Strategia energetica a Romaniei 2007 – 2020 in detaliu

Postat in Analize,Companii,Corporate Governance,Reforma de Emil Stoica pe 23 mai 2007, la

ora 5:50 pm
Spuneam saptamana trecuta ca proiectul “Strategia economica a Romaniei in perioada 2007 –
2020 este un document bine facut pentru standardele cu care ne-au obisnuit autoritatile pana
acum, strategiile sunt bine documentate, este un document realist si bogat in informatii. Imi
mentin parerea.
Documentul detaliaza obiectivele strategice, arata care sunt resursele si cum se poate ajunge de
la resursele si situatia de azi la obiectivele din 2020, ce politici trebuiesc promovate pentru a ne
atinge obiectivul.
In analiza de fata voi relua cateva teme din strategia MEF si voi face cateva recomandari.
1. Obiectivul general al strategiei
Din document:
“Obiectivul general al dezvoltarii sectorului energetic il constituie acoperirea integrala a
consumului intern de energie elctrica si termica in conditii de crestere a securitatii energetice a
tarii, de dezvoltare durabila si cu asigurarea unui nivel corespunzator de competitivitate”.

2. O perspectiva din interiorul UE

Obiectivul de mai sus arata clar ca UE nu are inca definitivata o politica energetica comuna. Nu
este o surpriza, desi presedintele CE Barosso este un campion al politicii energetice comune,
politica ce intampina, in interiorul UE opozitia Germaniei, a Frantei si a Italiei.
Spre deosbire de Italia si Germania, Romania este o sustinatoare a energiei nucleare care este si
mai putin poluanta si, deci, obiectivele ecologice ale Europei (de reducere a emisiilor cu 30%) pot
fi mai usor atinse. Germania si Italia sunt sustinatoare a importului de gaz din Rusia, pe de o
parte prin gazoductul pe sub Marea Baltica (care ocoleste Europa de Est, spre bucuria Rusiei) iar
pe de alta prin relatii netransparente intre ENI, ENEL si Guvernul Rusiei. Strategia Germaniei si a
Italiei va face Europa si mai dependenta de gazul rusesc.
Spre deosebire de Germania si Franta, Romania este o sustinatoare a liberalizarii complete a
industriei energetice si a separatiei intre productie si distributie. Campionii nationali ai Frantei si
Germaniei, niste mamuti industriali in frunte cu EDF (detinut in proportie de 86% de statul
francez) nu doresc aceste reforme in interiorul UE.
Ca o prima recomandare (R1) pentru autoritati este si sustinerea Turciei in incercarea acestei tari
de a deveni membra UE. Pe de o parte pentru proiectul Nabucco pentru ca vom putea avea
acces mai usor la resurse din Orientul Mijolciu (si deci reducerea dependentei fata de Rusia) dar
si pentru interesele generale ale economiei in a avea o tara mare si vecina ca membra UE.
3. A cazut mitul “Romania – tara bogata”
Documentul strategic este unul realist. El reafirma faptul ca resursele energetice ale Romaniei
sunt intr-o scadere dramatica (petrol, gaze, uraniu) si ca resursele regenerabile sunt limitate.
4. Carbunele
In anii ’90 s-a incercat si s-a reusit restructurarea industriei carbunelui. Din anul 2000, productia
de carbune a crescut constant si, pe seama cresterii pretului international la petrol si gaze,
productia de carbuni a crescut din 2000 in 2006 cu circa 15%.
Documentul mentioneaza faptul ca mai sunt suficiente rezerve si propune (cu respectarea
conditiilor de mediu) investitii pentru ca aceste resurse sa fie exploatate si mai mult decat in ziua
de azi.
Documentul propune si privatizarea termocentralelor datorita nevoii acute de investitii in
retehnologizare, lucru cu care sunt de acord.
Ceea ce ar trebui sa ia in considerare guvernul (R2) este si o eventuala privatizare a minelor de
carbune, in acest fel s-ar asigura de o exploatare mai eficienta a resurselor.
5. Gazul.
O veste buna vine din bogatia de date si anume ca productia anuala acopera de 6 ori necesarul
de gaze ce vine din consumul populatiei.
Strategia prevede in mod corect cresterea capacitatii de depozitare pentru a reduce riscul unor
intreruperi precum cele din iarna 2005/2006, aceste depozite flexibilizeaza politica energetica si
consumul pe termen scurt.
Ceea ce documentul evita este sa ne spuna care va fi soarta Romgaz. Eu cred ca Romgaz ar
trebui privatizata cel putin partial, lucru care ar atrage dupa sine o responsabilizare si o
profesionalizare a managementului. (R3)
6. Petrolul.
Aici nu sunt prea multe de spus pentru ca aceasta industrie este integrata in economia mondiala
si a fost deja privatizata. Din pacate, Guvernul nu specifica ce va face cu partipatia semnificativa
din Petrom, care este strategia in ceea ce priveste aceasta participatie (R4).
