului si la 0 petrecere placuta a timpului

din partea publieului.

Muzeul in aer liber. Skansen

Muzeul in aer liber este un tip special de expozitie. Metoda organizarii muzeelor in aer liber s-a cristalizat in Europa din a doua jumatate a seeolului al XIX-lea (am arnintit mai sus skansenul din Stokholm, de la 1891). 0 dezvoltare a muzeelor in aer liber poate fi remarcata mai ales dupa eel de al do ilea razboi mondial. Un lndemn serios a oferit ICOM-ul care, incepand cu anul 1956, a sustinut organizarea acestui tip de muzeu. in anul 1957 a emis 0 Declaratie des pre muzeele in natura, care a finalizat 0 discutie publica si a stabilit scopu1 infiintarii lor. Hotararea de a iesi din salile muzeale sub cerul liber a insemnat, 1a inceput, un curaj considerat revolutionar din partea partizanilor acestei idei. Un preludiu in reconstituirea obiectivelor traditionale poate fi considerate 1. expozitie universalii de la Londra din anul 1851, unde s-au prezentat doar modelele

108

constructiilor (au partieipat ~i cateva piese etnografice din Vechiul Regat). La a IV-a expozitie din anul 1867 de la Paris urmau sa fie prezentate diferite forme de locuire contemporana si din trecut, Romania a fost prezenta la aceasta expozitie printr-un pavilion in care era reprodusa 0 biserica ~i costume populare.

Muzeul in aer liber este 0 institutie in care s-au dizlocat in timp constructiile, instalatiile, bisericile aflate in calea urbanizarii localitatilor ori pur si simplu din dorinta de a pastra pentru posteritate aspectul realitatilor rurale. Prin infiintarea skansenelor se deschide 0 noua dimensiune a muneii muzeale. Se prezinta aiei dovezi despre viata omului - creatorului si consumatorului (mediului, artefactelor si tehnologiilor) in timp si spatiu. Expozitie muzeala in aer liber ~l elementele ei permit pastrarea dovezilor autentice intr-un mediu modelat. Interesul fata de productie populara, modul de viata in mediul rural, crestea eu timpul. Prin urbanizare si modernizare, prin inaintarea civilizatiei in viata omului, intoarcerea in timp, prin intermediul muzeului in aer liber se of era 0 aventura in care se pot deseoperi senzatii de mult uitate. Sub influenta spatiilor originale, constructiilor, lucrurilor, semiintunericului, mirosului, vizitatorul traieste profund clipa (I.Opris). Muzeul in aer liber of era 0 sansa, sansa intoarcerii in sine.

Unul dintre prirnii promotori ai ideii despre Infiintarea muzeului in aer liber in Romania au fost sociologul Dimitrie Gusti (Bucuresti), care a contribuit la organizarea primei expozitii de lucru in anul 1929. in cateva randuri Dimitrie Gusti s-a exprimat in scris in favoarea organizarii ~i dezvoltarii muzeelor in aer liber, considerandu-l un document viu, important din punct de vedere pedagogic, social si national. El a fost, de fapt, ~i fondatorul Muzeului Satului din Bucuresti, I-au trebuit 10 ani de

109

cercetari pe teren pdna la realizarea planului sau. Muzeul adaposteste astazi 290 de constructii, La Sibiu a fost infiintat Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ,,Astra" in Dumbrava Sibiului. Muzeul este specializat pe obiecte etnografice si arhitectura populara. Se pastreaza si se expune un numar de cca. 300 de constructii aflate in aer liber s.a.

Termeni fundamentali din activitatea expozltionala

~ Exponat poate fi orice obiect, avand forma bidimensionala sau tridimensionala aflat intr-o expozitie de muzeu. In expozitiile muzeelor se disting trei tipuri de exponate: autentice, auxiliare (harti, gravuri, fotografii, casete video) si complementare (analogiile pieselor expuse).

~ Expozitia este prezentarea publica intr-un muzeu sau galerie de arta a bunurilor destinate vizionarii de catre public; toto data, este intregul complex al amenajarilor, pieselor, instalatiilor care faciliteaza expunerea si vizionarea exponatelor.

~ Galeria este un spatiu expozitional destinat iri primul rand expunerii obiectelor de arta plastics si decorativa, Cel mai des se foloseste termenul de galerie de arta,

~ Vitrina este 0 piesa de mobilier specific muzeului care permite vizionarea pieselor tridimensionale. Vitrina of era pieselor securitatea si in cazuri speciale se pot folosi vitrine etanseizate care dau posibilitatea folosirii sistemului de aer conditionat in interior ~i a unui sistem de iluminat propriu.

~ In vitro - expunerea obiectelor in vitrine.

~ In vivo - expunerea obiectelor prin imagini, intr-un context. ~ In situ - reconstituirea spatiului in care obiectul era utilizat.

110

~ Panou, soclu, suport, politi sunt piese de mobilier utilizate pentru expunerea pieselor bidimensionale ~i tridimensionale in expozitia muzeala,

~ I1uminat este un sistem al surselor de lumina utilizat in muzeu, de la cele afiate la distants paua la acele care ilumineaza piesele disparate, videorame sau interiorul vitrinelor. Se disting doua tipuri principale de lumina, cea calda (al becului obisnuit) sau incandescenta, care se poate folosi pentru iluminatul de la distanta (lumina becului obisnuit). Lumina rece sau incandescenta este mai potrivita pentru distantele reduse (lumina neonului). Lumina natural a sau chiar cea solara este extrem de nociva pentru piese istorice din materiale organice.

~ Publicul este reprezentat de vizitatorii muzeului de to ate varstele. Copii fac parte dintre vizitatorii constanti ai muzeului. Muzeul mai are ~i un public ocazional, turistii,

~ Ghidul este 0 persoana special pregatita, care conduce si indrurna un grup de vizitatori, dandu-Ie explicatiile necesare. Ghidajul poate fi ~i automatizat prin intermediul casetelor, casetelor video etc.

~ Indrumarea este activitatea unor servicii sau puncte de informare din muzeu. Indrumarea poate avea forma unor afise, etichete, sernne analfabetice, dar poate fi realizata ~i de personalul muzeului. Sistemele de indrumare si informare a publicului trebuie sa fie eficiente, clare si estetic realizate.

Termenii din muzeologia generala ~i cei ce privesc activitatea expozitionala sunt completati cu 0 terminologie care nu este specifica numai activitatii muzeale ~i este general valabila, Ne gandim aici la terminologie juridica, din domeniul socio-psihologic, didactic etc.

111

Alte activitati in muzeu: spectacole, concerte de mai mica anvergura, balet, activitati didactice, simpozioane, sesiuni etc. (in salile expozitionale ce cuprind arta plastics, in galeriile de arta, in castele si cetati exista sali de spectacole). Activitatile culturale in salile expozitionale ale muzeelor sau in castele sau cetali au 0 importanta influenta asupra psihicului uman, Sunt capabile sa creeze emotii si sa genereze amintiri pentru 0 lunga vreme. lmpresia din spectacol sau concert este amplificata de spatiul in care se desfasoara.

Prezentarea in expozitie muzeala

Prezentarea in expozitii muzeale se realizeaza prin indrumare si ghidaj, ambele au ca scop principal comunicarea cu vizitatorii. Indrumarea in muzeu este 0 activitate de organizare a vizitelor in expozitii. Ne referim aici la sistemul de semnalizare a expozitiilor ~i altar spatii apartinatoare muzeului; la etichetarea sectiilor expozitiei si a vitrinelor eventual obiectelor; la elaborarea afiselor, foilor volante, pliantelor etc. in muzeele mai mari funclioneazabiroul de informatii care se ocupa de indrumarea

vizitatorilor.

Muzeul in intregul sau este intesat cu texte scrise. Textul scris

serveste atat pentru indrumare, cat ~i pentru mareare. Textele au menirea de a-i indruma pe vizitatori cat si sa-i conduca prin expozitie. Textul are si valoarea enuntului, Textele scrise se afla pretutindeni in muzeu; servesc pentru descrierea obiectelor, definesc epocile, descriu contextele, etichetele se afia in apropierea exponatelor, textele scrise tl insotesc pe vizitator peste tot. Etichetele ~i textele tnsotitoare prin expozitie au ~i ele o istorie. Etichetele au aparut 0 data cu primele colectii organizate ~i

112

cuprindeau suma informatiilor despre obiect: numele, tipul, data si locul descoperirii, numele descoperitorului sau donatorului (eticheta vine din limba franceza estiquer = a lega). Folosirea lor a fost inevitabila ~i obligatorie pentru pastrarea ordinii in colectie, (Mentionam ca in muzee se foloseste si un alt tip de etiehete despre care am discutat mai sus

,

anume acelea care poarta nurnarul de inventar ~i se ataseaza obiectelor pe care nu se poate apliea din motive de conservare acest numar.) Etichetele sunt legate de exponate. Etichetele au forma dreptunghiulara in cele mai multe muzee europene ~i informeaza succint si explicit despre exponat. Eticheta trebuie sa se aile la 0 distanta utila de exponat. Vizitatorul va citi ~i va privi obiectul. Textul de pe eticheta n va obliga la contemplatie, Cititul textului, identificarea exponatului, incercarea de interpretare vor crea 0 legatura intre vizitator si obiect. Acest demers inseamna un contact, care ar fi un castig enorm pentru vizitator ~i pentru muzeu. Forma ~i continutul etichetei sunt elemente foarte importante pentru valorificarea corecta a expozitiei, In timp, muzeografii au descoperit utilitatea unor texte insotitoare in salile de expozitie prin care se prezinta sala sau 0 sectiune din muzeu ~i care sunt aplicate la intrare in sala de expozitie sau deasupra acesteia.

Ghidajul este modalitatea de adresare de la muzeograf la vizitator. In practica muzeologica exista cateva tipuri de abordare a vizitatorilor copii sau persoane adulte: vizita organizata la initiativa scolii (profesorul intra in prealabil in contact cu muzeul), vizita organizata la indemnul cadrului didactic si al muzeografului, conform programei scolare; toto data, vizita la muzeu poate avea forma unei ore de istorie conduse de cadrul didactic sub supravegherea unui muzeograf (se desfasoara intr-o sala de muzeu sau intr-o sectie, muzeograful poate

113

completa exponatele din vitrine cu cate un obiect reprezentativ din depozitul muzeului). Alte activitati in muzeu Ie analizam in capitoIuI Muzeul ~i publicul.

Ghidajul poate fi oral, ghidul insoteste grupul prin expozitie ori prin intermediul aspectomatului ~i comentariul ghidului se desfasoara intr-o sala speciala de proiectii sau printr-un sistem de texte insotitoare amplasate in sali ~i vitrine. In salile de proiectii pot rula filme documentare cu 0 tematica legata de expozitiile muzeului sau pe teme complementare. in marile muzee se foloseste si ghidaj individual prin intermediul unui casetofon mobil care se imprumuta la casierie. Casetofoane care functioneaza cu fise sunt montate pe alocuri prin expozitie (in biserici, cetati, castele) ~i poate fi selectata limba preferata,

Ghidajul trebuie sa fie considerat 0 activitate specializata, care are menirea de a indeplini si completa functia principal a a muzeului - comunicarea cu vizitatorii ~i valorificarea expozitiilor muzeale. Ghidul muzeului insoteste grupul de vizitatori prin expozitie, comunicandu-le informatii despre piese, evenimente istorice sau legaturile intre ele. Ghidul trebuie sa aiba in vedere nivelul intelectual al grupului pe care 11 insoteste, unde poate fi yorba de copii, tineri, grupuri de adulti, dar si grupuri de pensionari in care se pot afla persoane cu pregatire scolara foarte diferentiata, Ghidajul nu trebuie sa cuprinda neaparat numai prezentarea obiectelor din expozitie, ci ~i contextul istoric. Pentru vizitatorii mai avizati se pot oferi detalii despre locurile de descoperire, analogii din alte muzee etc. Ghidul este sursa principals de informatii, este factorul central, care se interpune intre expozitie ~i public.

Pretentiile vizitatorilor sunt variate ~i greu de imaginat.

Importanta este provenienta sociala ~i culturala a vizitatorului sau

114

grupului. Unora le este suficienta 0 prezentare generala a epocii, altii au pretentie sa afle si contextul istoric, evolutia. Unii doresc detalii, altii generalitati, Ghidajul trebuie sa multumeasca toate categoriile de vizitatori, trebuie sa fie diferentiat, Prezentarea trebuie Iacuta intr-un mod accesibil, folosindu-se un limbaj raportat la nivelul grupului. Cu ocazii speciale, ghizii in muzee sau in castele pot fi irnbracali in costume de epoca.

Din practica muzeologica se poate constata ca atunci cand grupul este insotit de ghid, care of era informatiile necesare pe cale oral a, vizitatorului ii ramane mai putin timp pentru studierea obiectului si corelarea observatiei proprii cu cititul etichetelor. Cel mai des sunt urmarite textele si etichetele de vizitatorii individuali sau de familii.

Grupurile de elevi pot fi insotite de profesorii proprii care, daca cunosc bine muzeul, pot vizita expozitia lara ghid. in acest fel are loc lectia de muzeu, profesorul de istorie i~i poate line ora de istorie in expozitie muzeala. Daca este nevoie, poate cere un sprijin de la specialisrii muzeului care pot pregati in completare si unele piese din depozit.

Pentru grupurile de elevi sau adulti cu interese speciale se pot organiza ghidaje de tip prelegere. Acest tip de ghidaj se face pe 0 terna restransa, intr-o sectie a muzeului sau chiar numai in fata unei piese de valoare exceptionala, Ghidajul poate fi completat prin proiectii, filme documentare, ori chiar prin muzica s.a,

Se pot stabili niste contacte durabile intre elevii unui oras si muzeul. Importanta este punerea bazelor unor astfel de contacte care trebuie intretinute, adancite si continuate. Este un interes comun al scolii si al muzeului. La aceasta concluzie nu au ajuns numai muzeografii din

115

Romania ci ~i din toata Europa. Copii sunt cei mai vrednici vizitatori ai muzeului, daca muzeul reuseste sa le captureze curiozitatea ~i interesul.

Grupurile de turisti apreciaza, de obicei, un ghidaj sumar, lara prezentarea amanuntita a expozitiei. Trebuie se existe 0 colaborare Intre ghidul grupului si ghidul muzeului, mai ales cand este yorba de grupuri de straini. Exista si posibilitatea de a vizita muzeul in mare viteza, numai pentru a crea 0 imagine generala despre expozitie.

Ghidajele au un mare rol in atragerea publicului la muzeu. Un ghid inspirat si bine intentionat poate sa faca rnuzeului mari servicii de publicitate.

116

MARKETINGUL ~I MANAGEMENTUL iN MUZEU

Marketingul este un concept modem, care si-a gasit un loc sigur in preocuparile importante ale muzeului si muzeografilor. Marketingul se ocupa de relatia generala dintre producator ~i ornul consumator. Daca urmarim interesele muzeului, constatam ca si in acest context poate functiona foarte bine aceeasi relatie, care are de a face cu omul - consumator al unui act de cultura, Publicul vizitator face parte din aceea categorie de consumatori de care se intereseaza marketingul muzeal. Publicul fidel al muzeului difera de publicul reprezentat de turisti. Chiar daca in Romania aetivitatea cu publieul nu ocupa, deocamdata, unul din cele mai elaborate capitole din aetivitatea muzeului, in eazul expozitiilor exceptionale, oeazionale se realizeaza un contact nemijloeit eu publieul bazat pe 0 munca foarte bine planificata. Marketingul nu se afla atat de departe de activitatea muzeului, daca muzeul urmareste pe langa seopul educativ ~i de valorificare a patrimoniului sau ~i interesele materiale.

Marketingul nu trebuie eonfundat eu publicitatea. Marketingul inseamna combinarea resurselor muzeului cu cererile ~i nevoile vizitatorilor sal. Succesul in relatia muzeu-marketing depinde de nivelul la care publicul cunoaste oferta de servicii a muzeului; totodata, calitatea serviciilor si utilitatea lor sunt in masura sa convinga publicul despre posibilitatea de a apela la serviciile muzeului. Una din modalitatile de abordare a marketingului este sondarea pietei, care are ca scop detectarea publicului linta ~i a eererii ce exista pe piata in materie de muzee. Finalizarea se va regasi intr-un plan de marketing. Muzeele ca si alte institutii de culture se afla in competitie cu alte muzee, dar ~i cu alte

UNIVERSli>:rr:p '1 Of CEMeRIEl 19J a"

I ALBA IUlI/ ...

I . ~!§!.I?JS_CA _ L

institutii de cultura, Succesul activitatii unui muzeu depinde, daca stie sa~i "vanda produsele". Publicitatea este complementara tuturor actiunilor de promovare a muzeului. Daca publicitatea se face eficient ea este in stare sa asigure succesul muzeului. Materialele de promovare vorbesc fidel despre imagine a unei institutii, trebuie sa fie de buna calitate ~i sa se afle in locurile circulate: birouri de informatii, birouri de turism, gari, piete, zonele istorice ale orasului, hoteluri, scoli etc. La acest tip de publicitate se adauga colaborarea cu mass-media: ziare, reviste, radio, televiziune ~i chiar buna colaborare cu oficialitatile orasului. In competitie se afla ~i pretul biletului de intrare, comparabil cu pretul altor

muzee.

Marile muzee finantate de la bugetul de stat au inceput sa sirnta in ultimul timp stagnarea finantarii si sunt nevoite sa se preocupe de castigarea unor noi finantatori (0 astfel de situ.atie este remarcata in Germania). Aceasta situatie nu poate fi schimbata, pana cand muzeele nu vor aborda 0 alta politica decat doar cea culturala, Unele activitati ale acestor muzee, mai ales daca este yorba de expozitii ocazionale, ar putea insemna din punct de vedere economic, 0 imbunatatire a situatiei financiare pentru muzeu. Expozipile sunt unul din factorii economiei muzeale, sunt eel mai firesc mijloc ale muncii cu publicul, asigura muzeului prestigiul profesional si stiintific (ne gandirn ~i la editarea cataloagelor de expozitie), In marile erase, muzeele se afla in concurenta, factorul care Ie obliga la gasirea solutiilor ~i la atenta orientare spre piata,

tn Europa se schimba si proportia intre muzeele de stat ~i cele particulare, crescand numarul celor din urma, ca rezultat al unor hobbyuri. Proprietarii unor colectii de curiozitati doresc sa ~i le expuna in fata publicului. Aceasta initiative ar putea avea 0 influenta economica

118

negativa asupra marilor muzee, care i~i cauta identitatea si noile metode de prezentare. Undeva la marginea muzeologiei clasice se afla activitatile economice, care au puncte comune eu muzeografia, anume in Anglia, oeuparea timpului liber in mijlocul naturii a dat nastere la infiintarea muzeelor in natura, parcurilor de distractie, centre lor eulturale s.a, Aceste modalitati de petrecerea timpului liber se indeparteaza de functia cultural-educativa a muzeului si se apropie de industria distractiva (muzeele din Anglia sunt vizitate anuaI de 50 milione de vizitatori).

