Sunteți pe pagina 1din 47

TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

MODUL ELECTROTEHNICA
1. Noţiuni de electrostatică

FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI


INVATAMANT PREUNIVERSITAR – VIITOR
SCOALA DE MAISTRII SI TEHNICIENI

CLUJ NAPOCA
2010 - 2011
FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

1.1. Sarcina electrică

Corpurile sunt formate din atomi. În modelul planetar, imaginat de


E. Rutherford în 1911, conform căruia structura atomului este
similară cu a sistemului solar, atomul are un miez central numit
nucleu, care este înconjurat de particule foarte uşoare, numite
electroni, ce se rotesc cu viteză foarte mare în jurul acestuia.
Nucleul este format din una sau mai multe particule numite
nucleoni, care sunt de două tipuri: protoni şi neutroni.

Cel mai simplu atom este cel de hidrogen deoarece


nucleul se reduce la o singură particulă, un proton.

În orice atom numărul de electroni este egal cu


numărul de protoni. Masa unui electron este de
aproximativ 1840 de ori mai mică decât masa unui
proton iar masa unui neutron este aproximativ egală cu
masa unui proton, practic masa unui atom este egală cu
masa nucleului.

FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVERSITAR VIITOR - SCOALA DE MAISTRII SI TEHNICIENI FPIP www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Sarcina electrică (continuare)

Protonul şi electronul au o stare de interactivitate numită încărcare electrică. Starea aceasta de


încărcare se caracterizează prin sarcina electrică.

Marimea fizică ce masoară starea de electrizare a unui corp se numeşte sarcină electrică.

Sarcina electrică este o marime fizică; unitatea sa de masură este C(Coulomb), poate fi pozitivă
sau negativă şi se notează cu Q sau q.

[Q]SI = C (coulomb)
Proton versus electron
1coulomb = 1amper (A) x 1secundă (s)

În practică, valorile sarcinilor electrice fiind în general sub se utilizează submultipli:

În aplicaţiile în care sarcina electrică este distribuită în volumul unui corp, pe suprafaţa acestuia
sau pe lungimea sa, se utilizează pentru descrierea efectelor prezenţei sarcinii electrice
densitatea acesteia, adică sarcina electrică din unitatea de volum, de suprafaţă sau de lungime.
Astfel, se defineşte densitatea volumică de sarcină electrică.
Densitatea volumică de sarcină electrică se măsoară în C/m3.

FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVERSITAR VIITOR - SCOALA DE MAISTRII SI TEHNICIENI FPIP www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Sarcina electrică (continuare)

Dacă sarcina electrică este distribuită pe o suprafaţă se defineşte densitatea superficială de sarcină
electrică.
Densitatea superficială de sarcină electrică se măsoară în C/m2.
Se defineşte densitatea liniară de sarcină electrică atunci când aceasta este distribuită de-a lungul
unei direcţii
Densitatea liniară de sarcină electrică se măsoară în C/m.

În foarte multe aplicaţii sarcinile electrice sunt în mişcare. Pentru a descrie fenomenele care
însoţesc mişcarea sarcinilor electrice se defineşte intensitatea curentului electric care este
sarcina electrică ce traversează în unitatea de timp o suprafaţă.

Intensitatea curentului electric se poate măsura mult mai uşor decât sarcina electrică. Din acest
motiv intensitatea curentului electric a fost aleasă ca mărime fundamentală în Sistemul
Internaţional de Unităţi (SI) pentru mărimile electrice şi magnetice.
Ca urmare unitatea sa de măsură A (amper) este unitate fundamentală în acelaşi sistem de unităţi.
1A = 1C/1s.
În aplicaţiile în care pentru interpretarea fenomenelor trebuie să cunoaştem şi direcţia de
deplasare a sarcinilor electrice se utilizează densitatea de curent electric, care este o mărime
vectorială cu modulul egal cu intensitatea curentului care traversează unitatea de suprafaţă, şi
direcţia şi sensul dat de viteza de deplasare a sarcinilor electrice. Densitatea de curent electric se
măsoară în A/m2.

FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVERSITAR VIITOR - SCOALA DE MAISTRII SI TEHNICIENI FPIP www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Sarcina electrică (continuare)

Michael Faraday a ajuns la concluzia că orice sarcină electrică este egală cu un multiplu întreg de
sarcini elementare, adică q =Ne, unde N este un număr întreg, iar e = 1,60217733(49). 10-19C este
sarcina electrică elementară.
Prin convenţie, sarcina electrică elementară poartă numele de electron şi este negativă.

Studiul proceselor de electrizare a pus o proprietate fundamentala a sarcinii electrice:


Intr-un sistem izolat (ce nu schimba energie sau substanta cu mediul exterior), sarcina totala se
conserva (legea conservarii sarcinii electrice).

Modul in care se distruibuie sarcina electrica obtinuta in urma electrizarii (de-a lungul intregului
corp sau localizata in regiunea in care a aparut) a permis clasificarea corpurilor in izolatoare
(dielectrici) si conductoare. Structura acestora justifica o astfel de comportare: in izolatoare
sarcinile electrice sunt legate (la nivelul atomilor sau moleculelor) in anumite pozitii, in timp ce
conductoarele prezinta si sarcini libere (particule purtatoare de sarcina electrica ce se pot deplasa
liber).
Corpul pe care sarcina ramane localizata in regiunea in care a aparut, se numeste izolator (sau
dielectric). Daca sarcina electrica se distribuie de-a lungul intregului corp, atunci acesta se
numeste conductor.
conductori: metalele, solutii ale unor acizi, baze, saruri
izolatori: cristale ale sarurilor, uleiurile, aerul uscat, sticla, portelanul, ebonita, chihlimbarul, etc.

FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVERSITAR VIITOR - SCOALA DE MAISTRII SI TEHNICIENI FPIP www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

1.2. Electrizarea corpurilor

Scurt istoric

Electrizarea corpurilor a fost descoperită cu mai bine de 2500 de ani


în urmă, în Grecia antică. Fenomenul de electrizare, “focul ascuns”,
cum îl numeau vechii greci, a fost pentru mult timp considerat o
curiozitate.