Cetatenii trebuie sa inteleaga ca strategia guvernului nu raspunde nevoilor lor de benzina ieftina
a consumatorilor si este foarte bine asa.
Ca o paranteza: cred ca fiecare consumator, fie ca este posesor de masina, de casa, etc. trebuie
sa-si faca propriul calcul energetic si sa gaseasca modalitati de reducere a acestui consum:
lucruri simple unde guvernul va ajuta cu educatie, de ex. sa nu lasam lumina aprinsa, sa folosim
becuri ecologice, sa folosim materiale de constructie eficiente energetic, etc.
(O paranteza pentru Rompetrol)
Documentul reafirma ceea ce este deja cunoscut si anume ca in pretul benzinei intra circa 70%
taxe. Rompetrol colecteaza aceste taxe de la consumator si apoi varsa aceste taxe catre bugetul
de stat. Asadar, nu Rompetrol este cel care plateste taxele ci cetateanul, in acest caz Rompterol
nu este decat un intermediar. Ar fi bine ca atunci cand vedem anumite cereri din partea
Rompetrol ca ar trebui sa aiba un tratament preferential pentru ca “plateste” taxe cat x% din
bugetul de stat sa fim mai circumspecti si sa ne aducem aminte de acest lucru.
In plus, cine are curiozitatea sa citeasca bilantul Rompetrol va observa acolo un “instrumend
hibrid” – o datorie a Rompetrol destul de semnificativa catre statul roman, cu alte cuvinte, statul
se afla de multi ani si se mai afla inca printre finantatorii pe termen lung ai Rompetrol.
7. Hidrocentrale.
Din document: “Potentialul efectiv al energiei hidroelectrice este substantial inferior. celui tehnic
amenajabil, datorita restrictiilor de mediu”.
Cu toate acestea, strategia prevede noi proiecte importante pe Dunare, la Tarnita sau pe Tisa.
Guvernul propune si doua variante de privatizare partiala a Hidrocentrale SA prin listare la bursa.
Prima varianta ar fi aceea de privatizare doar a societatii. A doua varianta doreste o fuziune
Hidroelectrica cu termocentrale pentru a reduce expunerea la riscul hidro (lipsa apei).
Cred ca ar fi mai indicata o privatizare dupa prima varianta. Oricum, chiar daca s-ar face dupa
varianta 2, noua firma va trebui sa prezinte informatii pe segmente, deci motivul invocat nu este
valabil. In plus, o firma care se specializeaza pe hidro are mai multe sanse sa o faca mai bine
pentru ca managementul isi dedica atentia exclusiv acestui business si se pot incerca si extinderi
in afara Romaniei (asa cum a facut Romania in anii ’80 prin proiecte de hidrocentrale in Egipt,
China, etc.) – R 5.
8. Energia Nucleara.
Politica guvernului este destul de clara, anul acesta se da in funcitune reactorul 2 si in curand,
prin parteneriate cu firme private si reactoarele 3 si 4. Se prevede insa ca resursele de uraniu se
vor epuiza in circa 10 ani si ca Romania va trbui sa importe aceasta resursa.
Se prevede si privatizarea partiala a Nuclearelectrica prin listae la bursa.
9. Romania – exportator net de energie in 5 ani.
In urma investitiilor in carbune, in hidroenergie si in energia nucleara, Romania va deveni
exportator net de energie intr-o perioada de 5 ani. Acesta va fi un avantaj competitiv al Romaniei
in regiune.
10. Utilizarea eficienta a energiei.
La acest capitol, Romania sta foarte prost. Intensitatea energetica (consumul de energie pentru a
produce o unitate de PIB) este de 3 ori mai mare decat in UE. Strategia prevede ca acest
coeficient sa scada treptat, mai ales datorita unei decuplari a cresterii economice de cresterea de
nevoi energetice – un eveniment pozitiv ce arata ca economia s-a restructurat si ca, peste 15 ani
si Romania va ajunge in era post-industriala. Ca o comparatie, Danemarca si-a marit PIB-ul in
ultimii 10 ani cu 50% cu o modificare de 0% in cererea de energie.
Documentul identifica un potential urias de crestere a eficientei energetice in domeniul
rezidential/ casnic (de 41%) si in cel de transport (de 32%).
