Caiet Pod Gheraseni

CUPRINS
1. LUCRĂRI DE TERASAMENTE
2. DISPOZITIVE DE SCURGERE ŞI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFAŢĂ
3. FUNDAŢII DIN BALAST ŞI BALAST AMESTEC OPTIMAL
4. PODEŢE
5. NORME DE PROTECŢIA MUNCII, PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

CAPITOLUL 1.
LUCRARI DE TERASAMENTE
CUPRINS
1.1. GENERALITĂŢI
1.1.1. DOMENIU DE APLICARE
1.1.2. PREVEDERI GENERALE
1.2. MATERIALE FOLOSITE

1.2.1. PĂMÂNT VEGETAL
1.2.2. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE
1.2.3. APA DE COMPACTARE
1.2.4. PĂMÂNTURILE PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
1.2.5. VERIFCAREA CALITATII PĂMÂNTURILOR
1.3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

1.3.1. GROPI DE IMPRUMUT ŞI DEPOZITE
1.3.2. FINISAREA PLATFORMEI
1.3.3. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL
1.3.4. INTRETINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIE
1.3.5. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRARILOR
1.4. RECEPŢIA LUCRARILOR

1.4.1. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE
1.4.2. RECEPŢIA PRELIMINARĂ
1.4.3. RECEPŢIA FINALĂ
1.1. GENERALITĂŢI
1.1.1. DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea,
construcţia şi reconstrucţia drumurilor publice. El cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuie să
fie îndeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactare, nivelarea şi
finisarea lucrărilor, controlul calităţii şi condiţiile de recepţie.

La executarea terasamentelor se respectă prevederile din standardele şi normativele în
vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu unităţi de specialitate
efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului verificări suplimentare, faţă
de prevederile prezentului Caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care
să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului Caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de executare a terasamentelor
cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.
În cazul când se vor constata abateri de la prezentul Caiet de sarcini, „Responsabilul tehnic
cu execuţia”va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.
1.2. MATERIALE FOLOSITE
1.2.1. PĂMÂNT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însămânţate sau plantate se foloseşte
pământul vegetal ales din pământurile vegetale locale cele mai propice vegetaţiei.
1.2.2. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

Categoriile şi tipurile de pământuri clasificate conform STAS 1243 – 88 care se folosesc la
executarea terasamentelor sunt date în tabelul 1 a şi 1 b.
Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiţii climaterice şi hidrologice,
la orice înălţime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.
Pământurile clasificate ca bune pot fi deasemenea utilizate în orice condiţii climaterice,
hidrologice şi la orice înălţime de terasament, în compactarea lor necesitând o tehnologie adecvata.
Pământurile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre şi nefavorabile vor fi folosite numai
cu respectarea prevederilor STAS 1709 – 75 privind prevenirea degradărilor provocate din îngheţ
– dezgheţ.
În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, alcătuite din pământuri argiloase cu
simbolul 4e, 4f şi a căror calitate conform tabelului 1.b este rea sau foarte rea (sau a celor în stare
uscata mai mica de 1,5 g/cmc), vor fi înlocuite cu pământuri corespunzătoare, pe o grosime
minimum de 20 cm în cazul pământurilor rele şi de minimum 50 cm în cazul pământurilor foarte rele.
Înlocuirea lor se va face pe toata lăţimea platformei. Grosimea se va considera sub nivelul
patului drumului şi se va stabili în funcţie de condiţiile locale concrete, de către Reponsabilul tehnic
cu execuţia.
Coeficient Indice de
de Calitate
plasticitate
Sim neunifor Umflare material
Granulozitate lp pt.
bol mitate libera pentru
fracţiunea
terasam.
sub 0,5
Denumirea şi caracterizarea principalelor tipuri de pământuri
Conţinutul în parţi fine în % din mm
masa totala
d>0,005min d>0,05min d>0,25min Un UI%
1.PĂMÂNTuri necoezive grosiere Cu foarte puţine parţi fine, neuniforme 1a
tracţiunea mai mare de 2 mm (granulozitate continua) insensibilitate
reprezintă mai mult de 50% la îngheţ-dezgheţ şi la variaţiile de
Blocuri, bolovăniş, pietriş umiditate >5
<1 <10 <20 0
Idem 1a, însă uniforme (granulozitate 1b <5 foarte
continua) buna
2.PĂMÂNTuri necoezive medii şi fine Cu parţi fine, neuniforme (granulozitate 2a
(tracţiunea mai mica de 2 mm continua) posibilitate mijlocie la îngheţ-
reprezintă mai mult de 50%). dezgheţ, insensibile în variaţiile de foarte
umiditate. <0 <20 <10 >5 <10 buna
Nisip cu pietriş, nisip mare, mijlociu
sau fin
Idem 2u, însă uniforme (granulozitate 2b <5 foarte buna
discontinua)
3. Pământuri necoezive medii şi fine Cu multe parţi fine, foarte sensibile la 3a
(tracţiunea mai mica de 2 mm îngheţ-dezgheţ, fracţiunea fina prezintă
reprezintă mai mult de 50%) cu liant umflare libera (respectiv contracţie) buna
constituit din pământuri coezive. redusă -
Nisip cu pietriş, nisip mare, mic sau
fin cu liant prăfos.
Idem 3a, însă fracţiunea fina prezintă 3b ≥0 ≥ 20 ≥ 10 >10 >10 mediocra
umflare libera medie sau mare.
- >10 mediocra
NOTA: În terasamente se poate folosi şi materialul provenit din drenuri, în condiţiile arătate în prezentul tabel.
Material pentru terasamente
Denumirea şi caracterizarea principalelor tipuri de pământuri Sim Granulozitate Indice de Umflare Calitate material
bol plasticitate lp libera pentru
pt. fracţiunea terasamente
UI%
sub 0,5 mm.
Conform monogramei Casagrande
Pământuri coezive: anorganice cu compresibilitate şi umflare liber
reduse, sensibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ.
<10 <10 Mediocra
Nisip prăfos, praf Indice de plasticitate
nisipos, praf argilos anorganice cu compresibilitate mijlocie, umflare
nisipos, praf argilos, libera redusă sau medii, foarte sensibile la <35 <70 Mediocra
argila prăfoasa, argila îngheţ-dezgheţ.
7 0
grasa.
anorganice (MO > 0%) cu compresibilitate şi 6 0
umflare libera reduse şi sensibilitate mijlocie la 5 0 <10 <10 Mediocra
îngheţ-dezgheţ. 4 0
3 0
anorganice cu compresibilitate şi umflare libera
mare, sensibilitate mijlocie la îngheţ-dezgheţ.
2 0 <35 <70 Rea
1 0
anorganice (MO > 0%) cu compresibilitate şi 0
umflare libera reduse sau medie, f. sensibilitate 1 0 2 0 3 0 4 0 5 0 6 0 7 0 8 0 9 0 <35 <70 Rea

la îngheţ-dezgheţ.
Anorganice (MO >5%) cu compresibilitate Limita de scurgere Mc%
mare, umflare libera medie sau mare foarte
sensibila la îngheţ-dezgheţ
- <10 Foarte rea
Materialele organice sunt notate cu MO.

Pentru pământurile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie înlocuirea, fie stabilizarea lor pe
o grosime de minimum 15 cm.
Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol 4d
(anorganice) şi 4e (cu materii organice peste 5%) a căror calitate conform tabelului 1b este rea,
este necesar ca alegerea soluţiei de punere în opera şi eventualele măsuri de îmbunătăţire să fie
fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico – economice.
Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, maluri, nămoluri, pământurile turboase şi
vegetale, pământurile cu consistenta redusă (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum
şi pământurile cu conţinut mai mare de 5% de săruri solubile în apa. Nu se vor introduce în
umpluturi bulgari de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice în putrefacţie (brazde,
frunziş, rădăcini, crengi, etc).
Condiţiile de utilizare a diferitelor pământuri pot fi combinate la cererea Reponsabilul tehnic
cu execuţia cu măsuri specifice destinate a aduce pământul extras în stare compatibilă cu
modalităţile de punere în opera şi cu condiţiile meteorologice.
Aceste măsuri care cad în sarcina Antreprenorului privesc modalităţile de extragere şi de
corecţii a conţinutului în apa fără aport de liant sau reactiv.
1.2.3. APA DE COMPACTARE

Apa necesara compactării rambleelor nu trebuie să fie murdara şi nu trebuie să conţină
materii organice în suspensie.
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul ,,Reponsabilul tehnic cu execuţia” în afara de
terasamentele din spatele lucrărilor de artă.
Adăugarea eventuala a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se face decât
cu aprobarea consultantului (“Reponsabilul tehnic cu execuţia”) în care se vor preciza şi
modalităţile de utilizare.
1.2.4. PĂMÂNTURILE PENTRU STRATURI DE PROTECTIE

Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecţie a rambleelor erodabile
trebuie să aibe calităţile pământurilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile
şi pietrişurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de
100 mm.
1.2.5. VERIFCAREA CALITATII PĂMÂNTURILOR

Verificarea calităţii pământului consta în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia
prevăzute în tabelul 2.
Tabel 2
Nr. Caracteristici care se Frecvente minime Metode de
crt verifica determinare conform
STAS
1 Granulozitate În funcţie de heteroganitatea pământului 1913/5-85
utilizat însă nu va fi mai mica decât o
încercare la 5.000 mc
2 Limita de plasticitate 1913/4-86
3 Coeficientul de 1243-88
neuniformitate
4 Caracteristicile de Pentru pământurile folosite în rambleele din 1913/13-83
compactare spatele zidurilor şi pământurile folosite la (M-SR 3-86)
protecţia rambleelor o încercare la 1.000 mc.
5 Umflare libera 1913/12-88
6 Sensibilitate la îngheţ, Zilnic sau la fiecare 500 mc. 1709-75
dezgheţ.
7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82
Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de
laborator.
1.3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
1.3.1. GROPI DE IMPRUMUT ŞI DEPOZITE

În lipsa unor precizări în caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de împrumut şi a
depozitelor este lăsata la latitudinea Antreprenorului, sub rezerva aprobării ,,Reponsabilul tehnic
cu execuţia”. Acest acord va trebui să fie solicitat cu minimum 8 zile înainte de începerea
exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor.
Cererea trebuie să fie însoţita, dacă „Responsabilul tehnic cu execuţia”considera ca este
necesar, de:
 O justificare a calităţii materialelor în spiritul prevederilor art.1.3.1. al prezentului caiet de
sarcini, în ce priveşte gropile de împrumut. Cheltuielile pentru sondaje şi analize fiind în
sarcina antreprizei.;
 acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite şi pentru extragerea de pământ din
gropile de împrumut dat de proprietarul terenului.
La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respectă următoarele reguli:
 Crestele taluzelor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizaţiei prealabile a

,,Reponsabilul tehnic cu execuţia”, să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei
drumului;
 Săpăturile în gropile de împrumut pot fi efectuate în continuarea taluzelor de debleu cu
condiţia ca fundul săpăturii să fie la terminarea extragerii, nivelat de aşa maniera ca
evacuarea apelor din precipitaţii să fie asigurata în bune condiţii iar taluzele să fie îngrijit
taluzate.
 Săpăturile în gropile de împrumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului,
în profilele în debleu sau sub cota şanţului de scurgere a apelor în zona de rambleu;
 În albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului
amenajând o bancheta de 4,00 m lăţime intre piciorul taluzului drumului şi groapa de
împrumut.
 Fundul gropilor de împrumut va avea o panta transversala de 1 –3% spre exterior şi o panta
longitudinala care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor;
 Taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului se vor executa cu înclinarea
de 1:1,5 – 1:3, când piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de împrumut dinspre drum
va fi de 1:3.
Surplusul de săpături în zonele de debleu poate fi depozitat după cum urmează:
 fie în continuarea terasamentului în rambleu, fiind nivelate, compactate şi taluzate, conform
prescripţiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafaţa lor superioara va fi nivelata la o cota
cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului;
 fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor în execuţie sau a celor
existente şi în afara firelor de scurgerea apelor.
În ambele situaţii este necesar să se obţină aprobarea pentru ocuparea terenului şi să se
respecte condiţiile impuse.
La amplasarea depozitelor se va urmări ca prin execuţia lor să nu provoace înzăpezirea
drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de împrumut şi depozitele să nu fie compromisa
stabilitatea masivelor naturale nici să nu rişte aşternerea lor de ape sau să cauzeze, din diverse
motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. În acest caz,
Anteprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube.
„Responsabilul tehnic cu execuţia”se va putea opune executării gropilor de împrumut sau
depozitelor susceptibile de a înrăutăţi aspectul împrejurimilor şi a scurgerii apelor, fără ca
Antreprenorul să poată pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.
Achiziţionarea sau despăgubirea pentru efectuarea terenurilor afectate depozitelor de
pământuri ca şi celor necesare gropilor de împrumut rămân în sarcina Antreprenorului.
1.3.2. FINISAREA PLATFORMEI

Stratul superior al platformei va fi îngrijit compactat, nivelat şi complectat respectând cotele
în profil în lung şi în profil transversal, declivităţile şi lăţimea prevăzute în proiect.
În ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie abaterile limita sunt:
 la lăţimea platformei:
 ± 0,05 m faţă de ax
 ± 0,10 m la lăţimea întreaga
 la cotele proiectului
 ± 0,05 m faţă de cotele de nivel ale proiectului
Dacă construcţia sistemului rutier nu urmează imediat terasamentele, platforma va fi nivelata
transversal urmărind profilul acoperiş, constituit din doi versanţi plani, înclinaţi cu 4% spre
marginea acestora. În curbe se va aplica deverul prevăzut în planuri fără să coboare sub o panta
transversala de 4%.
1.3.3. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL

Când acoperirea trebuie să fie aplicata pe un taluz, acesta este în prealabil tăiat în trepte sau
întărit cu coroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau
coroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal.
Terenul vegetal trebuie să fie fărâmiţat, curăţat cu grija de pietre, rădăcini sau iarba şi
umectat înainte de răspândire.
După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou uşor.
Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendata pe timp
de ploaie.
1.3.4. INTRETINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIE

În timpul termenului de garanţie, Antreprenorul va trebui să execute în timp util şi pe
cheltuiala să lucrările necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor şi a
rambleelor şi să corijeze tasările rezultate dintr-o proasta execuţie a lucrărilor.
În afara de acesta, Antreprenorul va trebui să execute în aceiaşi perioada şi la cererea scrisa
a ,,Reponsabilul tehnic cu execuţia” toate lucrările complementare care vor fi necesare ca urmare
a degradărilor de care antrepriza nu va fi responsabila.
1.3.5. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRARILOR

Controlul calităţii lucrărilor de terasamente consta în:
 verificarea trasării axului şi amprizei drumului
 verificarea pregătirii terenului de fundaţie
 verificarea calităţii şi stării pământului utilizat
 controlul grosimii straturilor aşternute
 controlul compactării terasamentului
 controlul caracteristicilor platformei drumului
 controlul capacităţii portante.
Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică în registrul de laborator a verificărilor
efectuate asupra calităţii şi stării (umidităţii) pământului pus şi în opera şi a rezultatelor obţinute în
urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.
Verificarea trasării axului şi amprizei drumului se va face înainte de începerea lucrărilor de
execuţie a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranta
admisibila fiind de ± 0,10 m în raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregătirii terenului de fundaţie.
Înainte de începerea executării umpluturilor, după cum s-a curăţat terenul, s-a îndepărtat
stratul vegetal şi s-a compactat pământul, se determina gradul de compactare şi deformabilitatea
terenului de fundaţie.
Verificările efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calităţii lucrărilor
ascunse specificându-se şi eventuale remedieri necesare.
Numărul minim de probe conform STAS 2914 – 84 pentru gradul de compactare este de 3
încercări pentru fiecare 2000 mp suprafeţe compactate.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu defectometru cu pârghii conform
instrucţiunilor tehnice departamentale – indicativ CD 39 – 77 publicate în Buletinul constructorilor
nr. 7/1977.
Măsurătorile cu defectometru se vor efectua în profile transversale amplasate la maxim 25 m
unul după altul în 3 puncte. (dreapta, ax, stânga) de pe ampriza variantelor de drum nou. Pentru
porţiunile unde se executa banda a 3-a se va face o verificare din 25 în 25 m.
La nivelul terenului de fundaţie se considera realizată capacitatea portantă necesara dacă
deformaţia elastica corespunzătoare vehiculului etalon are valori mai mari decât cea admisibila în
cel mult 10% din punctele măsurate.
Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundaţii se va face în corelaţie cu
măsurătorile cu deflectometrul în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate
portantă scăzuta.
Verificarea calităţii şi stării pământului

Verificarea calităţii pământului consta în determinarea principalelor caracteristici ale
pământului.
În cazul probelor extrase din gropile de împrumut se va determina şi densitatea în stare
uscata.
Verificarea grosimii straturilor aşternute.

