Metoda se preteaza implementarii la scara oricarei comunitati de

fermieri.desigur ca nu este necesara existenta unei forme de reprezentare a

fermierilor la nivel de comunitate , fie ca ne referim la o comunitaye rurala
fie la o comunitate profesionala. Este dezirabila existenta unei astfel de
structuri, dar in situatia actuala a agriculturii romanesti prezenta acestora
este extrem de rara. Metoda poate insa genera suportul necesar pentru
aparitia elementelor de baza in definirea unei asfel de nevoi. In plus, ofera
cadrul necesar manifestarii.

Daca analizam pretabilitatea metodei cu crestera in altitudine trebuie

sa mentionam faptul ca acesta descrestere este proportional cu cresterea
altitudinii. Dispersarea spatiala a fermierilor si a exploatantiilor acestora la
altitudini mari conduce la aparitia de dificultati de comunicare si deplasare.
Bariera majora in aceasta situatie este deci contituita de logistica si
mijloacele de comunicare aflate la dispozitie. Pentru zonele in care starea
infrastructurii nu ridica probleme majore , fie ca este vorba de cai de acces
fie de accesul de mijloace de comunicare, nu exista o prioritate nici un
obstacol major in utilizarea metodei. Situatia este cea care poate impune
utilizarea uneia sau celeilalte dintre formele metodei. Sau necesitatea sau
preferintele. Analiza situatiei si rationamentul moderatorului /agentului de
consultanta vor fi in ultima instanta definitorii.

Pentru zonele in care conditiile de exploatare sunt similare din punct

de vedere al conditiilor ecologice, climatice si pedologice unul dintr factorii
de delimitare ramane distanta. O astfel de situatie poate fi intalnita in zona
din sudul Romaniei, in Campia Baraganului. Aici uniformitatea conditiilor
de productie si a productiilor conduc la o palete de probleme similare unui
numar mare de fermieri, majoritari in comunitatile carora le apartin. Astfel ,
unul dintre criteriile acceptarii in grupul de rezolvare a problemelor este
indeplinit de la sine. Numarul mare de posibili aderenti ca si profilul
psihologic al acestora poate insa pune in pericol succesul activitatii de grup.
Prin urmare, selectia realizata de moderator este esentiala succesului.
Elementele selectiei se vor baza pe accesibilitate in termeni de locatie si
reprezentativitate mentinind conditiile de comparabilitate.

Eforturile moderatorilorvor fi diferite in functie de zona in care se afla

grupurile. Compozitia acestor grupuri va fi, de asemenea, diferita in functie
de zona. Nu numai spectrul problemelor dar si productiile ca si strcturile de
productie vor fi diferite.

Astfel, fermele axate pe producerea de cereale in sudul tarii sunt

diferite de cele din zona de vest a Romaniei. Diferentele sunt reprezentate in
primul rand de fermieri si de caracterul si profilul acestora. Perspectivele si
asteptarile fermierilor din sud fata de structurile administratiei agricole sunt
total diferite de cele ale fermierilor din vest. Nivelul de dotare tehnica, desi
necorespunzator in ambele situatii , lasa mult de dorit in sud , iar prezenta
animalelor utilizate la munca este mult mai rara in Banat. Desi in conditi de
productie comparabile si cu probleme relativ comune , cele doua zone se
diferentiaza prin factorul uman .

La o abordare la scara larga a grupurilor , se poate constata faptul ca

structuri asemanatoare sau identice ale problematicii tratate de grupuri apar
la distante diferite. Intrucat orice experienta noua este utila si conditiile
schimbului de informatii poate fi realizat prin intermediul moderatorilor ,
apare ca evidenta posibilitate realizarii unei retele. Aceste retele pot reuni fie
ansamblul grupurilor tratand acceiasi productie sau productii fie la scara
regionala ansmblul grupurilor indiferent de obiectivele si obiectele de interes
si activitatate ale acestora. Putem avea astfel o retea a fermierilor din Banat ,
membrii ai diferitelor grupuri, sau o retea a fermierilor producatori de vin
din Transilvania.

Interconectarea acestor retele ca si schimbul de date sau experiente

este posibila din punct de vedere tehnic prin utilizarea unei retele virtuale
private(VPN). Costurile pentru crearea , intretinerea si exploatarea acesteia
sunt relativ ridicate, dar pot fi considerate suportabile luind in considerare
numarul mare de utilizatori efortul conjugat , sau disiparea efortului la nivel
de utilizator final. Includerea comunicarii in retea impreuna cu accesul la
bazele de date generale sau specializate pentru membrii conduce la cresterea
cosiderabila a efectului diseminarii si reduce considerabil costurile cu
activitati specifice de vulgarizare interna. De asemenea , comunicarea de
date cu caracter de informatie curenta pentru uz general sau specializat,
poate utiliza aceeasi infrastructura. Asupra acestor aspecte se va reveni in
detaliu in partea de comunicare.

