Traducere paginile 110-117

Intimitatea grupului in curs de dezvoltare

O atmosfera de intimitate este necesara in cazul indivizilor pentru a

simti incredere, fiind o prima conditie in asi asuma riscul implicat in
remediul auto-dezvaluirii de intormatii si emotii. Pe langa conditiile ideale
se intampla in acest fel: orientare, incredere in curs de dezvoltare,
consultare a membrilor privind incalcarea regulilor, atentionari de la
consilier, memento-uri si asa mai departe. Din pacate, majoritatea
grupurilor, in special grupurile de dependenti actioneaza cu constrangere (
cumpatare). Grupurile cel mai adesea intampina probleme financiare, cum
ar fi numarul de intalniri ale unui membru cu grupul sau taxa rambursabila
fiind limitata de societatea de asigurari(a lui sau a ei). Astfel, activitatile
structurate de spargere a ghetii pot accelera procesul in primele etape din
cadrul grupului.

Activitatea 4.3 si altele au fost dezvoltate si folosite cu succes zeci

de ani pentru a ajuta grupul sa avanseze mai repede spre intimitate.
Activitatea 4.4 a fost dezvoltata la sfarsitul anilor 1960 in oraselul Daytop,
pentru a ajuta dependentii sa renunte la viata pe care o duc (anturaj) sau
de ideea „drogului vicios”, care au fost concepute sa impiedice revenirea
(la droguri). Ea permite oamenilor sa renunte la propriile perceptii
stabilite, cunoscute ca „invelisurile” lor (un factor bazat pe informatii
rudimentare, nedezvoltate ce urmaresc persoanele din sistemul
criminalitatii). Acest tip de participare permite oamenilor sa cerceteze
intimitatea intr-un mod neamenintator, micsoreaza grupul intr-un mod
defensiv si stabileste o atmosfera de incredere.

Mentinerea/Pastrarea grupului pe sarcina

Un scop in dezvoltarea unei bune functionari a grupului este acela că

membrii grupului insisi trebuie sa realizeze atunci cand discutia deviaza de
la subiect si o identifica.

Pana cand grupul constientizeaza acest lucru, oricum, consilierii trebuie

sa refocuseze grupul pe restabilirea problemei. Acesta este in deosebi o
sarcina în grupurile compuse in primul rand din incepatori, asemeni celor
din unitatile de detoxifiere.
Multe grupuri accentueaza sentimentele din acel moment/spontane.Acesta
ajuta clienti sa fie constienti de emotiile lor, sa le identifice sa le
diferentieze, de ganduri si atitudinii, sa invete sa le comunice intr-un mod
adecvat , sa se simta confortabil cu ele si sa invete sa le clasifice si sa le
imparta mai degraba decat sa le asimileze in mod chimic. Sentimentele
reprezinta o munca grea; sunt de asemenea periculoase.

Este natural sa deviezi usor intr-o discutie despre sport, haine si chiar
droguri. Consilierii monitorizeaza acest lucru astfel ca fiecare moment al
grupului sa fie utilizat intr-un mod productiv, maximizand castigurile pe
care fiecare client pe poate dobandi / realiza.

Consilierii de grupuri efective nu distrug toate declaratiile referitoare la

evenimentele din trecut; oricum , ei ajuta clientul sa distinga intre un
razboi al povestilor de dependenta , ceea ce nu este productiv pentru un
grup interactiv, si descrieri evoca emotii celui care vorbeste dar si
celorlalti membrii ai grupului.

Mentinerea in program

Consilierii au blanda sarcina de a se asigura ca grupul are un anumit

format pe care sa-l urmareasca. Formatul se refera la modul in care
timpul grupului este structurat .

Sunt aproape o varietate nelimitata de formate, incluzand urmatoarele

exemple:

• Discutiile libere : membrilor le vine randul la intamplare dupa cum ei

doresc, fara convarbiri incrucisate; un format ce se gaseste in
doisprezece pasi de prietenie.

• Segmente de timp bine delimitate: fiecare membru are acelasi timp

neintrerupt de a vorbi.

• Segmente de timp liber: durata de timp in care fiecare membru

vorbeste se schimba de la client la client in functie de problema si
emotiile care se ivesc/se produc.

• Interactiune nestructurata .

Inauntrul totalului grupului format, clientii individuali care se intorc

in grupuri pot urma o rutina predictibila la fel ca povestea personala
sau „drunkalogue” in AA.

