Sunteți pe pagina 1din 107
068 May MINISTERUL EDUCATIEI $1 CERCETARIL UNIVERSITATEA | DECEMBRIE 1918” ALBA TULIA ¥ACULTATEA DE ISTORIE $I FILOLOGIE Prof. univ. dr. Eva MARZA MUZEOLOGIE GENERALA [UNVERSITATEA "1 DECEMBRIE 1916" ALBA TULIA [nen ERE" not | ALBA IULIA 2004 CUPRINS Cuvint inainte. Introducere in stiinga muzeului Organismele internationale de specialitate. Definiii Evolufia colectionarii muzeelor gi a preocuparilor muzeotogice...... Tceputuite coesjionti, Primi election Colectionarii si muzeele secolului al XVIl-lea Primele tratate de muzeografie Preocupari de muzeografie in epoca premodern& simodernd. Din istoria muzeelor americane. Evolufia muzeelor si a muzeologiei romanesti. Muzeele si colectile publice.... Funefiile principale ale muzeutui.. Constituirea patrimoniului muzeal CConservarea si restaurarea patrimoniului muzeal Evidenta patrimoniului muzeal Protejarea patrimoniului muzeal Cercetarea gi dezvoltarea patrimonjului muzeal Punerea in valoare a patrimoniului muzeal in scopul cunoasterii si reerediri. ‘Structura muzeului, ‘Locul muzeului in sistemul institutiilor ministerului culturii si cultelor. Patrimoniul muzeal..... Dezvottarea patrimoniului muzeal..... 30 38 8 64 65 - 66 69 n 74 Sistemele de evident’ 2 muzeUlUi...rnnenn sn 80 Cercetarea in muzeu Activitatea exporitionala.. 98 Materiale complementare ale expozitci muzeale, Publicitate. 105 ‘Muzeul in aer liber. Skasen sense OB ‘Termeni fundamental din actvitatea expozitionalé.........-110 Prezentarea in exporitie muzeal 12 Marketingul si managemental in muzeu .. 117 ‘Muzeul si publicul 123 Activitii cultural-educatve in spatile muzeale soo wemnel27 Muzeel si copii, Muzeele geoare 129 Mazeu! virtual... snsnnnnnnnnnnnnsnee 133 Notiuni de baza ale conservarié... 136 Aparatefolosite pentru evaluarea conditilor microctimaterce.. 148 Instalarea atacurilor biologice la bunurile confectionate din materiale de naturd org8niC8 rennin 149 Bibliografie selectiva.... 153 Anexe 157 Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrinonbuld cultural national mobil. 137 Legea nr. 311/2003 a muzeelor sia colecfiilor public wn... 185 Hottirire nr. 1546/2003 pentru aprobarea normelor de conservare si restaurare a bunurilorcultwrale mobile laste .nenrn sn 200 CUVANT INAINTE Prezentul curs de Muzeologie generald se doreste a fi o .pledoarie pro domo” in vederea susfinerii discipline! gi specializarii, Nu suntem arimii, inaintea noastra au fost Radu Florescu, Corina Nicolescu si sunt Joan Opris,Tuliu Paul si au mai fost si 2eci de muzeografi gi autori ) Tarina Ecaterina a Ua va continua patronarea muzeelor rusest Negustorii farinei vor patrunde pe piefa obiectelor de arté din intreaga Europa. fn acest context vor fi cumparate bibliotecile Ini Diderot gi Voltaire, in anul 1772 va cumpara colectia Crozat, cuprinzénd 400000 de Anglia, alia, Eeaterina a carfi si altele. Se aduc colectii din Germania, -a nu numai ci va cumpara piese de arta mai vecbi, ci ea va face ‘comenzi si artisilor contemporani, cumparand nu numai picturd, dar gi opere de arti decorativa. O mare concentrare de piese va necesita construirea not edificii speciale. Pe lang Palatul de lama yi Exits), va fi construit Marele Ermitaj si intre anii allturi de care, in anal 1775, td 1840-1849 se va construi Noul Ermita}. in prima jumatate a secolului al XVII[-lea se va ajunge la o tot mai ingust& specializare a muzeelor. Colecfiile vor fi organizate dupa 30 tipuri de obiecte, SApaturile atheologice intreprinse in Egipt, Grecia, Italia, Mesopotamia vor Imbogafi colectiile muzeelor europene cu un numar tot mai mare de obiecte Din aceste muzee se vor dezvolta muzeele universal. ‘Unul dintre cele mai de seama muzee europene dervoltat initia ca primal muzeu nafional, ajungind fn timp ta dimenstuni universale este 2) British Museum din Londra. Grajie parlamentului britanic, in anu 3733 ” se va cumpira pentru British Museum's mare colectie de obiecte si o biblioteed ce au apartinut lordului, Hans Sloane, conjinind 80 000 de piese de valoare deosebiti din domeniile stinjelor naturi, emografiei plante, animale impanate, fosile, minerale, antichitati, arme, monede, cArfi, piese de arti, Cuprinsul colectiei este cunoscut din descrierea vizitei din anul 1748, ined in muzeul Sloane, a prinfului si prinjesei de Wales, Deserierea vizitei oferd un fel de ghidaj prin colectiile Sloane. Acestei colectii i s-au mai adiugat gi altele, formand muzeul national al Angliei. in anul 1759 muzeul, conform statutalui stu, era imparjit in 3 secfii; 1) c&rti tiparite; 2) manuscrise si medalii; 3) creapii ale naturi si omului. British Museum face parte dintre primele muzee pentru care s-a constrit dupa anal 1754 un edifc Muzeul national al Angliei a fost conceput de la inceput ca 0 cercetarea_materialelor institufie stingified, avand ca colectionate. Colecfiile muzeului sau imbogait semnificativ in urma cercetirilor arheologice intreprinse de W. Hamilton in Ualia, la Napoli. Regulamentut inijial al muzeului stipuleaza si accesul vizitatorilor. Din moment deschiderii muzeuli pert pil comducerea a fig reguli i instructiunt privitoare la functionarea si vizitarea muzeului Instructiunile inifiale permiteau accesul cercetitorilor la modul organizat 31 prin inserierea cererii (la portar). Acceptul putea fi primit dupa céteva ile de la adresarea cererii, Pentru 0 vizit4 de grup se eliberau 10 bilete pe ord, vizitatorii find insoyit de un ghid gi de paznic. Vizita putea dura cel ‘mult 3 ore. Copii sub 10 ani nu aveau acces in muzetu, Muzeul putea fi vizitat de luni pnd joi, vinerea erau primite grapurile selecte gi studentii Programul de vizitare al muzeului era elitist in aceasté faz’, vizitatorii simpli poteau ajunge greu s& viziteze expozitia sa ei find considerati chiar vai putin utili” (K, Hudson). »Dezvoltarea culturii de specialitate de-a lungul secolelor al XVIi-lea si al XiX-lea a avut dept consecingd inevitabila crearea complexului de inferioritate pe care il capati omul simplu in fafa une opere de arta. Atata vreme edt pictura religioast, statuia sau chivotul au rimas tn bisericd [...} ele aparjineau tuturor [...] . Odata cu ‘transplantarea lor in galeria de arté, se introduce o alt& scara de valori [.-] Muzecle au teribila capacitate de a le crea oamenilor simpli un complex de inferioritate” (K. Hudson), )) Ludovie al XV-lea al Franjei a inlesnit deschiderea colectiilor regale Ja jumitatea secolului al XVUtblea, in Parisul deceniului $ al secolului al XVI1L-lea, o dati cu revolta cresc&nda impotriva curtii regale si a atistocrafiei, poporul va cere ca patrimoniul cultural national sa intre ‘m posesiaintregului popor. Prin Revoluyia Francead se fncheie o etapa istoried gi, 0 dati cu aceasti, si 0 efapi a evolupied muzeelor si ‘muzeologiei. Dup’ 1789, majoritatea muzeelor vor deveni institufii de stat. Muzeele vor face parte din sistemul educational, vor deveni centre de cervetare stiinjifies tn domeniul istoriei, arheologiei, istoriei artelor, _~storiel tehnioi si gtinjelor natu, Prin deeretele emise in anii 1792- 3, Se nfinjau Myzeal Repub i, fiind un muzeu naional si Muzeul Muze 32 de Arti, ca muzeele publice si printr-un alt decret da ta 1 septembrie a= 1800 au fost fondate alte 22 de muzee municipale, responsabilitatea asupra lor le revenea primasiilor, iar mumérul lor va creste in anii urmator ‘Trecerea de la 0 colectie particulara spre una de stat nu era un demers simplu. Una din etapele peste care trebuie 8 treacd muzecle franceze era cea de depasire a tentatiei de a distruge tot ce se afla in proprietatea reprezentantilor vechiului regim. Spiritul enciclopedistilor francezi a contribuit prin teza lor despre importanga accesului la educatie, la eliberarea colecriilor artistice. Unul dintre iluministiifrancezi, Diderot a dat prin intermediul Enciclopediei francezs (vol. IX) model dé organizare pentru Muzeul Louvre, El propunea formares unui centr ultra si artistic comparabil cu Mouseionul din Alexandria, Propunerile lui au fost refinute in cea mai mare parte. La parterul palatului propunea corganizarea expozitiei de sculpturi, 1a etaj galeria de arta. Pe angi acestea urmau s& fie organizate coteciii de medalii, numismatice si 0 ‘vastd biblioteca. La 1793 in palatul Louvre a fost deschis le Muséum des Arts, in colectile sate se aflau peste 500 de opere de art, fiind primul rmiuzeu de stat al Franfei. Napoleon va numi o comisie de specialisti care se vor ocupa de completarea colecfiilor. Acestea vor fi completate cu inventarul adus din farile in care s-aa purtat rdzboaiele napoleoniene (alia, Egipt). Muzev! Louvre se va dezvolta cantitativ, dar si calitativ, existind o preocuparé permanenta pentru cercetarea stiintificd. La 1803 funcfionat sub nou! oume Le Musée Napéleon, in anul 1815 0 parte a operelor de arta instrinate au fost inapoiate proprictarilor de drept Popularizarea artei prin deschidetea muzeelor pentru public va contribui la largirea orizontului acestuia, dar apare si o alta posibilitate, 33 cea de a valorifica prin cercetare patrimoniul muzeal si national. In <7 Palatul_Versailles s-au concentrat colectiile provenite din méndstiri si de “ia Tamlile nobiiane. iil ‘organizat ca depozit si acesta va fi deschis spre vizitare in anul 1797. Tendinta muzeologiei franceze a fost treptat preluaté gi in alte yi. ‘dentitatea nafionala se manifesta in secoul al XTX-lea european prin apsritia romanului istoric najional (Walter Scott), prin ridicarea de edifici nationale, de exemplu teatre nationale (1837 Ungaria, 1852 ‘Norvegia, 1881 Cehia) in care se joac& piese cu tent nationali. Secolul XIX, find un seco! al constructotilor, tot acum in capitalele Europe incepe construirea unor edificii specializate destinate muzeelor. La Vatican se construjese dupi 1771 spaiii muzeale pentru Muzeul Pio Clementine _si_Pinacoteca. intre primele poate fi numita clades ‘monumentalé destinaté Gliptotecii de la Munchen (1816-1830). La Berlin intre anii, 1823-1830 se finalizeazd construcjia muzeului orasului. Se construiesc muzecle la Kéln, Hamburg, iat constructia clid pentru British Museum intré int-o nou8 fez in anul 1823. Galeria naffonala a Angliei se deschide la Londra in anul 1838. La 1839 se inaugureaza muzeul din Oxford, la Viena st pune la punt galeria din palatul Belvedere inte anii 1779-1781 si tot acolo se deschide la 1782 Kurstistorisches Museum, Prado de la Madd a fot inaugurat 1809. Se construiese si st deschid muzeele nationale in anii: 1802-1848 Io Budepesia, 1818-1849 la Praga, Varpovia, la 1864 la Bueuregti si exemplele pot continua. Construcile destinate ocrotiii patrimoniului mazeal se desprind din pesajal urban al locator in care se afl prin monumentalitate, decorayile arhitecturale, prin spafii inteioase 34 adcosebite, proiectate pentru o cét se poate de bund organizare a expotitilor si depozitetor. in parile nordice, in anul 1870 se pun bazele muzeului etnografic impulsionat 6e.Dr. A. Hazelius. La 1891 se va inaugura la Stockholm in parcul Skansen un Muzeu al Nordului cu o gridina botanic’ si zoologic’, restituindu-se aici satul suedez (astizi in multe fri se foloseste demumirea de skanzen pentru muzee in aer liber). La réndul_ lor, Danemarca, Finlands, Norvegia, Olanda vor inaugura muzee in aer liber, cca. 400 la numar, multe din ele devenind rezervafii naturale fn secolul al XIX-lea se fixeazd idea separt vechile cabinete de curiozitsti se vor desprinde colectii de arti si vor apare galerii de arti, colectii cu piese, ilustrind istoria tehnicii, stiinyele naturii, colectii de istorie etc. in muzeele acestei perioade exista tendinta de a expune colectiile in intregime. in edificiile muzeale special construite s-a creat un spatiu, care la vremea aceea ert mai mare decdt necesitifile de expunere. Obiectele expuse nu aveau legatur’ intre ele. Treptat muzeele si-au imbogifit colectile, dimensiunile lor depisind asteptirile proiectaniilor de edificil. Muzeele cu date de mand si-au construit cladiri secundare. Conceptului de muzew national i se opune conceptul de muzeu universal Muzeele Europei occidentale au fost initial fondate pe principii naionale, dar prin imbogatirea colectilor prin donafii, achiziti, cercetati atheologice proprii, aceste dowd concepte se vor suprapune, Muzeele mari nationale ori universale sunt completaté de un numar mare al ‘muzeelor mai mici, ingust specializate, independente: caile ferate, ceasuri, masini, porfelanuri, casele memoriale, manistiresti, muzee in castele si burguri ete. jn secolul XIX pare un nou punct de vedere asupra ‘Mmonumentelor jstorice. De la manifestarea unui dezinteres din secolul precedent i chiar de mai de mult, vechile edificii vor primi valenfe de ‘mosfenire strimoseascd, Mai cu seam’, dupA trecerea furiei revolujionare de Ja jumatatea secolului se opresc distrugerile si demolarile. Unele Monument’ vor face parte din proiecte de modernizare, urbanizare. De acum apare nevoia de a selecta monumentele ce vor trebui conservate ca Sa facd parte din parrimoniul unei jari. Urmeaza primele inventare ale ‘monumentelor jstorice realizae de societii sau asociafi, cate tsi asum& ‘solul de ocrotitori ai monumentelor istorice, Muzeul modern al secalului XX se formeaz’ in prelungirea instituglor din perioada precedenti; acum s-au marcat tei etape ‘Importante in dezvoltarea muzeelor si a muzeologiei: perioada interbelic& relativ caima, fara transformari Politice deosebite: a doua etapa cea de dup al doiles rizhoi mondial desfigurata diferenyiat in mai multe parti ale lumii si care s-a incheiat la sférsitul secolului XX, Ea a adus, Schimbari eseztiale in vieja politica, economic, culturala in jarile Europei de rasivt, Pentru noi, ultimul deceniu at trebui sé fi adus emoccatizarea culusti, depoitzarea si demitzarea ei si o data cu cesta si democratizarea mauzeului, Muzeele contemporane rominesti au © tadijie ce Je permite alinierea Ia muzeologia europeand si cea universal, cale ummaté de un numdeinsemnat de muzee din fr Deplttneheieres luptei de ,detenninare najionala” in Europa, ‘ideea muzeului national este considerata de unit autoti o idee depasita. Muzeologia contemporant .tiide. spre. sustinerea muzeelor zonale, regionale cu expozitii reprezentatve, keografic si ingust specializate. Raimane actuali si ideea muzeului particular sau al unui muzeu patronat 36 de 0 fundajie, Totugi, muzeele mari igi au in continuare locul cuvenit in peisajul muzeal si urbanistic national si universal. Muzevlui contemporan i s-a adsugit 0 secjie extrem de important, laborafor de conservare si eventual de restaurare de care este legati si activitates propriu-zisa. Astizi, muzeul este o institutie s& dezvolte patrimoniul detinut, 5-1 educativ-stiinfifica care are obliga ocroieasca, cérceteze, conserve si, in vederea valorificdi, trebuie sa faca eforturi de apropiere de publioul vizitator, de multe ari iesind din edificiu. Nu ar trebui s& funcjioneze intr-un circuit inchis, et printr-o munca calificata, chiar agresiva st-si depaseasca conditia din trecutul mu prea indeparrat. u DIN ISTORIA MUZEELOR AMERICANE Evolujia muzeelor americane a suferit un alt proces decat cel care 4 fost propriu muzeelor europene. Pe cit muzeele europene se dezvoltd, in cele mai multe cazuri, din colectii particulare, in America apaze mai intéi muzeul public si dost mai tarziv vor fi create colecfii sau chiar muzee particulare. ,Ideea muzeului pus la dispozifia societ&fii este addne nrddacinata in America” (K. Hudson). |.’ Conform istoriografiei americane, primul muzeu este Charleston Museum din Carolina de Sud, cu publicatia periodic’ Charleston Museum Quarterly. Muzeul a fost infiinjat de Societatea Bibliotesii din Charleston fondatt in anul 1748. O data hotéréta infiinfarea muzeului, Societatea face un apel sctis c&tre locuitorii orasului si ai zonei cerdnd donarea pieselor in vedera organizarii expozifiilor. in cdiva ani Muzeut din Charleston a objinut 0 cuprinzatoare colecjie de animale, paséci, arme, imbriciminte si objecte bizare, Unele piese proveneau din Noua Zeclanda, Egipt, China ete. La 1857.muzeul este considerat cel mai bun muzeu si va deveni o institujie publica modema. Multe muzee americane au fost formate pe aceleasi principii ca cel din Charleston. YO persoand particular’ va fonda Muzeul Peale din Philadelphia, eu toate acestea muzeul nu a fost niciodaté considerat unul particular. Ofijerul Charles Willson Peale (1741-1827) a inaugurat muzeul su in anul 1782 pe baza unei colecfii de 40 de tablouri,reprezentind portetele colegilor sai, pictate de el in timpul Razboiului pentru Independenja. Peale a hotirét si construiascd pentru colectia sa 0 clidire speciala fluminata de sus. A fost prima galerie de arti cu un asemenea proiect. 38 Comparind atmosfera ce domnea in muzeele britanice cu ced din mmuzeele americane, K. Hudson observa c& elitismul britanic se opunea coreeptiei democratice ameficane. Succesul intreprinderii lui Peale Ia obligat pe fondator s8 extindS expozifa, muzeul devenind unal najional (5) La_179% tn Salem, Societatea Maritim’ a Indiilor Orientale fondeazt an alt muzeu public si independent, in anul 1866 muzeul “Yezvoltat a fost ,inghifit” de un altul, ele forménd in final Peabody Museum, care functioneaza pant astazi Cele tei muzee americane date ca exemplu au 0 caracteristica comuna: au apiirut intamplator, pug haotc, lipsite de metoda sau sistem trezind, insa, un uriag interes in réndul populatiei. 39 EVOLUTIA MUZEELOR $I A MUZEOLOGIEI ROMANESTI Muzeele romanesti s-au dezvoltat din mai micile colecfii particulare, constituite in cele mai multe cazuri din piesele rezahtate din campaniile arheologice sau din descoperiri intémplatoare. Informatiile provenite de la cilatori strini vorbesc, in Transilvania secolului al XVI- lea, despre obiecte sau inscriptii epigrafice risipite pe cAmpurile cu ruine antice sau in pujine colectii particulare. Fragmente provenite din construcfii romane erau incastrate in monumentele romanice si gotice ensus, Strei-Sangiorgiu, Alba Iulia etc). Pot fi amintiti Jacques Bongars sau Pierre Lesealopier, student francez la Padova, care 3 redactat un interesant jurnal de calatorie in anul 1574, Calatorind de la Venejia Ia Constantinopol, el a traversat inte altele ,Valehia, Transilvania sau Dacia, Ungaria”, Jumalud lui Lescalopier publicat la 1921 este © contribuyie la cunoasterea starii monumentelor. Johannes Mezerzius, arhidiacon de Alba Iulia $i Cluj a alcatuit in secolul al XVI- lea o colectie de inscriptii epigrafice pe care le publica. Prin colectiei, inscripfiile epigrafice din Transilvania au intrat in circuitul stiinjific contemporan european. Cele mai vechi colectii de obiecte prefioase din Transilvania sunt cele ale colegiitor din Sibiu (1446), Targu Secuiese (1686), Ogorhei (1696), Térgu Mures (1708), Aiud (1796). Din jurul anul 1790 dateaza o colectie de arti ce @ aparfinut guvematorului “Transilvaniei Samuel Brukenthal de la Sibiu. Instalata in palatul siu de la Sibiu, colectia a fost deschisé publicului in anul 1817 ca primul muzeu public in jard. in secolul al XIX-lea se infiinjeaz colectii de piese de valoare pe lings 40 liceele roménesti: Satu Mare (1804), Medias (1840), Blaj (1850), Brasov, Nasaud ete. ‘Termenul muzeu a patruns in limba roménd din Europa apuseand, Dimitrie Cantemir in Hronic descrie muzeele, definindu-le ca si scimérile unde stau la ceteali sau la invapaturd oamenii”. Constantin Negruzzi aminteste muzecle Tealiei; Alecu Russo foloseste forma neasimilat’, musée. Aflate in circulatie libera in secolele trecute, un mare numar de obiecte de valoare artisticd gi istorica va fi exportat cu diferite ocazii in yari striine, Dupa cum apreciazé V ale culturti roménesti peste hotare, Bucuresti, 1958 si Marturil L Candea (veri Iucrarile sale Piese documentare peste hotare, vol. 1, Bucuresti, 1991), astizi in jur de 120 000 de bunuri culturale se aflé in muzeele, bibliotecile si arhivele din strdindtate (cu sigurangl la acest numir se mai adauga si altele descoperite ulterior sau neidentificate ined). Aceastd hemoragie culturala” poate fi ummitité de la regele Matei Corvin si imparatul Carol al Vi-lea, améndoi cunoscuti ca mari iubitori de arta si mari colectionari in Cabinetul imperial de antichitati de Ia Viena au fost duse piesele descoperite in campanile arheologice de la Mehadia, Micia. Giuseppe Ariosti a achizitionat in enul 1729 inseripfii romane din Transilvania, tunele se afl incastrate in perefii sili baroce Pruncksaal de la Hofbibliothek din Viena. Impotriva acestui export al culturii au inceput s& vocifereze cruditii, chiar colectionarii transilvaneni. La 1835 Jénos Kemény, un colectionar transilvanean, se opunes acestui fenomen. George Baritiu serie in anul 1839 despre .,grosul vandalism al veacurilor trecute care a distrus 0 multime de monumente”, La 5 aprilie 1851 Andrei Saguna se 41 adreseazi slujitorilor bisericii printr-o circular, cerdnd s& fie protejate documentele si cartea veche. Tot la mijlocul secolului al XIX-lea declara Al. Papiu-llarian in Tesauru de monumente istorice pentru Roménia, Bucuresti, 1862: .O natiune ce nu-si cumosce istoria, se asemend fiinfelor lipsite de memoria celoru trecute: ea nu se cunosce pre sine insisi; nu scie de unde si cumu rezuled starea de fata”. fn a doua jumatate a secolu al XIX-lea, numit si secolul hafiunilor, si la scurt timp dupa infiingarea Muzeului National de la Budapesta - 1802, Muzeului Nafional german de la Numberg - 1852 - si ale altor muzee europene, se inflinfeazi un considerabil numar de muzee in Transilvania, Prin stéruinja oamenilor de cultura roméni, maghiari, sasi din Transilvania, dup& Muzeul Brukenthal de la Sibiu, fondat la 1817 ca muzeu najional al sasilor din Transilvania, la 1859 s-a inaugurat Muzeu! Ardelean (0 parte din colectiile sale sta azi la baza Muzeutui National de Istorie a Transilvaniei din Cluj), iar ta 1875 sa deschis Muzeul National Seouiesc la Sfintu Gheorghe; urménd muzeele din Deva (1882), Alba Iulia (1887-1888), Baia Mare (1889), Satu Mare (1891), Ared (1892) etc. fn urma apelului Iui Timotei Cipariu, din donaiiile lui lacob Muresanu, Axepte Sever, Aron Pumnu, Simion Balint, George Baritiu, [a Blaj a luat fiinfa la 1850 un muzeu romanesc. La Sebes, profesorul Wilhelm Schuster, intiatorul sapaturilor arheologice de la Petresti (1856-1866) a organizat un muzeu liceal. Tot la Sebes, cldtonal Franz Binder a adus din cdlatoriie sale prin Africa (1849-1862) © extraordinard colectie etnograficd, astizi pastratA partial in muzeul Franz Binder din Sebes si Muzeul Brukenthal de la Sibiu. Prin decretul 648/1864 al lui L Al, Cuza, la Bucuresti a fost ‘intemeiat Muzeul National de Antichititi, 0 data cu Universitatea 2 (Muzeul $tiintelor Naturii si Pinacoteca Nationala). Colectiile de baza ale muzeului s-au infiinfat cu 30 de ani mai devreme prin Alexandru Ghica, care la 1834 pune bazele unui Muzeu de Antichitati pe lang’ Colegiul Si. Sava, Acestea at fost imbogitite datocité ui Al, Odobescu, ALL. Cuza si alfii, Muzeul National de Antichititi si-a mai imbogatit colectiile in uurme cireularei banului Mihalache Ghiea, prin care acesta a chemat la strangerea obiectelor de valoare la muzeu si ocrotirea patrimoniului cultural al ySrii, Muzeului de Antichitaf i s-a donat in amt 1844 tezeurul de la Pietroasa. Din colectiile Muzeului National de Antichitati au Pécut parte colectii arheologice, piese provenite din mandstiri, opere de arta. In functia de director al muzeului s-au schimbat importantele personalitayi ca: Al. Odobescu, Grigore Tocilescu, Aug. Treboniu Laurean, Vasile Parvan si alti. In timpul lui Grigore Tocilescu, muzeul a functionat conform unui statut, Tot el a elaborat gi o Lege pentru conservarea si restaurarea monumentelor istorice (1883), dupa care a aparut si un Regulament de aplicare (1892-1893). O important contributie la reglementarea ocrotirii i conservarii’ monumentelor istorice @ avut-o 0 alta Lege pentru descoperirea monumentelor si obiectelor antice (1892- 1893), dupa care a urmat Legea pentru conservarea gi restaurarea monumentelor istorice (1913). Contributia ASTREI la activi Transilvania, Asociajiunea transilvand pentru: literatura romana si te muzeistich din cultura poporului roman s-a constituit 1a Sibiu in octombrieinciembrie 1861, in urma unor cuvéntiri ale lui Andrei Saguna si Timotei Cipariu. ASTRA se va ocupa de editarea cérfilor, popularizarea stinfei si culruii, va sustine infiinfarea scolilor roménesti (Scoala civila de fete de la Sibiu in 1886), va pune bazele bibliotecilor populare si bibliotecii proprii. in 43 acelagi ‘SSaiss imp, ASTRA pune bazele unui Muzen istorico-national la Sibiu im aml 188. La 28 august 1897 se aproba intemeierea unei Case Nafionale la Sibiu care va fi inauguraté in anul 1905 0 data ou Nati ani ‘tional al Roniioilor. ASTRA a patronatactvitaea Muzeului regional Hunedoara, proiectul Muzeului mofilor ta Abrud si CAmpeni, la Vidra Muzeul muzeul dedicat Iui Avram lancu (deschis Ie 1 septembrie : \ ie 1924), tsciera Muzeulul de la Alba Iulia in mai 1929, abordénduse unuls prin o&te muzeul a fost supus unei noi concept in amintirea Zilet de 1 decembrie 1918 ete. ASTRA mai editeass si o revise Transibania, Dupa incercati repetate, ASTRA de la Sibiu reusit ° finalize Prolecul pentru infinjarea unui muzew al Asoctajuni, ela exporifie a fost inauguraté in anul 1905, Comisiunea Monumenicior Istorice (CMI) « fost fondata in nul 1892 la Bucuresti, Nu era dfinatoare de monumente istorice sau colectii, misiunea ei se rezuma la octotirea monumentelor aflate in fara, Din programul susyinut de membrii Comisiunii se desprinde un interes specific si declarat in vederea descoperitii mom vestaurarea lor. Dupa anu! 1918 a ‘inceput 0 activitate extraordinara datorita unor: ‘intelectuali de ‘marci ~membri ai CMI, Dinte primeie realiziri face parte Legea pentru conservarea §i “stawrarea momumenielor istrice din 1919. Dupaapatta Legii, au limto seri de disposi gi acte normative date de CMI. Toate biseiie Sonstrute pan& Ja anul 1834 au fost declarate ‘monumente istorice, urménd sa fie publicat® lista acestora, Ls Chisiniu, Cemauyi, Craiova, Lugo, Cluj au fost create “selonalele CMI, care urmau si se ocupe de conservarea si protejarea 44 monumentelor. Trebuie amintita in acest context contribujia pe cese si-au adus-0 personalitifile din domeniul istoriei si culturii roménesti ca Nicolae Torga, Petre Antonescu, Vasile Parvan, Dimitrie Onciul, ‘Alexandru Lapedatu, Constantin Daicoviciu si multi alfi la fimscfionares CMLului. Dintre toate regionalele, Clujul s-a remarcat printr-o activitate materializaté in organizarea santierelor ashealogice, de restaurare @ monumentelor si de valorificare prin publicare a rezultatelor activitatii stingifice prin Buletimal CMI la Cluj: Buletinul CMI seria Transilvania (1921-1940). Sub patronajul CMI Cluj tot aici s-a infiinfat Seoala de arheologie si istorie. CMI pentru Transilvania a promovat ideea infiingari unei refele muzeale in centrele importante ale Transilvaniei. Muzeele au fost patronate gi sprijinite financiar de insticutii publice sau persoane private. Ultimul pregedinte al CMI a fost Constantin Daicovieiu, iar CMI igi inceteaz& activitatea in anul 1948, Zestrea concepfionala a CMI a fost preluaté in anul 1951 de Comisia stiintificd a tnuzeelor, monumenteloristorice si artistice pe lang Academia Romana. Legislatia privind activitatea muzeelor roméuesti dupa anul 1918. Pe lingi legile mai sus menfionate ce privesc ocrotirea monumentelor istorice si activitatea muzeelor, mai trebuie mentionata Legea pentru organizarea bibliotecilor si muzeelor publice din +4 aprilie 1932, publicat& in Monitorul Oficial nr. 189, Prin aparitia Planului pentru organizarea general a muzeelor din Roménia a fost stabilitd 0 ierathia muzeisticd avand in frunte muzeul national, urmand muzeele speciale, provinciale, comunale sau districtuale. Din toate muzeele perioadei interbelice cei mai mult s-au dezvoltat muzeele satesti. in anul 1959 a fost infiintaté Direcyia monumentelor istorice, iar in anul 1974 va apae Legea ax. 63 Legea ocrotiril patrimoniului cultural national 45 (PCN). Legea 63/1974 a functionat pén& in anul 1989, acoperind nevoile de ocrotire a PCN. Legea a fost abrogaté, in locul ei neexistand o alta lege. A fost suplinita de niste ordonante si proiecte, dintre care poate fi citaté Ordonanja Guvernului Romfniei nr. 68/1994, care stabilea cele mai importante nofiuni si ierarhii in domeniu. {in prezent activitatea muzeelot, ocrotirea monumentelor si in general problematica pattimoniului mobil si imobil sunt guvernate de céteva legi gi decrete, dintre care consider cd pentru scopul urmArit de noi, de a oferi studenfilor posibilitatea de orientare in acest domeniu, amintim urmatoarele: Legea privind protejarea patrimoniului cultural najional mobil din anul 2000 (mai departe Legea 2000), Ordin al minisirului culturit pentru aprobarea Normelor de clasare a bunurilor culturale mobile din nul 2002 (mai departe Ordinul 2002), Legea ‘muzeelor si colecfilor publice din anul 2003 (mai departe Legea 2003). La timpul potrivit vom selecta si vom analiza parti esenfiale din ultimele ‘rei reglementiri in vigoare. Studiind evolugia muzeologiei roménesti, nu poate fi omisd Legea pentru ocrotirea patrimoniulut cultural najional 63/1974. Chiar daca aceasti lege face parte din trecut si dintre primele legi abrogate dupa anul 1989, ea a reglementat vreme de 15 ani cele mai multe compartimente din activitatea muzeistica si de ocrotire a patrimoniului nafional. Prin aceasta lege se oprea traficul ilegal cu bumurile de valoare patrimoniala, chiar dacd in foarte multe cazuri se ajungea la abuz in numele legii. Legea reglementa exportul pieselor cu valoare cultural. Prin lege au fost infiinjate pe lang muzeele judejene din faré Opfcitle judefene pentru patrimoniul cultural national (OIPCN). Activitatea muzeelor se restrdngea la cercetarea patrimoniului propriu, iar OJPCN-urile se ocupau 46 de patrimoniul aflat in judet fa diferii detinttori: particulari, instituyi de stat sau instituii bisericesti de toate cultele. Muzeografii OJPCN, dar si cei din muzee au avut o sarcind utila in final, anume, ine obiectelor cu valoare de patrimoniu aflate in raza muzeului si judepului Astiel, in cadrul Oficiilor sa creat 0 evidenja cvazi-exhaustiva a obiectelor cu valoare de patrimoniu de toate tipurile. in final, figele de evident’ erau inregistrate la muzeul judefean, de unde evidenga finala se realiza la un computer central in cadrul Ministerului Culturii din Bucuresti, Erau departajate domeniile PCN, s-au elaborat fise de specialitate penta fiecare domeniu (arheologie, nurismatica, ‘monumente, etnografie, carte roméneascd si strind veche, arta plastica, istoria tehnicii etc). in unele muzee sau OJPCN din jara activitatea de elaborare a fiselor pe patrimoniul existent s-a inchelat pana in anul 1989, Mai deficitare in acest domenin sunt marie bibliotect din fara. astfel de intreprindere poate fi inregistraté doar cu 2 ani mai devreme tn Canada, in anul 1972, guvemul federal al Canadei a pomit 0 inventariere a tuturor colecfiilor din muzeele gi galeriile Canadei ca parte @ politicii nationale muzeale. Scopul principal era elaborarea si intermedierea informatiilor despre mostenirea cultural a Canadei pe baze computerizate. Primele rezultate au fost la dispozitie in anul 1975, iar din anul 1982 programul a primit nume de Canadian Heritage Information Network (CHIN). in anul 1985 a fost terminata inventarierea colectiilor din domeniile umaniste, formandu se 0 puternica baz de date, Din sistem CHIN fac parte 161 de muzee si galerii canadiene in care se ail cca 90% din avufia cultural canadiand. Prin disparitia Legii 63/74, in primii ani de dupa anul 1989, un numar mare de piese de valoare patrimoniala a fost exportat ilegal in 4 stréindtate, [storia s-a repetat si fn acest caz. Dupa mai multe versiuni ale proiectelor, privind ocrotirea patrimoniului mobil si imobil a aparut Ordonanja Guvernului Roméniei nr. 68/1994, care a insemnat o imbundtijire a situatiei. (Cele mai importante legi privitoare la problematica studiata de noi se afla in Anexa acestui curs.) 48 MUZEELE $I COLECTILE PUBLICE Trecerea in revistd 2 evolutiei preocuparilor de colectionare ia fard si in afara ci a oferit un cadra pentru analizarea propriu-cist a activititii muzeului, aga cum ar trebui ea si se desfisoare. In ceea ce ‘urmeazi ne vom ocupa atét de teoria cat si de exemplificarea a ceea ce inseamn munca in muzeu. Pentru buna functionare a unui muzeu este nevoie si avem: bani, timp, oameni gi colectii. La capitolul finanfare, orice instituyie muzeal’, de stat sau particular are nevoie de finanfare pentru a investi. De asemenes, banii inseamnd si profit, Investijiile sunt destinate construcfilor, imbundtairilor interioare, profitul poate fi folosit pentra acoperirea costurilor de functionare ale institufiei, dac& acesta este suficient. in muzcele mati europene venitul inter este folosit si pentru actiunile de conservare, restaurare, documentare, depozitare, expozifii si securitate, Oamenii si rimpul sunt dou segmente vitale pentru functionarea muzeului, Segmentul oament reprezinté 0 paradigma prin care avem in vedere atét muzeografii care sunt preocups jc activitatile manageriale, incepénd cu funefiile de conducere pand la alfi luct&tori in muzeu ct gi vizitatorii cdrora le este destinat efortul muzeografilor. La acestea se adeuga abilitifile profesionale ale muzeografilor fii care activitatea ‘muzeului ar stagna, Muzeografii trebuie s& aibé si o doz de entuziasm pentru ca munca lor sa fie eficients. Timpul este un element important in organizarea tuturor activitatilor in cadrul muzeului, Colecgiile stau la baza existentei muzeului. Colectiile muzeale stau in central atentiei atit 49 al muzeografului cit si al vizitatorului, Muzeul devine atractiv doar daca colecfile lui sunt valoroase din punct de vedere documentar si din punct de vedere estetic, Un muzeu poate functiona in spafii in care igi poate pune in valoare colectiile si in care are si spatiul suficient pentru depozitarea lor. Expunerea si depozitarea sunt dou’ aspecte esentiale, care trebuie s& stea in atentia muzeografilor. Muzeologia, asa cum am mai subliniat la inceputul prelegerii de fap, este o sti’, care utilizeazi o seama de termeni specifici pentru activitatea institutici. Legislatia aparuta dup& anul 2000 ne obliga la revizuirea terminologiei utilizate pénd acum (Radu Florescu). Pentra 0 ‘mai buna orientare in domeniu vom stabili in ceea ce urmeazA un vovabular care va defini termenii specifici mai vechi si mai noi utilizati ‘in muzeologia romaneasca. > Muzeul este o instituyie publics de cultura, aflati in serviciul societifii, care colectioneazd, conserva, cerceteaz, restaureaz, ‘comunica si expune, in scopul cunoasterii, educdirii si recrearii, marturii materiale si spirituale ale existenfei gi evolutiei comunitifilor umene, precum si ale mediului inconjurdtor”. Legea muzeelor gi a colecriilor publice (2003) a adopiat aceastl definitie a muzeulu, care, int-o forma mai complet, cuprinde si definifile mai sus enunfate de noi din mai vechea bibliografie roméneasca. {nfiinfarea muzeelor si colectiilor publice este legati de objinerea aprobarii din partea Comisiei Nafionale a Muzeelor si Colectiilor. > Patrimoniul este un termen de origine latina; avand semnificajia de mostenire. in muzeologie general acest termen poate fi definit prin tezaur de bunuri, ansamblu de bunuri culturale al unui muzeu, unei regiuni, al unei féri. Exista si un patrimoniul virtual, ecela care urmeaza 50 si fie descoperit sou acela care tn urma cercetirii poate deveni patrimoniu muzeal si nafional. fn acest context, patrimoniul nasional se formeazi din patrimoniu virtual si din cel real de pe teritoriul ari Conform Legit muzeelor si colectiilor publice (2003) ,Patrimoniul muzeal reprezinté totalitatea bunurilor, a dreptutitor i obligatilor cu valoare patrimoniala ce aparfin unui muzeu sau, dupa caz, unei colecti publice”. Bunurile aflate in aceasté situatie pot fi in proprietate publica sou particular. ¥ Colectia poate avea sensul de - a aduna impreund - si se trage din Jatinescul collectio = a aduna (ct. DEX) sau colligo = a lega impreund. 