Cuvântul “electricitate” a fost introdus în ştiinţele naturii probabil la


sfârşitul secolului al XVI-lea, fiind atribuit lui W. Gilbert (1540-1603).
Etimologia acestuia, precum şi a tuturor noţiunilor derivate, o
constituie cuvântul grecesc pentru chihlimbar (electron), o răşină
naturală care a fost utilizată în Grecia antică pentru a obţine “focul
ascuns”- adică sarcini electrice acumulate prin electrizare.

Abia în secolul al XIX-lea, cercetările efectuate de Ampere, Faraday,


Maxwell şi mulţi alţii, continuate de fizicienii şi chimiştii secolului al
XX-lea, au condus la concluzia că proprietăţile fizice şi chimice a tot
ce ne înconjoară, de la atom la celula vie, sunt în mare parte,
determinate de existenţa interacţiunii electrice. Maşina electrostatică realizată
de Otto von Guericke
FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVERSITAR VIITOR - SCOALA DE MAISTRII SI TEHNICIENI FPIP www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Electrizarea corpurilor

Metode de electrizare a corpurilor

Procesele de electrizare sunt procese complexe ce pot conduce la:


ionizări ale atomilor,
formarea de dipoli moleculari şi/sau orientarea ordonată a acestora (cazul dielectricilor),
modificarea valorii totale a sarcinii electrice libere (cazul conductorilor),
modificarea distribuţiei de sarcină electrică, pentru sistemele izolate fiind respectată legea
conservării sarcinii electrice.

Procesul în urma căruia atomii unei substanţe primesc/cedează electroni se numeşte ionizare.

Moleculele în care centrul sarcinilor pozitive nu coincide cu cel al sarcinilor negative se numesc
molecule dipolare. (dipoli moleculari)

Procesul de orientare pe anumite direcţii a dipolilor moleculari (existenţi în mod natural sau generaţi
prin acţiuni externe) ai unor substanţe se numeşte polarizare. Astfel de substanţe se numesc
dielectrici.

A. electrizare prin frecare


B. electrizare prin contact
C. electrizare prin influenta

FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVERSITAR VIITOR - SCOALA DE MAISTRII SI TEHNICIENI FPIP www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

1.3 Forţa lui Coulomb

Experimental s-a constatat că două corpuri electrizate interacţionează între ele prin forţe de
atracţie sau de respingere după cum ele au sarcini electrice diferite sau au acelaşi fel de sarcină
electrică.

Pe baza datelor experimentale, fizicianul Charles Coulomb a formulat în anul 1785 legea
interacţiunii dintre corpurile electrizate (Legea lui Coulomb):

Între două corpuri punctiforme, purtătoare de sarcini electrice Q1 şi Q2 se exercită forţe


orientate pe linia ce uneşte corpurile, de valoare proporţională cu produsul sarcinilor Q1 şi Q2 şi
invers proporţională cu pătratul distanţei r dintre corpuri.
→ →
→ q1 * q 2 r → q1 * q 2 r
F1 = k 2 F2 = −k
r r r2 r

r reprezenta versorul directiei actiunii (vector ce indica
r directia actiunii, avand modulul egal cu unitatea).

Constanta de proporţionalitate k depinde de mediul în care se află sarcinile electrice şi de


sistemul de unităţi de măsură, în SI ea este dată de expresia:

unde se numeşte permitivitate electrică a mediului.


FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVERSITAR VIITOR - SCOALA DE MAISTRII SI TEHNICIENI FPIP www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Astfel, forţa electrică va avea expresia:

Permitivitatea electrică a vidului (aerului) este o constantă universală cu valoarea:

, iar constanta k=9.10-9Nm2/C2

Pentru a compara, din punct de vedere electric, un mediu dat cu vidul sau cu aerul, se foloseşte
permitivitatea electrică relativă ce arată de câte ori forţa de interacţiune în vid este mai mare
decât în acel mediu:
sau

După cum se vede, permitivitatea relativă a aerului este apropiată de unitate, motiv pentru care se
consideră că proprietăţile electrice ale aerului sunt aceleaşi cu ale vidului.

În tabelul se dau câteva valori ale


permitivităţii relative ale unor
substanţe.

FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVERSITAR VIITOR - SCOALA DE MAISTRII SI TEHNICIENI FPIP www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

1.4 Câmpul electric


Noţiunea de câmp
Pentru descrierea proprietăţilor fizice ce se manifestă în spaţiul din jurul unui corp electrizat a fost
introdusă noţiunea de câmp electric, corpul generator de câmp fiind numit sursa de câmp.
Detecţia câmpului electric este realizată prin utilizarea unor corpuri de probă, acestea fiind corpuri
electrizate de dimensiuni foarte mici şi o valoare mică a sarcinii electrice, astfel încât acestea să nu
modifice prin prezenţa lor proprietăţile fizice din acel spaţiu. Altfel spus, corpul de probă nu trebuie
să perturbe câmpul în care este adus.
Noţiunea de câmp electric este o noţiune fundamentală introdusă pentru descrierea proprietăţilor
fizice ce se manifestă în spaţiul din jurul corpurilor electrizate.
Atunci când sursa câmpului electric este imobilă (în repaus faţă de un sistem inerţial), iar sarcina
electrică a acestuia se menţine constantă în timp, câmpul generat se numeşte câmp electrostatic.

Intensitatea câmpului electric


Pentru câmpului electrostatic, a cărui sursă de câmp este în repaus, vor fi definite două mărimi fizice
care permit descrierea câmpului în fiecare punct din spaţiul în care se manifestă: intensitatea
câmpului (mărime vectorială) şi potenţialul electric (mărime scalară).
Utilizând legea lui Coulomb, se constată faptul ca raportul dintre forţa cu care câmpul electric generat
de o sursă punctiformă (corp de dimensiuni neglijabile, cu sarcina Q), actionează
asupra unui corp de probă (cu sarcina q, adus la distanţa r de sursa de câmp), este independent
de valoarea sarcinii corpului de probă.

FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVERSITAR VIITOR - SCOALA DE MAISTRII SI TEHNICIENI FPIP www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Intensitatea câmpului electric într-un punct oarecare al câmpului generat de o de susă punctiformă
în repaus, cu sarcina Q, intensitatea câmpului are expresia:

Vectorul intensitate a câmpului, , având direcţia vectorului (ce indică poziţia punctului faţă
de sursa de câmp) şi sensul forţei cu care câmpul acţionează asupra unui corp de probă cu sarcină
pozitivă :

•pentru Q>0, câmpul este repulsiv, corpul de probă fiind respins în acel câmp
•pentru Q<0, câmpul este atractiv, corpul de probă fiind atras de sursa de câmp.

FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVERSITAR VIITOR - SCOALA DE MAISTRII SI TEHNICIENI FPIP www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Intensitatea câmpului electric într-un punct este egală cu forţa cu care acel câmp acţionează
asupra unui corp de probă cu sarcina de 1C, adus în punctul respectiv.

Pornind de la ecuaţia de definiţie a acestei mărimi, se deduce unitatea sa de măsură în SI:

O altă unitate de măsură a intensităţii câmpului electric:


[E]SI = V/m (volt/metru)
Din aceste formule se constată că intesitatea câmpului electric scade exponenţial cu distanţa r.

FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVERSITAR VIITOR - SCOALA DE MAISTRII SI TEHNICIENI FPIP www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

La o sferă metalică electrizată distribuţia


intensităţii câmpului este astfel:

• în interiorul sferei câmpul electric este nul


deoarece sarcinile electrice sunt în echilibru,
chiar pe sferă;
• în exteriorul sferei intensitatea se
calculează ca şi cum întreaga sarcină ar fi
concentrată în centrul sferei;
• corpurile metalice au proprietatea de a
ecrana câmpul electric atât de la interior la
exterior cât şi de la exterior la interior dacă
acestea sunt legate la pământ;
• în funcţie de semnul sarcinii "Q" sursă a
câmpului, intensitatea câmpului este
orientată la fel cu r dacă Q este pozitivă sau în
sens contrar lui r dacă Q este negativă.

FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVERSITAR VIITOR - SCOALA DE MAISTRII SI TEHNICIENI FPIP www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Spectre de câmp

O reprezentare geometrică sugestivă a câmpului electric


a fost propusă de Faraday, această reprezentare fiind
realizată prin trasarea unor curbe, numite linii de câmp,
tangente în fiecare punct la vectorul intensitate a
câmpului. Prin convenţie, sensul acestora a fost stabilit ca
fiind cel al vectorului intensitate. Folosind o astfel de
reprezentare, au fost realizate modelări ale câmpului
pentru diferite surse, densitatea liniilor trasate oferind
informaţii calitative privind valoarea intensităţii câmpului
electric: odată cu creşterea valorii intensităţii câmpului
electric creşte si densitatea acestora.

Totalitatea liniilor trasate întro reprezentare a câmpului


pentru o sursa dată, formează spectrul
câmpului respectiv.
fiecare linie de câmp porneşte de pe o sarcina pozitivă
şi se termină pe o sarcină negativă;
liniile câmpului nu se intersectează, vectorul intensitate
având întrun punct o direcţie unică.

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

a)Câmpul electric produs de o sarcină punctiformă în mediu omogen şi izotrop

b) Câmpul electric produs de două sarcini punctiforme

c) Câmpul electric produs de patru sarcini de semne egale

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

d) Câmpul electric produs de un conductor plan şi sarcină punctiformă

e) Câmpul electric produs de un conductor sferic cu cavitate

f) Câmpul electric uniform


este produs între două plăci (infinit extinse) încărcate cu sarcini de polarităţi opuse;
liniile de câmp sunt paralele şi echidistante, E = constant în tot spaţiul dintre plăci;
suprafeţele echipotenţiale sunt plane paralele cu cele două plăci.

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Principiul superpoziţiei

În cazul unui sistem de corpuri punctiforme, încărcate cu sarcină electrică, pentru determinarea
intensităţii câmpului electric într-un punct se utilizează principiul superpoziţiei, vectorul intensitate
fiind exprimat ca sumă vectorială a intensităţilor câmpurilor create în mod independent de fiecare
sursă de câmp (consecinţă a principiului independenţei acţiunii forţelor):

Intensitatea câmpului electric generat de un sistem de sarcini punctiforme, este egală cu suma
vectorială a intensităţilor câmpurilor create în mod independent de fiecare sursă de câmp
(principiul superpoziţiei).

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

1.5 Fluxul electric

Termenul flux provine din cuvântul latinesc fluere, care înseamnă a curge. Originea sa se găseşte în
teoria fluidelor, unde fluxul reprezintă debitul unui fluid care trece printro suprafaţă oarecare.
Fluxul unui câmp electric uniform, de intensitate E, printr-o suprafaţă plană de arie S, este:

unde este unghiul dintre vectorul câmpului electric E şi vectorul normalei n la suprafaţa dată.

Teorema lui GAUSS

Considerăm un corp punctiform, încărcat cu sarcina electrică Q şi un înveliş sferic de rază R cu


centrul pe corpul punctiform.

Fluxul total al câmpului electric prin suprafaţa dată este:

sau ţinând cont că aria sferei este rezultă:

După simplificări rezultă că fluxul câmpului electric printr-o sferă este:

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Teorema lui GAUSS (continuare)


Acest rezultat a fost generalizat pentru orice suprafaţă închisă şi orice distribuţie spaţială de sarcini
electrice de către Gauss (1777-1855):

Fluxul câmpului electric printr-o suprafaţă închisă este egal cu raportul dintre sarcina electrică totală
aflată în interiorul suprafeţei şi permitivitatea electrică a mediului în care se află suprafaţa
considerată:

Dacă o suprafaţă închisă se află în câmp electric, dar nu are sarcini electrice în interior, atunci fluxul
prin suprafaţă este zero deoarece numărul liniilor de câmp care intră în suprafaţă este egal cu
numărul liniilor care ies din suprafaţă.