Grosimea fiecărui strat de pământ aşternut, la executarea rambleului va fi verificata, ea
trebuie să corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pământ respectiv
şi utilajele folosite la compactare.
Verificarea gradului de compactare

Determinările pentru verificarea gradului de compactare se face pentru fiecare strat de
pământ pus în opera.
În cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafaţa, mijlocul şi de la
baza stratului când acesta are grosimi mai mari de 25 cm şi numai de la suprafaţa şi baza stratului
când grosimea este mai mica de 25 cm. În cazul pământurilor necoezive se va preleva o singura
proba din fiecare punct care trebuie să aibă un volum de min. 1000 cmc conform STAS 2914 -–84
cap. 7.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densităţii în stare uscata a
acestor probe cu densitate în stare uscata maximă stabilita prin încercarea Proctor STAS 1913/13
– 83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face în minimum trei puncte
repartizate stânga, ax, dreapta, în secţiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.
Nu se va trece la execuţia stratului următor atât timp cât rezultatele verificărilor efectuate nu
confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind
posibila.
Porţiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu pârghie.
Controlul caracteristicilor platformei drumului

Controlul caracteristicilor platformei drumului se face după terminarea execuţiei
terasamentelor şi consta în verificarea topografica a nivelmentului şi determinarea deformabilităţii
cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul platformei drumului.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt ± 0,05 m faţă de
prevederile proiectului.
Controlul topografic al nivelmentului va fi făcut pe profile din 20 în 20 m.
Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin măsurători cu deflectometrul cu
pârghie.
La nivelul platformei (patului) se considera realizată capacitatea portantă necesara dacă
deformaţia elastica corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 91 KN are valori mai mari decât
cea admisa conform tabel.
Tipul de pământ conform STAS 1243/88 Valoarea admisibila a deformaţiei elastice

1/100 mm
Nisip prăfos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prăfoasa, argila nisipoasa, argila prăfoasa, argila 450

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe faze
de execuţie) unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale.
1.4.1. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE

În cadrul recepţiei pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrări ce se
recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţii şi de
prezentul caiet de sarcini.
În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirma
posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.
Recepţia pe faze se efectuează de către ,,Reponsabilul tehnic cu execuţia” şi Antreprenor,
iar documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei să poarte ambele semnături.
Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
 trasarea şi şablonarea lucrării
 decaparea stratului vegetal
 compactarea terenului de fundaţie
 în cazul rambleelor pentru fiecare metru din înălţimea de umplutura şi la realizarea
umpluturii sub cota stratului de forma.
 în cazul săpăturilor la cota finală a săpăturii.
Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de
control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.
La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei parţi din aceasta se va proceda la
efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se:
 concordanta lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi caietul de sarcini speciale
şi a proiectului de execuţie
 natura pământului din corpul drumului
 concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.
Lucrările nu se vor recepţiona dacă:
 nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect
 nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cât şi pe fiecare strat în
parte (atestate de procesele verbale de recepţie pe faze)
 lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare
 nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei
 se observa fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor,
ravinări ale taluzelor etc.
 nu este asigurata capacitatea portantă la nivelul patului drumului.
Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenul de remediere.

La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat şi dacă au fost
întreţinute corespunzător.
CAPITOLUL 2.
DISPOZITIVE DE SCURGERE
ŞI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA
CUPRINS
2.1. MATERIALE PENTRU PEREURI ŞI ZIDARII DE PIATRA BRUTA ŞI BOLOVANI

2.1.1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE
2.1.2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI ŞI ZIDARII
2.1.3. BOLOVANI PENTRU PEREURI ŞI ZIDARII
2.2. MODUL DE EXECUŢIE A LUCRARILOR

2.2.1. PICHETAREA LUCRARILOR
2.2.2. EXECUŢIA SAPATURILOR
2.3. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

2.3.1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
2.4. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR ŞI CASIURILOR

2.4.1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE
2.4.2. EXECUŢIA PEREURILOR USCATE
2.4.3. EXECUTAREA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT
2.4.4. EXECUŢIA PEREULUI ÎN MORTAR DE CIMENT
2.4.5. PEREU DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON
2.4.6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC
2.4.7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
2.5. INCERCARI ŞI CONTROALE

2.5.1. CONTROLUL DE CALITATE

2.6.1. RECEPŢIA PE FAZE
2.1. MATERIALE PENTRU PEREURI ŞI ZIDARII DE PIATRA BRUTA ŞI BOLOVANI
2.1.1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE

Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie să
aibă conţinut de fracţiuni sub 0,09 mm de max 12%.
Pentru împănarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.
2.1.2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI ŞI ZIDARII

Piatra bruta folosita la pereuri şi zidarii trebuie să provină din roci fără urme vizibile de
dezagregare fizica, chimica sau mecanica, trebuie să fie omogena în ce priveşte culoarea şi
compoziţia mineralogica, să aibă o structura compacta.
Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie să corespunda prevederilor din tabelul 1.
Tabel 1
Caracteristici Condiţii de admisibilitate
Rezistenta la compresiune pe epruvete în stare uscata, N/mmp min. 80
Rezistenta la îngheţ – dezgheţ:
Coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max. 0,3
Coeficient de înmuiere pe epruvete 5 max. 25
Forma şi dimensiunile pietre brute folosite la pereuri este arătată în tabelul 2.
Tabelul 2
Caracteristici Condiţii de admisibilitate
Forma Neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau de o până
Înălţimea, mm 140 – 180
Dimensiunile bazei, mm Egala sau mai mare ca înălţimea
lungime
lăţime 80 – 150
Piatra necorespunzătoare dimensiunilor, 15

% max
Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, aşa cum rezulta din cariera având
dimensiunea minima de cel puţin 100 m şi o greutate care să nu depăşească 25 kg.
Pentru zidărie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua feţe
aproximativ paralele.
Pentru zidăria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie să aibă o faţă văzută destul de
mare; cu muchiile de cel puţin 15 cm, fără ca muchia cea mai lunga să depăşească mai mult de
1″ dimensiunea celei mai mari.
2.1.3. BOLOVANI PENTRU PEREURI ŞI ZIDARII

Bolovanii de râu trebuie să provină din roci nealterate, negelative şi omogene ca structura şi
compoziţie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate şi nici bolovani cu fisuri sau feţe de clivaj.
Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui să fie după cum urmează:
 rezistentele la sfărâmare prin compresiune min. 60%
 rezistenta la uzura cu maşina Deval min. 11
Dimensiunile bolovanilor folosiţi la pereuri trebuie să varieze în limitele arătate în tabel.
Dimensiuni Condiţii de admisibilitate
- lungime, lăţime a fetei, mm 80 – 140
- înălţime 120 – 160
Piatra necorespunzătoare dimensiunilor % din masa max. 15
Bolovanii folosiţi la zidarii au dimensiunile în medie cuprinse în limitele 80 – 200 mm.
2.2. MODUL DE EXECUŢIE A LUCRARILOR
2.2.1. PICHETAREA LUCRARILOR

Pichetarea lucrărilor consta în materializarea axei şi limitele fundaţiilor sau a amprizelor
lucrărilor, în funcţie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum şi de
implementarea unor repere de nivelment în imediata apropiere a lucrărilor.
Pichetarea se face de către Antreprenor pe baza planurilor de execuţie, pe care le va
respectă întocmai şi se aproba de către ,,Reponsabilul tehnic cu execuţia” consemnându-se în
registrul de şantier.
2.2.2. EXECUŢIA SAPATURILOR

Săpăturile pentru fundaţii vor fi efectuate conform desenelor de execuţie care vor fi vizate
,,Bun pentru execuţie”. Ele vor fi aduse până la cota stabilita de ”Reponsabilul tehnic cu execuţia”
în timpul execuţiei lucrărilor.
Săpăturile pentru şanţuri şi rigole vor fi executate cu respectarea strictă a cotei, pantei şi a
profilului din planşele cu detalii de execuţie (lăţimea fundului, înălţimea şi înclinarea taluzelor)
precum şi a amplasamentului acestora faţă de axul drumului sau de muchia taluzelor în cazul
şanţurilor de garda.
Săpăturile pentru drenuri şi canalizări vor fi executate cu respectarea strictă a lăţimii
tranşeei, a înclinării taluzelor, a cotei şi pantei precizate în planşele de execuţie.
Săpăturile vor fi executate pe cât posibil pe uscat. Dacă este cazul de epuismente acestea
cad în sarcina Antreprenorului în limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
Pământul rezultat din săpătura va fi evacuat şi pus în depozitul stabilit de ,,Reponsabilul
tehnic cu execuţia” la o distanta, care nu va putea depăşi 1 km decât în cazul unor prevederi în
acest sens în caietul de prescripţii speciale.
În cazul canalizărilor, dacă este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a
evita ebulmentele şi a asigura securitatea personalului, realizând susţineri joantive sau cu
interspaţii, în funcţie de natura terenurilor, care însă nu pot depăşi dublul lăţimii medii a
elementelor de susţinere.
Pământul pentru umplerea tranşeelor va fi curăţat de pietre a căror dimensiune depăşeşte
15 cm.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maximă a fiecărui strat elementar nu
va depăşi după tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui să atingă 90% din
densitatea optimă uscata, Proctor Normal.
2.3. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
2.3.1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

În momentul folosirii, piatra bruta trebuie să fie uşor umezită fapt pentru care grămezile de
piatra bruta sunt în prealabil stropite cu apa, din abundenta.
Înainte de folosire, mortarul trebuie să fie întotdeauna depozitat în jgheaburi sau pe
platforma de lemn, metalice sau din materiale plastice adăpostite de ploaie sau de căldura este
interzis să fie înmuiat prin adăugiri de apa.
Pietrele sau bolovanii sunt aşezaţi cu mâna pe un strat abundent de mortar şi potrivite prin
alunecare şi în aşa fel ca să se obţină o tasare a rosturilor şi o refulare a mortarului la suprafaţa
prin toate rosturile. Rosturile şi spaţiile bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aşchii de piatra
înfipte şi strânse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum şi aşchiile înfipte, să fie
acoperite în întregime cu mortar. Rosturile de pe faţă văzută a zidăriei de piatra bruta sau de
bolovani nu vor fi garnisite cu aşchii de piatra şi se va căuta ca aceste rosturi să aibă o grosime
redusă care nu trebuie să depăşească 3 cm în cazul pietrei brute.
Faţa văzută a zidăriei va fi realizată din pietre brute sau bolovani bine aleşi şi bine aşezaţi.
La execuţia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va căuta să se folosească pietre
care să cuprindă întreaga grosime a podului, în număr de cel puţin doua bucăţi pe metru pătrat.
Parametrul văzut al zidăriei, dacă caietul de sarcini speciale prevede, va trebui să fie rostuit.
Când parametrul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi îndepărtat cu grija fără
bavuri şi bine netezit cu mistria.
Când parametrul unei zidarii noi trebuie să fie rostuit se curăţă rosturile, înainte de a face
priza mortarul, pe 3 cm adâncime. Înainte de a proceda la rostuire se va udă suprafaţa cu o perie.
Suprafeţele rostuite sunt adâncite faţă de planul zidăriei cu circa 1 cm.
Când rostuirea este făcută pentru consolidarea unei zidarii vechi, curăţarea rosturilor se face
pe o adâncime până la 5 cm şi curăţate cu apa multa.
Mortarul este pus în loc cu mistria şi netezit sau prin procedee mecanice.
Pe timp uscat, zidăriile sunt umezite uşor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida.
Zidăriile trebuie aparate prin toate mijloacele împotriva uscăciunii, ploii şi îngheţului.
Dacă zidăriile de construcţii trebuie să fie întrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul
va lua măsuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pământ sau nisip de 10 cm grosime cel
puţin. La reluarea lucrărilor orice zidărie avariata este demolata şi reconstruita.
Când se aplica o zidărie noua pe o zidărie veche, suprafeţele de contact a acesteia vor fi
curăţate, udate şi la nevoie desfăcute şi refăcute.
2.4. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR ŞI CASIURILOR
2.4.1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