Propunerile facute sunt realiste: ele vizeaza atat cointeresarea fiscala in domeniul rezidential, dar
si investitii in retelele de distributie unde au fost identificate pierderi sau, in domeniul
transporturilor: nevoia de parcari, nevoia de program clar in perioadele care nu sunt de varf
pentru alimentarea business-urilor din localitati si, mai ales, investitii in infrastructura, in parcari, in
transportul in comun.
Ceea ce documentul nu aminteste deloc (si cred ca este o scapare majora) este impactul
societatii informatice si reducerea birocratiei asupra consumului energetic si asupra mediului.
Acest blog a afirmat in repetate randuri ca investitiile in societatea informatica si reducerea
birocratiei ar face ca mediul sa sufere mai putin, cetatenii sa fie mai productivi (si deci cu PIB-ul in
crestere) si consumul energetic sa scada. De exemplu, cum ar fi daca cetatenii si-ar rezolva
probleme precum schimbarea adresei pe buletin prin internet/ posta sau prin telefon? Aceasta
este recomandarea nr. 6 (R6)
11. Problemele de mediu
Am observat cu surprindere si placere atentia deosebita acordata problemelor de mediu pe
parcursul intregii strategii: de la retehnologizarea termocentralelor, la problema accesului la apa
si a impactul eventualelor centrale eoliene in Dobrogea asupra migratiei pasarilor din Delta
Dunarii.
12. Nevoia de retehnologizare
O problema majora este nevoia de retehnologizare, in special in industria carbunelui, in cea hidro
si in reteaua de distributie, in sistemele centralizate de incalzire urbana. Se prevad investitii
serioase in urmatorii 10 ani, investitii ce vor veni din domeniul privat, dar si posibile investitii din
partea statului.
Documentul afirma realist ca tehnologiile sunt din anii’70 si ’80 si indica, implicit ca in ultimii 18
ani nu s-a facut mai nimic in acest domeniu.
Aici am insa un punct de intrebare: dar ce se mai aude cu eficienta retehnologizarii la Portile de
Fier?
13. Liberalizare, liberalizare, liberalizare
Srategia prevede fara rezerve liberalizarea totala si rapida si mecanisme transparente de
tranzactionare a resurselor; aceasta politica este in concordanta cu politica CE promovata de dl.
Barosso.
Privatizarile partiale din domeniul hidro si nuclear sunt poate punctul slab al politicii de
liberalizare. Personal insa inteleg dorinta guvernului de a mentine controlul asupra acestor unitati,
optiune ce vine din obiectivul strategic. Probabil ca peste 10 ani se va putea face o re-analizare a
oportunitatii privatizarii totale.
Un alt punct slab sunt propunerile de a sterge datoriile unor firme de stat. Guvernul trebuie insa
sa verficie daca aceste stergeri de datorii respecta legile concurentei si legile UE din domeniu.
(R7)
14. Probleme sociale.
Documentul atinge si problemele sociale ce pot aparea ca urmare a liberalizarii totale si
precizeaza ca nu se vor mai acorda subventii pentru toti consumatorii ci vor fi programe de
protectie sociala doar pentru familiile sarace care au nevoie.
15. Romania – centru regional
Datorita importantei productiei de energie, marimii, diversitatii de resurse si liberalizarii pietelor,
Romania are oportunitatea de a deveni un centru regional al pietelor de energie.
16. Investitii.
Documentul prevede la tot pasul investitii, de la cele in industria carbunelui, la termocentrale, la
distributie, la sistemele centralizate de incalzire, dar si la tranzit (de ex. Nabucco). Majoritatea
acestor investitii se vor face din resurse private sau de catre stat din resursele obtinute in urma
privatizarii.
Se prevede ca Romania va ajunge si o importanta tara de tranzit de resurse energetice datorita
pozitiei geografice.
17 Un guvern interventionist?
In mai multe puncte din strategie se vorbeste despre anumite planuri care vor avea loc si se
implica practic si firme private (de ex. se spune ca Petrom va face investitii in zona Caspica) sau
ca primariile vor construi parcari. Nu zic, nu, ideile sunt corecte, insa guvernul trebuie sa se
asigure ca nu intervine acolo unde nu are dreptul (R 8).
Ceea ce statul ar trebui sa faca insa este ca in cadrul UE si al WTO sa intervina pentru ca state
precum China, cu care Romania se afla in competitie sa respecte aceleasi masuri de protectie a
mediului si sa aiba aceleasi legi din alte domenii (precum cea din domeniul muncii) pentru a se
asigura o competititvitate reala (R9).
CONCLUZIE
Documentul strategic prezentat este bun, peste asteptari chiar. Desigur, este mult de la vorbe la
fapte, asa ca sa vedem daca guvernul chiar va reusi tot ce si-a propus.
Sper ca si parte din cele 9 riscuri/ recomandari (R1- R9) vor fi luate in considerare