Care ar putea fi cheia succesului unui management muzeaI coreet? In acest sens ar putea fi discutati 6 terrneni - banii, timpul, oamenii, colectiile, premisele si echipamentele. Toate institutiile culturale ~i nu numai in Romania, ci ~i in Europa se afla sub influenta schimbarilor cultural-politice, Finantarea din partea statului a culturii este in continua descrestere, doar in domeniul turismului si al rec1amei situatia este inversa. Finantarea culturii se poate schimba pozitiv doar daca cultura va fi folosita ca 0 treapta intermediara spre aIte scopuri. Acum un rol hotarator 11 va putea oeupa marketingul. Ar putea fi yorba de 0 relatie interactiva, in care nu numai muzeul va folosi marketingul dar si marketingul va folosi muzeul. Muzeul ar trebui sa intre in eircuitul turistic national si international ~i sa intre in atentia agenturilor ~i firmelor care se ocupa cu organizarea timpului lib~r.

Prin coneeptul marketingului muzeal, muzeul nu-si poate schimba functia sa principala si trebuie sa ramana 0 institutie de cultura, nu va deveni 0 institutie al carei seop principal ar fi ca~tigul. Scopul principal aI muzeului va ramane educatia si valorificarea colectiilor proprii, prin urmare pastrarea relatiei eu publieul vizitator, dar nu in ultimul rand, muzeul trebuie sa pastreze relatii eu potentialii finantatori (acesti

119

sponsori pot fi interesati de pastrarea mesajului cultural sau se intereseaza in mod special de institutia muzeala), Muzeul trebuie sa-si of ere servicii atunci cand un finantator sau sponsor va avea nevoie de muzeu, se subintelege, pentru scopuri culturale nobile.

In societatea de consum, muzeele sunt percepute ca niste institutii statice. Mediatizarea lor devine atractiva doar cand se intaropla ceva deosebit, mai ales in sensul negativ (furt de obiecte), pozitiv (aniversare), curiozitate (scbimbarea directorului). Muzeul este obligat sa vina spre public ~i mijloace de comunicare cu noutati, Interesul mass-mediei este foarte valoros pentru viata muzeului, poate deveni intermediar in marketingul institutiei. Problema se afla insa in mentalitatea cercetatorilor preocupati de studierea colectiilor, a custozilor interesati de continutul depozitelor, a supraveghetorilor, adesea dezinteresati sau eel putin neutri fatA de vizitatori, iar sectorul de pedagogiei muzeala se ocupa de copii. Totusi, intr-o soeietate dezvoltata, exista muzeele cu un marketing functional, Cll 0 oferta atractiva, care es~e convingatoare pentru sponsori (muzeele din Germania, SUA). Un marketing activ este 0 cale spre 0 relatie activa cu publicul (la Munchen se organizeaza cursuri speciale de management muzeal Cll durata de 0 saptamana in limbile germana §i engleza).

Un exemplu de management ~i marketing, care ar merita urmat (si de aceasta parere sunt atdt specialistii germani, englezi, slovaci si altii) sunt muzeele americane. Muzeul american incepe sa fie preocupat de vizitatorii sm de la varsta de 4 ani, insotiti de piirinti §i ii urmareste pe copii, farnilii intregi, studenti. Clasa de scoala cu sau tara profesor se afla in interesul special al muzeului. Profesorului ii of era muzeul posibilitati de specializare; profesorul este considerat o personalitate - un

120

profesionist. Teacher workshop-uri se organizeaza la sfar~it de saptiimana si dureaza cca doua zile. Programe speciale sunt organizate pentru grupuri de seniori: prelegeri, filme documentare, lecturi, contacte direete in case Ie de batrani. Grupurile etnice, italieni, populatie asiatica, neagra, musuImani, pentru toti exista programe in diferite muzee americane. Un .muzeu mobil" se deplaseaza la populatie de varsta a treia sau se deplaseaza in cartiere ale carer populatie, de regula nu viziteaza muzeul. Pentru oameni de stiinta sau pentru oameni de afaceri muzeele of era spatii pentru activitati stiintifice, dar ~i pentru cele de relaxare culturala, (In unele castele sau cetati europene se organizeaza colocvii, simpozioane sau chiar nunti sau alte festivitati care sunt 0 utila sursa de venit).

Muzeele americane of era si alte servicii. Muzeele mai mari au activitati cu publicul zilnice (Metropolitan Museum din New York). La intrare in muzeu se of era ghidurile la diferite preturi, cataloage de expozitii, calendarul activitatilor, formulare pentru inscriere in clubul prietenilor muzeului, atragand spre muzeul si persoanele oarbe, materialele pentru ei sunt scrise in scrierea Braille, au propriile magazine in care se vand materiale publicitare, replici, ciirti suveniruri etc. (MuseurnsQuartier din Viena - MQ este 0 institutie centrala pentru toate muzeele din Viena, la sediul sau of era informatii despre toate expozitiile din oras, pe INTERNET informeaza despre activitatile muzeelor din Viena, prirneste cereri de vizitare in grupuri, organizeaza si propriile expozitii temporare. Partenerul - finantatorul MQ este Erste Bank si Wiener Stadtwerke).

Muzeele americane se prezinta ~i ca unitati economice. Chiar daca sunt institutii non-profit, au preocupari comerciale. Atdt in muzee ca

121

si inalte unitafi comerciale, se poate plati cu carp de credit, functionand perfect 0 relatie cu banci, Veniturile muzeelor se investesc in alte activitati culturale. Muzeele factot posibilul ca sa-~i yanda serviciile.Dar propriu-zis functioneaza pe baza veniturilor provenite din veniturile fundatiei fondatoare, din bugetul de stat, de la primarii, din turism (neindestulator), din contributiile altor fundatii, ale fondului culturaleconomic. Sunt cazuri cand muzeele prirnesc mosteniri sau donatii insemnate, Unele muzee sunt sponsorizate de sponsori particulari, care sustin unele colectii, care in consecinta vor purta numele lor. Clubul prietenilor muzeului are taxe anuale sau pe toata viata; membrii clubului pot intra gratuit, intrarea pentru vizitatorii obisnuiti este de 2$, primesc din oficiu invitatii la vernisaje ~i alte activitati, mai primesc buletinul editat de muzeu. Sponsorii W pot invita cercul de prieteni, sunt invitati la activitatile speciale, primesc cataloage de expozitii si sunt nominalizati In darea de seams anuala,

Toate actiunile muzeelor americane au un substrat comercial.

T otusi ele sunt un centru al vietii culturale active. Mentalitatea americana nu se dezminte nici in viata muzeelor. .Muzeele americane nu sunt locul in care se conserva istoria, dimpotriva, in muzeu istoria devine utila pentru contemporaneitate" (cf. periodicului Muzeum, Bratislava, 1994).

122

MUZEUL ~I PUBLICUL

"Colectule unui muzeu, oricare ar fi acestea nu reprezinta scopul muzeului. Adevaratul scop al muzeului este stiinta, cultura, educatia" (Grigore Antipa, 1937). Scoaterea obiectelor cu valoare istorica din contextullor initial (obiecte vechi de uz casnic) Ie da acestora 0 valoare de obiect cultural. Trecerea obiectelor de la nivelul utilitar spre nivel cultural se intampla in permanenta in jurul nostru. Privirea icoanelor pe sticla sau pe lernn in spatiul Ior natural in biserica of era 0 alta traire decat scoaterea lor din context, in salile expozitionale. De asemenea, bunurile aflate in depozitele muzeale se afla intr-o forma de izolare, neavand contact cu vizitatorii.

Un capitol din relatia dintre publicul ~i muzeul ar putea fi acela care se refera la contactul cu monumentele istorice. Printr-o educatie civica, publicul ar trebui sa fie informat despre rnostenirea culturala din raza muzeului pentru a deveni preocupat, asemenea muzeului, de ocrotirea monumentelor istorice care se pot afla in proprietatea muzeului, dar si a bisericii sau in proprietate particulara. Indiferent de proprietar, publicul ar trebui sa aiba in constiinta obligatia ocrotirii bogatiilor culturale.

Relatia intre muzeul ~i publicul (feedback) este bazata pe principiul reciprocitatii, Mesajul emis dinspre muzeul trebuie sa aiba un grad suficient de malt de receptivitate. Scopul principal al relatiei eu publicul ar trebui sa urrnareasca eu prioritate informarea ~i fonnarea.

Indeplinirea corecta a fatetei educationale nu se poate realiza rara cunoasterea intereselor publicului, avand in vedere: varsta si categoria

123

socia _ profesionala. Marile muzee din Europa si din [ume, inainte de a aborda noi initiative muzealetesteaza publieul potential. Muzeul de astazi si de maine trebuie sa functioneze ca 0 instirutie pusa in serviciul publicului, iar muzeograful trebuie sa indeplineasca in aceasta relatie

rolul unui prestator de servicii.

Lumea muzeului, celui din Europa occidentala, prin diferite

institutii nationale si imernationale este preocupata de elaborarea unor proiecte de expozipi cu teme atractive pentru publicul vizitator. Se doreste punerea la punct a unui sistem accesibil de comunicare cu publicul: programe special proiectate pentru farniliile care viziteaza muzee; ghidaje in muzeu pentru surdo-muti; programe pentru vizitatorii care doresc sa traiasca 0 scurta perioada in cnnditiile unei epoci

indepartate; programe pe INTERNET.

Ne-arn oprit asupra unor exemple care merita sa fie urmate,

dorind sa ajungem la problema relatiei intre muzeul si publicul din Romania. Situatia din tara, in general, este alta, dar si aid eforturile muzeografilor se aliniaza la metodele folosite in lume. Drumul muzeului romanesc de la procesul educational limitat la asimilarea sloganurilor ideologice ale regimului anterior spre 0 relatie reala cu publicuI romanesc este anevoios ~i lung, dar trebuie constatat ca ~xista un inceput. Prin reviste de specialitate, la sesiunile ~tiintifice ale muzeelor ~i in massmedia a inceput 0 polemica si 0 discutie constructive, privind tranzactia muzeului romanesc. Se cerea, in acest sens, elaborarea unui Program general de reforma sub egida Comisiei nationale a muzeelor ~i colectiilor. Calea principala a relatiei noi intre muzeul ~i publicul sau duce prin calitate, mai putin prin cantitate in activitatea muzeistica.

124

Care ar trebui sa fie strategia prezentului si viitorului apropiat in acest domeniu! In institutiile muzeale ar trebui sa se infiinteze, acolo unde nu exista inca, Departamente de pedagogie muzeala, Departamente de relatii cu publieul. In cateva muzee functioneaza asemenea departamente, in altele se pun bazele lor: Muzeul civilizatiei populare traditionale ,,ASTRA" din Sibiu, Muzeul National de Arta a Romaniei din Bucuresti etc. Departamentele de relatii cu publicul ar trebui sa

,

abordeze 0 politic a of ens iva, contactand diferite grupuri din societatea

civila care ar putea fi interesate in comunicarea cu muzeul. Rolul important in formarea noii politici muzeale 11 au managerii muzeelor si depasirea multiple lor bariere financiare cu care se confrunta, Insuficienta Legii sponsorizarii este inca un motiv evocat in muzeologia prezentului. Deocamdata in Romania nu functioneaza sau functioneaza prea putin mecenatismul. Persoanele solvente care iubesc cultura nu evalueaza corect rolul pe care l-ar putea juca in sustinerea muzeului sau actului cultural in general.

Rezultatul initiativei UNESCO din anul 1988, cand s-a inaugurat Deceniul mondial al dezvoltarii culturii, incluzand ~i tema Muzeele inseamna educatie, a fost contabilizat in anul 1998. Muzeele romanesti au ramas in sfera teoretica. Ministerul Culturii a organizat anual colocvii nationale de pedagogie muzeala, Aid s-a lansat 0 definitie de la care ar trebuie sa pomeasca 0 schimbare de mentalitate ~i aliniere la miscarea muzeistica universals: pedagogia muzeala inseamna aplicarea unui sistem logic, coerent, stiintific elaborat de metode st principii menite a implini sau a desiivarsi dorinte de autoeducaiie a publicului de toate vdrstele. Pedagogia muzeala trebuie sa fie directionata spre eficienta culturala a institutiei muzeale, iar calea spre aceasta finalitate trece prin

125

mainile managerului. Pedagogia muzeala se bazeaza pe cercetare si contribuie la elaborarea conceptului expozitional, Trebuie sa existe un interes si in pregatirea personalului de specialitate care se ocupa de gbidaje. Este esentiala implicarea personalului muzeului, in ordinea ierarhica, dar ~i pe orizontala (depasirea comodei pozitii de cercetator) in cautarea ~i gasirea modalitatilor acceptabile, in conditiile date, pentru formarea unui public propriu. Este nevoie de imaginatie, devotament, spirit de initiativa, Publicul constant poate fi recrutat din copii ~i din toate categoriile sociale, oferindu-li se nu numai traditionala expozitie permanenta, ci mai ales cea temporara sau in masura posibilitatilor si cea itineranta, Acestea trebuie sa depaseasca un stadiu in care exponatele erau etalate ca niste obiecte statice, rupte din ~ontext. Ele trebuie sa dezvaluie publicului un lant intreg de semnificatii, intermediarul fiind muzeograful- ghidul sau insusi modul de organizare a expozitiei.

Sensul unei vizite in muzeu nu ar trebui sa fie un "galop" prin salile expozitionale, Muzeul ar trebui sa-i of ere vizitatorului posibilitatea de a poposi in acea parte a expozitiei care il intereseaza deosebit. Solutia se of era in multe muzee din lume care au sectii independente cu galerii de arta pe secole, scoli, prezentarea epocii preistorice, a artei egiptene, grecesti, romane, evul mediu cu specificullui, evolutia breslelor etc.

Muzeele au fost formate initial din colectii particulare, in care colectionarii i~i petreceau timpul liber. Erau destinate unui cere extrem de restrans de privitori. Astazi, ele exista pentru public pe care trebuie sal castige ~i sa contribuie la educatia lui. Utilitatea unui muzeu se evalueaza in numarul vizitatorilor. In scopul ea~igiirii unui numar cat se poate de mare de vizitatori, departamentele de specialitate trebuie sa cunoasca publieul ~i pretentiile acestuia. Sondajele, anehetele, eontaetul

126

direct eu vizitatorii, organizate stiintific ar putea raspunde la multe din intrebarile pe care si Ie pun muzeografii in legatura cu sueeesele expozitiilor. Succesul unei expozitii poate fi masurat prin timpul pe care vizitatorii 11 petrec in fata vitrinelor sau in expozitia muzeala,

Muzeele au posibilitatea sa-~i imbunatateasea activitatea si imaginea, urmarind interesul publicului. Sondajele organizate de departamente de relatii cu publicul pot folosi metode de cercetare sociologica, avand ca instrument de lueru chestionarul cu intrebari destinate publicului din lara dar si din strainatate (in limbile de circulatie), Chestionarul poate oferi intrebari care cer raspunsuri despre structura socio-profesionala a vizitatorilor, varsta lor, provenienta, motivatia, interesul, frecventa vizitelor, impresia dupa vizita, In final se analizeaza propuneriIe, care pot oferi directii de actiune a muzeului indreptate spre imbunatatirea activitatii,

Activita~i cultural-educative in spatille muzeale

Expozitiile muzeale of era un spatiu propice pentru desfasurarea unor activitati cultural-educative. In afara ghidajelor muzeul poate oferi un spatiu special din expozitie pentru concerte de camera, pentru spectacole de balet restranse. In muzee cu caracter istoric se pot juca piese de teatru de mai mici sau chiar ~i mai mari proportii, depinde de dimensiunile spatiilor expozitionale, Ghidajul din castele, cetati sau expozitii specifice se poate desfasura cu ghizii imbracati in costume de epoca, iar in muzeele etnografice, in costume populare. In preajma monumentelor istorice se pot organiza spectacole date de trupe specializate in lupte de epoca, scrima sau concerte de epoca. In preajma

127

bisericilor vechi sau castelelor, cetatilor se pot da adevarate spectacole de teatru sau opera (pergamonul din Berlin in expozitiile sale de epoca elenistica ~i romana, sala de muzica din palatul Schonbrunn din Viena, galeria de arta din palatul Hradcany din Praga ~i altele),

In to ate aceste activitati culturale muzeograful ~i managerul muzeului colaboreaza cu institutiile cultural-artistice. Muzeul i~i .. diversifica activitatea, iar vizitatorii traiesc momente de neuitat.

Una dintre cele mai moderne preocupari ale muzeografilor este organizarea muzeului ca un centru cultural. De la faza anterioara, in care activitatea cu publicul dinafara orelor de vizitare se rezuma la cate 0 .rnasa rotunda" sau "seara muzeala" putin gustate de publicul vizitator, se doreste 0 modernizare, care ar putea consta in organizarea unor cercuri, eventual ateliere pentru copii ~i tineri sau chiar si pentru cei de varsta a treia; cercuri de istorie orala cu participarea unor martori oculari ai evenimentelor din trecut si audierea unor inregistrari audio-video realizate de membrii cercului; cercuri de initiere in arheologie pentru copii, inregistrand etapele cercetarii arheologice; ateliere de creatie - desen, olarit, modelat.

Din domeniul activitatii stiintifice, dar ~i cultural educative fac parte conferinfele~ simpozioanele, dezbaterile, sesiunile stiintifice care se desfasoara prin participarea specialistilor, dar aceste activitati sunt deschise si pentru publicul doritor. Se anunla in press, prin afise cu suficient timp inainte.

in multe muzee din lurne ~i din tara functioneaza cer~uri de prieteni ai muzeului, care poate fi formate din copii, tineret, dar ~i prieteni de v~sta a treia. Dintre ei se pot forma grupe de voluntari dispusi la diferite colaborari cu muzeografii. Prieteni ai muzeului

128

functioneaza spre exemplu in Scotia sub nurnele de Friends' Group si membrii lui finanteaza muzeul, in schimb primesc publicatiile editate de muzeu, iau parte la diferite activitati organizate de muzeu. Friends' Group din Scotia functioneaza in mai multe muzee (Aberdeen, Edinburgh, Glasgow, Hamilton etc.)

Ziua de 18 mai este ziua truernaitonata a muzeelor, 0 zi in care muzeele europene ~i altele of era un program special pentru vizitatorii lor. Aceasta zi se sarbatoreste la propunerea Adunarii Generale a Consiliului International al muzeelor din anul 1977. Se organizeaza expozitii temporare atractive. Se deschid portile muzeelor peste program si gratuit. Spre exemplu, cu aceasta ocazie muzeele din Viena dar ~i din Germania sunt deschise zi si noapte, avand un program acordat reciproc, putand fi vizitate conform programului oferit. Muzeele germane of era, de asemenea, un program sarbatoresc vizitatorilor sub mottoul ,,Muzeele au prieteni" (lupte medievale, scenete renascentiste, muzica medievala etc.). Ziua international a a muzeelor este 0 ocazie de a atrage atentie asupra activitatii muzeelor, de a castiga noi prieteni si colaboratori, sponsori. Ins~i sarbatoarea este sustinuta financiar de banci, fundatii, persoane influente. (In anu12004, mottoul zilei de 18 mai este "Traditia culturalilo vie mostenire" - "Intangible Cultural Heritage").