0 colectie este, in principiu, o serie de obiecte sau documente. Din punet de vedere muzeologic, 0 colectie este un ansambiu de cbiecte. intre obiectele dintt-0 colectie muzeala exista legituri, ele au un element comun, Elemtentul de legarurd poate fi provenienfa conmuna, originea comund, faptul e& obiectele din colectie sunt lucrate din acelasi material, anterior au aparfinut unei colectii particulare. Din alt punct de vedere, colectia este unitatea de masurd a patrimoniului, Bunurile de muzev, conform unei selectii tipologice, formeazd cite o colectie: SO de sculpturi, 500 de piese numismatice, 50 000 de cary. Colectie ca unitate de masur4 intr-un muzeu se regiseste in organigrama institufiei in ‘vederea cormérii muncii gi a posturilor de specialitate gi altele Legea (2003) codificd termenul prin urmitoarea definitie Colecfia este un ansamblu de bunuri culturale si naturale, constituit in mod sistematic si coerent de cdtre persoane fizice sau persoane juridice LJ iar ,colecjile publice sunt colectile accesibile publicului si specialistilor, indiferent de titularul dreptului de proprietate, care reunese bunuri semnificative prin valoarea lor artisticd, documentara,istorics, 51 stiinyificd, culturalé si memorialistica”. Colectiile private accesibile publicului vor 4 colectile aflate in posesia unor persoane fizice sau Juridice, care pot permite accesul publicului vizitator. > Fond - unitatea numits fond reprezint& 0 sum de colectii legate printi-un element comun. Cel mai des se foloseste in domeniul athivisticii sau in biblioteci (la Arhivele Nationale din Alba fulia este depozitat Fondul Mitropotia Blajulul; Muzeul National al Unirii din Alba Julia are un bogat fond de carte veche). in general se poate vorbi de fonduti athivistice sau fonduri de carte, > Bun cultural este orice produs aperfindnd culturii materiale, este mirturie istorica, dovada evolutiei umane, a societitii din punct de vedere istoric, tehnic, estetic ete. si se poate afla, cum am specificat mai sus, in proprietatea statului sau intr-o proprietate particulard, Bunurile pot fi mobile (aflate in colectiile muzeale din domenjut istoric ssheologic, etnografic, artistic, documenta, tehnic, literar, numismatic, bibliofil, heraldic, epigrafic, cinematografic, filatelic, cerlografic) sau ‘mobile (atheologice, istorice, etnografice, artiste etc.). Din patrimoniul muzeal imobil pot face parte siturile si rezervatiile arheologice, etnografice, naturale, monumente istorice, artistice, parcuri, gridini botanice si zoologice ete, > Clasare. Prin clasare se infelege procedura de stabilire a bunutilor culturale mobile care fac parte din patrimoniul cultural nefional Principalele criterii de clasare reprezin’& semnificatia sau importanta bunurilor mobile susceptibile pentru a fi clasate: vechimea, freeventa, siavea de conservare (Ordin pentru aprobarea Normelor de clasare a bunurilor culturale mobile emis de Ministral Culturit si Cultetor cu nt 349 din 24 mai 2002). 52 > Asreditare, Funcfionarea muzeelor si colectiilor publice este conditionat& de obtinerea aprobarii prealabile de functionare din yartea Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor urmsté de acreditarea instijionals. Acreditarea institusiei muzeale consti in indeplinires conditiilor cerute pentru functionarea pe baze stiintifice a uni muceu sau colectiei publice. ‘Domenic conservarii si restauririi patrimoniului muzeal copeteaz& cu o suma de termeni de specialitate dupa cum urmeaza: > PAstrare, Defin&torii bunurilor culturale mobile clasate (insttutit muzeale, proprietari particulari) sunt obligati s& asigure conditii de pastrare, conservare, depozitare si expunere a bunurilor detinute (Legea 2000). Prin pastrare injelegem cele mai generale misuri acordate patrimoniului in muzen sau la ay detindtori > Conservarea este totalitatea masurilor, avand drept scop prelungirea vietii bunurilor de muzeu ca si prevenirea degradarii sau distrugeri lor. Protectia implicd un microclimat constant in toate spatiile in care se afla bunurile cu valoare cultural si de patrimoniu, un mobilier adecvat, manipulare si transport in condifii de securitate, misuri igienice si de prevenire. Conservarea poate include i wnele tratamente minore de prevenire sau de stopare a unei actiuni distructive existente. Conservarea ‘bunurilor culturale mobile clasate este permisi numai in laboratoare de specialitate autorizate de Ministerul Culturit si Cultelor prin Comisia Nationala a Muzeelor si Colectiilor. > Restaurarea este un ansamblu de intervenjii tebnice destinate reconstiturii parfilor distruse si degradate ale bunurilor de patrimoniu, Prin restaurare se pastreazi autenticitatea bunurilor, se red& unitatea esteticd si documentara si se asigurd o rezistenf& sporitd la o viitoare 33 actiune distructiva. Trebuie avuti in vedere pistrarea patinei nobile ~ a aspectului pe care-I dobandeste un obiect istoric in uma vechimii sale (paginile ingitbenite ale documentelor din pergament sau hartie, aspectul ramelor icoanelor vechi). Restaurarea nu trebuie s& faci din bunurile culturale piese noi, lucioase, viu colorate. Aceasti interventic are menirea s& redea bunului cultural aspectul inifial, dar st-i pastreze valoarea de document, de martor al vremii sale. Ca si in cazul conservari, activitatea de restaurare a bunurilor mobile clasate este permis numai in laboratoare acreditate si de experti fa domeniu. > Secu tea are menirea sB prevind si sA combat potentialele evenimente nefevorabile. Serviciul aferent este obligat si asigure bunurile muzeale de distrugeri, furturi, de accidente ca inundatii sau incendii. in cazul organizArii unor expozitii itinerante sau temporare trebuie inlaturat orice rise care ar putea duce a distrugerea bunurilor muzeale, > Prevenfrea este una din misuri care contribuie la asigurarea securitifii obiectelor din muzeu. Institufia muzeala are obligatia si prevind prin misurile dinainte stabilite orice eveniment care ar putea pune in pericol patrimoniul muzeal, > Tratarea este una din actiunile curative care contribuie la imbunatafirea starii de séndtate a bunului de muzeu. Tratarea este una din masurile concrete prin care se inlatura alterarea obiectelor care, ins, reprezinti pasul urmitor dup& stabilizare. Tratarea este o activitate care face parte din procedurile de restaurare si are loc in laboratorul de restaurare. > Stabilizarea are drept scop oprirea procesului de degradare pomit deja si mentinerea stirii de sAndtate a obiectului la momentul interventiei 54 (Cel mai des este vorba de obiecte proaspat descoperite in sApaturile atheologice sau este cazul obiectelor aduse la muzeu de pe teren in urma achizifiilor sau pentru expertizare), > Restituirea este aducerea la forma inifial& @ unui obiect deteriorat in condifii in care s-au pistrat toate pixjile componente din obiectul initial (reconstituirea unui vas ceramic ale c&nui piese componente s-au pistrat sau reconstituirea unei clcti vechi, din care s-au pastrat toate paginile si copertele, a unei icoane pe sticl& sparte, din care exist toate parile componente). > Integrarea este aducerea obiectului la forma tui inifial® prin reagezarea pirqilor deteriorate existente si prin completarea pavtilor lips’ (partile completate trebuie s& aiba, in general, o nuanté diferita fata de cele originale ~ vasele ceramice, invelitorile din piele ale copertele de ‘arti vechi), > Completarea este operatia de inlocuire a fragmentelor lips’ din piesele partial distruse. > Degradarea este un proces complex de deteriorare mecanic& si chimic& a formei si structurii initiale a obiectelor de muzeu ca urmare @ actiunii distructive a factorilor fizici, chimici, biologici si umani Degradarea se manifest prin pierderea integritiji obiectelor, scdderea rezistenfei suportului. Degradarea este un proces ireversibil, care poate fi stopat in laboratoarele de conservare si combatut in laboratoarele de restaurare Alterarea este procesul de modificare a aspectului bunului muzeal Acfiunea de alterare se produce mai intens atunci cdnd microclimatul din spatiile de pastrare sau expunere ale bunvrilor culturale sunt inadecvate 55 sii mai mult de atét, ele se aflé sub influenta murdariei, prafului, a cnigrtii sirurilor etc. > Patina este un strat subjire de impurititi aflat la suprafafa obiectelor, constructilor sau obiectelor din lemn sau piatra etc., rezultat din depuneri si modificdri produse de factorii externi. Se poate produce schimbare a culorii obiectului. Patina confer’ obiectelor cu valoare istoriea un aspect de vechime. Uneori se tneearcé adaugarea falsi a patine| pria schimbarea culorii ori a unui strat artificial obiectelor fra vechime, Patina nobila este numit acel aspect al vechimii obiectului, care nu se indeparteazd de mana restauratorului (aspectul de vechi al pergamentului, cirjilor vechi, ramelor de icoane, ale armelor, instrumentelor metalice provenite din sipStuti arheologice etc.) > Falsul este 0 reproducere totala sau partial a unei piese autentice (Cel mai des este vorbe de opere de arti, in trecut acte de proprietate, diplome ete.) cu scopul inlocuirii frauduloase a originalul. > Replica este 0 copie a piesei originale. in cazul expunerii este obligatorie mentionarea situafiei. Muzeele sau alte institufi specializate pot produce replici artizanale dupa bunurile culturale mobile clasate destinate comertulti, fiind obligate s& cearf _consimyamantul proprietarului de drept al bunului. Copiile, mulajele, facsimilele dupa ‘bunurile culturale mobile clasate vor fi marcate pentru a nu fi confundate cu originalul, Legea impune marcarea autorului si anul realizaii, menjionarea colectiei in care se aflé originalul piesei reproduse, > Carantina este un spatiu din muzeu special amengjat in care se depun obiectele now achizitionate sau cele cafe provin din sfpaturi atheologice. Acest spatiu nu are legitura cu depozitele sau expoziiile muzeului. Aici se fac analizele necesare stabiliri stiri de conservare, 56 primele tratamente Vizénd stabilizarea staii de sinatate, Noile piese care urmeazii si fac& parte din colec le muzeale ar putea cortamina testul obiectelor, daca aceasta situatie nu este prevenité prin stationarea in carantind, > Depozitul este un spetin special amenajat in care sunt depuse bunurile muzeale care, din anumite considerente, nu se afid in expozitiite muzeale, Depozitele ca si expozitiile trebuie s& indeplineascd toate condifile necesare pentru buna pastrare a patrimoniului muzeal (microclimat, curajenie, pozitie optim’ aferita obiectelor aflate in repaos, buna organizare a spajiului etc. Atat in depozite cat si in spatiile expozitionale trebuie si existe sisteme de alarma, asigurind patrimoniulni muzeal deplina securitate. in unele situatii speciale depozitele muzeale pot fi deschise pentru documentarea cercetatorilor sau pentru unele activititi de prezentare a muzeul > Microclimatul reprezint& ansamblul conditiilor climatice existente in depozite si expozitii. Principalii parametri sunt umiditatea relativa, compozitia aerului, temperatura si luminozitatea. Microclimatal din ‘muzeu este implicit subordonat mediului ambiant. (Date amanuntite vor fi elevate in finalul cursului de fats.) > Medial ambiant este © sumé de condifii (clima, nivelul polutri influenta umand, condifii istorice) sub influenta cérora se alli patrimoniul muzeal si toate spafiile muzeale 37 FUNCTILE PRINCIPALE ALE MUZEULUL Menirea principals a institujiei muzeale este culegerea si pastrarea marturiilor documentare, educatia, formarca copiilor gi adulfilor. Pénd la aceastd funcfie finala, muzeul trebuie si fie preocupat de cercetarea in scopul indeplinirii tuturor funcfiilor proprii. Incepand cu autorii mai vechi preocupati de stiinja muzeului si pan la ultima legislatie cu privire la activitatea institujiei, muzeului i se atribuie 3 funeyii principale, Conform conceptului susfinut de Radu Florescu, cele 3 funetii principale sunt: 1, cereetarea in scopul constituirii si dezyoltirii patrimoniuk muzeal 2. conservarea ~ restaurarea 3. valorificarea cultural educativa Legea din 2003 modifica locul elementelor din conceptul lui Radu Florescu, lirgind sfera lor si clasificd funcfiile principale ale muzeului in felul urmitor: 1. constituirea, conservarea si restaurarea patrimoniului 2. evidenfa, protejarea, cercetarea si dezvoltarea patrimoniului muzeal 3, punerea in valoare a patrimoniului muzeal in scopul cunoasterii, eduedtii si recredrii, Din compararea acestor dowd concepte, se poate constata c& ele mu difera semnificativ din punct de vedere al confinutului. Legea din 2003 aduce in fay unele sensuri cuprinse in vechile concepte si atribuie o importanja speciala evidenjei si cercetitii patrimoniului muzeal, iar 58 ruperea dezvoltirii patrimoniului de constituirea ar putea fi discutabila, dacd ne géndim la logica demersurilor intr-un muzeu (dar, legea nu se discuta, ci se executa!). Ambele concepte dau dovada gindirii judicioase ale celora ce le au realizat, Cert este cA intre cele trei functii principale exist& o stransa legaturd si indeplinirea lor constituie obiectul propriu zis al muzeologiei moderne. in cele ce urmeaz4 mai jos vom realiza o analiza scurté a conceptelor citate mai Sus, pe care o vom dezvolta in paginile de mai jos Constituirea patrimoniului muzeal Petrimoniul muzeal este rezultatul cercetarii in vederea alcatuiri colectiilor proprii. Din momentul constituirii muzeulu!interesul major al personalului su este cercetarea proptilor colecfii si apoi cercetarea in scopul eresterii colectilor si fondurilor la care se adaugi in mod firese cereetarea in scopul valorificarii patrimoniului muzeal. Rezultatul cercetiriistiinffice a patrimoniului este cunoasterea din punct de vedere stlinjific al patrimoniului propriu constituit, alcdtuirea sistematica a colecfillor muzeale. De organizarea sistematica si de cunoasterea bund a colectiilor depinde si posibilitatea de valorificare a lor. Se cunose trei cdi principale de constituire si dezvoltare a patrimoniului muzeal: a Achizitia b. Donafia sau legatul (testamentul); ©. Colectarea in teren 59 Conservarea si restaurarea patrimoniului muzeal Prin conservare si restaurare infelegem toate activitajle care au rept sop final péstrarea patrimoniului din expozitille si depozitele muzeale: activitatea de conservare a patsimoniului (asigurarea microclimatului: lumina, temperatura, umiditatea; tratamente de cursire, consolidare si protectie) si activitatea de restaurare (intregirea pieselor in laboratoare specializate). Negiijarea acestor obligajii ar putea duce la isparitia treptatéa patrimoniului muzeal. Aplicarea tratamentelor neadecvate $i lipsa de profesionalism pot produce mari deterioréti ale pieselor sau pot contribui, de asemenea, la pierderea valorii lor documentare. Luctirile de conservare $i restaurare vor fi efectuate doar de expertii muzeului acreditati in acest scop. Obfinerea unui titlu de expert ta domeniu se realizeaza prin intermediul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor, existind norme de acreditare a conservatorilor gi restauratorilor. Evidenta patrimoniului muzeat Instituffile publice, inte care sunt si muzeele definatoare de bunuri culturale mobile, care fac parte din patrimoniul cultural nafional sunt obligate s& realizeze evidenta bunurilor prin sistemul deja ineetafenit de completare a figelor analitice standardizate, conform normelor elaborate de Ministerul Culturii si Cultelor. Evidenja muzealé cuprinde totalitatea documentelor prin care pot fi identificate, gestionate gi folosite obiectele muzeale: inventare generale si speciale, fige de evident’, fise de 60 conservare si restaurate (dosare de restaurare), documentatia privind organizatea expozitiilor sau altor activititi educative, fototeca, figotec cu fige de obiect pe sectii,cligoteca etc. De asemenea, aceste insttufii au obligatia de a constitui banca de date ce ar cuprinde informati privitoare la toate bunurile aflate completaté cu imagini in ultimul deceniu, chiar de mai mult timp, cu 0 evidenti centralizata se ‘soup: CIMEC-u (Institutul de Memorie Cultural din Bucuresti). un organism specializat pentru centralizarea informatizatd a datelor, privind patrimoniul cultural national, care functioneazi pe langé Ministerul Culturii $i Cultelor. fnstitutul de Memorie Cultural a fost infiinfat in anul 1978 gi are statut de centra national pentru evidenta informatizat a patrimoniului cultural, Institutul de Memorie Culturala este pare Virtwale (HYPERLINK — "http:/ivww.cimee.ro” imee.t012) de pagini de muzee. CIMEC administreaza bazele de date, privind bunurile mobile, Baza najionala de date oreline cuprinde 700 de muzee si colectii din Romania, care pot fi cAutate dupa numele judetului si localitayii sau dupa profilul lor. In memoria CIMEC-ului se afla informatii despre peste 760.000 de bunuri culturale mobile si peste 32.500 inregistréri de monumente si situri, alaturi de alte fonduri de informatii de interes national - fiind considerate ca cele mai mari din Centrul si Estul Buropei si printre cele mai importante din lume. Specialigtii din CIMEC colecteaz&, prelucreazi, stocheazi si difazeazi informatii privind patrimoniul cultural mobil si imobil, repertoriul teatral, institute cultucale, specialisti, referinje bibliografice si alte informafii din domeniul cultutii. Ai se dezvoltt instrumente de tueru pentru evidenta colectiilor de patrimoniu (instructiuni de descriere a obiectelor, standarde de date, tezaure de termeni ete.), De asemenea, CIMEC-ul 6 editeazh c&rfi si reviste, asigurd asistenja informatict si de specialitate pentru muzee, biblioteci si alte instituyii culturale. CIMEC este membni institufional al Consiliului Intemafional al Muzeelor (COM) si al Comitetului International de Documentare (CIDOC) al ICOM; participa - prin specialist’ sii - la mai multe grupuri de Iuer $i proiecte europene $i intemnayionale: Grupul de lucru pentru documentare arheologic’ al Consiliului Europei, Grupul de lueru pentru situri atheologice al CIDOC, ELAG - Grupul european pentru informatizarea bibliotecilor ete.; face parte (prin 2 specialisti) din grupul de lucra care a elaborat formatul bibliografie romdnese ROMARC; colaboreazi cu un mare numar de muzee, biblioteci si alte institut culturale roménesti si strdine; administreaza bazele nationale de date si alte fonduri de informatii culturale informatizate. Dezvoltd instrumente de lucru pentru evidenja colectiilor de patrimoniu (instructiuni de descriere a obiectelor, standarde de date, tezaure de termeni, fisiere de autoritate, programe etc.); asigurd asistenfa informatica si de specialitate pentru muzee, biblioteci gi alte instituyii culturale, CIMEC-ul define si dezvolt& fonduri de informatii privind: patrimoniul cultural mobil (peste 760,000 de obiecte); patrimoniul cultural imobil (peste 32.500 de monumente istorice si situri arheologice); dejindtori de bunuri culturale (peste 23,000 de definstori); muzee $i colectii publice (690 inregistrari); cercetiri arheologice (perioada 1983 - 2000); specialisti din muzee (circa 2.400 de nume); tezaure de termeni pe domenii, pentru patrimoniul cultural mobil; edituri, tipografii,librarii particulare (peste 3.000); evenimente culturale anuale organizate sub egida Ministerului Culturi; bibliografia publicajilor muzeale (perioada 1990 - 1995); bibliografia de referingd a cari vechi (3.500 de referinte); 62 fototeca patrimoniului cultural mobil (peste 140.000 de imagini); fisierul central al patrimoniului cultural national (peste 459.000 de fige de bunuri cculturale). (Informafii au fost preluate de pe pagina web al CIMEC-ului). CIMEC-u! acordé asistenjé muzeelor si bibliotecilor prin; consultanya tehnica si de specialitate pentru informatizarea evidentei si documentirii colecfilor; dezvoltarea instrumentelor documentare necesare pentru evidenfa unitar’ a patrimoniului cultural: dezvoltarea standardelor nationale de date, corelarea cu standarde internationale, elaborarea tezaurelor de termeni; servicii electronice si stimularea realizarii refelei de date culturale {inca in anul 1982, CIMEC-ul a initiat o bez de date a bunurilor culturale mobile din Romania susceptibile de clasare, din anul 1985 a pus bazele Catalogului colectiv al c&ryii vechi din colectiile roménesti, in anul 1998 Muzeul virtual al monumentelor etnografice din muzeele in aer liber din Roménia, intr-o versiune din anul 2000 inifiazi aplicafii informatice pentru inventarierea si evidenta patrimoniului cultural, Repertoriul Atheologic Nafional, Arhiva digitala de imagini a patrimoniului atheologic, din anul 2002, baza de date a lacagurilor de cult din Romania, (vezi pagina 0 HYPERLINK "http://www.cimec.ro" Owww.cimee.r01, sub VLMP Romania apare pagina pentru Roménia a bibliotecii virtuale a muzeeles). Protejarea patrimoniului muzeal Protejarea patrimoniului muzeal este asiguraté prin Lege (2000) si are in vedere reglementarea activitatilor specifice de protejare, care includ: evident’, expertizare, clasare, cercetare, depozitare, conservare, 63 restaurare si punere in valoare in vederea accesului la culturd si transmiterii acestor valori pentru generatiile viitoare. Muzeul, ca proprietarul bunurilor ce fae parte din petrimoniul cultural nafional, are obligatia de a le proteja impotriva actelor care ar putea duce la degradarea, distrugerea, pierderea, sustragerea sau exportul ilegats Dintre ‘misurile de protejarea patrimoniului muzeal se desprind masurile de asigurare a securitijii, dintre care prevengia este obligatorie prin asigurarea pazei sediului, expozitillor, depozitelor i laboratoarelor. Se impune instalarea sistemelor antifurt si impotriva incendiilor. Muzeele, pe baza regulamentului propriu controleaza comportamentul publicului vizitator, dar sia personalului Cercetarea si dezvoltarea patrimoniului muzeal Muzeografii si cercetitorii stinjfici din muzee au obligatia de a desfigura activitatea de cercetare in scopul cunoasterii, valorficarii si Gezvoltérii patrimoniului muzeal. Cercetarea in scopul dezvoltarii patrimoniului muzeal se desfigoard de cercetitori muzeului in raza institupiei si are in vedere descoperirea in teren prin metode proprii (Gapéturd arheologica, identificare si colectare in teren) ale marturiilor materiale, busurilor necunoscute susceptibile s& fact parte din PCN. in cadrul muzeelor nationale, regionale, judefene vor functiona consiliile stlintifice preocupate de organizarea cercetarii stiinffice in institue. Una din componentele mai noi ale activitatii de cercetare muzeala este clasarea, prin care se injelege procedura de stabilire a ‘bunurilor culturafe mobile din institufia muzealé care fac parte din PCN: fond si tezaur. Procedura de clasare se finalizeszd prin hotarérea 64 ministrulus cufturii si cultelor la propunerea Comisiei Nationale « Muzeelor si Colecfilor. Ministerul de resort va elibera pentra fiecare object clasat un certficat de clasare gi figa standard a obiectului, Obiectul va fi inscris in Jnventarul Fondulut PCN sau in Inventarul Tecaurului PCN. Valorificarea datelor dobandite in decursul cercetirii de clasare mu pot fi furnizate publicului, decat cu acordul proprietarului obiectului, prin uumaare numai cu acordul muzeului defindtor. Punerea in valoare a patrimoniului muzeal in scopul eunoasterii si recrearii Activitatea educationala se bazeaz& pe organizarea exporitilor, atat expozitiei de bazd, ct si expozitiilor temporare sau itinerante. in sctivitatea expozitionala const finalitetea activitéjii muzeale. Prin puneres fn circuitul muzeal - public a colecfiilor muzeale, institutia isi indeplineste scopul existenfei sale, in ultimii ani se pune un accent deosebit pe relatia muzeului cu publicul su. Se accentueaz’ importanta organizirii unor activitayi prin care s-ar realiza apropierea intr institutie si public. Un mare accent se pune pe cAstigarea populajei scolare pentru activitiile muzeistice Prineipalele functii ale muzeului coexisté in viata muzeului, sunt strins legate si nu pot exista una fara celelalte. 65 STRUCTURA MUZEULUL Muzeul este o institujie constituita pe mai multe nivele, avénd in vedere scopul principal al functionarii: colectarea, ocrotirea si punerea tn vyaloare a patrimoniului propriu. De aici rezulté Factorii constirutivi ai oricirei insttufii muzeale in orice spativ geografic: > Patrimoniul reprezentat de colectiile muzeului > Dotares tehnico-materiala (spatiile de depozitare, expunere, instalafil) > Personalul muzeului > Mijloacele financiare > Publicul. ‘Acesti factori constitutivi formeazA o structuré care se regiseste tn organigrama muzeulul. Organigrama se dezvolté pe baza a doud circuite: cireuitul muzeal si circuitul functional. Din cireuitul muzeal face parte circuitul expozitional si ce! infrastructural, fin virful organigramei ca reprezentant al personalulte! muzeulut se afld conducerea muzeulul, avand in frunte un director general sau i unul adjunct, Conducerea muzeului se organizeaza intr-un consiliu ‘administrativ; personalul de specialitate, avand funcjie de muzeograf cercetdtor, conservcior, restaurator, tehnician de muzeu, acolo unde este nevoie si arhitect. Specialistii muzeului au un organ consultativ in consiliul stiintific. In scopul achizifiilor eficiente in muzee pot functiona comisii de achizi Funcjia de muzeograf presupune pregitire superioars. in trecut specialistit din muzee erau absolvengi de istorie ori filologie in muzeele de istorie si arheologie, urmind apoi in timpul activitajii cicluri de 66 perfectionare. in alte tipuri de muzee specialistii pot proveni din invatiméntul tehnic sau stiinfe ale naturii. in anul 1882, la Paris s-a deschis L’école du Louvre, geosla, care pregatea pe primii muzeografi, conservatori si restauratori. Astézi ar trebui acordati prioritatea absolventilor specializarii in muzeologie studiatd in mai multe universitati din jar (Sibiu, Constanta, Targoviste, Alba Iulia 5.a.). Ministerul Culturii si Cultelor organizeaz fn continuare cursurile de perfectionare atét pentru muzeografi, edt si pentru conservatori si restauratori. Muzeografii din muzee ar ‘rebui s8 fie preocupati cu precidere de patrimoniul muzeal. Muzeografi trebuie s ait in vedere cercetarea bunurilor muzeale din punct de vedere interdisciplinar inaintea cercetirii specifice. Fiecare obiect in muzeu insumeazi mai multe informafii, care pot fi studiate de mai multi specialisti. Muzeograful tebuie si creeze condijii si pentru cercetare multidisciplinara, Mauzeograful este acela, care trebuie sa fie in stare si prezinte in expozitia muzeului obiectul in complexitatea existentei sale (materialul din care este lucrat, cum se folosea, momentul descoperirii, proces de restaurare 5, a). fn final, muzeograful trebuie s4 fie 0 persoana cu multe calitat capabil s& selectioneze din multitudinea bunurilor culturale aflate in preajma sa, s& asigure o dezvoltare la nivel calitativ decsebit al pattimoniului muzeal, totodatd si fie in stare si asigure, prin expozitia muzeala 0 educatie adecvata publicului vizitator. Pentru indeplinirea tuturor sarcinilor pe care muzeograful le are in vedere este nevoie de o pregitire permanent& a personalului de specialitate (cursurile de perfectionare organizate de Ministerul Culturii gi cultelor in Centrul situ de perfectionare la Bucuresti). 07 Mérimea organigramei este determinati. de dimensiunile activitdft intr-o institutie muzeala. Dimensiunile activitati se afld intro relatie directa cu marimea colectiilor si in aceeasi mAsuri intr-o relatie directa intre muzeul si publicul su, tr-o viitoare evol a instituged muzeale se acorda tot mai mare atengie patrimoniulul virtual, cesta fiind Danuit, dar inc& nedescoperit si se afld in raza muzeulul. Dupa descoperire, muzeul va raspunde de ocrotires, cunoasterea si conservarea lui (monumente istorice, de arti, stinfele naturii de pe raza institufiei muzeale etc.). Dotarea tehnico-materiala reprevinta 0 conditie care depinde atat de mijloacele financiare ale muzeului cat si de voinja colectivului si managerului principal al muzeului. Posiblitaile tehnice ale unui muzeu se afld in strénsé legaturé cu mijloacele financiare. Un mare numar de muzee din Roménia se afla la nivelul tehnic nu prea indepartat de nivelul dinaintea anului 1989 tocmai din lipsa susjinerii financiare. Ne géndim aici la posibilitifile limitate de expunere modem in vitrinele astazi demodate, la sursele de iluminat cu probleme si nu in ultimul rénd la depozitele muzeelor tot atét de importante ca si expozitile. O conditie de baza a unei dotiri tehnice modeme si eficiente este sprijinul din partea oficialitifilor locale, din partea MCC ori din partes sponsorilor. Managementul ingenios al conducerii muzeului ar putea sprijini dotarile Financiare mentionste. Muzeul, prin toatl activitatea desfisuratt se adreseazi publiculul ‘Aceasti relafie o vom analiza intr-un capitol independent numit Muzeu! si publicul. 68 ‘LOCUL MUZEELOR iN SISTEMUL INSTITUTTILOR MINISTERULUI CULTURI $I CULTELOR Muzeul ocupa un foc bine detimitat in sistermu! institusional. fn Roménia muzeele sunt subordonate Ministerului Culturi si Cultelor, care are dupa Legea din 2003 urmatoarele atribuji (selectim dintre cele mai importante): > organizeazd sistemul national de cercetare, evident, conservare, restaurare, protejare a patrimoniuluis > aproba normele de acreditare a muzeelor, verificd respectarea condifillor de acreditare; > propune acordarea titulaturii de muzeu, dupa caz, de importany nationala > aproba clasificarea muzeelor; > acorda asistenta stintficd ide specialitate muzeelor, > colaboreazé cu Ministerul Educajiei si Cereetisii gi cu alte ministere in vederea pregatirii specialistilor si a personalului auxiliar, avnd in vedere si Legea invapaméntului nr. 84/1995 republicata; > avizeazi programele de dezvoltare muzeala; > sprijind cooperarea cu institutii si organizayii din strainatate active in domeniul muzeelor; > finanjeazd publicarea revistei de specialitate Revista muzeelor. Pe raza judefelor, in locul Oficiilor pentru patrimoniu cultural national, care si-au desfSsurat activitatea din anul 1974, conform Legit nr. 63/1974 in cadrul muzeelor judefene, acum functioneazs Directiile entra culturd, culte gi patrimoniul cultural nagional, care au atributii in 6 azul fn care muzeele sunt subordonate autorititilor locale. Comisia \ific consultativ National a Muzeelor si Colecfilor este organismul sti care are urmitoarele obligafii (select: organ consultativ pentru aprobarea strategiei nationale de cercetare-dezvoltare in domeniul mauzeelor, emite avize in vederea infiintarii muzeelor, elaboreaz normele de clasificare a programelor si le propune MCC, avizeazA acordarea titulaturii muzeelor si programele de pregatire a specialistilor din muzee si propune acordarea distinefillor personalului din muzee Muzeul ocup& un loc stabil si in sistemul institutiilor culturale $i se ocupa cu valorificarea patrimoniului aflat in colectite sale, apartindnd diferitelor perioade din evoluyia culturii materiale. Celelalte institu culturale subordonate aceluiagi Minister: biblioteci, instituyii de spectacol, cinematografia ete. se dezvolté pe alte coordonate, proprii fiecdrui tip de institutie. Activitatea expozifionala a muzeelor se poate ot de arté in intersecta la nivelul expozifiilor cu activitatea galeri domeniul artei contemporane. (In SUA muzeele sunt concurate de un mare numér de parcuri de distractie, dar si ele organizeaza festivaturi distactive pe diferite teme, spre exemplu festivalul portului popular al diferitelor nagiuni, Muzeele americane particip’ la activitatea altor institufiiculturale ~ cluburi, universtay, scoli, biserici, biblioteci, case de bitrani etc). Legea din 2003 imparte in trei tipuri cele mai importante muzee (citam cdteva dintre ele) > de importanya national: la Bucuresti, Muzeul Nafional de Ast, Muzeul National de Istorie, Muzeul National al Satului ,Dimitrie Gusti”, Muzeul Téranului Roman, Muzeul National de And Contemporana al Roméniei, Muzeul National al Hastlor si Carti Vechi, 70 Muzeul National de Istorie Naturalé ,Grigore Antipa”, Muzeul Militar National, Muzeul National Cotroceni, George Enescu, al Literaturii Romane; La Sinaia, Muzeul National Peles; la Sibiu, Muzeul National Brokenthal, Muzeul National Astra, ta Cluj Muzeul Nafional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Nafional al Unirii din Albe Futia etc, (28 muzee) > muzeele de important regional’: Muzeul Tarii Crigurilor la Oradea, la Cluj Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Arta, ‘Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie la Constanta, Muzeul National Seouiese la Sfintu Gheorghe, Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane la Deva, Muzeul Olteniei la Craiova, Muzeul Banatului la Timisoara ete. (14 muzee), > muzeele de importanta judefeané: Complexul Muzeat Arad, Complexul Muzeal Bistrifa-Nasdud la Bistrija, Muzeul Brailei (41 de muzee). Locu! mazeelor in propria rejea de institujii muzeale este stabilit Prin caracterul colecfilor, prin profilul tematic (istorie, istorie naturata, arta, arheologie, etnologie, istoria tehnicii, toate pot fi mai departe divizate). Muzeul este 0 veriga a sistemului institutilor culturale locale. La orice nivel se afld el, are obligatia de a coopera ia viaja culturald locala. Planul de activitate a muzeului vine in intémpinarea planului cultural al localitayi gi in cazul muzeetor nationale, acestea contribuie si Ia viata cultural 2 faci. n PATRIMONIUL MUZEAL Patrimoniul cultural national cuprinde bunuri mobile si imobile (monumente, situri ansambluri cu valoare istorica). Muzeele sunt pastratoare ale bunurilor mobile, dar pot avea in pattimoniul sdu si bunurile imobile, Patrimoniul muzeal este in continué dezvoltare, find format decenii Ia rind si provine din diferite tipuri de cercetare arheologicd, etnografics, istorics, colectare in teren, dar si din achiziti, donati, nafionalizare, confiscare etc, in Transmuseographia, loan Opris discuta despre un patrimoniu conceptual, care derive, din .suportul $i incarcétura moral emotional, ideatic8 a perceperii unor trasee ,culturale”, compuse din monumente, situri si obiecte culturale ce le apartin”. Pe léngi caracterul lor memorial, de aducere aminte pentra public, indivizi asupra unor personalitifi, locuri spatii, fapte/evenimente, acest cadsu deptigeste cadrul material, suportul, constructia, trecéind in idee, concepte si forme diferite ce probeaza capacitatea creativa a omului”. ‘Bunurile din patrimonitd cultural pot f active, folosite, utlizate, fn migcare sau pasive, stocate, aflate adesea in depozitele instituiilor muzeale. Bunurile, apartinénd patrimoniului cultural nafional (muzeal) fac parte, in funcjie de importanta lor istoric8, arheologica, documentara, cetnograficd, artisticd, stiinfificd si tehnicd, litérard, cinematografica, numismatic’, flatelic8, heraldica, bibliofils, cartograficd, epigrafics, de vechime, unicitate, sau raritate din fondul patrimoniului cultural national, alcdtuit din bunuri de valoare deosebitd ori din tezaur, aleBtuit din bunurile culturale de valoare excepfionald. Prin procedura de n clasare se stabileste apartenenja bunurilor cultursle ta tezaur (Ordinul pentru aprobarea Normelor de clasare a bururilor culturale mobile, 2002). in urma aparifiei Ordinului, experfii din muzee, acreditati de Comisia National’ 2 Muzeetor si Colectiilor, au obligatia, pe baza normelor de clasare 4 evalueze bunurile mobile din patrimoniul muzeal. Dintre criteriile generale de clasare fac parte: vechimea, frecvente (bunului de acelasi tip in colectii aflate pe teritoriul ari), starea de conservare, acordandu-se un punctaj publicat in Ordin. Criteriile speciale sunt: valoafea istorica si documentara, valoarea memorial, ‘autenticitatea, autorul, atelierul sau scoala, calitatea formala (importanta, expresivitate plastica, unicitatea). Procedura de clasare a fost demarata {in insituiile de stat sila culte religioase posesoare ale bunusilor mobile, pentru bunurile culturale pentru care se solicité exportul temporar sau definitiv, pentru cele confiscate ete. Demersul pornit de MCC este unul nou, complex si solicitant pentru toate institutiile posesoare ale bunurilor cculturale, dar prin intermediul lui se va cunogste valoarea culturala, documentara, dar si economicd a patrimoniului roménese. Cercetarea din punct de vedere documentar si istoric a bunutitor din patrimonjul muzeal permite si fie identificate dou’ tipuri de informmayii purtate de fiecare obiect. Prima este numiti informatie implicatd pe care 0 poartd un bun de patrimonit prin atributele sale specifice (0 moneda anticd este veche, batuté dintr-un metal, patinati, pe tuna din feje poarté imaginea unui imparat, este grea si are dimensiuni mati). Informatia ambientald sau contextual 0 va primi obiectul de patrisioniu dupa cercetarea lui din toate punctele de vedere (la moneda anticd se va lua in considerare de cercetitori locul de descoperire, se va B ‘analiza materialul din care a fost turnati, se va data si localiza, se va face analogia cu alte asemenea piese etc.) Patrimoniul are 0 madrime si 0 valoare. Matimea patrimoniului muzeal este determinaté de numérul pieselor, implicit fiecare piesé are o valoare a ei, valoarea specificd. Trebuie avute in vedere piesele-unicat cu o valoare excepfionala (statueta lui Liber Pater din expozitia Muzeului Nafional al Unirii din Alba Tulia — unicat pentru Dacia Roman’; Codex Aureus ~ carte manuscris’, de o valoare de unicat pentru teritoriul Romfniei, copiati in primul deceniu al secolului IX in scriptoriile carolingiene, aflata astizi in Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, fragmentul din Evangheliarul slavo-roman tiparit le Sibiu de Filip Moldoveanu in anii 1551-1553, unicul exemplar cvasi-complet pastrat la Biblioteca Saltykov-Scedrin dia Petersburg, unicul fragment de 4 pagini plstrate la Arhiepiscopia ortodoxa de la Alba Iulia etc). Dezvoltarea patrimonjului muzeal ‘Muzeele roménesti contemporane s-au dezvoltat in cea mai mare parte din colectile particulare in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, iar colectiile particulare inijiale s-au dezvoltat in urma descoperirilor ‘ntémplatoare sau din primele stpituri atheologice (cazul Muzeului din Alba Iulia infiinjat la 1887 de céjiva colectionari, unii diletant, piesele fiind din domeniul arheologic rezultate din santiere atheologice sau piesele descoperite la suprafaté si piesele din domeniul stinfelor naturi) Primele colecfii muzeale vor fi completate prin continuarea cercetailor fice cu scopul dezvoltirii patrimoniului muzeal (arheologic, etnografic, arti, istoria culturii etc.) si prin achizi 4 Este important ca dezvoltarea patrimoniului muzeal sd aiba la baza cercetii sistematice, o documentare continud pentru o mai bund selectie, cunoastere si sistematizare 2 patrimoniufui, Dezvoltarea patrimoniului face parte din functiile principale ale muzeutui, Principalele cli de dezvoltare a patrimoniului muzeal sunt: achizitia, donatia, colectarea in teren, licitajia. Achizifia este o forma de dezvoltare a patrimoniului muzeal care are loc pe baza contractului intre dova parti interesate, in cazul nostru muzeul cumpara, un colecfionar particular sau o instituyie vinde obiectele muzeului. Achizitia libera se realizeaz atunci cfnd ambele parti vor ajunge la infelegete asupra prefului. Achizitia poste fi conditionaté de una dintre partile contractante. in cazul in care intervine o incercare de migcare frauduloas& a bunurilor de patr joniu, intervine Legea, implicit obiectele ce urmau +8 fie vandute pot fi achizitionate de ‘muzeu la preful stabilit de experti. (Legea 63/74 a ocrotiri patrimoniului cultural najional prevedea realizarea achizitei forfate in cazul inclearit Legii sau atunci, cfnd era vorba de piese de valoare excepfionala aflate {in proprictatea persoanelor care nu aveau grija de ele. Statul prin muzeu avea dreptul prioritar de achizitionare) Achizita se realizeaz’ pe baza unei oferte. Defindtorul piesei sau colecfiei va face oferta scrisa muzeului in care va fi descris obiectul, se va specifica suma pretinsa. fn cadrul institutiei muzeale actul va urma un curs obignuit gi in etapa a doua se va face expertiza obiectului. in cadrul expertizei va fi stabilita autenticitatea, valoarea istorica, piesa va fi cercetati. Ina treia etap’ piesa va fi evaluat de exper{ii muzeului sau al MCC. Evaluarea are mai multe implicafii importante, stabilirea preyului de achizitie, a valorii nominale si, nu in ultimul rénd, clasarea pieseé tr 15 fond sau tezaur. in trecut a existat o diferent semnificativa intre pretul de achiziie si valoarea nominal& a bunului achizitionat. Cu trecerea spre economia de piajé diferenfa devine tot mai mica. Valoatea nominalé se raporteazi la cursul valutar, la valoarea in licitati publice ale pieselor asemfnkioare, la preful din cataloage internationale. Evaluarea stabilitd ‘mai trebuie supusd hotdrdrii conducerii muzeului, care va decide asupra achiziiei. Achizitia se practic’ mai ales in domenii ca arte plastica sau decorativé, istoria culturii, istoria tehnicti, etnografia; mai rar in Gomeaiul arheologiei sau stinjelor naturi, ,Vanzarea publica a bunurilor culturale mobile clasate, aflate in proprietate privatd sau intermedierea vinzirii se efectueazi numai prin ageati comerciali autorizati, cu respectares legit” (Legea 2000 cuprinde o suma de articole care conditioneazi vinzarea bunurilor patrimoniale) Donatia poate avea dovd forme, donatia intre persoane Sau testamentul. Amandovs forme se realizeazd intre persoans donetoare gi muzeul, Muzeul este liber sf hotareascd, dact donafia va fi sau nu va fi acceptatd. Acceptul depinde de valoarea nominala a piesei sau colectiei si de obligatile pe care va trebui sf le accepte muzeul Ca si in cozul achizifci, si donafia $i testamentul pot fi libere, atunci end donstoral nu are nici o pretentie din partea instituyei muzeale, Este posibild o situate, in care muzeul ar putea refuza donatia sau testamentul, anume in cazul in care piesa sau colecfia se afl intt-0 proasti stare de conservare si restaurarea ei ar necesita o investitie mai ‘mare decat valoarea piesei, Ori, ar mai putea fi vorba de piese de o foarte ‘mic& valoare dacumentara si istoris. 