Dimensiunile şi forma şanţurilor şi rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate în
proiectul de execuţie, stabilite de la caz la caz în funcţie de relief, debit şi viteza apei, natura
terenului, mijloacele de execuţie, condiţiile de circulaţie, pentru evitarea accidentelor şi ele trebuie
respectate întocmai de către Antreprenor.
Extrem de important este să se respecte cotele şi pantele proiectate.
Panta longitudinala minima va fi:
 0,25% în teren natural;
 0,1% în cazul şanţurilor şi rigolelor pereate.
Protejarea şanţurilor şi rigolelor este obligatorie în condiţiile în care panta lor depăşeşte
maximă admisa pentru evitarea eroziunii pământului.
Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole neprotejate sunt date în tabel.
Denumirea principalelor tipuri de pământuri Panta maximă admisa %
Pământuri coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pământuri coezive cu compresibilitate redusă:
- nisipuri prăfoase şi argiloase 1
- nisipuri argiloase şi nisipoase 2
- argile prăfoase şi nisipoase 3
Pământuri necoezive grosiere:
- pietriş (2 – 20 mm) 3
- bolovăniş (2 0– 200 mm) 4
- blocuri (peste 200 mm) 5
Pământuri necoezive de granulaţie mijlocie şi fina:
- nisip făinos şi fin (0,05 – 0,25 mm) 0,5
- nisip mijlociu mare (0,25 – 2,00 mm) 1
- nisip cu pietriş 2
Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole protejate sunt date în tabel.
Tipul protejării şanţului rigolei sau casiului Panta maximă admisa %
Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime,
betonul fiind:
- clasa Bc 7,5
10
- clasa Bc 10
12
Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale
de beton simplu clasa Bc 10 pe pat de beton.
15
Casiuri pe taluze înalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de ciment
sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzătoare la piciorul 67
taluzului
Pe porţiunile în care şanţurile sau rigolele au pante mai mari decât cele indicate în tabelul de
mai sus, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate în tabel.
Rigolele de acostament sunt obligatorii în următoarele situaţii:
 la ramblee cu înălţimea 3 – 5,0 m în cazul curbelor convertite şi supraînălţate
 la ramblee peste 5,00 m
Descărcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
Şanţurile de garda se recomanda să fie pereate, indiferent de panta.
Amplasarea şanţurilor de garda se va face la distanta minima, de 5,00 m de muchia taluzului
debleului, iar când este la piciorul rambleului şi şanţul de garda va avea pante de 2% spre şanţ.
Antreprenorul va executa lucrarea în soluţia în care este prevăzuta în proiectul de execuţie.
Acolo însă unde se constata pe parcursul execuţiei lucrărilor o neconcordanta intre prevederile
proiectului şi realitatea după teren privind natura pământului şi panta de scurgere situaţia va fi
semnalata ,,Reponsabilul tehnic cu execuţia” lucrării care va decide o eventuala modificare a
soluţiei de protejare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere prin dispoziţii de şantier.
2.4.2. EXECUŢIA PEREURILOR USCATE

Peste terenul bine nivelat se aşterne un strat de nisip grăunţos şi aspru, în grosime de 5 cm
după pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se aşterne stratul de nisip afânat, de aceeaşi calitate, în care se
aşează pietrele sub bolovani. Grosimea iniţiala a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implanta vertical în stratul de nisip afânat, unele lângă altele, bătându-se
deasupra şi lateral cu ciocanul astfel ca fiecare piatra să fie bine strânsa de pietrele vecine.
Pietrele se aşează cu rosturile ţesute.
Pentru a asigura podul se procedează la o prima batere cu maiul pe uscat pentru aşezarea
pietrelor.
Se aşterne apoi un strat de nisip de 1 – 1,5 cm grosime, pentru împănare care se udă şi se
împinge cu periile în golurile dintre pietre până le umplu, după care se bate din nou cu maiul până
la refuz.
Suprafaţa pereului trebuie să fie regulata, neadmiţându-se abateri de peste 2 cm faţă de
suprafaţa teoretica a taluzului , refacerea făcându-se prin scoaterea pietrei şi reglarea stratului de
nisip de sub acesta.
2.4.3. EXECUTAREA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT

Execuţia acestui tip de pereu este aceiaşi ca la art.8 cu excepţia ca după prima pilonare
umplerea rosturilor nu se face cu nisip şi cu mortar de ciment, m 100 după care se pilonează până
la refuz înainte de a începe priza mortarului.
Suprafaţa pereului trebuie protejata contra uscării prin udare timp de 3 zile.
2.4.4. EXECUŢIA PEREULUI ÎN MORTAR DE CIMENT

Peste terenul bine nivelat se aşterne un strat de nisip grăunţos şi aspru, în grosime de 5 cm
după pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se aşterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 în care
se împlântă pietrele sau bolovanii şi se potrivesc prin alunecare în aşa fel ca să se obţină o tasare
a rosturilor şi o refulare a mortarului la suprafaţa prin toate rosturile.
Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre şi nivelarea
suprafeţei prin pilonare după care mortarul este netezit cu mistria.
Suprafaţa pereului trebuie protejata contra uscării prin udare timp de trei zile şi prin acoperire
cu rogojini sau saci timp de 7 zile.
Condiţiile pentru suprafaţare sunt cele de la pct.2.4.2.
2.4.5. PEREU DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON

Peste terenul bine nivelat se toarnă stratul de fundaţie în grosimea prevăzuta în proiectul de
execuţie din beton de ciment B 100 şi până să înceapă priza betonului se trece la execuţia
pereului din piatra bruta sau bolovani şi colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 în
condiţiile arătate la pct. 10.1.
Condiţiile de suprafaţare sunt cele de la pct. 2.4.2.
2.4.6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC

Peste terenul bine nivelat se toarnă direct pe pământ stratul de beton Bc 10 sau Bc 15 în
grosimea prevăzuta în proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.
Betonul turnat trebuie protejat împotriva soarelui sau a ploii începând din momentul când
începe priza prin acoperire şi după ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atât cât
este nevoie, în funcţie de condiţiile atmosferice.
2.4.7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

Elementele prefabricate din beton vor fi aşezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat
de beton B 100 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de execuţie.
Forma şi dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevăzute în documentaţia de
execuţie sau elementele similare propuse de Antreprenor şi acceptate de „Responsabilul tehnic cu
execuţia” lucrării.
2.5. INCERCARI ŞI CONTROALE
2.5.1. CONTROLUL DE CALITATE

Independent de încercările preliminare de informare şi încercărilor de reţeta privind calitatea
materialelor elementare care intervin în constituţia lucrărilor se va proceda la:
A. INCERCARI PRELIMINARE DE INFORMARE

Aceste încercări care cuprind studii de compoziţie a betoanelor precum şi încercări de studii
sunt efectuate înaintea începerii fabricării betoanelor.
B. INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE

Încercările de control de calitate sunt efectuate în cursul lucrărilor în condiţiile de frecventa
specialitate în tabelul următor completat cu dispoziţiile caietului de sarcini speciale.
C. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE

Încercările de control de recepţie sunt efectuate fie la sfârşitul execuţiei uneia din fazele
lucrării, fie în momentul recepţiei provizorii a lucrării, în condiţiile precizate în tabelul următor,
completate prin dispoziţiile caietului de sarcini speciale.
CATEGORIA
DENUMIREA NATURA INCERCARII DECONTROL FRECVENTA
LUCRARII A B C
1 2 3 4 5 6
BETOANE >Bc 10 STUDIUL COMPOZITIEI X X PENTRU BETOANE DE CLASE
BC10
INCERCARE LA OMPRESIUNE
PE PARTI DE LUCRARE
X X X
INCERCARE LA INTINDERE
X X X
BETOANE >Bc 10 -INCERCARE LA X
OMPRESIUNE
PE PARTI DE LUCRARI
- INCERCARE DE
PLASTICITATE X
COFRAJE - CONTROLUL X INAINTEA BETONARII FIECAREI
DIMENSIUNILOR DE ELEMENT
AMPLASARE ŞI SOLIDITATE
ARMATURA - CONTROLUL POZITIEI X INAINTEA BETONARII FIECAREI
ARMATURILOR ELEMENT
LUCRARILE - CONTROLUL X LA FIECARE LUCRARE

EXECUTATE DIN DIMENSIUNILOR ŞI INCAPERII
BETON SAU ÎN TOLERANTE
ZIDARIE DIN - CONTROLUL CORECTARII X
PIATRA BRUTA FINISARII A FETEI VAZUTE
SAU BOLOVANI
LUCRARI DE -AMPLASAMENTUL X LA FIECARE LUCRARE
PROTEJARE A LUCRARILOR
SANTURILOR -DIMENSIUNILE ŞI CALITATEA
RIGOLELOR ŞI LUCRARILOR X
CASIURILOR
-PROFILUL LONGITUDINAL X
SECTIUNEA ŞI GROSIMEA
PROFILARII
DRENURI - AMPLASAMENTUL ŞI X X
TRANSVERSALE INCLINAREA LA FIECARE LUCRARE
DE ACOSTAMENT - DIMENSIUNILE
X X
- POSIBILITATEA DE
SCURGERE ÎN SANT X X
DRENURI - AMPLASAMENT X X LA FIECARE LUCRARE
LONGITUDINALE - COTELE RADIERULUI X
REALIZAREA CORECTA A X
FILTRULUI
-AMPLASAREA CAMERELOR
DE VIZITARE X X
- CONTROLUL FUNCTIONARII
X X
CANALIZARE - AMPLASAMENT X X LA FIECARE LUCRARE
- COTELE RADIERULUI X
- POZAREA CORECTA A X
TUBURILOR ŞI REALIZAREA
DEBLOCARII INTRE ELE
X
- REALIZAREA CORECTA A
UMPLUTURII
- ASEZAREA ŞI EXECUŢIA X
CORECTA A CURELELOR DE
SCURGERE ŞI A CAMINELOR
DE VIZITARE
X X
- RACORDAREA DINTRE
GURILE DE SCURGERE ŞI
CANALIZARE X
- CONTROLUL FUNCTIONARII
BORDURI DE - AMPLASAMENT X X X LA FIECARE LUCRARE

TROTUAR - REALIZAREA CORECTA A X
FUNDATIEI
- RESPECTAREA COTELOR X X
A: Încercări preliminare de informare

B: Încercări de control de calitate
C: încercări de control de recepţie

Lucrările privind scurgerea şi evacuarea apelor de suprafaţa vor fi supuse de regula unei
recepţii finale, iar acolo unde sunt lucrări ascunse , care necesita să fie controlate şi recepţionate,
înainte de a se trece la faza următoare de lucru cum sunt lucrările de drenaj, canalizare,. acestea
vor fi supuse şi recepţiei pe faze de execuţie.
2.6.1. RECEPŢIA PE FAZE

În cadrul recepţiei pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrare ce se
recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţia de
execuţie şi de prezentul caiet de sarcini.
În urma verificărilor se încheie procesul verbal de recepţie pe faze, în care se confirma
posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.
Recepţia pe faze se efectuează de către ,,Reponsabilul tehnic cu execuţia” şi Antreprenor,
iar documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei să poarte ambele semnături.
Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
a) Pentru drenuri:
 trasarea şi amplasarea căminelor
 executarea săpăturii la cota
 realizarea radierului şi pozarea tubului drenat
 la realizarea umpluturii drenate
b) Pentru canalizări
 trasarea canalului şi amplasarea gurilor de scurgere şi căminelor de vizitare;
 executarea săpăturii, la cote la canal şi cămine
 pozarea tuburilor şi realizarea îmbinărilor dintre acestea
 realizarea radierului din gurile de scurgere şi cămine de vizitare;
 realizarea umpluturii compacte pe fiecare metru înălţime şi la realizarea umpluturii la cota
finală.
c) Pentru lucrării din beton şi zidarii: şanţuri ranforsate, şanţuri zidite, camere de cădere,
s.a.
 trasarea;
 execuţia şanţurilor la cote;
 executarea cofrajului;
 montarea armaturii
d) Drenuri transversale de acostament
 la realizarea acestora.
 În cazul săpăturilor la cota finală a săpăturii.
Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de
control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.

La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei parţi din aceasta se va proceda la
efectuarea recepţiei preliminară a lucrărilor, verificându-se:
 concordanta lucrărilor cu prevederile prezentului caiet şi caietului de sarcini speciale şi a
proiectului de execuţie
 dacă verificările prevăzute în prezentul caiet de sarcini au fost efectuate în totalitate;
 dacă au fost efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora.
 condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei, precum şi constatările consemnate în cursul
execuţiei de către organele de control (Client, Reponsabilul tehnic cu execuţia etc.).
 natura pământului din corpul drumului
 concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.
În urma acestei recepţii se încheie Procesul verbal de recepţie preliminară şi în care se
consemnează eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi recomandări cu
privire la modul de tinere sub observaţie unde s-au constatat unele abateri faţă de prevederile
prezentului caiet de sarcini.

La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat lucrările, dacă au
funcţionat bine şi dacă au fost bine întreţinute.
CAPITOLUL 3.
FUNDATIE DE BALAST ŞI BALAST OPTIMAL

CUPRINS
3.1. GENERALITĂŢI
3.1.1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE
3.2. MATERIALE
3.2.1. AGREGATE NATURALE
3.2.2. APA
3.3.3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA
STRATULUI DE FUNDATIE
3.4. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
3.4.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
3.4.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
3.5. PUNEREA ÎN OPERA A BALASTULUI

3.5.1. MASURI PRELIMINARE
3.5.2. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERA A BALASTULUI
3.5.3. PUNEREA ÎN OPERA A BALASTULUI
3.5.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI
3.6. CONDITII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

3.6.1. ELEMENTE GEOMETRICE
3.6.2. CONDITII DE COMPACTARE
3.6.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

3.7.1. RECEPŢIA PE FAZA
3.1. GENERALITĂŢI
3.1.1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se refera la execuţia şi recepţia straturilor de fundaţie din balast si
balast optimal şi sistemele rutiere ale drumurilor publice, străzilor şi autostrăzilor.
El cuprinde condiţii tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialul folosit şi stratul de
fundaţie realizat.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica şi la drumurile industriale şi forestiere cu
acordul administratorului acestor drumuri.