Muzeele ~i copii. Muzeele scolare,

in istoria muzeelor romanesti se poate vorbi despre 0 relatie deosebit de apropiata intre copii sau elevii ~i muzeu. Muzeele scolare au functionat pe langa nurneroase scoli nu numai in orase, ci si in comune. Unul dintre importantele muzee scolare din Transilvania a fost eel care a

129

functionat pe langa gimnaziul din Blaj de la jumatatea secolului al XIXlea. Ministerul Instructiunii publice a elaborat in anul 1930 0 circulara, prin care propunea fondarea muzeelor scolare. Modalitatea pe care 0 propunea ministerul, era donarea obiectelor de parintii copiilor. Unele din aceste muzee si-au justificat valoarea ~i au functionat ~i dupa eel de al doilea razboi mondial. Un rol important in fiintarea acestor muzee a avut si Comisiunea Monumentelor Istorice, care a .sustinut infiintarea ~i functionarea muzeelor scolare Ia forurile superioare, acordandu-le importanta in activitatea didactica,

Muzeul scolar este un loc propice pentru desfasurarea orelor, este locul unde se poate invata istoria, stiintele naturii, istoria artelor dar poate fi un loc de lucru, in care copii se pot deprinde cu creatie artistica, poate fi un laborator de restaurare, copii pot produce aici copiile obiectelor s.a.

Muzeele scolare europene din zilele noastre acorda 0 mare atentie copiilor, chiar daca nu au 0 legatura directa cu 0 scoala anume. in Gennania, la Berlin functioneaza un muzeu scolar, care dezvolta istoria invatamantului din Germania de la inceputul secolului al XV -lea ~i este specializat in colectionarea rechizitelor scolare, manualelor si documentelor care ilustreaza evolutia inviWimantului. In Europa functioneaza muzee pentru copii, constatandu-se ca multe muzee mari creeaza copiiIor frica sau repulsie. Acest fenomen este studiat de specialisti. De aceea muzeele copiilor sunt preocupate de a oferi copiilor sansa pentru a vizita un muzeu, care se afla la nivelul cunostintelor lor sau Ie poate starni curiozitatea. Astfel la Viena un alt .Kindermuseum'' organizeaza diverse evenimente ~i expozitii. Spre exemplu, aici s-a organizat 0 expozitie tematica la care s-a relevat evolutia jucariilor, la 0 alta expozitie s-a urmarit evolutia cartilor pentru copii, filmelor pentru

130

copii, evolutia imbracamintei de copii cu parada de moda combinata cu cea pentru adulti, insotitori ai copiilor: rochii de mireasa, palarii, cravate, rochii de bal din diferite perioade. Interesant este ca actiunile de acest gen se organizeaza cu scopuri caritative, spre exemplu in vederea oferirii ajutorului cop iiI or in BraziIia, Kenya ~i Ucraina. 0 altfel de colaborare intre muzeele, care au ca tinta atragerea copiiIor: in Slovacia la Presov sa remarcat 0 activitate cu copii, in care muzeografii Ie prezentau practic copiilor cum se prelucra inul in trecut, cum se croiau si coseau piesele din imbracamintea traditionala. Exista ~i multe alte exemple de muzee ale copiilor cum sunt Junior-Museum din Amsterdam, Karlsruhe, Frankfurt, dar si 0 sectiune pentru copii In multe din muzeele Arnericii, la Chicago, la Metropolitan-Museum din New York, Ia Boston unde a fost infiintat Inca din anuI 1914 un muzeu pentru copii.

Activitatile directionate spre copii tintesc diferite grupe de varste impartite in 3 categorii: 3-5,6-9, 10-15 ani si se pot profila pe ateliere de creatie, cicluri de filme documentare sau istorice, concursuri de desen dupa originale din expozitia muzeului, ilustrarea cartilor despre muzeu sau a catalogului de expozitie ~i multe aItele. Unul dintre cele mai atractive elemente dintr-un muzeu al copiilor sau dintr-o expozitie destinata copiilor este posibilitatea de a atinge obiectele expuse _ contactul direct cu exponatele ~i chiar desfasurarea unei activitati concrete in expozitie sau in laboratoarele muzeului. Acest lucru nu este usor de organizat, este posibil acolo unde muzeul are in depozitele sale dublete (triplete) si aIte obiecte tara numar de inventar. Munca cu copii in muzeele specializate este 0 noua experienta ~i in Europa unde se incearca noi metode de abordare a muncii de muzeograf. Este necesara 0 colaborare stransa intre pedagogii din muzeu si cei care se ocupa de copii

131

in scoala. in activitatea cu copii nu are loc rutina, se cauta noi si atractiv~ metode de lucru, prin care copiilor sa li se dea posibilitatea de a-si

dezvolta fantezia, talentul si experienta acumulata.

132

MUZEUL VIRTUAL

in constiinta lumii culturale a intrat un nou concept, eel de muzeu virtual - muzeul care nu poate fi atins si totusi exista - muzeul ca rezultat al noii lumi virtuale create pe INTERNET. Virtual ca termen este explicat in DEX ca eel "care exists numai ca posibilitate, :tara a se produce (inca) in fapt", iar imaginea virtuala este "imagine a in care punctele convergente se gasesc in prelungirea razelor de lumina ale unui sistem optic, neputand fi prinse pe un ecran". Astazi in constiinta lumii culturale au intrat concepte ca biblioteca virtuald sau muzeul virtual, amandoua, oferind 0 enorma sansa de cercetare ~i instruire prin intermediul computerului. Pentru noi acest nou mod de participare la cultura si instructie prin imagini virtuale, care pot fi accesate din orice calculator conectat la INTERNET inseamna un imens pas inainte, daca ne gandim la videorame, diorame sau alte metode prin care muzeul i~i diversifica prezentarea in trecutul nu prea indepartat sau chiar si in prezent.

Daca arta si muzeul ca institutie erau socotite pentru totdeauna 0 realitate a culturii tarzii occidentale, muzeul virtual este produsul unor medii modeme. Importanta sociala crescanda a virtualului ameninta sa faca din el un produs, pe care noi inca nu-l intelegem si nu stim sa-l folosim la parametri optimi. Putem folosi zilnic 0 pagina de INTERNET sau putem consulta un CD-Rom ca ~i cum am vizita un muzeu celebru (Louvre, British Museum, Kunsthistorisches Museum), cunoscandu-i expozitiile, sezand in fata computerului conectat la INTERNET. Aceasta noua practica nu permite contactul direct cu spatiul de expunere, ci doar

133

vizionarea lui. Se pune problema daca muzeul virtual poate lua locul unei institutii muzeale reale, fiind un muzeu tara edificiu, tara colectii, dar cu o multitudine de functii cu 0 eficacitate redutabila,

Muzeul virtual a fost 0 idee a lui Andre Malraux, care si-a imaginat un muzeu pe un alt suport decat eel traditional. Baza muzeului virtual este imaginea apropiata aproape de tot de cea reala, Astfel de imagine se afla astazi la baza muzeului virtual. Transmiterea imaginilor dintr-un muzeu a devenit conceptul muzeului virtual. Malraux a pus problema unui accesoriu in aparenta secundar si de mica irnportanta - cadrul. Functia cadrului este a unui simbol, care inglobeaza culoarea materiaJului, puritatea si valoarea morala, Virtualitatea artei ~i a muzeului, muzeul "paralel" sau irnaginar acestea sunt concepte discutate atunci cand se pune problema muzeului virtual. Nu este de loc yorba de inIocuirea muzeului institutional prin aceasta tehnica indrazneata, ci ar putea fi verba de experimentarea spatiilor inventate de om. in realitate nu se pune la indoiala locul muzeului traditional (institutie cu cladiri si colectiile sale originale) pe langa muzeul paralel (eel al substitutelor), primul este 0 infatisare a celui de al do ilea. in unele muzee franceze, muzeografii nu au ezitat sa dubleze sau sa completeze in muzeele institutionale colectiile fizice cu baze de date (baze de imagini). Acest recurs la folosirea substitute lor infonnatizate in expozitii s-a nascut din nevoia de a completa expozitiile, in unele cazuri, din cauza lipsei originalelor (distruse, instrainate etc). Muzeul virtual este un produs al noilor tehnologii, precum sunt web-ul sau CD-Rom-ul. Este un muzeu pur iconic, neinstitutional, un muzeu netraditional, fabricat intr-un mod artificial care perrnite tranzactii senzoriale prelungite. Daca ne imaginam un astfel de cibermuzeu, care ar putea Iua locul prafuitelor muzee din

134

trecut, el ar putea fi destinat oarnenilor culti, care l-ar putea vizita in fiecare dimineata, asa cum i~i citesc dimineata ziarul. Acest nou concept de muzeu electronic a fast numit de Bernard Deloche fast-food cultural.

Muzeul virtual nu va inlocui muzeul institutional eu piesele lui originale si eu aerul lui de asezamant durabil. Muzeul virtual va fi 0 prelungire a institutiei traditionale, va fi imaginea muzeului real. Vizitarea unui muzeu virtual aflat la mari distante de vizitator este posibila prin intoarcerea paginii, care va reprezenta inaintarea dintr-o sal a in alta a muzeului. I se perrnite vizitatorului privirea indelungata a pieseIor seleetate, cornpletata de explicatii aferente sonore insotite de un fond muzical. Vizitatorul se afla astfel intr-o noua situatie, In care el poate privi comod si selectiv piesele dorite dintr-un muzeu indepartat eu un efect real.

135

NOTIUNI DE BAZA ALE CONSERV AruI

.

Conservarea obiectelor cu valoare deosebita, care fac parte din patrimoniul cultural-national, reprezinta un ansamblu de activitati specifice care au menirea sa asigure diftritelor materiale componente, 0 stare cat mai apropiata de cea initiald, ferind astfel obiectul de or ice Jel de transformari. Conservarea inseamna pastrarea bunurilor muzeale, ocrotirea lor fa~ de transformari. Din acest punct de vedere, conservarea are in vedere pastrarea neal terata si transmiterea in viitor a mesajului estetic, istoric si documentar al obiectului asupra caruia actioneaza. Conservarea se poate clasifica astfel:

Conservarea preventiva - care reprezinta ansamblul masurilor, actiunilor, mijloacelor si tehnicilor care- actioneaza asupra microclimatului, ambientului, modului de depozitare si expunere, pentru a preveni orice forma de degradare care ar putea afecta stare a de sanatate a materialelor care intra in structura obiectelor de patrimoniu. Aceasta activitate este una permanents ~i opereaza cu elemente exterioare lucrarii respective.

Conservarea curativa - care poate fi definita ca 0 activitate care se ocupa cu etiopatologia, profilaxia si tratamentul de stopare a proceselor de degradare. Pentru ca nu intotdeauna se opereaza cu elemente exterioare lucrarii, conservarea curativa poate fi incadrata mai bine intr-un domeniu foarte specializat, anume domeniul restauriirii.

Termenul de conservare este asimilat in general activitatilor specifice care previn aparitia degradarilor, prin masuri exterioare

136

obiectului. Din acest punct de vedere este corect sa se opereze cu termenul de conservare preventiva .

Conservarea preventiva are patru forme: optimizarea conditiilor de expunere; optimizarea conditiilor de depozitare; optimizarea conditiilor de fllmare si fotografiere ~i actioneaza asupra formelor specifice de ambalare si transport.

Conservarea depinde in mare masura de stabilitatea si instabilitatea materialelor din care sunt alcatuite obiectele asupra carora actioneaza. In functie de natura lor, instabilitatea acestor materiale este diferita, Pentru 0 conservare corecta si pentru a pastra un aspect cat mai apropiat de eel original, trebuie sa se cunoasca:

structura obiectelor;

natura materialelor componente;

proprietatile materialelor din care sunt alcatuite obiectele - chimice, fizice, mecanice;

factorii care intervin asupra obiectului - cunoscup sub numele de factori de mediu;

procesele care au loc in timpul interventiei;

efectele interventiei asupra obiectelor si asupra ambientului.

In functie de natura lor, materialele care intra in .structura obiectelor cu valoare patnmoniela, se pot c1asifica astfel:

Materiale de natura organici:

materiale de origine vegetala - papirus, hartie, textile din fibre vegetale: in, canepa, bumbac, lernn; cernelurile si colorantii extrasi din plante;

materiale de origine animala - piele, pergament, blana, os, fildes; textile din fibre animale ca lana, matase,

137

Materiale de natura anorganica - metale, piatra, ceramica, sticla, pigmenti ~i cemeluri.

Factorii care influenteaza integritatea ~i starea de sanatate a bunurilor de patrimoniu sunt: fizici, biologici, mecanici, actiunea omului.

Factorii fizici sunt cunoscuti sub numele de factori de microclimat sau factori ambientali sunt: umiditatea, cdldura, radiatiile spectrului vizibil si invizibil si po/uarea.

Umiditatea - este factoruI eel mai important si eel mai des implicat in procesele de degradare. Umiditatea reprezinta in practica, apa prezenta sub forma gazoasa (vapori de apa) in atmosfera. Un volum de aer contine 0 anumita concentratie de umiditate. NiveluI maxim de vapori de apa pe care-I poate atinge un anumit volum de aer, la 0 anumita temperatura, se numeste saturare. Cand acest nivel nu este atins, apa lichida prezenta in incapere se poate evapora. Cand acest nivel a fost atins, apa lichida prezenta in incapere, nu se mai poate evapora.

In trecerea de Ia faza gazoasa la cea lichida se produce fenomenul de condensare in urma careia rezulta aparitia picaturilor de apa, Apa condensata intr-o incapere sau intr-o vitrina se depune pe peretii mai reci.

Continutul de umiditate al unui volum de aer poate fi precis determinat. Masura greutatii vaporilor de apa continuti rea1mente intr-un anumit spatiu se numeste umiditate absoluta (U.A.) si se exprima in g/nr'. In activitatea de conservare, umiditatea absoluta nu este un factor relevant ~i din acest motiv nu se incearca determinarea umiditatii unui volum de aero In conservare, este foarte important de determinat umiditatea relativa, Umiditatea relativd este raportu1 dintre cantitatea de vapori de apa efectiv continuti (U.A.) de un. spatiu determinat ~i cantitatea maxima de vapori de apa care ar putea fi continuta de acel

138

spatiu la aceeasi temperatura. Umiditatea relativa veriaza de la 0 la 100%. Un m3 de aer care contine 10 gr. de vapori de apa, poate avea diverse valori ale umiditatii relative in functie de temperatura. In spatiile inchise, daca umiditatea absolura ramdne neschimbata, adica este constanta, umiditatea relativa variaza in functie de variatiile de temperatura, invers proportional.

Pentru 0 conservare corecta a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural, umiditatea relativa trebuie sa se incadreze intre 50- 65%, sa nu existe variatii mai mari de +1- 2-3% si valorile sa fie corel ate cu valorile de temperatura. Mentinerea unei umiditati relative constante depinde de umiditatea absoluta si de temperatura. Umiditatea absoluta este un factor constant, temperatura este un tactorvariabil. Trebuie sa se tina cont de faptul ca:

- la temperatura constants, orice modificare a umiditap; absolute determine 0 modificare a umiditatii relative in raport direct (creste UA _ creste UR, scade UA - scade UR);

- la umiditate absoluta constants, orice modificare a temperaturii determinii 0 modificare a umiditatii relative in raport invers (creste temperatura - scade umiditatea relativa; scade temperatura - creste umiditatea relativa),

Materialele de natura organics sunt eel mai rnult afectate de valorile umiditatii relative a aerului. Aeeste materiale sunt higroscopice, tind sa intre in echilibru cu ambientul, cedand urniditate si in acest caz se usuca, se contracta, Absorbind umiditate se umfla. Aceste modificari structurale pot fi cauza deteriorarilor morfologiee si gradul ridicat de umiditate poate favoriza instal area atacurilor microbiologiee sau a degradarilor de natura chimica.

139

Higroscopicitatea - poate fi definita ca fiind capacitatea unui material de a ceda sau absorbi umezeala, in functie de umiditatea relativa a mediului respectiv, pana ce intra in echilibru cu aceasta. Higroscopicitatea depinde de capacitatea de absorbtie care este determinata de structura ~i compozitia materialului respectiv si de

umiditatea relativa a mediului.

in orice spatiu tnchis se acumuleaza 0 s~rie de produsi gazosi,

vapori de provenienta. diverse, precum si particule solide si praf atmosferic. Umiditatea relativa improprie, corelata cu temperatura si cu lipsa circulaliei aerului, pot fi cauza producerii florei bacteriene si fungice care ataca substante1e organice prezente: hartie, pergament, piele, textile, lemn etc., dar si unele metale, asupra carora actioneaza distructiv

- ferobacteriile.

Degradarile produse de umiditatea ridicata sunt:

umflarea tuturor materialelor de natura organica;

ruperea legaturilor chimice care determina friabilitate, pierderea unor

portiuni de materiale suport;

pierderea prin solubilizare a diferitelor materiale de umplere. in cazul

hartiei, se solubi~izeaza. cleiul;

migrarea sau pierderea ireversibila a culorilor ~i pigmentilor de natura

organica sau anorganica;

instalarea atacurilor rnicrobiologice, fungice sau bacteriene care distrug

hartia, pergamentul, pielea, lemnul, textilele, afecteeza amt fibrele cat ~i

cromatica.

Astfel de degradari eonduc la pierderea rezistentei, fibrele tinzand

sa se desprinda la simpla atingere, ceea ce conduce la pierderi masive din

140

materialul suport. Pe portiunile atacate se pot observa coloratii specifice fiecarei specii. De asemenea ornamentele ~i scrierile i~i pierd lizibilitatea.

Se poate aprecia ca umiditatea crescuta produce daune ireversibile obiectelor cu valoare patrimoniala, confectionate din materiale de natura organica, De asemenea uscaciunea sau lipsa de umiditate afecteaza starea de sanatate a materialelor suport. La 0 umiditate relativa prea mica a aerului, materiaIele de natura organica pierd apa din structura lor chimica, lucru care conduce la pierderea elasticitatii fibrelor, schimbari de dimensiuni ~i forma, desprinderea si pierderea unor portiuni de material.

Clildura este 0 forma de energie. Temperatura este un mod conventional de a exprima cantitatea de caldura existenta intr-un anum it mediu. Pentru masurarea temperaturii se foloseste scara termometrica.

Temperatura produce modificari importante ale structurii materialelor, in special la cele de natura organics. Cele mai importante modificari care afecteaza echilibrul si integritatea bunurilor culturale sunt deteriorarile de natura chimica, 0 crestere a temperaturii determina 0 crestere a vitezei reactiilor chimice. In acelasi sens creste si rata deteriorarilor.