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Potenţialul electric

Diferenţa de potenţial electric VM-VN dintre două puncte M şi N, sau


tensiunea electrică UMN dintre cele două puncte, este egală cu lucrul
mecanic efectuat pentru deplasarea unui corp încărcat între cele două
puncte şi sarcina electrică a corpului.

Potenţialul electric într-un punct este o mărime fizică scalară, egală cu


raportul dintre lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea unui corp de
probă încărcat, din acel punct în punctul de referinţă arbitrar ales, şi
sarcina acelui corp.

Lucrul mecanic al câmpului electric este dat de formula :

Alegând punctul de referinţă la infinit : , atunci


Prin convenţie, VN=0.

Atunci potenţialul punctului M este :

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

În câmp electric uniform intensitatea câmpului electric este constantă. Atunci şi forţa electrică
este constantă, iar lucrul mecanic al forţei electrice se poate calcula simplu.

Unitatea de măsură pentru tensiune, ca şi pentru potenţial, este :

Pentru intensitatea câmpului electric :

FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVERSITAR VIITOR - SCOALA DE MAISTRII SI TEHNICIENI FPIP www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

1.6. Condensatorul electric

Capacitatea electrică C a unui conductor izolat şi depărtat de alte corpuri este o mărime fizică egală
cu raportul dintre sarcina Q a conductorului şi potenţialul său V.

unitatea de măsură :

Un sistem de două corpuri care se pot electriza prin influenţă atunci când între ele există o diferenţă
de potenţial, se numeşte condensator.

Odată cu mărirea tensiunii, sarcina acumulată pe corpuri creşte. Din acest motiv un sistem în care se
pot acumula sarcini electrice, care o poate "condensa", a fost numit condensator.

Capacitatea unui condensator este dată de formula :

Aceasta formulă este valabilă pentru orice tip constructiv de condensator. Cele două corpuri care se
electrizează cu sarcini de semne opuse se numesc armături.

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Condensatorul plan

Cel mai simplu model de condensator este condensatorul plan.


Cele două armături sunt plane şi paralele.

Pe baza formulei capacităţii unui condensator, pentru condensatorul plan capacitatea se scrie :

unde d este distanţa dintre armături, iar S este suprafaţa comună a acestora.

Dacă între armături este vid (sau aer), relaţia se scrie :

Pentru un condensator cu un mediu dielectric între armături,


formula capacităţii este :
adică de Er ori mai mare decât în cazul unui condensator cu vid.

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Condensatorul sferic

Un condensator format din două sfere conductoare


concentrice se numeşte condensator sferic.

Cele două sfere reprezintă armăturile, care se încarcă cu aceeaşi sarcină în modul. Sarcinile sunt
distribuite uniform pe cele două suprafeţe.

O particularitate importantă a acestui tip constructiv de condensator este că potenţialul sferei


exterioare este nul.

Formula capacităţii condensatorului sferic este :

Energia câmpului electric dintre armăturile unui condensator

La încărcarea unui condensator, pentru aducerea sarcinilor electrice pe fiecare armătură, este
necesară efectuarea de lucru mecanic de către o sursă de energie exterioară. Condensatorul
încărcat are o energie W, egală cu lucrul mecanic efectuat pentru încărcarea lui.

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Gruparea condensatoarelor

Gruparea serie

În cazul grupării serie, toate condensatoarele se încarcă cu aceeaşi sarcină, aşa cum se observă în
figură. Capacitatea echivalentă a unei grupări serie este capacitatea unui singur condensator care se
încarcă cu aceeaşi sarcină Q, la aceeaşi tensiune U.

Capacitatea echivalentă serie este dată de formula : sau

Inversul capacităţii echivalente unei grupări serie este egal cu suma inverselor capacităţilor
condensatoarelor componente.

Gruparea serie este necesară pentru o obţine o capacitate echivalentă mai mică cu condensatoare
de capacitate mare. Se stochează aceeaşi sarcină electrică, dar cu tensiuni mai mici pe fiecare
condensator. Tensiunea prea mare la bornele unui condensator înseamnă un câmp electric mai mare
între armături, ceea ce poate duce la străpungerea dielectricului şi distrugerea condensatorului.
Tensiunea mai mică protejează dielectricul fiecărui condensator.

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Gruparea paralel

În cazul grupării paralel, toate condensatoarele au la borne aceeaşi tensiune. Dacă valorile
capacităţilor sunt diferite, sarcinile cu care se încarcă condensatoarele sunt diferite.

Capacitatea echivalentă a unei grupări paralel este capacitatea unui singur condensator care, la
aceeaşi tensiune de alimentare, se încarcă cu sarcina totală a condensatoarelor
componente.(Q=Q1+Q2 - pentru cazul din figură)

Capacitatea echivalentă paralel este dată de formula :

sau :

Capacitatea echivalentă unei grupări paralel este egală cu suma capacităţilor condensatoarelor
componente.
Gruparea paralel permite obţinerea unei capacităţi echivalente mai mari cu condensatoare de o
capacitate mică. Se stochează o cantitate mai mare de sarcină sub aceeaşi tensiune.
FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

1.7. Momentul electric. Polarizarea electrică

Momentul electric - Este o mărime, notată cu p , ce descrie global aşa-numita stare de polarizare a
corpurilor mici.

Experienţa arată că, întotdeauna, corpurile neutre (cu sarcina neutră q=0) sunt atrase de corpurile
electrizate imobile, iar în această situaţie corpul cu sarcina electrică globală nulă exercită forţe asupra
unui corp de probă electric.

Rezultă de aici că în corpurile neutre introduse în câmpul electric produs de corpul electrizat imobil
apare o nouă stare electrică, specifică; această stare se numeşte polarizare electrică temporară
(temporar în sensul că îndepărtat de corpul electrizat imobil, corpul neutru nu mai exercită forţe
asupra corpurilor de probă din apropierea lui).