6 Prin donafia conditionati donatoral poate pretinde din partea institujiei muzeale niste condifii. Aceste conditit pot cuprinde investi Financiare atunci cénd donatorul pretinde ca pentru colectia sa s& fie amengjat un spa{iu independent, s& fie construit un edificiu, si se pliteascd din partea institutiei o rent’, s& se garanteze wt anume regim pentru piese, expozitii ete. Conducerea muzeului va céntari foarte bine condifiile si va pune pe balanta valoarea piesei sau colectici. Dupa céntérirea tuturor elementelor, donafia poate fi acceptats sau poate fi refuzatl Colectarea in teren este conditionata de o cercetare prealabila cand este vorba de oricare dintre discipline care se preteazA la colectarea {n teren. Cel mai frecvent se face colectarea in teren in timpul s&péturilor arheologice, Dintre celelalte discipline este vorba de etnografie, istoria cculturi, arta plastica gi decorativa, stiinfele naturii sau de alte domenii Pe teren se organizeaza mai intdi o perieghezi, se identifica obiectele de valoare si acelea care intr in interesele institufici muzeale, Se analizeaz’ starea lor de conservare, se elaboreaza listele, in urma selectiei se acord’ © importanta deosebita transportiri pieselor, avand in vedere gi transferul lor la now posesor. Colectarea in teren se poate face si prin intermediul donatiei sau al achizitiei atunci, end posesorii inifiali ai bunurilor pe care muzeul doreste sa le objind, vor condifiona transferul pieselor in schimbul unor sume de bani. Achizifia in urma cercetirii de teren se preteaza cel mai bine ta domeniile ca etnografie, istoria culturii (césti roménesti sau strdine vechi, chiar documente ox valoate istorie8), opere de arta et. Licitatia a aparut in Romania in domeniul artei dupa anul 1990, chiar dacd acest sistem de vanzare a obiectelor cu valoare cultural’ 7 funcfioneaza in lume de multé vreme. in prezent, termenul de licitatie este prezent si in Legea privind protejarea patrimoniului cultural national mobil. Un exemplu poate oferi ,,Casa Alis” Asociatia pentru Licitafie si Intermediar de Schimb, care functioneaz& la Bucuresti Pird a avea renumele altor zeci de astfel de institufii din Europa occidentala sau din SUA; Lloyds International Auction Galleries sau Blandford Rooms din Anglia, Engel Gallery din Ierusalim, Sotheby's si Christie's din SUA si multe altele, data selectate, obiectele ce urmeaz si fact parte din colectia muzeal vor suporta o proceduri legal de intrare in colectie stipulata de CIDOC (Comité international pour la documentation) in Codul de deontologie profesionald. Conform prevederilor internationale, toate obiectele acceptate temporar sau permanent de muzeu, trebuie s4 posede © documentare corecti si detaliatd, care si faciliteze cunoasterea provenienfei, identificarea si descrierea starii de conservare a obiectelor. Specialistii din CIDOC au elaborat un model de fisd prin intermediul clreia se arats, cum poate fi inregistrat un obiect care intré in muzeu: > Obiectul este adus in muzeu; persoanei care aduce obiectul fi se clibereaz o adeverinfé care cuprinde scurtd descriere a obiectului, data intrarii, numele salariatului care primeste obiectul, numele si semnatura persoanei care aduce obiectul. > Obiectul se inregistreazd in Registru cu un numar provizoriu, data intririi in muzeu, numele si adtesa proprietarului, descrierea obiectului, motivul intrarii, locul de depozitare temporar’, numele salariatului din muzeu. > Obiectul poate si nu fie acceptat (se va emite un act doveditor despre inapoiere) sau va fi acceptat in custodie (se vor stabili condifiile luarii 8 {in custodie), sau va intra in colectia muzeului si va urma procedura legala de intrare in posesia muzeului. > Obiectul primeste un numér unic de inventar si va fi definitiv fnregistrat, descrierea confinand denumirea obiectului, mumérul de inventar, modalitatea de achirife, de la cine a fost achizitionat, data, locul pastrri > Obiectul se fotografia’, deseneaz, numarul documentului se trece in registra inventar. v Obiectul se depune la locul lui de depozitare definitiva sau, in cazul {in care obiectul necesité interventii de conservare sau restaurare, va tua calea laboratoarelor de specialitate. > O copie a figei inventar se pastreazA intr-un loc sigur. (Am prezentat forma prescurtata a sistemului de inregistrare in fisa propusi de CIDOC.) 9 SISTEMELE DE EVIDENTA A MUZEULUI Buna desftigurare a activitisii muzeale se bazeazA pe multiple sisteme de evident, Muzeele, gestiondnd in complexitatea lor © mare valoare patrimoniala, dar si material, iar instrumentele de evidenta stiintificd se fla intre preocuparile importante ale muzeografilor. Instrumentele de evidenyé 2 muzeului sunt: > — Registrul inventar, care este un instrument gestionar pe care-1 folosese muzeele, bibliotecile, arhivele si alti defindtori de bunuri, de fa ‘inceputul activitaqii lor sistematice. Registrul de inventar are o ‘ndelungata istorie, Putem aduce in atentie pe Jean de France, ducele de Berry, care gi-a intocmit, incd la 1413 inventarul colectiei sale de obiecte cu valoare istoricd si de arta; Muzeul National al Unirii din Alba Iulia define vechile registre al muzeului, care sunt mérturia cresterii colectiilor rmuzeului; Biblioteca Batthyaneum define catalogul c&rtilor din anul 1828 semnat de Andreas Cseresnyés etc). Inventares colectiilor muzeale are gi in Rominia 0 istorie proprie, Sunt cunoscute diferite etape de ‘nregistrarea bunurilor muzeale de dupa anul 1978, tnsi mai ales dupa anul 1948 c&nd dupa najionalizare s-a impus impulsionarea crearii noilor evidenfe muzeale. Evidenfele muzeale au devenit 0 preocupare conditionaté de cresterea patrimoniului mobil al muzeelor. De la un instrument relativ simplu, registrele de inventar au devenit tot mai complexe, avind 0 deosebita importanja pentru identificarea bunurilor din muzeu, Registrul inventar se prezinté ca un volum legat cu paginile numerotate, avind data deschiderii lui, Rubricile cuprind: mumérul de 80 inventar, data completarii, denumitea obiectului, descrierea sumari @ obiectului, materialul si tebnica (in cazul operelor de arta), autor, epoct, cultura, zond, provenienga, stare de conservare, pret de achizitie, valoare, operator, documente de refering’ (fotografi, desene, planuri), observatii. Dintre ‘mai noi inventare cerute pentru funcfionarea muzeului fac parte inventarul fondului si. tezaurului create in urma clasésii bunurilor de muzeu, > Figa analiticd de evidenfa ~ FAE a aparut sub aceastd denumire © datt cu Legea PCN 63/1974 si a devenit un important instrument de lucru al muzeografului. Conform Legii 63/1974, muzeografii din Oficiile pentru PCN create pe lang& muzeele judefene si Muzeul municipiului Bucuresti si muzeografii din muzee au avut obligatia de-e se ocupa de ‘ntocmirea evidenfei intregului patrimoniu din judet si din muzee, Aceste evidenfe se realizms prin intermediul PAE elaborate in doua faze. FAE din prima faza, cea de inceput s-a at8tat afi insuficient de operativa, dupa care in anul 1977, dupa schimbarile intervenite prin desfiinfarea Directiei Patrimoniului Cultural Nafional s-a elaborat figa ,,verde” compatibil® cu uun computer mai performant functional la Centru de Calcul (Bucuresti. Fiecare specializare din domeniul istoriei, atheologiei, arte, cartii vechi isi are propriul tip de FAE cu un sistem de rubrici specific care se completeazi de specialisti in domeniu. Pentru fiecare bun de muzeu cu valoare pattimoniala se completeazé o fis de specialitate, contindnd informatii deosebit de amanuntite, Pentru o completare cat se poate de unitard, pentru fiecare specializare s-a elaborat un tezaur de cuvinte — un vocabular controlat, care este in stare si uniformizeze informatia completaté de tofi specialistii din tard. Figele au rubricatura specifica gi aceasta trebuie completata cu mare responsabilitate, Acum se expediaza 81 periodic la CIMEC (Institutul de Memorie Culturala), unde informatiile din fige se introduc in computerul central. Aici se centralizeazi si inregistreazi in baza de date figele de evidenj& trimise de la muzee sau alte institutii specializate, se administreazi baza de date, elaboreazi liste complexe cu toate bunurile de patrimoniu luate in evident’. Activitatea s-a oprit in decembrie 1989, dupa care a revenit treptat, O data cu computerizarea refelei de muzee ar fi util ca introducerea informatiilor si pomeasc& direct de la sediile ‘uzeelor sau oficiilor PCN. Completarea FAE este 0 activitategtiinifica, purtind semndtura specialistului care are dreptul de autor si prioritate la cercetarea piesei figate. Modernizarea refelei informatizate in muzee aduce cu sine problematica apardtii dreptului de autor al muzeografului, autor al FAE, Dupa expedierea FAE la computerul central si dupa preluarea informatiei acolo, conform regulamentulu, figele introduse in calculator se intore la sediul muzeului sau OJPCN, unde se formeazi un figier care cuprinde evidenja tuturor bunurilor aflate pe raza judepului. Fisierul existent este secret. Cu ajutoral computerului central se elaborau listele cu obiectele introduse, care urmau sa intre in circuitul stiinific (sistemul funcioneaza relativ defectuos, deocamdata). Dupa aparitia figei analitice de evidenfé registrele inventar si-au pierdut din valoarea lor stiinffic, rlmndnd un instrument de gestiune si contabilitate, Registrul inventar general se intocmeste fintr-un singur exemplar pentru tot fondul muzeal, din care rezulta extrase pentru diferite secfii ale muzeului fiecare cu gestiunea proprie si gestionar independent (chiar 5i secfile din expozitii pot fi impartite in mai multe gestiuni). 82 in activitatea muzeala se procedeazA la elaborarea fiselor de catalog pentru fiecare obiect in parte. Catalogarea se realiza pe fise de carton, Acum aceasta catalogare a obiectelor din patrimoniul muzeal poate fi realizata cu ajutorul calculatorutui. Calculatoarele din fara pot fi conectate intr-un sistem, mai mult decét atat, muzeele din Roménia se pot conecta la sistemul muzeelor din Europa si din lume, care funcfioneazé deja din ultimele 2-3 decenii ale secotului al XX-lea > Figa de conservare este tot o fist analitica. Se afla in concordanya cu PAE folosindu-se chiar de informatii de pe aceasta. Acest tip de fig este completat de conservatorul muzeului si fiecare obiect de patrimoniu din colectie ar trebui si posede o astfel de fis. Aici se consemneaz’ starea de conservare a piesei la momentul achizitiei sau, daca este vorbé de piese din colectiile mai vechi ale muzeului, starea de sindtate la momentul consemnérii. in cazul interventiilor parfiale sau restaurarii se vor consemna aménuntit toate demersurile pe care le-a suferit piesa. Figele de conservare elaborate de conservatorul muzeului sunt depuse fintr-un fisier specializat, asemenea fisierului pentru figele analitice de evidenta Muzeele cu specific arheologic, etnologic, istorie natural formeazi fisiere topografice in care se vor regisi figele siturilor arheologice sati etnografice, statiunilor atheologice, centrelor etnografice ete. Un alt fisier, biografic, va cuprinde figele personalitatilor vietii culturale, politice, creatorilor, evenimentelor locale pentru muzeele de etnografie, istorie, istoria artelor, literaturii, tehnicii. Usilizarea computerului va simplifica mult organizarea, dar si utilizarea fisierelor de toate tipurile din muzee. 83 Biblioteca. De la fondarea muzeelor, aceste institutii au fost preocupate de colectionare de carte. Biblioteca este un important mijice de informare, Cartea -a colectionat ori ca 0 pies de muzeu ori, in mod constient, de la inceput, in cadrul muzeelor se formau primele nucle de biblioteca. O cercetare intrun muzeu nu poate ‘avea loc #88 un fond documentar. Unele muzee s-au format din bil teci, cum a fost spre cexemplu cazul Bibliotecii din Charleston - SUA fondat’ in anul 1748 de © sovietate de lecturt. Charleston Museum s-a format datorita preocupiirilor_membrilor societifii, De asemenea, in cazul British Museum-ului, intre colectiile de baz ale acestei institujii au fost manuscrise rare, $i Muzeul Nafional al Unirii din Alba Iulia s-a dezvoltat ‘n paralel cu biblioteca fondats imediat dupa anii 1887-1888, ani in care s-au pus bazele muzeului, Bibliotecile muzeelor sunt in general biblioteci documentare, care deservese, tn primul rand, personalul propriu de cercetare, pe alti specialigti, uneori colaboreazé cu universitijle, avand fonduri de cane bogate, mai ales in domeniul istoriei. De obicei se specializeaza in acele ramuri ale stiinfei, fn care este specializat si muzeul, achizitionand petiodice de specialitate (reviste, cotidiene, siptiménale) si publicatii monografice. Bibliotecile muzeelor funcjioneaz’ dup&_propriile regulamente care mu difer’, in principiu, de regulamentele altor Diblioteci. Instrumentul de baz al bibliotecii este registrul inventar gi figierul. Figierele bibliotecilor pot fi organizate alfabetic in ordinea rnumelor autorilor, sistematic sau tematic (dupa cuvinte cheie) sau dupa nevoi bibliotecarii pot organiza propriilefigiere. in cadrul mureelor ar putea fi organiizate cateva fonduri arhivistice. Fiecare muzeul igi are o arhiva proprie, din care fac parte 84 documentele legate de istoria si fimetionarea muzeutui, Pe lénga acest fond arhivistic al muzeului, institutia poate fi colectionara documentelor de arhiva, asemenea arhivelor. De obicei, fondut arhivistic al muzeului cuprinde documente cu valoare istorica, de la diplome, danii, manuscrise din cele mai difetite perioade si domenii, corespondenfa unor personalitafi locale, documente legate de desfigurarea unor evenimente istorice. Fondurile arhivistice ale muzeului vor fi organizate Ia fel cum sunt organizate asemenea fonduti in athivele nafionale. Documentele, ea si orice pies de muzeu, vor avea fisa analitica de evidenté, ele vor fi inregistrate int-un registru inventar si fiecare document va fi catalogat fntr-un fisier al sectiei respective, acesta, de acum, va putea fi computerizat. Pe ling arhiva mai sus menfionat’, muzeul isi organizeaz’ arhiva cercetirii stiinfifice realizat& de personalul muzeului, in fruntes caruia se aflA consiliul cercetérii stiinfifice, pe teme, forme de investigafie, prin intermediul figelor, desenelor, fotografiilor; arhiva de expozi i: fiecare expozifie, de la cea permanent pant la expozitille temporare sau itinerante isi are o documentatie care se pastreazB. Se mai plstreazd prezentiile de la vemiseje, cronicile din presi, registrul vizitatorilor sau cartea de impresi Fototeca: cuprinde fotografiile unicat cu valoare de document istoric care au regimul pieselor de muzeu, cligoteca, care va cuprinde cliseele elaborate de specialistii din muzeu privind tematica de baz a muzeului, ligeele obiectelor, care au fcut parte din expocitiile temporare sau in general toate cliseele realizate pe obiectele muzeale, filmoteca cu filmele care au valoare de document sau filmele realizate cu scopul documentarii stinfifice, videoteca si fonoteca. Pe Langa piesele, 85 care fac parte din patrimoniul muzeului si au valoare istoricd, muzeele organizeaz’ fototeca, clisoteca, filmoteca sau alt asemenea sistem de plstrare a martorilor de evenimente contemporane desfigurate in muzeu (vizite ale personalitijilor, vernisaje, martorii expozitilor ete.), forménd cronica a viefi gi activitajii muzeului, Etichetarea si marcarea obiectelor de muzeu (conform materialului elaborat_de CIDOC). ,Responsabilitatea profesional impune existenja unei documentatii complete si adecvate cu privire la toate obiectele acceptate temporar sau permanent de c&itre muzeu pentru 2 putea determina provenienfa, natura si starea obiectelor, edt si modul ‘oportun de-a le ingriji”. Figa tehnicd trateaz’ metodele folosite la tichetares s# marcarea obiectelor de muzeu cu numArul lor de inventar sau de catalog. > Numerele de inventar sau de catalog reprezinté legatura dintre obiecte si documente legate de obiectele din muzeu (registre). Se atageaza fizic, se aplicd pe obiect. > Metoda de aplicare a numarului trebuie s& fie sigura. > Pentru etichetarea temporard se poate folosi eticheta atasata. > Cénd exist dubii cu privire la metoda cea mai indicat, se va consulta restauratorul > Numfrul se va aplica fir’ s8 provoace stricdciuni obiectului, trebuie sa existe posibilitatea ca numarul si fie indepartat, daca este eazul. > Numfrul teebuie si fle aplicat in cel mai sigur loc de pe obiect. > in cazul bunurilor de muzeu care s-ar putea dezmembra, fiecare parte trebuie si primeascs eticheta cu numéral (acelasi). 86 > Numerele vechi de inventar nu se indeparteaz de pe obiectele de ‘muzeu, ele pot oferi informafii in plus despre circulatia piesei, despre istoricul ei. > Etichetele trebuie si fie aplicate in aceleasi lociri pe piese asemindtoare, trebuie aplicate in mai multe locuri pe obiecte de mari dimensiuni, dar nu trebuie s& afecteze aspectul obiectului, v Etichetarea trebuie si fie reversibila, dar numirul trebuie s& fie sevistent. > Pentra siguranfé, numérul va fi vizibil in fotografie obiectului v Pentru marcarea obiectului trebuie folosite metode specifice in funcjie de aspectul fizic (au se ard sau zgdrie numere pe obiecte din Jemn sau metal, nu se fixeaza plicufe metalice pe lemn, nu se pun stampile pe hartie sau pergament sau cerneala pe textile, nu se aplic& tichete adezive ete.) (Am selectat din materialul CIDOC destinat muzeelor, privind etica profesionala). 87 CERCETAREA IN MUZEU Cercetarea de muzeu este una din functile specifice ale muzeului Cercetarea in insttujia muzeala are mai multe ditecfii; ea reprezinta una din etapele de dezvoltare a patrimoniului muzeal, formeazi baza evidenfei stiintifice si este un mijloc de conservare si restaurare a Dbururilor de patrimoniu gi, mu in ultimul rand, rezultatele cercetirii vor fi utilizate intr-una din importantele funcfii ale muzeului cea de educare sau valorificare a patrimoniului su. Uneori, in Romania, dar si in Europa occidentalé, cercetarea propriu-zisi va lua locul cercetirii de muzeu, Dupé anul 1994 s-au infiintat in organigrama muzeelor posturi de cercetare (la trei nivele calitative) cu scopul de a reactiva cercetares de ‘muzeu, Uneori cercetarea devine 0 preocupare sine qua non”, ‘Indepistindu-se de interesele muzeului. © astfel de directie au luat-o cerinfele politizante ale forurilor superioare, organizand cu forjele intelectuale ale muzeului cicluri de conferinfe cu ocazii festiviste, inaintea anului 1990. ins&, nu in ultimul rand, o astfel de cercetare particulard s-a desfigurat sub cupola muzeului si se mai desfasoar’ tnd, daca avem in vedere temele particulare de cercetare ale unor muzeografi ~ cercetatori, care nu acoperd planurile de cercetare ale muzeului sim au ‘n vedere patrimoniul insttufiei sau a zonei geografice apartinstoare. Cercetarea de muzet va fi proiectati in programe pe fermen scurt, mediu sau lung si are in vedere tipul si dimensiunea patrimoniului muzeal. Cercetarea se va aplica ta constituirea si dezvoltarea patrimoniului muzeal realizati tn interiorul si in afara muzeului, la conservarea si restaurarea acestuia in spafiile laboratoarelor sau altor 88 amenajari speciale si la valorificarea educationald prin expozitii de toate tipurile sau si in cazul valorificdrii prin publicarea studiilor, cataloagelor, monografiilor, repertoriilor, sintezelor etc. Cercetarea patrimoniului muzeal trebuie si aiba in vedere faptul c& obiectele de muzeu pot demonstra mai multe aspecte ale existenfei lor in timp. Cereetarea rmuzealA ar trebui s4 aiba in vedere in principiu trei elemente esentiale pentru viata in continuare a bunurilor de muzeu: cunoasterea, prezervarea $i exploatarea sistematic& in folosul societati in contextul problematicii propuse, cercetarea de muzeu are caracter de cercetare specifica in carul urmatoarelor discipline: atheologie, etnologie, istoria arte, istoria culturii, stiinfele naturi,istoria tehnicii pana la arheologie industrialé. Toate aceste discipline opereazi cu mérturii ale culturii materiale, interpreteaz’ faptele, obiectul lot principal de cercetare este patrimoniul muzeal. Disciplinele numite comune cum este fizica, chimia organicd si anorganie’, micologia, entomologia, botanica sunt un mijloc pentru cereetarea de muzeu. Scopul aplicarii disciplinelor comune in cervetarea de muzeu este studierea matetialelor suport ale bunurilor patrimoniale, transformarilor chimice, fizice ale materialelor din care au fost ficute obiectele ce formeazi patrimoniul muzeal in scopul conservati gi restaurérii lor. Tipuri de cercetare muzeali sunt; cercetarea specifica, investigatia de conservare, cercetarea psiho-sociologica a publicului vizitator. L. in cadrul cercerarii specifice se disting mai multe tipuri cu o metodologie proprie. > Istoria naturala, in care biologia poate avea rolul cercetirii de muzeu: de teren, _paleontologic8, evologica, etologicd, rezultatele 89 constituindu-se in marturii ~ obiecte de muzeu (plante, insecte, aspecte din natura). in interesul muzeelor se afla restituirea diferitelor aspecte din natura. Arheologia. Cercetirile se realizeazi in trei etape principale topografica, sipatura, cercetarea de cabinet. Topografia contribuie la descoperirea stajiunilor arheologice, uwmeazA cercetarea sistematica fn finalul c&reia se completeaz colectiile muzeafe cu noi piese. in cabinet se incheie cercetarea arheologic& prin interpretarea rezultatelor, tragerea concluziilor, valorificarea _rezultatelor dobindite. Istoria. Cercetarea istorick de muzeu se situeaz in urma celei atheologice. fn prezent cercetarea istorica isi cauté noi metode de lucru, Are caracter local si ar ttebui s& fie indreptata spre studierea institujillor, realitiflor istorice, obiectelor din patrimoniul muzeal, istoria culturii, Asupra locului cercetttii istoriei contemporane in institufii muzeale se due polemici in literatura de specialitate, Istoria artei. Cercetarea in domeniul istoriei arti se desfigoard tn trei directii: cercetarea pe monument ori in colecfie, cercetarea pe creator, cercetare de arhivd, Cercetarea pe monument se realizeazi prin studiul fazelor de construcfie, a formelor, subansamblurilor. Este 0 cercetare interdisciplinard de care se ocup’ 0 echip& format din istoricul de arti, arhitectul, istoricul, arheologul si conservatorul mauzeului. Cercetarea in colecfie este 0 cercetare comparativa, se bazeazd pe colaborare dintre istoricul de arti si investigator, abordind structura operelor de arti. Cercetarea pe creator se poate desfisure pe un creator viu, de obicei cu o personalitate puternicd. Acest tip de cercetare presupune o familiarizare cu lumea creatorilor, trebuie s& se 90 creeze 0 relafie intre muzeograf si artist. Contactul direct cu lumea artistului poate completa considerafii finale. Cercetarea de arhivd este egala cu o documentare in scopul cunoasterii procesului de cresfie, destinul creatorilor, al operei lor. > Etografia (etnologia). Cercetarea etnografich se prezinta ca o cercetare de teren si cercetare in colecrie. Cercetarea etnografica este © activitate interdisciplinar’ care studiaz’ arta populari de la particular la general. Tendinfa principala in etnografie este depdsirea fazei monografice si abordarea domeniului’ din punct de vedere general, Metode de Iucru folosite: observajia in teren si interpretarea faptelor. > Cercetarea memorialistica si de muzeologie literara se desfigoard pe ‘manuscrise, opere in editii princeps, schife, obiecte de uz personal ale ersonalitifilor, autoriior de opere literare. Se urméreste creionarea personalitifii creatorului, activitatea sa literari, biografia. v [storia tehnicii. Cercetarea in domeniu se realizeazA de specialisti cu metode proprii, De aici se detaseaza si arheologia industriala care studiazA evolufia domeniului de la revolujia industrials (sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul celui urmator) pind a epoca calculatoarelor. fn acest context se depisteaza obiective, se elaboreaz’ repertorii, obiectivele depistate se conserva si se reconstitui. IL. investigasia de conservare se realizea2A in laboratoarele de conservare si restaurare si are in vedere conservarea gi, dact este nevoie restaurarea obiectelor din patrimoniul muzeal, Selectim din demersurile principale: > Investigatia fizica prin intermedtul radiografiilor gi radioscopiilor, se realizeazi masuritorile de varsté ou C 14, ot > Investigafia chimic permite stabilirea compozifiei _chimice cantitative si calitative a obiectelor din muzeu. > Investigatia biologic’ umireste diferite grade de degradare ale materialelor, cauzate de: ciuperci, microbi, insecte, rozitoare. Investigatia biologic& are caracter interdisciplinar. IIL, Cercetarea psiho-sociologicé a publicului vizitator. Acest tip de cercetare este efectuat de personalul specializat si se ocupa de cercetarea structurilor publicului, opfiunilorpublicului, a comportamentului acestuia, O fazA independent este experimentul Metodele folosite sunt aseminitoare cu cercetarile sociologice sau psihologice. in general se foloseste metoda anchetei prin intermediul interviului, chestionarului sau prin observatie liber’. in prezent, in muzeele romanesti incep s& apard departamente de relatii cu publicul. Cervetarea se desfigoara pe grupe de varsti, sex, socio-profesionale, vizitatori permanenfi sau turisti. Toate cercetirile de gen au constatat, c& publicul stabil al muzeelor este format din copii. La baza cercetiril de Programarea si planificarea cercett muzeu se afla planul de cercetare al specialistilor care ar trebui, insd, acordate cu interesul general al stitufiei aleétuit din propunerile institupiei sau cu interesul nafional. Planul de cercetare este format din ‘ematica, planul de perspectiva gi un plan anual Tematica de cercetare se stabileste in urma unei cercetari preliminare prin care se va constata stadiul de cunoastere al domeniului care ya intra in centrul atenfiei, al patrimoniului muzeal propriu, Tematica de cercetare poate fi stabilita in urma aparitiei unor prioritaji datorate evolufiei urbane, modificirilor funciare ete. Aceste intervenfii in aspectul localitifilor pot provoca disparifia unor obiective, a 92. patrimoniului emografic, arheologic. De aceea, tematica cercetarii poate suferi modificari gi cercetarea in astfel de situatii se va desfigura prioritar Planul de perspectivi va stipula durata cercetarii, necesarul ‘tehnico-material, se va stabili echipa de specialisti, se vor estima mijloacele tehnice. Perioada pentru care se intocmeste un plan de perspectiva este de la 5-10 ani, Unul din elementele de baza ale planului este finalizarea muzeala, expozitionalé a cercetarii (organizarea unor secti noi, restaurarea sau conservarea pieselor, monumentelor ete) Planul anwat rezulta din tematica principala si dintr-un plan de perspectivé al muzeului, Planul anual are in vedere prioritiite, obiectivele ameninjate din diferite motive (calamitafile naturale, imbunatafirile funciare, sistematizarile localitajilor ete.). Prin elaborarea planului anual se va urmari continuarea cereetitilor incepute pani la epuizarea temei. Planul anuei va urmari acoperirea lacunelor in cunostinfe, $i in cazul acestui plan se stipuleazA nevesitajile de finanfare, echipa de specialist, tehnica necesara durata cercetdrii, Proieet de cercetare. Proiectul este prima etapé a planului de cercetare si cuprinde justificarea cercetarii, prezenta in planul tematic al muzeului, definirea obiectivului si procedurilor ce urmeazi si fie folosite, in proicct vor fi previzute modalitifile de valorificare a cercetarii din care pot face parte demersurile de conservare i restaurare presupuse, transportul la sediul muzeului ete. La proiect se va ataga jummalul de cercetare in care se consemneazd pas cu pas decurgerea cercetirii. O parte important a proiectului de cercetare este lature lui tehnico-economicd. Cercetarea in muzeu trebuie sf fie rezultatul unui efort colectiv din partea specialistilor muzeuui 8 Valorificarea cercetirii muzeale are doua directii principale: 1 publicarea rezultatelor cercetdrii; 11. activitatea expozifionald in scopul educéri $i instrurii publicului visitator. Publicarea rezultatelor cercetaii are mai multe forme, care depind de extinderea ei si de cantitatea rezultatelor obtinute. In cele mai multe cazuri muzeografii si cercetatorii din muzee igi valorificd cercetarle prin aurtcole sau studii publicate in revistele muzeelor (Apulum, deta Musei Napocensis, Acta Musei Porolissensis, Marisia, Sargetia, Ziridava 5.) ori prin intermediul raportulul, monografiel, repertoriului sau catalogului publicate independent. Ele reprezinta finalizarea unci etape de cercetare sau epuizarea nei teme de cercetar. Raportul este o comunicare scrisi care relateazi despre incheierea unei faze de cercetare in teren, Cuprinde descrierea desfiguritii cercetirii pe teren, descoperirle, observatile, informatiile objinute. Rapoartele se folosese adesea in urma incheierii unei campanii arheologice. Dupa sesiunea de rapoarte (0 data pe an) acestea se publica ‘intr-un volum colectiv. Monografia este comund si altor discipline, nu numai celor care se desfigoard in institut muzeale. Este rezultatul unei cercetisiincheiate, are forma descriptiva si poate fi completat® cu repertorii de obiecte sau cu cataloage. Repertoriul este instrumentut de evident, dar si de indrumare asupra unor surse primare, care epuizeazi problematica data (fonduri, institufii). Este rezultatul unor cercetiiri de arhiva, biblioteca, in domeniul istoriei arhitecturii, nuraismatic#? etc, Catalogul cuprinde 0 suma de obiecte dintr-o multime inchisd si poate face parte din repertoriu. Catalogul exhaustiv se confuunda cu repertoriul, amAndouS epuizeazi 94. ‘ntregul material cercetat. Repertoriul gi catalogul au forma de publicetie ce cuprinde evidenta sti fficd unui fond, a unei colectii de obiecte de muzeu. Exist mai multe tipuri de repertorii. Repertoriul topografic este 0 sumi de fige analitice Ja care se anexeazi hari, planuri topografice, relevee athitecturale. Repertoriul tipologic este organizat tot dintr-o mulfime de fise analitice ordonate dupa tipologia obiectelor incluse ia cercetare, Figele pot fi ordonate aifabetic in cadrul unui tip de obiecte (acele obiecte care au un numér de atribute asemanétoare), sistematic sau pot fi ordonate cronologic. Repertoriul va cuprinde un capitol introductiv eu justificarea temei de cercetare, Se vor analiza criteriile de tipologie. Dupa aceea urmeaz repertoriul propriu-zis cuprinzind figele de obiecte. fa incheierea repertoriului se va afla aparatul criti, bibliografia, indicii care pot fi de mai multe tipuri si care pot oferi cheia pentru folosirea repertoriului. (Unul dintre cele mai reprezentative repertorii in Romania: Inscriptiile Daciet Romane care atunci cand se va incheia publicarea lor vor forma informatie completa pe tema dat.) Catalogul este 0 insitare de fige de obiecte ordonate dupa un anumit criteriu pentru un anume scop. in muzeologie se elaboreaz’ mai ‘multe tipuri de cataloage, unele de expozitie, altele reprezentind forma finald acercetarii stiinifice, Cataloagele pot fi de semunalare, sumare, de colectie si exhaustive (Radu Florescu), Catalogul de semnalare se elaboreazi pentru expozitii temporare si de mai mick intindere (poate fi vorba de expozifi de artist, expozitii, organizate cu prilejul unor sirbatori sau aniverstri ale evenimentelor istorice). Catalogul de semnalare va cuprinde informatii 95 restranse, acele care pot identifica obiectul expus. Fisa obiectului poate fi completaté de o sumara bibliografic. Figele vor & ordonate dup’ asezarea pieselor in expodifie, iar din loc in loc se poate publica cate o imagine dupa obiectele cele mai reprezentative. Cataloagele de semnalare vor avea forma de brogura, pliant, de mai mici dimensiuni. Catalogul sumar este tot un catalog care prezinté numai anumite piese din expozitic, nici figa pieselor nu va fi una exhaustiva, dar va cuprinde mai multe informafi, justificdnd prezenfa piesei in expozitie si bibliografie sumara referitoare la pies. Catalogu! sumar se elaboreaz’, ca gicel de semnalare, pentru expozifii temporare, de mai mare intindere, vor fi selectate piesele pentru a fi cuprinse in catalog. Un alt tip de catalog sumar se poate pregati pentru expozitia de baza gi are in vedere prezentasea expozitiei in mod selectiv. Fisele vor fi agezate in ordinea expozitiei si pot fi completate cu fotografi. Catalogul va fi inzestrat cu un cuvdntfnainte in care expozifia va fi prezentatt in lini generale gi va face referiri la personalul stiinfific care a contribuit la organizarea expozitiei Catalogul de colecie este un catalog quasi-exhavstiv si va epuiza piesele expuse sau piesele dintr-o colectie muzeald. Fisa din catalogul de colectie trebuie sé fie una cat mai completa, cu bibliografia principal. Nu este nevoie si se facd referiri la istoticul piesei. Vor aptirea imaginile pieselor. Figele vor fi ordonate sistematic sau alfabetic. Ca si celelalte lucrari-de gen, catalogul de colectie va incepe cu un studiu introductiv in care se descrie colectia, confindnd istoricul ei, se va justifica editarea catalogului. Pe uma se face analiza metodelor de ¢atalogar, iar capitolul principal va cuprinde suma figelor, privind piesele din colecfie. Orientarea in catalog este posibili datoritt indicilor topografici, 96 tipologici, a prezenfei haxtilor cu sfera rispandirii inifiale a pieselor din colecfie la care se vor adiuga tabelele cronologice si de concordanta. Catalogul exhaustiv este cea mai completa forma a catalogului care va epuiza multimea pieselor si va oferi cea mai bogatA informatie despre acestea (vezi cele elaborate la Alba Iulia - Catalogu! capfilor romanesti din secolele XVI-XVII din judeful Alba; Catalogu! monedelor dacice din judepul Alba etc.). Figa catalogului exhaustiv cuprinde toate datele care pot coincide cu figa analitica de evident&. $i catalogul exhaustiv va fi completat cu ilustrafille pieselor. Ordonarea figelor va fi sistematic’, Introducerea se face prin studiul introductiv, descrierea metodologicé, urmeaza stocul de fige, indici, bibliografia si ilustrafiile pieselor. Elaborarea cataloagelor si repertoriilor este simplificati de la momentul aparitiei FAE in ultima ei forma. 