Toate materialele de natura organica sunt gray afectate de cresterea temperaturii, dar cea mai afectata este celuloza - hartia, textilele si lernnul. In cazul celulozei, 0 crestere a temperaturii cu 5(C la 0 umiditate relativa constants ~i in absenta luminii, poate determina 0 crestere a ratei deteriorarilor de 2,5 ori. Sub actiunea caldurii se produce o scadere a gradului de polimerizare, degradarile care apar fiind atat de natura microscopica (se observa doar eu ajutorul mieroscopului), cat si macroscopica (se pot observa chiar si eu ochiulliber).

141

Alte tipuri de deteriorari datorate temperaturii sunt cele de natura fizica. Apa ~i aerul continute de materialele de natura organica se misca iesind din material, ceea ce determina ~i 0 miscare a fibrelor. De asemenea, temperaturile ridicate, care dep~esc 18(C favorizeaza si intensifica activitatea biologics a fungilor ~i bacteriilor, daca valorile umiditatii relative sunt ridicate, adica depasesc 65%.

Conditia fundamental a pentru 0 conservare corecta a obiectelor

confectionate din materiale de natura organica (carti vechi tiparite sau manuscrise, pe hartie sau pergarnent, obiecte textile, obiecte din lemn s.a.) este constanta valorilor termohrigrometrice. Pentru temperatura, parametrii optimi de pastrare sunt intre l-lS(C, fara fiuctuatii. De asemenea, aceste valori trebuie sa fie core1ate cu valorile umiditatii relative a aerului. La randul lor, asa cum s-a aratat, valorile UR trebuie sa fie cuprinse intre 50-65%, Tara fluctuatii. In mediul de depozit sau in expozitii, umiditatea relative ~i temperatura trebuie sa fie mentinute in limitele admise ~i corectate atunci cand valorile nu mai corespund.

Lumina - este un alt factor care poate determina degradarea bunurilor de patrimoniu de natura orgacica. Lumina este 0 sursa de energie care poate fi atat reflectata cat si absorbita de obiectele pe care cade. Numai materialele de natura organica sufera deteriorari datorate

luminii.

Cand energia luminii este absorbita pot lua nastere reactii chimice

capabile sa transforme celuloza, lernnul, textilele, pielea sau pergamentul, in produsi inferiori. Gradul de ttansformare depinde de natura fiecarui material ~i se manifesta prin schirnbarea culorii, ruperea fibrelor, tngalbenirea suportului, decolorarea pigmentilor. Viteza de deteriorare depinde de caracteristicile spectrale ale luminii, de

142

intensitatea si durata iluminarii, Cele mai agresive sunt radiatiile ultraviolete care descompun materialele, precum si radiatiile infrarosii care emit cal dura si produc degradari specifice acesteia.

Sursele luminoase au capacitatea de a emite radiatii invizibile ultraviolete, radiatii invizibile infrarosii si radiatii vizibile. Pentru protectia obiectelor de patrimoniu susceptibile de a fi distruse de actiunea luminii, trebuie sa se elimine radiatiile ultraviolete, sa se reduca cele infrarosii si sa se reduca cele vizibile din punctul de vedere al timpului de expunere si al intensitatii luminii.

Degradarile apiirute ca eject al luminii se numesc degradari jotochimice. Factorii de care depinde degradarea fotochimica sunt: intensitatea radiatiilor, calitatea spectrala, cantitatea totala de radiatii, natura radiatiilor, puterea sursei, gradul de rezistenta al materialelor la actiunea fotochimica, concentratia vaporilor de apa, prezenta oxigenului.

Pentru a evita producerea deteriorarilor datorate luminii este

necesar sa se ia urmdtoarele masuri:

~ nivelul radiatiilor sa fie cuprins intre 50 si SO de lucsi;

~ sa nu se expuna direct obiectele la nici un fel de radiatie;

~ sa se elimine cu ajutorul filtrelor, to ate radiatiile ultraviolete; ~ sa nu se instaleze surse lurninoase in interiorul vitrinelor·

,

~ lumina solara sa fie filtrata corespunzator,

Cand este absolut necesar sa se monteze surse luminoase in interiorul vitrinelor, trebuie sa fie luate mdsuri suplimentare de protectie, cum sunt:

folosirea lampilor fluorescente cu catod rece pozitionate astfel incat fluxul lurninos sa aiba 0 incidenta foarte scazuta asupra materialului expus;

143

ecranarea fluxului luminos prin intennediul unor placi speciale; asigurarea unui sistem de ventilatie al vitrinei;

controlarea rnicroclimatului din vitrine;

controlarea riguroasa si constanta a microclimatului lncaperilor de

expunere;

reducerea timpului de iluminare a obiectelor expuse;

in orasele cu valori higrometrice ridicate trebuie Iirnitat, eel putin

in perioada estivala, orarul de vizitare a expozitiei.

Prezenta metalelor grele provenite din procesul de fabricare a hfutiei si cemelurilor poate duce, sub efectul luminii, la fenomenul de oxido-reducere pe seama gruparilor laterale, cu. produeere de grupari oxidante ~i acide. Cresterea temperaturii, in cazul materialelor de natura celulozica, accelereaza desfasuraree reactiilor chimice, iar in cazul materialelor de natura proteica produce efecte dezastruoase si

ireversibile.

Radiatiile vizibile si invizibile produc degradari care nu sunt

lineare, ci prezinta efecte de cooperare ~i sinergie.

Din punetul de vedere al conservarii preventive, trebuie sa se

coreleze intensitatea luminoasa eu gradul de sensibilitate a materialelor. In functie de se~ibilitatea la actiunea fotoehimiea, materialele din care sunt alcatuite obieetele de patrimoniu. se impart in trei grope:

1. Materiale Joarte sensibile fa activitatea Jotochimicii - hartia,

cartile ~i documentele, textilele, pergarnentul miniat, pielea, lucrarile de

grafica, lemnul policrom etc.

2. Materiale sensibile fa activitatea Jotochimica - pietura in ulei,

tempera vernisat, lernnul natur, os, com, fildes.

144

3. Materiale insensibile fa activitatea fotochimica - sunt toate materialele de natura anorganica, asupra carora aetivitatea lurninii nu are niei un efect. Ele nu absorb radiatii UV.

Pentru prima categorie de bunuri, intensitatea luminoasa trebuie sa fie cuprinsa intre 50-80 lucsi, iar pentru a doua grupa, intensitatea luminoasa poate fi cuprinsa intre 150-200 lucsi.

Sursele de iluminat au pentru eonservarea preventiva urmatoarele avantaje ~i dezavantaje:

1. Lumina naturala - este avantajoasa din punct de vedere financiar. Asigura conditii bune perceptiei vizuale. Este dezavantajoasa datorita nocivitatii ei - emite concentratia cea mai mare de radiatii UV.

2. Lumina fluorescentii - este mai ieftina, dar este mai nociva fata de lumina incandescenta. Emite 0 concentratie mai mare de radiatii UV si radiatii IR.

3. Lumina incandescentd - are 0 noeivitate redusa, prin cantitatea mica de radiatii UV emise, asigura 0 perceptie vizuala buna la intensitati mici, dar este mai scumpa,

Principiul dupa care trebuie sa se faca conservarea preventiva a obiectelor de patrimoniu trebuie sa fie - salvarea obiectului.

Ventilatia aerului. Lipsa circulatiei aerului impreuna eu umiditatea si temperatura pot fi cauza producerii florei microbiologice care ataca substantele organice prezente. In consecinta, in depozite sau expozitii este neeesar sa se faca 0 ventilatie naturala sau accelerata,

Ventilatia natural a se face eu ajutorul ferestrelor, usilor sau gurilor de aerisire realizate In ziduri. Acestea trebuie prevazute eu plase destinate protectiei impotriva patrunderii insectelor care pot ataca materialele de natura organica. Trebuie preeizat ca orarul ventilatiei

145

trebuie corelat cu variatiile umiditalii exterioare. In acest caz, schimbul de aer se face prin diferenta de temperatura intre interior ~i exterior si prin actiunea eventualilor curenti creati. Ventilatia.nu trebuie sa se faca la ore le cand activitatea industriala este intensa, Trebuie sa se previna

patrunderea prafului.

Poluarea este un alt factor de degradare. Agentii de poluare sunt

atat particulele In stare solida, praf, funingine. saruri, spori, cat si particulele lichide formate din aerosoli sau gazele acide sau oxidante.

Cele mai nocive sunt sarurile.

Protejarea obiectelor de mare valoare istorica ~i documentara de

agentii de poluare, se face prin montarea unor site foarte dese la gurile de aerisire, tifon ud etc. Aerisirea se face dupa un orar bine stabilit. Nu se face aerisirea In zilele cu ceata. Ideal ar fi ca in depozite ~i sali de expozitie sa fie instal ate aparate de conditionare a aerului.

Factorul uman - poate detennina degradarea ireversibila a

obiectelor. Aceste degradari se datoreaza fie activitatii curente, fie accidentelor provocate de neglijenta. Datorita manipularii-rni~carii bunurilor culturale In timpul activitatilor muzeale specifice cum sunt etalarea, depozitarea, expunerea, ambalarea, transportul, fotografierea, studierea, inventarierea etc., se produce 0 degradare constanta si lenta, numita in mod curent uzura functionala. Efectul acestor activitati se manifesta prin rosaturi, patine de murdarie aderenta, mici rupturi si pierderi de material. Cel mai insemnat efect, desi mai putin vizibil, este scaderea rezistentei materialelor. Uzura functional a nu se manifesta in mod egal la toate categoriile de bunuri culturale. Din acest punct de vedere exista 0 diferenta semnificativa intre categoria bunurilor mai sensibile cum sunt documentele, cartile, grafica, miniaturile, textilele - in

146

special matasea, sculptura policroma, icoanele si categoriile de bunuri culturale cu 0 constitutie robusta cum sunt metalele, piatra, ceramica, obiectele din lernn masiv ~i chiar pictura.

Uzura functionala este efectul manipularilor si miscarilor repetate ale bunurilor culturale. Se numeste functionala pentru di uzura produsa acestor bunuri este determinata In cursul activitatilor care deriva din functiile de baza ale muzeului. Pentru ca aceste activitati cu obiectul sunt esentiale pentru realizarea functiilor de baza ale muzeului, se pune intrebarea daca uzura functionala nu este inevitabila,

Reducand cic1urile de miscare ~i manipulare a bunurilor, se poate reduce uzura functionala ~i rata deteriorarilor, Cauzele sau factorii determinanti sau favorizanti care maresc in mod artificial frecventa ciclurilor de miscare si manipulare a bunurilor culturale intr-un muzeu si care conduc la aparitia uzurii functionale sunt:

- absenta sau carentele sistemului de evident a;

- absenta unei arhive de imagini a muzeului;

- modul defectuos de desfasurare a activitatii de punere in valoare

a patrimoniului, in special in organizarea expozitionala;

- organizarea necorespunzatoare a activitatilor care se desfasoara in perimetrul de depozit, inventare etc, precum ~i transportul defectuos;

- modul necorespunzator in care, de cele mai multe ori, se efectueaza fotografierea obiectelor;

- necunoasterea sau ignorarea cu buna stiinta a efectelor distructive pe care Ie au diferite metode moderne de reproducere, asupra cartilor, manuscriselor sau lucrarilor de grafica;

-lipsa de instruire a personalului care are acces la aceste bunuri culturale, cu privire la manuirea corecta,

147

Expunerea ~l depozitarea se face in spatii amenajate corespunzator, Un spatiu corespunzator este salubru, are stabilitate microclimatica, nu este nou construit sau reno vat, instalatiile de iluminat, apa-canal sunt in perfecta stare de functionare, iar sistemul de securitate este optirn.

In depozite, obiectele trebuie sa fie asezate in functie de structura lor morfologica, in stare de repaus, ferite de socuri si trepidatii, Parametrii de microclirnat, salubritatea spatiilor, tipodimensionarea, mobilierul sunt factorii determinanti si favorizanti pentru 0 buna

conservare.

Aparate folosite pentru evaluarea conditiilor microclimatice

Aparate pentru masurarea umiditdtii relative si temperaturii:

- Higrometrul cu fir de par - functionarea lui are la baza proprietatea firului de par si a altor fibre organice de a-si modifica lungimea in functie de umiditatea din aero El serveste la masurarea umiditatii relative. Nu poate furniza informatii foarte precise. Trebuie reglat eel putin 0 data pe luna cu ajutorul unui aparat etalon.

- Higrograful - este un higrometru cu fir de par asociat cu 0 aparatura de inregistrare. Se pot face grafice cu fluctuatiile umiditatii relative, pentru un interval de tirnp, intr-un anumit spatiu,

- Termohigrograjul - este un instrument foarte util pentru inregistrarea simultana pe un grafic, zilnic sau saptamanal, a valorilor temperaturii ~i ale umiditatii relative a aerului. In edificiile foarte marl este bine sa se foloseasca mai multe aparate, pentru a se putea evidentia si evalua diferentele de inregistrare. Aparatele modeme sunt cele

148

electronice care afiseaza valori foarte exacte. Unele dintre ele permit inregistrarea computerizata a datelor.

-Psihrometrul este un instrument destul de exact, dar incomod de folosit. Este compus din doua termometre atasate la un suport, unul cu bulb uscat ~i altul cu bulb umed. Se citesc cele doua valori indicate de termometre ~i prin intermediul unui tabel psihrometric de conversie, se determina umiditatea relativa, Psihrometrul digital, de fabricaris rnai recenta, este alcatuit dintr-o sonda care confine un senzor de temperatura si umiditate. V aloarea afisata este foarte exacta,

Pentru a determina umiditatea unui spatiu este indispensabil sa se stabileasca gradul de umiditate prezent In pereti, Pentru aceasta se folosesc mai multe metode cum sunt: metoda electrica care indica umiditatea tencuielii pe 0 grosime de 15-20 mm. Unele metode folosesc electrozi care se infig in tencuiala sau in deschiderile special practicate, altele folosesc electrozi cu placa, care se pun in contact cu peretele. Masuratorile electrice nu sunt foarte precise.

Aparate pentru miisurarea radia{iilor luminoase

- luxmetrul - se foloseste pentru masurarea radiatiilor vizibile.

Este un aparat asemanator exponometrului fotografic;

- ultravioletmetrul - este un aparat cu care se masoara nivelul radiatiijor ultraviolete.

Instalarea atacurilor biologice la bunurile confecfionate din materiale de natura organidl

Materialele de natura organics cum sunt: hartie, textile, piele, pergament, Iemn etc., in anumite condin! de mediu, in special la

149

umiditate ~i temperatura ridicata, dar ~i in absenta ventilatiei corespunziitoare, pot fi atacate amt de microorganisme, in special fungi si bacterii, cat si de insecte. Daunele produse sunt de mari dimensiuni ~i

sunt ireversibile.

Stiinta of era astazi un numar important de mijloace tehnice si de

compusi chimici eapabili fie sa distruga insectele si sporii mieroseopiei folosind fungicide sau insecticide, fie sa faca materialele mai rezistente la atacul acestora. Problema tuncamentala ramane, pe de 0 parte aceea ca seopul trebuie sa fie conservarea preventiva. adica prevenirea instalarii aeestor atacuri, pe de alta parte este aceea de a sti sa alegi dintre produsele oferite pe eel mai adecvat, care sa nu aiba efeete secundare

asupra obiectului ~i asupra omului.

Pentru ca este 0 interventie foarte specializata, personalul care se

ocupa de conservarea preventiva trebuie sa se fereasca de actiuni cu caracter tehnic care ar putea fi foarte daunatoare in timp.

Actiunea agentilor biologiei poate fi favorizata sau oprita de factorii microclimatici de natura fizica cum sunt lumina, temperatura, umiditatea, sau de natura chi mica a materialelor cum sunt compozitia chimica a hfu"tiei"textilelor, tipul de tabacire al pielii etc.

lnsectele sunt faetorii distruetivi de eare trebuie sa se tina seama in eazul tuturor materialelor de natura organics. Unele dintre ele i~i au habitatul in depozite ~i se hranesc cu materialele de natura organic a, altele sunt specifice pentru fiecare tip de material si patrund ocazional in depozite. In ambele cazuri, degradarile sunt de proportii tnsemnete ~i

sunt ireversibile.

Pentru prevenirea lor este important controlul conditiilor

termohrigrometrice, amplasarea de site la geamuri, Inlaturarea periodica

150

a prafului din depozite si desprafuirea obiectelor, sa fie astupate fisurile din podele, sa se faca de doua ori pe an 0 dezinsectie generala, in perioada declansarii ciclului lor vital. Substantele folosite nu se vor aplica niciodata pe obiecte. Rafturile, podelele, peretii vor fi pulverizate in timpul actiunii de dezinsectie.

Microorganismele ataca hartia, pielea, pergamentul, lemnul.

Aceste materiale, daca sunt pastrate in localuri umede, putin luminate ~i prost aerisite, devin fragile si prezinta pete de diferite culori, 0 data cu ele se observa frecvent formatiuni granulare de spori. Aceste alterari sunt provocate de 0 flora microscopica, constituita din bacterii si fungi (ciuperci). Multe dintre ele raman un timp indelungat in stare latenta, pana in momentul 'in care beneficiaza de anumite conditii inconjuratoare care le favorizeaza germinarea. Aceste conditii sunt temperatura si umiditatea. Microorganismele pot proveni si din aer, din praful atmosferic. Printre cauzele infectarii nu trebuie uitat contactul unor obiecte sanatoase cu alte obiecte infectate. Acest lucru este valabil mai ales pentru colectiile de carte.

Datorita compozitiei sale eterogene, cartea po ate oferi microorganismelor 0 vasta gama de substante nutritive de natura animal a si vegetala si un continut de apa care variaza in raport cu diferitele materiale care 0 formeaza. Hartia, pielea, pergamentul fiind materiale foarte higroscopice, in cazul unei umiditati ridicate, vor absorbi si mai multa apa. Pentru a se dezvolta rnicroorganismele, materialul trebuie sa aiba 0 umiditate de eel putin 10%, ceea ce corespunde la umiditatea relativa a aerului de peste 65%.

Efectele lor daunatoare pot fi puse in evidenta cu ajutorul unor examene speciale, dar unele se pot observa cu ochiul liber. Materialele

151

atacate devin fragile, pufoase, se rup fibrele, se pierd importante din suport si se formeaza pete pronuntate, culoarea, variind in functie specie. In unele cazuri, obiectele se transforms intr-o masa informa, de recuperat.