Se constată că prin polarizare electrică, corpul cu sarcina globală nulă (neutru) se electrizează totuşi,
însă local, cu sarcini electrice numite sarcini electrice de polarizaţie, -Q şi +Q, egale şi de semn contrar
astfel că sarcina globală a corpului 0, q=- Q+ Q =0 corpul - global, pe ansamblul său rămânând tot
timpul neutru. În această situaţie, asupra corpului polarizat se exercită un cuplu de forţe ( F- şi F+ )
care au un moment C ; dacă în jurul corpului electrizat imobil câmpul electric pe care îl produce este
neuniform, atunci

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Polarizarea electrică este, o stare de electrizare suplimentară a corpurilor. În principiu, toate corpurile
se pot polariza electric, unele însă foarte slab (imperceptibil), iar altele foarte pronunţat, caz în care
ele sunt din anumite materiale izolante ce se numesc dielectrice.

Corpurile metalice sunt practic nepolarizabile (din acest motiv, corpurile de probă se consideră metalic
pentru a evidenţia/explora numai fenomenele strict electrice).
Există însă corpuri la care starea de polarizare nu depinde numai de introducerea lui într-un câmp
electric. De exemplu, prin comprimarea sau întinderea unui cristal piezoelectric (din cuarţ, turmalină
ş.a.) apare o stare de polarizare ce depinde şi de o axă privilegiată, denumită axă electrică. Această
stare se numeşte polarizare electrică permanentă.

Starea de polarizare electrică este o stare suplimentară celei de electrizare (ca, de exemplu, cea de
frecare). De aceea, corpurile pot avea şi sarcină electrică şi pot fi, în acelaşi timp, şi polarizate
(temporar sau/şi permanent).

Momentul electric . mărime a stării de polarizare a corpurilor. Pentru introducerea unei mărimi fizice
care să descrie starea de polarizare electrică, se folosesc noţiunile de sarcină electrică de polarizare
care se mai numeşte şi sarcină dipolară, şi dipol electric.
Plecând de la faptul că un corp polarizat este un corp neutru la care s-a realizat (în câmp electric sau
permanent) o distribuţie polară (o polarizare) a sarcinii electrice -Q şi +Q, cu corpul poate fi
reprezentat printr-un model grafic numit dipol ele ctric, ca un ansamblu format de două sarcini
electrice (Q), egale şi de semn contrar, situate la o distanţă foarte mică una de alta l , orientate de la
sarcina -Q către sarcina +Q.
FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Se constă, experimental, că dacă un corp neutru polarizat este divizat în alte două corpuri, ele
rămân tot neutre din punct de vedere al sarcinii electrice însă .introduse sau rămase după
divizare. în câmp electric fiecare corp în parte este polarizat şi poate fi asemuit cu un dipol
electric. Continuând divizarea, această situaţie se repetă, teoretic la infinit şi fiecare mic dipol
electric în parte va fi supus unui cuplu de forţe , F? F+ şi (eventual, în câmp electric neuniform)
unei forţe F . Se constată că se pot exprima, momentul cuplului de forţe C şi forţa F în funcţie de
un vector, care se notează cu p , căruia i s-a dat denumirea de moment electric, fiind introdus .ca
mărime prin definiţia: p = Q?l.

În principiu, un corp dielectric se poate polariza electric atât în mod temporar cât şi permanent,
definindu-se pentru fiecare situaţie în parte, cu expresia un moment electric permanent pp şi un
moment electric temporar ; pt atunci, momentul electric (numit total) al micului corp polarizat
electric este dat de însumarea vectorială:

În acest fel, sarcina electrică q şi momentul electric p , descriu (determină) complet starea de
electrizare a corpurilor.

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Unitatea de măsură a momentului electric.

În Sistemul Internaţional (SI) unitatea de măsură a momentului p este, conform definiţiei


coulomb metru, cu simbolul Cm, iar dimensiunile momentului electric sunt:

[p]=[Q] [L]

Se constată, experimental, că şi corpurile dielectrice mari (masive) se polarizează în toată masa


lor. Atunci, inductiv, pentru a descrie local (în fiecare punct P al corpului dielectric polarizat ?)
starea lui de polarizare electrică s-a introdus un vector P căruia i s-a dat numele de polarizaţie
electrică, care este o mărime derivată şi definită ca densitatea de volum a momentului electric.
Polarizaţia electrică P descrie, deci, starea de polarizare locală a unui corp masiv.
Corespunzător fenomenelor de polarizare temporară şi de polarizare permanentă, avându-se în
vedere relaţiile se pot introduce şi noţiunile:
- polarizaţia electrică permanentă
- polarizaţia electrică temporară
astfel că polarizaţia electrică totală dintr-un punct al unui dielectric este:

Unitatea de măsură SI a polarizaţiei electrice P este coulomb pe metru la pătrat, cu simbolul


C/m2
Prin urmare, fluxul elementar al vectorului polarizaţiei electrice P reprezintă o sarcină electrică
rezultată din sarcina dipolară a dipolilor electrici ce traversează parţial suprafaţa A ? (la limita dA),
căreia i se dă numele de sarcină de polarizaţie (notată adesea şi cu p Q ) de pe suprafaţa ? A.
FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Intensitatea câmpului electric în corpuri

În corpuri este necesară utilizarea a două mărimi pentru a se putea determina starea locală
a câmpului electric dintr-un corp; una este mărimea E , adică intensitatea câmpului electric, şi alta va
fi un vector determinat prin intermediul câmpului electric din centrul fantei Efan , denumit inducţia
electrică.
Experimentele au arătat că un câmp electric poate fi produs în mai multe feluri distincte, dintre care
trei sunt tipice:
- câmpul electric produs de corpurile electrizate, imobile la care intensitatea câmpului se
poate determina prin expresia , adică E =F/q , unde F este forţa care se exercită ca efect al câmpului
electric asupra unui corp de probă cu sarcina q extrem de mică. Unei astfel de forţe, i se mai spune şi
forţă electrică. Dacă sistemul fizic în care există acest fel de câmp electric nu efectuează schimb de
energie cu alte sisteme (adică E= const.) atunci câmpul electric se numeşte câmp electrostatic
- câmpul electric produs în corpurile conductoare de repartiţii locale diferite ale sarcinii
electrice, datorită unor forţe de natură neelectricăF neel care apar în conductoarele neomogene
sau/şi cu neuniformitate în repartiţia locală în corp a unor mărimi ca temperatură, acceleraţie,
concentraţie etc. Sarcinile electrice astfel repartizate (de forţe neelectriceFneel ) produc un câmp
electric numit câmp electric imprimat a cărei intensitate se notează cu Ei (intensitatea câmpului
electric imprimat)
- prin variaţia în timp a câmpului magnetic se produce un câmp electric numit câmp electric
indus sau câmp electric solenoidal, a cârui intensitate se notează cu Es .
Ca urmare, intensitatea câmpului electric E are în general trei componente:
coulombiană, imprimată şi solenoidală, ceea ce permite să se scrie:

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

1.8 Inducţia electrică. Mărimi de material

Inducţia electrică

Pentru a defini această a doua mărime se utilizează o cavitate de tip fantă se numeşte inducţie
elctrică într-un punct dintr-un corp, ce se notează cu D, o mărime vectorială locală de stare
electrică a câmpului electromagnetic, egală numeric cu produsul dintre permitivitatea vidului şi
vectorul intensităţii câmpului electric din vidul unei mici fante extrem de plate, orientată
transversal faţă de direcţia locală a polarizaţiei electrice P adică:

Astfel, prin practicarea fantei perturbaţia introdusă de această cavitate vidă, din punctul de vedere
al câmpului produs de sarcinile de polarizare, este maximă.

În vid P=0 şi rezultă, ; adică inducţia electrică în vid este direct proporţională cu
vectorul câmp electric în vid. De aceea folosirea a două mărimi de stare pentru determinarea
câmpului electric în vid este lipsită de utilitate, fiind suficientă numai mărimea E0.
Prin urmare, experienţa a arătat că starea câmpului electric din corpuri este descrisă complet de un
ansamblu de două mărimi vectoriale E şi D, spre deosebire de mediul vid unde este suficientă o
singură mărime E0.

Unitatea de măsură SI a inducţiei electrice este: coulomb pe metru la pătrat, cu simbolul C/m2

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Mărimi de material electrice

Permitivitatea vidului
Este o constantă universală pentru aspectul electric al câmpului electromagnetic radiat în vid. Ea mai
poartă şi denumirea de permitivitate dielectrică a vidului (dar se preferă denumirea simplificată, ce nu
produce confuzii, de permitivitate a vidului), se notează cu şi are o valoare care depinde de sistemul de
unităţi de măsură.
În sistemul SI valoarea permitivităţii vidului se exprimă în farad pe metru şi are valoarea:
unde F este simbolul faradului, care este unitatea de măsură a capacităţii electrice.

Permitivitatea
Permitivitatea absolută descrie comportarea unui material în câmp electric din punctul de vedere al
polarizării electrice. Se notează cu şi pentru un material omogen plasat într-un câmp electric
uniform se determină prin raportul dintre valoarea absolută a inducţiei electrice D determinată în
material şi valoarea absolută a intensităţii câmpului electric E în care se află materialul:
numeric în farad pe metru F/m.
Aşa definită, permitivitatea absolută este o mărime specifică materialelor dielectrice. Dacă un dielectric
are E=f( ) se spune despre el că este neliniar, iar dacă = const., dielectricul este liniar.
În practică, permitivitatea se exprimă în raport cu permitivitatea vidului, luată ca unitate de măsură,
numindu-se astfel permitivitatea relativă, notată cu r şi definită prin:
care este un număr real, adimensional.
Se constată, experimental, că permitivitatea unui material este influenţată de mediu, depinzând de:
temperatură, presiunea (p), frecvenţa câmpului electric (dacă acesta variază alternativ în timp) ş.a.

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Susceptivitatea
Este o mărime de material adimensională care exprimă .disponibilitatea. unui material de a se
polariza electric atunci când este introdus în câmp electric sau de a se magnetiza atunci când este
plasat într-un câmp magnetic. De aceea se definesc două feluri de susceptivitate: electrică şi
magnetică.

Susceptivitatea electrică.
Se notează cu şi este un coeficient (un număr real) adimensional, care exprimă
proporţionalitatea dintre polarizaţia lectrică P a materialului şi intensitatea câmpului electric E în
care se află materialul.
Se poate defini, fiind o constantă specifică naturii unui material, numai pentru substanţele
omogene, izotrope, liniare şi fără polarizaţie electrică permanentă prin raportul:

unde P şi E sunt valorile absolute ale polarizaţiei electrice şi .respectiv. intensităţii câmpului
electric existente într-un material anume.

Materialele care au = 0 nu sunt susceptibile de a se polariza electric.

Valorile lui sunt semnificative în special pentru dielectrici.


FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Legea legăturii între inducţia electrică, intensitatea câmpului electric şi polarizaţia electrică

Este o axiomă care se exprimă numai în formă locală, stabilind că în orice punct P dintr-un câmp
electric există, în orice moment t următoarea relaţie de legătură:

unde D, E, P, sunt vectorii inducţiei electrice, intensităţii câmpului electric şi respectiv. polarizaţiei
electrice exprimate ca funcţii locale de punct, prin valoarea instantanee, iar este permitivitatea
vidului.

Legea legăturii între E D, şi P se exprimă mai simplu prin modelul:

valabilă fără nici o restricţie şi în orice regim de variaţie în timp a fenomenelor electromagnetice.

Legea polarizaţiei electrice temporare

Această lege este o lege de material în sensul că ea exprimă axiomatic modul de comportare
al diverselor materiale, şi în special al materialelor dielectrice, la introducerea lor într-un
câmp electric în ceea ce priveşte polarizarea electrică ca stare ce depinde de valoarea
instantanee a intensităţii câmpului electric, stare cunoscută sub numele de polarizare
electrică temporară.