7 ACTIVITATEA EXPOZITIONALA in anul 1993, in literature de specialitate de factura franceza, a aparut un nov termen de expographie ca un termen complementar la muséographie. Expograpfia cuprinde, dup Berard Deloche, un complex de concepte, care includ spafiile expozitionale, autorul - muzeograful, conservarea, securitatea, prin urmare tot complexul de activitifi legate de arta expunerii. Termenul vizeazA spajiul gi expresia fideld a transpunerii unui program stinjific int-o expozitie. De asemenea, el vizeazs decoratiile utilizate pentru expunere, nu numai din punct de vedere estetic, ef ele trebuie si tinteasc& aplicarea stiintificd fntr-o scenografie, care trebuie s4 corespunda programului propus de muzeografi O expozifie reusita este rezultatul unei colaborati colective {intre cercetitorul-specialistal muzeului, conservatorul, arhitectul, care impreuna vor cluta cele mai bune solujii pentru o expunere corect’ a obiectelor din punct de vedere stiintific, estetic, optic si nu ia ulkimul rand din punct de vedere al conservarii optime ale artefactelor expuse. Scopul principal al functionarii muzeelor este pe langa colectarea, conservares, ocrotirea patrimoniului si valorificarea prin expozitii estinate instruirii. si educérii publicului, Muzeul are menirea si intermedieze vizitatorilor bunurile muzeale prin valoarea lor specificd gi ambientald (ezultat al cercetirii propriului patrimoniu). Expozifia este mijlocul specific de informare a publicului, chiar dack ea nu poate mijloci decat o parte din patrimoniul institujiei (in expozitile muzeale se afl intre 10-20% din patrimoniu! muzeal, Restul bunurilor muzeale sunt conservate si acrotite in depozitele muzeului). Rostul expozitiei, aspectul 98 ‘si bogijia informatiei sunt acele elemente, care pot aduce publicul vizitator in muzeu. In ultimele decenii in Europa, dar si in Romania, cexpozitia muzeals a suferit un sir de modificdri radicale, indepartindu-se de la aspectul traditional. Stereotipia in modul de expunere, numérul mare de exponate, mobilierul demodat sau neadecvat pot face dintr-un rmuzeu cu un patrimoniu bogat o institute fri viati si f8r¥ vizitatori Pasul care va indeparta expozitie muzeala de la expunere in vitrine mai smu(t sau mai pufin uniforme, panouri si rafturi traditionale este unul care necesitt o daruire din partea muzeografilor, fantezie, talent, utilizarea tehnicii si nu in ultimul rand, o puternicd sustinere financiara. Muzeologia universald incearc s& schimbe expozitia muzeala intr-un spectacol menit s& impresioneze, folosind 0 scenografie specifica: punerea in valoare a pieselor originale si prin intermediul copiilor care pot fi atinse de vizitator; fblosirea dioramelor de diferite dimensiuni, care pot apropia vizitatorului momentul descoperirit piesei sau inifialul loc de pistrare, procesul de restaurare; aranjarea mediului natural in vitvine sau in spafi libere, atelier de productie; completare sonora si muzica de epoci, comentarii; filme documentare, casete video pe parcursul expozitiei; mobilier potrivi ; manechini; posibilitatea de a poposi in fata exponatelor. O importanja deosebité pentru perceperea expozitiilor muzeale au edificiile muzeale, cat si alte spatii amenajate pentru expunere (castele, cetifi, vechile palate, constructii modeme special proiectate, dar si vechile grajduri in care se expune istoria veche a omenicii cu preocupirile lui principale in agricultura, cresterea animalelor, viticultura s.2.). Expozitia muzeal’ are o mare capacitate de influenfare afectivs asupra publicului. Intelectul uman este capabil sé asimileze de trei ori 99. ‘mai mult’ informafie prio intermediul imaginilor, obiectelor concrete (bunutilor de muzeu), decit pe cale oral san in forma scrisd. Obiecte tridimensionale si obiecte bidimensionale din expozijia muzeala au aceasta calitate de influenjare pozitiva a publicului. Expozifiile care dorese si trezeasca atentia publicului trebuie s& ait nu numai o calitate stiinyfica ireprogabilé, dar si amenajarea esteticd, trebuie s& corespunda diferitelor nivele de vizitatori. © expozitie bine proiectata si realizata va trezi curiozitatea si doringa de a afla mai mult despre patrimoniul expus. © expozitie motivata si corect direcfionat’ nu se poate protecta fara contributia departamentului de pedagogie muzeali Modul de prezentare al exponatelor trebuie s& sustind vizitatorii cu cele mai diferite nivele de pregitie. Vizitatorului cu o pregatire mai modesta nu trebuie si i se pretindd un grad de cunoastere 1a care el nu a ajuns. Cert este c& 0 expozitie muzealé nu poate mulpumi interesul tuturor categoriilor de vizitatori, de la cei nepregatiti pina Ia specialisti. Ideal ar fi, dact expozifiile muzeale ar putea acoperi, intr-un mod util si plécut, petele albe in cunostintele publicului vizitator. O asemenea performanfa poate fi realizati prin expozitiile temporare pe teme prioritare. Definifia expozitiei dup Radu Florescu: ,Prin expozifie se infelege o form de comunicare a unei informajii complexe si specializate in acelasi timp, folosind drept mijloc de comunicare expunerea ordonata a obiectelor gi imaginilor dupa o schem& adecvatd scopului comunicarii”. Expozitia de muzeu se compune din trei grupuri de elemente constituente: exponate, ptoiect si muzeotehnici. Exponatele vor fi autentice, auxiliare si complementare. > Exponatele autentice sunt obiecte originale (in muzeele mari se expun cca 10-20% obiecte originale). in urma selectiei se expun 100 exponate autentice semnificative pentru tematica expozitii, se aleg piese bine conservate si cu un aspect deosebit, > Exponatele auxiliare vor fi fotografii, obiecte in copie sau hart, planuri, reconstituiri grafice, modelele utilajelor la miei dimensiuni (uneori 1:1, de exemple la Bergbaumuseum din Bochum, Germania se expun utilaje autentice folosite in trecutul nu prea indepartat in rminerit), > Exponatele complementare pot fi imagini, ilustrind piesele din expozitie in diferite ipostaze, fotografiile pieselor de acelasi tip din alte colectii muzeale Projectul este un demers prealabil prin care se prevld etapele organizarii si continutul expozitiei, necesititile economice si tehnice Muzeotehnica este un ansamblu de mijloace tehnice: mobilie, sistensul de lumini, mijloace audio-vizuale, sistemul de“etichetare utilizate in expozite Muzeografia romdneascd, dar gi cea european’ propune cfteva tipuri de expozitie. In principiu s-au dezvoltat patru tipuri de expozifi exporifle de bazd, expozitie tematic temporard, itinerant si ‘fotoexpozife (sau expozitie de pancuri) Expozitia de bazi este reprezentativa pentru profilul muzeului. in expozitie de baz sau permanent se expun cele mai reprezentative obiecte in conformitate cu tematica de bazd a expozifici. Selectia obiectelor care devin exponste este un element foarte important, avand fn vedere starea lor de conservare, aspect estetic gi valoares documentara si stinjficd. Faptul c& expozitia de baz este oglinda principalelor preocupiri in colectionare a muzeului, expozitia de bazi mu trebuie si cuprinda un numir excesiv de mare de obiecte legate de tematica 101 principal a expozitiei. in afara de obiecte autentice, in expozitie se vor ala toate tipurile de exponate auxiliare si complementare, Expozitia de baza este permanent, durata ei, dupa specialisti este intre 10-20 de ani. Organizarea unei expozitii permanente necesita o pregitire de le 1 la 3 ani, Sunt solicitate mari sume de bani necesari in primul rand pentrs 0 corcetare atenté i de specialitate in vederea conservasii gi restaurésii pieselor propuse pentru a fi expuse, tmprumutul unor piese complementare de la alte institutii de profil, elaborarea si publicarea catalogului sau ghidului expozitiei. in plus, proiectarea si confectionarea unui mobilier pe masurd. Expocitia tematicd temporara va folosi in mod restrans obiecte autentice, se va baza mai ales pe piese auxiliare, Poate fi insofiti de 0 muzeotehnica modemd, rezultatul trebuie sf fie atractiv. Expozitia temporari va fi limitaté in timp si se organizeazA cu ocazia unor evenimente speciale, aniversdri, descoperiri spectaculoase, o cercetare incheiatd. Expozijia temporara se poate organiza la sediul muzeului sau fn alte institutii, unde exist condijii de securitate si de pastrare (Universitatea 1 Decembrie 1918” din Alba Iulia a organizat la sediul Universitajiio expozitie temporard in anul 1998 cu ocazia Zilei nationale din cele mai reprezentative obiecte de cult si. c&rti vechi aflate in colectiile albaiuliene). Scopul organizirii expozitilor temporare la sediul muzeului este completarea informafiei din expozitie de baza prin obiecte valoroase din punct de vedere documentar, care ins nu au incaput din diferite motive in expozitia de baz a muzeului. O solujie pentru asemenea situafii este si deschideres unor depozite de muzeu pentru cercuri restrinse de vizitatori avizati gi interesafi, in depozite afléndu-se uneori obiecte deosebite, intr-o stare de conservare mai slaba, care cu 102 astfel de ocazii pot ofecii satisfacfii publicului restréns. Se mai poate discuta si despre expozifiile temporare trimise peste hotare, care vor deveni in acelasi timp si itinerante, Organizarea lor necesita o mare atenfie, dacd ne gandim la securitatea exponatelor, la microclimatul din timpul transportului, dar si la prezentarea lor stiinificd gi estetica. Expozifia itineranta este o expozitie temporard organizaté numai fn afara sediului muzeului, Pentru expoziti itinerante se face o selectie atentd a pieselor originale care trebuie si indeplineascd o suma de calitifi ca valoare, stare de conservare deosebit&, rezistenf& la transport. in cazuri speciale se pot itinera si expoziti cu piese originale care implica costurile ridicate si 0 organizare mai complex’ (expozitii de etnografie romaneasea trimise peste hotare; expozifi de arta plastica sau decorativa itinerate; la inceputul anilor 90 a fost itinerata prin capitalele Europei expozitia de codice si incunabule, aparjindnd bibliotecii lui Matei Corvin aflate astazi in zeci de colectii $i biblioteci). De asemenea, marile muzee ceuropene itinereaz& expozitii de arti plasticd ale wior pictori celebri Paul Gauguin, Cézanne, Mona Lisa lui Leonardo da Vinei etc.). Fotoexpozi si expozifiile de panouri sunt cele mai simple expozitii gi ele tematice, dar abordeaz& tema liniar. Fotoexpozitia a fost {in trecut o expozitie de fotografi fixate pe panouri. Astfel de expozitii se organizau cu ocazii festive, aniverséri politice. Astizi, muzeotehnica ‘modem poate contribui la organizarea unor expozifii mixte, in care un rol important pot juca si fotografile, care pot deveni mobile, completate de 0 lumin& corect’ se pot alitura foarte bine artefuctelor, formand expozitie atractiva. Scopu! principal al organizarii unei expozifitrebuie sa fie educarea societajii. Expozitiile muzeale au obligatia si indeplineasc’ rolul 103, instructiv si educativ, dar in acelasi timp trebuie si fie deconectante, distractive, si ofere clipe de reculegere si petrecerea placuté a timpului liber pentru copii, adulfi, dar gi pentru famili Tematica expozitiei trebuie si reflecte scopurile principale de funcfionare ale muzeului. Tema expozitiei de baz, temporare sau itinerante este rezultatul cercetérii si documentirii colectivului care elaboreazA tematica. In contextul tematicii se vor justifica ideile principale ale expozifiei viitoare, pe aceasté baz se vor face liste cu obiectele care vor deveni exponatele viitoarei expozitii. In continuare se stabilese eapitolele, in cadrul lor grupurile de piese, chiar identificarea lor in depozite prin intermediul numérului de inventar. Pe langa piesele autentice, se fac liste cu exponatele auxiliare si complementare. La tematica definitiva se vor atasa martorii fotografici ai tuturor pieselor propuse pentru expunere. © alta etapa este elaborarea proiectului concret de realizare a expozitiei, in care vor fi stipulate toate etape concrete de lucru, se stabileste spajiul, vitrinele cu planul lor de agezare in spatiu, agezarea originalelor si altor materiale, personalul care va participa, timpul necesar pentru organizare si nu fn ultimul rand, suportul financiar de care este nevoie. Urmatoarea etap este realizarea efectiva a expozifiei. La claborarea tematicii unei expozifii va colabora tot colectivul implicat in realizarea ei (un exemplu: pentru expunerea unui singur tablou de valoare este nevoie s& se hotireascd, daca acesta va fi expus dupa o sticla sau intro vitrind, hotirérea care-i aparfine istoricului de art; trebuie avutd in vedere iluminarea obiectului, siguranfa expunetit si microclimatul din sald pentru care raspunde conservatorul; pozitionarea vitrinei in spagiu este responsabilitatea arhitectulu. 104 Ultima etapa este incheierea expozitiei, completarea dosarului care va cuprinde tematica, proiectul, fotografii din expozifie, materialele de popularizare utilizate, catalogul, ecourile din presi, jumalul de vizitare Dosarul se va depune in arhiva documentard a muzeului Materiale complementare ale expotifiei muzeale. Publicitate Atragerea publicului spre expozifiile muzeale este stréns legata de sistemul publicitar. Popularizarea activitttii muzeului este posibild prin numeroase mijloace. > Afigul este traditionalul mijloc de popularizare. Muzeul trebuie si-si elaboreze un afig permanent care trebuie s& aiba un inalt nivel artistic. Trebuie s& fie atrigator, viu colorat si cuprinzitor. De obicei, pe afigele muzeelor se afld imaginea edificiului prineipal al muzeului sau un important monument din preajma sa, emblema muzeului sau schija evenimentului cAruia-i este dedicati tema principal a expozitiei. Textul afigului trebuie s& specifice numele muzeului, adresa precisé, chiar o mic& schifa cu locul fn care se af, zilele si orele de vizitare. Afigele trebuie s& se afle in cele mai vizitate locuri din oras (Ia intrare in oras pe soselele principale, in gai, in parca, in preajma altor monumente istorice et.). Trebuie si fie rezistente gi usor vizibile, in dimensiuni mai mici se pot afla in birourile de informafii din ora. Afigele in sine pot deveni obiectul interesant pentru colecfionari. Muzeul ar tebui si-si schimbe afigul din edd in ‘cand, s& realizeze alte variante, care s& fie capabile si atragl atentia trecdtorilor, s& provoace interesul, si indemne la vizitarea expozitiei. 105, Afigele pot fi ce mai multe tipuri: de prezentare, capcand, didactice, standard, festive ¢. a. Ilustrata prezentand edificiul muzeului sau piese importante si de valoare deosebita din muzeu pot deveni, de asemenea, un mijloc de popularizare in ard gi strdindtate. Pliantul. Pentru vizitatori pliantele sunt un mijloc de a-si aminti dupa prisirea muzeului cele mai importante momente din expozifiile sale. Pliantele sunt elaborate de specialistii muzeului si abordeazd cele mai importante momente din expozitie legate de piese exceptionale, de evenimente istorice, colecfii deosebite. Pe lang un text explicativ succint, dar explicit, pliantul cuprinde fotografii, harti, planuri, schite. Preful pliantelor, chiar daca ating 0 calitate deosebita, nu ar trebui s& fie ridicat, Pe prima sau pe ultima pagina ar trebui sd cuprinds si informatiile utile despre muzeu, adresa, zilele si orele de vizitare, circuital de vizitare. Popularizarea muzeului se mai poate face prin intermediul unor obiecte artizanale cu insemnele institutiei: semne de carte, copiile exponatelor, bijuterii - copii ale originalelor din expozifie, vase din porfelan sau Lut; diapozitive, casete video cu prezentarea muzeului sau secfilor sale. Ghidul muzealui este cel mai pretentios mod de a prezenta expozitia muzeala. Textul trebuie s& fie elaborat de specialisti, cel mai bine pentru fiecare sectie specialistul respectiv. Ghidul muzeului trebuie si urmireascd directia de vizitare a muzeului.’Textul trebuie si fie ‘nsofit de ilustratie reprezentativa din expozitie cu un sourt text explicativ. Ghidul trebuie s& aiba o forma utila, trebuie si fie 0 carte de buzunar, Dimensiunile nu trebuie s& fie mari, nici ca si confinut gi 106 nici ca format, Muzeele pot edita ghiduri exhaustive pentru publicul rmatur si ghiduri restrnse pentru copii > Pentru copii sau publicul mai larg, pentru incurajarea curiozitafii se pot edita foi volante pentru lecturi istorice. Tot pentru copii se pot labora niste teste pe teme diferite, rispunsurile la intrebari aflandu- se in expozitia muzeului. Raspunsurile corecte pot fi recompensate cu premii simple la iesire din muzeu. > Catalog de expozifie sau catalog de colectie pot fi elaborate ca 0 completare a ghidului, Este un material de popularizare pretentios, ‘mai scump si trebuie s& alba con graficd de exceptie. Baza se pune pe fotografii de calitate si texte referitoare la obiecte prezentate. Programul de vi re. Orele de vizitare ale celor mai multe muzee din lume sunt 10-16 sau 9-17. Unele muzee au program intrerupt, inst, in general acest orar acoperé perioada zilei in care potentialii vizitatori sunt ocupati. Copii, pensionatii sau turistii care reprezinta un mare procent din publicul vizitator este satisfcut de aceasti ofertd Publicul activ are, ins’, nevoie de o alti oferta, oferta speciala de program prelungit, chiar in zilele de sdmbata si duminica ori in timpul sarbatorilor. Exist muzee care rimén deschise ou oc speciale sau 0 dat pe siptiménd chiar gi pénd la ora 22. Un element important este gi preful de intrare. Acesta depinde atét de potengialul zon in care functioneaz& muzeul, cét si de politica de piafi a celorlalte muzee. Este bine ca muzeul s4 ofere si unele facilitai nu numai copiilor si soldatilor ci si unor grupuri specifice de vizitateri (familii cu copii, grupuri de studenfi, persoane handicapate etc.). Programul muzeului trebuie adus la cunostinfa publicului nu numai prin afisare pe poarta de intrare, ci iin presa localé, prin televiziunea locald, pe afige. 107 Cele mai multe muzee mai mari dia lume ofera niste servicii pentru relexarea vizitatorilor prin amenajarea mini-barurilor sau restaurantelor (ele pot fi deschise chiar si pentru alt public decét cel care viziteaz& muzeul, daca existé condifii). Muzeul poate oferi astfel puncte de atractie , care rezulté din profilul su: muzeul cAilor ferate ar putea deschide un vagon-restaurant; muzeul in aer liber ‘igi adapteazi condifiile la specifioul propriu, deschizand un restaurant int-o casi fardneasc& spre ‘exemplu etc. Din aceeagi categorie de facilitati fac parte standuri sau magazine in care muzeul oferd swvenirur, brosur, ghiduri pliante despre rmuzeu, in unele muzee sunt deschise chiar libriri, Toate acestea contribuie la atractivitatea muzeului gi la o petrecere pldcutt a timpului din partea publicului. Muzeul in aer liber. Skansen Muzaul in aer liber este un tip special de expozitie. Metoda organizarii muzeelor in aer liber s-a cristalizat in Europa din a doua jumatate a secolului al XIX-lea (am amintit mai sus skansenul din Stokholm, de la 1891). O dezvoltare @ muzeelor in aer liber poste fi remareata mai ales dupii cel de al doilea rAzboi mondial. Un tademn serios a oferit COM-ul care, incepind cu anul 1956, a susfinut onganizarea acestui tip de muzeu. in anul 1957 a emis 0 Declarasie despre muzeele in natura, care a finalizat o discufie publica si a stabilit scopul infiinfari lor. Hotirdrea de a esi din silile muzeale sub cerul liber a insernnat, la inceput, un cura} considerat revolujionar din partea partizanilor acesteiidei. Un preludiu in reconstituirea obiectivelor tradifionale poate fi considerati J. expozifie universald de la Londra din anul 1851, unde s-au prezentat doar modelele 108 constructillor (au participat si céteva piese etnografice din Vechiul Regat). La a TV-a expozitie din anul 1867 de la Paris urmau s& fie prezentate diferite forme de locuire contemporand si din trecut, Romania fs fost prezenti la aceast4 expozisie printr-un pavilion in care era reprodusi o bisericd si costume populare. Muzeul in aer liber este 0 institutie in care s-au dizlocat in timp construcfile, instalatile, bisericile aflate in catea urbanizarii Localitatilor ori pur si simplu din dorinfa de a pistra pentru posteritate aspectul realitiflor rurale. Prin infiinjarea skansenelor se deschide 0 nowa dimensiune a muncii muzeale, Se prezinta aici dovezi despre viata omului — cteatorului si consumatorului (mediului, artefactelor si tehnologiilor) in timp si spatiu. Expozitie muzealé in aer liber si clementele ei permit pastrarea dovezilor autentice intr-un medi modelat. Interesul fata de productie popularé, modul de viaja in mediul rural, crestea cu timpul, Prin urbanizare si modernizare, prin insintarea civilizaiei in viaja omului, toarcerea in timp, prin intermediul muzeului fn aer liber se ofera o aventurd in care se pot descoperi senzajii de mult uitate, Sub influenfa spafiilor originale, constructiilor, Iucruritor, semiintunericului, mirosului, vizitatorul traieste profund clipa (L.Opri). ‘Muzeul in aer liber oferd o sans, sansa intoarcerii in sine. Unul dintre primii promotori ai ideii despre infiinjarea muzeului in acr liber in Romania au fost sociologul Dimitrie Gusti (Bucuresti), care a contribuit la organizarea primei expozifii de lucru in anul 1929. in céteva rénduri Dimitrie Gusti s-a exprimat in scris in favoarea organiz&rii si dezvoltarii muzeelor in aér liber, consideréndu-l un document viu, important din punct de vedere pedagogic, social si nafional. El a fost, de fapt, si fondatorul Muzeului Satului din Bucuresti, Lau trebuit 10 ani de 109 cercetii pe teren pind la realizerea planului stu. Muzeul adaposteste astizi 290 de constructii. La Sibiu a fost inflinjat Muzeul Civilizatiei Populare Tradijionale Astra” in Dumbrava Sibiului. Muzeul este specializat pe obiecte etnografice si arhitectur’ populara. Se pistreaz’ si se expune un numar de cea. 300 de construct aflate in aer liber 5.2. ‘Termeni fundamentali din activitatea expozitionala > Exponat poate fi orice obiect, avand forma bidimensionala sau tridimensional& aflat intr-o expozitie de muzeu. in expozitiile muzeelor se disting trei tipuri de exponete: autentice, auxiliare (harfi, gravuri, fotografi, casete video) si complementare (analogiile piestlor expuse), > Expozifia este prezentarea public intr-un muzeu sau galerie de art& ‘a bunutilor destinate vizionatii de citre public; totodata, este intregul complex al amenajarilor, pieselor, instalafilor care faciliteaza expunerea si vizionarea exponatelor. > Galeria este un spatiu expozitional destinat it primul rand expunerii obiectelor de arta plastics si decorativa. Cel mai des se foloseste termenul de galerie de arta. > Vitrina este 0 piesd de mobilier specific muzcului care permite vizionarea pieselor tridimensionale, Vitrina ofera pieselor securitatea si in cazuri speciale se pot folosi vitrine etangeizate care dau posibilitatea folosi ituminat propriu. i sistemului de aet conditionat in interior i a unui sistem de > Invitro — expunerea obiectelorin vitrine, > In vivo expunerea obiectelor prin imagi > In situ — reconstituirea spafiului in care obiectul era utiliza. 110 > Panou, soelu, suport, politi sunt piese de mobilier utilizate pentru expunerea pieselor bidimensionale si tridimensionale in expozitia muzeali, > Tuminat este un sistem al surselor de lumina utilizat in muzeo, de la cele aflate Ia distangé pind la acele care ilumineazA piesele disparate, ‘videorame sau interiorul vitrinelor. Se disting doul tipuri principale de Jumind, cea cald& (al becului obignuit) sau incandescentl, care se poate folosi pentra ilurinetul de la distanf& (lumina becului obignuit), Luraina rece sau incandescent este mai potsiviti pentru distanfele reduse (lumina neonului), Lurnina naturala sau chiar cea solara este extrem de nociva pentru piese istorice din materiale organice > Publicul este reprezentat de vizitatorii muzeului de toate varstele. Copii fac parte dintre vizitatorii constant ai muzeului, Muzeul mai are gi un public ocazional, turisti, > Ghidul este o persoand special pregatits, care conduce gi indruma un grup de vizitatori, dindu-le explicafiile necesare. Ghidajul poate fi $i utomatizat prin intermediul casetelor, casetelor video ete. > Indrumarea este activitatea unor servicii sau puncte de informare din muzeu, indrumarea poate avea forma unor afige, etichete, semne analfabetice, dar poate fi realizata si de personalul muzeului. Sistemele de indrumare si informare a publicului trebuie s8 fie eficiente, clare gi estetic realizate. Termenii din muzeologia generala i cei: ce privesc activitatea expozifionala sunt completati cu 0 terminologie care nu este specifics pumai activitayii muzeale si este general valabila. Ne gandim aici la terminclogie juridica, din domeniul socio-psihologic, didactic ete. Mu ‘Alte activitaji in muzeu: spectacole, concerte de mai mick anvergura, balet, activititi didactice, simpozioane, sesiuni ete. (in salile expozitionale ce cuprind arté plasticé, in galerile de arta, in castele si cetiti exist sili de spectacole). Activitayile culturale in sAlile expozitionale ale muzeelor sau in castele sau cetati au © important influent asupra psihicului uman, Sunt capabile si ereeze emofii $i si genereze amintiri pentru o lungi veme. Impresia din spectacol sau concert este amplificat& de spafiul in care se desfisoara. Prezentarea in expozifie muzeali Prezentarea in expozitii muzeale se realizea2& prin indrumare si ghidaj, ambele au ca scop principal comunicarea cu vizitatorii indrumarea in muzeu este o activitate de organizare a vizitelor in expozifii, Ne referim aici la sisternul de semnalizare a expozitilor si altor spafii aparfinatoare muzeului; la etichetarea secfiilor expozitiei si 2 vitrinelor eventual obiectelor; la elaborarea afiselor, foilor volante, pliantelor etc. {n muzeele rai mati functioneazd biroul de informatii care se ocupa de indrumarea vizitatorilor. Muzeul in intregul sau este injesat cu texte scrise, Textul seris serveste att pentru indrumare, cét gi pentru marcare, Textele au menirea de ai indruma pe vizitatori c&t si Si conduct prin expozifie. Textul are si valoarea enunfului. Textele serise se afl4 pretutindeni in muzeu; servese pentru descrierea obiectelor, definesc epocile, descriu contextele, etichetele se afl in apropierea exponatelor, textele scrise fl insojese pe vizitator peste tot. Etichetele si textele insojtoare prin expozifie au si ele © istorie. Etichetele au aparut o dati cu primele colectii organizate si 2 cuprindeau suma informatiilor despre obiect: numele, tipul, data si locul descoperirii, numele descoperitorului sau donatorului (eticheta vine din limba francez& estiquer = a lega). Folosirea lor a fost inevitabila si obligatorie pentru pastrarea ordinii in colecfie. (Mentiondim ca in muzee se foloseste gi un alt tip de etichete despre care am discutat mai sus, anume acelea care poarté numérul de inventar si s¢ atageaza obiectelor pe care nu se poate aplica din motive de conservare acest numa.) Etichetele sunt legate de exponate. Etichetele au forma dreptunghiulard in cele mai ‘multe muzee europene i informeazai succint si explicit despre exponat Etichetatrebuie st se afle la 0 distant ull de exponat, Vizitatorul va cit si va privi obiectul. Textul de pe eticheti il va obliga la contemplatie. CCitital textulvi, identificarea exponatului, tncercarea de interpretare vor crea o legaturd intre vizitator si obiect. Acest demers inseamn’ un contact, care ar fi un cAstig enorm pentru vizitator si pentru muzeu Forma si confinutul etichetei sunt elemente foarte importante pentru valorificarea corectA a expozitiei. in timp, muzeografii au descoperit utlitatea unor texte insofitoare in silile de expozitie prin care se prezinti sala sau 0 secfiune din muzeu si eare sunt aplicate la intrare in sald de expozitie sau deasupra acesteia, Ghidajul este modalitatea de adresare de la muzeograf la vizitator. In practica muzeologic& exist’ céteva tipuri de abordare a vizitatorilor copii sau persoane adulte: vizita organizata la iniiativa geolii (profesorul intra tn prealabil in contact cu muzeul), vizita organizata la indemnul cadrului didactic si al muzeografului, conform programei scolare; totodatd, vizita la muzeu poate avea forma unei ore de istorie conduse de cadrul didactic sub supravegherea unui muzeograf (se desfigoard intr-o sala de muzeu sau intr-o secfie, muzcograful poate 113 completa exponatele din vitrine cu céte un obiect reprezentativ din depozitul muzeului). Alte activitiji in muzeu le analizim in capitolul Muzeul gi publicul. Ghidajul poate fi oral, ghidul insojeste grupul prin expozitie ori prin intermediul aspectomatului si comentariul ghidului se desfisoara intr-o sald speciala de proiectii sau printr-un sistem de texte insofitoare amplasate in sili si vitrine. In stile de proiectii pot rula filme documentare cu o tematica legatA de expozitiile muzeului sau pe teme complementare. in marile muzee se foloseste si ghidaj individual prin intermediul unui casefofon mobil care se imprumuti la casierie, Casetofoane care funcfioneaz’ eu fise sunt montate pe alocuri prin expozitie (in biserci, cetati, castele) si poate fi selectata limba preferata. Ghidajultrebuie s4 fie considerat o activitate specializata, care are menirea de a indeplini si complete fimctia principalé a muzeului - comunicarea cu vizitatorii $i valorficarea expozitilor muzeale. Ghidul muzeului insofeste grupul de vizitatori prin expozitie, comunicéndu-le informatii despre piese, evenimente istorice sau legaturile intre ele. Ghidul trebuie si aiba tn vedere nivelul intelectual al grupului pe care fl insofeste, unde poate fi vorba de copii, tineri, grupuri de adulji, dar gi grupuri de pensionari in care se pot afla persoane cu pregitire scolara foarte diferentiata. Ghidajul nu trebuie si cuprinda neaparat_numai prezentarea obiectelor din expozitie, ci si contextul istoric. Pentru vizitatorii mai avizati se pot oferi detalii despre locurile de descoperire, analogii din alte muzee etc. Ghidul este sursa principala de informati, este factorul central, care se interpune intre expozitie si public. Pretentiile vizitatorilor sunt variate si greu de imaginat Importanta este provenienfa sociala si culturala a vizitatorului sau 14 ‘srupului. Unora le este suficienté o prezentare generala a epocii, alii au Pretentie s& afle si contextul istoric, evolufia, Unii dorese detalii, alii Beneralititi, Ghidajul trebuie si mulfumeascd toate categoriile de Vizitatori, webuie si fie diferentiat. Prezentarea trebuie flcutd intr-un mod accesibil, folosindu-se un limbaj raportat la nivelul grupului, Cu ocazii speciale, ghizii in muzee sau in castele pot fi imbracafi in costume de poe’. Din practica muzeologicé se poate constata c& atunei cénd grupul este insofit de ghid, care ofera informatiile necesare pe cale orala, vizitatorului ii riméne mai putin timp pentru studierea obiectului gi corelarea observatiei proprii cu cititul etichetelor. Cel mai des sunt urmiite textele gi etichetele de vizitatori i \dividuali sau de famili Grupurile de elevi pot fi insofite de profesorii proprii care, daca ‘cunosc bine muzeul, pot vizita expozifia fri ghid. in acest fel are loc lectia de muzeu, profesorul de istorie igi poate ine ora de istorie in expozitie muzealt. Dac este nevoie, poate cere un sprijin de la specialistii muzeului care pot pregati in compleiare si unele piese din depozit. Pentru grupurile de levi sau adulfi cu interese speciale se pot organiza ghidaje de tip prelegere. Acest tip de ghidaj se face pe o tema restréns, Int-o secfie a muzeului sau chiar numai in fata unei piese de valoare excepfional. Ghidajul poate fi completat prin proiectii, filme documentare, ori chiar prin muzica 5.0. Se pot stabili niste contacte durabile intre elevii unui oras gi muzeul. Importanta este punerea bazelor unor astfel de contacte care trebuie intrefinute, adancite si continuate. Este un interes comun al scolii si al muzeului, La aceastd coneluzie nu au ajuns numai muzeografii din us Romiénis ci si din tosta Europa. Copii sunt cei mai vrednici vizitatori ai ‘muzeului, dacd muzeul reuseste s& le eaptureze curiozitatea si interesul. Grupurile de turisti apreciaza, de obicei, un ghidaj sumar, fir prezentarea amanunfiti a expozitiei. Trebuie se existe 0 colaborare intre ghidul grupului si ghidul muzeului, mai ales cfind este vorba de grupuri de strdini. Exist si posibilitatea de a vizita muzeul in mare vitezi, numai penteu a crea o imagine generald despre expozitie. Ghidajele au un mare rol in atragerea publicului la muzeu. Un hid inspirat gi bine intenfionat poste s& faci muzeului mari servicii de publicitate, 116 MARKETINGUL $I MANAGEMENTUL iN MUZEU Marketingul este un concept modem, care si-a glsit un loc sigur {n preocupatile importante ale muzeului si muzeografilor. Marketingul se ‘cup de relatia generala dintre producdtor si omul consumator. Dac urmarim interesele muzeului, constatdm c& i ta acest context poate funcfiona foarte bine aceeasi relafie, care are de a face cu omul ~ consumator al unui act de culturé, Publicul vizitator face parte din aceea categorie de consumatori de care se intereseaz4 marketingul muzeal Publicul fidel al muzeului diferd de publicul reprezentat de turist. Chiar daca in Roménia activitatea cu publicul nu ocupa, deocamdata, umul din cele mai elaborate capitole din activitatea muzeului, in eazul expoziiilor excepfionale, ocazionale se realizeazA un contact nemijlocit cu publicul bazat pe 0 munca foarte bine planificaté. Marketingul nu se afld atdt de departe de activitatea muzeului, dac& muzeul urmareste pe Hangs scopul educativ si de valorificare a patrimoniului sdu si interesele materiale. Marketingul nu trebuie confundat cu publicitatea, Marketingul ‘inseamn& combinarea resurselor muzeului cu eererile gi nevoile Vizitatorlor sti. Succesul in relayia muzew-marketing depinde de nivelul {a care publicul cunoaste oferta de servicii a muzeului; totodata, calitatea serviciilor si utilitatea lor sunt in mAsura si conving& publicul despre posibilitatea de a apela la serviciile muzeului. Una din modalitatile de abordare a marketingului este sondarea piejei, care are ca scop detectarea publicului fint& sia cererii ce exist pe piafa in materie de muzee. Finalizarea se va regisi intr-un plan de marketing. Muzeele ca gi alte institutii de culturd se afd in competitie cu alte muzee, dar si cu alte Reoe ame ALBA iUUA | eguiargca oy, | institutii de cultura. Succesul activitatii unui muzeu depinde, dac& stie si si ,vand& produsele”. Publicitatea este complementara tuturor acfiunilor de promovare a muzeului. Dac& pubiicitatea se face eficient ea este in stare s& asigure succesul muzeului, Materialele de promovare vorbesc fidel despre imaginea unei institufii, trebuie s fie de bunt calitate si sA se afle In locurile circulate: birouri de informatii, birouri de turism, gari, piefe, zonele istorice ale