Prevenirea instalarii atacurilor rnicrobiologice se poate face luarea unor masuri speciale: 0 inlaturare periodica a prafului, reglarea valorilor termohrigrometrice, izolarea obiectelor afectate si inceperea unor tratamente speciale de dezinfectie a acestora, folosirea unui mobilier adecvat, din materiale compatibile, care sa nu fie infectat,

Indepartarea periodic a a prafului permite prevenirea daunelor provocate de praful care se depune pe obiecte si care are 0 compozitie chimica foarte eterogena si variabila: oua de insecte, spori de microorganisme, substante chimice de diferite compozitii. Unele specii de spori prezente in praf i~i au habitatul pe hartie, pergament sau piele, iar altele sunt patogene pentru om.

In timpul desprafuirii, se face si 0 ventilare a spatiului. Personalul trebuie sa poarte manusi de cauciuc si masca si sa fie perfect instruit asupra manierei de lucru, pentru a nu peric1ita integritatea obiectelor.

Ca 0 concluzie, se poate aprecia ca pentru 0 conservare preventiva a obiectelor de patrimoniu, trebuie luate in calcul si reglate corespunzator conditiile climatice interne, arnplasarea si tipul de constructie,

152

11

BIBLIOGRAFIE SELECTIV A

Alexa, Mircea, Modalltiu! de atragere a publicului din mediile industriale la cunoasterea muzeului, in Revista muzeelor, 1998, nr.3-

4, p. 98-102.

Ambrose, Timothy, New Museums a Start-up Guide, Edinburgh,

Scottish Museums Council, [?].

Ambrose, Timothy, Runyard Sue, Forward Planning. A hadbook of business, corporate and development planning for museums and

galleries, London and New York, Museums & Gelleries

Commission, 1991.

~ Benoist, Luc, Musees et museologie, ed. a 12-a, Paris, Presses

Universitaires de France, 1971.

~ Candea, Virgil, Marturii documentare peste hotare I, Bucuresti,

1991.

y Candea, Virgil, Piese ale culturii romdnesti peste hotare, Bucuresti,

1958.

~ Cleja Stoicescu, Claudia: Sub semnul muzeului - arta de a privi,

Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1983.

~ Cosma, Aurelia, Este intr-adevar muzeul 0 medial, in Revista

muzeelor, XXXV. 1998, nr.1, p. 41-48.

~ Deloche, Bernard, Le musee virtuel, [paris], Presses Universitaires de

France, 2001.

~ Etichetarea st marcarea obiectelor de muzeu; Fisa tehnica CIDOC

nr.2.

~ Florescu, Radu, Bazele muzeologiei, Bucuresti, 1993.

153

,. Ghidul muzeelor $i colectiilor din Romania; [Bucuresti], ClMEC, 2000.

,. Hudson, Kenneth, 0 istorie sociala a muzeelor, Bucuresti, Editura \

Meridiane, 1979, p.5-24.

,. Idem, Muzeografia romdneascd, Bucuresti, 1936.

,. lonuc, Adriana, Rolul muzeelor in Romania interbelica, Iasi, Editura Junimea, 1998.

,. Kraft, Heike, Kindermuseen: Entwicklung und Konzeptionene, In Das Museum. Lernort contra Musentempel, Giessen, Anabas-Verlag, p.

62-73.

,. Matei, Pamfil, Asociatiunea Transilvana pentru literatura romano si cultura poporului Roman (ASTRA.) $i rolul ei In cultura nattonala (1861-1950), Cluj, Editura Dacia, 1986.

,. Mihalcu, Mihail, Conservarea obiectelor de arta si a monumentelor istorice, Bucuresti, Ed. Stiintifica, 1970.

,. Moga, Valer, Astra si societatea 1918-1930, Cluj-Napoca, Presa Universitara Clujeana, 2003.

,. Moldoveanu, Aurel, Conservarea preventive a bunurilor culturale,

Bucuresti, 1999.

? Muzeul de istorie (si de istorie contemporana) - muzeul de arheologie (polemica redactiei cu specialistii de muzeu), in Revista muzeelor, XXXV, 1998, nr. 3-4, p. 7-22.

? Nicolescu, Corina, Muzeologie generalii, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1979.

? Norme de conservare a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural, Bucuresti, Ministerul Culturii, Editura Museion, 1993.

154

? Omul Renasterii, volum coordonat de Eugenio Garin, [Bucuresti], Polirom, 2000.

? Opris, loan, Comisiunea monumentelor istorice, Bucuresti, Ed.

Enciclopedica, 1994.

? Opris, loan, Istoria muzeelor din Romania, Bucuresti, Ed. Mouseion, 1994.

);> Opris, loan, Ocrotirea patrimoniului cultural, Bucuresti, Ed.

Meridiane, 1986

);> Opris, loan, Protejarea miirturiilor cultural-artistice din Transilvania si Banat dupa Marea Un ire, Bucuresti, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1988.

,. Opris, loan, Transmuseographia, Bucuresti, Ed. Oscar Print, 2000.

);> Petran, Corio lan, Muzeele din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures. Trecutul, prezentul si administrarea lor, Bucuresti, 1922.

? Popov, Mihaela - Popov, Andrei, Afisele Muzeului tehnic "Prof Ing.

Dimitrie Leonida" 0 provocare, in Revista muzeelor, 1998, nr. 3-4,

p.120-128.

~ Revista muzeelor.

~ Sofronie, Mihai, Astra si activitatea muzeistica, in Transilvania,

1969, p. 25-27.

>- Stefanescu, Aristide, Ghidul muzeelor, Bucuresti, Editura Sport - Turism, 1984.

>- Stirban, Sofia, Conservarea preventivii a obiectelor arheologice pe suport organic, Suport de curs universitar, Alba lulia, Editura Aeternitas, 2002.

155

>- Stirban, Sofia, Conservarea si restaurarea colectiilor de arhiva ~i biblioteca, Suport de curs universitar, Alba Iulia, Universitatea ,,1 Decembrie 1918", 2002.

~ Thiesse, Anne-Marie, Crearea identitiitilor nationale in Europa Secolele XVIII-XL¥, Polirom, 2000.

~ Tzigara-Samurcas, Alexandru, Muzeul neamului romtinesc. Ce a fost, ce este, ce ar trebui sa fie, Bucuresti, 1909.

ClMEC, Bucuresti

~ Repertoriul monumentelor etnograjice din muzeele in aer liber [volum si CD-ROM]

~ Ghidul muzeelor si colectiilor din Romania 2003

~ Catalogul bunurilor clasate in Tezaurul patrimoniului cultural national in 2003

>- Catalogul colectiv national al car/it vechi romdnesti din sec. XVI - XVIII [CD-ROM]

~ Catalogul colectiv al incunabulelor din Romania [CD-ROM]

156

ANEXE

LEGEA NR. 182 DIN 25 OCTOMBRIE 2000 PRIVIND PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL NATIONAL MOBIL

CAPITOLUL I Dispozitii generaie

Art. 1. - (1) Prezenta lege instituie regimul juridic al bunurilor apartinand patrimoniului cultural national mobil, denumit in continuare patrimoniul cultural. national, indiferent de proprietarul acestora, prin reglementarea activitatilor specifice de protejare: evidenta, expertizare, clasare, cercetare, depozitare, conservare, restaurare ~i punere in valoare, in vederea accesului democratic la cultura si transmiterii aces tor valori generatiilor viitoare.

(2) Patrimoniul cultural national este alcatuit din bunuri cu valoare deosebita sau exceptionala, istorica, arheologica, documentara, etnografica, artistica, stiintifica si tehnica, literara, cinernatografica, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica si epigrafica, reprezentand marturii materiale ale evolutiei mediului natural si ale relatiilor omului cu acesta, ale potentialului creator uman si ale contributiei romanesti la civilizatia universala.

, Art. 2. - (1) StatuI garanteaza proprietatea ~i asigura, potrivit legii, protejarea bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural national. De asemenea, asigura baza materiala ~i resursele fmanciare necesare ill vederea descoperirii, evidentei, expertizarii, clasarii, cercetarii, depozitarii, conservarii, restaurarii, protectiei si punerii in valoare.

(2) Exercitarea dreptului de proprietate si a altor drepturi reale, precum ~i a dreptului de administrare asupra unui bun din patrimoniul cultural national este supusa reglementarilor prezentei legi.

Art. 3. - Patrimoniul cultural national cuprinde:

1. Bunuri arheologice si istoric-documentare de valoare deosebita sau exceptionala, cum sunt:

a) descoperirile arheologice terestre ~i subacvatice, unelte, ceramica, inscriptii, monede, sigilii, bijuterii, piese de vestimentatie si hamasament, anne, insemne funerare;

b) elemente provenite din dezmembrarea monumentelor istorice;

c) marturii materiale si documentare privind istoria politica,

157

econornica, socials, rnilitara, religioasa, stiintifica, artistica, sportiva sau din alte domenii;

d) manuserise, ineunabule, carti rare si cfu-ti vechi, cfu1:i eu valoare bibliofila;

e) doeumente si tiparituri de interes special: doeumente de arhiva, harti si alte materiale cartografice;

f) obiecte eu valoare memorialistica;

g) obiecte ~i documente eu valoare numismatica, filatelica, heraldica: monede, medalii, pond uri, decoratii, insigne, sigilii, brevete, marci postale, drape le si stindarde;

h) piese epigrafice;

i) fotografii, clisee fotografice, filme, inregistrari audio si video;

j) instrumente muzieale;

k) unifonne militare si aecesorii ale acestora; I) obiecte cu valoare tehnica;

m) alte bunuri din aceasta categorie.

2. Bunuri cu semnificatie artistica, de valoare deosebita sau exceptionala, cum sunt:

a) opere de arta plastica: pictura, sculptura, desen, gravura, fotografie si altele;

b) opere de arta decorativa si aplicata din sticla, cerarnica, metal,

lernn, textile si alte materiale, podoabe;

c) obiecte de cult: icoane, broderii, orfevrarie, mobilier ~i altele;

d) proiecte si prototipuri de design;

e) materialele primare ale filmelor artistice, documentare si de animatie:

f) alte bunuri din aceasta categorie.

3. Bunuri cu semnificatie etnografica, de 'valoare deosebita sau

exceptionala, cum sunt: .

a) unelte, obiecte de uz casnic si gospodaresc;

b) piese de mobilier; e) ceramica;

d) textile, piese de port, pielarie;

e) alte obiecte din metal, lemn, os, piatra, sticla;

f) obiecte de cult;

g) podoabe;

h) ansambluri de obiecte etnografice;

i) alte bunuri din accasta categorie.

4. Bunuri de importanta stiintifica, de valoare deosebita sau exceptionala, cum sunt:

158

a) specimene rare si colectii de zoologie, botanica, mineralogie si

anatomie

b) trofee de vanat;

c) alte bunuri din aceasta categorie.

5. Bunuri de importanta tehnica, de valoare deosebita sau exceptionala, cum sunt:

a) creatii tehnice unicat;

b) raritati, indiferent de marca; . ..

c) prototipurile aparatelor, dispozitivelor si masinilor din creatia

curenta;

d) creatii tehnice cu valoare rnemoriala;

e) realizari ale tehnicii populare;

f) matritele de compact-discuri si CD-ROM;

g) alte bunuri din aceasta categorie. .

Art. 4. - Bunurile apartinand patrimoniului cultural national fac parte, in functie de importanta sau d~ ~ernni~~a~ia ~lor. isto~c~, arheologica, documentara, etn?gra~ca, artlstl~ii: ~tllntlfi~a ~l .te~lIllc~, literara cinematografica, numismatica, filatehca, heraldica, bibliofila, cartogr~fica ~i epigrafica, de vechimea, unicitatea sau rarit.atea lor, ~in:

a) Fondul patrimoniului cultural national, denumit in. ~ontmuare fond, alcatuit din bunuri culturale de valoare deosebita;

b) Tezaurul patrimoniului cultural national, denumit in continuare tezaur, alcatuit din bunuri culturale de valoare exceptionala.

Art. 5. - (1) Bunurile culturale mobile pot fi proprietate publica sau privata a statului ori a unitiitil~r administrati,:,-t~r~toriale sau proprietate privata a persoanelor fizice ~l a persoanelor juridice de drept

privat. ... ..

(2) Asupra bunurilor prevazute la alin, (1) se pot C?~StltuJ., potnvit

fonnei de proprietate, in conditiile legii, un drept de administrare sau alte

drepturi reale, dupa caz. .... . .

Art. 6. - (1) Ministerul Culturii si Comisia Natlona~a a Muzee~or si Colectiilor coordoneaza activitatile specifice din domeruul

patrimoniului cultural national. . . . .

(2) Face exceptie de la prevederile al~. (1) Fo~dul Arhivistic National al Romaniei aflat in administrar~a Arhivel~r Nationale, ?r~cu:n si in cea a directiilor judetene ale Arhivelor. Nationale, constituit m confonnitate cu prevederile Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996. .

(3) Ministerul Culturii reprezinta statui roman in. relatiile interne ~l

internationale care au ca obiect patrimoniul cultural ~atl~nal.~ ~

Art. 7. - Autoritatile competente au obligatia sa faca toate demersurile, potrivit conventiilor internationale 1a care Romania este

159

parte, pentru redobandirea unor bunuri culturale care au fost exportate ilegal, au fost sustrase din muzee sau colectii ori sunt detinute tara temei legal 'in strainatate.

Art. 8. - Autoritatile publice, proprietarii, titularii altor drepturi reale, precum ~i titularii dreptului de administrare asupra bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural national au obligatia de a Ie proteja impotriva oricaror acte comisive sau omisive care pot duce la degradarea, distrugerea, pierderea, sustragerea sau exportul ilegal al acestora.

CAPITOLUL II Cercetarea, cIasarea ~i evidenta

Art. 9. - Activitatea de cercetare desfasurata de cercetatorii stiintifici in institutii publice detinatoare de bunuri care fac parte din patrimoniul cultural national are ca obiect cercetarea si valorificarea stiintifica a patrimoniului cultural national, in principal a celui detinut de institutia respectiva.

Art. 10. - In sensul prezentei legi, prin clasare se intelege procedura de stabilire a bunurilor culturale mobile care fac parte din categoriile juridice ale patrimoniului cultural national mobil, fond ~i tezaur, potrivit art. 4.

Art. 11. - Declansarea procedurii de clasare a bunurilor culturale mobile se face:

1. Din oficiu, in urmatoarele situatii:

a) pentru bunurile culturale mobile aflate in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale si administrate de institutii publice;

b) pentru bunurile culturale mobile aflate in proprietatea cultelor religioase;

c) pentru bunurile culturale mobile care fac obiectul unei vanzari publice prin licitatie sau prin interrnediul unui agent autorizat;

d) pentru bunurile culturale mobile pentru care se solicits exportul temporar sau definitiv;

d) pentru bunurile culturale mobile descoperite intamplator ori in cadrul unor cercetari sistematice;

e) pentru bunurile culturale mobile confiscate;

g) pentru bunurile culturale mobile care au facut obiectul unor tentative de export ilegal;

g) pentru bunurile aflate in custodia institutiilor publice, care urmeaza sa fie restituite.

2. La solicitarea persoanelor fizice si a celorlalte persoane juridice de drept privat, proprietare ale bunului respectiv.

160

Art. 12. - (1) Clasarea se va efectua pe baza unui raport de expertiza intocmit de experti acreditati de Comisia Nationala a Muzeelor si Colectiilor,

(2) Clasarea unui bun trebuie finalizata 'in eel mult 3 luni din momentul declansarii procedurii de clasare.

(3) Organismul stiintific competent sa hotarasca asupra propunerilor de clasare este Comisia Nationals a Muzeelor ~i Colectiilor, (4) Hotararea de clasare va fi semnata de presedintele Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor si va fi aprobata prin ordin al ministrului culturii, in interiorul terrnenului prevazut la alin. (2).

(5) La hotararea de clasare se anexeaza in extras concluziile raportului de expertiza prin care se asigura identificarea bunului cultural mobil respectiv, fisa standard a obiectului si fotografia alb-negru sau color, dupa caz.

(6) In cazul bunurilor culturale mobile care nu au fost propuse la clasare, concluziile raportului de expertiza cuprinzand datele de identificare a bunurilor se vor comunica proprietarului sau titularului de aIte drepturi reale in termen de 30 de zile de la data finalizarii expertizei.

(7) Contestarea expertizei bunurilor culturale mobile care nu au fost propuse la clasare se face la Comisia Nationala a Muzeelor si Colectiilor in termen de 10 zile de la primirea in~tiintarii expertului. Solutionarea contestatiei se comunica in termen de 20 de zile.

Art. 13. - (1) Institutiile publice detinatoare de bunuri culturale mobile apartinand patrimoniului cultural national au obligatia de a constitui evidenta acestor bunuri atat analitic, prin fisa standard, conform notmelor emise de Ministerul Culturii, cat si sinoptic, prin banca de date, continand si arhiva imagistica,

(2) Autoritatile publice in subordinea carora functioneaza institutiile detinatoare de bunuri apartinand patrimoniului cultural national au obligatia de a asigura resursele financiare necesare in vederea constituirii evidentei inforrnatizate.

Art. 14. - (1) Ministerul Culturii va comunica in scris proprietarului, titularului altor drepturi reale sau, dupa caz, titularului dreptului de administrare ordinul de c1asare in termen de 10 zile de la aprobare.

(2) Ministerul Culturii va elibera, pentru fiecare bun clasat, un certificat de clasare ~i fisa standard a obiectului.

(3) Certificatul de clasare si fisa standard a obiectului insotesc bunul clasat si nu constituie prin ele insele un titlu de proprietate.

Art. 15. - (1) Clasarea are ca efect inscrierea bunurilor culturale mobile in cele doua inventare:

161

- Inventarul Fondului patrimoniului cultural national;

- Inventarul Tezaurului patrimoniului cultural national.

(2) Inventarele fondului ~i tezaurului sunt intocmite, pe baza ordinelor privind bunurile culturale mobile clasate, de catre directia de specialitate din cadrul Ministerului Culturii. Centralizarea, evidenta informatizata si administrarea documentelor care au stat la baza intocmirii inventarelor se efectueaza de Institutul de Memorie Culturala.

(3) Datele privind patrimoniul cultural national, cu exceptia listei cuprinzand bunurile culturale mobile ~i imaginea acestora, nu au destinatie publica f'ara acordul proprietarilor bunurilor.

(4) Date privind patrimoniul cultural national pot fi furnizate, la cerere, de Ministerul Culturii, institutiilor specializate, cercetatorilor ~i altor specialisti acreditati, in vederea desfasurarii unor activitati specifice de identificare si cercetare. Valorificarea datelor dobandite astfel po ate fi facuta numai cu consimtamantul detinatorului. Comunicarea publica a datelor de identificare a proprietarului se poate face numai cu acordul prealabil al acestuia.

(5) Se pot fumiza informatii cuprinse in aceste inventare organelor de politie, organelor de urmarire penala si instantelor judecatoresti, numai pentru solutionarea unor cauze in directa legatura cu respectivele bunuri culturale mobile clasate si numai cu respectarea prevederilor legale in materie.