Sunt diferite abordari de cum ar trebui un client sa-si foloseasca

timpul in grup.
 Pe langa incercarea de a ajuta un client sa se focalizeze pe o
problema importanta, pot exista si incercari de intoarcere a structurii
luate de catre client.

De exemplu, poate fi considerat important sa te asiguri ca clientul

castiga prin intelegerea comportamentului sau , ganduri si emotii
sau clientii sa vada conexiunile dintre aceste arii.

Cu ani inainte scolile formale de psihoterapie si consiliere incercau

largi sinteze, unele programe de dependenta bazate pe recuperarea
grupurilor vicioase pentru a „acoperi toata baza.”

Intr-un astfel de format, isi asteaptau randul pentru a fi ajutati referindu-

se in primul rand la o problema specifica , apoi la sentimentele legate de
problema, apoi la schimbarile pozitive de comportament pe care ei le pot
incerca, si in final identificarea si primirea unui feedback din partea
membrilor grupului.Acest ciclu poate fi repetat de fiecare client caruia ii
vine randul pe „scaunul fierbinte”.

In formatul tocmai ce a fost descris,segmentul- problema poate adresa o

discutie ridicata de un client sau de o observatie facuta de alt membru al
grupului asupra comportamentului vazut ca fiind problematic intr-o
intrebare ingrijoratoare sau confruntare.

Segmentul emotii poate implica ajutarea clientului in a identifica, evoca,

comunica si accepta emotiile sale referitoare la problema.

Poate determina:

- simple intrebari cum ar fi ,, Cum te-ai simtit in legatura cu

aceasta?”

-intrebari de clarificare si focusare ;

-plimbandu-se in jurul camerei spunand tuturor celor prezenti

emotia, vorbind cu cineva care nu este prezent sau vorbind cu o
persoana jucand rolul unui subiect absent.

- descarcarea unei emotii prin strigate si plans.

Al treilea segmental acestui format este un angajament la un plan

pentru schimbarea comportamentului sau experientei redusa la anumiti
pasi de comportament, la fel de bine ca un plan contigent .

Acestea sunt scrise astfel ca grupul sa le poata urma la urmatoarea

intalnire . Angajamentul poate fi simplu ca obtinerea numarului de
telefon de la doi membrii ai grupului si sunarea lor pe parcursul
saptamanii.

Identificarea si feedback-ul vin prin intermediul comentariilor

constructive de la altii.

Comportamentul grupului dintr-un segment poate oferi material

pentru urmatorii membrii .Sunt doua functii ale unui astfel de segment:

1. Într-un studiu, alcoolicii au legat interacțiunea ca fiind cel mai bun

element al terapiei de grup. Este o mare ușurare pentru un client să
vadă că problemele și sentimentele lui/ ei sunt importante și pentru
alții, că si altcineva ” a trecut pe acolo” a făcut același lucru și pot să
scoată mai bine în evidență treburile ( fazele , problemele) prin care a
trecut clientul.

2. O fază de „ liniștire ” implică închiderea și secventa psihologica .

Dacă pacientul este revoltat se va încerca să se afle adevarul înainte de
sfârșitul acestui segment sau al clientului. Liniștea și închiderea
segmentelor se regăsesc în sistemele de abordare a consiliului de grup ,
oferind o perioadă de la vulnerabilitatea emoțiilor profunde către lumea de
afară/ exterioara.

În alcătuirea fiecărui grup de întâlniri, timpul trebuie economisit pentru

posibile studii de criză pentru o fază de „ liniștire ”, fiecare membru având
astfel cel puțin câteva clipe pentru a fi înțeles și ascultat.

Terapia cognitivă a grupurilor de dependenți ,Bruce Lise este

format din urmatoarele :

1. Introducerea facută de facilitator ( cel care ușurează comunicarea )

( 5 minute ). Introducerea personală , de grup, modelul cognitiv.

2. Introducerea membrilor grupului ( 20-40 minute ) facilitatorul

poate lega problemele de modelul cognitiv .

3. Gânduri și convingeri stimulative care au putea declanșa obiceiuri

de dependență ( 20 -40 minute ). Exemple precum „ Am nevoie de câteva
pahare înainte de culcare pentru a putea adormi.”

” Un singur pahar nu o să mă omoare ”, „ Am să renunț maine”.

4. Antrenarea îndeletnicirilor pentru control ( 10 -20 minute ).

Aceasta include dezvoltarea relațiilor închegate ( sănătoase ), controlul
emoțiilor , motivație și pregătirea pentru schimbare , managemantul
crizei.