oragului, hoteluri, scoli etc. La acest tip de publicitate se adaug’ colaborarea cu mass-media: ziare, reviste, radio, televiziune si chiar bund colaborare cu oficialitatile orasului. fin competitie se afla si prepul biletului de intrare, comparabil cu pretul altor rmuzee Marile muzee finantate de la bugetul de stat au inceput si simta in ultimul timp stagnarea finanfarii si sunt nevoite si se preocupe de cdstigarea unor noi finanfatori (0 astfel de situatie este remarcata tn Germania). Aceastt situafie nu poate fi schimbata, péni cdind muzeele nu vor aborda o alta politica decat doar cea culturala. Unele activititi ale acestor muzee, mai ales dac& este vorba de expozifii ocazionale, ar putea fnsemna din punct de vedere economic, ¢ imbundtijire a situatiei financiare pentru, muzeu. Expozitiile sunt unul din factorii economic ‘muzeale, sunt cel mai firesc mijloc ale muncii cu publicul, asigura muzeului prestigiul profesional si stiintific (ne géndim si la editarea cataloagelor de expozifie). In marile orase, muzeele se afla in concurenta, factorul care le obliga la gasirea soluti Jn Europa se schimba si proportia intre muzeele de stat si cele particulare, crescind numirul celor din uma, ca tezultat al unor hobby- uri, Proprietarii unor colectii de curiozitafi doresc sa si le expundt in faya publicului. Aceast& inifiativl ar putea avea o influent economics sila atenta orientare spre pia 118 negativa asupra marilor muzee, care fi cauté identitatea gi noile metode de prezentare, Undeva la marginea muzeologici clasice se afla acti ile economice, care au puncte comune cu muzeografia, anume in Anglia, couparea timpului liber in mijlocul naturii a dat nastere la infiintarea ‘muzeelor in naturd, parcurilor de distractie, centrelor culturale a. Aceste ‘modalitifi de petrecerea timpului liber se indeparteazd de functia cultural-educatival « muzeutui si se apropie de industria distractiva (nuzeele din Anglia sunt vizitate anual de 50 milione de vizitatori) Care ar putea fi cheia succesului unui management muzeal corect? in acest sens ar putea fi discutaji 6 termeni - banii, timpul, coamenii, colecfile, premuiscle si echipamentele. Toate institutile culturale si nu numai in Roménia, ei si in Europa se aflé sub influenta schimbasilor cultural-politice. Finanfarea din partea statului a culturii este 4m continua descrestere, doar in domeniul turismului si al reclame situafia este inversé. Finanfarea culturii se poate schimba pozitiv doar act cultura va fi folosita ca o treapti intermediar® spre alte scopur ‘Acum un rol hotardtor il va putea ocupa marketingul, Ar putea fi vorba de 0 relajie interactiva, in care nu numai muzeul va folosi marketingul dar si marketingul va folosi muzeul. Muzeul ar trebui si intre in cireuitul turistic national si internafional si si intre in atenfia agenturilor si firmelor care se ocupd cu organizarea timpiui liber. Prin conceptul markeringului muzeal, muzeul nucsi poate schimba funcia sa principala si trebuie si ramani o instituie de cultura, nu va deveni o insttutie al cérei soop principal ar fi céstigul. Scopul principal al lor proprii, prin uurmare pistrarea relajiei cu publicul vizitator, dar nu in ultimul rand, muzeului va ramdne educatia si valorificarea colect muzeul trebuie sa pastreze relajii cu potenfialii finantatori (acesti 119 sponsori pot fi interesafi de pastrarea mesajului cultural sau se intereseaz in mod special de institusia muzeala). Muzeul trebuie sa-si ofere servieii atunci efnd un finanfator sau sponsor va avea nevoie de ‘muzeu, se subinfelege, pentru scopuri culturale nobile. in societatea de consum, muzeele sunt percepute ca niste institufii statice. Mediatizarea lor devine atractiv doar cfnd se intémpla ceva deosebit, mai ales in sensul negativ (furt de obiecte), pozitiv (aniversare), curiozitate (schimbarea directorului). Muzeul este obligat s vind spre public si mijloace de comunicare cu noutiti, Interesul mass-mediei este foarte valoros pentru viata muzeului, poste deveni intermediar in marketingul institujiei. Problema se fli ins’ in mentalitatea cercetitorilor preocupafi de studierea colectiilor, a custozilor interesati de confinutel depozitelor, a supraveghetorilor, adesea dezinteresaji sau cel putin meutri faja de vizitatori, iar sectorul de pedagogiei muzeala se ‘ocupai de copii. Totusi, intr-o societate dezvoltatd, exist muzeele cu un ‘marketing functional, eu 0 oferta atractiva, care este convingatoare pentru sponsori (muzeele din Germania, SUA). Un marketing activ este o cale spre o relatie activa cu publicul (la Miinchen se organizeaz cursuri speciale de management muzeal cu duraté de o siptémand in limbile germana si englezA). Un exemplu de management si marketing, care ar merite urmat (gi de aceast# pairere sunt atét specialigii germani, englezi, slovaci si alii) sunt muzeele americane. Muzeul american incepe s& fie preocupat de vizitatorii sai de la varsta de 4 ani, insofiti de paingi gi ti urmareste pe copii, familiiintregi, student. Clasa de scoala cu sau fird profesor se aflé {n interesul special al muzeului. Profesorului fi ofer& muzeu! posibilitai de specializare; profesorul este considerat 0 personalitate — un 120 profesionist. Teacher workshop-uti se organizea7A la sfirsit de sAptimand si dureazd cca dou ile. Programe speciale sunt orgenizate pentra grupuri de seniori: prelegesi, filme documentare, lecturi, contacte directe in casele de batrani, Grupurile etnice, italieni, populatie asiatic’, neagré, ‘musulmani, pentru tofi exist& programe in diferite muzee americane. Un smuzeu mobil” se deplaseazi la populatie de varsté a treia sau se deplaseazA in cartiere ale céror populatie, de regula nu viziteaz4 muzeul. Pentru oameni de stiinfi sau pentru oameni de afaceri muzeele oferd spafii pentru activitiyi stiinifice, dar gi pentru cele de relaxare culturala, (in unele castele sau cetafi europene se organizeazA colocvii, simpozioane sau chiar nunti sau alte festvitipi care sunt o utilé sursi de veait) Muzeele americane oferd si alte servicii. Muzeele mai mari au activitati cu publicul zilnice (Metropolitan Museum din New York). La intrare in muzeu se ofer ghidurile la diferite prefuri, cataloage de expozitii, calendarul activitifilor, formulare pentru inscriere in clubul prictenilor muzeului, atragand spre muzeul si persoanele oarbe, materialele pentru ei sunt scrise in scrierea Braille, au propriile magazine in care se vind materiale publicitare, replici, cai suveninusi etc (MuseumsQuartier din Viena - MQ este 0 institufie centralA pentru toate muzeele din Viena, la sediul stu oferd informatii despre toate expozitiile din oras, pe INTERNET informeazé despre activititile muzeelor din ‘Viena, primeste cereri de vizitare in grupuri, organizeazi si proprile expozitii temporare. Partenerul - finanjatoral MQ este Erste Bank gi Wiener Stadtwerke). Muzeele americane se prezintl si ca unitiji economice, Chiar daca sunt insttufii non-profit, au preocupiri comerciale. Atat in muzee ca 121 siin alte unitifi comerciale, se poate plati cu clrfi de eredit, functioning perfect © relafie cu banci. Veniturile muzeelor se investesc in alte activitati culturale. Muzeele fac tot posibilul ca sisi vanda serviciile. Dar propriv-zis functioneazh pe baza veniturilor provenite din veniturile fundatiei fondatoare, din bugetul de stat, de la primécii, din turism (ncindestulator), din contributiile altor fundafii, ale fondului cultural- economic. Sunt cazuri cénd muzeele primesc mosteniri sau donafii insemnate. Unele muzee sunt sponsorizate de sponsori particulari, care sustin unele colecfii, care in consecinja vor purta numele lor. Clubul prietenilor muzeutui are taxe anuale sau pe toata viaf%; membrii clubului din oficiu invitatii la vernisaje editat de muzeu, Sponsorii igi pot invita cereul de prieteni, sunt invitati la activitatile speciale, primese cataloage de expozifi si sunt nominalizagi in darea de seama anualé. Toste actiunile muzeelor americane au un substrat comercial. ‘Totusi cle sunt un centru al vietii culturale active. Mentalitatea americans ‘au se dezminte nici in viafa muzeelor. ,Muzeele americane mu sunt locul {in care se conserva istoris, dimpotriva, in muzeu istoria devine wil pentru contemporaneitate” (ef. periodicului Miizeum, Bratislava, 1994). 122 MUZEUL $I PUBLICUL »Colecfiile unui muzeu, oricare ar fi acestea nu reprezintA scopul muzeului. Adevaratul scop al muzeului este stiinfa, cultura, educatia” (Grigore Antipa, 1937), Scoaterea obiectelor cu valoare istoric’ din contextul lor initial (obiecte vechi de uz casnic) le di acestora o valoare de obiect cultural. Trecerea obiectelor de la nivelul utilitar spre nivel cultural se intdmpla in permanenfa in jurul nostru. Privirea icoanelor pe sticlA sau pe lemn in spafiul lor natural in bisericd ofera o alt& tedire decat scoaterea lor din context, in salile expozitionale. De asemenea, bunurile aflate in depozitele muzeale se afl intr-o forma de izolare, neavand contact cu vizitatorii. ‘Un capitol din relafia dintre publicul si muzeul ar putea fi acela care se referd Ia contactul cu manumentele istorice. Printr-o educajie civied, publicul ar trebui si fie informat despre mostenivea culturala din raza muzeului pentru a deveni preocupat, asemenea muzeului, de ocrotirea monumentelor istorice care se pot afla in proprietatea muzeului, dar si a bisericii sau in proprietate particulara. Indiferent de proprietar, publicul ar trebui sd aiba in constiinfA obligatia ocrotirii bogatiilor colturale, Relafia intre muzeul gsi publicul (feedback) este bazati pe principiul reciprocitafii. Mesajul emis dinspre muzeul trebuie s8 aib& wn grad suficient de ivalt de receptivitate. Scopul principal al relafiei cu publicul ar trebui si urmareascdi cu prioritate informarea si formarea. Indeplinirea corect a fafetei educafionale nu se poate realiza far cunoasterea intereselor publicului, avand in vedere: varsta si categoria 123 socio ~ profesionalé. Marile muzee din Europa si din lume, inainte de aborda noi inifiative muzeale festeazd publicu! potengial. Muzeul de astici i de mfine trebuie 68 functioneze ca o institufie pusé in serviciul publicul, iar muzeograful trebuie st indeplineascd im aceasth relic rolul unui prestator de servicii, Lumea muzeulvi, celui din Europa occidentala, prin diferite institutt nafionale gi intemationale este preocupaté de elaborarea unor proiecte de expoxifi cu tere atractive pentru publicul viztuor. Se doreste punerea le punct @ unui sistem accesibil Ge comunicare cu publicul: programe special proiectate pentru familie care viziteaz ‘muzee; ghidaje in muzeu pentru surdo-mufi; programe pentru vizitatorit care dorese sh tréiascd 0 scurta perioada in conditille unei epoci indepartate; programe pe INTERNET. Ne-am oprit asupra unor exemple care merith sa fie urmate, dorind s& ajungem {a peablema relafiei iatre muzeul si publicul din Roménia, Situatia din jar8, in general, este alta, dar si aici eforcuile smuzeografilor se aliniazA la metodele folosite in lume. Drumul muzeulsi romanesc de la procesul educational limitat 1a asimilarea sloganurilor ideologice ale regimului anterior spre o relafie realé cu publicul roménese este anevotos si lung, dar trebuie constatat ch exist un inceput. Prin reviste de specialitate, la sesiunile stiintifice ale muzeelor si in mass- media a inceput o polemic si o discufie constructiva, privind tranzactia rmuzeului roménese, Se cerea, in acest sens, elaborazea unui Program general de reforma sub egida Comisiei nasionale a muzeelor si coleefilor, Calea principalé a relafiei noi intre muzeul si publicul stu duce prin calitate, mai pujn prin cantitate tn activitates muzeistica. 124 Care ar trebui sit fie strategia prezentului si viitorului apropiat in acest domeniu! in institutiile muzeale ar trebui s& se infiinjeze, acolo unde nu exista inci, Departamente de pedagogie muzeald, Departamente de relajii cu publicul, In céteva muzee functioneazi asemenea departamente, in altele se pun bazele lor: Muzeul civilizajiei populare tradifionale ASTRA” din Sibiu, Muzeul National de Arti a Romaniei din Bucuresti ete. Departamentele de relafii cu publicul ar trebui s& abordeze 0 politica ofensiva, contactind diferite grupuri din societatea civila care ar putea fi interesate in comunicarea cu muzeul. Rolul important in formarea noii poltici muzeale fl au managerii muzeelor i depésirea multiplelor bariere financiare cu care se confruntd. Insuficienfa Legii sponsorizarii este inca un motiv evocat in muzeologia prezentului, Deocamdaté in Romania nu functioneazé sau flnctioneazA prea putin ‘mecenatismul. Persoanele solvente care iubese cultura nu evalueaza corect rolul pe care [-ar putea juca in susfinerea muzeului sau actului cultural in general, Rezultatul inifiativei UNESCO din anul 1988, cénd s-a inaugurat Deceniul mondial al dezvoltérii culturti, incluzind si tema Muzeele inseamna educatie, a fost contabilizat in anul 1998, Muzeele roménesti au rimas in sfera teoreticd. Ministerul Culturii a organizat anual colocvii nationale de pedagogie muzeala. Aici s-a lansat o deftnijie de la care ar trebuie sA pomeasct o schimbare de mentalitate gi aliniere la migearea muzeisticd universala: pedagogia muzealé inseamna aplicarea unui sistem logic, coerent, stinjific elaborat de metode si principti menite a implini sau a desdvérsi doringe de autoeducagie a publicului de toate varstele. Pedagogia muzeala trebuie s& fie directionats spre eficienta culturalé a institutiei muzeale, iar calea spre aceasti finalitate trece prin 125 méinile managerului, Pedagogia muzeala se bazeazA pe cercetare si contribuie 1a elaborarea conceptului expozitional, Trebuie si existe un interes si in pregitirea personalului de specialitate care se ocupi de ghidaje. Este esenfiala implicarea personalului muzeului, in ordinea ierathicd, dar si pe orizontala (depasirea comodei pozifii de cercetator) in clutarea si glsirea modalitiilor acceptabile, ta condifile date, pentru formarea unui public propriu. Este nevoie de imaginatie, devotament, spirit de initiativa. Publicul constant poate fi recrutat din copii si din toate categoriile sociale, oferindwli se nu numai traditional expocitie permanentd, ci mai ales cea temporara sau in masura posibilitiilor si cea itinerant&. Acestea trebuie si deptigeasca un stadiu in care exponatele erau etalate ca niste obiecte statice, rupte din context. Ele trebuie si dezvaluie publicului un lant intteg de semnificati, intermediarul fiind ‘muzeograful — ghidul sau insusi modul de organizare a expozitiet Sensul unei vizite in muzeu nu ar trebui si fie un ,galop” prin sille expozitionale. Muzeul ar trebui st-i ofere vizitatorului posibilitatea 4e a poposi tn acea parte a expozifiel care il intereseaza deosebit. Soluyia se ofera in multe muzee din lume care au secfii independente cu galerii de art pe secole, scoli, prezentarea epocii preistorice, a artei egiptene, grecesti, fomane, evul mediu cu specificul lui, evolutia breslelor etc. Muzeele au fost formate initial din colectii particulare, in care colectionarii igi petreceau timpul liber. Erau destinate unui cere extrem de restréns de privitori. Astizi, ele exista pentru public pe care trebuie s&- | cagtige si s& contribuie la educatia Iui, Utilitatea unui muzeu se evalueaz in numarul vizitatorilor. fn scopul c@stigtrii unui numar cét se poate de mare de vizitatori, departamentele de specialitate trebuie s& cunoasc’ publicul si pretenfiile acestuia, Sondajele, anchetele, contactul 126 direct eu vizitatorii, organizate stingific ar putea rispunde la multe din ‘ntrebirile pe care si le pun muzeografii in legatur& cu. succesele expozitillor. Succesul nei expozifii poate fi masurat prin timpul pe care vizitatorii il petree fn fata vitrinelor sau in expozitia muzeald, Muzeele au posibilitatea si-si imbundtifeascd activitatea gi imaginea, urmérind interesul publicului. Sondajele organizate de epartamente de relajii cu publicul pot folosi metode de cercetare sociologic8, avand ca instrument de lucra chestionarul cu intrebari destinate publicului din fara dar si din strindtate (in limbile de circulajie). Chestionaru poate oferi intrebari care cer rspunsuri despre structura socio-profesionalé a vizitatorilor, varsta lor, provenienta, motivafia, interesul, frecventa vizitelor, impresia dup’ ita. in final se analizeaz8 propunerile, care pot oferi direct de actiune a muzeului Indreptate spre imbundtfirea activitafi Activi i cultural-educative in spatitle muzeale Expozi muzeale oferi un spatiu propice pentru desfisurarea ‘unor activitayi cultural-educative, in afara ghidajélor muzeul poate oferi lun spatiu special din expozitie pent concerte de camer’, pentru spectacole de balet restranse, In muzee cu caracter istoric se pot juca piese de teatru de mai mici sau chiar si mai mari propor i, depinde de dimensiunile spapiilor expozitionale, Ghidajul din castele, cetati sau expozifii specifice se poate desfigura cu ghizii imbracati in costume de epoca, iar in muzeele etnografice, in costume populare. in preajma monumentelor istorice se pot organiza spectacole date de trupe specializate in lupte de epoca, scrima sau concerte de epoca. in preajma 127 bisericilor vechi sau castelelor, cetafilor se pot da adevarate spectacole de teatru sau oper (Pergamonul din Berlin in expozitiile sale de epoca elenistica si romani, sala de muzica din palatul Schénbrunn din Viena, galeria de art& din palatul Hradéany din Praga gi altele). fn toate aceste activititi culturale muzeograful si managerul muzeului colaboreazi cu instituyile cultural-artistice. Muzeul isi diversificd activitatea, ar vizitatori traiese momente de neuitt. Una dintre cele mai modeme preocupati ale muzeografilor este organizarea muzeului ca un centru cultural. De la faza anterioard, in care activitatea cu publicul dinafara orelor de vizitare se rezuma la cate o jmasé rotunda” sau ,seard muzeal&” putin gustate de publicul vizitato, se doregte 0 modemnizare, care ar putea consta in organizarea unor cercuri, eventual ateliere pentru copii si tineri sau chiar si pentru cei de varsta a trea; cercuri de istorie orala cu participarea unor mattori oculati ai evenimentelor din trecut si audierea unor Tregistrlri audio-video realizate de membrii cercului; cercuri de inifiere in arheologie pentru copii, inregistrind etapele cercetirii arheologice; ateliere de creatie — desen, olfrit, modelat. Din domeniul activitatit stingifice, dar si cultural educative fac parte conferinjele, simpozioanele, decbaterile, sestunile stiinfifice care se desfésoard prin participarea specialigtilor, dar aceste activitayi sunt deschise 9i pentru publicul doritor. Se anun{& in presé, prin afige cu suficient timp inainte. ‘in multe muzee din lume gi din far& functioneaz4 cercuri de prieteni at muzeutu, care poate fi formate din copii, tineret, dar si prieteni de varsta a treia. Dintre ei se pot forma grupe de voluntari dispusi la diferite colabor&ri cu muzeografii. Prieteni ai muzeului 128 funcfioneaza spre exemplu in Scofia sub numele de Friends’ Group si membrii lui finanfeazA muzeul, in schimb primese publicatiile editate de muzeu, iau parte Ja diferite activititi organizate de muzeu. Friends’ Group din Scotia functioneazi in mai multe muzee (Aberdeen, Edinburgh, Glasgow, Hamilton etc.) Ziua de 18 mai este zina internafionala a muzeelor, o 2\ in care ‘muzeele europene si altele ofer8 un program special pentru vizitatorii lor. Aceasti 2i se sarbatoreste la propunerea Adunirii Generale a Coasiliului International af muzeelor din anul 1977. Se organizeazd expoziii temporare atractive, Se deschid portile muzeelor peste program si gratuit Spre exemplu, cu aceastt ocazie muzeele din Viena dar si din Germania ‘sunt deschise zi si noapte, avand un program acordat reciproc, putdnd fi vizitate conform programului oferit. Muzeele germane ofera, de asemenea, un program sérbatoresc vizitatorilor sub mottoul ,Muzeele au prieteni” (lupte medievale, scenete renascentiste, muzica medievala ete.) Ziua international a muzeelor este 0 ocazie de @ atrage atentie asupra Aotivititii muzeelor, de a cAstiga noi prieteni si colaboratori, sponsori fnsisi strbitoarea este sustiautd fcanciar de binei, funda, persoane influente. ([n anul 2004, mottoulzilei de 18 mai este ,Tradiia culturala - © vie mostenire” — Intangible Cultural Heritage”), Mureele si copii. Muzeele seolare. in istoria muzeelor roménesti se poate vorbi despre o relatie eosebit de apropiata intre copii sau elevii $i muzeu, Muzeele geolare au functionat pe langé numeroase scoli nu numai in orage, ci gi in comune. Unul dintre importantele muzee gcolare din Transilvania a fost cel care a 129 funcfionat pe Langa gimnaziul din Blaj de la jumatatea secolului al XIX- lea, Ministerul Instrucfiunii publice a elaboret in anul 1930 o circular, prin care propunea fondarea muzeelor scolare, Modalitatea pe care 0 propunea ministerul, era donarea obiectelor de pésinyiicopiilor. Unele din aceste muzee gi-au justificat valoarea si au functionat si dupa cel de al doilea rizboi mondial. Un rol important in fiinjarea acestor muzee a avut si Comisiunea Monumentelor Istorice, care a sustinut infiinjarea $i fanctionarea_muzeelor scolare 12 forurile superioare, ucordéndw-le {mportanta in activitatea didactic’ Muzeul scolar este un loc propice pentru desfisurarea orelor, este ocul unde se poate invita istoria, stiinfele natu, istoria artelor dar poate i un loc de lucru, in care copii se pot deprinde cu creafie artistic, poate fiun laborator de restaurare, copii pot produce aici copiile obiectelor 3.2 Mazeele geolare europene din zilele noastre acorda o mare atentie copiilor, chiar dack nu au 9 legaturd directé cu 0 scoala anume, In Germania, Ja Berlin funcfioneaz’ un muzeu seolar, care dezvoits istoria snvapiméntului din Germania de la inceputul secolului al XV-lea si este specializat in colecfionarea rechizitelor colare, manualelor i documentelor care ilustreazi evolujia inviyimintului, in Europa funcfioneaza muzee pentru copii, constatdndu-se c& multe muzee mari creeazi copiilor frica sau repulsie. Acest fenomen este studiat de specialigti, De accea muzeele copiilor sunt preocupate de a oferi copiilor sansa pentru a sau le poate stémi curiozitatea. Astfel la Viena un alt ,Kindermuseum” ita un muzeu, care se afl& 1a nivelul cunostinfelor tor organizeara diverse evenimente si expozijii, Spre exemplu, aici s-a organizat o exporitie tematicd la care s-a relevat evolufia jucisilor, a 0 alt expoziie s-2 urmérit evolujia clstilor pentru copii, filmelor pentru 130 copii, evolutia imbricdmintei de copii ox parada de moda combinaté cu cea pentru adulti, insofitori ai copiilor: rochii de mireasa, palarii, cravate, rochii de bal din diferite perioade. Interesant este c& actiunile de acest ‘gen se organizeaza cu scopuri caritative, spre exemplu in vederea oferirii ajutorului copiilor in Brazilia, Kenya si Ucraina. © altfel de colaborare intre muzeele, care au ca finté atragerea copiilor: in Slovacia la PreSov s- a remarcat o activitate cu copii, in care muzeografii le prezentau practic copiilor cum se prelucra intl in trecut, cum se croiau si coseau piesele din imbricamintea traditionala. Exista si multe alte exemple de muzee ale copiilor cum sunt Junior-Museum din Amsterdam, Karlsruhe, Frankfurt, dar gio sectiune pentru copii in multe din muzeele Americii, la Chicago, Ja Metropolitan-Museum din New York, Ia Boston unde a fost infiintat inca din anul 1914 un muzew pentru copii Activititile directionate spre copii fintesc diferite grupe de varste ‘mpazjite in 3 categorii: 3-5, 6-9, 10-15 ani si se pot profila pe ateliere de creatie, cicluti de filme documentare sau istorice, concursuti de desen dupa originale din expozitia muzeului, ilustrarea céstilor despre muzeu sau a catalogului de expozitie si multe altele, Unul dintre cele mai atractive elemente dintr-un muzeu al copiilor sau dintr-o expozitie destinaté copiilor este posibilitatea de a atinge obiectele expuse — contactul direct cu exponatele si chiar desfasurarea unei_activitati concrete in expozitie sau in laboratoarele muzeului. Acest Iucru nu este sor de organizat, este posibil acolo unde muzeul are in depozitele sale dublete (triplete) gi alte obiecte fra numér de inventar, Munca cu copii in muzeele specializate este 0 nou experienfl si in Europa unde se incearcé noi metode de abordare a muncii de muzeograf, Este necesara 0 colaborare stransé intre pedagogii din muzeu gi cei care se ocupa de copii 131 in scoala. in activitatea cu copii nu are loc rutind, se cauté noi si atractive metode de lucru, prin care copiilor si li se dea posibilitatea de a-si dezvolta fantezia, talentul 9 experieata acumulet 132 MUZEUL VIRTUAL In constiinta lumii culturale a intrat un nou concept, cel de muzeu virtual - muzeul care nu poate fi atins si totusi exist —muzeul ca rezultat al noii lumi virtuale create pe INTERNET. Virtual ca termen este explicat in DEX ca cel care existi numai ca posibilitate, fari a se produce (ine) in fapt”, iar imaginea virtwald este ,imaginea in care punctele convergente se gisese in prelungirea razelor de lumina ale unui sistem optic, neputind fi prinse pe un ecran”. Astizi in constiinja lumii culturale au intrat concepte ce diblioreca virtuald sau muzeul virtual, améndow’, oferind 9 enorma sansi de cercetare si instruire prin intermediul computerului. Pentru noi acest nou mod de participare la cultura si instructie prin imagini virtuale, care pot fi accesate din orice calculator conectat la INTERNET inseamna un imens pas inainte, dacd ne géndim la videorame, diorame sau alte metode prin care muzeul isi diversifica prezentatea in trecutul nu prea indepartat sau chiar si in prezent. Daca arta si muzeul ca institufie erau socotite pentra totdeauna o realitate a culturii tarzii occidentale, muzeul virtual este produsut unor medii moderme. Importanfa social crescand& a virtualului ameninta sa facd din el un produs, pe care noi incé nucl infelegem simu stim stl folosim la parametri optimi. Putem folosi zilnic 0 pagina de INTERNET sau putem consulta un CD-Rom ca si cum am vizita un muzeu celebra (Louvre, British Museum, Kunsthistorisches Museum), cunoscandu-i exporifille, sezind in fafa computerului conectat la INTERNET. Aceasti noua practic nu permite contactul direct cu spatiul de expunere, ci doar 133 vizionarea lui. Se pune problema daca muzeul virtual poate lua locul unei institufii muzeale reale, fiind un muzeu fara edifici, far8 colecti, dar cu o multitudine de functiicu 0 eficacitate redutabila. Muzeul virtual @ fost o idee a Iui André Malraux, care sia imaginat un muzeu pe un alt suport decét cel traditional, Baza muzeului virtual este imagines apropiata aproape de tot de cea reald. Astfel de imagine se afl astizi la baza muzeului virtual. Transmiterea imaginilor run muzeu a devenit conceptul muzeului virtual. Malraux @ pus problema unui accesoriu in aparenja secundar si de mic& important — cadrul. Functis cadrului este a unui simbol, care inglobeazA culoarea materiafului, puritatea si valoarea morala. Virtualitatea artei si a muzeului, muzeul ,paralel” sau imaginar acestea sunt concepte discutate atunci cdnd se pune problema muzeului virtual, Nu este de loc vorba de inlocuirea muzeului institutional prin aceasta tehnic indrizneata, ci ar putea fi vorba de experimentarea spafiilor inventate de om. in realitate nu se pune la ind colectiile sale originale) pe lang muzeul paralel (cel al substitutelor), 1& locul muzeului traditional (instituyie cu cladiri si primul este o infayisare a celui de al doilea. in unele muzee franceze, muzeografii nu au ezitat si dubleze sau s& completeze in muzeele institujionale colectiile fizice cu baze de date (baze de imagini). Acest recurs la folosirea substitutelor informatizate fn expozitii s-a nascut din nevoia de a completa expozifiile, in unele cazuri, din cauza lipsei otiginalelor (distruse, instrdinate ec). Muzeul virtual este un produs al noilor tehnologii, precum sunt web-ul sau CD-Rom-ul, Este un muzeu ur iconic, neinstitujional, un muzeu netraditional, fabricat intr-un mod artificial care permite tranzactii senzoriale prelungite. Dac ne imaginam un astfel de cibermuzeu, care ar putea lua locul préfuitelor muzee din 134 ‘recut, el ar putea fi destinat oamenilor culfi, care I-ar putea vizita in fiecare dimineapi, asa cum isi citesc dimineata ziarul. Acest nou concept de muzeu electronic a fost numit de Bemard Deloche fast-food cultural. Muzeul virtual nu va inlocui muzeul institutional cu piesele lui originale si cu aerul lui de agezmént durabil. Muzeul virtual va fi o prelungire a institutiei traditionale, va fi imaginea muzeului real Vizitarea unui muzeu virtual aflat ta mari distanfe de vizitator este posibilé prin intoarcerea paginii, care va reprezenta inaintarea dintr-o sali fn alta a muzeului. I se permite vizitatorului privirea indelungati a pieselor selectate, completatd de explicatii aferente sonore insotite de un fond muzical. Vizitatorul se afla astfel intr-o noua situafie, in care el poate privi comod $i selectiv piesele dorite dintr-un muzeu indepartat cu tun efect real. 135, NOTIUNI DE BAZA ALE CONSERVARIL Conservarea obiectefor eu valoare deosebitd, care fac parte din Patrimoniul cultural-national, reprezinta un ansamblu de activitai Specifice care au menirea sd asigure diferitelor materiale componente, 0 stare cét mai apropiata de cea inifiala, ferind asyfe) objectul de orice fel de transforméri. Conservarea inseamn& pistrarea bunurilor muzeele, ccrotirea lor fafé de transformiiri. Din acest punct de vedere, conservarea are in vedere pastrarea nealterata si transmiterea fn viltor a mesajului estetic, istoric si documentar al objectului asupra cAia actioneaza Conservarea se poate clasifica astfel: Conservarea preventiv ~ care reprezint& ansamblul mésurilor, actiunilor, mijloacelor gi elinieilor care- acffoneazi supra rmicroclimatului, ambientului, modului de depozitare si expunere, pentru 1 preveni orice forma de degradare care ar putea afecta starea de séndtate a materialelor care intra in structura obiectelor de patrimoniu. Aceastl activitate este una permanentd si opereaza cu elemente exterioare lucr&rii respective Conservarea curativa — care poate fi definitd ca o activitate cate se ocupa cu etiopatologia, profilexia si tratamentul de stopare a proceselor de degradare. Pentru c& nu intotdeauna se opereazi cu elemente exterioare lucrérli, conservarea curativa poate fi incadraté mai bine intrun domenin foarte specializes, anume domeniut restaurdri Termenul de conservare este asimilat in general activitajilor specifice care previn aparitia degradarilor, prin miisuri exterioare 136 obiectulul. Din acest punct de vedere este corect sit se opereze cu termenul de conservare preventiva. Conservarea preventiva are patru forme: optimizarea conditilor de expunere; optimizarea conditilor de depozitare; optimizarea conditillor de filmare si fotograffere si actioneazi asupra formelor specifice de ambalare si transport, Conservarea depinde in mare masuri de stabilitatea gi instabilitatea materialelor din care sunt alcatuite obiectele asupra ctrora actioneazi, in functie de natura lor, instabilitatea acestor materiale este diferitt. Pentru 0 conservare corecta si pentru a plistra un aspect edt mai apropiet de cel original, trebuie s& se cunoasca: structura obiectelor; natura materialelor componente; Proprititile materialelor din care sunt aledtute obiectele — chimice, fizice, mecanice; factorii care intervin asupra obiectului ~ cunoscuti sub aumele de factort de medi; procesele care au loc in timpul interventieis efectele interventiei asupra obiectelor si asupra ambientul In fumctie de natura for, materialele care inti in structura obiectelor cu valoare patrimoniald, se pot clasifica astfel: Materiale de naturd organicd: ~ materiale de origine vegetal papirus, haste, textile din fibre vegetale: in, eénepa, bumbac, lemn; cemelurile si coloranti extragi din plante; > materiale de origine animala - piele, pergament, bland, 0, fildes; textile din fibre animale ca land, matase, 137 Materiale de natura anorganick ~ metale, piatrd, ceramic’, sticl4, pigmengi si cerneluri Factorii care influenfeaz integritatea si starea de sinttate a bbunurilor de patrimoniu sunt: fizici, biologici, mecanici,actiunea omului. Factorii fizici sunt cunoscufi sub numele de factori de ‘mictoclimat sau factori ambientali sunt: umidisarea, caldura, radiqtile spectruul vizibil si invizibil yi poluarea. Umiditatea - este factorul cel mai important si cel mai des implicat in procesele de degradare. Umiditatea reprezinta in practic’, apa prezenta sub forms gazoass (vapori de apa) in atmosfer’. Un volum de 2er confine o anumitt concentrajie de umiditate. Nivelul maxim de vapori de apa pe care-I poate atinge un anumit volum de aer, la o anumita temperaturd, se numeste saturare, Cand acest nivel nu este atins, apa lichida prezent& in incipere se poate evapora. Cénd acest nivel a fost atins, apa lichid& prezenta in inedipere, nu se mai poate evapora. {in trecerea de la faza gazoasé la cea lichida se produce fenomenul de condensare in urma cAreia rezulta aparitia picdturilor de apa. Apa condensata intr-o incdpere sau intr-o vitrina se depune pe peretii mai reci Conjinutul de umiditate al unui volum de aer poate fi precis determinat, Masura greutifii vaporilor de apé conginuti realmente intr-un anumit spajiu se numeste umiditate absolutd (U.A.) si se exprima in g/m’, in activitatea de conservare, umiditatea absolutd nu este un factor relevant si din acest motiv nu se incearcd determinarea umiditatii unui volum de aer. in conservare, este foarte important de determinat ‘umiditatea relativs. Umiditarea relativa este raportul dintre cantitatea de vapori de apa efectiv conjinuti (U.A.) de un spatiu determinat gi cantitatea maxima de vapori de ap& care ar putea fi congimuta de acel 138 spatit la aceeasi temperaturd. Umiditatea relativa variaza de ta 0 la 100%. Un m’ de aer care confine i0 gr. de vapori de apa, poate avea diverse valori ale umiditafii relative in functie de ‘temperatura. In spatiile ‘nchise, dact umiditatea absoluti raméne neschimbata, adica este constant, umiitatea relativa variaza in functie de variagile de temperatura, invers proportional. Pentru © conservare corect’ a bunurilor care fac parte din patrimonjul cultural, umiditatea relativa trebuie s& se incadreze intre 50- 65%, s nu existe variatii mai mari de +/- 2-3% si valorile s8 fie corelate cu valorile de temperatura. Menginerea nei umidititi relative constante Gepinde de umiditatea absoluté si de temperatura. Umiditatea absolut este un factor constant, temperatura este un factor veriabil. Trebuie sa se find cont de faptul ca: ~ 1a temperatura constant, orice modificare a umidititii absolute determina o moditicare a umiditati relative in raport direct (creste UA — reste UR, scade UA ~ scade UR); ~ 1a umiditate absoluta constantd, orice modificare a temperaturi determin © modifcare a umidititi relative in raport invers (creste femperatura ~ scade umiditatea relativa; scade temperatura — reste umiditatea relativa) Materialele de naturd organic sunt cel mai mult afectate de Valorile umiditiii relative a aerului. Aceste materiale sunt higroscopice, tind s& intre in echilibru cu ambientul, cedand umiditate si in acest caz se uusued, se contract. Absorbind umiditate se umt |. Aveste modificési structurale pot fi cauza deteriorarilor morfologice si gradul ridicat de lumiditate poate fivoriza instalarea atacurilor microbiologice sau a degraditilor de natura chimicd, 139 igroscopicitatea ~ poate fi definité ca flind capacitatea unui ‘material de a ceda sau absorbi umezealé, in fonefie de umiditatea relative ‘a mediului respectiv, pind ce intré in echilibru cu aceasta, Higroscopicitatea depinde de capacitatea de absorbtie care este determinat’ de structura si compozitia materiaiului respectiv si de uumiditatea relativa a mediului / in orice spatiu inchis se acumuleaza 0 serie de produsi gazosi, vapori de proveniengi divers®, precum si particule solide #t wal aumosferic, Umiditatea relativa improprie, corelaté cu temperatura $i cu tipsa circulajiei serului, pot fi cauzn producerii florei bacteriene $f fungice care atacd substangele organice prezente: harte, pergament piel, rentile, lemn ete, dar si unele metale, asupra clrore actioneaza distruetiv ~ ferobacteriil. Degradarile produse de umiditatea ridicats sunt: ‘umflarea tatoror materialelor de naturd organica; yuperea legaturilor chimice care determina ftiabilitae, pierderea unor porjiuni de materiale suport; ; pierdezea prin solubilize a diferitelor materiale de umplere. In cazul hirtiei, se solubilizeaza cleiul; rmigrarea sau pierderea ireversibila a culorlor si pigmentilor de naturé organica sat enorganic’ instalarea atacurilor microbiologice, fungice sau bacteriene care disttue brtia, pergamentul, pelea, lemaul, textile, afecteaza stat fibrele oft si cromatica ‘Astfel de degradari conduc Ia pierderea rezistenfe, fibrele tinzind sa se desprind& la simpla atingere,ceea ce conduce la pierderi masive din 140 ‘materialul suport. Pe porjiunile atacate se pot observa coloralii specifice ficcarei specii. De asemenea omamentele si scrierle isi pierd lizibilitatea. Se poate aprecia c& umiditatea crescutd produce daune ireversibile obiectelor cu valoare patrimoniala, confectionate din materiale de natura organic’. De asemenea uscaciunea sau lipse de umiditate afecteaz& starea de sindtate a materialelor suport. La 0 umiditate relativa prea mica a aerului, materialele de natur& organic’ pierd ape din structure tor chimicd, fucru care conduce la pierderea elasticitititfibrelor, schimbari de dimensiuni si forma, desprinderea si pierderea unor porfiuni de material Caldura este 0 forma de energie. Temperatura este un mod conventional de a exprima cantitates de c&ldur& existent& intr-un anumit ‘mediu, Pentru masurarea temperaturi se foloseste scara termometrica. ‘Temperatura produce modificari importante ale structurii materialelor, in special la cele de natura organica. Cele mai importante ‘modificari care afecteazA echilibrul si integritatea bunurilor culturale sunt deteriorarle de naturd chimica, O crestere # temperaturii determin o crestere a vitezei reacfiilor chimice. fn acelasi sens creste si rata deteriorarilor. Toate materisiele de raturi organicd sunt grav afectate de cresterea temperaturii, dar cea mai afectata este celuloza - hartia,textileie si lemaul. in cazul celulozei, o crestere a temperaturii cu 5(C la o ‘umiditate relativa constanta si in absenja tuminii, poate determina o crestere a ratei deteriorasilor de 2,5 ori. Sub actiunea e&ldurii se produce © seadere a gradului de polimerizare, degradirile care apar fiind atét de natur’ microscopic& (se observa doar cu ajutorul microscopului), cf si ‘macroscopica (se pot observa chiar si cu ochiul liber). 