Art. 16. - (1) Proprietarii, titularii altor drepturi reale sau ai dreptului de administrare si detinatorii cu orice titlu ai bunurilor culturale mobile pentru care s-a declansat procedura de clasare au obligatia de a permite examinarea bunurilor respective de catre experti acreditati,

(2) Bunurile culturale mobile pot fi preluate pentru analize de laborator numai in cazuri deosebite ~i pentru perioade determinate, prevazute in normele de clasare a bunurilor culturale mobile, doar cu acordul proprietarilor sau al titularilor altor drepturi reale, dupa caz; preluarea acestora se face pe baza unui act de predare-primire incheiat cu persoanele fizice sau juridice, dupa caz, mentionate la alin. (1), in forma prevazuta de nonnele emise de Ministerul Culturii.

Art. 17,"- in timpul desfasurarii procedurii de c1asare din oficiu a unui bun cultural mobil acesta se afla sub regimul de protectie prevazut, potrivit dispozitiilor prezentei legi, pentru bunurile clasate in tezaur.

Art. 18. - (1) Dreptul proprietarului de a solicita clasarea unci bun cultural mobil este imprescriptibil.

(2) 'In cazul in care un bun cultural mobil nu a fost clasat, procedura poate fi reluata, la cerere, dupa minimum 3 ani; in situatiile in

162

care au aparut elemente noi justificative, acest termen poate fi redus de Comisia Nationala a Muzeelor ~i Colectiilor.

Art. 19. - (1) Declasarea bunurilor culturale mobile are loc la cererea titularilor drepturilor de proprietate sau din oficiu, in urmatoarele cazuri:

a) invalidarea expertizei;

b) distrugere;

c) deteriorare grava care nu poate fi remediata prin operatiuni de restaurare.

(2) Declasarea urmeaza procedura stabilita la clasare.

(3) Ordinul de declasare este luat in evidenta inventarului patrimoniului cultural national in care figureaza bunul respectiv, procedandu-se [a radierea acestuia din inventar.

(4) Ordinul de declasare se cornunica in scris proprietarului, titularului altor drepturi reale, precum si titularului dreptului de administrare, dupa caz.

Art. 20. - Trecerea unui bun cultural mobil dintr-o categorie juridica a patrimoniului cultural national in alta se poate face numai cu respectarea acelorasi proceduri prevazute pentru clasare.

Art. 21. - (1) Ordinul de clasare, dec1asare sau de trecere dintr-o categorie In alta a patrimoniului cultural national a unui bun cultural mobil poate fi contestat de proprietarul sau de titularul dreptului de administrare la Ministerul Culturii, In termen de 30 de zile de la comunicare.

(2) Ministerul Culturii este obligat sa solutioneze contestatia in termen de 30 de zile de la inregistrarea acesteia.

(3) in cazul in care proprietarul sau titularul dreptului de administrare este nernultumit de raspunsul la contestatia adresata Ministerului Culturii, el se poate adresa, in conditiile Legii contenciosului administrativ, instantelor judecatoreeti competente.

CAPITOLUL III Pastrarea, depozitarea ~i asigurarea securitatii bunurilor culturale mobile

Art. 22. - (1) Proprietarii, titularii altor drepturi reale sau ai dreptului de administrare, precum ~i detinatorii cu orice titlu ai bunurilor culturale mobile c1asate au urmatoarele obligatii:

a) sa asigure cele mai bune conditii de pastrare, conservare si, dupa caz, de depozitare a bunurilor, prevenind orice degradare, deteriorare sau distrugere a acestora;

b) sa nu deterioreze si Sa nu distruga aceste bunuri, iar in cazul celor din metal nici sa nu le topeasca;

163

c) sa asigure securitatea acestor bunuri;

d) sa instiinteze in tennen de maximum 5 zile directiile judetene pentru cultura ~i patrimoniul cultural national in eazul constatarii unui pericol iminent de distrugere sau de degradare grava a acestor bunuri;

e) sa nu utilizeze ~i sa nu permita utilizarea acestor bunuri la organizarea de spectacole, parade ale modei, ca recuzita cinematografica sau teatrala, precum si in orice alte scopuri care le-ar periclita integritatea sau le-ar expune pierderii, deteriorarii ori sustragerii;

f) sa permita accesul specialistilor din cadrul directiilor judetene pentru cultura si patrimoniul cultural national in seopul constatarii starii de conservare a aeestor bunuri; in cazul detinatorilor persoane fizice ~i al persoanelor juridice de drept privat accesul specialistilor directiilor judetene pentru cultura si patrimoniul cultural national va fi posibil numai cu acordul scris al proprietarului privind conditiile de acces.

(2) Proprietarii sau titularii dreptului de administrare a bunurilor cuiturale mobile clasate au in aceasta calitate si urmatoarele obligatii:

a) sa asigure restaurarea bunurilor;

b) sa incredinteze executarea lucrarilor de restaurare exclusiv specialistilor restauratori acreditati de Comisia Nationala a Muzeelor si Colectiilor,

(3) Institutiile publice specializate ~i nespecializate, cultele, precum si agentii economici, care detin cu orice titlu bunuri culturale mobile c1asate, au obligatia sa finanteze achizitionarea si instalarea de sisteme antiefractie, antiincendiu si de asigurare a rnicroclimatului pentru protectia bunurilor culturale mobile.

(4) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) lit. e) proprietarii, persoane fizice si juridice de drept privat, care pot permite, in conditii contractuale, utilizarea bunurilor culturale mobile ciasate in fond la organizarea de spectacole, parade ale modei si ca recuzita teatrala si cinematografica,

Art. 23. - Persoanele fizice si juridice care detin eu orice titlu bunuri culturale mobile cIasate beneficiaza de consultanta gratuita din partea institutiilor specializate, in scopul pastrarii, conservarii ~i punerii in valoare a acestor bunuri.

Art. 24. - (1) Pentru efectuarea de studii ~i lucrari de specialitate institutiile publice au obligatia sa permita accesul specialistilor acreditati ~i al cercetatorilor la bunurile eulturale mobile detinute in administrare, in conditii eonvenite de comun acord.

(2) In cazul bunurilor culturale mobile aflate in proprietate privata, pentru efectuarea de studii si lucrari de specialitate este necesar acordul proprietarului.

164

Art. 25. - (1) Copiile, mulajele, tirajele postume si facsimilele executate de pe bunuri culturale mobile clasate trebuie sa fie marc ate vizibil pentru a nu fi confundatecu originalul; ele vor purta mentiunea copie, facsimil, tiraj postum, numele autorului ~i anul in care au fost realizate, precum ~i specificarea colectiei in care se afla originalul.

(2) Mentiunile prevazute la alin. (1) sunt obligatorii, indiferent de anul in care au fost realizate copiile, mulajele, tirajele postume ~i facsimile Ie si ori de cate ori acestea sunt aduse la cunostinta publicului.

Art. 26. - (l) Copiile, mulajele, tirajele postume ~i facsirnilele de pe bunuri cuiturale mobile clasate, aflate in proprietate publica, pot fi executate numai cu acordul scris al titularului dreptului de administrare, in conforrnitate cu normele avizate de Cornisia Nationala a Muzeelor si Colectiilor.

'(2) Copiile, mulajele, tirajele postume si facsimilele de pe bunuri culturale mobile c1asate, aflate In proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot :fi executate numai cu acordul scris al proprietaruiui, in conforrnitate cu norrnele avizate de Cornisia Nationala

a Muzeelor si Colectiilor. .

(3) Reproducerea bunurilor culturale mobile clasate prin mijloace foto, video sau numerice se face eu acordul seris al titularului dreptului de administrare sau al proprietarului bunului reprodus, dupa caz.

(4) Persoanele care executa copii, mulaje, tiraje postume ~i facsimile de pe bunuri culturale mobile clasate sunt obligate sa utilizeze tehnici adecvate ~i sa ia masurile necesare pentru a nu fi afectate, imediat sau in timp, integritatea si calitatea originalelor.

CAPITOLUL IV Conservarea ~i restaurarea bunurilor culturale mobile clasate

Art. 27,. - (1) Lucrarile de conservare si restaurare a bunurilor culturale mobile clasate se efectueaza numai de catre experti, acreditati pe baza unui contract Incheiat potrivit dispozitiilor dreptului comun.

(2) Acreditarea expertilor care efectueaza lucrari de conservare ~i restaurare a bunurilor culturale mobile se face de Comisia Nationals a Muzeelor ~i Colectiilor, potrivit nonnelor de acreditare a conservatorilor ~i restauratorilor, care vor cuprinde si proceduri de contestare.

(3) Pe baza acreditarii obtinute Ministerul Culturii elibereaza expertilor certificate de libera practica, potrivit normelor de acreditare a conservatorilor ~i restauratorilor.

(4) Laboratoarele ~i atelierele, care efectueaza lucrari de conservare ~i restaurare a bunurilor culturale mobile, functioneaza pe baza unei autorizatii eliberate de Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei

165

Nationale a Muzeelor ~i Colectiilor, potrivit nonnelor privind autorizarea laboratoarelor ~i atelierelor de conservare ~i restaurare.

(5) in cazul comiterii de erori profesionale, constatate de Comisia Nationala a Muzeelor ~i Colectiilor, aceasta va suspenda pe tennen de pana la 2 ani acreditarea prevazuta la alin. (2) sau avizul prevazut la alin. (4). Ministerul Culturii va lua masurile necesare pentru aducerea la indeplinire a hotararilor Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor, putand solicita acesteia 0 contraexpertiza, la cererea persoanelor in cauza,

(6) Persoanele juridice de drept privat, proprietare ale laboratoarelor sau atelierelor autorizate, sunt obligate sa afiseze la loc vizibil autorizatia eliberata potrivit dispozitiilor alin. (4).

(7) Functionarea in continuare a laboratoarelor de conservare ~i restaurare existente in cadrul institutiilor publice specializate, precum si infiintarea de noi astfel de laboratoare se aproba de Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor.

(8) Laboratoarele de conservare si restaurare, care functioneaza in cadrul institutiilor pub lice muzeale, pot efectua astfel de lucrari pentru alte institutii publice muzeale, pentru persoane fizice saujuridice de drept public ori privat, cu respeetarea conditiilor prevazute in prezenta lege; in aceste cazuri solicitantii vor suporta cheltuielile legate de aceste lucrari, in conditii contractuale.

Art. 28. - Restaurarea bunurilor culturale mobile clasate in tezaur se face numai cu avizul prealabil al Comisiei Nationale a Muzeelor ~i Colectiilor si numai in laboratoarele sau atelierele autorizate, nominalizate in aviz.

Art. 29. - (1) Bunurile culturale mobile clasate in tezaur, indiferent de forma de proprietate, care sunt in pericol iminent de distrugere sau degradare grava, vor fi sup use operatiunilor de restaurare ~i conservare prin ordin al ministrului culturii, pe baza unui raport de expertiza aprobat de Comisia Nationals a Muzeelor ~i Colectiilor,

(2) Operatiunile de restaurare si conservare astfel dispuse vor fi efectuate pe cheltuiala proprietaruIui.

(3) Sumele utilizate de proprietari pentru operatiunile de restaurare si conservare dispuse in conformitate cu prevederile alin. (1) ~i cu cele prevazute la art. 22 alin. (2) lit. .a) sunt deductibile la calcularea impozitului pe venit sau profit, dupa caz.

(4) In cazul in care proprietarul bunului cultural mobil clasat in tezaur este 0 persoana fizica, din a carei declaratie pe propria raspundere rezulta eli nu are posibilitati fmanciare pentru acoperirea cheltuielilor de restaurare si conservare, aceste operatiuni vor fi finantate, partial sau integral, de la bugetul de stat ori de la bugetele locale, dupa caz, potrivit

166

dispozitiilor prezentei legi. In cazul vanzarii ulterioare a acestor bunuri culturale mobile, eosturile operatiunilor de restaurare ~i conservare vor fi restituite de proprietarul-vanzator institutiei finantatoare,

Art. 30. - (1) Dispozitiile prezentei legi se aplica in mod corespunzator bunurilor eu valoare culturala. realizate din metale pretioase ori continand pietre pretioase sau semipretioase, care se afla in proprietatea, administrarea ori sunt detinute cu orice titlu de Banca Nationala a Romaniei, de Monetaria Statului sau de celelalte banci.

(2) Persoanele juridice enumerate la alin. (1) sunt obligate sa permita examinarea bunurilor de catre expertii anume desemnati de Ministerul Culturii, care vor propune, daca este cazul, declansarea procedurii de clasare.

Art. 31. - Este interzisa topirea sau modificarea, sub orice forma, a bunurilor culturale mobile clasate, care sunt detinute cu orice titlu de Banca Nationals a Romaniei, de Monetaria Statului sau de celelalte banci.

CAPITOLUL V Circulatia bunurilor culturale mobile

Art. 32. - Bunurile culturale mobile clasate, afiate In proprietatea publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, sunt inalienabile, insesizabile ~i imprescriptibile.

Art. 33. - (1) Pentru organizarea unor expozitii sau realizarea unor proiecte culturale institutiile pub lice pot imprumuta, dupa caz, unor institutii pub lice sau persoane juridice de drept privat din lara, In conditiile dreptului comun, bunuri culturale mobile c1asate pe care le detin in administrare, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor si cu aprobarea Ministerului Culturii.

(2) Persoanele fizice si juridice de drept privat pot imprumuta institutiilor publice sau persoanelor juridice de drept privat, in conditiile dreptului comun si ale prezentei legi, bunuri culturale mobile clasate.

(3) Bunurile culturale mobile c1asate, apartinand cultelor religioase, pot fi imprumutate institutiilor publice specializate, in conditiile dreptului comun si ale prezentei legi, cu aprobarea sefilor de cult.

(4) Organizatorul expozitiei sau initiatorul/autorul proiectului cultural raspunde civil, material, disciplinar, contraventional sau penal, dupa caz, de integritatea bunurilor expuse, luand toate masurile necesare pentru inlaturarea oricarui rise, in conditii de securitate, de conservare, de asigurare ~i de stabilire a cotelor valorice respective.

Art. 34. - (l) Bunurile culturale mobile proprietate publica, aflate in patrimoniul unor societati comerciale cu capital integral sau majoritar

167

de stat, care se privatizeaza, vor fi supuse procedurii de clasare inainte de declansarea procesului de privatizare.

(2) Societatile comerciale prevazute la alin. (1) au obligatia de a anunta inscrierea pe lista de privatizare, in scris, directiei judetene pentru cultura ~i patrimoniul cultural national in a carei raza teritoriala i~i are sediul societatea, in terrnen de 5 zile de la data inscrierii.

(3) In termen de 10 zile de la data inregistrarii comunicarii prevazute la alin. (2) directia judeteana pentru cultura si patrimoniul cultural national va verifica la societatea comerciala in curs de privatizare bunurile culturale mobile susceptibile de a fi clasate si va declansa procedura de clasare.

(4) Bunurile culturale mobile astfel clasate vor fi date in administrarea unei institutii publice specializate, desemnata de Comisia Nationala a Muzeelor ~i Colectiilor.

Art. 35. - (1) Autorizarea se face de Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor ~i Colectiilor, cu respectarea norrnelor privind comertul eu bunuri eulturale mobile.

(2) Vanzarea publica a bunurilor culturale mobile clasate, aflate in proprietate privata, sau intermedierea vanzarii se efectueaza numai prin agenti economici autorizati, cu respectarea prevederilor prezentei legi.

(3) Agentii economici autorizati sa comercializeze bunuri culturale mobile sunt obligati sa afiseze la loc vizibil normele privind comertul cu bunuri culturale mobile.

(4) Agentii economici autorizati sa comercializeze bunuri culturale mobile sunt obligati sa detina un registru in care sa mentioneze, corect si complet, numele si adresa ofertantului, descrierea si pretul fiecarui bun. Informatiile continute in registru au caracter confidential.

(5) Agentii economici autorizati sa comercializeze bunuri culturale mobile au obligatiade a instiinta in scris, in terrnen de 5 zile de la data ofertei, directiile judetene pentru cultura ~i patrimoniul cultural national

despre existenta unor bunuri susceptibile de a fi clasate. '

(6) Agentii economici autorizati sa comercializeze bunuri culturale mobile au obligatia ca in termen de 5 zile sa informeze in scris proprietarul bunului cu privire la posibilitatea de declansare a procedurii de clasare.

(7) Agentii economici autorizati sa comercializeze bunuri culturale mobile sunt obligati ca, in termen de 3 zile de la data inregistrarii in registrul propriu a bunurilor clasate in tezaur, sa comunice in scris directiei judetene pentru cultura l?i patrimoniul cultural national in a carei raza teritoriala i~i au sediul punerea acestora in vanzare.

168

Art. 36. - (1) Bunurile culturale mobile, proprietate a persoanelor fizice sau juridice de drept privat, clasate in tezaur, pot face obiectul unei vanzari pub lice numai in conditiile exercitarii dreptului de preemtiune de catre statuI roman, prin Ministerul Culturii, si cu respectarea dispozitiilor art. 35 alin. (7).

(2) Directiile judetene pentru cultura ~i patrimoniul cultural national sunt obligate sa transmits Ministerului Culturii, in termen de 3 zile de la prirnirea comunicarii scrise a agentului economic autorizat, inregistrarea privind punerea in vanzare a unui bun cultural mobil clasat in tezaur.

(3) Termenul de exercitare a dreptului de preemtiune al statului este de maximum 30 de zile, calculat de la data inregistrarii comunicarii prevazute la alin. (2), iar valoarea de achizitionare este cea negociata cu vanzatorul sau cu agentul economic autorizat ori cea rezultata din licitatia publica.

(4) Ministerul Culturii va prevedea in bugetul propriu sumele necesare destinate exercitarii dreptului de preemtiune,

(5) Nerespectarea dispozitiilor alin. (1) atrage nulitatea absoluta a vanzarii.

Art. 37. - (1) Scoaterea peste frontiers a bunurilor culturale mobile constituie operatiune de export, care poate fi temporar sau definitiv.

(2) Exportul temporar sau definitiv a1 bunurilor culturale mobile clasate sau neclasate se efectueaza numai pe baza certificatului de export. (3) Certificatul de export va fi emis de directiile judetene pentru cultura ~i patrimoniul cultural national, in conditiile prezentei legi.

(4) Certificatul de export temporar pentru bunurile culturale mobile clasate in tezaur, indiferent de proprietar sau de titularul dreptului de administrare, va fi avizat de Comisia Nationala a Muzeelor l?i Colectiilor si aprobat de ministrul culturii.

(5) Scoaterea din !ara, pe orice cale, a bunurilor culturale mobile pentru care nu s-a obtinut certificatul de export temporar sau definitiv, eliberat in conditiile legii, constituie operatiune de export ilegal.

Art. 38. - (1) Bunurile culturale mobile clasate, aflate in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, se exporta numai temporar ~i numai pentru organizarea unor expozitii in strainatate, pentru investigatii de laborator, restaurare sau expertizare.

(2) Bunurile culturale mobile clasate in tezaur, aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi exportate numai temporar.