Stratul de fundaţie din balast sau balast optimal se realizează intr-un singur strat a cărui
grosime este stabilita prin proiect şi variază conform prevederilor STAS 6400-84 intre 15 şi 30 cm.
Antreprenorul este obligat să asigure masurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare
pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat să efectueze la cererea ,,Reponsabilul tehnic cu execuţia”
verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, „Responsabilul tehnic
cu execuţia” va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.
3.2. MATERIALE
3.2.1. AGREGATE NATURALE

Pentru execuţia stratului de fundaţie se vor utiliza balast amestec optimal, cu granula
maximă de 71 mm.
Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau îngheţ, nu trebuie să
conţină corpuri străine vizibile (bulgari de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
Balastul şi balastul optimal pentru a fi folosite în stratul de fundaţie trebuie să îndeplinească
caracteristicile calitative arătate în tabelul 1.
Tabel 1
METODE DE
CONDITII DE ADMISIBILITATE
CARACTERISTICI VERIFICARE CONFORM
BALAST BALAST OPTIMAL
STAS
Sort 0-71 0-71 -
Conţinut de fracţiuni%
maxim: sub 0,02 mm 3 3 191 3/5-85
sub 0,2 mm 15-70 4…10
0…7,1 mm
>30 30…45 4606-80
31,5..71 mm
25…40
Granulozitate continua Sa se înscrie intre
limitele din tabelul 2 4606-80
Coeficient de neuniformitate
(UN), min 15 730-89
Echivalent de nisip
(EN) min 30 30 730-89
Uzura cu maşina tip Los Angeles
(LA)% max. 30 30 730-89
Balastul optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-7, 7-16,, 16-31 (40), 31
(40)-71, fie direct din balast dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul 1.
Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului optimal sunt arătate în
tabelul 2.
Tabel 2.
Domeniu de Limita Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile de diametre de
granulozitate …
inferioara 0,02 0,2 7,1 31,5 71,0
0-71 superioara 0 4 30 60 100
3 10 45 75 100
Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp în depozit pentru a se
asigura omogenitatea şi constanta calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în opera se
va face numai după ce analizele de laborator au arătat ca este corespunzător.
Laboratorul antreprenorului va tine evidenţa calităţii balastului sau balastului optimal astfel:
 intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
 intr-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de
laborator.
Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise dimensionate în funcţie de
cantitatea necesara şi de eşalonarea lucrărilor.
În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea
acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea balasturilor.
În cazul în care la verificarea calităţii balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestora
nu corespunde prevederilor din tabelul 1 acesta se corectează cu sorturile granulometrice
deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.
3.2.2. APA
Apa necesara compactării stratului de balast poate să provină din reţeaua publica sau din
alte surse, dar în acest din urma caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie.
3.3.3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA

STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calităţii se face de către Antreprenor prin laboratorul sau, în conformitate cu
prevederile cuprinse în tabelul 3.
Tabel 3.
Frecventa minima Metoda de
Acţiunea, procedeul de
La aprovizionare La locul de determinare
verificare sau caracteristici ce
punere conform
se verifica
STAS
0 1 2 3 4
Examinarea datelor înscrise în La fiecare lot aprovizionat
1 certificatul de calitate sau -
certificatul de garanţie -
Determinarea granulometrica O proba la fiecare lot

aprovizionat pentru fiecare
2 sursa (dacă este cazul
pentru fiecare sort) - 4606-80
Umiditate O proba pe schimb
(şi sort) şi ori de
câte ori se observa
o schimbare 4606-80
3
- cauzata de condiţii
meteorologice
Rezistente la uzura cu maşina tip O proba la fiecare lot 730-89

4 Los Angeles (LA) aprovizionat pentru fiecare -
sursa (sort)
3.4. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
3.4.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc
de către un laborator de specialitate înainte de începerea lucrărilor de execuţie.
Prin încercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileşte:
Du max.P.M. = greutatea volumică în stare uscata, maximă exprimata în g/cmc
Wopt P.T. = umiditate optimă de compactare, exprimata în %.
3.4.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul şantierului pe probe
prelevate din lucrare şi anume:
du ef = greutatea volumică , în stare uscata, efectiva, exprimata în g/cmc
W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata în % în vederea stabilirii gradului de
compactare gc.
gc.= (pef/pdumax PM) x 100
La execuţia stratului de fundaţie se va urmării realizarea gradului de compactare prescris
prin proiect.
3.5. PUNEREA ÎN OPERA A BALASTULUI

3.5.1. MASURI PRELIMINARE
La execuţia stratului de fundaţie din balast se va trece numai după recepţionarea lucrărilor
de terasamente în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare
punerii în opera a balastului sau balastului optimal.
Înainte de aşternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaţii -
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi
racordurile stratului de fundaţie la acestea precum şi alte lucrări prevăzute în acest scop în
proiect.
În cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platforma a drumului este cazul la
autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzuta a se face printr-un strat drenant
continuu se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului la cel
puţin 15 cm deasupra şanţului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.
În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua măsuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosita şi care vor
fi consemnate în registrul de laborator.
3.5.2. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERA A BALASTULUI

Înainte de începerea lucrărilor antreprenorul este obligat să efectueze aceasta
experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba în lungime de minimum 30 m şi o lăţime
de cel puţin 3,40m (dublul lăţimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe şantier în condiţii de execuţie curente,
componenta atelierului de compactare şi modul de acţionare a acestuia pentru realizarea gradului
de compactare cerut prin caietul de sarcini precum şi reglarea utilajelor de răspândire pentru
realizarea grosimii din proiect şi o suprafaţare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face în prezenta “Reponsabilul
tehnic cu execuţia”, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun
acord şi efectuate de un laborator de specialitate.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, Antreprenorul va trebui să
realizeze o noua încercare după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare
folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:
 grosimea maximă a stratului de balast pus în opera;
 condiţiile de compactare ( verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi intensitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volum balast pus în opera în unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat în mc.
S = suprafaţa calculata la compactare în intervalul de timp dat , exprimat în mp.
În cazul când se foloseşte tandem de utilaje de acelaşi tip suprafeţele călcate de fiecare utilaj
se cumulează .
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinţa
pentru restul lucrării.
Caracteristicile obţinute pe acest sector se vor consemna în scris pentru a servi la urmărirea
calităţii lucrărilor.
3.5.3. PUNEREA ÎN OPERA A BALASTULUI

Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul sau balastul optimal intr-unul
sau mai multe straturi în funcţie de grosimea prevăzuta în proiect şi grosimea optimă de
compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Aşternerea şi nivelarea se face la şablon cu respectarea lăţimii şi pantei prevăzute în proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte
de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitându-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundaţie se face în atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectându-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi
intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei,
acostamentele se completează odată cu straturile de fundaţie astfel ca straturile de fundaţie să fie
permanent încadrate de acostamente asigurându-se şi masurile de evacuare a apelor conform
pct.7.3.
Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie sau rămân după
compactare se corectează cu materiale de aport şi se recilindrează.
Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi
compactează din nou.
Este interzisa execuţia din balast îngheţat.
Este interzisa aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpada sau cu pojghiţa
de gheata.
3.5.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast sau balast optimal se vor face pentru
verificarea compactării încercările şi determinările arătate în tabelul 4 cu frecventa menţionata în
acest tabel.
Tabel 4
Metode de
Determinarea, procedeul de verificare Frecvente minime la locul de punere verificare
sau caracteristica care se verifica în opera conform
STAS
1 Încercare Proctor modificata - 1913/13-83
2 Determinarea umidităţii de compactare Minim 3 probe la o suprafaţa de 2.000 mp 4606-80
de strat
3 Determinarea grosimii stratului compact Minim 3 probe la o suprafaţa de 2.000 mp -
de strat
4 Verificarea realizării intensităţii de compactare Zilnic -
Q/S
5 Determinarea gradului de compactare prin Minim 3 pct pt. suprafete < 2.000 mp şi 1913/15-75
determinarea greutăţii volumice în stare uscata minim 5 pct pt. suprafete>2.000 mp strat
6 Determinarea capacităţii portante la nivelul În câte 2 pct situate în profiluri transversale Normativ
superior al stratului de fundaţie la distante de 100 m unul de altul pt.
fiecare banda cu lăţime de 3,5m CD 31-89
CD 31-77
În ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast aceasta se

determina prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie conform “Instrucţiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea deformabilităţii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu
pârghie – indicativ CD 31-77.
Laboratorul Antreprenorului va tine următoarele evidente privind calitatea stratului executat:
 compoziţia granulometrica a balastului utilizat;
 caracteristicile optime de compactare , obţinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optimă, densitate maximă uscata)
 caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).
3.6. CONDITII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE
3.6.1. ELEMENTE GEOMETRICE

Grosimea stratului de fundaţie din balast sau din balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se străpunge stratul
la fiecare 200m de strat executat.
Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum
prezentat recepţiei.
Lăţimea stratului de fundaţie din balast sau balast optimal este prevăzuta în proiect.
Abaterile limita la lăţime pot fi +/-5 cm.
Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundaţiei de balast sau balast optimal este cea a îmbrăcăminţii
prevăzuta în proiect.
Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundaţiei din balast, faţă de cotele din proiect pot fi de +/-10 mm.
3.6.2. CONDITII DE COMPACTARE

Stratul de fundaţie din balast sau balast optimal trebuie compactat până la realizarea
gradului de compactare 95-98%. Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV şi V 98%
… 100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I – III.
Pentru autostrăzi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un număr
de 5% din punctele măsurate.
Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie se considera realizată dacă
valoarea înregistrata este mai mica decât valoarea admisibila care este 250 [1/100] mm.
3.6.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime
astfel:
 în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie şi nu pot fi
mai mari de +/-9 mm.
 În profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect şi nu pot
fi mai mari de +/-9 mm.
În cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafeţei fundaţiei.
3.7.1. RECEPŢIA PE FAZA

Recepţia pe faza se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţii sunt
complet terminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile ART. 3.1.2,
3.2.1, 3.2.2, 3.2.2, 3.3.3, 3.4.2, 3.5, şi 3.6.
Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifica îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi
calitative impuse de proiect şi caietul de sarcini precum şi constatările consemnate pe parcursul
execuţiei de către organele de control.
În urma acestei recepţii se încheie “Procesul verbal” de recepţie preliminară.

Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie şi se va face în condiţiile
prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Recepţia finală se prevede la drumurile la care stratul de balast sau balast optimal are
caracter de îmbrăcăminte provizorie.
CAPITOLUL 4.
PODEŢE
CUPRINS
7.1. PODEŢE - PREVEDERI TEHNICE GENERALE
7.2. INFRASTRUCTURI - FUNDAŢII DIRECTE

7.2.1. Obiectul
7.2.2. Condiţii tehnice pentru execuţia fundaţiilor directe în incintă
7.2.3. Condiţii tehnice pentru execuţia fundaţiilor directe pe chesoane
7.3. COFRAJE
7.3.1. Date generale
7.3.2. Pregătirea şi recepţia lucrărilor de cofrare
7.3.3. Montarea cofrajelor, pregătirea în vederea turnării betonului, tratarea
cofrajelor în timpul întăririi
7.4. ARMĂTURI
7.4.1. Oţeluri pentru armături
7.4.2. Controlul calităţii
7.4.3. Transport şi depozitare
7.4.4. Confecţionarea armăturilor
7.5. BETOANE
7.5.1. Prevederi generale
7.5.2. Materiale utilizate la prepararea betoanelor
7.5.2.1.Cimenturi
7.5.2.2. Agregate
7.5.2.3. Apa
7.5..2.4. Aditivi
7.5.2.5. Cenuşa de termocentrală
7.5.3. Prepararea şi transportul betonului
7.5.4. Reguli generale de betonare
7.5.5. Toleranţe de execuţie
7.5.6. Execuţia lucrărilor de beton în condiţii sau prin procedee speciale
7.6. HIDROIZOLAŢII
7.6.2. Materiale şi prevederi pentru proiectare

7.6.3. Prescripţii de execuţie, verificare şi recepţie
ANEXA l LISTA STANDARDELOR CURENTE PENTRU PODURI, PASAJE,

VIADUCTE ŞI PODEŢE
ANEXA 2 LISTA NORMATIVELOR PENTRU PROIECTAREA, EXECUŢIA ŞI RECEPŢIA

PODURILOR, PASAJELOR, VIADUCTELOR ŞI PODEŢELOR
7.1. PODEŢE - PREVEDERI TEHNICE GENERALE
Podeţele sunt lucrări de arta a căror deschideri sau sumă a deschiderilor este mai mică sau
egală cu 5,00 m.
Lumina podeţelor se va stabili pe baza unui calcul hidraulic întocmit în conformitate cu
"Normativul departamental pentru calculul hidraulic al podeţelor".
Lăţimea căii pe podeţ va fi egala cu cea din calea curentă, iar lăţimea totală dintre
coronamente va fi egală cu lăţimea totală a platformei. Podeţele se vor executa fără trotuare, cu
excepţia amplasamentelor în care acest trotuar există şi trebuie să asigure continuitatea.
Convoaiele de calcul pentru podeţe sunt aceleaşi ca şi pentru poduri, conform STAS 1545 -
80 "Poduri pentru străzi şi şosele - pasarele - acţiuni"; 3221 - 86 "Poduri de şosea. Convoaie tip şi
clase de încărcare".
Din punct de vedere al plasării căii faţă de suprastructură, podeţele se împart în podeţe
deschise, cu calea direct pe suprastructură, şi podeţe înecate, amplasate în corpul pantei la o
adâncime de minimum 50 cm sub nivelul căii.
Ca alcătuire constructivă, podeţele se împart în podeţe dalate, ovoidale sau tubulare, din
elemente prefabricate sau monolite.
Indiferent de sistem, acestea trebuie să corespundă din punct de vedere al debuşeului şi al
exploatării în condiţii de siguranţă şi să fie uşor de întreţinut.
Execuţia podeţelor se face pe bază de proiecte întocmite de unităţi specializate de
proiectare şi se aprobă de către beneficiar.
Părţile componente ale podeţelor, infrastructură, suprastructură, se execută după aceleaşi
reguli ca şi pentru poduri.
Condiţiile de fundare, modul de realizare a lucrărilor de sprijinire, cofrare, armare, betonare,
descintrare, urmează să îndeplinească condiţiile din proiect .
În cazul în care podeţele se execută din elemente prefabricate în uzină sau pe şantier,
acestea trebuie să fie însoţite de certificate de calitate.
Orice abatere de la condiţiile din proiect sau de la prevederile Caietului de sarcini se vor
aduce la cunoştinţa beneficiarului.
Eventualele reparaţii intervenite în urma transportului, manipulărilor, montajului, se vor face
pe baza unei tehnologii întocmite de antreprenor şi aprobată de beneficiar.
Lucrările ascunse nu vor fi acoperite înainte de a primi viza dirigintelui de şantier.
Proiectul podeţului va cuprinde şi adaptarea la teren a acestuia în conformitate cu
"Normativul departamental pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de podeţe pentru
drumuri", indicativ P 19 -86.
Proiectul şi soluţia de adaptare la teren trebuie să ţină cont şi de modul de întreţinere a
podeţului, pentru funcţionarea acestuia în permanenţă la parametrii proiectaţi.
7.2. INFRASTRUCTURI - FUNDAŢII DIRECTE

Obiectul prezentului capitol consta în fundarea directă a podurilor şi pasajelor şi anume:
 în incintă de palplanşe din lemn, din dulapi metalici sau din plan planşe metalice;
 cu ajutorul chesoanelor deschise.
La proiectarea şi executarea fundaţiilor de suprafaţă, fundaţiilor în condiţii speciale,
pământuri sensibile la umezire, pământuri contractile, se vor întocmi Caiete de sarcini speciale ce
vor ţine seama de normativele specifice în vigoare.
Folosirea chesoanelor cu aer comprimat se recomandă numai în cazuri bine fundamentate
din punct de vedere tehnico-economic şi numai în cazurile în care nu este mai indicată o fundaţie
indirectă. Pentru fundaţiile cu aer comprimat, antreprenorul va elabora un Caiet de condiţii
specifice pentru execuţie şi care va fi supus aprobării beneficiarului.
Adoptarea sistemului de fundare în incintă sau cu cheson se face numai pe baza existenţei
studiilor geotehnice, cu precizarea stratificaţiei, poziţia pânzei subterane, gradul de agresivitate
naturală sau artificială.
7.2.1. Condiţii tehnice pentru execuţia fundaţiilor directe în incintă