Pentru a putea asigura coordonarea si concentrarea efortului si

implicarea grupurilor situate in regiuni diferite este necesara implicarea unei
structuri care sa beneficiaze de acoperire in servicii la scara nationala sau
interregionala. Cel putin deocamdata , singura structura care corespunde
acestor cerinte este Agentia Nationala pentru Consultanta Agricola ,
respectiv prin struturile sale locale Oficiile Judetene de Consultanta Agricila.
Doua probleme sunt insa de mentionat. Prima si cea mai importanta este
pozitia pe care aceasta structura se situeaza si anume aceea de serviciu
public . beneficiind de finantare de la bugetul de stat preocuparile de
orientare spre piata si de crestere a calitatii serviciilor oferite nu este una
dintre prioritatile absolute. Astfel , calitatea actului de consultanta si implicit
creditul acordat de fermieri este la un nivel ce poate fi considerat insuficient.
Reconsiderarea pozitiei de piata ca ofertant de servicii de consultanta si
realizarea de venituri din activitatea desfasurata la un nivel care sa permita
sustinerea activitatii proprii pot atrage un nivel de credibilitate sporit din
partea fermierilor. In paralel, dezvoltarea fondului de resurse umane si
orientarea acestuia pe principii de piata si competitivitate pot conduce la
crearea unei noi imagini a Agentiei. Cea de a doua problema de mentionat
este absenta unor structuri regionale functionale. Acest impediment se
regaseste la nivelul comunicarii in principal. Structurile judetene trebuiesa
faca uz de caile de comunicare consacrate pentru a se putea contacta si
aceasta presupune utilizarea ca intermediar in comunicare a agentiei
centrale. Schimbul de date pe aceasta cale este dificil si in multe situatii
tardiv. Astfel este posibila consumarea najustificata a unui efort insemnat in
zone limitrofe judetelor. Experiente identice sunt dublate cu un consum de
resurse considerabil din considerente de acoperire diferita a structurilor
locale.

Exista si alte structuri care sa intruneasca conditiile de prezenta cel

putin la scara intraregionala. Acestea sunt structuri private care de obicei se
concentreaza asupra unui tip de productie . frecvent acestea dispun de
experiente similare dezvoltate anterior a caror utilitate pentru ansamblu este
evidenta. Dificultatile de comunicare si colaborare dintre structurile publice
si private nu sunt noi. Interesul comun si obiectivele fiecareia dintre structuri
ar trebuii sa primeze si sa poata conduce la o conjugare a eforturilor
acestora. Bazele de date, cunostintele si experienta acumulata puse impreuna
ca si utilizarea acelorasi canale de comunicare pot conduce la efecte
superioare. Desigur limitele de acces pot fi stabilite ca si termenii
colaborarii. Aceasta posibilitate ramane deschisa viitorului. Cele mai multe
sanse pentru o colaborare de acest tip pot fi acordate structurilor viitoare de
reprezentare profesionala a fermierilor, care pot atrage sau reuni astfel de
structuri pentru interesul pe care ele insele il reprezinta pentru acestia din
urma. O colaborare de acest tip are deci cele mai mari sanse.
 Prin inventarierea situatiei curente si a ultimilor zece ani putem
constata ca in mod sistematic eforturile realizate de structurile private de
consultanta au in mod constant rezultate superioare actiunilor structurilor
publice. Implicarea acestora , modul de lucru, mijloace la dispozitie sau
atrasedar mai ales profesionalismul si orientarea spre calitatea serviciilor si a
actului de consultanta, oferirea acestora in conditi de piata avantajoase
participantilor si partenerilor, toate acestea conduc spre o orientare evidenta
spre domeniul privat in recomandarea utilizarii metodei. Dezavantajul
acoperirii la scara nationala ar putea fi surmontat tocmai prin crearea unei
retele. Astfel punctele de prezenta ale moderatorilor pot devenii nucleele
structurilor viitoare in aceste regiuni. Desigur toate acestea sunt posibile in
functie de obiectivele structurilor respective si de disponibilitatea resurselor
pentru extinderea activitatilor sau a diversificarii activitatilor. Considerand
totusi calitatea ridicata a actului de consultanta si responsabilitatea fata de
resursele utilizate ca siimpotanta imaginii, recomandam un leadership privat.