169

(3) Exportul definitiv al bunurilor culturale mobile clasate in fond, aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, se face numai potrivit dispozitiilor art. 37 alin. (2) si (3), dupa modificarea prealabila in evidenta fondului, efectuata de Ministerul Culturii.

Art. 39. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (1), bunurile culturale mobile clasate in fond, afiate in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, pot fi exportate defmitiv in cadrul unui schimb de bunuri cultura1e de aceeasi importanta si semnificatie culturala nurnai in cazuri cu totul exceptionale, in care prevaleaza interesul istoric, stiintific sau cultural.

(2) Bunul cultural obtinut prin schimb urmeaza regimul juridic al bunului dat in schimb.

(3) in vederea schimbului prevazut la alin. (1), in cazul bunurilor proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, prin hotarare a Guvemului sau prin hotarare a consiliului local, dupa caz, se aproba dezafectarea bunurilor culturale mobile clasate din proprietatea publica in proprietatea privata a statului sau a unitatii administrativteritoriale.

(4) Schimbul, indiferent de proprietar, este avizat de Comisia Nationala a Muzeelor si Colectiilor si este aprobat prin hotarare a Guvemului, initiata de Ministerul Culturii.

Art. 40. - In cazul persoanelor fizice sau juridice de drept privat, proprietare ale bunului cultural mobil sau ale bunurilor c1asate in tezaur, schimbul, in cazul unei operatiuni de export definitiv al acestor bunuri, va putea fi aprobat prin ordin al ministrului culturii, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor ~i Colectiilor,

Art. 41. - (1) In cazul cererii de export temporar sau defmitiv al unui bun cultural mobil nec1asat termenele prevazute la art. 12 alin. (2) si la art. 14 alin. (1), cumulate, se reducla 30 de zile.

(2) Comisia Nationala a Muzeelor ~i Colectiilor este obligata sa se pronunte, in legatura cu clasarea bunului cultural mobil, in tennen de 30 de zile de la data declansarii procedurii de clasare.

Art. 42. - Donatiile avand ca obiect bunuri culturale mobile facute institutiilor publice specializate ori cultelor religioase, potrivit legii, sunt scutite de orice taxe.

Art. 43. - (1) Persoanele fizice sau juridice de drept privat, proprietare ale bunurilor culturale mobile clasate, au obligatia de a anunta in seris directiile judetene pentru cultura ~i patrimoniul cultural national in termen de 15 zile de la data transferarii unui astfel de bun 'in proprietatea altei persoane, precurn ~i de la data instituirii unui drept real asupra unui astfel de bun.

170

(2) In cazu1 pierderii sau al furtului bunurilor culturale mobile clas~t~, proprietarii, titularii altor drepturi reale, titularii dreptului de acm:uru~are, precurn ~i detinatorii cu orice titlu ai acestor bunuri au obligatia de a anunta, in scris, in termen de 24 de ore de la constatare organul de politie din raza teritoriala '

(3) In ca~rile prevazu~e la alin. (2), precurn ~i in cazul distrugerii t?tale .. sau partiale .a bununlor culturale mobile clasate proprietarii, tit~l~l1 ~~tor drC:Ptm:I reale, titularii dreptului de administrare, precurn ~i d~tm~tor:l cu once titlu ill acestor bunuri au obligatia de a anunta in scris directia judeteana pentru cultura ~i patrimoniul cultural national in

tennen de 3 zile de la constatare. '

. (4) Dupa inregistrarea comunicarii prevazute la alin. (3) directiile judetene ~ pent:u cultura si patrimoniul cultural national vor anunta imediat, in sens, organele de politie din raza teritoriala,

Art. 44. - (1) Sueeesorii rezervatari sunt scutiti de taxele suecesorale pentru bunurile culturale mobile clasate care fac parte din masa succesorala,

(2) In cazul celorlalti succesori, acestia pot ceda, in contul taxelor succesorale,. ~tfel ~e bunuri, care vor intra in proprietatea publica si vor fi ~te, PO~~lt.legll.' in adrninistrarea institutiilor publice specializate, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor ~i Colectiilor.

(3) Donatiile sau legatele privind bunuri culturale mobile clasate efectuate in favoarea statului, unitatilor administrativ-teritoriale sau cultelor religioase, sunt scutite de orice taxe.

. CAPITO~U!-, yI Regimul juridic al bunurilor arheologice mobile descoperite mtamplator sau prin cercetari sistematice

Art .. 45. - (1) Bunurile arheologice, epigrafice, nurnismatice, paleontologice sau geolitice, descoperite in cadrul unor cercetari ~ls:ematlce cu .scop arheologic sau geologic, precurn ~i cele descoperite intamplator prm lucrari de orice natura, efectuate in locuri care fac ~biect:rl ~xclusiv~ a.l ?r?pri~e~tii publ.ice, confo~ art. 135 alin. (4) din Constitutia Romaniei, mtra ill propnetate publica, potrivit dispozitiilor legale.

(2) Din m~~entul descoperirii bunurile prevazute la alin, (1) sunt sup~s~ procedurii de c1asare, in conditiile prezentei legi, ~i intra in administrarea institutiei care finanteaza sau coordoneaza cercetarile: in ~~l ~ care Co~sia Nationala a Muzeelor ~i Colectiilor constata c~ in instrtutia res~ectIva. nu sunt indeplinite conditiile corespunzatoare de conserv~e ~l. sec~tate, aceasta va propune directiei judetene pentru cultura ~l patrimoniul cultural national in a carei raza de activitate au fost

171

descoperite bunurile arheologice in cauza alte institutii publice specializate din aceeasi raza, care indeplinesc conditiile corespunzatoare, Directia judeteana pentru cultura ~i patrirnoniul cultural national va decide asupra institutiei careia i se vor transmite in administrare bunurile arheologice respective.

Art. 46. - (1) Cercetarile arheologice sistematice, precum ~i cele de prospectare preventiva sau de salvare, efectuate de persoane juridice, sunt autorizate, coordonate ~i controlate de Comisia Nationala de Arheologie si de Ministerul Culturii.

(2) Persoanele fizice sau persoanele juridice neautorizate nu au dreptul de a efectua in siturile arheologice detectii si cercetari sau orice fel de alte interventii care pot deteriora sau pot afecta aceste situri.

Art. 47. - (1) Cercetarile arheologice efectuate pe terenurile proprietate privata apartinand persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat sau cultelor religioase se fac numai cu acordul proprietarului si, dupa caz, al sefului cultului.

(2) in cazul in care proprietarul terenului nu i~i da acordul pentru efectuarea cercetarilor arheologice, acestea vor putea fi autorizate de instanta judecatoreasca competenta, la cererea autoritatii pub lice sau a institutiei publice, dupa caz, in subordinea careia se afla initiatorul

cercetarilor arheologice. .

(3) Proprietarul terenului este indreptatit sa solicite negocierea unui termen maxim pentru efectuarea lucrarilor ~i sa prirneasca despagubiri, anterior inceperii lucrarilor, de la autoritatile publice sau de la institutiile pub lice in subordinea carora se afla initiatorul cercetarilor arheologice, pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum ~i pentru orice alte prejudicii produse ca urmare a cercetarilor efectuate.

(4) Despagubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergente, de catre instantele judecatoresti competente.

(5) Despagubirile vor fi suportate din sumele prevazute in bugetele institutiilor publice, dupa caz, in subordinea carora se afla initiatorul cercetarilor arheologice.

(6) Emiterea certificatului privind eliberarea de sarcina arheologica a unui teren, indiferent de regimul proprietatii acestuia, este obligatorie inaintea inceperii oricaror lucrari care pot afecta situl.

(7) Finantarea cercetarilor arheologice pentru emiterea certificatului prevazut la alin, (6), cu privire la terenurile in care se gasesc bunuri arheologice, identificate prin investigatii anterioare, este asigurata de beneficiarul lucrarilor:

Art. 48. - (1) Persoanele fizice care au descoperit in mod intamplator bunuri din categoria celor prevazute la art. 45 alin. (1) sunt

172

obligate sa. Ie predea, in tennen de 48 de ore de la descoperire, primarului unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza a fost facuta descoperirea.

(2) Primarul este obligat sa instiinteze despre bunurile descoperite, in termen de 48 de ore, directia judeteana pentru cultura ~i patrimoniul cultural national, luand toto data masuri de paza si de conservare a acestora.

(3) Prirnarul este obligat sa predea bunurile astfel descoperite, in termen de 10 zile, directiei judetene pentru cultura si patrimoniul cultural national.

(4) Autorii descoperirilor lntamplatoare, care au predat, in conditiile prevazute la alin. (1), bunurile descoperite, au dreptul Ia 0 recompensa baneasca de 30% din valoarea bunului, calculata in momentul acordarii recompensei, iar in cazul descoperirii unor bunuri culturale de valoare exceptional a se po ate acorda si 0 bonificatie suplimentara de parra la 15% din valoarea bunului.

(5) Valoarea bunurilor astfel descoperite se stabileste de expertii acreditati ai directiei judetene pentru cultura si patrimoniul cultural national sau, dupa caz, de alti experti acreditati,

(6) Recompensele si bonificatia, stabilite potrivit alin. (4) ~i (5), vor fi suportate din bugetul ordonatorului principal de credite sau din bugetele locale, in functie de subordonarea institutiilor culturale in administrarea carora vor fi transmise bunurile descoperite si vor fi platite in eel mult 18 luni de la data predarii bunului.

(7) in cazul in care autorul descoperirii nu primeste recompensa in termenul stabilit la alin. (6), acesta se poate adresa instantei judecatoresti oompetente printr-o actiune scutita de taxa judiciara de timbru.

CAPITOLUL VII Finantarea activitatilcr de descoperire, cercetare, expertizare, clasare, evidenta, depozitare, conservare, restaurare, protejare ~i punere in valoare a bunurilor culturale mobile

Art. 49. - (1) Finantarea activitatilor de descoperire, cercetare, expertizare, ciasare, evidenta, depozitare, conservare, restaurare, protejare si punere in valoare a bunurilor culturale mobile clasate, indiferent de proprietar, de titularii altor drepturi reale si de titularii dreptului de administrare, se poate face de Ministerul Culturii, Ministerul Educatiei Nationale, autoritatile administratiei publice centrale ~i locale, Academia Romana, alte institutii publice, dupa caz, din venituri gestionate de acestea in regim extrabugetar ~i din alocatii bugetare.

(2) Alocatiile bugetare destinate activitatilor prevazute la alin. (1) vor fi nominalizate cu aceste destinatii in bugetul Ministerului Culturii, al

173

Ministerului Educatiei Nationale, in bugetele autoritatilor administratiei pub lice centrale ~i locale, precum ~i in bugetele altor institutii publice.

(3) Achizitionarea de bunuri culturale mobile pentru institutiile publice specializate, in functie de subordonarea acestora, se poate face din sumele prevazute cu aceasta destinatie in bugetele autoritatilor administratiei publice centrale sau locale.

Art. 50. - (1) Veniturile gestionate in regim extrabugetar pot proveni din urmatoarele surse:

a) donatiile sau legatele dobandite de la persoane fizice sau persoane juridice, din tara ori din strainatate;

b) cota de 5% instituita de autoritatile administratiei publice locale asupra pretului de vanzare al reproducerilor realizate de pe bunuri culturale mobile proprietate publica ~i introduse in circuit comercial;

c) cota de 5% instituita de autoritatile administratiei publice locale asupra pretului obtinut din vanzarile de bunuri culturale, efectuate prin licitatii, anticariate, consignatii ~i case de amanet;

d) tarifele percepute de directiile judetene pentru cultura si patrimoniul cultural national pentru efectuarea oricaror expertize solicitate.

(2) Cotele prevazute la alin. (1) lit. b) si c) se adauga la preturile de vanzare ale bunurilor respective.

CAPITOLUL VIII Organisme ~i institutii specializate

Art. 51. - Descoperirea, cercetarea, expertizarea, clasarea, evidenta, depozitarea, conservarea, restaurarea, protejarea, achizitionarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural national mobil se realizeaza prin organisme si institutii specializate, care au competente generale si speciale in domeniu, precum si prin persoane fizice sau juridice, in conditiile prezentei legi.

Art. 52. - (1) Comisia Nationala a Muzeelor ~i Colectiilor este organismul stiintific consultativ ~i de avizare in domeniu al Ministerului Culturii si este condusa de un presedinte, numit prin ordin al ministrului culturii dintre specialistii cu autoritate recunoscuta in domeniu.

(2) Comisia Nationals a Muzeelor ~i Colectiilor este alcatuita din 21 de specialisti numiti prin ordin al ministrului culturii, pe 0 perioada de

4 ani, propusi de: '

a) presedintele comisiei - 8 membri;

b) institutiile publice specializate - 9 membri;

c) Secretariatul de Stat pentru Culte, Academia Romana si reprezentantii colectionarilor de bunuri culturale mobile - 3 membri.

174

(3) Comisia Nationala a Muzeelor ~i Colectiilor i~i desfasoara activitatea pe baza unui regulament de functionare elaborat de membrii comisiei si aprobat prin ordin al ministrului culturii.

(4) Comisia Nationala a Muzeelor ~i Colectiilor numeste si coordoneaza subcomisii pentru domeniile prevazute la art. 3. Secretarul comisiei si secretarii subcomisiiIor sunt numiti din cadrul directiei de specialitate a Ministerului Culturii. Subcomisiile functioneaza conform regulamentului Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor, prevazut la alin. (3).

(5) Cheltuielile de finantare a Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor se efectueaza din bugetul Ministerului Culturii. Indernnizatia lunara a fiecarui membru al comisiei reprezinta 30% din salariul secretarului de stat.

Art. 53. - Comisia Nationala a Muzeelor si Colectiilor are urmatoarele atributii:

a) evalueaza rapoartele de expertiza si hotaraste asupra clasarii bunurilor culturale mobile;

b) primeste contestatiile facute de perso~e fizice ~i juridice eu privire la procedura de clasare a bunurilor culturale mobile si face propuneri referitoare la solutionarea acestora;

c) avizeaza normele de c1asare a bunurilor culturale mobile si normele privind cornertul cu bunuri culturale mobile;

d) avizeaza normele privind executarea mulajelor, facsimilelor ~i copiilor, precum ~i a tirajelor postume dupa placile originale de gravura, in cazul bunurilor culturale mobile clasate;

e) avizeaza normele de conservare si de restaurare a bunurilor culturale mobile clasate. Pentru bunurile culturale mobile clasate in tezaur Comisia Nationala a Muzeelor si Colectiilor poate stabili prioritatile de restaurare;

f) avizeaza normele de acreditare a expertilor, normele de acreditare a conservatorilor ~i restauratorilor, precum si normele privind autorizarea laboratoarelor si a atelierelor de conservare si restaurare;

g) avizeaza functionarea laboratoarelor si a atelierelor eare urmeaza sa efectueze operatiuni de restaurare;

h) avizeaza exportul temporar al bunurilor culturale mobile clasate;

i) avizeaza riormele metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile;

j) avizeaza functionarea agentilor economici care comercializeaza sau organizeaza licitatii eu bunuri culturale mobile;

j) avizeaza regulamentele de organizare ~i functionare a muzeelor si colectiilor publice;

175

1) acrediteaza expertii, conservatorii si restauratorii;

m) acrediteaza specialistii care pot avea acces, in conditiile legii, la informatia continuta in registrele agentilor economici autorizati sa comercializeze bunuri culturale mobile;

n) orice alte atributii date in competenta sa, potrivit legii.

Art. 54. - (1) La nivelul judetelor ~i al municipiului Bucuresti functioneaza directiile judetene pentru cultura ~i patrimoniul cultural national, servicii publice descentralizate ale Ministerului Culturii.

(2) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Culturii, se reorganizeaza inspectoratele judetene pentru cultura, prin comasare cu oficiile judetene pentru patrimoniul cultural national, in directii judetene

pentru cultura ~i patrimoniul cultural national. .

Art. 55. - Directiile judetene pentru cultura si patrimoniul cultural national au urmatoarele atributii in domeniul protejarii patrimoniului cultural national mobil:

a) i~tocmesc baza de date privind evidenta bunurilor culturale mobile clasate, afiate pe raza lor teritoriala;

b) inregistreaza cererile de clasare a bunurilor culturale mobile detinute de institutii nespecializate, de culte religioase, de alte persoane juridice, precum ~i de persoane fizice;

c) efectueaza expertiza necesara si intocmesc documentatia prevazuta de prezenta lege, in vederea clasarii bunurilor culturale mobile; d) inainteaza Comisiei Nationale a Muzeelor ~i Colectiilor propunerile de c1asare;

e) inregistreaza instiintarile de schimbare a proprietarului sau detinatorului, in cazul bunurilor culturale mobile clasate;

f) controleaza periodic starea de conservare si de securitate a bunurilor culturale mobile clasate, acordand consultanta de specialitate la solicitarea proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale;

g) fac propuneri de inc1udere in prioritatile de restaurare a bunurilor mobile clasate in tezaur, aflate la institutiile nespecializate, cultele religioase, alte persoane juridice decat institutiile pub lice specializate, precum si la persoanele fizice;

h) veri fica daca agentii economici autorizati sa comercializeze bunuri culturale mobile respects obligatiile ce le revin conform prezentei legi si normelor ernise in aplicarea acesteia;

ijaproba, conform prezentei legi, exportul defmitiv al bunurilor culturale mobile, eliberand, pe baza expertizei, certificatul de export intocmit potrivit normelor metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile

176

j) gestioneaza, in regim extrabugetar, veniturile realizate potrivit prevederilor art. 50 alin. (1) lit. a) si d), dupa caz, precum si alocatiile de la bugetul de stat, destinate finantarii activitatilor prevazute la art. 49 alin. (1);

k) colaboreaza si stabilesc, impreuna cu structurile abilitate ale Ministerului Apararii Nationale ~i ale Ministerului de Interne, dupa caz, masurile de protectie a bunurilor culturale mobile, in caz de conflict

armat sau de calamitati naturale; .

1) orice alte atr!bulii date in competenta lor prin prezenta lege.

Art. 56. - (1) In term en de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi se infiinteaza Laboratorul National de Cercetare in Domeniul Conservarii ~i Restaurarii Patrimoniului National Cultural Mobil, institutie publica in subordinea Ministerului Culturii.

(2) Organizarea si functionarea Laboratorului National de Cercetare in Domeniul Conservarii si Restaurarii Patrimoniului Cultural National Mobil se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Culturii.

(3) Laboratorul National de Cercetare in Domeniul Conservarii ~i Restaurarii Patrimoniului Cultural National Mobil are urmatoarele atributii principale:

a) investigheaza cu rnijloace specifice de analiza. materialele constituente ale bunurilor culturale mobile, in functie de compozitie, tehnologie de prelucrare ~i provenienta

b) experimenteaza materiale necesare pentru conservarea si restaurarea bunurilor culturale mobile, precum ~i pentru combaterea agentilor biologici;

c) colaboreaza cu specialistii de profil la expertizarea bunurilor culturale clasate sau in curs de clasare;

d) pregateste ~i perfectioneaza specialisti in domeniile investigarii, conservarii ~i restaurarii bunurilor culturale mobile;

e) colaboreaza cu institutii de profil din tara ~i din strainatate,

Art. 57. - (1) In subordinea Ministerului Culturii functioneaza Institutul de Mernorie Culturala, institutie publica ce administreaza bazele de date privind bunurile culturale mobile.