Antreprenorul va supune aprobării beneficiarului tehnologia preconizată pentru execuţie.
Documentaţia va conţine:
 măsurile ce se propun privind dimensionarea incintei, condiţiile de execuţie ale acesteia,
poziţionarea incintei, modul de săpare în interior, măsurarea eventualelor deplasări
orizontale;
 justificările necesare privind nedeformabilitatea incintei în timpul săpăturilor;
 compoziţia şi caracteristicile betoanelor;
 Procedeul de betonare în interior pe toată înălţimea fundaţiei.
Antreprenorul va lua toate măsurile pentru păstrarea formei incintei, menţinerea pe poziţie în
timpul săpăturilor până la cota propusă, ţinând seama de toleranţele ce se vor aproba de
beneficiar.
înainte de a începe săpăturile, antreprenorul va informa beneficiarul, în timp util, pentru a-i
permite acestuia să facă toate verificările privind amplasamentul, dimensiunile, încadrarea în
toleranţe şi dacă instalaţiile necesare săpăturilor sunt în stare de funcţionare.
După ajungerea la cotă şi terminarea lucrărilor de săpătură, antreprenorul va anunţa
beneficiarul care va face toate verificările privitoare la poziţia şi stabilitatea incintei şi va aproba
începerea betonării fundaţiei.
Natura, provenienţa şi calitatea materialelor necesare pentru execuţia fundaţiilor executate în
incintă, vor corespunde claselor de rezistenţă ale betoanelor specificate în proiect.
Dacă betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apă, aceasta va satisface
condiţiile privind betonarea sub apă cu ajutorul mai multor pâlnii prin metoda "Contractor" astfel ca
să se asigure omogenitatea betonului şi evitarea stratificării.
7.2.2. Condiţii tehnice pentru execuţia fundaţiilor directe pe chesoane

Antreprenorul va supune aprobării beneficiarului tehnologia preconizată pentru execuţie.
Documentaţia va conţine:
 măsuri ce se propun privind dimensionarea generală a chesonului, condiţiile de execuţie ale
acestuia, lansarea pe poziţie, eventuala lestare, coborârea la cotă, modul de săpare în
interior, deplasările pe verticală - pas cu pas - şi eventualele deplasări orizontale;
 toate justificările, în particular trebuie să arate că sunt îndeplinite condiţiile de stabilitate şi
flotabilitate ale chesonului în diferite faze de execuţie;
 compoziţia şi caracteristicile betoanelor;
 procedeul de săpare în interior şi de betonare pe toată înălţimea chesonului.
Antreprenorul va lua toate măsurile pentru a asigura aducerea pe poziţie a chesonului,
menţinerea pe poziţie şi coborârea pe verticală până la cota propusă, ţinând seama de toleranţele
care se vor aproba de către beneficiar.
înainte de a începe coborârea chesonului, antreprenorul va informa beneficiarul, în timp util,
pentru a-i permite acestuia să facă toate verificările privind amplasamentul, dimensiunile,
încadrarea în toleranţe şi dacă instalaţiile necesare coborârii sunt în bună stare de funcţionare.
După aducerea la cotă a chesonului şi terminarea lucrărilor de săpătură din interior,
antreprenorul va anunţa beneficiarul care va face toate verificările privitoare la poziţia şi stabilitatea
chesonului şi va aproba începerea betonaţii chesonului în interior.
Natura, provenienţa şi calitatea materialelor necesare pentru execuţia fundaţiilor pe
chesoane vor corespunde claselor de rezistenţă ale betoanelor specificate prin proiect şi vor fi în
concordanţă cu condiţiile de amplasament.
Dacă betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apă, aceasta va satisface
condiţiile privind betonarea sub apă.
Pe tot timpul operaţiei, antreprenorul va asigura în orice moment repartiţia încărcărilor de aşa
manieră încât să nu compromită stabilitatea şi siguranţa lucrării.
Dacă coborârea chesonului se face în teren eterogen sau de consistenţă redusă,
antreprenorul va lua măsuri pentru a asigura coborârea uniformă şi care să preîntâmpine o
coborâre bruscă sau însoţită de rotiri inacceptabile.
7.3. COFRAJE
7.3.1 Date generale

Cofrajele sunt structuri provizorii alcătuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate
în lucrare, dau betonului forma proiectată, în termenul de cofraj se includ atât cofrajele propriu-
zise, cât şi dispozitivele pentru sprijinirea lor: buloane, ţevi, tiranţi, distanţieri, care contribuie la
asigurarea realizării formei dorite.
Cofrajele şi susţinerile lor se execută numai pe bază de proiecte, întocmite de unităţi de
proiectare autorizate, în conformitate cu prevederile STAS 7721 - 76 şi ele trebuie să fie astfel
alcătuite încât să îndeplinească următoarele condiţii:
 să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare, prevăzute în proiect,
pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în abaterile
admisibile prevăzute în Normativul 140 - 86, Anexa X.3;
 să fie etanşe, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment;
 să fie stabile şi rezistente, sub acţiunea încărcăturilor care apar în procesul de execuţie;
 să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită fără a degrada elementele de beton
cofrate, sau componentele cofrajelor şi susţinerilor;
 să permită, la decofrare, o preluare treptată a încărcării de către elementele care se
decofrează;
 să permită închiderea rosturilor astfel încât să se evite formarea de pene sau praguri;
 să permită închiderea cu uşurinţă, indiferent de natura materialului din care este alcătuit
cofrajul, a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor şi pentru scurgerea apelor uzate,
înainte de începerea turnării betonului;
 să aibă feţele ce vin în contact cu betonul, curate, fără crăpături, sau alte defecte.
Proiectul cofrajelor va cuprinde şi tehnologia de montare şi decofrare.
Din punct de vedere al modului de alcătuire se deosebesc:
 cofraje fixe, confecţionate şi montate la locul de turnare a betonului şi folosite, de obicei, la o
singură turnare;
 cofraje demontabile staţionare, realizate din elemente sau subansambluri de
 cofraj refolosibile la un anumit număr de turnări;
 cofraje demontabile mobile, care se deplasează şi iau poziţii succesive pe măsura turnării
betonului: cofraje glisante sau păşitoare.
Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confcţioante se deosebesc:
 cofraje din lemn sau căptuşite cu lemn;
 cofraje tego;
 cofraje furniruite de tip DOKA FASCII AL, îmbinate sau tratate cu răşini;
 cofraje metalice.
În afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui să mai îndeplinească şi
următoarele condiţii specifice:
 să permită poziţionarea armăturilor din oţel beton şi de precomprimare;
 să permită fixarea sigură şi în conformitate cu proiectul a pieselor înglobate din zonele de
capăt a grinzilor (plăci de repartiţie, teci, etc.);
 să permită compactarea cât mai bună în zonele de ancorare, în special a grinzilor post
întinse;
 să asigure posibilitatea de deplasare şi poziţia de lucru corespunzătoare a muncitorilor
care execută turnarea şi compactarea betonului, evitându-se circulaţia pe armăturile
post întinse;
 să permită scurtarea elastică la precomprimare şi intrarea în lucru a greutăţii proprii, în
conformitate cu prevederile proiectului;
 să fie prevăzută, după caz, cu urechi de manipulare;
 cofrajele metalice să nu prezinte defecte de laminare, pete de rugină pe feţele ce vin în
contact cu betonul;
 să fie prevăzute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, când
aceasta este înscrisă în proiect.
7.3.2. Pregătirea şi recepţia lucrărilor de cofrare

Înainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite şi reparate. Refolosirea cât şi numărul
de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.
În scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse următoarelor operaţiuni:
 curăţirea cu grijă, repararea şi spălarea, înainte şi după refolosire; când spălarea se face în
amplasament, apa va fi drenată în afară (nu este permisă curăţirea cofrajelor numai cu jet
de aer);
 tratarea suprafeţelor ce vin în contact cu betonul cu o substanţă ce trebuie să uşureze
decofrarea, în scopul desprinderii uşoare a cofrajului; în cazul în care se folosesc substanţe
lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea să vină în contact cu armăturile.
În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificări etapizate
astfel:
 preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau
subansamblurile de cofraje şi susţineri;
 în cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare a
elementelor;
 final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în "Registrul de procese verbale,
pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse";
7.3.3. Montarea cofrajelor, pregătirea în vederea turnării betonului

Montarea cofrajelor, pregătirea în vederea turnării betonului, tratarea cofrajelor în timpul
întăririi.
Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:
 trasarea poziţiei cofrajelor;
 asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
 verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;
 încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.
În cazurile în care elementele de susţinere a cofrajelor reazemă pe teren se va asigura
repartizarea solicitărilor, ţinând seama de gradul de compactare şi posibilităţile de înmuiere,
astfel încât să se evite producerea tasărilor.
În cazurile în care terenul este îngheţat sau expus îngheţului, rezemarea susţinerilor se va
face astfel încât să se evite deplasarea acestora în funcţie de condiţiile de temperatură.
7.4. ARMATURI
Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea,
fasonarea şi montarea armăturilor utilizate la structurile de beton armat pentru poduri.
7.4.1. Oţeluri pentru armături

Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/1, 2, 3 -80 şi
STAS 6482/1, 2, 3, 4 - 80.
Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat şi beton precomprimat şi domeniile lor
de aplicare sunt indicate în tabelul următor şi corespund prevederilor din Normativele C 140-86 şi
C 21-85.
Tipul de oţel Simbol Domeniul de utilizare
OB37
Oţel beton rotund neted STAS 438/1 - 80 Armături de rezistenţă sau armături constructive
STNB
Armături de rezistenţă sau armături constructive;
Sârmă trasă netedă pentru beton armat STAS
armăturile de rezistenţă numai sub formă de plase
438/2 - 80
sau carcase sudate
Plase sudate pentru beton armat STAS 438/2- STPB

-
80
PC52 Armături de rezistenţă cu betoane de clasă cel
Oţel beton cu profil periodic (STAS 438/1 - 80)
puţin Bc 15
PC60
Armături de rezistenţă la elemente cu betoane de
clasă cel puţin Bc20
Armături pretensionate: Armături de rezistenţă la elemente cu betoane de

SEP I şi SEP II clasă cel puţin Bc 30
• sârme netede STAS 6482/2 -80
SEPA I şi SEPA II
• sârme amprentate STAS 6482/3 - 80;
clasă cel puţin Bc 30
TEP
• toroane
clasă cel puţin Bc 30
Pentru oţelurile din import este obligatorie existenţa cetificatului de calitate emis de unitatea
care a importat oţelul sau care asigură desfacerea acestuia.
În certificatul de calitate se va menţiona tipul corespunzător din oţel din STAS 438 - 80 şi
STAS 6482 - 80, echivalarea fiind făcută prin luarea în considerare a tuturor parametrilor de
calitate.
În cazul în care există dubiu asupra modului în care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul
va putea utiliza oţelul respectiv numai pe baza rezultatelor încercărilor de laborator, cu acordul
scris al unui institut de specialitate şi după aprobarea beneficiarului.
7.4.2. Controlul calităţii

Livrarea oţelului beton se va face conform prevederilor în vigoare şi însoţită de certificatul de
calitate.
Recepţionarea oţelului se va face în conformitate cu regulile şi metodele de verificare a
calităţii prevăzute în STAS 1799 - 81 "Construcţii de beton, beton armat şi beton precomprimat.
Prescripţii pentru verificarea calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de
construcţii din beton, beton armat şi beton precomprimat". Oţelul pentru beton precomprimat sub
formă de sârmă SBF se va aproviziona în colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de
sârmă SBP va avea etichetă metalică, care să conţină printre altele numărul colacului, al lotului,
calitatea şi poansonul CTC al fabricii, fiind însoţit de certificatul de calitate al furnizorului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenţa la rupere şi numărul
de îndoiri alternante) pentru fiecare colac în parte, iar pentru 10% din numărul colacilor
determinarea limitei de curgere tehnică, a lungimii relative la rupere şi a numărului de torsiuni la
care se rupe sârma. Aceste caracteristici se determină pe câte o epruvetă luată de la fiecare capăt
al colacului.
Sârmele care prezintă corodări pronunţate sau adâncituri nu vor fi folosite la alcătuirea
fascicolelor.
Cablele de sârmă uşor ruginite vor fi curăţate de rugină cu peria de sârmă înainte de a fi
puse în opera.
Pentru controlul calităţii se vor lua în mod obligatoriu probe cu frecvenţele prevăzute în STAS
l 799 - 81 şi STAS 6482 - 80 şi Normativul C 21 - 85.
Pentru fiecare cantitate şi sortiment de oţel pentru beton armat aprovizionat, controlul calităţii
se va face conform prevederilor din Anexa X.l pct.A.5, din Normativul C 140 -86 şi va consta din:
 constatarea existenţei certificatului de calitate sau de garanţie;
 verificarea dimensiunilor secţiunii, ţinând seama de reglementările din Normativul
C 140 - 86, Anexa III pct.l;
 examinarea aspectului;
 verificarea prin îndoire la rece.
7.4.3. Transport şi depozitare