141 ‘Alte tipuri de deteriordri datorate temperaturii sunt cele de naturé finicd. Apa gi aerulconfinule de materalele de naturé organicd se mised jesind din material, ceea ce determins si 0 miscare a fibrelor. De asemenea, temapereturile ridicate, care deptigese 18(C favorizeaz’ i intensificd activitatea biologica a fungilor si bacterilor, daca valorile umiditafi relative sunt ridicate, adic& depisese 65%. Conditia fundamental& pentru 0 conservare corecta a obiectelot confecjionate din materiale de natu& organicd (clrfi vechi tipérite sau manuscrise, pe hartie sau pergament, obiecte textile, objecte din lemn sa) este constanta valorilor termohrigrometrice, Pentru temperaturl, parametsi optimi de péstrare sunt intre 1-18(C, fra uctuatl, De asemenea, aceste valori trebuie s8 fie corelate cu valorile umidieayi relative a aerului, La réndul lor, aga cum s-a ardtat, valorile UR trebuie st fie cuprinse intre 50-65%, fara fluctuatii jin mediul de depozit sau in export, umiditatea relative gi temperatura trebuie si fie menjinute in limitele admise si corectate atunci cand valorile nu mai corespund, Lumina - este un alt factor care poate determina degradarea bunurilor de patrimoniu de naturé organic’. Lumina este o sursi de energie care poate fi atit reflectatl cat i absorbits de obiectele pe care cade, Numai materialele de naturd organic sufér’ deterioriri datorate mini. Cand energie tuminii este absorbitd pot lua nastere reactii chimice capebile st transforme celuloza, lemnul, textilele, pieles sa pergamentul, in produsi inferior. Gradul de transformare depinde de natura fiecdrui material si se manifest& prin schimbasea culori, ruperea fjbrelor, ingilbenirea suportului, decolorarea pigmenfilor. Viteza de deteriorare depinde de caracteristicile spectrale ale luminii, de i intensitatea si durata ilumindrii. Cele mai agresive sunt radiajile ultraviolete care descompun materialele, precum gi radiafile inftarosit care emit céldura si produe degrada specifice acesteia Sursele luminoase au capacitatea de a emite radiatii invizibile ultraviolete, radiati invizibile infrarogit si radiatii vizibile. Pentra protectia obiectelor de patrimoniu susceptible de a fi distruse de actiunea luminii, trebuie s& se elimine radiatille ultraviolete, s& se reduc cele infrarogi gi s& se reduca cele vizibile din punctul de vedere al timpului de cexpunere si al intensitajii lamin Degradarite aparute ca efect al luminii se mumese degradéri fotochimice. Factorii de care depinde degradarea fotochimica sunt intensitatea radiafiilor, calitatea spectrala, cantitatea totala de radia, natura radiajilor, puterea sursei, gradul de rezistenfa al materialelor la actiunea fotochimica, concentratia vaporilor de ap&, prezenja oxigenului Pentru a evita producerea deteriorarilor datorate luminii este necesar sa se ia urmétoarele mésuri: nivelul radiafilor s& fie cuprins intre 50 si 80 de lucsi; s& nu se expund direct obiectele la nici un fel de radiatie; si se elimine cu ajutorulfiltrelor, toate radiafile ultraviolete; s& nu se instaleze surse luminoase in interiorul vitrinelor, Jumina solar si fie filtrata corespunzator. Cand este absolut necesar si se monteze surse tuminoase in interiorul vitrinelor, trebuie s& fie luate mésuri suplimentare de protectie, ‘cum sunt: > folosirea limpilor fluorescente cu catod rece pozifionate astfel incdt fluxal luminos si aib& o incident. foarte sciizutt asupra materialului expus; 143 cecranarea fluxului luminos prin intermediul unor placi speciales > > asigurarea unui sistem de ventilate al vitrineis > contralarea microclimatului din vitrine; > controlarea riguroasé si constent a microclimatului inedperilor de expunere; > reducerea timpului de iluminare a obiectelor expuse; 5 tpootajele on valori higrometrice dicate tebuie limita, cel putin tn perioada estivala, orarul de vizitare 2 expoziie. Prezenja metalelor grele provenite din procesul de fabricare @ hastiet gi cemelurilor poate duce, sub efectul luminii, a fenomenul de ovide-reducere pe seama grupirilor laterale, cu producere de grupart oxidamte §i acide. Cresterea temperaturi, in eazul materilelor de naturi elulozicd, accelereazd desfésurarea reacfillor chimict, iar in cazul materialelor de natu proteic& produce efecte dezsstruoase $1 jreversibile. Radiajiile viaibile si invizibile produc degradari care nu sunt lineare, ci prezinta efecte de cooperare si sinergie. Din punctul de vedere al conservisii preventive, trebuie sé se coreleze intensitatea luminoasé cu gradul de sensibilitate a materialelor. fin functie de sensibilitatea la actiunes fotochimica, materialele din care sunt alcatuite obiectele de patrimoniu, se impart in tei grupe: 1, Materiale foarte sensibile 1a activitatea fotochimica - hirtia, tile si documentele, textilele, pergamentul miniat, pielea, luedrile de sgraficd, lemnul poltcrom ete 2, Materiale sensibile la activitatea fotockimicd - pictura in ulei, tempera vernisat, lemnul natur, os, com, fildes 144 3. Materiale insensibile la activitatea fotochimicd - sunt toate materialele de natura anorganicd, asupra c&rora activitatea luminii nu are nici un efect, Ele nu absorb radiatii UV. Pentra prima categorie de bunuri, intensitatea luminoasa trebuie sf fie cuprins4 intre 50-80 lucsi, iar pentru a doua grupa, intensitatea luminoas& poate fi cuprinsé intre 150-200 lucgi Sursele de iluminat au pentru conservarea preventiva urmétoarele avantaje si dezavantaje: 1, Lumina natwralé - este avantajoasé din punct de vedere financiar. Asiguré condipii bune percepfiei vizuale. Este dezavantajoasi datorita nocivitaii ei - emite concentrajia vee mai mare de radiatii UV. 2. Lumina fluorescenta - este mai ieftin’, dar este mai nociva fafa de lumina incandescent’. Emite o concentrafie mai mare de radiatii UV si radiayii TR, 3. Lumina incandescenta - are o secivitate redusé, prin cantitatea ica de radiatii UV emise, asiguré o perceptie vizuala buna la intensitai ici, dar este mai scumpa Principiul dupa care trebuie sa se fact conservarea preventiva a obiectelor de patrimoniu trebuie si fie - salvarea obiectului. Ventilajia acrului. Lipsa circulajiei aerului impreund ow ‘umiditatea si temperatura pot fi cauiza producerii florei microbiologice care alacd substanjele organice prezente. In consecinsa, in depozite sau exporitii este necesar s& se fac’ o-ventilatie naturala sau accelerat Ventitafia naturala se face cu ajutorul ferestrelor, usilor sau gurilor de aerisire realizate in ziduri, Acestea trebuie prevAzute cu plase estinate protectiei impotriva pitrunderii insectelor care pot ataca materialele de natura orgenic&, Trebuie precizat c& orarul ventilatiei 145 uebuie corelat cu variafiile umiditatii exterioare. ‘in acest caz, schimbul de ner se face prin diferenja de temperaturd intre interior i exterior gt prin acjiunea evertualilor cureni crea. Ventiafa.nu trebuie si se fact le orele céind activitatea industrialé este intens’. Trebuie si se previni patrunderea prafului Poluarea este un alt factor de degradare. Agentii de poluare sunt stat partculele to stare solid, praf, funingine, sérur, spori, edt $i particulele lichide formate din aerosoli sau gazele acide sat oxidante, Cele mai nocive sunt sArurile Protejarea obiectelor de mare valoare istoric& si documentara de agentii de poluare, se face prin montarea unor site foarte dese la guile de aevisie, tifon ud ete, Aerisirea se face dup& un orar bine stabilit. Nu se face aetisirea in zilele cu ceaja. Ideal ar fi ca in depozite si séli de expozifie sf fie instalate aparate de conditionare a aerului. Factorul uman ~ poate determina degradarea ireversibils « obiectelor. Aceste degradiri se datoreazA fie activitatii curente, fie accidentelor provocate de neglijenti. Datoriti manipularii-misetrit ‘bunusilor culturale in timpul activittilor muzeale specifice cum sunt etalarea, depozitarea, expunerea, ambalarea, transportul, fotografierea, studierea, inventarierea etc., se produce o degradare constanta si lenta, numité ia mod curent xzurd fictional. Efectul acestor activitatt se manifesth prin rostiuri, patine de mocdérie aderenti, mici rupturt si pierderi de material. Cel mai insemnat efect, desi mai putin vizbi, este seiderea rezistenfei materialelor. Uzura funcfionala ma se manifesta in mod egal la toate categorile de bunuri culturale, Din acest punct de vedere exists o diferent semnificativa inte categoria bunurilor mei sensibile cum sunt documentele, c&iile, grafica, miniaturile, textilele - in 146 special métasea, sculptura policromd, icosnele si categoriile de bunuri culturale cu o constitutie robust’ cum sunt metalele, piatra, ceramica, obiectele din lemn masiv si chiar pictura. Ueura funcfionald este efectul manipulérilor si misearilor repetate ale bunurilor culturale. Se numeste functionala pentru c& uzura produsa acestor bunuri este determinati in cursul activitatilor care deriva din functiile de baz ale muzeului. Pentru c& aceste activitdfi cu objectul sunt esentiale pentru realizarea funcfiilor de bazi ale muzeului, se pune intrebarea dacé uzura functionala nu este inevitabila. Reducdnd ciclurile de migcare si manipulare a bunurilor, se poate reduce wzura funcjionala si rata deteriorarilor. Cauzele sau factor determinanfi sau favorizanti care marese in mod artificial freeventa ciclurilor de migcare si manipulate a bunurilor culturale intr-un muzeu gi care conduc la apatitia uzurii funetionale sunt: + absenja sau carenjele sistemului de evidenta; + absenga unei arhive de imagini a muzeului; = modul defectuos de desfasurare a activitafii de punere in valoare 4 patrimoniului, in special in organizarea expozitional’; - organizarea necorespunzatoare a activititilor care se desfisoara in perimetrul de depozit, inventare etc, precum si transportul defectuos; = modul necorespunzitor in care, de cele mai multe ori, se efectueazé fotografierea obiectelor; = necunoasterea sau ignorarea cu bund stiint& a efectelor distructive pe care le au diferite metode modeme de reproducere, asupra céstilor, manuseriselor sau lueratilor de grafic’; - lipsa de instruire a personalului care are acces la aceste bunuri culturale, cu privire la manuirea corecta, 147 Expunerea si depozitarea se face in spatii _amenajate corespunzitor. Un spatiu corespunzator este salubru, are stabilitate microclimaticd, nu este nou construit sau renovat, instalatiile de iluminat, api-canal sunt in perfect& stare de functionare, iar sistemul de securitate este optim. ‘in depozite, obiectele trebuie s& fie agezate in functie de structura lor morfologicd, in stare de repaus, ferite de gocuri si trepidati Paramettii de microclimat, salubritatea spatiilor, tipodimensionarea, mobilierul sunt factorit determinanti si favorizanti penta o bunt conservare. Aparate folosite pentru evaluarea condifiilor microclimatice Aparate pentru mésurarea umiditayi relative si temperaturit: + Higrometrul cu fir de pair - functionarea tui are la bazi proprietatea firului de par si a altor fibre orginice de a-gi modifica Jungimea in funcjie de umiditatea din aer. El serveste la masurarea umiditafii relative, Nu poate furniza informatii foarte precise, Trebuie replat cel pufin o daté pe fund cu ajutorul unui aparat etalon. ~ Higrograful - este un higrometra eu fir de par asociat cu 0 sparaturd de inregistrare, Se pot face grafice cu fluctuatiile u relative, pentru un interval de timp, intr-un anumit spagiu ~ Termohigrogroful - este un instrument foarte util pentru fnregistrarea simultana pe un grafic, zilnic sau siptiménal, a valorilor temperaturii si ale umidit4tii relative a aerului. in edificiile foarte mari este bine si se foloseascd mai multe aparate, pentru a se putea evidentia si evalua diferenjele de inregistrare, Aparatele modeme sunt cele 148 clectronice care afigeaza valori fonrte exacte. Unele dintte ele permit ‘nregistrarea computerizata a datelor, ~Poihrometrul este un instrument destul de exact, dar incomod de folosit. Este compus din douk termometre atasate la un suport, unul cu bulb uscat si altul cu bulb umed. Se citese cele dou valoi indicate de ‘ermoniete si prin intermediul unui tabel psitrometric de conversi, se etermind umiditatea relativa. Psikzometrl digital, de fabricate mai ‘ecentd, este aleatuit dint-o sonda care contine un senzor de temperatura si umiditare. Valoarea afigata este foarte exact Pentru a determina umiditatea unui spafiu este indispensabil s8 se Stabileasca gradul de umiditate prezent in pereti. Pentru sceasta se folosese mai multe metode cum sunt: metoda electrica care indica uumiditatea tencuielii pe o grosime de 15-20 mm. Unele metode folosese slectrozi care se infig in tencuiall sau in deschiderle special practicate, ‘hele folosese electrozi cu placd, care se pun in contact cu peretle, Masuritorile electrice mu sunt foarte precise, Aparate pentru masurarea radiattilor luminoase ~ huamecrul ~ se foloseste pentru misurarea radiatilor vizibile, Este un aparat asemanitor exponometrului fotografie; + ultravioletmerrul - este un aparat cu cate se misoara nivelul ‘adiafilor ultraviolet. Tastalarea atacurilor biologice la bunurile confectionate din materiale de natura organict Materialele de naturt organict cum sunt: bitte, textile, piel, perpament, lemn etc., in anumite conditii de mediu, in special la 149 umiditate i temperatura ridicatt, dar si in absenta _ventiayiet corespunzatoare, pot fiataateatit de microonganisme, in special fungi si bacterii, ct si de insecte. Daunele produse sunt de mari dimensiuni si sunt ireversibile. Stiinta oferd astizi un numar important de mijloace tehnice si de compusi chimici capabili fie st distrugh insectele si sporii microscopic! {alosind fungicide sau insecticide, fie sf fact materialele mai rezistente la atacul acestora, Problema fundamertalé viméne, pe de 0 parte aceea cf seopul trebuie s& fie conservarea prevent, adic& prevenirea instaléit acestor stacuri, pe de alth parte este aceea de a sti st alegi dintre produsele oferite pe cel mai adeevat, care si nu aiba efecte secundare asupra obiectului si asupra omului. Pentru c& este o interventie foarte specializaté, personalul care se ocupd de conservarea preventiva trebuie s& se fereascd de acfiuni cu caravter tehnic care ar putea fi foarte déundtoare in timp. ‘Acfiunea agentilor biologici poate fi favorizati sau opritt de factorii microclimatici de naturi fizic& cum sunt lumina, temperatura, umiditatea, sau de natura chimicd a materialelor cum sunt compozitia chimicd a hartei,textilelor, tipul de tabaci al pielii ete. Insectele sunt facforii distructivi de care trebuie s& se find seama fn cazul tuturor materialelor de naturé organica. Unele dintre ele fi au hhabitatul in depozite si se hrinese cu materialele de notur’ organicé, altele sunt specifice penteu fiecare tip de material si pltrund ocazional in depozite. fn ambele cazuri, degradarile sunt de propor insemnate si sunt ireversibile Pentru prevenirea lor este important controlul condifiilor termohrigrometrice, amplasarea de site la gearmur, inaturarea periodicS 150 2 prafului din depozite si desprifuirea obiectelor, si fie astupate fisurile din podele, si se faci de douk ori pe an o dezinsectie generala, in perioada declansérii ciclului lor vital. Substanfele folosite nu se vor aplica niciodata pe obiecte. Rafturile, podelele, perefi vor fi pulverizate {in timpul actiunii de dezinseoje. Microorganismele ataci hartie, pielea, pergamentul, lemnul. Aceste materiale, dacd sunt pastrate in localuri umede, pufin Iuminate si prost aerisite, devin fragile si prezint& pete de diferite eulor, o datt cu ele se observa freevent formafiuni granulare de spori. Aceste alterdri sunt provocate de o flord microscopica, constituita din bacterii si fungi (ciuperci). Multe dintre ele riman un timp indelungat in stare latent8, pind in momentul fn care beneficiaz’ de anumite condifi inconjuratoare care le favorizeaz germinarea. Aceste condifii sunt temperatura si umiditatea, Microorganismele pot proveni si din aer, din praful atmosferic. Printre cauzele infectérii nu trebuie uitet contactul unor obiecte sindtoase cu alte obiecte infectate. Acest lucru este valabil mai ales pentra colectile de carte Datorits compozitiei sale eterogene, cartea poate oferi microorganismelor o vast gama de substange nutritive de natura animalA si vegetald si un confinut de ap& care variazi in raport cu diferitele materiale care o formeazi, Hirtia, pielea, pergamentul fiind materiale foarte higroscopice, in cazul unei umidititi ridicate, vor absorbi si mai multi apa. Pentru a se dezvolta microorganismele, materialul trebuie s& aibé 0 umiditate de cel pufin 10%, ceea ce corespunde la umiditatea relativa a aerului de peste 65%. Efectele lor daundtoare pot fi puse in evident cu ajutorul unor examnene speciale, dar unele se pot observa cu ochiul liber, Materialele 151 atacate devin fragile, pufoase, se rup fibrele, se pierd importante pori din suport si se formeaza pete pronunfate, culoarea, variind in functie specie. In unele cazuri, obiectele se transforma intr-o masa informa, grey de recuperat. Prevenirea instalatii atacurilor microbiologice se poate face prin: Juarea unor mAsuri speciale: 0 inlditurare periodic& a prafului, regiarea valorilor termohrigrometrice, izolarea obiectelor afectate si inceperea uunor tratamente speciale de dezinfectie a acestora, folosirea unui mobilier adecvat, din materiale compatibile, care si nu fie infectat. indepartarea periodicd a prafului permite prevenirea daunelor provocate de praful care se depune pe obiecte si care are 0 compozitie chimicd foarte eterogent si variabl: ous de insecte, spori de microorganisme, substanje chimice de diferite compozifii. Unele specii de spori prezente in praf isi au habitatul pe hArtie, pergament sau piele, iar altele sunt patogene pentru om. in timapul despratuisii, se face gi o ventilare a spatiului. Personalul trebuie si poarte manusi de cauciuc si masca si sh fie perfect instruit v asupra mianierei de lucru, pentru a nu periclita integritatea obiectelor, Cao concluzie, se poate aprecia ci pentru o conservare preventiva a obiectelor de patrimoniu, trebuie luate in calcul si reglate corespunzator conditile climatice inteme, amplasarea si tipul de constructie. 152 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA ‘Alexa, Mircea, Modalitayi de atragere a publicului din mediile industriale la cunoasterea muzeului, in Revista muzeelor, 1998, nr.3- 4, p. 98-102. ‘Ambrose, Timothy, New Museums a Start-up Guide, Edinburgh, Scottish Museums Council, [7] ‘Ambrose, Timothy, Runyard Sue, Forward Planning. 4 hadbook of business, corporate and development planning for museums and galleries, London and New York, Museums & Gelleries Commission, 1991. Benoist, Luc, Musées et muséologie, ed, a 12-2, Paris, Presses Universitaires de France, 1971. Candea, Virgil, Marturii documentare peste hotare 1, Bucuresti, 1991 Candea, Virgil, Piese ale culturit roménesti peste hotare, Bucuresti, 1958, Cleja Stoicescu, Claudia: Sub semnul muzeului ~ arta de a privi, Purism, 1983. Bucuresti, Editura Sport” Cosma, Aurelia, Este intr-adevar muzeul o media?, in Revista muzeetor, XXXV, 1998, nel, p. 41-48. Deloche, Bemard, Le musée virtuel, (Paris), Presses Universitaires de France, 2001 Btichetarea s! marcarea obiectelor de muzeu; Figa tehnick CIDOC ar. 2 Florescu, Radu, Bazele muzeologiei, Bucuresti, 1993. 153 Ghidut muzeelor si colecfitlor din Roménia, (Bucuresti), CIMEC, 2000, Hudson, Kenneth, O istorie socialé a muzeelor, Bucuresti, Editura Meridiane, 1979, p.5-24 ‘ Idem, Muzeografia roméneascd, Bucuresti, 1936. > Tonuc, Adriana, Rolul muzeelor in Roménia interbelicd, lasi, Editura Junimea, 1998, Kraft, Heike, Kindermuseen: Entwicklung und Korzeptionene, in Das ‘Museum. Lernort contra Musentempel, Giessen, Anabas-Verlag, p. 62-73. Matei, Pamfil, Asociaziunea Transilvand pentru literatura roménd si cultura poporului Romdn (ASTRA) si rolul ei fn cultura napionala (1861-1950), Cluj, Editura Dacia, 1986. Mihalcu, Mihail, Conservarea obiectelor de arta si a monumentelor istorice, Bucuresti, Ed. Stiintifies, 1970. Moga, Valer, Astra si societatea 1918-1930, Cluj-Napoca, Presa Universitard Clujeand, 2003. Moldoveanu, Aurel, Conservarea preventiva a bunurilor culturale, Bucuresti, 1999, Muzeul de istorie (si de istorie contemporand) ~ muceul de arheologie (polemica redactiei cu specialistii de muzeu), in Revista muzeelor, XXXV, 1998, nr. 3-4, p. 7-22. Nicolescu, Corina, Muzeologie general, Bucuresti, Editura Didactic si Pedagogicé, 1979. Norme de conservare a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural, Bucuresti, Ministerul Culturii, Editura Museion, 1993. 154 Omul Renasterii, volum coordonat de Eugenio Garin, (Bucuresti), Polirom, 2000. pris, loan, Comisiunea monumentelor istorice, Bucuresti, Ed Enciclopedica, 1994. Opti, loan, {storia muzeelor din Roménia, Bucuresti, Ed. Mouseion, 1994, pris, Ioan, Ocrotirea patrimoniului cultural, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1986 Optis, loan, Protejarea marturiilor cultural-artistice din Transitvania $i Banat dupa Marea Unire, Bucuresti, Bd. tingifice gi Enciclopedic’, 1988. Opti, loan, Transmuseographia, Bucuresti, Ed. Oscar Print, 2000. Petran, Coriolan, Muzeele din Transilvania, Banat, Crigana si Maramures. Trecutul, prezentul $i administrarea lor, Bucusesti, 1922. Popov, Mihaela - Popov, Andrei, Afiyele Muzeulul tehnic , Prof. Ing. Dimitvie Leonid” o provocare, in Revista muzeelor, 1998, rs. 3-4, p. 120-128. Revista muczeetor Softonie, Mihai, Astra yi activitatea muzeisticd, in Transilvania, 1969, p. 25-27. Steffinescu, Aristide, Ghidul muzeelor, Bucuresti, Editura Sport - Turism, 1984, Stirban, Sofia, Conservarea preventiva a obiectelor arheologice pe suport organic, Suport de curs universitar, Alba Iulia, Editura Actemitas, 2002. 155 > Stirban, Sofia, Conservarea si restaurarea colecfiilor de arhiva si biblioteca, Suport de curs universitar, Alba Tulia, Universitatea 1 > Thiesse, Anne-Marie, Crearea identititilor nationale in Europa Secolele XVII-XLX, Polirom, 2000. > Tzigara-Samurcas, Alexandru, Muzeu! neamulu!romdnese, Ce a fost, ce este, ce ar trebui sa fie, Bucuresti, 1909. CIMEC, Bucuresti > Repertoriul monumentelor etnografice din muzeele in aer liber [volum si CD-ROM} > Ghidul muzeelor si colecpilor din Romenia 2003 > Catalogul bunurilor clasate in Tezaurul patrimoniului cultural national in 2003 > Catalogul colectiv nafional al cartii vechi romdnesti din sec, XVI - XVII(CD-ROM] > Catalogul colectiv al incunabulelor din Roménia [CD-ROM] 136 ANEXE LEGEA NR. 182 DIN 25 OCTOMBRIE 2000 PRIVIND PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL, NATIONAL MOBIL CAPITOLUL I Disporii generale Art. 1. - (1) Prezenta lege instituie regimul juridie al bunurilor aparjindnd patrimoniului cultural national mobil, denumit in continuare patrimoniul cultural nafional, indiferent de proprietarul acestora, prin reglementarea activitatilor specifice de protejare: evidenta, expertizare, clasare, cercetare, depozitare, conservare, restaurare gi punere in valoare, in vederea accesului democratic la cultura si transmiterii acestor valori generatilor viitoare. (2) Patrimoniul cultural nafional este aleatuit din bunuri cu valoare deosebiti sau exceplionala, istoricl, atheologic8, documentara, etnografick, artistica, stiinjficd si tehnic&, literara, cinematografica, numismatica, filetelica, heraldica, bibliofil, cartografica si epigrafica, reprezentind micturii materiale ale evolujie? mediului natural si ale relafilor omului cu. acesta, ale potenfialului creator uman si ale contribufiei romanesti la civilizatia universala. ‘Art. 2. - (1) Statul garanteazA proprietatea gi asigura, potrvit leg, protejarea bunurilor care fac parte din patrimonjul cultural najional. De asemenea, asigura baza materialé si resursele financiare necesare in vederea descopericii, evidentei, expertizacii, clastrii, cereet&i, depozitarii, conservari, restaurdrii, protectiei si punerii in valoare. (2) Exercitarea dreptului de proprietate si a altor drepturi reale, precum si a dreptului de administrare asupra unui bun din patrimor cultural national este supusd reglementérilor prezentel leg Art. 3. - Patrimoniul cultural national cuprinde: 1, Bunuri arheologice gi istoric-documentare de valoare deosebiti sau exceptional, cum sunt: a) descoperirile atheologice terestre si subacvatice, unelt, ceramic, inscripfii, monede, sigili, bijuteri, piese de vestimentatie si hharnagament, arme, insemne funerare; ’) elemente provenite din dezmembrarea mostamentelor istorice; ©) marturii materiale si documentare privind istoria politicd, 187 economics, sociald, militar, religioast, siitificd, artistic’, sportiva sau din alte domenii; 4) manuscrise, incunabule, edi rare 51 c&rfi vechi, ei cu valoare bibliosila; @) documente si tiparturi de interes special: documente de arhiva, hts alte materiale cartografice; 4) obiecte cu valoare memorialistic’; g) obiecte si documente cu valoare numismatic8, flatlics, heraldic&: monede, medalii, ponduri, decorafii, insigne, sigili, brevete, arei postal, drapele si stindarde; hy) piese epigrofice; §) fotografi, cligee fotografie, filme, inregistrari audio gi video: 3) instrumente muzicale; ) uniforme militae si acvesori ale acestora; 1) obiecte cu valoare tehniet; m) alte bunuri din aceasta categorie. 2, Bunuri cu semnificatie artistic8, de valoare deosebiti sau exceptional, cum sunt: a) opere de arti plasticd: picturd, sculpturd, desen, gravura, fotografie gi altele; ») opere de arté decorativa si aplicatl din stick, ceramics, metal, lemn, textile si alte materiale, podoabe; ©) obiecte de cult: icoane, broderi, orfevratie, mobilier si altele; 4) proiecte si prototipuri de design; ___¢) materialele primare ale filmelor artistice, documentare si de snimatie, £) alte bunuri din aceasta categorie. 3. Bunuri cu semnificatie etnograficd, de-valoare deosebit& sau excepfionala, cum sunt: a) unckte, obiecte de uz casnic gi gospodacese; ») piese de mobilier; ) ceramic; @) textile, piese de port, pielai ©) alte obiecte din metal, temn, os, iat, stills 4) obiecte de cult; 8) podoabe; 1) ansambluri de obiecte etnografice; i) alte bunuri din accasté categorie. 4, Bunuri de important stiinjificd, de valoare deosebiti sau exceptional, cum sunt: 158 4) specimene rare si colectii de zoologie, botanic, mineralogie gi anatomie ») trofee de vanat; ) alte bunuri din aceasta categorie. 5, Bunuri de importanti tehnica, de valoare deosebit’ sau excepfionala, cum sunt: a) creafii tence unicat; ») raritaq, indiferent de marca; ©) prototipurile aparatelor, dispozitivelor si masinilor din creatia ccurents 4) creatii tehnice cu valoare memoriala; ¢) realizari ale tehnicii populares ) matriele de compact-discuri si CD-ROM; g) alte bumuri din aceast& categorie. ‘Art. 4, - Bunurile apastindnd patrimoniului cultural national fac parte, in fumctie de importanja sau de semnificatia lor istoricd, atheologie8, documentard, etnografica, artisticd, stiintifica si tehnica, litecacd, cinematografica, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica si epigrafica, de vechimea, unicitatea sau raritatea lor, di 2) Fondul patrimoniului cultural national, denumit in continuare fond, alestuit din bunuri culturale de valoare deosebits; ') Tezaurul patrimoniului cultural national, denumit tn continuare tezaur, alcituit din bunuri culturale de valoare exceptionala. Art. 5, - (1) Bunurile culturale mobile pot fi proprietate publica sau privaté a statului ori a unitafilor administrativ-teritoriale sau proprietate privatB a persoanelar fizice gi a persoanelor juridice de drept privat, (2) Asupra bunurilor prevazute la alin. (1) se pot constitu, potrivit formei de proprietate, in condifiilelegii, un drept de administrare sau alte dreptui reale, dup caz. Art. 6, - (1) Ministerul Culturii $i Comisia National a Muzeelor si Colectlor coordoneaz’ activitstile specifice din domeniul patrimoniului cultural national (2) Face exceptie de la prevederile alin, (1) Fondul Ashivistic National al Roméniei aflat in administrarea Arhivelor Nationale, precum si in cea a direofiilor judefene ale Arhivelor Nafionale, constituit in conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996. ) Ministeral Culturit reprezinta statul roman in relatille interne gi internationale care au ca obiect patrimoniul cultural nafional. Art. 7. - Autoritifle competente au obligajia si facd toate demersurile, pottivit conventillor intemajionale la care Roménia este 159 perte, pentru redobéndirea unor bunuri culturale care ai fost expartate ilegal, au fost sustrase din muzee sau colecfii ori sunt definute fara temei legal in straindtate. Art. 8, - Autoritatile publice, proprietarii,tinularii altor drepturi reale, precum $i titularii dreptului de administrare asupra bunarilor ce fac parte in patrimoniul cultural nafional au obligatia de a le proteja {mpotriva oricdror acte comisive sau omisive care pot duce la degradarea, distrugerea, pierderea, sustragerea Sau exportul ilegal al acestora, CAPITOLUL If Cercetarea, clasarea si evidenta Art, 9. - Activitatea de cercetare desfigurata. de cercetitorii stiingfici in institut publice definatoare de bunuri care fac parte din patrimoniul cultural national are ca obiect cercetarea si valorificarea ‘ingficd a patrimoniului cultural national, in principal a celui definut de instirufia respectiva, Art. 10, - in sensui prezentei legi, prin clasare se infelege procedura de stabilire 2 bunurilor culturale mobile care fac parte din categoriile juridice ale patrimoniului cultural nafional mobil, fond gi tezaur, potrivit art. 4, Art. 11. - Declangarea procedurii de clasare a bunurilor culturale mobile se face: 1. Din oficiu, in urmatoarele situatii: 8) pentru bunurile culturale mobile aflete in proprietatea statului sau a unititlor edministrativ-eritoriale si administrate de institu publice; b) pentru bunurile culturale mobile aflate in proprietatea cultelor religioase; ©) pentru bunutile culturale mobile care fac obiectul unei vinzAri publice prin licitafie sau prin intermediul unui agent autorizat; 4) pentru bunurile culturale mobile pentru care se solicité exportul ‘emporar sau definitiv; 4) pentra bunurile culturale mobile descoperite intémplator ori in cadrul unor cercetasi sistematice; ©) pentru bunurile culturale mobile confiscate; g) pentri bunurile culturale mobile care au fiicut obiectsl unor tentative de export ilegal; 8) pentru bunuurile aflate in custodia institujilor publice, care ‘urmeazd si fie restituite 2. La solicitarea persoanelor fizice gi a celorlalte persoane juridice de drept privat, proprietare ale bunului respectiv. 