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Se constată experimental că materialele au o stare de polarizare care depinde esenţial de natura


(substanţa) lor, fizică şi chimică. Astfel, unele materiale au o polarizare electrică existentă în mod
natural (intrinsec), independentă de câmpul electric. Altele, deşi în mod natural nu au polarizare
electrică, prin introducerea lor într-un câmp electric se polarizează şi după îndepărtarea lor din câmpul
electric rămân polarizate (ceea ce se cheamă polarizatie electrică remanentă). Sunt şi materiale (ca, de
exemplu, cele numite piezoelectrice) care în lipsa unui câmp electric exterior şi independent de acesta
se polarizează electric prin deformaţie mecanică. Despre toate aceste materiale, la care există o
polarizatie electrică independentă de existenţa lor într-un câmp electric exterior, se spune că au
polarizare electrică permanentă.

Polarizarea electrică permanentă datorată unor cauze neelectrice este caracterizată de mărimea
polarizaţie electrică permanentă Pp care pentru fiecare material poate fi determinată prin măsurare
(experimental), astfel că în problemele de câmp în dielectrici Pp intervine ca o constantă a
materialului, cunoscută în anumite condiţii date.
Polarizarea electrică temporară, care se exprimă cantitativ prin mărimea de starea corpurilor denumită
polarizatie electrică temporară Pt depinde de intensitatea câmpului electric exterior E şi de aceea
pentru rezolvarea problemelor de câmp electric este necesară cunoaşterea explicită a acestei
dependenţe E= f(Pt) pentru fiecare material în parte reprezintă curba de polarizare electrică a
materialului considerat. După forma acestei curbe, materialele dielectrice se împart în: liniare, dacă
f(E) = kE unde k este o constantă specifică materialului şi neliniare, precum şi în izotrope şi anizotrope.
Experimental se constată că există materiale la care dependenţa între polarizaţia electrică temporară
Pt şi intensitatea câmpului electric E poate fi exprimată printr-o relaţie de proporţionalitate directă
care reprezintă, de fapt, forma clasică a legii polarizaţiei temporare.

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Clase de polarizare

Fizica modernă confirmă un asemenea model identificând patru clase de polarizare:

- polarizarea electronică şi polarizarea ionică, numite polarizări de deformare, care se datoresc


deformării învelişurilor electronice ale atomilor şi, respectiv, deplasării ionilor în cristalele ionice sub
efectul câmpului electric şi apar în toate corpurile, dar sunt relativ slabe, fiind perceptibile numai la
materiale nepolare, la care nu există alte tipuri de polarizare;

- polarizarea de orientare, caracteristică materialelor cu molecule polare, realizată prin orientarea


ca un tot a moleculelor în câmpul electric (polarizare nestructurală) sau numai prin rotirea unor
radicali mobili din moleculă (polarizare structurală);

- polarizarea de relaxare, datorată acumulărilor de sarcini electrice pe suprafeţele de


discontinuitate din interiorul materialelor neomogene, determinată de neomogenitatea
permitivităţilor şi rezistivităţilor acestora, numită polarizare interfacială sau de interstraturi.

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

1.9. Mişcarea sarcinilor în câmp electric

Considerăm două plăci metalice paralele, situate la distanţa d, între care se găseşte aplicată o
tensiune U ce crează un câmp electric uniform de intensitate:

O particulă electrizată de masă m şi sarcină electrică q pătrunde în câmpul electric cu viteza v0


perpendiculară pe liniile câmpului.
Pentru a studia mişcarea particulei alegem un sistem de coordonate xOy.
În interiorul câmpului, pe Ox viteza iniţială este v0, forţa Fx=0, acceleraţia ax=0 deci mişcarea este
uniformă cu ecuaţia: x1=v0t
Pe axa Oy intervine forţa Fy=qE care imprimă o acceleraţie

ecuaţiile de mişcare sunt:

după eliminarea timpului, rezultă:

Această ecuaţie arată că traiectoria particulei în interiorul câmpului este un arc de parabolă.

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Calculând vitezele vx şi vy la ieşirea din câmp:

şi din asemănarea triunghiurilor vitezelor şi al deplasărilor în exterior:

şi deviaţia totală este:

se constată că deviaţia y poate fi influenţată de valoarea tensiunii U.

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Osciloscopul catodic
Una dintre aplicaţiile deviaţiei electronilor în câmp electric este osciloscopul catodic.
Osciloscopul catodic este un aparat care permite înregistrarea fenomenelor variabile în timp,
transfomând semnalele electrice în semnale optice care pot fi observate pe ecran.
Elementul mobil îl constituie un fascicul de electroni care este deviat de la o traiectorie rectilinie de
către un câmp electric determinat de tensiune a de măsurat (analizat).
Părţi componente:
filamentul f are rolul de degaja căldură la
temperaturi ridicate;
catodul C ajungând la incandescenţă emite un flux
de electroni;
grila G formează un fascicul îngust de electroni;
anodul A produce un câmp electric accelerator
(tensiune foarte mare);
plăcile de baleiaj pe vericală Bv deplasează fasciculul
pe verticală;
plăcile de baleiaj pe orizontală Bo deplasează
fasciculul pe orizontală
ecranul E are un strat luminofor care transformă
energia cinetică a electronilor în energie luminoasă
(spot).

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Osciloscopul catodic - functionare


Fasciculul de electroni emis de catod este accelerat de către câmpul electric foarte puternic produs
de anod.
Pe plăcile de baleiaj pe orizontală se aplică o tensiune liniar crescătoare în timp, periodică, cu formă
de dinte de fierăstrău:

Acest tip de tensiune, aplicat plăcilor de baleaj pe orizontală face ca fasciculul de electroni să fie
dirijat permanent, periodic de la stânga spre dreapta pe suprafaţa ecranului şi foarte repede înapoi,
producând pe ecran o dungă luminoasă orizontală.

Dacă pe plăcile de baleaj pe verticală se aplică un


semnal electric variabil în timp, fasciculul de
electroni va fi dirijjat corespunzător pe verticală
încât spotul de pe ecran va avea o poziţie rezultată
din compunerea celor două mişcări şi va desena o
figură geometrică corespunzătoare.

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

1.10. Aplicaţii practice ale electrostaticii


Paratrăsnetul

Benjamin Franklin demonstrează că trăsnetul este o descărcare electrică.