5. Stabilirea de ținte și angajamente în activitatea casnică .Aceasta

include planuri de viitor, stabilirea de ținte specifice și realizabile,
identificarea resurselor, angajament în urmarea unor pași specifici.

6. Îchiderea : Reflectarea asupra a ceea ce membrii au învățat. În

alcatuirea de grupuri pentru faze specifice de schimbare și pentru
identificarea cauzelor de renunțare ( recădere) , managementul stresului ,
comunicarea eficientă și refuz, managementul criticii , gândurilor,
urgențelor și alcătuirea unui plan de dezvoltare sunt prezente în manualul
terapiei de grup pe faze ale schimbării dezvoltat de Velasquez ( 2001).

Ajutând pe membrii grupului să-și găsească un rol.

Rolurile sunt căi ale obiceiurilor , seturi de așteptări și părti ale

sistemului social ca și în sistemele fizice ( precum sistemul social ) părțile
interacționează și rezonează între ele.. Membrii acestor grupuri de
dependenți pot beneficia enorm de pe urma înțelegerii felului în care
obiceiurile lor sunt implicate în grup, se repetă , sau trec într-o altă situație
trecută sau prezentă. Consilierii au nevoie de aceste îndeletniciri pentru a
facilita reflecția către sine ( analiza personală). Când consilierii
intenționează să analizeze un sistem de roluri ei caută diverse motive pe
care un membru le-ar putea avea și identifica rolul pe care el îl putea juca
în relația cu ceilalti membrii. Beneficiile obținute de unul sau mai mulți
membrii pot fi evidente ,indirecte sau bazate pe percepții false. Cu toate
acestea , liderul de grup trebuie să fie atent să nu cadă în capcana
stereotipului care interpretează obiceiul în termeni cu un simplu transfer
între diferite roluri. Obiceiurile unui membru al grupului pot fi doar unele
de adaptare la situație și nu una tipică ca și în alte situații.

Opinii diferite pentru locuri diferite.

Oamenii joacă diverse roluri . Cineva poate acționa pentru sine într-o
situație în timp ce poate claca ( a da greș ) în alta. Un exemplu poate fi un
profesor care poate semana (poate lăsa în urma lui ) teroarea într-o clasa
dar este timid în prezența celorlalți colegi din facultate în timp ce i-au
masa împreună.

Un alt exemplu este directorul campusului despre care toți spun că

”este o persoană maleabilă și iubește copii ” dar care are timp, energie,
răbdare și înțelegere pentru soție ( soț ) și pentru proprii copii. Grupurile
oferă posibilitatea învățării modului în care poți fi acceptat bazat pe
sentimente și reacții autentice , și nu pe o imagine pe care unul sau altul
cred că trebuie s-o crezi. Acestea au un efect umanizant, scade auxietatea
și reduce nevoile de auto –medicație prin substanțe psiho-active.

Roluri personale jucate în grup .

Rolul pe care un membru il are într-un grup își are rădăcinile în trecutul
său emoțional.Aceste roluri sunt de cele mai multe ori observate în familii,
care mai apoi pot fi transformate în circumstanțe de grup . Din nou ar
putea fi înșelător să se interpreteze toate aceste obiceiuri ca fiind
transferul din mediul și tendințele familiei.

În rolurile dobÂndite mai apoi și în special în grupurile de dependenți

este important de observat varietatea de motivații care generează sau
mențin astfel de obiceiuri.

Termenul de ” țap ispășitor ”, este poate cel mai bun exemplu al

rolului pe care îl are grupul. Numele vine din Biblie , din cartea Leviticului
și face referire la ” țapul ce era alungat în pustiu și care purta păcatele
poporului asupra lui .

Asa cum a fost descris de Jackson si Bateson, in grupul Paolo Alto, in

terapia familiala, cand un individ este adus in cadrul terapiei, fiind
identificat ca pacient, acesta poate reprezenta tapul ispasitor intr-o familie
disfunctionala. Atat sistemul de psihoterapie profesionala, cat si cel de
psihoterapie populara, au recunoscut avantajele pe care le are existenta
unui tap ispasitor in cadrul unui grup:

• Se abate atentia de la propriile compotamente

• Previn ca posibile atacuri sa se abata asupra lor
• Se creeaza o conventie, cea a persoanei de chelfaneala
De obicei, cei care sunt alesi drept tapi ispasitori, sunt cei slabi, sau cei
care sunt noi intrati in sistem. Chiar daca nimeni nu si-ar putea imagina ca
cineva ar putea sa caute acest rol, s-ar putea sa fie gasit ca fiind un rol
convenabil, tocmai pentru a justifica neconformarea la norme, si recidiva.
Sesiunile de orientare si regulile scrise, , folosite in comunitatile
terapeutice, au avut rolul de a indeparta efectul de tap ispasitor. Grupul
folosea multi termini de identificare a comportamentului distructiv de tip
tap ispasitor.
In cele mai teribile forme, cand grupul bombardeaza o persaoana cu multe
critici, fenomenul poate fii numit “rat-packing”. Mai tarziu a fost identificat
si dejucat dupa sloganul: “if you spot it, you’ve got it”

Rolul de sef, de protector, presupune asumarea responsabilitatii si pentru

problemele altora, si aseaza individual undeva, separate de locurile
ocupate de ceilalti membrii ai grupului. Exista o serie de motive pentru
care cineva adopta un astfel de rol:

• Teama de intimidate
• Dorinta de a evita conflictele, si de a redirectiona atentia de pe
propria persoana
• Sentimentul de a nu fii indreptatit si de a primi atentie ca un
membru obisnuit al grupului
• Autoinvinuiri de genul: “Daca nu sunt in top, sunt un nimeni”
Cei care adopta un astfel de comportament, ar trebui sa fie incurajati sa-si
acorde mai mult timp, sa ceara ajutor cand au o problema, si sa includa in
vorbire propozitii de genul: “ simt….”, “ cred…..”. Odata formata aceasta
deprindere, grupul poate analiza ce tip de motivatie ar putea fii aplicata in
acest caz.

O alta modalitate de abordare, ar putea fii cea in care membrii grupului

sunt incurajati sa schimbe rolurile intre ei, sa se “debaraseze” de imaginea
pe care si-au construit-o pana atunci cu mare grija.

Rolul de persoana iritabila, ostila poate rep[rezenta intr-o oarecare masura

o recapitulare a rolului de tap ispasitor, din familia initiala. Motivele pentru
care este adoptat un astfel de rol sunt:

• Teama de intimidate, de vulnerabilitate

• Tesarea limitelor si cautarea de a impune o anumita structura
• Dorinta ca ceilalti sa-si dovedeasca interesul, in ciuda neplacerilor
• Dorinta de a fii dat la o parte o scuza pentru evitare si recadere
• Lipsa deprinderilor de a atrage atentia
Grupul nu ar trebui sa raspunda provocarilor unor astfel de persoane, si ar
trebui sa evite provocarile de genul, prin a intreba, de ce anume are
nevoie o astfel de persoana de la grup, sau de la anumiti membrii ai
grupului. Grupul poate ajuta un astfel de membru, sa isi dea seama ca
el/ea se poroiecteaza astfel undeva in izolare.

Rolul de bufon, poate fii generat de:

• Anxietate
• Teama de intimidate
• Plictiseala
• Teama de confruntare
• Dorinta de a epata
• Ostilitate, dorinta de a provoca
• Hiperactivitate
• Nevoia de acompetitie cu liderul
Aceasta categorie de personae, include de obicei si alte personae in
scena lor, cautand de asemenea si o audienta. Si in cazul acestor
personae este eficienta analiza a ceea ce doreste cu adevarat aceasta
persoana de la grup, sau de la anumiti membrii, si incurajarea acestuia sa
foloseasca cuvinte precum “ simt……”, “am nevoie de………..”

Atentie insa, nu fiecare incercare de a produce putin amuzament trebuie

sa fie catalogata drept un rol patologic!

Membrul unui grup catalogat drept slab, adopta acest rol datorita unor
motive:

● Sentimentul ca i se acorda atentie doar cand este bolnav sau cand

are probleme
● nevoia de a regresa de a i se da permisiunea sa nu fie responsabil
● teama de finalitateş cand cineva se insanatoseste sau creste, trebuie
sa paraseasca grupul si sa fie independent
● speranta de a gasi un element din grup, care sa-i alimenteze, sa-i
incurajeze si sa-i motiveze slabiciunea
● identificarea cu unul dintre parintii dependenti, care i-au modelat
acest tip de comportament bolnavicios
● speranta ca cei din grup vor cere mai putin de la el, speranta ce vine
din teama ca el/ea, nu poate face ce i se cere, si nu poate tine pasul.

Realizat de: Dumitrache Sorina

Raducioiu Daniela

Stanciu Tabita

Tisca Silvia