(2) Regulamentul de functionare a Institutului de Memorie Culturala se aproba prin ordin al ministrului culturii.

Art. 58. - Institutul de Memorie Cultural a are urmatoarele atributii principale:

a) centralizeaza ~i inregistreaza in baza nationals de date fisele de evidenta a bunurilor culturale mobile clasate, transmise de institutiile

177

specializate ~i de directiile judetene pentru cultura si patrimoniul cultural national;

b) administreaza bazele de date privind evidenta informatizata ~i circulatia bunurilor culturale mobile;

c) stocheaza inventarele privind bunurile culturale mobile clasate si documentele care au stat la baza operatiunilor de clasare;

d) cerceteaza si valorifica documentar, inc1usiv prin publicare, informatiile cuprinse in baza de date privind bunurile culturale mobile si acorda asistenta de specialitate, pe baza de contract, privind valorificarea documentar-stiintifica a informatiei detinute, cu acordul proprietarilor si cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor ~i Colectiilor;

e) elaboreaza norrne, instrumente si sisteme informatice pentru evidenta bunurilor eulturale mobile;

f) colaboreaza eu institutii similare din tara si din strainatate.

CAPITOLUL IX Contraventii ~i infractiuni SECTIUNEA 1 Contravenrii

Art. 59. - Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, material a, civila, contraventionala sau penal a, dupa eaz.

Art. 60. - (1) Constituie contraventii, daca nu sunt savarsite astfel incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni, urmatoarele fapte:

a) nerespectarea de catre persoanele fizice sau juridice de drept privat a termenului si a conditiilor prevazute la art. 43 alin. (1);

b) nerespectarea de catre persoanele fiziee sau juridiee a termenului stabilit la art. 43 alin. (2) privind comunicarea pierderii, furtului, distrugerii totale sau partiale a unui bun cultural mobil ciasat;

c) nerespectarea de catre agentii economici autorizati in eomercializarea bunurilor culturale mobile a obligatiei de a afisa la loc vizibil normele privind comertul cu bunuri eulturale mobile, prevazute la art. 35 alin. (3);

d) nerespectarea de catre agentii economici autorizati in eomercializarea bunurilor culturale mobile a obligatiei de instiintare despre existenta unor bunuri culturale mobile susceptibile sa fie ciasate, in termenul ~i conditiile prevazute la art. 35 alin. (5);

e) nerespeetarea de catre persoanele fizice a obligatiei de predare a unui bun cultural mobil descoperit intamplator, in termenul prevazut la art. 48 alin. (1);

f) neindeplinirea de catre proprietari, de titularii altor drepturi reale, de titularii drepturilor de administrare sau de detinatorii cu orice titlu ai bunurilor mobile c1asate a obligatiilor prevazute la art. 22 alin. (1) lit. a), c)-f);

178

g) neindeplinirea de catre societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat a obligatiilor ce le revin potrivit dispozitiilor art. 34 aIin. (2); h) infiintarea ~i functionarea agentilor economici specializati in eomercializarea bunurilor culturaIe mobile, Tara autorizarea Ministerului Culturii, emisa potrivit art. 35 alin. (1);

i) neindeplinirea de catre agentii economici autorizati in comercializarea bunurilor culturale mobile a obligatiei de a intocmi registrul prevazut la art. 35 alin. (4)

j) nerespectarea de catre agentii economici autorizati in comercializarea bunurilor culturale mobile a termenului si conditiilor prevazute la art. 35 alin. (7) privind punerea in vanzare a bunurilor culturale mobile clasate in tezaur;

k) executarea copiilor, mulajelor, tirajelor postume si facsimilelor de pe bunuri eulturale mobile clasate, de catre persoanele fizice sau juridice, Tara respectarea dispozitiilor art. 25 alin. (1);

1) realizarea de catre persoanele fizice sau juridice de reproduceri prin mijloace foto, video sau numerice de pe bunuri culturale mobile clasate, tara acordul seris al titularului dreptului de administrare sau al proprietarului bunului reprodus, potrivit art. 26 alin. (3);

m) utilizarea de catre persoanele fizice sau juridice de tehnici neadecvate de reproducere, de natura sa afeeteze integritatea sau calitatea bunurilor culturale mobile clasate, potrivit art. 26 alin. (4)

n) neindeplinirea de catre proprietarii si titularii dreptului de administrare a bunurilor culturale mobile c1asate a obligatiei prevazute la art. 22 aIin. (2) lit. b);

0) restaurarea bunurilor culturale mobile c1asate in tezaur, Tara avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor ori in afara laboratoarelor sau atelierelor autorizate, potrivit art. 28;

p) efectuarea oricaror lucrari care pot afecta situl arheologic, inaintea obtinerii certificatului privind eliberarea terenului de sarcina

arheologica potrivit art. 47 alin. (6); .

r) impiedicarea efectuarii cercetarilor pentru eliberarea terenului de sarcina arheologica potrivit art. 47 alin. (6).

(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) lit. a) si b) se sanctioneaza cu amenda de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei.

(3) Contraventiile prevazute la alin. (1) lit. c)-f) se sanctioneaza cu amenda de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei.

(4) Contraventiile prevazute la alin. (1) lit. g)-r) se sanctioneaza cu amenda de la 3.000.000 lei la 12.000.000 lei.

(5) Amenzile contraventlonale pot fi aplicate ~i persoanelor juridice.

179

(6) Limitele amenzilor contraventionale se actualizeaza prin hotarare a Guvemului.

Art. 61. - Copiile, mulajele, tirajele posturne, facsimilele si

reproducerile prin mijloace fot~,.:ideo, numeri~e sau prin alte. mijloace, executate cu incalcerea dispozitiilor art. 25 on ale art. 26 alin. (3), se confisca de catre agentul constatator ~i se transmit in administrarea uno: institutii publice specializate, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor ~l

Colectiilor.

'Art. 62. - Constatarea contraventiilor ~i aplic.area sanctiunilor

prevazute la art. 60 se fac de specialistii directiilor judetene p~nt~ cultura ~i patrimoniul cultural national, care, la cererea lor, vor fi asistati

de organele de politie.

Art. 63. - (1) lmpotnva procesului-verbal de constatare a

contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere in termen de 15 zile de la comunicare.

(2) Plangerea impotriva procesului-verbal de const~tare a

contraventiei ~i de aplicare a sanctiunii se solutioneaza de catre ~tanta

judecatoreasca in a carei raza teritoriala a.fost.savar~~ta contraventia. ..

Art. 64. - (l) Prevederile prezentei legi, refentoare la contraventn, se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia art. 25-27.

(2) Amenzile se fac venit la bugetul de stat.

SECTIUNEA a 2-a Infractiuni

Art.' 65. - (1) Executarea de copii, mulaje, tiraje postume. sau facsimile de pe bunuri culturale mobile clasate, rara acordul scns al titularului dreptului de administrare ori al proprietarului, potrivit art. 26 alin. (1) sau (2), dupa caz, constituie infractiune si se pedepse~te. cu inchisoare de la3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 3.000.000 lelia

20.000.000 lei.

(2) Copiile, mulajele, tirajele postume sau facsimilele, executate in

conditiile prevazute la alin. (1), se confisca ~i.se trans~t ~ admi~istrarea unor institutii publice specializate, cu avizul Comisiei Nationale a

Muzeelor si Colectiilor. . .

Art. 66. - Executarea de falsuri ale bunurilor culturale mobile

clasate, in scopuri comerciale sau in orice alte scopuri, constituie

infractiune ~i se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. .

'Art. 67.- (1) Degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare sau distrugerea unui bun cultural mobil clasat ori impiedicarea luari~ masurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum ~l inlaturarea masurilor luate constituie infractiune si se pedepseste cu

inchisoare de la 2 la 7 ani.

180

(2) Tentativa se pedepseste,

Art. 68. - Degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare sau distrugerea din culpa a unui bun cultural mobil clasat constituie infractiune ~i se pedepseste cu inchisoare de la 0 luna la un an sau cu amenda de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei.

Art. 69. - (1) Efectuarea tara certificat de export a oricaror acte sau fapte care, potrivit dispozitiilor prezentei legi, constituie operatiuni de export ilegal se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Bunurile culturale mobile care au :facut obiectul exportului ilegal se confisca si vor fi transmise in administrare institutiilor publice specializate, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor.

(3) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a avut ca urmare pierderea unui bun cultural mobil clasat, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10

am.

Art. 70. - Efectuarea oricaror operatiuni pentru export definitiv de bunuri culturale mobile c1asate, aflate in proprietate publica, sau de bunuri culturale mobile clasate in tezaur, aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, iar bunurile se confisca si vor fi transrnise in administrare institutiilor publice specializate, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor,

Art. 71. - Furnizarea de date confidentiale privind patrimoniul cultural national mobil altor persoane fizice sau juridice dedit cele prevazute la art. 15 alin. (4) ~i (5) constituie infractiune ~i se pedepseste eu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Art. 72. - Trecerea unui bun cultural mobil dintr-o categorie juridica a patrimoniului cultural in alta, precum si dec1asarea unui bun cultural mobil, rara respectarea procedurilor prevazute la art. 19 si 20, constituie infractiune ~i se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amends de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei.

Art. 73. - (1) Efectuarea de catre persoanele fizice sau juridice neautorizate conform art. 46 a unor detectii sau sapaturi in siturile arheologice constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 74. - Executarea de catre persoanele fizice, rara acreditare ~i certificat de lib era practica, prevazute la art. 27 alin. (2) ~i (3), a unor lucrari de conservare sau de restaurare de bunuri culturale mobile clasate constituie infractiune ~i se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei.

I

I

181

Art. 75. - Functionarea rara autorizatia prevazuta la art. 27 alin. (4) a laboratoarelor sau atelierelor care executa lucrari de restaurare ~i conservare a bunurilor culturale mobile c1asate constituie infractiune ~i se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei.

Art. 76. - Topirea sau modificarea, sub orice forma, a bunurilor culturale mobile clasate care sunt detinute cu orice titlu de Banca Nationala a Romaniei, de Monetaria Statului sau de celelalte banci constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

CAPITOLUL X Dispozitii tranzitorii ~i finale

Art. 77. - (1) In terrnen de 90 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Ministerul Culturii va emite, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor ~i Colectiilor:

Normele de clasare a bunurilor culturale mobile;

Normele de conservare si restaurare a bunurilor culturale mobile

clasate;

Normele de acreditare a expertilor;

d) Normele de acreditare a conservatorilor ~i restauratorilor; Normele privind autorizarea laboratoarelor si a atelierelor de

conservare si restaurare;

Normele metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile;

Normele privind cornertul eu bunuri eulturale mobile.

(2) Normele prevazute la alin. (1) lit. a) - f) vor fi aprobate prin ordin al ministrului culturii si vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(3) Normele prevazute la alin. (1) lit. g) vor fi aprobate prin hotarare a Guvemului.

Art. 78. - In termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi Ministerul Culturii va institui urmatoarele registre:

Registrul expertilor, in care vor fi inscris! specialistii in domeniile mentionate la art. 3;

Registrul conservatorilor ~i restauratorilor;

Registrul bunurilor culturale distruse, furate, disparute sau exportate ilegal.

Art. 79. - (1) In termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi institutiile pub lice specializate sunt obligate sa prezinte Comisiei Nationale a Muzeelor ~i Colectiilor propuneri in legatura cu clasarea in tezaur a bunurilor culturale mobile detinute.

182

(2) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi cultele religioase, precum ~i institutiile publice nespecializate sunt obligate sa depuna la directiile judetene pentru cultura si patrimoniul cultural national in a carer raza teritoriala i§i au sediul inventarul de bunuri culturale mobile detinute, in vederea efectuarii operatiunilor de clasare.

(3) Termenul de finalizare a procedurii de clasare este de 6 luni pentru bunurile culturale mobile prevazute la alin. (1) ~i (2), care sunt supuse acestei proceduri in primele 9luni de aplicare a prezentei legi.

Art. 80. - (1) Bunurile culturale mobile, aflate in custodia unor institutii pub lice, vor fi restituite direct de aceste institutii detinatoare persoanelor fizice sau juridice care le-au depus in custodie, potrivit dreptului comun, la cererea scrisa a acestora, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor,

(2) Bunurile culturale mobile, preluate in orice mod de autoritati ale statuiui, revendicate de proprietarii de drept, vor fi restituite acestora de catre institutiile care le-au preluat, pe baza unei hotarari judecatoresti definitive. Actiunile in justitie pentru revendicare sunt scutite de taxe judiciare de timbru. Institutiile detinatoare de arhive privind bunurile culturale mobile sunt obligate sa perrnita accesulla documentele privind provenienta si preluarea acestora.

(3) Proprietarii bunurilor culturale mobile clasate sunt obligati ca, Inainte de preluarea bunurilor restituite, sa garanteze in scris respectarea dispozitiilor prezentei legi.

Art. 81. - (1) Operele de arta plastica si fotografica, opere le de arta decorativa sau de cult, operele cu caracter etnografic, ale mestesugarilor populari, pre cum si alte opere create de autori in viata nu pot face obiectul clasarii.

(2) Bunurile culturale prevazute la alin. (1) pot fi exportate definitiv sau temporar tara nici 0 restrictie.

Art; 82. - in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi declaratiile persoanelor fizice, precum ~i fisierele alfabetice saupe domenii, completate ca urrnare a aplicarii prevederilor Legii .~: 63/1974 privind ocrotirea patrimoniului cultural national al Republicii Socialiste Romania, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 137 din 2 noiembrie 1974, abrogata prin Decretul nr. 90/1990 privind infiintarea ~i organizarea Comisiei Muzeelor si Colectiilor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 20 din 6 februarie 1990, aflate in pastrarea directiilor judetene pentru cultura si patrimoniul cultural national ~i a Institutului de Memorie Culturala, se inventariaza, se sigileaza si se predau Arhivelor Nationale,

183

Art. 83. - In term en de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in cadrul Inspectoratului <:Jeneral .al .Polilie~ din Minis~eIl}1 de Interne se organizeaza structun specializate ill preverurea, descoperirea ~i urmarirea faptelor ilegale la regimul bunurilor care fac

parte din patrimo~ul cultural national mobil. .,. A •

Art. 84. - In termen de 90 de zile de la data intrarii ill vigoare a

prezentei legi Ministerul Finantelor, cu av~zul Ministe~ui C:u~i, ~a crea in cadrul Directiei Generale a Vamilor, structun specializate III pre;enirea ~i combaterea traficului ilegal cu bunuri culturale ~ob~le:

Art. 85. - Ministerul Culturii, Ministerul de Interne ~l Ministerul Apararii Nationale vor asigura, printr-un program de actiuni coordonat_e, protectia ~i integritatea bum~il~r cul;m:ue . m~?ile clasate, aflate. ~ institutii specializate si nespecializate, in mstitutll. de cult,. pwr~cum ~l in colectii private, impotriva riscurilor ce decurg din calamitati naturale,

tulburari publice sau conflicte armate. .

Art. 86. - (1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) La aceeasi data se abroga dispozitiile art. 2 ~0-' 2, art. 3-5, art: 9, 11 si 12 din Ordonanta Guvernului nr. ~7/1992 p~vIlld ~ele n:asun pentru protectia patrimoniului cultural national, publicata in Morut~~ Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 21 S din 28 august 1992, aprobata ~1 modificata prin Legea nr. 1111994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 6S din 14 martie 1994, ~i dispozitiile art. 3 lit. a) si b), art. 4, 6, art. 8 alin. (1) lit. d), art. 9 lit. b) si d), art. 11, 15,20,25: art. 27 alin. (1), art. 28 ~i ale art. 30 alin. (1) din.Ordonanta Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 247 din 31 august 1994, aprobata si modificata prin Legea nr. 41/1995, publicata in ~oni~oru~ Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 105 din 30 mai 1995, cu modificarile ~1 completarile ulterioare, precum ~i orice alte dispozitii contrare. Aceasta lege a fost adoptata de Senat in ~edinta di.n 26 se~te~brie 2~0?,. cu respectarea prevederilor art. 74 alin, (1) din Constitutia Romaniei, 0 HYPERLINK ''http://archweb.cimec.ro/archIL182_2000/182.htrn'' \t "mainframe" 0_0

184

LEGEA NR. 311 DIN 8 IULIE 2003 A MUZEELOR ~I A COLECTIILOR PUBLICE

(publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 528 din 23 iulie 2003)

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I. Ilispozitii generale.

Art. 1. - Prezenta lege reglernenteaza regimul juridic general, cIasificarea si principiile organizarii si functionarii muzeelor ~i colectiilor publice, precum si colectiilor private accesibile publicului.

Art. 2. - In intelesul prezentei legi, urmatorii termeni sunt definiti astfel: a) muzeu - institutia publica de cultura, aflata in serviciul societatii, care colectioneaza, conserva, cerceteaza, restaureaza, comunica si expune, in scopul cunoasterii, educarii ~i recrearii, rnarturii materiale si spirituale ale existentei ~i evolutiei comunitatilor umane, precum si ale mediului inconjurator;

b) colectie - ansamblul de bunuri culturale ~i naturale, constituit in mod sistematic ~i coerent de catre persoane fizice sau persoane juridice de drept public ori de drept privat.

Art. 3. - (1) in sensul prezentei legi, colectiile publice sunt colectiile accesibile publicului si specialistilor, indiferent de titularul dreptului de proprietate, care reunesc bunuri sernnificative prin valoarea lor artistica, documentara, istorica, stiintifica, cultural a ~i memorialistica.

(2) Colectiile private accesibile publicului sunt colectiile aflate in proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice de drept privat, la care publicul si specialistii au acces numai cu acordul detinatorilor,

Art. 4. - Functiile principale ale muzeului sunt:

a) constituirea, conservarea si restaurarea patrimoniului muzeal:

b) evidenta, protejarea, cercetarea ~i dezvoltarea patrimoniului muzeal;

c) punerea in valoare a patrimoniului muzeal in scopul cunoasterii, educarii ~i recrearii,

Art. 5. - Functiile principale ale colectiilor publice sunt:

a) gestionarea, evidenta, cercetarea, dezvoltarea, protejarea, conservarea si restaurarea patrimoniului propriu;

b) punerea in valoare a patrimoniului propriu.

Art. 6. - Statul, prin autoritatile administratiei publice centrale, precum si autoritatile administratiei publice locale, protejeaza muzeele, colectiile pub lice si colectiile private accesibile publicului, garanteaza libera lor functionare ~i dezvoltare si poate acorda proprietarilor si titularilor de

185

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->