Trăsnetul este o descărcare electrică luminoasă, care se produce în atmosferă,
de obicei, dar nu totdeauna, în timpul furtunilor. Datorită acumulării în nor a
unei importante sarcini electrice, creşte intensitatea câmpului electric în
vecinătatea corpurilor proeminente şi se formează canale de aer ionizat de-a
lungul cărora se produce descărcarea.

Există multe forme de trăsnete: trăsnetul liniar, superficial, globular, perlat,etc.


Durata unui trăsnet este de câteva microsecunde, intensitatea curentului
electric poate atinge sute de mii de amperi iar temperatura în interiorul
acestuia poate depaşi 28.000 grade Celsius. Fenomenul luminos care însoţeşte
trăsnetul se numeşte fulger, iar fenomenul acustic poartă denumirea de tunet.

Protecţia împotriva consecinţelor dăunatoare ale trăsnetului se realizează cu


ajutorul paratrăsnetului, un dispozitiv inventat de către Benjamin Franklin.
Statisticile arată ca în fiecare minut globul pământesc este lovit de aproximativ
1800 trăsnete, ceea ce înseamnă că anual cad aproximativ un miliard de
trăsnete.
FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Metodele întrebuinţate pentru proteţia împotriva trăsnetelor urmăresc,


atât scopul preventiv, adică al neutralizării sarcinilor fulgerului înainte ca
acesta să fi atins obiectul respectiv, cât şi cel de protecţie, adică de a face
inofensivă descărcarea electrică produsă.
Paratrăsnetul este format dintr-o vergea de fier înaltă de 6-9 metri, care se
fixează pe coama caselor.
Tija paratrăsnetului se termină într-un vârf ascuţit şi este legată direct la
pământ. Sfera şi prizele de potenţial de la vârful paratrăsnetului sunt
izolate de tijă (şi de vârf).
Tija, sfera şi prizele de potenţial se fabrică din inox sau cupru de înaltă
calitate, acestea fiind prelucrate cu precizie.
Izolatorul este fabricat dintr-un material plastic special care îşi păstrează în
timp calitea de izolator şi de rezistenţă la temperaturi înalte.
Sfera şi prizele de potenţial se încarcă electric, exact înaintea amorsării
curentului de trăsnet (când lovitura este iminentă) prin efect capacitiv,
inductiv, profitând de amplificarea câmpului de la vârful tijei, datorită
efectului de vârf.
Cele 6 antene îmbunătăţesc fenomenul fără creşterea volumului sferei.
Când este atinsă tensiunea de străpungere, piesele încărcate se descarcă
producând o scânteie viguroasă între sfera şi vârful paratrăsnetului.
Această scânteie produsă la momentul potrivit favorizează demarajul
procesului de amorsare şi asigură condiţiile realizării unui avans de
amorsare. Scânteia se produce cu mare precizie, întotdeauna la aceeaşi
tensiune de încărcare.
FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Funcţionarea paratrăsnetului este bazată pe electrizarea prin influenţă şi


pe scurgerea electricităţii prin vârfuri. Când se apropie de locul unde este
instalat paratrăsnetul, norul orajios atrage prin influenţă electricitatea de
semn contrar din pământ până la vârful ascuţit al vergelei metalice.
Sfera şi prizele de potenţial se încarcă electric, exact înaintea amorsării
curentului de trăsnet (când lovitura este iminentă) prin efect capacitiv,
inductiv, profitând de amplificarea câmpului de la vârful tijei, datorită
efectului de vârf.
Cele 6 antene îmbunătăţesc fenomenul fără creşterea volumului sferei.
Când este atinsă tensiunea de străpungere, piesele încărcate se descarcă producând o scânteie
viguroasă între sfera şi vârful paratrăsnetului. Această scânteie produsă la momentul potrivit
favorizează demarajul procesului de amorsare şi asigură condiţiile realizării unui avans de
amorsare. Scânteia se produce cu mare precizie, întotdeauna la aceeaşi tensiune de încărcare.
IONIFLASH funcţionează indiferent de polaritatea trăsnetului, deoarece sistemul este activat de
atmosferă. Vărful va avea polaritatea pământului iar sfera şi prizele de potenţial vor avea
polaritatea opusă a norului oragios.
S-a observat că la o depărtare mică de paratrăsnet (inferioare înalţimii lui), deformarea câmpului
electric produsă de acesta nu este prea mare din care cauză trăsnetul nu poate atinge proeminenţele
obiectului respectiv, în loc să se scurgă prin paratrăsnet. De aici rezultă că un singur paratrăsnet nu
este suficient pentru a feri de trăsnet un obiect care are o suprafaţă mare.
Un alt mijloc de protecţie contra trăsnetului este acela de a împânzi construcţiile înalte cu o reaţea de
fire metalice aflate în legătură cu pământul. De această reţea sunt legate o serie de tije metalice ce
domină punctele înalte ale construcţiei.
FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare


DAT Controler
Paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA), DAT CONTROLER PLUS, model (M), cu un timp de
avans la amorsare (dt) şi care determină o rază de protecţie de (R) metri, pentru un nivel de
protecţie (N). Izolarea între armături mai mare de 95% în condiţii de ploaie.
Dotat cu un triplu protector al sistemului de izolare, un acumulator de încărcare electrostatică în
mai multe etape, un generator electronic de impulsuri ascendente şi un eclator.
Fabricat din oţel inoxidabil AISI 316 cu o greutate totală de maximum 5 kg, o lungime utilă totală
de minimum 1078 mm, fără sursă de alimentare.

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro
TEHNICIENI IN INSTALATII ELECTRICE – MODULUL: ELECTROTEHNICA NOTIUNI DE ELECTROSTATICA

Va multumesc pentru atentie !

FUNDATIA
FUNDATIAPENTRU
PENTRUFORMARE
FORMAREPROFESIONALA
PROFESIONALASISIINVATAMANT
INVATAMANTPREUNIVERSITAR
PREUNIVERSITARVIITOR
VIITOR--SCOALA
SCOALADE
DEMAISTRII
MAISTRIISISITEHNICIENI
TEHNICIENIFPIP
FPIP www.calificat.ro
www.calificat.ro