Transportul oţelurilor se va efectua în vagoane închise sau autocamioane prevăzute cu
prelate; aceste vehicule vor fi în prealabil curăţate de resturi care pot produce fenomene de
coroziune sau murdărirea oţelului.
Pentru colacii şi tamburele prevăzute cu ambalaje de protecţie, se va da o atenţie deosebită
la transport, manipulare şi depozitare, ambalajul să nu fie deteriorat; dacă s-a produs deteriorarea
ambalajului, se vor respecta în continuare prevederile pentru armătura neprotejată.
La transportul, manipularea şi depozitarea oţelurilor se vor lua măsurile necesare pentru a se
preveni:
 zgârierea, lovirea sau îndoirea;
 murdărirea suprafeţelor de pământ, materii grase, praf, etc.;
 contactul cu materialul incandescent provenit de la operaţia de sudură - tăiere sau încălzirea
de la flacăra aparatelor de sudură.
Depozitarea se va face pe loturi şi diametre, în spaţii amenajate şi dotate corespunzător,
astfel încât să se evite contactul cu materiale corozive.
În mod deosebit, se va asigura depozitarea colacilor de sârmă pentru beton precomprimat
ţinând seama de agresivitatea mediului, conform prevederilor din Normativul C 21 - 85, Capitolul 3.
De asemenea, depozitarea se va face astfel încât să asigure posibilităţi de identificare
uşoară a fiecărui sortiment şi diametru.
Barele de oţel superior vor fi livrate în formă rectilinie şi vor fi depozitate cât mai drept, iar
eventualele capete filetate se vor proteja în mod corespunzător.
7.4.4. Confecţionarea armăturilor
A) Fasonarea armăturilor pentru beton armat
Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă
conformitate cu prevederile proiectului.
Înainte de a trece la fasonarea armăturilor, antreprenorul va analiza prevederile proiectului,
ţinând seama de posibilităţile practice de montare şi fixare a barelor, precum şi de aspectele
tehnologice de betonare şi compactare. Dacă se consideră necesar, se va solicita reexaminarea
de către beneficiar a dispoziţiilor de armare prevăzute în proiect.
Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte; în acest scop se vor îndepărta:
 eventualele impurităţi de pe suprafaţa barelor;
 rugina, prin frecare cu perii de sârmă, în special în zonele în care barele urmează a fi
înnădite prin sudură.
După îndepărtarea ruginei, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să depăşească
abaterile limită la diametru prevăzute în Anexa III. l din Normativul C 140 - 86.
Oţelul beton livrat în colaci sau bare îndoite trebuie să fie îndreptat înainte de a se proceda la
tăiere şi fasonare, fără a se deteriora însă profilul. La întinderea cu troliul, lungimea maximă nu va
depăşi l mm/m.
Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în aşa fel încât să se evite
confundarea lor şi să asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până în momentul montării.
În cazul în care condiţiile climatice locale pot favoriza corodarea oţelului, se recomandă
montarea şi betonarea armăturilor în maxim 15 zile de la fasonare.
Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub - 10°C.
Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
La calculul armăturilor, fasonarea şi montarea armăturilor se va ţine seama de prevederile
constructive privind alcătuirea elementelor din beton armat cuprinse în Cap. 6.7 din STAS 10111/2
- 87 şi în Cap. 3 din Normativul C 140 - 86.
B) Prevederi generale privind confecţionarea armăturii pretensionate
La pregătirea tuturor tipurilor de armături pretensionate se vor respecta următoarele:
 se va verifica existenţa certificatului de calitate al lotului de oţel din care urmează
 a se executa armătura; în lipsa acestui certificat sau dacă există îndoieli asupra respectării
condiţiilor de transport şi depozitare (în special în zone cu agresivitate), se vor efectua
încercări de verificare a calităţii în conformitate cu prevederile din STAS 1799/81, pentru a
avea confirmarea că nu au fost influenţate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale
armăturilor (rezistenţa la tracţiune, îndoire alternativă etc.);
 suprafaţa oţelului se va curăţa de impurităţi, stratul de rugină superficială neaderentă şi se
va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o bună ancorare în blocaje, beton sau
mortarul de injectare;
 oţelurile care prezintă un început slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decât pe baza
unor probe care să confirme că nu au fost influenţate defavorabil caracteristicile fizico-
mecanice;
 armăturile care urmează să fie tensionate simultan vor proveni pe cât posibil din acelaşi lot;
 zonele de armătură care au suferit o îndoire locală, rămânând deformate nu se vor utiliza,
fiind interzisă operaţia de îndreptare. Dacă totuşi în timpul transportului sau al depozitării,
barele de oţel superior au suferit o uşoară deformare, se vor îndrepta mecanic, la
temperaturi de cel puţin +10°C;
 pentru armături pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de către un
laborator de specialitate, în conformitate cu STAS 6605 - 78 "încercarea la tracţiune a
oţelului, a sârmei şi a produselor din sârmă pentru beton precomprimat";
 în cazul fascicolelor post întinse, valoarea reală a modulului de elasticitate se va determina
pe şantier, odată cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.
La calculul armăturilor pretensionate, confecţionarea, montarea şi poziţionarea armăturilor,
tensionarea, blocarea şi injectarea lor, se va ţine seama de prevederile constructive cuprinse în
STAS 10111/2 - 87, Cap.7.9 şi în Cap. 3, 4, 8 şi 9 din Normativul C 21 - 85.
7.5. BETOANE

Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice generale necesare la proiectarea şi execuţia
elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat şi beton precomprimat pentru poduri.
De asemenea, se vor avea în vedere şi reglementările cuprinse în Anexele 1.1 şi 1.2 din
Normativul C 140 - 86, în Cap. 5 din Normativul C 21 - 85 şi prevederile din STAS 10111/2-87 şi
STAS 1799-81.
Calitatea betonului este definită prin clase.
Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistenţei caracteristice a betonului, care este
rezistenţa la compresiune la 28 de zile, determinată conform STAS 1275 - 81 pe cuburi cu latura
de 141 mm, sub a cărui valoare se pot întâlni statistic cel mult 5% din rezultate.
Pentru corelarea cu "mărcile" de betoane se prezintă în tabel echivalenţa dintre clase şi
mărci, precum şi recomandări privind clasele minime de betoane în elementele de rezistentă ale
infrastructurilor şi suprastructurilor de poduri.
Clasa Marca Recomandări privind clasele minime de betoane
betonului betonului Infrastructură STAS 101 1 1/1 - 77 Suprastructură STAS 10111/2 - 87
0 1 2 3
Bc3,5 B 50 Beton de egalizare şi umplutură
Bc5 B 75 Betoane de pantă

Fundaţii masive din beton simplu, la sferturi
Bc7,5 B 100 de con, ziduri de sprijin, aripi în teren fără
apă subterană
Fundaţii masive din beton simplu, la sferturi Elemente masive din beton simplu şi beton
de con, ziduri de sprijin, aripi în teren cu apă armat
subterană:
• fundaţii masive din beton armat la
podeţe, aripi, ziduri de sprijin, pile şi culei de
Bc 10 B 150 poduri;
• elevaţii masive de beton simplu la
podeţe, aripi, ziduri de sprijin, pile şi culei,
inclusiv ziduri de sprijin de gardă
Elevaţii din beton armat, beton de faţă Suprastructuri şi podeţe tubulare din beton
Bcl5 B 200 văzută, cuzineţi şi panouri din beton armat armat monolit
Bc20 B 250 Suprastructuri şi podeţe tubulare din

beton armat prefabricat
0 1 2 3
* (Bc 22,5) B 300

Bc30 B 400 Suprastructură din beton
precomprimat
Bc35 B 450
Bc40 B 500
Bc50 B 600
Bc60 B 700
*Bc 22,5 reprezintă o clasă intermediară pentru echivalarea cu marca B 300
7.5.2. Materiale utilizate la prepararea betoanelor

7.5.2.1. Cimenturi
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum şi domeniul şi condiţiile
de utilizare sunt precizate în Anexa IV.1 din Normativul C140 – 86.
a) Livrarea şi transport
Cimentul se livrează în vrac sau ambalat în saci de hârtie, însoţiţi de un certificat de calitate.
Cimentul livrat în vrac se transportă vagoane cisternă, autocisterne, containere sau vagoane
închise, destinate exclusiv acestui produs.
Transportul cimentului se va face numai după constatarea existenţei certificatului de calitate
sau de garanţie şi verificarea capacităţii libere de depozitare în silozuri destinate tipului respectiv
de ciment sau în încăperile special amenajate.
b) Depozitarea
Depozitarea cimentului în vrac se va face în celule tip siloz, în care nu au fost depozitate în
fiecare siloz, prin înregistrarea zilnică a primirilor şi livrărilor.
Depozitarea cimentului ambalat în saci se va face în încăperi închise. Sacii vor fi aşezaţi în
stive, lăsându-se o distanţă liberă de 50 cm de la pereţii exteriori şi păstrând împrejurul lor un
spaţiu suficient pentru circulaţie. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapuşi. în fiecare
stivă se va afişa data sosirii cimentului, sortimentul şi data fabricaţiei.
Cimentul se va utiliza în ordinea datelor de fabricaţie.
Durata de depozitare nu va depăşi 60 de zile de la data expedierii de către producător pentru
cimenturile cu adaosuri şi respectiv 30 zile în cazul cimenturilor fără adaosuri.
Cimentul rămas în depozit un timp mai îndelungat nu se va întrebuinţa la elemente de beton
şi beton armat decât după verificarea stării de conservare şi în conformitate cu prevederile din
Anexa IV.2, Normativ C 140 - 86.
Verificarea calităţii cimentului se va face:
 la aprovizionare, conform Anexei X. l, pct. A. l;
 înainte de utilizare, conform Anexei X.l, pct. B.l, Normativ C 140 - 86.
Metodele de încercare sunt conforme cu STAS 227 - 86 şi Anexa IV.2, Normativ C 140 - 86.
7.5.2.2. Agregate
Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparentă cuprinsă între 2201 şi 2500
daN/m3, se folosesc agregate grele, provenite din sfărâmarea naturală sau/şi din concasarea
rocilor.
Condiţiile tehnice pe care le va îndeplini agregatele sunt precizate în STAS 1667 - 76, Anexa
IV.3.
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile: (1) având 0-3 mm; (2) cu 3...7 mm; (3)
cu 8...15 mm şi (4) cu 16-31 mm.
În cazul utilizării agregatelor concasate, sortul (4) se poate înlocui cu 16-25 mm.
Depozitarea. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate având pante şi rigole de
evacuare a apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente
având înălţimea corespunzătoare încât să se evite amestecarea sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate. Pentru depozitele de
consum se pot folosi silozuri.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care să evite antrenarea de noroi şi
impurificarea agregatelor, în cazul aprovizionării cu mijloace de cale ferată, se va asigura un spaţiu
(compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate, conform Anexei X.l, pct. A.8, Normativ C 140-
86.
Verificarea calităţii agregatelor se va face:
 la aprovizionare, conform Anexei X. l pct. A. l;
 înainte de utilizare, conform Anexei X.l, pct. B.2.
Metodele de încercare corespund STAS 4606 - 80 (Anexa IV.4).
7.5.2.3 Apa
Apa utilizată la confecţionarea betoanelor poate proveni din reţeaua publică sau altă sursă,
dar în acest caz va îndeplini condiţiile tehnice prevăzute în STAS 790 - 84.
7.5.2.4 Aditivi
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi în scopul:
 îmbunătăţirii lucrabilităţii la elemente cu secţiuni subţiri sau turnate cu pompa;
 îmbunătăţirii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii sau aflate în
medii agresive;
 obţinerii unor betoane de rezistenţă superioară;
 îmbunătăţirii comportării la îngheţ - dezgheţ repetat;
 reglării procesului de întărire, întârziere sau accelerare, în funcţie de cerinţele tehnologice;
 creşterii rezistenţei, durabilităţii şi îmbunătăţirii omogenităţii betonului.
Tipurile uzuale de aditivi şi condiţiile de utilizare sunt precizate în Anexa V.3 din Normativul C
140 - 86. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultană a două tipuri se admite numai pe
baza unor caiete de sarcini speciale şi a unor studii aprofundate în laboratoare de specialitate.
Verificarea caracteristicilor aditivului se va face conform Anexei X.l.
7.5.2.5. Cenuşa de termocentrală
Cenuşa de termocentrală poate fi utilizată la prepararea betoanelor în scopul îmbunătăţirii
caracteristicilor acestora (lucrabilitate, grad de impermeabilitate, rezistenţă la agenţi chimici
agresivi etc.).
Pentru utilizarea ei se vor respecta prevederile din Anexa I, poz. B5, D1, D2, D3 şi D4.
Verificarea calităţii se va face conform Anexei X.l din Normativul C 140 - 86. Utilizarea cenuşei de
termocentrală se va face numai cu acordul beneficiarului.
7.5.3. Prepararea şi transportul betonului

