UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV

FACULTATEA DE DREPT ŞI SOCIOLOGIE

SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ SOCIALĂ
AN II

Traducerea

Realizat de :
GUŞĂ DANIELA

BRAŞOV
2010
 Etichete, stereotipuri si stigmat

Multe persoane detin stereotipuri false în ceea ce priveste un dependent, cum ar fi că

alcoolicul este un „un om de nimic” sau nu e un individ functional, că dependentul
este cineva care consumă drogurii ilegale sau “puternice” sau că persoanele
chefuitoare nu sunt într-adevăr personae vicioase. ( Băutorul – betivul de la chefuri
este asociat unui subtip de alcoolic).

Termenii de dependent sau alcoolic sunt asociate cu rusine si stigmat.Desi există o

mai bună întelegere a dependentelor în rândul profesionistilor si publicului, multe
persoane încă asociază dependenta cu imoralitate, slăbiciune sau lene.În mod logic
oamenii rezistă sugestiilor prin care ei apartin unei astfel de categorii.Clientii care nu
sunt pregătiti să fie identificati ca dependenti sunt ofensati de etichete si necesită
timp supilmentar pentru a stabili o relatie de lucru cu un consilier.
O strategie eficientă pentru a trata stereotipurile dependentilor etse de a oferi
informatii : de exemplu, doar 5%din alcoolici sunt fără adăpost sau someri.Prezenta
la AA, NA sau alte grupuri de suport va face posibilă prezentarea clientilor ca
dependenti, dar care nu se potrivesc stereotipului.
Unii consilieri întâmpină dificultăti ocolind etichetele deoarece propria lor recuperare
depinde de acceptarea proprie ca dependenti sau alcoolici ( a se vedea Pasul 1 al
AA din Anexa C ).Omiterea acestei auto-identificări pare unora că ar tăia inima si
sufletul recuperării.În realitate, nu este crucial să asociezi unui grup de semeni mai
sănătosi, si să adopti o perspectivă mai sănătoasă, fără droguri.

Genul

Lededer (1994, 246-6) a studiat rolurilr genurilor în dezmintire dintr-o perspesctivă

feministă.Aceste aspecte pot fi rezumate după cum urmează :
- Gândurile si sentimentele femeilor sunt scontate de către sotii lor, si de altii,
ceea ce scade stima de sine si duce la negarea perceptiilor lor privind situatia
familială.
- Femeile sunt responsabile de bunăstarea familiei ceea ce le face pe femei să
se auto-învinuiască, permitând roluri, si să nege situatii care “trebuie să fie”,
ipsofactor, vina lor.
- Femeile acceptă ideile negării sotilor lor datorită câstigurilor secundare de
putere în cadrul familiei dependente (autoritate executivă), însă, în mod
paradoxal, o putere pe care ele nu o pot constientiza deoarece se bazează pe
sub-functionarea sotilor lor!
Traumatism

Pierderea controlului fizic, psihologic si social în cadrul dependentei

este o experientă extreme de traumatic.A fost comparată cu tulburarea prin
stress post-traumatică. Chiar si atunci când pierderile sunt extrensive,
negarea rămâne puterincă.
În mod paradoxal,un consummator abuziv de substante se poate împotrivi
ajutorului deoarece el sau ea are “ dreptul de-asi controla propria viată “,în
timp ce realitatea tristă este că substanta controlează si determină din ce în ce
mai mult viata consumatorului.După cum descrie Bean :

Ce generază pozitia psihologică pe care o ia băutorul?Persoana care dezvoltă

o dependentă se confruntă cu o experientă subiectivă ciudată.
Dependenta este un atac la integritate fizică si psihologică a persoanei.El a
trăit experiente repetate de consecinte dureroase ale consumului de acool.El
trebuie să facă descoperirea terifiantă prin care nu poate să îsi controleze
consumul de băutură, Însă el rezistă si o neagă.El realizează că o catastrofă
este în plină derulare si este coplesit si speriat.Însă el nu stie ce i s-a
întâmplat.El nu spune „ Eu beau pentru că detin nici un control asupra uzului
de alcool, retragerea îmi face rău si judecara nu sunt acolo să îl ajute să
înțeleagă ce I s-a întâmplat deoarece alcoolul foarte adesea le-a afectat...Din
cauza experientei de pierdere a controlului , disperarea că nu se poate opri,
lipsa înțelegerii despre cum să se oprească si teroarea consecintelor opririi,
Alcoolicul pune bazele unei structuri protective elaboate pentru a-si păstra
băutura, un sistem de negare. (Bean 1978, 74-5).

Frica
Frica de expunere

Multor dependenti le este frică de expunere si umilire si de consecinte ( de

ex.pierderile slujbelor, statul în cadrul comunitătii, custodia copiilor).Acest
lucru poate duce la ezitarea de a discuta comportamentele care trebuie
abordate.În cadrele organizaționale, frica de expunere si de ridiculizare poate
fi un factor predominant în refuzul de a constientiza dependenta. Un client
EAP examinat de către unul din autori era îngrozit de divulgarea culpabilitătii
situatiei lui în bârfe în cadrul institutii în care lucra.El a opus rezistentă ideii
conform căreia consumul său de alcool, reprezintă o problemă, însă a răspuns
imediat când s-a făcut referire la o agentie din afară, unde referintele la adresa
sa erau pentru alte servicii.El a fost plasat într-un centru de dezintoxicare, a
terminat un stagiu de rebilitare si s-a întors apoi la serviciu. El nu a mai
consumat băuturi până la iesirea la pensie.
Pentru a potoli frica de expunere a clientilor, o agentie trebuie să afiseze
proeminent regulamentul care se adresează confidentialitătii si să furnizeze
formulare tipărite si formulare de luare la cunostintă. Atunci când un client
semnează formulare, un membru al agentiei (de obicei un consilier ) ar trebui
să le semneze de asemenea, si apoi să furnizeze un exemplar clientului.Este
foarte imporatant să se educe clientii în ceea ce priveste natura privilegiată a
relatiei de consiliere.