160 Art. 12, - (1) Clasarea se va efectua pe baza unui raport de expertizA intocmit de experti acteditaji de Comisia Nafional’ a Muzeelor 51 Colectillor. @) Clasarea unui bun trebuie finalizaté in cel mult 3 luni din ‘momentul declangaii procedurii de clasare. GG) Organismul stinjific competent s& hatarasci asupra propunerilor de clasare este Comisia Nafionala a Muzeclor 51 Colectile. (4) Hotirdrea de clasare va fi semnaté de presedintele Comisiei Nationale a Muzeelor si Colecfiilor si va fi aprobata prin ordin al ministrului culturi, in interiorul termenului prevézut la alin, (2) (5) La hotarérea de clasare se anexeaz4 in extras concluziile raportului de expertiza prin care se asiguré identificarea bunulvi cultural mobil respectiv, fisa standard a obiectului si fotografia alb-negru sau color, dupa caz. (6) in cazul bunusilor culturale mobile care nu au fost propuse la clasare, concluziile raportului de expertizi cuprinzind datele de ‘dentificare a bunurilor se vor comunica proprietarului sau titularului de alte drepturi reale in termen de 30 de zile de la data finaliztrii expertizei (7) Contestarea expertizei bunurilor culturale mobile care mu au fost propuse a clasare se face la Comisia Nafionala a Muzeelor gi Colecfiilor in termen de 10 zile de la primirea ingtiingérii expertului Solufionarea contestajiei se comunie& in termen de 20 de zile. Art. 13. - (1) Institujiile publice defindtoare de bunuri culturale mobile aparfindnd patrimoniului cultural nafional au obligatia de a constitui evidenfa acestor bunuri atét analitic, prin figa standard, conform normelor emise de Ministerul Culturii, cat $i sinoptic, prin banca de date, confinand si arhiva imagisticd. (2) Antoritsfile publice tn subordinea cirora functioneaza institugile detindtoare de bunuri aparfindnd patrimoniului cultural nafional au obligatia de a asigura resursele financiare necesare in vederea constituirii evidenfei informatizate, Art, 14. - (1) Ministerul Culturit va comunica in seris proprietarului, titularului altor drepturi reale sau, dup’ caz, titularului Greptului de administrare ordinul de clasare in termen de 10 zile de la aprobare. (2) Ministeral Culturii va elibera, pentru fiecare bun clasat, un centficat de clasare gi figa standard a obiectului G) Certificatul de clasare si fisa standard a obiectului insojese bunul clasat si nu constituie prin ele insele un titlu de proprietate. ‘Art. 15, - (1) Clasarea are ca efect inscrierea bunurilor culturale mobile in cele dou inventare: 161 ~Inventarul Fondului patrimoniului cultural national; ~ Inventarul Tezaurului patrimoniului cultural national (2) Inventarele fondului si tezaurului sunt fntocmite, pe baza ordinelor privind bunurile culturale motile clasate, de care directia de specialitate din cadrul Ministerului Calturii. Centralizarea, evidenja informatizati si administrarea documentelor care au stat la baza ‘ntocmirii inventarelor se efectueaza de Institutul de Memorie Cultural (B) Datele privind patrimoniul cultural national, cu excepfia listei cuprinzéind bunurile culturale mobile si imaginea acestora, nu au destinatie public& fara acordul proprietarilor bunurilor. (4) Date privind patrimoniul cultural national pot fi furnizate, la cerere, de Ministerul Culturi, institupilor specializate, cercetatorilor si altor specialisti acreditafi, in vederea desfigurarii unor activitati specifice de identificare si cercetare. Valorificarea datelor dobandite astfe! poate fi facut mumai cu consimfimantul definscorului. Comunicarea publica a datelor de identificare a proprietarului se poate face numai cu acordul prealabil al acestuia, (3) Se pot furniza informatii cuprinse in aceste inventare organelor de politie, organelor de urmarire penela si instangelor judecétoresti, nnumai pentru solufionarea unor cauze in direct® legaturd cui respectivele ‘bunuri culturale mobile clasate si numai cu respectarea prevederilor legale in materie. Art. 16. - (1) Proprietarii, titulari altor drepturi reale sau ai dreptului de administrare gi defindtorli cu orice tilu ai bunuilor culturale ‘mobile pentru care sa declansat procedura de clasare au obligatia de a permite examinarea bunurilor respective de citre experti acreditat Q) Bunurile culturale mobile pot fi pretuate pentru analize de laborator numai in cazuri deosebite si pentns perioade determinate, previzute in normelé de clasare a bunurilor culturale mobile, doar cu acordul proprietaritor sat al titularilor altor drepturi reale, dupa caz; preluarea acestora se face pe baza unui act de predare-primire incheiat cu persoanele fizice sau juridice, dupa caz, mentionate la alin. (1), in forma prevzuti de normele emise de Ministerul Culturi Art. 17. - In timpul desf'suraii procedurii de clasare din oficiu a unui bun cultural mobil acesta se afl sub regimul de protecjie prevazut, pottivit dispocitiilor prezentei legi, pentru bunurile clasate in tezaur. Art. 18. - (1) Dreptul proprietarului de a solicita clasarea unui bun, cultural mobil este impreseriptbil. (2) in cazul in care un bun cultural mobil nu a fost clasat, procedura poate fi reluata, la cerere, dup’ minimum 3 ani; in situaiile in 162 care au aparut elemente noi justificative, acest termen poate fi redus de Comisia National a Muzeelor i Colectior. Art. 19. - (1) Declasarea bunurilor culturale mobile are loc la cererea titularilor drepturilor de proprietate sau din oficiu, in urmatoarele cazuri: a) invalidarea expertizei; b) distrugere; ©) deteriorare grav care nu poate fi remediata prin operafiuni de restaurare, (2) Declasarea urmeaza procedura stabilita la clasare. (3) Ordinul de declasare este Iuat in evidenfa inventarului patrimonjului cultural nafional in care figureazi bunul respectiv, procedindu-se la radierea acestuia din inventar (4) Ordinul de declasare se comunicd in seris proprietarului, titularutui altor drepturi reale, precum si titularului dreptului de administrare, dupa caz. Art. 20. - Trecerea unui bun cultural mobil dint-o categorie Juridicd a patrimoniului cultural najional in alta se poate face numai cu respectarea acelorasi proceduri prevazute pentru clasare. Art. 21, - (1) Ordinul de clasare, declasare sau de trecere dintr-o categorie in alta a patrimoniului cultural national a unui bun cultural mobil poate fi contestat de proprietarul sau de titularul dreptului de administrare la Minjsterul Culturii, fn termen de 30 de 2ile de la comunicare, (2) Ministerul Culturii este obligat s solutioneze contestatia in termen de 30 de zile de la inregistrarea acesteia, @) in cazul in care proprietarul sau titularul dreptului de administrate este nemulfumit de raspunsul la contestajia adresata Ministerului Culturii, el se poate adresa, in conditiile Legii contenciosului administratv, instanjelor judecatoresti competente CAPITOLUL U1 Pistrarea, depozitarea si asigurarea securitifii bunuritor culturale mobile Art, 22, - (1) Proprictari, titularii altor drepturi reale sau ai dreptului de administrare, precum si definatorii cu orice ttlu ai bunurilor culturale mobile clasate au urmatoarele obligati 4) si asigure cele mai bune condifii de pastrare, conservare gi, dupa az, de depozitare a bunurilor, prevenind orice degradare, deteriorare sau distrugere a acestora; b) sf nu deterioreze si s& nu distrugd aceste bunuri, iar in cazul celor din metal nici si nu le topeasca; 163 ¢) si asigure securitatea acestor bunusi; 4) s& ingtiinjeze in termen de maximum $ zile direcgiile judetene entra cultura si petrimoniul cultural nafional in cazul constatirii unui pesicol iminent de distrugere sau de degradare grava a acestor bunur e) sA nu utilizeze si s& nu permité utilizarea acestor bunuri la organizarea de spectacole, parade ale modei, ca recuzit8 cinematograficd sau teatrala, precum gi in orice alte scopuri care le-ar periclita integritatea sau le-ar expune pierderii, deteriorarii ori sustragerii; 4) s& permith accesul specialstilor din cadrul direcpilor judetene pentru culruré si patrimoniul cultural najional in scopul constairil stiri de conservare a acestor bunuri; in cazul dejinatorilor persoane fizice si al persoanelor juridice de drept privat accesul specialistilor directilor judejene pentru culturd gi patrimoniul cultural national va fi posibil ‘numai cu acordul scris al proprietarului privind congifile de acces, @) Proprietaii sau titularii dreptului de administrare a bunurilor culturale mobile clasate au in aceasta calitate si umétoarele obligati: a) s8 asigure restaurarea bunurilor, b) s& incredinjeze executarea lucririlor de restaurare exclusiv specialigtilor restauratori acreditasi de Comisia Nafionala « Muzeelor si Coleetilor. (3) Institutiile publice specializate si nespecializate, cultele, precum si agentii economici, care detin cu orice titha bunurl eulturale mobile clasate, au obligatia si finanfeze achizitionarea si instalarea de sisteme antiefractie, antiincendiu si de asigurare a microclimatului pentru protectia bunurilor culturale mobile. (4) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) lit. e) proprietarii, persoane fizice gi juridice de drept privat, care pot permite, in condifii contractuale, utilizarea bunurilor culturale mobile clasate in fond la organizarea de spectacole, parade ale modei si ca recuziti teatrald si cinematograficd. Art. 23. - Persoanele fizice si juridice care defin cu orice titlu bunuri culturale mobile clasate beneficiazA de consultanta gratuita din partes instinutiilor specializate, in scopul péstrari, conservitii si puneri ‘in valoare a acestor bunuri. Art. 24, - (1) Pentru efectuarea de studii gi lucrdsi de specialitate instityfile publice au obligatia sa permits accesul epecialigilor acreditati si al cercet&torilor la bunurile culturale mobile definute in administrare, ins condipij convenite de comun acord. (2) in cazui bunurilor culturale mobile aflate in proprietate privat, pentru efectuarea de studii si lucréri de specialitate este necesar acordul proprietarului. 164 Art. 25. - (1) Copiile, mulajete, tirajele postume $i facsimilele executate de pe bunuri culturale mobile clasate trebuie 3 fie marcate vizibil pentru a nu fi confundate cu originalul; ele vor purta mentiunea copie, facsimil, tiraj postum, numele autorului si anul in care au fost realizate, precum 5} specificarea colecfie in care se afi origimalul (2) Mengiunile prevazute la alin. (1) sunt obligatori, indiferent de anul in care au fost realizate copiile, mulajele, tirajele postume si facsimilele si ori de cate ori acestea sunt aduse la cunostinga publicului Art. 26. - (1) Copiile, mulajele, tirajele postume i facsimilele de pe bunuri culturale mobile clasate, aflate in proprietate publicé, pot fi executate numai cu acordul scris al titularului dreptului de administrare. in conformitate cu normele avizate de Comisia Najionala a Muzeelor $i Colectiilor. (2) Copiile, mulajele, tirajele postume $i facsimilele de pe bunuri culturale mobile clasate, aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi executate aumai cu acardul sevis al proprietarului, in conformitate cu normele avizate de Comisia Nafionala a Muzeelor si Colectiilor. (3) Reproducerea bunusilor culturale mobile clasate prin mijloace foto, video sau numerice se face cu acordul scris al titularului dreptului de administrare sau al proprietarului bunului reprodus, dupa caz. (4) Persoanele care executi copii, mulaje, tinje postume i facsimile de pe bunuri culturale mobile clasate sunt obligate sa utilizeze tehnici adeevate si s& ia masurile necesare pentru a nu fi afectate, imediat sau in timp, integritatea si calitatea originalelor. CAPITOLUL IV Conservarea si restaurarea bunurilor culturale mobile clasate Art. 27. - (1) Lucratile de conservare si restaurare a bunurilor culturale mobile clasate se efectueazd numai de cétre experti, acreditati pe baza unui contract incheiat potrivt dispozitilor dreptului comun, (2) Acreditarea expertilor care efectueaza lucrari de conservare si restanrare @ bunurilor culturale mobile se face de Comisia Nationala a Muzeelor si Colectilor, potrivit normelor de acreditare a conservatorilor sitestauratorilor, care vor cuprinde $i proceduri de contestare. () Pe taza acreditirii objinute Ministers Culturit elibereart expertilor certificate de liber& practicé, potrivit normelor de acreditare a conservatorilor si restauratorilor. (4) Laboratoarele si atelierele, care efectueazi tucriri de conservare si restaurare a bunurilor culturale mobile, functioneaz’ pe bbaza unei autorizatii eliberate de Ministeral Culturii, cu avizul Comi 165 Nationale a Muzeelor si Colectiilor, potrivit normelot privind autorizarea laboratoarelor gi atelierelor de conservare gi restaurare. (5) fn cazul comiterii de erori profesionale, constatate de Comisia ‘Nafionala a Muzeelor si Colectiilor, aceasta va suspenda pe termen de pant la 2 ani acreditarea previzut la alin. (2) sau avizul prevazut la alin. (4). Ministerul Culturii va lua masurile necesare pentru aducerea la indeplinire a hotarérilor Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectilor, putand solicita acesteia o contraexpertiz4, la cererea persoanelor in cauzi. (©) Persoanele juridice de drept privat, proprietare ale laboratoarelor sat atelierelor autorizate, sunt obligate si afigeze la loc vizibil autorizatia eliberata potrivit dispozitilor alin. (4). (7) Funcfionarea in continuate a laboratoarelor de conservare si restaurare existente in cadrul institufillor publice specializate, precum gi Inflinfarea de noi astfel de laboratoare se aproba de Ministerul Culturi, cu avizal Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectilor. (8) Laboratoarele de conservare si restaurare, care funcjioneaza in cadrul institutilor publice muzedle, pot efeetua astfel de lucréti pentru alte instituyi publice muzeale, pentru persoane fizice sau juridice de drept public oti privat, cu respectarea conditilor prevazute in prezenta lege; in aceste cazuri solicitanfii vor suporta cheltuielile legate de aceste lucrari, {n condi contractuale. Art. 28, - Restaurarea bunurilor culturale mobile clasate in tezaur se face numai cu avizul prealabil al Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor si mumai in laboratoarele sau atelierele autorizate, nomninalizate in aviz. Art, 29. - (1) Bunurile culturale mobile clasate in tezaur, indiferent de forma de proprietate, care sunt in peticol iminent de distrugere sau degradare grav, vor fi supuse operstiunilor de restaurare si conservare prin ordin al ministrului culturi, pe baza unui raport de ‘expertizA aprobat de Comisia Najionala a Muzeetor si Colecfilor. (2) Operatiunile de restaurare si conservare astfel dispuse vor fi cfectuate pe cheltuiala proprietarului. (3) Sumele utilizate de proprietari pentru operafiunile de restaurare si conservare dispuse in conformitate cu prevederile alin. (1) si cu cele prevazute la art. 22 alin, (2) lit. a) sunt deductibile la calcularea impozitului pe venit sau profit, dupa caz. (4) in cazul in care proprietarul bunului cultural mobil clasat in tezaur este o persoand fizicd, din a carei declaratie pe propria raspundere rezult& c& nu are posibilitgi financiare pentru acoperirea cheltuielilor de restaurare si conservare, aceste operafiuni vor fi finanfate, partial sau integral, de la bugetul de stat ori de la bugetele locale, dupa caz, potrivit 166 dispozitiilor prezentei legi. in cazul vanzarii ulterioare a acestor bunuri culturale mobile, costurile operafiunilor de restaurare si conservare vor fi restituite de proprietarul-vanzatorinstitutei finantatoare. Art. 30. - (1) Dispozitille prezentei legi se aplicd in mod corespunzitor bunurilor os valoare culturalé realizate din metale prefioase ori confinénd pietre prefioase sau semiprefioase, care se afla in proprietatea, administrarea ori sunt dejinute cu orice tity de Banca Nationala a Romaniei, de Monetaria Statului sau de celelalte banci. (2) Persoanele juridice enumerate 1a alin. (1) sunt obligate s& permita examinarea bunurilor de catre experjii anume desemnafi de Ministerul Culturii, care vor propune, dac& este cazul, declansarea procedurii de clasae. Art. 31, - Este interzisa topirea sau modificarea, sub orice forma, a bunurilor culrurale mobile clasate, cate sunt dejinute cu orice titlu de Banca Najionala a Roméniei, de Monetiria Statului seu de celelalte banci. CAPITOLUL V Circutafia bunurilor culturale mobile Art, 32. - Bunurile culturale mobile clasate, aflate in proprietatea publica a statului sau a unitifilor administrativ-teritoriale, sunt inalienabile, insesizabile gi imprescriptibi ‘Art. 33, - (1) Pentru organizasea unor exporifii sau realizarea unor proiecte culturale institujiile publice pot imprumuta, dupa caz, unor institut publice sau persoane juridice de drept privat din jar, in condigiile dreptului comun, buntri culturale mobile clasate pe care le dejin in administrare, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectilor si cu aprobarea Ministerului Cutturi @) Persoanele fizice i juridice de drept privat pot imprumuta institufilor publice sau persoanelor juridice de drept privat, in conditile dreptului comumn si ale prezentei legi, bunuri culturale mobile clasate. G) Bunurile culturale mobile ciasate, aparjinénd cultelor religioase, pot fi imprumutate institugilor publice speciatizate, in condifille dreptului comun si ale prezentei legi, cu aprobarea gefilor de cult, (4) Organizatoral expozitiei sau inijiatoruV/autorul proiectului cultural rispunde civil, material, disciplinar, contraventional sau penal, ddup& caz, de integritatea bunurilor expuse, Iudnd toate msurile necesare pentru inlaturarea oricarui rise, in conditii de securitate, de conservare, de asigurare gi de stabilire a cotelor valorice respective, Art, 34. - (1) Bunurile culturale mobile proprietate publica, aflate {n patrimoniul unor societtyi comerciale cu capital integral sau majoritar 167 de stat, care se privatizeaza, vor fi supuse procedurii de clasare inainte de declangarea procesului de privatizare. (2) Societatile comerciale prevazute la alin, (1) au obligatia de a anunfa inscrierea pe lista de privatizare, in scris, directiei judetene pentru cultura si patrimoniul cultural national in a c&zei raz& teritorialé igi are sediul societatea, in termen de 5 zile de la data inserierit (3) In termen de 10 zile de la data inregistrarii comunicirii prevazute 1a alin, (2) directia judeteana pentru cultura si patrimoniul cultural nafional va verifica la societatea comerciald in curs de privatizere bunurile culturale mobile susceptibile de a fi clasate si va declansa procedura de clasare. (4) Bunurile culturale mobile astfel clasate vor fi date in administrarea unei institutii publice specializate, desemnata de Comisia Nafionala a Muzeelor si Colectilor. ‘Art. 35. - (1) Autorizarea se fave de Ministerul Cultarii, cu avizul Comisiei Nationale 2 Muzeelor si Colectilor, cu respectarea normelor privind comertul cu bumur: culturale mobile. (2) Vanzarea publica a bunurilor cuiturale mobile clasate, aflate in proprietate privatd, sau intermedierea vanzirii se efectueaz& numai prin ‘agenti economici autorizati, cu respectarea prevederilor prezentei legi ) Agentii economici autorizafi s& comercializeze bunuri culturale ‘mobile sunt obligati si afigeze la loc vizibil normele privind comerful cu bbumuri culturate mobile, (4) Agenpii economici autorizafi s& comercializeze bunuri culturale mobile sunt obligafi s detind un registru in care si mentioneze, corect gi complet, numele si adresa ofertantului, descrierea si preful fiecarui bun. Informafiile continute in registru au caracter confidential. (5) Agentii economic! autorizati si comercializeze bunuri culturale mobile au obligatia de a tnstiinga in seri, in termen de 5 zile de la data ofertei, directiile judejene pentra culturé si patrimoniul cultural national despre existenfa unor bunuri susceptible de a fi clasate, (©) Agentii economici autorizati s& comercializeze bunuri cultorale mobile au obligatia ca in termen de 5 zile si informeze in seris proprietarul bunului cu privire la posibilitatea de declansare a procedurii de clasare. (7) Agentii economic autorizati si comercializeze bunuri culturale mobile sunt obligaji ca, in termen de 3 zile de la data inregistriii in registrul propriu a bunurilor clasate in tezaur, s& commmnice in scris, direcfiei judefene pentru cultura si patrimonial cultural nafional in cérei razi tertoriald isi au sediul punerea acestora in vanzare. 168, Art. 36. - (1) Bunurile culturale mobile, proprietate a persoanelor fizice sau juridice de drept privat, clasate in tezaur, pot face obiectul unei vvanziri publice numai in condifiile exercitarii dreptalui de preemtiune de citre statul romén, prin Ministerul Culturii, si cu respectarea dispozifitor art. 35 alin. (1). (2) Directiile judeyene pentru cultura si patrimoniul cultural ‘afional sunt obligate si transmité Ministerului Culturii, in termen de 3 zile de la primirea comunicérii scrise a agentului economic autorizat, ‘nregistrarea privind punerea in vanzare a waui bun cultural mobil clasat in tezaur 3) Termenul de exercitare a dreptului de preemfiune al statului este de maximum 30 de zile, calculat de ta data inregistrarii comunicarii prevazute la alin. (2), iar valoarea de achizitionare este cea negociaté cu. vanzatoral sau cu agentul economic autorizat ori cea rezultata din licitatia publica. (4) Ministerul Culturii va prevedea in bugetul propriu. sumele necesare destinate exercitaii dreptului de preemiune, (5) Nerespectares dispozitilor alin. (1) atrage nulitatea absoluté a vainzarii Art. 37. - (1) Scoaterea peste frontiers a bunurilor culturale mobile constituie operatiune de export, care poate fi temporar sau definitiv. (2) Exportul temporar sau definitiv al bunurilor cultarale mobile clasate sau neclasate se efectueaz numai pe baza certificatului de export. @) Centificatul de export va fi emis de directiile judefene pentru cailturé si patrimonial cultural najional, in conditile prezentei legi. (4) Certficatul de export temporar pentru bunurile culturale mobile clasate in tezaur, indiferent de proprietar sau de titularul dreptului de administrare, va fi avizat de Comisia Nationala a Muzeelor si Colectiilor i aprobat de ministrul culturi, (5) Scoaterea din jar8, pe orice cale, a bunurilor culturale mobile pentru care nu s-a obfinut certificatul de export temporar sau definit ‘liberat in conditiile legii, constituie operatiune de export ilegal. Art, 38. - (1) Bunurile culturale mobile clasate, aflate in proprietatea statului sau a unitatilor administeativ-teritoriale, se export rnumai temporar si numai pentru organizarea unor expozitii in stedinatate, pentru investigatii de laborator, restaurare sau expertizare. 2) Bunurile culturale mobile clasate in tezaur, aflate in roprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, pot fi exportate numiai temporar. 169 ) Exportal definitiv al bunurilor culturale mobile clasate in fond, aflate in proprietatea petsoanelor fizice sau juridice de drept privat, se face numai potrivit dispozitilor art. 37 alin. (2) si (3), dup modificarea prealabilé tn evidenta fondului, efectuata de Ministeral Cultuii, Art. 39, - (1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (1), bunurile culturale mobile clasate fn fond, aflate in proprietatea statului sau a unitifilor administrativ-teritoriale, pot fi exportate definitiv in cadral unui schimb de bunuri culturale de aceeasi important’ si semnificajie cultural numai in cazuri cu totul excepfionale, in care ‘prevaleazd interesulistoric, stintfic sau cultural, 2) Bunul cultural obfinut prin schimb urmeaz4 regimul juridic al Dbunului dat in schimb, | G) In vederea schimbului prevazut la alin. (1), in cazul bunurilor proprietate publicd a statului sau a unitajilor administrativ-teritoriale, prin hotirdre a Guvernului sau prin hotirare a consiliului local, dupa caz, se ‘aprob& dezafectarea bunurilor culturale mobile clasate din proprietatea ppublicd in proprietatea privati a statului sau a unital administrativ- teritoriale, | (4) Schimbul, indiferent de proprietar, este avizat de Comisia Najionala a Muzeelor si Colecfillor si este aprobat prin hotirére a Guvernului,inifiat de Ministerul Cultuci ‘Art, 40. - In cazul persoanelor fizice sau juridice de drept privat, proprietare ale bunului cultural mobil sau ale bumurilor clasate in tezaur, schimbul, in cazul unei operayiuni de export definitiv al acestor bunuri, va putea fi aprobat prin ordin al ministrului culturii, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor. Art. 41. - (1) in cazul cererii de export temporar sau definitiv al ‘uni bun cultucal mobil neclasat termenele prevazute la art, 12 alin. (2) si laart. 14 alin (1), cumulate, se reduc la 30 de zile. (2) Comisia National a Muzeelor 51 Colectilor este obligati si se promune, in legituré cu clasarea bunului cultural mobil, in termen de 30 de zile de la data declansarii procedurii de clasare. Art. 42. - Donatiile avand ca obiect bunuti culturale mobile fécute instiatilor publice specializate ori cultelor rligidase, potrivit legi, sunt scutite de orice taxe, Art, 43. - (1) Persoanele fizice sau juridice de drept privat, proprietare ale bunurilor culturale mobile clasate, au obligatia de @ anunfa in seris direcfile judejene pentru cultura si patrimoniul cultural national fn termen de 15 zile de la data transferirii unui astfel de bun in proprietatea altel persoane, precum si de la data instituirii unui drept real asupra unui astfel de bun, 170 (2) in cazul pierderii seu al furtului bunurilor culturale mobile clasate, proprietari, titularii altor drepturi reale, titularii dreptului de administrare, precum si definatorii cu orice titlt ai acestor bunuri au obligatia de a anunta, in scris, in termen de 24 de ore de la constatare, organul de polifie din raza teritorial. (3) In cazurile prevazute la alin. (2), precam $i in cazul distrogersi totale sau parfiale a bunurilor culturale mobile clasate proprictari, titularii altor drepturi reale, titularii dreptului de administrare, precum gi detinatori cu orice tilu ai acestor bunuri au obligafia de a anunfa in scris irectia judefean pentra cultura gi patrimoniul cultural national in termen de 3 zile de fa constatare. (4) Dupa inregistrarea comunicarit prevazute la alin. (3) direcpiile judefene pentru culturé si patrimoniul cultural national yor anunja imediat, in scris, organele de poligie din raza teritoriala. Art. 44. - (1) Succesorii rezervatari sunt scutiti de taxele suecesorale pentru bunurile culturale mobile clasate care fac parte din masa succesorala. 2) in cazul celorlalti suecesori, acestia pot ceda, in contd taxelor succesorale, astfel de bunuri, care vor intra in proprietatea publica si vor i date, potrivit legii, in administrarea instituiilor publice specializate, cu avizul Comisiei Nafionale a Muzeelor si Colectiilor. (3) Donatiile sau legatele privind bunuri culturale mobile clasate, efectuate in favoarea statului, unitafilor administrativ-teritoriale sau caltelor religioase, sunt scutite de orice taxe. CAPITOLUL VI Regimul juridic al bunurilor arheologice mobile descoperite intimplitor sau prin cercetiri sistematice Art. 45. - (1) Bunurile arheologice, epigrafice, numismatice, Paleontologice sau geolitice, descoperite in cadrul unor cercetiri sistematice cu scop arheologic sau geologic, precum $i cele descoperite intémplator prin lucrari de orice natura, efectuate in locuri care fac obiectul exclusiv al proprietifii publice, conform art. 135 alin. (4) din Constituyia Romniei, intra in proprietate publica, potrivit dispozitiilor legale. 2) Din momentul descoperirii bunurile prevazute la alin. (1) sunt supuse procedurii de clasare, in condifille prezentei legi, si intra in administrarea institutiei care finanjeazé sau coordoneaza cercetirile; in cazul in care Comisia National’ a Muzeelor $i Colecfilor constatd cf in instituyia respectiva. nu sunt indeplinite condiiile corespunzatoare de conservaré $i securitate, aceasta va propune direcjiei judefene pentru cultura si patrimonjul cultural najional in a c&rel raza de activitate au fost 71 descoperite bunurile atheologice in cauzi alte institutii publice specializate din aceeasi razi, care indeplinesc condifille corespunzatoare. Directia judefeana pentru cultura si patrimoniul cultural nefional va decide asupra institutiei c&reia i se vor transmite in administrare bunurile atheologice respective. Art. 46. - (1) Cercetirile atheologice sistematice, precum si cele de prospectare preventiv8 sau de salvare, efectuate de persoane juridice, sunt autorizate, coordonate si controlate de Comisia Nationala de Atheologie gi de Ministerul Culturi, (2) Persoanele fizice sau persoanele juridice néautorizate nu au Greptul de a efectua in siturile arheologice detectii i cercetari sau orice fel de alte intervengii care pot deteriora sau pot afecta aceste situr Art, 47. - (1) Cercetérile arheologice efectuate pe terenurile proprietate privat aparfinind persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat sau cultelor religioase se fac numai cu acordul proprietarului si dup& caz, al gefului cultulu, (2) in cazul in care proprietarul terenului nu igi dX ecordul pentru efectuarea cercetirilor atheologice, acestea vor putea fi autorizate de instanja judecdtoreascd competent, la cererea autoritatii publice sau a institufiei publice, dup& caz, in subordinea cdreia se aflA inifiatorul cercetirilor atheologice (3) Proprietarul terenului este indreptifit s8 solicite negocierea unui termen maxim pentru efectuarea lucrarilor si si primeascd despigubiri, anterior inceperii lucrérilor, de la autoritafile publice sau de la institupile publice in subordinea cérora se afld inifiatorul cercetarilor arheologice, pentru daunele aduse solului, plantafiilor sau construcfiilor, precum si pentru orice alte prejudicii produse ca urmare a cercetirilor efectuate. (4) Despagubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, ‘in cazde divergente, de c&tre instantele judecdtoresti competent. (5) Despagubirile vor fi suportate din sumele prevzute in bugetele institufillor publice, dup caz, in subordinea cérora se afld initiatorul cercetitilor arheologice. (6) Emiterea certificatului privind eliberarea de sarcind arheologic& unui teren, indiferent de regimul proprietafii acestuia, este obligatorie ‘naintea inceperiioriedror lucriri care pot afecta sil. (7) Finanjarea cercetirilor arheologice pentru emiterea certificatului prevaizut la alin. (6), cu privire la terenurile in care se gasesc bbunuri arheologice, identificate prin investigatii anterioare, este asigurata de beneficiarul lucrilor. Art, 48. - (1) Persoanele fizice care au descoperit in mod {ntimplitor bunuri din categoria celor prevazute la art. 45 alin, (1) sunt 172 obligate sa le predea, in termen de 48 de ore de la descoperire, primarului unititi administrativ-teritoriale ina cdrei raz a fost fScuta descoperirea. (2) Primarul este obligat sa instiinfeze despre bunurile descoperite, in termen de 48 de ore, directia judefeand pentru culturd si patrimoniul cultural nafional, ludnd totodata masuri de pazi si de conservare a scestora. (3) Primarul este obligat s predea bunurile astfel descoperite, in termen de 10 zile, directiei judefene pentra cultura si patrimoniul cultural national. (4) Autotii descoperitilor intémplatoare, care au predat, in condipille prevazute la alin. (1), bunurile descoperite, au dreptul Ja 0 recompensa bineascd de 30% din valoarea bunului, calculata in momentul acordarii recompensei, iar in cazul descoperirii uner bunuti culturale de valoare exceptional’ se poate acorda si o bonificatie suplimentard de pana la 15% din valoarea bunului. ) Valoarea bunurilor astfel descoperite se stabileste de expertii acreditaji ai directiei judefene pentru cultura si patrimoniul cultural najional sau, dupa caz, de alti experti acreditay (©) Recompensele si bonificatia, stablite potrivit alin. (4) si (5), vor f suportate din bugetul ordonatorului principal de credite sau din bugetele locale, in functie de subordonarea institujiilor culturale in administrarea cérora vor fi tensmise bunurile descoperite si vor fi platite in cel mult 18 luni de la data predarii bumului. (7) in cazul in care autorul descoperirii nu primegte recompensa in ‘termenul stabilit la alin, (6), acesta se poate adresa instanfet judecatoresti ccompetente printr-o acjiune scutité de taxa judiciara de timbru. CAPITOLUL VII Finantarea activititilor de descoperire, cercetare, expertizare, clasare, evidenti, depozitare, conservare, restaurare, protejare si punere in valoare a bunurilor culturale mobile Art. 49. - (1) Finanfarea activititilor de descoperire, cercetare, expertizare, clasare, evidenté, depozitare, conservare, restaurare, protejare si punere in valoare a bunurilor culturale mobile clasate, indiferent de proprietar, de titularii altor drepturi reale si de titular dreptului de administrare, se poate face de Ministerul Culturii, Ministerul Educatiei Nationale, autoritijile administratiei publice centrale si locale, Academia Roman’, alte institujii publice, dupa caz, din venituri gestionate de acestea in regim extrabugetar si din alocafii bugetare. (2) Alocatiile bugetare destinate activitijilor prevazute la alin, (1) vor fi nominalizate cu aceste destinatii in bugetul Ministerului Culturii, al 173 Ministerului Educajiei Nationale, in bugetele autoritaflor administratiei publice centrale si locale, precum gi in bugetele altor institutii publice. @) Achizifiorarea de bunuri culturale mobile pentru insttutile ppublice specializate, in funcfie de subordonarea acestore, se poate face din sumele previzute cu aceasti destinafie in bugetele autoritaqilor administratiei publice centrale sau local. Art. 50. - (1) Veniturile gestionate in regim extrabugetar pot proveni din urmatoarele surse: . a) donatiile sau legatele dobandite de la persoane fizice sau ‘petsoane juridioe, din tard ori din strainatate; ») cota de 5% instituita de autortifile administrate pubtice locale asupra prefului de vanzare al reproducerilor realizate de pe bunuri culturale mobile proprietate public gi introduse in circuit comercial; ©) cota de 5% instituita de autoritafile administratiei publice locale asupra prefului obfinut din vanzarile de bunuri culturale, efectuate prin ‘icitaii, anticariate, consignafi si case de amanet; 4) tarifele percepute de direoiile judefene pentru culturd si patrimoniul cultural nafional pentru efectuarea oricdror expertize solicitate. (2) Cotele prevazute la alin. (1) lit. b) si c) se adauga la preturile de -vénzare ale bunurilor respective. CAPITOLUL VII Organisme si institugi speciatizate ‘Art, SL - Descoperirea, cercetarea, expertizarea, clasarea, evidenja, depozitarea, conservarea, restaurarea, protejarea, achizitionarea si punerea in valoare a patrimonjului cultural nafional mobil se realizeazt prin organisme gi insttujii specializate, care au competenfe generale si speciale in domeniu, precum si prin persoane fizice sau juridice, in condifiile prezentei legi. Art. 52. - (1) Comisia Najionala a Muzeelor si Coleciilor este corganismul stiintfic consultativ gi de avizare in domeniu al Minjsterului Culturii gi este condusa de un presedinte, numit prin ordin al ministrului culturii dintre specialistii cu autoritate recunoscuté in domeniu, (2) Comisia National a Muzeelor si Colectiilor este alextuité din 21 de specialisti numifi prin ordin al ministrului culturi, pe o perioada de 4 ani, propusi de: a) presedintele comisiei - 8 membri; ) institufiile publice specializate - 9 membri; ©} Secretariatul de Stat pentru Culte, Academia Romand si reprezentanjii colec{ionarilor de bunuti culturale mobile - 3 mens. 174 (3) Comisia National a Muzeelor si Colectilor igi desfégoara activitatea pe baza unui regulament de fimefionare elaborat de riembrii comisiei si aprobat prin ordin al ministrului eulturi (4) Comisia National’ a Muzeelor si Colectiilor numeste si coordoneaza subcomisii peatru domeniile prevatzute la art. 3. Secretar! comisiei si secretarii subcomisiilor sunt numifi din cadrul directiei de specialitate a Ministerului Culturii. Subcomisiile funcjioneazd conform regulamentului Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor, prevazut la alin. 3). ) Cheltuielile de finanjare a Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor se efectueaza din bugenal Ministerului Culturi, Indemnizatia lunar’ a fiectrui membru al comisiei reprezinté 30% din salariul secretarului de stat. Art. 53. - Comisia Nationalé a Muzeelor si Colectiilor are umnatoarele atribusi a) evalueaz& rapoartele de expertiza si hotaraste asupra clasarii bumurilor culturale mobite; b) primeste contestatile ftcute de persoane fizice si juridice eu privire la procedura de clasare a bunurilor culturale mobile si face propuneri referitoare la solutionarea acestora; ©) avizeazt normele de clasare a bunurilor culturale mobile si normele privind comertul cu bunuri culturale mobile; 4) avizeaz normele privind executarea mulajelor, facsimilelor si copiilor, precum sia tirajelor postume dupa plicle originale de gravurd, fn cazul bunusilor culturale mobile clasate; ¢) avizeazi normele de conservare si de restaurare @ bunurilor culturale mobile clasate, Pentru bunurile culturale mobile clasate in tezaur Comisia National’ a Muzeelor si Colectiilor poate stabili prioritajile de restaurare; 1) avizeaza normele de acreditare a expertilor, normele de acreditare a conservatorilor $i restauratorilor, precum si normele privind autorizarea laboratoarelor i a atelirelor de conservare i restaurare; 8) avizeazA funcjionarea laboratoarelor sia atelierelor care ‘urmeazi sh efectueze operatiuni de restaurare; bh) avizeaz& exportul temporar al bunurilor culturale mobile chaste; i) avizeazA riormele metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile; j) avizeaza functionarea agentilor economici care comercializeaza sau organizeazi licitafii cu bunuti culturale mobile 5) avizeazd regulamentele de organizare gi functionare a muzeelor sicolectilor publice; 175 1) acrediteaza experi, conservatorii si restauratori; 1m) acrediteaza specialigtii care pot avea acces, in condifile legi, la informafia confinuta in registrele agenfilor economici autorizafi SA comercializeze bunuri culturale mobile; 1) orice alte atributii date in competenfa sa, potsvit leg. ‘Art, 54, - (1) La nivelul judefelor si al municipiului Bucuresti funcjioneaza directiile judelene pentru cultu’ si patrimoniul cultural national, servicii publice descentralizate ale Ministerului Culturi. (2) in termen de 30 de zile de la data intririi in vigoare a prezentei, legi, prin hotarére a Guvernului, initiati de Ministerul Culturii, se reorganizeaza inspectoratele judetene pentru cultura, prin comasare cu oficile judejene pentru patrimoniul cultural nafioral, in directii judefene ‘pentru cultura gi patrimoniul cultural national Art, 55, - Directile judefene pentru culturd si patrimoniul cultural national au urmatoarele atribujii in domeniul protejarii_patrimoniului cultural national mobil: 2} fntocmese baza de date privind evidenja bunurilor culturale mobile clasate, aflate pe raza lor teitariala, ) inregistreaza cererile de clasare a bunurilor cultural mobile detimute de institufii nespecializate, de culte religioase, de alte persoane jjuridice, precum si de persoane fizice; ©) efectueazd expertiza necesari si intocmese documentajia prevazuti de prezenta lege, in vederea clasérii bunurilor culturale mobile, ) inainteazi Comisiei Najionale a Muzselor si Colectiilor propunerile de clasare; @) inregistreaza ingtinfarile de schimbare a proprietarului sau detindtorului, in cazul bunurilor culturale mobile clasate; f) controlesz& periodic starea de conservare si de securitate a bunurilor culturale mobile clasate, acordand consultanta de specialitate 1a solicitarea proprietarilor sau titularlor altor drepturi reale; g) fae propuneri de includere in priorititile de restaurare a bunurilor mobile clasate {a tezaur, aflate la instituiile nespecializate, cultele religivase, alte persoane juridice decdt institujille publice specializate, precum si la persoanele fizice, bh) verificd dacd agentii economici autorizati st comercializeze bbunuri culturale mobile respecté obligatille ce le revin conform prezentei legi si normelor emise in aplicarea acestei 4) aprob’, conform prezentei legi, exportul definitiv al bunurilor culturale mobile, eliberdnd, pe baza expertizei, certificatul de export intocmit potrivit normelor metodologice privind exportul definitiv sau ‘temporar al bunurilor culturale mobile 176 J) gestioneaza, in regim extrabugetar, veniturle realizate potrivit prevederilor art, 50 alin, (1) lit. a) si d), dup caz, precu si alocafile de la bugetul de stat, destinate finangarii activittilor previzute la art. 49 alin. (1); 1) colaboreazA si stabilesc, impreund cu structurile abilitate ale Ministerului Aparérii Nationale si aie Ministerutui de Inteme, dupa caz, masurile de protectie a bunurilor culturale mobile, in caz de conflict armat sau de calamitafi naturale; 1) orice alte atributii date in competenta lor prin prezenta lege. Art, $6, - (1) fn termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi se infiinjeaz’ Laboratoral Najional de Cercetare in Domeniul Conservarii si Restauririi Patrimoniului Nayional Cultural Mobil, institujie publicd in subordinea Ministerului Cutturi (2) Organizarea si funcjionarea Laboratorului Naional de ‘Cereetare in Domeniul Conservarii $i Restauririi Patrimoniului Cultural Nafional Mobil se stabilese prin hotdrére a Guvernului, initiata de Ministerul Culturi G) Laboratorul National de Cercetare in Domeniul Conservarii si Restauririi Patrimoniului Cultural Nafional Mobil are urmitoarele atribuyii principale: a) investigheaz’ cu mijloace specifice de analizi materialele constituente ale bunurilor culturale mobile, in Sunetie de compozitie, ‘ehnologie de prelucrare si provenient b) experimenteazi materiale necesare pentru conservarea si restaurarea buaurilor culturale mobile, precum si pentru combaterea agentilor biotosici, ©) colaboreaza cu specialistii de profil la expertizarea bunurilor culturale clasate sau in curs de clasare; 4) pregateste si perfectioneaza specialisti in domeniile investigarii, conserva si restaurdrii bunurilor culturale mobile; ©) coleboreaza cu institutt de profil din farsi din strinatate. Art. $7. - (1) in subordinea Ministerului Culturii functioneazs Institutul de Memorie Culturali, institujie publica ce administseaza bazele de date privind bunutile culturale mobile. (2) Regulamentul de funcfionare a Institutului de Memorie ‘Culturald se aproba prin ordin al ministrului culturi, Art. 58. -Institutul de Memorie Culturald are urmétoarele atributii principale: a) centralizeaza si inregistreazA in baza nafionalé de date figele de evidenfa a bunurilor culturale mobile clasate, transmise de institutile in specializate si de directile judefene pentru culturd si patrimoniul cultural najional; : b) administreazd bazele de date privind evidenta informatizata si circulatia bunurilor culturale mobi ¢) stocheaza inventarele privind bunurile culturale mobile clasate si documentele care au stat la baza operatiunifor de clasare; 4) cerceteaza si valorific’ documentar, inclusiv prin publicare, informatie cuprinse in baza de date privind bunurile culturale mobile si acorda asistenfi de specialitate, pe baz de contract, privind valorificarea documentar-stiinfifica a informatiei definute, cu acordul proprietarilor gi cu avizul Comisiei Nafionale a Muzeelor si Colectilor; e) elaboreaz% norme, instrumente gi sisteme informatice pentru evidenta bunurilor culturale mobile; £) colaboreaza cu instituti similare din tard i din strainatate, CAPITOLUL IX Contravenfii si infractiuni SECTIUNEA | Contraventi Art. 59. - incilcarea dispozitiilor prezentei legi atrage rispunderea disciplinara, materials, civil, contraventionala sau penal&, dupsi caz. Art. 60. - (1) Constituie contravenfi, daca nu sunt savarsite astfel ‘ncét, potrivit legii penale, s& constituie infractiuni, urmatoarele fapt: a) nerespectarea de catre persoanele fizice sau juridice de drept privat a termenului sia condifilor prevasute la art. 43 alin. (1); ) nerespectarea de citre persoanele fizice seu juridice a termenului stabilit la art, 43 alin. (2) privind comunicarea pierderi, furului, distrugerii totale sau partiale ¢ unui bun cultural mobil clasat; ©) nerespectarea de c&tre agentii economici autorizafi in comercializarea bunurilor culturale mobile a obligafiei de a afiga la loc vizibil normele privind comertul ev bunuri culturale mobile, prevazute la art. 35 alin. 3); 4) nerespectarea de c&tre agentii economici autorizati in comerciatizarea bunurilor culturale mobile a obligatiei de instinjare despre existenta unor bunuri eulturale mobile susceptibile s& fie clasate, in termenul si condifile prevazute ta art. 35 alin. (5); ¢) nerespectarea de catre persoanele fizice a obligatiei de predare a ‘unui bun cultural mobil descoperit intémplitor, in termenul prevazut 1a art 48 alin (1); 4) neindeplinirea de cdtre proprietari, de titularii altor drepturi reale, de titularii drepturilor de administrare sau de definttorii cu orice titlu ai bunurilor mobile clasate a obligatiilor prevazute la art. 22 alin, (1) lit. a), o)-f), 178 8) neindeplinirea de cite societiqile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat a obligatiilor ce le revin potrivit dispozifilor art. 34 alin, (2); h) infiinjarea si functionarea agentilor economici specializafi in comercializarea bunurilor culturale mobile, firé autorizarea Ministerului Culturii, emis powrivit art. 35 alin. (1); 4) neindeplinirea de catre agenfii economici autorizati in comercializarea bunurilor culturale mobile a obligatici de a intocmi registrul prevazut la art. 35 alin. (4) ji) netespectarea de cltre agentii economici autorizati in comercializarea bunurilor culturale mobile # termenului si conditiilor previzute Ia art. 35 alin. (7) privind punerea in vénzare a bunurilor culturale mobile clasate in tezaur, k) executarea copiilor, mulajelor, tirajelor postume si facsimilelor de pe bunuri culturale mobile clasate, de catre persoanele fizice sau Juridice, fird respectarea dispozitilor art. 25 alin. (1); 1) realizarea de catre persoanele fizice sau juridice de reproduceri prin mijloace foto, video sau numerice de pe bunuri culturale mobile clasete, firé acordul scris al titularului dreptului de administrare sau al proprietarutai bunului reprodus, potrivit art. 26 alin. (3); m) utilizarea de catre persoanele fizice sau juridice de tehnici neadecvate de reproducere, de natura sf afecteze integritatea sau calitatea bunutilor culturale mobile clasate, potrivit art. 26 alin. (4) 1) neindeplinirea de catze proprietarii si titularii dreptului de administrare a bunurilor culturale mobile clasate a obligatiei prevzute la art, 2 alin, (2) lit. b); ©) restaurarea bunurilor culturale mobile clasate in tezaur, fara avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Coleetiilor ori in ‘afara laboratoarelor sau atelierelor autorizate, potrivit art. 28; ) efectuarea oricdror lucrasi care pot afecta situ arheologic, inaintea obfinerii certificatului privind eliberarea terenului de sarcind atheologicd potrivit art. 47 alin. (6); . 1) impiedicarea efectutrii cercetirilor pentru eliberarea terenului de sarcind arheologica potrivit art. 47 alin. (6) (2) Contraventile prevazute la alin, (1) lit. a) $i b) se sanctioneaza cu amenda de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei. G) Contraventile prevazute la alin. (1) lit. c)-f) se sanctioneazs cu amenda de la 2.000.000 lei Ia 10.000.000 lei. (4) Contraventile prevazute la alin. (1) lit. g)-r) se sancfioneaz& cu amenda de la 3.000.000 lei la 12,000,000 lei. (5) Amenzile contraventionale pot fi aplicate si persoanelor juridice, 179 (6) Limitele amenzilor contravenfionale se actualizea24 prin hotirére a Guvernului. "Art. 61. - Copiile, mulajele, tirajele postume, facsimilele si reproducetile prin mijloace foto, video, numerice sau prin alte mijloace, executate cu incalearea dispozifiilor art. 25 ori ale art. 26 alin. (3), se confisc’ de e&tre agentul constatator si se transmit in administrarea unor insttufii publice specializate, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectilo. ‘Art. 62, - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor previzute 1a art, 60 se fac de specialistii directiilor judeyene pentru culturd si patrimoniu! cultural national, care, la cererea lor, vor fi asistaji de organele de polite. ‘Art. 63. - (1) impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sancfiunii se poate face plangere in termen de 15 zile de la comunicare, (2) Pléngerea impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se solufioneazd de c&tre instanfa judecdtoreascd in a cdrel raz teritorialé a fost savarsiti contraventia. ‘Art. 64. - (I) Prevederile prezentei legi, referitoare la contraventii. se completeazi cu dispozitiile Legit nr. 32/1968 privind stabilirea si sancjionarea contravengiilor, cu excepfia art, 25-27. (2) Amenzile se fac venit la bugetul de stat SECTIUNEA a 2-0 Infraefiuni ‘Art. 65. - (1) Executarea de copii, mulaje, tiraje postume sau facsimile de pe bunuri culturale mobile clasate, fird acordul scris al titularului dreptului de administrare ori al proprictarului, potrivit art. 26 alin, (1) sau (2), dupa caz, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de 1a 3.000.000 lei la 20,000,000 lei. (@) Copiile, mulajele, tirajele postume sau facsimilele, executate in condifile prevazute la alin. (1), se confisc i se transmit in administrarea lunor instituyii publice specializate, cu avizul Comisiei Nafionale a Muzeelor si Colecfilor. "Art. 66, - Executarea de falsuri ale bunurilor culturale mobile clasate, in scopuri comerciale sau in orice alte scopuri, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de Ia 6 luni la 5 ani. 'Art, 67, - (1) Degradarea, aducerea in stare de neintrebuinfare sau distrugerea unui bun cultural mobil clasat ori impiedicarea luarii misurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum si fnldturarea mfsurilor Iuate constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani. 180 (2) Tentativa se pedepseste. Art, 68. - Degradarea, aducerea in stare de neintrebuinjare sau istrugerea din culpa a unui bun cultural mobil clasat constituie infracfiune gi se pedepseste cu tnchisoare de la o lun la un an sau cu ~amenda de la 3.000.000 lei Ia 15.000.000 tei. Art. 69, - (1) Efectuarea fara certificat de export a oricdsor acte sau fapte care, potrivit dispozitillor prezentei legi, constituie operafiuni de export ilegal se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani (2) Bunurile culturale mobile care au ficut obiectul exportului ilegal se confiscd si vor fi transmise in administare instiujilor publice specializate, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor $i Colectilor. (3) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a avut ca urmare pierderea unui bun cultural mobil clasat, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 Art. 70, - Efectuarea oric&ror operatiuni pentru export definitiv de bunuri culturale mobile clasate, aflate in proprietate publicd, sau de ‘bunuri culturale mobile clasate in tezeur, aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, constituie infractiune gi se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, iar bunurile se confiscd si vor fi transmise in administrare institufiilor publice specializate, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectilor. Art, 71, - Fumizarea de date confidentiale privind patrimoniu! cultural national mobil altor persoane fizice sau juridice decét cele prevazute la art. 15 alin, (4) si (5) constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Art. 72. - Trecerea unui bun cultural mobil dintr-o categorie Jjuridica @ patrimoniului cultural in alta, precum si declasarea unui bun cultural mobil, Bird respectarea procedurilor prevazute la art. 19 si 20, constituie infractiune gi se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 5,000,000 lei la 15.000.000 lei. Art. 73. - (1) Efectuarea de cite persoanele fizice sau juridice neautorizate conform art. 46 a unor detectii sau sipaturi in siturile atheologice constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ai, (2) Tentativa se pedepseste, Art. 74, - Executarea de citre persoanele fizice, fra acreditare gi certifcat de libera practica, prevazute la art. 27 alin. (2) si G), a unor lucrari de conservare sau de restaurare de bunuri culturale mobile clasate constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei. 18 Art. 75. - Functionarea fird autorizatia prevazuta la art. 27 alin. (4) fa laboratoarelor sau atelierelor care executi lucrari de restaurare gi conservare @ bunurifor culturale mobile clasate constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 5,000.00 lei la 15.000.000 lei. Art. 76. - Topirea sau modificarea, sub orice form, a bunurilor culturale mobile clasate care sunt definute cu orice titly de Banca National’ a Roméniei, de Monetéria Statului sau de celelalte banci cconstituie infracjiune gi se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la § ani CAPITOLUL X Dispozitii tranzitorii si finale ‘Art. 77, - (1) In termen de 90 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I, Ministerul Culturii va emite, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor: ‘Normele de clasare a bunturilor culturale mobile; Normele de conservare $i restaurare @ bunurilor culturale mobile clasate; Normele de acreditare a experilor; 4) Normele de acreditare a conservatorilor si restauratorilor, Nommele privind autorizarea laboratoarelor si a atelierelor de conservare si restaurare; Normele metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile; ‘Normele privind comertul cu bunuri culturale mobile. (2) Normele prevazute la alin, (1) lit. a) - ) vor fi aprobate prin ordinal ministrului culturii $i vor fi publicate in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I. (3) Normele prevazute la alin, (1) lit. g) vor fi aprobate prin hot&rare a Guvernului. Art. 78. - in termen de 3 luni de Je data intrarii in vigoare a prezentei legi Ministeral Culturi va institui urmatoarele registe: Registrul experfilor, in care vor fi inscrisi specialistii in domeniile ‘mengionate la art. 3; Registrul conservatorlor si restauratorilor, Registrul bunurilor culturale distruse, furate, disparute sau exportateilegal. Art. 79, - (1) in termen de 3 uni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi insttuiile publice specializate sunt obligate s8 prezinte Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor propuneri in legitura cu clasarea in tezaur a bunurilor culturale mobile definute. 182 (2) in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi cultele religioase, precum si institufiile publice nespecializate sunt obligate s4 depuna la directiile judetene pentrs culruré si patrimoniul cultural nafional in a c&ror razd teritoriald isi au sediul inventarul de bunuri culturale mobile definute, in vederea efectuarii operatiunilor de clasare 3) Termenul de finalizare a procedurii de clasare este de 6 luni pentru bunurile culturale mobile prevazute la alin. (1) si (2), care sunt ‘supuse acestei proceduri in primele 9 luni de aplicare a prezentei leg. Art, 80. - (1) Bunurife culturale mobile, aflate in custodia unor instituyii publice, vor fi restituite direct de aceste institufii defindtoare persoanelor fizice sau juridice care le-au depus in custodie, potrivit dreptului comun, la cererea scris4 a acestora, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeetor si Colectifor 2) Bunurile culturale mobile, preluste fn orice mod de autoritayi ale statului, revendicate de proprietari de drept, vor fi resttuite acestora de catre institutiile care le-au preluat, pe baza unei hotiriri judecatoresti definitive, Actiunile in justitie pentru revendicare sunt scutite de taxe judiciare de timbru, Institutiile definétoare de arhive privind bunurile cculturale mobile sunt obligate s& permit accesul 1a documentele privind provenienta gi preluarea acestora @) Proprietarii bunurilor culturale mobile clasate sunt obligati ca, fnainte de preluarea bunurilor restituite, s8 garanteze in scris respectarea dispozitilor prezentei legi ‘Art. 81. - (1) Operele de arta plastid si fotograficd, operele de arté decorativa sau de cult, operele cu caracter etnografic, ale mestesugarilor populari, precum si alte opere create de autori in viata nu pot face obiectul clasdtii Q) Bunurile culturale previzute la alin. (1) pot fi exportate definitiv sau temporar fara nici o restrict. Art. 82. - in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi declaraiile persoanelor fizice, orecum si figierele alfabetice sau pe domenii, completate ca urmare a aplic&tii prevederilor Legii nr. 63/1974 privind ocrotirea patrimoniului cultural national al Republicii Socialiste Romania, publicat& in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 137 din 2 nojembrie 1974, abrogata prin Decretul nr. 90/1990 privind infiintarea si organizarea Comisiei Muzeelor si Colectilor, publicat in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea 1, ar. 20 din 6 februatie 1990, aflate in plistrarea directiilor judefene pentru culturd si patrimoniul cultural nafional sia Institutului de Memorie Culturalé, se inventariazi, se sigileaza gi se predau Arhivelor Nationale. 183 Art. 83. - in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in cadrul Inspectoratului General al Politiei din Ministery! de Inteme se organizeazi siructuri specializate in prevenirea, descoperires si urmarirea faptelor ilegale la regimul bunurilor care fac parte din petrimoniul cultural national mobil. ‘Art. 84, - in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi Ministerul Finanjelor, cu avizul Ministeralui Culturi, va rea, in cadrul Direcfiei Generale a Vamilor, structuri specializate in prevenirea si combaterea traficuluiilegal cu bunuri culturale mobile. ‘Art, 85. - Ministerul Culturii, Ministerul de Interne si Ministerul ‘Apérarii Nafionale vor asigura, printr-un program de actituni coordonate, protectia $i integritatea bunurilor culturale mobile clasate, aflate in institutt specializate si nespecializate, in institutii de cult, precum si in colecfii private, impotriva riscurilor ce decurg din calamitati naturale, tulburari publice sau conflicte armate. ‘Art. 86. - (1) Prezenta lege intr tn vigoare la 90 de zile de la data publican ei in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea [. (2) La aceeasi data se abroga dispozipile art. 2 alin. 2, art, 3-5, at 9, 11 gi 12 din Ordonanfa Guvernului nr, 27/1992 privind unele misuri ‘pentru protectia patrimonjului cultural national, publicaté in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea J, nr. 215 din 28 august 1992, aprobat& si modificata prin Legea nr. 11/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 65 din 14 martie 1994, si dispozitille art. 3 lit. a) si), art. 4,6, art. 8 alin, (1) lit. d), art 9 lit, b) sid), art. 11, 15, 20, 25, art. 27 alin. (1), art. 28 gi ale art. 30 alin, (1) din, Ordonanja Guvernului nr. 68/1994 privind protejaree patrimoniului cultural nafional, publicat& in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea T, nr. 247 din 31 august 1994, aptobata si modificaté prin Legea nr. 41/1995, publicaté in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I, nr. 105 din 30 mai 1995, cu modificarile si completitile ulterioare, precum si orice alte dispozifii contrare. Aceasta lege a fost adoptaté de Senat in sedinja din 26 septembrie 2000, cu respectarea prevederilor art, 74 alin, (1) din Coastitutia Romaniei.O) HYPERLINK — "hitpr//archweb.cimec.ro/arch/L182_2000/182.htm" —\t "mainFrame” 0 184 LEGEA NR. 311 DIN 8 IULIE 2003 A MUZEELOR SI A COLECTHLOR PUBLICE (publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 528 din 23 iulie 2003) Parlamentul Romniei adopt prezenta lege. CAPITOLUL I. Dispozifii generale. Art. 1. -Prezenta lege reglementeaza regimul juridie general, clasificarea si principiile organizarii si funcfionrii muzeelor si colectiilor publice, precum i colecfiilor private accesibile publicului. Art. 2, - In igelesul prezentei legi, wnmatoriitermeni sunt definii astel: 2) muzeu - instituyia publica de cultura, alata in serviciul societayi, care colectioneaz’, conserva, cerceteaz, restaureazA, coniunic& si expune, in scopul cunoasteri, educa si recrearii, marturii materiale si spirituale ale existenjei si evolufiei comunitijilor umane, precum si ale mediutui inconjurator; ») colectie - ansamblul de bunuti culturale si naturale, constinuit ia mod sistematic gi coerent de citre persoane fizice sau persoane juridice de rept public oi de drept privat. Art. 3. - (1) in sensul prezentei legi, colectiile publice sunt colectile accesibile publicului si specialistlor, indiferent de titularul dreptului de proprietate, care reunesc bunturi semnificative prin valoarea lor artsticd, documentara,istotica,stingifics, culturata si memorialistica. (2) Colectiile private accesibile publicului sunt colectile aflate fa proprietatea privaté a persoanelor fizice sau juridice de drept privat, la care publicul si specialist au acces numai cu acordul detinatoritor. Art 4, - Funcfite principale ale muzeului sunt: a) constituirea, conservarea si restaurarea patrimoniului muzeal: b) evidenta, protejarea, cercetarea si dezvoltarea patrimoniului muzeal; ) punerea in valoare a patrimoniului muzeal in scopul cunoasteri, educatii i recrearii. Ant 5, -Funcile principale ale colectilor publice sunt: a) gestionarea, evidenta, cercetarea, dezvoltarea, protejarea, conservarea si testaurarea patrimoniului propriu; 6) punerea in valoare a patrimoniului propriv. Art. 6, - Statul, prin autoritafile administratiei publice centrale, precum gi autoritatile administratiei publice locale, protejeazé muzeele, colectiile publice si colectiile private accesibile publicului, garanteaza libera lor functionare si dezvoltare si poate acorda proprictarilor si tiutarifor de 185 alte drepturi reale sprijin financiar si logistic, conform prevederilor legale. CAPITOLUL HL. Patrimoniul muzeal. Art. 7, - Cultele susfin propriile muzee si colectii pubtice si pot beneficia jn acest scop de sprijin financiar sf logistic din partea autorititilor administraiei publice centrale si locale, conform prevederilor legale in viigoare. . Art. 8 - (1) Patrimoniul muzeal reprezint& totalitatea bunutilor, a drepturilor si obligafiilor cu valoare patrimoniala ce apartin unui muzeu sau, dupa caz, unei colectii publice. (2) Bunurile care se afl4 in patrimoniul muzeal pot face obiectul dreptului de proprietate publica a statului si a unititilor administrativ-teritoriale sau, dupa eaz, al dreptului de proprietate privat. 3) Regimul juridical dreptului de proprietate publicd si/sau privata asupra bunurilor caze se afla in patrimonin} muzeal este reglementat conform dispozifilor legale in vigoare. ‘Art. 9. - Pot face obiectul unui patrimoniu muzeal, conform legi a) bunurife clasate in patrimoniul cultural nafional mobil, de valoare excepfionala, istoricd, arheologic’, etnografica, artistica, documentaré, stiinjificd si tehnicd, literara, cinematograficd, numismatict, flatelic’, heraldic, bibliofila, cartograficd si epigraficd, reprezentand mfrturii materiale gi spirituale ale evolutiei comunitagilor umane, ale mediului Inconjuritor i ale potenfialului creator uman; ) bunurile imobile de valoare exceptional’, istoricd, arheologica, ‘etnografica, artistic’, documentard, stiinfifica si tehnicd; ¢) siturile si rezervafiile care au caracter arheologic, istoric, artistic, etnografic, tehnic gi arhitectural, constituite din terenuri, parcuri naturale, agridini botanice gi zoologice, precum si construcfile aferente; 4) alte bunuri care au rol documentar, educativ, recreativ, ilustrativ si ‘care pot fi folosite in cadrul expozitiilor si al altor manifestari muzeale. Art. 10. - (1) Proprietarii si titularii de alte drepturi reale asupra muzeelor si colectillor publice au, potrivit Codului civil si prezentei legi, urmatoarele obligali: a) sd asigure integritatea, securitatea, conservarea si restaurarea bunusilor clasate in patrimoniu! cultural najional mobil care fac obiectul patrimoniului muzeal; | }) si realizeze evidenta si, dup& caz, clasarea buaurilor care fac obiectul patrimoniului rauzeal: ) s& pund in vafoare patrimoniul muzeal; 186 4) 84 asigure si sé garanteze accesul publicului si al specialistilor ta bunurile care constituie patrimoniul muzeal; ) Sf asigure cercetarea sau, dupa caz, punerea la dispozit cercetare, a bunurilor din patrimoniul muzeal; f) s& previna folosirea patrimoniului muzeal in alte scopuri decat cele prevazute de reglementirile legale in vigoare; 8) SA objind autorizarea functionarii, acreditarea si, dupd caz, eacreditarea muzeului sau a colecfiei' publice, fa conformitate cu prevederile legale in vigoare; h) si asigure prevenirea. Jocalizarea si stingerea incendiilor, i) s8 asigure paza muzeului sau 2 colectiilor publice si dotarea acestora cu sisteme de protectieeficiente; j) s ia misuri pentru prevenirea si diminuarea pagubelor care pot fi aduse patrimoniutui muzeal, in caz de calamitate naturala sau conflict armat. (2) Proprictarii si titularii de alte drepturi reale asupra muzeelor i colectiilor publice de importang’ nafionala sunt obligati si incheie contracte de asigurare parfiala sau integral, in functie de obligapile ce le revin potrivit prevederilor Codului civil, pentru tunurile mobile si imobile care fac obiectul patrimoniutui muzeal, conform dispozitiior -legale in vigoare G) Proprietari gi titularii de alte drepturi reale asupra muzeclor i eolecfiilor publice de importanti regional’, judefeand si locala sunt obligafi s8 incheie contracte de asigurare parfialé sau integrala pentru bunurile mobile si imobile clasate in patrimoniul cultural nafional, categoria Tezaur, respectiv, monumente istorice din clasele A si B, care fac obiectul patrimoniului muzeal, conform dispozitiilor legale in viigoare. (4) Incheierea contractelor de asigurare previzute la alin. (2) si (3) se face treptat, acordandu-se prioritate bunurilorclasate in categoria Tezaur. (8) Autoritatile administrafiei publice centrale sau locale, dupa caz, prevad in bugetele proprii fondurile necesare pentru asigurarea bunurilor clasate in categoria Tezaur, precum si a imobilelor clasate in categoriile A SiB, potrivit leg. (6) Sumele alocate de persoanele fizice si juridice de drept privat, pentra asigurarea bunurilor mobile clasate in categoria Tezaur, sunt deductibile din impozitul pe profit sau, dup caz, din impozitul pe venit. Art. 11. - Autoritafile administratiei publice -centrale si locale gi institugile publice de specialitate subordonate acestora, precum gi proprictari si titularii de alte drepturi reale asupra muzeelor si colectiilor publice pot coopera, dupé caz, cu organizatii neguvemamentale, in 187 , pentru vederea dezvoltirii, protejarii, conservaii, restaurarii, cercetari si punerii {n valoare a patrimoniului muzeal, in interes stintific sau cultural-turistic. CAPITOLUL IIL Clasificarea, ir a colectiilor publice. fntarea si acreditarea muzeelor si SECTIUNEA 1, Clasificarea. Art. 12. - (1) in funcfie de forma de proprietate, de constituire si de modul de administrare a patrimonjului muzeal, muzeele si colectite publice se pot afla tn proprietate public& sau privat (2) Muzeele si colectiile aflate in proprietate public& se infiinfeaza gi se organizeaai ft subordinea autoritifilor administrafiei publice centrale sau locale, a altor autoritati publice oti institujii si functioneazé potrivit regulamentelor proprii de organizare si functionare, aprobate de autoritile sau institupile tutelare (3) Muzeele si colectiile publice aflate in proprietate privatise Inflinfeaz8, se organizeaza si functioneaza in subordinea persoanelor juridice private sau a persoanelor fizice. (4) Dupi forme de organizare, muzeele si colectiile publice au ersonalitate juridicd, prin excepfie de la regula, se pot organiza muzee gi Colecfii publice firé personalitate juridica. Art. 13. - In fumetie de aria de acoperite teritoriala, de marimea si de importanga patrimoniului, muzeele si colectiile publice se clasifica astfel: a) muzee si colectii publice de importan{é nationala; +) muzee si colectii publice de importanga regionalé; ©) muzee gi colectii publice de important’ judeteana; 4) muzee si colectii publice de importanta locala, Art. 14, - (1) Muzeele si colectiile publice de importanta nafional& sunt muzeele si colectiile publice de drept public sau de drept privat, care detin in patrimoniul lor muzeal bunuri de valoare excepfionala, semmificative in plan nafional pentru istorie, azheologie, etnologie, aa, achivistica, stint, tehnicd, literatura, cinematogratie, numismatica, filatelie, heraldicd, bibliofili, cartografie si epigrafie; muzeele si colectile publice de importants nationala sunt prevazute in anexa nr. 1 2) Muzeele si colectiile publice de importanta regionala sunt muzeele gi colectiile publice de drept public sau de drept privat, care defin in patrimoniul lor muzeal bunurile prevazute la alin. (1), semnificative in plan regional; muzeele si colectiile publice de importanga regionalA sunt previzute in anexa nr. 2. (3) Mazeele gi colecfile publice de importanya judefeana sunt muzeele gi colectiile publice de drept public sau de drept privat, care defin in 188, patrimoniul lor muzeal bunurile previzute la alin. (1), semnificative in plan judefean; muzeele si colecfile publice de importanfa judejean sunt previzute in anexa nr. 3 (4) Muaeele si colectile publice de important’ locala sunt muzeele si colecfille publice de drept public sau de drept privat, care defin in patrimoniul lor muzeal bunurile prevazute la alin. (1), semnificative in plan municipal, orégenese sau comunel. Art. 15, - (1) Acordarea titulaturii din muzeu sau, dupa caz, de colectie publica de importanfé nationala altor muzee sau colectii publice decat cele prevazute in anexa nr. 1 se aprobi prin hotérare a Guvernului, inifiata de Ministerul Culturii i Cultelor, eu avizul Comisiei Nationale a “Muzeelor gi Coleetiilor (2) Clasificarea si/sau schimbarea clasei din care fac parte muzeele gi colecjiile publice, cu excepfia cazurilor prevazute la alin, (1), se realizeaz4 prin ordin al ministrului culturii si cultelor, cu avizul Comisiei Najionale a Muzeelor si Colectiilor, la propunerea autoritiii. in subordinea cdreia se afl& muzeul sau colectia publica. (3) Muzeele i colectiile publice, indiferent de constituire gi de forma de proptietate si administrare a patrimoniului muzeal, functionewzi in concordanfé cu normele metodologice privind muzeele si colecfiile publice, elaborate de Ministerul Culturii gi Cultelor, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colecfilor, si aprobate prin ordin al ministrului cculturi i cultelor. SECTIUNEA a 2-2. Infiintarea si acreditarea Art. 16. - (1) infiintarea muzeelor gi a colectiilor publice, indiferent de forma de constituire, proprietate si administrare 2 patrimoniulu, este reglementaté prin prezenta lege. Q) Pentru infiingarea muzeelor si a colectilor publice este necesar avizul prealabil al Comisiei Nafionale a Muzeelor si Colectilor. (3) Obligatia obfinerii avizului prealabil revine, de drept, persoanei fizice sau juridice care soliciti inflinfarea unui muzeu sau a unei colectii publice. Art 17. - (1) Funcjionarea muzeelor gi a colectilor publice, indiferent de forma de constituire, proprietate si administrare @ patrimoniului, este conditionat& de acreditarea acestora. (2) Avtorititile prevazute la art. 12 alin. (2), altele decdt Ministerul Culturit si Cultelor, care au in subordine muzee i colecfii publice, suat obligate s8 solicite Ministerului Culturii si Cultelor acreditarea acestora; cererea de acreditare se depune la directia de specialitate din cadrul Ministerului Cultuii si Cultelor. 189 (3) Persoanele fizice gi persoanele juridice de drept privat, care au infiinfat sau infiinjeazd_muzee si colectii publice in baza avizului prealabil prevazut la art. 16 alin. (2), sunt obligate s& solicite Ministerului Culturii si Cultelor acreditarea acestora; cererea de acteditare se depune Ja disectia pentra cuftura, culte si patrimoniul cultural nafional judefeand, respectiv a municipiului Bucuresti, in a cirei razAteritoriala se afla sediul muzeului sau al colectiei publice respective. (4) Acteditarea muzeelor gi a colectilor publice se aprob, la propunerea Comisiei Nationale a Muzeelor si Colecfiilor, prin ordin al ministrului culturi gi cultelor. (8) Acreditarea temporaré poate confine condigii sau recomandati in conformitate cu dispozitile legale in vigoare. Art. 18, - (1) Revocares acreditérii muzeetor si a colectilor publice are loc in cazul nerespectirii prevederilor legale in vigoare sau a conditillor de acreditare 2) Revocarea acreditarii muzeelor si a colectiilor publice se face Ia propunerea Comisiei Nationale a Muzeelor si Colecfilor, prin ordin al tministrului cultusii si cultelor, care se public in Monitorul Oficial al Rotaniei, Partea G) Din momentul revocésii acreditaei, proprietarul sau titularit de alte drepruri reale sunt obligati sé respecte prevederle privind protejarea patrimoniului muzeal. Art. 19. - (1) Ordinul ministrului culturit si eultelor de revocare 4 acreditirii muzeelor si colectiilor publice poate fi contestat in termen de 15 zile de la publicare; contestatia se depune la Minister! Culturii $i Cuattelor. (2) Persoana nemulfumiti de rispunsul primit la contestatia prevazutt la alin. (1) se poste adresa instanjei de contencios administrativ, in condifiile legii. Art. 20. - (1) fn subordinea muzeelor si a colectiilor publice pot funcjiona, ca unititi fir& personalitatejuridica, secti gi flile, organizate in aceeasi Jocalitate sau in aite Localititi decét cea in care tsi au sediul muzeele si colectiile publice respective. @ Sectiile si filialele muzeelor si colectiilor publice pot fi denumite muzee sau colectii, cu obligafia precizisii muzeului sau a colectiel publice In 2 carei subordine se aflé si a objinerii, pentru sectiile sau filialele respective, a avizului prealabil previzut la art. 16 alin. (2) si a acreditirii prevazute la art. 17. GG) Organizarea si functionarea secfiilor si filslelor teritoriale ale muzeelor si colectilor publice se stabilese prin regulamentul de 190 organizare si funcfionare a muzeului sau a colectiei publice in a carei subordine se afl. CAPITOLUL IV. Finanfarea muzeelor $i a colecfiilor publice Art. 21. - (1) Activitatea muzeelor si a colectiilor publice de drept public se finanjeaza din venituri propri ¢i din alocatii acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, dup caz. (2) Veniturile proprii provin din tarifele pentru serviciile oferite de muzee si colectii publice, din donatii si sponsorizari, din alte activitayi specifice G) Veniturile prevazute la alin. (2) sunt gestionate in regim extrabugetar, conform dispozifilor legale in vigoare. Art, 22. - (1) Sunt scutite de la plata taxelor de timbru suceesiunie prin care se transmite ts pattimoniu muzeal sau o colecfe, in care persoanele fizice sau juridice au calitatea de mostenitori, numai dac& persoanele respective isi asumé obligatia, printr-o conventie incheiata cu direcyia pentru cultur8, culte si patrimoniul cultural nafional judefeand, respectiv a mbnicipiulué Bucuresti, st menfina la dispozitia publicului, spre vizitare, pattimonjul muzeal respectiv, in conditiile prezentei leg. (2) in cazul in care mostenitorii nu indeplinese obligatia asumaté prin convenfia prevzuta la alin, (1), taxa de timbr se recupereaza pe baza notei de constatare intocmite de direcjia general a finanjelor publice judejeand, respectiv a municipiului Bucuresti, la sesizarea directiei pentru culturg, culte si patrimoniul cultural national judefene, respectiv a municipiului Bucuresti {G) Se considera neindeplinire a obligatiei asumate potrivit alin, (1) cazul in care accesul publicului este interzis pe 0 perioadé mai mare de 60 de zile intr-un an calendaristic, cu exceptia situafiilor in care obligatia respectiva a devenit imposibil de executat pentru cauze neimputabile. ‘Art 23, = (1) Prefurile gi tarifele pentru servicile oferite de muzee $i colectii publice sunt stabilite de conducerea acestora (2) in cazul muzeelor gi al coleciilor publice de drept public, tarifele stabilite de acestea sunt aprobate de autoritatea in a cérei subordine se afla, conform dispozitiilor legale in vigoare, CAPITOLUL V. Conducerea, organizarea si functionarea muzeclor sia colecfiilor publice de drept public ‘Art. 24. « (1) Muzeele gi colecfiile publice de drept public sunt organizate si functioneazs conform prevederilor prezentei legi si ale regulamentului de organizare si functionare propriu, aprobat de autoritatea in subordines ccreia se afla, potrivit dispozitiilor legale in vigoare. 191 (2) Personalul de specialitate al muzeclor si al colectiilor publice cuprinde functiile de muzeograf, cercetitor, conservator, restaurator si tehnician de muzeu, respectiv arhitect, acolo unde este cazul. (3) Pentru personalul muzeelor care lucreazd in condifii speciale de sume’ se va acorda un spor de toxicitate la salariu. (4) Pentru personalul de specialitate gi tehnic care lucreazi in depozite gi la organizarea unor expozitii cu bunuri clasate in categoria Tezaur se va acorda un spor de confidentialitate. Art. 25. - (1) in cadrul muzeelor si al colectiilor publice de drept public sunt organizate si functioneaz consilii de administrafie, ca organe deliberative de conducere, (2) Componenta, atributiile, organizarea si functionarea consiliului de administratie se stabilesc prin regulament de organizare si functionare, aprobat de autoritatea in subotdinea céreia se aflé muzeele si colectiile publice de drept public, potrivit dispozitiilor legale in vigoare. Att. 26. - (1) Conducerea executiva a muzeelor gia colectiilor publice de