Prepararea şi livrarea betonului se face prin staţii de betoane. Acestea sunt unităţi dotate cu
una sau mai multe instalaţii de preparat beton sau betoniere.
Staţiile de betoane cu o capacitate nominală de producţie mai mare de 10 m3/oră sunt
conduse de un şef de staţie şi funcţionează pe baza unui certificat de atestare eliberat de o
comisie acceptată de beneficiar.
Staţiile de betoane cu o capacitate nominală de producţie de cel mult 10 m3/oră sunt
subordonate direct conducătorului lucrării pe care o deserveşte şi va funcţiona cu acordul
beneficiarului.
Pentru lucrările de beton, beton armat şi beton precomprimat, tipurile de beton se
diferenţiază şi se notează în funcţie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment utilizat,
mărimea agregatelor, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate şi tipul de aditiv adoptat.
În comanda de beton către staţie se vor înscrie tipul de beton, conform prevederilor pct. 5.10
din Normativul C 140 - 86, ritmul de livrare, precum şi obiectul (partea de structură) unde se va
folosi.
Nomenclatorul tipurilor de betoane ce se produc la staţie se va stabili conform prevederilor
pct. 5.10.
Pentru lucrările curente, compoziţia betonului se stabileşte de laboratorul
antreprenorului, în conformitate cu Anexa V.l .
Stabilirea compoziţiei se va face:
 la intrarea în funcţiune a unei staţii de betoane;
 la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;
 la introducerea utilizării de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;
 la pregătirea executării unei lucrări care necesită un beton cu caracteristici deosebite de cele
curent preparate, sau de clasă egală sau mai mare de Bc 25.
Compoziţiile de betoane se vor aproba de beneficiar.
În cazul construcţiilor speciale, precum şi în cazul utilizării unor tipuri de ciment, agregate,
aditivi sau adaosuri, altele decât cele cuprinse în standardele menţionate în Normativul C 140 - 86,
stabilirea compoziţiei betoanelor se va face pe bază de studii elaborate de laboratoare de
specialitate din instituţiile de cercetare.
În cursul preparării betonului, reţeta se va corecta de către laboratorul staţiei şi cu acceptul
beneficiarului, în funcţie de rezultatele încercărilor privind:
 umiditatea agregatelor;
 granulozitatea sorturilor;
 densitatea aparentă a betonului proaspăt;
 lucrabilitatea betonului.
Dozarea materialelor componente se face prin cântărire, abaterile înscriindu-se în
următoarele limite:
 ± 3% la agregate;
 ± 2% pentru ciment şi apă;
 ± 5% pentru aditivi;
 ± 3% pentru cenuşă de termocentrală.
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forţată sau betoniere cu
cădere liberă.
Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră va respecta prevederile Cărţii
tehnice a utilajului respectiv, dar începând cu sortul de agregate cu granula cea mai mare.
Durata de amestecare va fi de cel puţin 45 de secunde de la introducerea următorului
component.
Durata de amestecare se va majora după caz, în cazul utilizării de aditivi sau adaosuri, în
perioade de timp friguros şi pentru betoane cu lucrabilitate redusă.
La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării betonului pe o durată mai mare de l
oră, toba betonierei se va spăla cu jet puternic de apă şi apoi va fi golită complet.
Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare iar a
betoanelor cu tasarea de max. 5 cm cu autobasculante cu benă amenajate corespunzător.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi.
Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Pe timp de arşiţă sau de ploaie, în cazul transportului cu autobasculante pe distanţă mai
mare de 3 km, suprafaţa liberă de beton se va proteja pentru a împiedica evaporarea apei şi
modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport nu va depăşi durata de 45 - 60 minute conform tabelului 5.1. din
Normativul C 140- 86.
7.5.4. Reguli generale de betonare
Executarea lucrărilor de betonare poate începe numai după ce s-a verificat îndeplinirea
următoarelor condiţii:
 compoziţia betonului a fost acceptată de beneficiar, iar în cazul betoanelor de clasă egală
sau mai mare de Bc 25 se dispune de încercări preliminare suficiente;
 sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate materialele necesare
(agregate, ciment, piese înglobate etc.) şi sunt în stare de funcţionare utilajele şi dotările
necesare;
 au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături; dacă de la montarea şi
recepţionarea armăturii a trecut o perioadă îndelungată şi se constată prezenţa frecventă a
ruginei neaderente, armătura se va demonta, iar după curăţire şi remontare se va proceda
la o nouă recepţia calitativă;
 suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit nu prezintă zone necompactate sau segregate
şi au rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între cele două betoane;
 nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile (ger, ploi
abundente, furtună etc.);
 în cazul fundaţiilor sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor din precipitaţii sau infiltraţii,
astfel încât acestea să nu e se acumuleze în zona în care se va betona.
Respectarea acestor condiţii se va consemna într-un act care va fi aprobat de beneficiar.
Betonul trebuie să fie pus în lucrare în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de
turnare; se admite un interval de maximum 30 de minute numai în cazurile în care durata
transportului este mai mică de 30 de minute.
La turnarea betonului se vor respecta următoarele reguli generale:
 cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile, care vor veni în contact cu betonul proaspăt,
vor fi udate cu apă cu 2-3 ore înainte şi imediat înainte de turnare, iar apa rămasă în
denivelări se va evacua;
 din mijlocul de transport betonul se va descărca în bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi sau direct în lucrare;
 dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele de lucrabilitate
admise sau prezintă segregări va fi refuzat, fiind interzisă punerea lui în lucrare; se admite
îmbunătăţirea lucrabilităţii numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant, dar cu acordul
beneficiarului;
 înălţimea de cădere liberă a betonului nu va depăşi 3 m pentru elementele cu lăţime
maximă de l m, respectiv l ,5 m înălţime pentru celelalte cazuri, inclusiv elementele de
suprafaţă de tip placă;
 betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3,0 m se va face prin ferestre laterale
sau prin intermediul unui furtun sau tub având capătul inferior la max. 1,5 m de zona ce se
betonează;
 betonul se va răspândi uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi
orizontale de max. 50 cm înălţime;
 se vor lua măsuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia
prevăzută îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă;
dacă totuşi se vor produce asemenea fenomene, ele se vor corecta în timpul turnării;
 se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturilor, respectându-se se
grosimea stratului de acoperire prevăzută în proiect;
 nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe
armături a vibratorului;
 în zonele cu armături dese se va urmări cu atenţie umplerea completă a secţiunii;
 se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora,
luându-se măsuri imediate de remediere în cazul constatării unor deplasări sau căderi;
 circulaţia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul betonării se va face pe podine, astfel
rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia directă pe armături
sau pe zonele cu beton proaspăt;
 betonarea se va face continuu până la rosturile de lucru prevăzute în proiect;
 în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea turnării este
permisă numai după pregătirea suprafeţei rostului şi cu acordul beneficiarului.
Compactarea
Compactarea mecanică a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuală (cu mai, vergele, şipci sau prin ciocănire cofraj) numai în
cazuri accidentale de întrerupere a funcţionării vibratorului (defecţiune sau întrerupere de curent),
caz în care betonarea trebuie să continue până la poziţia corespunzătoare unui rost.
Se pot utiliza următoarele procedee de vibrare:
 vibrarea internă, folosind vibratoare de interior (pervibratoare);
 vibrarea externă, cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
 vibrarea de suprafaţă, cu vibratoare placă sau rigle vibrante.
Alegerea tipului de vibrare se va face în funcţie de tipul şi dimensiunile elementului (placă,
grindă) şi de posibilităţile de introducere printre barele de armătură.
La execuţie se vor respecta prevederile Cap. 6 din Normativul C 140 - 86 referitoare la
compactarea betonului.
În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizându-se execuţia astfel
ca betonarea să se facă fără întrerupere pe întregul element. Când rosturile de lucru nu pot fi
evitate, poziţia lor se va stabili prin proiect.
Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi a se reduce deformaţiile din contracţie,
se va asigura menţinerea umidităţii betonului protejând suprafeţele libere prin:
 acoperirea cu materiale de protecţie;
 stropirea periodică cu apă;
 aplicarea de pelicule de protecţie.
Protecţia va fi îndepărtată după minim 7 zile numai dacă între temperatura suprafeţei
betonului şi cea a mediului nu este o diferenţă mai mare de ] 2°C.
Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt se vor acoperi cu prelate sau folii de
polietilenă, atâta timp cât prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării pastei de ciment.
Decofrarea se va face numai după ce betonul a căpătat rezistenţa necesară cu respectarea
termenelor minime recomandate la Cap. 6, tabelele 6.1, 6.2 şi 6.3 din Normativul C 140 - 86.
7.5.5. Toleranţe de execuţie

Abaterile maxime admisibile la executarea lucrărilor de beton şi beton armat se vor încadra
în prevederile cuprinse în Anexa X. 3 din Normativul C 140 - 86.
7.5.6. Executarea lucrărilor de beton în condiţii sau prin procedee speciale

La executarea lucrărilor de beton în condiţii sau prin procedee speciale, se vor respecta
următoarele prevederi pentru:
 betoane turnate prin pompare - Anexa VII. 1 , Normativ C 1 40 - 86;
 betoane turnate în cofraje glisante - Anexa VII. 2;
 executarea lucrărilor de betoane pe timp friguros, Normativ C 16 - 84;
 măsuri speciale de proiectare, execuţie şi întreţinere a construcţiilor din zona litoralului Mării
Negre, Anexa VIU;
 turnarea betonului sub apă, Anexa VII. 4;
 utilizarea cenuşilor de termocentrală la prepararea betoanelor, Anexa VII. 6.
În cazul altor condiţii sau procedee se vor respecta prevederile Caietelor de sarcini.
7.6. HIDROIZOLATII

Prezentul capitol tratează condiţiile tehnice generale ce trebuiesc îndeplinite la realizarea
hidroizolaţiilor pentru lucrările de artă rutiere: poduri, podeţe, ziduri de sprijin, pasaje superi ore din
beton, beton armat, beton precomprimat, precum şi poduri şi pasaje şi pasaje superioare cu
suprastructura metalică.
La proiectarea, execuţia şi recepţia hidroizolaţiilor se vor respecta prevederile din STAS
5088 - 75 "Lucrările de artă. Hidroizolaţii. Prescripţii de proiectare şi execuţie".
Hidroizolaţiile au ca scop împiedicarea pătrunderii apei în elementele de construcţie,
captarea şi evacuarea ei, preluarea solicitărilor din încărcări şi transmiterea lor la structura de
rezistenţă.
La lucrările de artă hidroizolaţiile sunt alcătuite, în general din:
 şapa care se execută în câmp continuu şi racordarea acesteia la marginile elementului care
se hidroizolează;
 dispozitivele de acoperire a rosturilor, gurile de scurgere, străpungerile şi racordarea
şapei la acestea.
În cadrul şapei, se pot distinge următoarele straturi:
 strat hidroizolant sau şapă hidrofugă formată din:
• strat de amorsare;
• strat de lipire;
• strat de bază;
• strat suplimentar, de la caz la caz
 strat de protecţie.
În funcţie de poziţia elementului de construcţie care se hidroizolează faţă de nivelul apei
freatice, hidroizolaţiile pot fi:
 hidroizolaţii împotriva umidităţii pământului, care se aplică la culei şi ziduri de sprijin,
elemente ce vin în contact cu apa mai mult timp;
 hidroizolaţii împotriva apelor fără presiune hidrostatică ce se aplică la
suprastructura podurilor, pasajelor superioare şi inferioare rutiere;
 hidroizolaţii împotriva apelor cu presiune hidrostatică care se aplică în special la tuneluri sau
la subtraversări rutiere sau pietonale.
Stratul hidroizolant, în funcţie de materialul folosit şi procedeul de aplicare, poate fi:
 din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece care se recomandă la lucrări de artă
executate la zi şi la lucrări unde se asigură o ventilaţie corespunzătoare;
 din materiale bituminoase aplicate la cald.
Stratul hidroizolant aplicat la rece sau la cald se poate executa în diverse variante şi cu
diferite materiale, respectându-se însă prevederile din STAS 5088 - 75, Tabelele 3-6.
Alegerea variantelor se va face la fiecare lucrare în parte, ţinând seama de prevederile din
STAS 5088 - 75, precum şi de condiţiile de teren locale, condiţiile de exploatare şi de importanţa
lucrării, adoptându-se soluţia optimă din punct de vedere tehnic şi economic.
în cazul lucrărilor amplasate în mediu agresive se vor lua măsuri suplimentare conform
standardelor şi normativelor în vigoare iar în unele cazuri, chiar cu consultarea unui institut de
specialitate.
La fiecare lucrare de artă, proiectul de execuţie va cuprinde suficiente detalii de alcătuire a
hidroizolaţiei iar prin Caietul de sarcini cu prescripţii tehnice speciale se vor preciza:
 materialul şi procedeul de aplicare a stratului hidroizolant;
 materialul cu modul de realizare a umpluturii din spatele elementelor deconstrucţie
hidroizolate, care poate fi dren sau material filtrant
 pantele de scurgere a apelor, poziţia drenurilor, a gurilor de scurgere sau a barbacanelor;
 poziţia rosturilor de dilatare şi racordare;
 eventuale detalii privind amenajări pentru colectarea şi eliminarea apelor din infiltraţii sau
care apar pe timpul execuţiei.
În cazul în care acţionează forţe înclinate faţă de stratul hidroizolant, prin proiect se vor
prevedea, de la caz la caz, pinteni, praguri etc. de prevenire a alunecării elementelor de
construcţie pe stratul hidroizolant.
Prevederile din prezentul Caiet de sarcini precum şi cele din STAS 5088 - 75 nu sunt
limitative; pentru lucrările de artă aflate în condiţii speciale, se pot adopta diverse variante de
hidroizolaţii dar care vor ţine seama de principiile prezentului Caiet de sarcini, vor avea la bază
studii de specialitate şi se vor supune aprobării beneficiarului şi proiectantului.
7.6.2. Materiale şi prevederi pentru proiectare

Materialele necesare pentru execuţia hidroizolaţiilor sunt conform Tabelului l din STAS 5088-
75.
Varianta de alcătuire a hidroizolaţiei, ţinând seama şi de precizările de la paragraful 11.16.1
se va alege conform Tabelelor 3...6 din STAS 5088 -75.
Calitatea materialelor şi condiţiilor de folosire sunt precizate în standardele de produse,
precizate în Tabelul l.
În funcţie de varianta adoptată se vor respecta şi recomandările de proiectare cuprinse în
STAS 5088 - 75, Capitolul 3.
Se vor respecta de asemenea prevederile din Cap.3 privind racordarea hidroizolaţiilor la
marginile elementului de construcţie ce se hidroizolează, la rosturi şi guri de scurgere.
Referitor la stratul de protecţie a hidroizolaţiei, pe care urmează a se executa îmbrăcămintea
conform Capitolul 11.17, în principiu, se poate adopta una din următoarele soluţii constructive:
 strat de protecţie din beton monolit, de clasă minimă Bc 15, în grosime de 4-5 cm şi armat
cu împletitură de sârmă zincată 4> 1,18... (j> 2,50 mm, cu ochiuri pătrate de 3...8 cm.
Suprafaţa superioară a statului de protecţie va fi plană şi fără denivelări.
Grosimea stratului de protecţie şi diametrul sârmei se va mări în cazul când presiunea pe
acest strat e mai mare de 40 N/cm
 strat de protecţie din mortar asfaltic turnat executat conform STAS 11348 - 87 şi în
concordanţă cu prevederile Capitolului 11.17.
7.6.3. Prescripţii de execuţie, verificare şi recepţie

Stratul suport al hidroizolaţiei trebuie să nu prezinte proeminenţe mai mari de 2 mm,
suprafaţa netedă realizându-se prin drişcuire.
Planeitatea suprafeţei suport se admite a avea o singură denivelare de ±5 mm pe o
suprafaţă verificată cu dreptarul de 3 m în orice direcţie.
Pentru a îndeplini aceste condiţii, suprafaţa suport se va pregăti astfel:
 se îndepărtează toate muchiile vii, denivelările, agregatele incomplet înglobate în beton,
petele de grăsimi şi orice alte corpuri străine; laptele de ciment în exces se îndepărtează cu
peria de sârmă;
 se curăţă cu jeturi de apă sau aer comprimat, lăsându-se să se usuce în vederea aplicării
stratului hidroizolant.
Pe suprafaţa suport pregătită ca mai sus se interzice circulaţia personalului din şantier.
Muncitorii care execută lucrările trebuie să poarte cizme de cauciuc, circulând numai pe pasarele
provizorii din lemn.
Stratul hidroizolant se va aplica pe timp uscat şi la o temperatură a suprafeţei suport mai
mare de +5"C.
În timpul execuţiei stratului hidroizolant, pe porţiunile încă neacoperite cu stratul de protecţie
se vor lua măsuri pentru:
 interzicerea circulaţiei lucrătorilor şi a depozitării de materiale pe aceste suprafeţe;
 acoperirea cu praf de cretă, praf de ciment sau hârtie împotriva acţiunii razelor solare sau a
temperaturilor ridicate.
Se recomandă ca procesul de execuţie a hidroizolaţiei să se organizeze astfel încât stratul
de protecţie să se aplice în aceeaşi zi.
Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protecţie sau în zona în care urmează a se
hidroizola imediat, nu se execută sprijiniri.
Eventualele schimbări de materiale sau de soluţii constructive pentru hidroizolaţii, faţă de
proiect, antreprenorul nu le poate face decât cu acordul proiectantului şi al beneficiarului.
Calitatea materialelor folosite la hidroizolaţi lucrărilor de artă rutiere se garantează prin
certificate de calitate emise de unitatea producătoare. Executantul lucrărilor de
hidroizolaţii va verifica calitatea materialelor pe baza acestor certificate, efectuând şi încercări în
caz de dubiu.
Verificarea şi recepţia lucrărilor de hidroizolaţii se face pe etape, după cum urmează:
 pe parcursul executării lucrărilor de hidroizolaţii, încheindu-se Procese-verbale parţiale de
lucrări ascunse;
 terminarea lucrărilor de hidroizolaţii, prin încheierea unui Proces-verbal pentru aceste lucrări;
 odată cu verificarea întregii lucrări de artă.
Verificarea la terminarea lucrărilor de hidroizolaţie se face asupra aspectului iar în cazul unor
prevederi nefavorabile din Procesele-verbale de lucrări ascunse se poate face şi asupra
etanşeităţii prin inundare cu apă pe o înălţime de maxim 5 cm, pe suprafaţa limitată.
Defectele constatate pe parcursul execuţiei şi la terminarea lucrărilor de hidroizolaţii se vor
remedia pe baza unor soluţii propuse de antreprenor şi care pot fi acceptate sau nu de către
beneficiar, în cazul în care beneficiarul nu acceptă remedierile propuse de antreprenor, se
poate dispune refacerea întregii lucrări de hidroizolaţii.
ANEXA NR. l
LISTA STANDARDELOR ŞI NORMATIVELOR CURENTE PENTRU PROIECTAREA,

EXECUŢIA ŞI RECEPŢIA PODURILOR,PASAJELOR ŞI VIADUCTELOR RUTIERE
A. STANDARDE
Nr.crt. STAS nr. şi an Denumire standard
0 1 2
I. Betoane şi prefabricate din beton
1. 3622 - 86 Betoane de ciment. Clasificare
2. 3349/1 -83 Betoane de ciment. Prescripţii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei
3. 3349/2 - 83 Betoane de ciment. Prescripţii pentru stabilirea agresivităţii apei faţă de betoanele
construcţiilor hidrotehnice
4. 1759-80 încercări pentru betoane, încercări pe betonul proaspăt
5. 1275-81 încercări pe betoane, încercări pe betonul întărit. Determinarea rezistenţelor mecanice
6. 2414-72 încercări pe betoane. Determinarea densităţii şi compactităţii betonului întărit
7. 3519-76 încercări pe betoane. Verificarea impermeabilităţii la apă
8. 3518-68 încercări de laborator ale betoanelor. Determinarea rezistenţei la îngheţ -dezgheţ
(gelivitate)
9. 5585-71 încercări pe betoane. Determinarea modului de elasticitate statice la
compresiune al betonului
10. 6657/1 - 76 Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton precomprimat. Condiţii
tehnice generale de calitate
11. 6657/2 - 89 Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton precomprimat. Reguli şi metode de
verificare a calităţii
12. 6657/3-71 Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton precomprimat. procedee
şi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice
13. 7721 -76 Tipare metalice pentru elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton
precomprimat. Condiţii tehnice de calitate.
II. Teren de fundare
14. 6054 - 77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României
15. 2561/2-81 Teren de fundare. Fundaţii pe piloţi. încercarea în teren a piloţilor de probă şi din fundaţii
16. 2561/3-83 Teren de fundare. Fundaţii pe piloţi. Prescripţii generale de proiectare
17. 2561/4-90 Teren de fundare. Piloţi foraţi de diametru mare. Prescripţii generale de proiectare,
execuţie şi recepţie
18. 3300/1 - 85 Teren de fundare. Prescripţii generale de caicul
19. 3300/2 - 85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe
III. Poduri
20. 10101/1 -78 Acţiuni în construcţii. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente
21. 10101/OB-87 Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru podurile de cale ferată şi
şosea
22. 1545-80 Poduri pentru străzi şi şosele. Pasarele. Acţiuni
23. 1 844 - 75 Poduri metalice de sosea. Prescripţii de proiectare
24. 1910-83 Poduri de beton, beton armat şi beton precomprimat. Suprastructura. Condiţii
generale de execuţie
25. 1911 -75 Poduri metalice de cale ferată. Prescripţii de proiectare
0 1 2
26. 2920 - 83 Poduri de şosea. Supraveghere şi revizii tehnice
27. 2924 - 91 Gabarite pentru poduri, viaducte, pasaje denivelate şi podeţe
28. 3221 -86 Poduri de şosea. Convoaie tip şi clase de încărcare

29. 3461 -83 Poduri metalice de cale ferată şi şosea. Suprastructuri nituite. Prescripţii de execuţie
30. 4031 -77 Poduri metalice de cale ferată şi sosea. Aparate de reazem din oţel turnat. Condiţii
tehnice de execuţie şi montaj
31. 4031/2-75 Poduri din beton armat şi beton precomprimat de cale ferată şi şosea. Aparate de reazem
din oţel
32. 8270- 86 Poduri de sosea. Dispozitive pentru acoperirea rosturilor de dilataţie
33. 9330 - 84 Poduri de cale ferată şi şosea, îmbinări cu şuruburi de înaltă rezistenţă. Prescripţii de
proiectare şi execuţie
34. 9407 - 75 Poduri de cale ferată şi şosea Suprastructuri sudate. Prescripţii de execuţie
35. 10167- 83 Poduri de cale ferată şi sosea. Aparate de reazem din neopren armat
36. 12313 - 85 Poduri de cale ferată şi şosea, încercarea pe stand a elementelor prefabricate din beton,
beton armat şi beton precomprimat
37. 12504 - 86 Poduri de cale ferată, şosea şi pasarele, încercarea suprastructurilor cu acţiuni de probă
ANEXA NR.2
B. NORMATIVE CU CARACTER REPUBLICAN

Nr.
Indicativ Titlul normativului Publicaţia
crt.
1. P 10-86 Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii Bul.Constr. nr.1/1987
directe
2. C 160-75 Normativ pentru alcătuirea şi executarea piloţilor pentru fundaţii BulConstr. nr.6/1975
3. P7-77 Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate Bul.Constr.nr.5/1978

pe terenuri slabe
4. C 21 -85 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton precomprimat Bul.Constr.nr.4/1986
5. C 140-86 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat Bul.Constr. nr. 12/1 986
6. C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de Bul.Constr.nr.6/1985
construcţii şi a instalaţiilor aferente
7. P 82 - 86 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi întreţinerea drumurilor Bul.Constr.nr.5/1986
de şantier
8. C 26 - 85 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive Bul.Constr.nr.8/1985
9 C 200 -81 Instrucţiuni tehnice pentru controlul calităţii betonului la Bul.Constr. nr. 6/1 982
construcţii inginereşti îngropate prin metoda carotajului sonic
10. C 170-83 Instrucţiuni tehnice privind protecţia elementelor din beton armat Bul.Constr.nr. 12/1 983
şi beton precomprimat supraterane situate în medii agresive
naturale şi industriale
11. P 70 - 79 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea Bul.Constr.nr. 4/1 979
construcţiilor fundate pe pământuri cu umflări şi contracţii măria
CAPITOLUL 5
NORME DE PROTECŢIA MUNCII,

PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
NORME DE PROTECŢIA MUNCII, PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
La elaborarea documentaţiilor tehnice s-a ţinut seama de normele de protecţia muncii,
asigurând conducătorilor proceselor de muncă precum şi muncitorilor, măsurile principale ce
trebuie aplicate în executarea oricărei activităţi de construcţie şi reparaţie, în condiţii de deplină
securitate.
La toate lucrările de muncă pe căile de acces, pe drumurile de circulaţie a mijloacelor sau
alte vehicule, precum şi în locurile periculoase, trebuie să se afişeze panouri (pancarte, tăbliţe,
STAS-urile în vigoare) privind semnele de interzicere şi avertizare STAS 1848/1,2,3,-86.
La execuţia lucrărilor de artă, a căilor rutiere, sprijiniri şi consolidări de versanţi, se vor
respecta toate prescripţiile legale în vigoare referitoare la tehnica securităţii muncii, astfel:
Legea nr. 5 din 22 decembrie 1996 cu privire ia protecţia muncii.
CAP. I - DISPOZIŢII GENERALE
Protecţia muncii face parte integrantă din procesul de muncă şi are ca scop asigurarea celor
mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
CAP. II - OBLIGAŢII SI RĂSPUNDERI

Conducătorii societăţilor comerciale şi Regiilor Autonome, vor stabili odată cu măsurile de
realizare a planului de producţie sau a sarcinilor de serviciu, măsuri corespunzătoare în vederea
asigurării celor mai bune condiţii de muncă, a prevenirii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor
profesionale.
CAP. III - ÎNDRUMARE Şl CONTROL

Organele de control ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale solicită sprijinul sindicatelor
care - potrivit atribuţiilor lor organizează controlul obştesc asupra aplicării şi respectării
accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale.
CAP. IV. INFRASTRUCTURI

Nerespectarea, de către orice persoană, a măsurilor luate cu privire la protecţia muncii la
locurile de muncă ce prezintă un pericol deosebit, dacă prin aceasta se creează posibilitatea
producerii unui accident de muncă sau a unei îmbolnăviri profesionale, se pedepsesc cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani.
CAP. VII. DISPOZIŢII TRANZITORII SI FINALE

încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la protecţia muncii atrage răspunderi: disciplinare,
administrative, materiale sau penale, după caz, potrivit legii.
NORME REPUBLICANE DE PROTECŢIE A MUNCII

Elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale precum şi de Ministerul Sănătăţii.
Cap.l. CONSTRUCŢII Şl ÎNCĂPERI UNDE SE DESFĂŞOARĂ PROCESELE DE MUNCĂ
Pct. A - 1,2,3,4'şl punctul B- 1
Cap.V. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII PRIVIND ÎNCĂRCAREA, DESCĂRCAREA,
TRANSPORTUL Şl MANIPULAREA MATERIALELOR
Cap.VII. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII PRIVIND INSTALAŢIILE ELECTRICE
Cap. VIII. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII PRIVIND UNELTELE DE MÂNĂ
Cap. IX. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII PRIVIND EXECUTAREA SĂPĂTURILOR LA
SUPRAFAŢĂ
Cap. XI. NORME DE IGIENA MUNCII, PRIVIND EFORTUL FIZIC
Cap. XII. PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR PROFESIONALE Şl ACCIDENTELOR DE
MUNCĂ PROVOCATE DE VALORI Şl PULBERI
Cap. XIV. TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII PRIVIND PREVENIREA Şi COMBATEREA
INCENDIILOR Şl A AUTOAPRINDERILOR
Cap. XVII. MIJLOACE INDIVIDUALE DE PROTECŢIE A MUNCII
Cap. XIX. NORME DE IGIENA MUNCII PRIVIND CONTROLUL MEDICAL LA ÎNCA-
DRAREA ÎN MUNCĂ Şl CONTROLUL PERIODIC
Cap. XX. REPARTIZAREA PERSONALULUI LA LOCUL DE MUNCĂ Şl INSTRUCTAJUL
DE PROTECŢIA MUNCII
a. instructajul introductiv
b. instructajul la locul de muncă
c. instructajul periodic
Cap. XXI. PROPAGANDA PROTECŢIEI MUNCII
Nr. 1170 -1974 pentru aprobarea planului de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii de
protecţia muncii în cadru! M.T. publicat în Buletinul Transporturilor Rutiere, Vamale şi Aeriene nr.
10 din 1974.
4. DECRETUL NR. 400 din 1.9-81, pentru însuşirea unor reguli privind exploatarea şi
întreţinerea instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor, întărirea ordinii şi disciplinei în munca în unităţi cu foc
continuu, sau care au instalaţii cu grad ridicat de pericol de exploatare.
5. H.G. nr. 2894 din 22 decembrie 1966, privind declararea, cercetarea şi evidenţa
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale publicat în Monitorul Oficial (B.O. nr. 2 din 4
ianuarie 1967).
6. H.G. nr. 2404 din 31 decembrie 1969, pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în
domeniul muncii şi ocrotirilor sociale. Monitorul Oficial (B.O. nr. 2 din 4 ianuarie 1967).
7. H.G. nr.1622din 1974, privind planificarea, finanţarea şi raportarea cheltuielilor pentru
protecţia muncii.
8. H.G. nr. 304-1975, privind acordarea, utilizarea şi întreţinerea echipamentului de lucru,
precum şi acordarea materialelor igienico-sanitare.
9. Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 8 din 21 mai 1982, privind normele de protecţie a
muncii în activitatea de întreţinere şi reparaţii a drumurilor.
10. Decizia nr. 402 din 29 noiembrie 1986 al Consiliului Judeţean Vrancea, cu privire la
normele de prevenire a incendiilor şi dotarea societăţilor economice şi social culturale din judeţul
Vrancea.
11. Normativ P -118/1983. Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind
protecţia la acţiunea focului.
12. Normativ P - 36/1967, privind proiectarea de garaje şi parcaje pentru autovehiculele din
cadrul clădirilor de locuit, a altor construcţii precum şi a spaţiilor amenajate special.
INTOCMIT,
VERIFICAT,
ing. Gabriela PAVEL ing. Dorinel
MODREANU

Caiet Pod Gheraseni

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Pod Gheraseni

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

2. DISPOZITIVE DE SCURGERE ŞI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFAŢĂ

3. FUNDAŢII DIN BALAST ŞI BALAST AMESTEC OPTIMAL

5. NORME DE PROTECŢIA MUNCII, PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

1.2. MATERIALE FOLOSITE

1.3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

1.4. RECEPŢIA LUCRARILOR

1.1.1. DOMENIU DE APLICARE

1.1.2. PREVEDERI GENERALE

1.2. MATERIALE FOLOSITE

1.2.1. PĂMÂNT VEGETAL

1.2.2. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

anorganice (MO > 0%) cu compresibilitate şi 0

umflare libera reduse sau medie, f. sensibilitate 1 0 2 0 3 0 4 0 5 0 6 0 7 0 8 0 9 0 <35 <70 Rea

Materialele organice sunt notate cu MO.

1.2.3. APA DE COMPACTARE

1.2.4. PĂMÂNTURILE PENTRU STRATURI DE PROTECTIE

1.2.5. VERIFCAREA CALITATII PĂMÂNTURILOR

1.3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

1.3.1. GROPI DE IMPRUMUT ŞI DEPOZITE

 Crestele taluzelor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizaţiei prealabile a

1.3.2. FINISAREA PLATFORMEI

1.3.3. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL

1.3.4. INTRETINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIE

1.3.5. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRARILOR

Verificarea calităţii şi stării pământului

Verificarea grosimii straturilor aşternute.

Verificarea gradului de compactare

Controlul caracteristicilor platformei drumului

Tipul de pământ conform STAS 1243/88 Valoarea admisibila a deformaţiei elastice

1.4. RECEPŢIA LUCRARILOR

1.4.1. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE

1.4.3. RECEPŢIA FINALĂ

2.1. MATERIALE PENTRU PEREURI ŞI ZIDARII DE PIATRA BRUTA ŞI BOLOVANI

2.2. MODUL DE EXECUŢIE A LUCRARILOR

2.3. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

2.4. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR ŞI CASIURILOR

2.5. INCERCARI ŞI CONTROALE

2.6. RECEPŢIA LUCRARILOR

2.1.1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE

2.1.2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI ŞI ZIDARII

Piatra necorespunzătoare dimensiunilor, 15

2.1.3. BOLOVANI PENTRU PEREURI ŞI ZIDARII

2.2. MODUL DE EXECUŢIE A LUCRARILOR

2.2.1. PICHETAREA LUCRARILOR

2.2.2. EXECUŢIA SAPATURILOR

2.3. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

2.3.1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

2.4. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR ŞI CASIURILOR

2.4.1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

2.4.2. EXECUŢIA PEREURILOR USCATE

2.4.3. EXECUTAREA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT

2.4.4. EXECUŢIA PEREULUI ÎN MORTAR DE CIMENT

2.4.5. PEREU DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON

2.4.6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC

2.4.7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

2.5. INCERCARI ŞI CONTROALE

2.5.1. CONTROLUL DE CALITATE

A. INCERCARI PRELIMINARE DE INFORMARE

B. INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE

C. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE

LUCRARILE - CONTROLUL X LA FIECARE LUCRARE

BORDURI DE - AMPLASAMENT X X X LA FIECARE LUCRARE

A: Încercări preliminare de informare