Sunteți pe pagina 1din 4

Pierderi, dureri şi regrete

Pierderea şi durerea sunt aspecte în intreaga dependenţă şi în procesul de


recuperare. Băutul poate fi iniţiat sau să crească în urma unei pierderi. Această reacţie
este adesea legată de incapacitatea de a accepta şi a integra experienţa din cauza
incapacităţi de a merge prin procesul de doliu. Dependenţa de sine aduce mai multe
pierderi – de relaţii, stimă de sine, sănătatea fizică, ocuparea forţei de muncă, etc.
Venirea sobrietăţi şi a vindecări o aduce în mod paradoxal faţă-în-faţă cu aceste
pierderi. Doliul pierderilor din perioadele de pre-dependenţă şi de dependenţă fac parte
din activitatea de recuperare. În cele din urmă, renunţarea la alcool în sine este o
pierdere semnificativă.(Goldberg 1985)
Sentimentele de pierdere şi durere pot fi generate când un client părăseşte
prematur tratamentul. De exemplu, în cadrul adunări generale de la o organizaţie
ambulatorie intensivă pentru adolescenţi, care facea parte din mişcarea comunităţii
terapeutice, consilierii şi clienti seniori au dat unui client, opţiunea de o schimbare
dificilă sau ieşirea din program. Clientul şi-a ridicat puloverul şi a plecat. Ca unul dintre
clienţii mai tărziu la descris: ,,Nu a fost un ochi uscat în casă.”
Răspândirea HIV/SIDA a dus la mii de decese în rândul utilizatorilor de droguri
de recuperare IV, incluzând mai mult de un grup de lucru ca consilieri de dependenţă.
Durerea colegilor şi prietenilor pot fi compuse atunci cand SIDA apare în stadile
avansate ale infecţiei. Lucrul cu clienti infectaţi cu HIV în seamnă reorganizarea celor
care se confruntă cu pierderi, care ar putea genera orice numar de reacţi
contratransferenţiale, cum ar fi cu – retragerea, furia şi tandreţea.
Multe locuri de munca implică acum alternative la condamnare în care
contractele de organizaţie să fie o extensie a sistemului de justiţie penală. Acest lucru
poate provoca conflicte extraordinare şi decizi dureroase aţunci când un client încalcă
regulile, după caz, la punctul ,, Povestea lui Sam” ilustrează.
Povestea lui Sam
Când am fost consilier la Casa Jumatate (pentru infractorii dependenţi), unul
dintre clienţi, Charles, a ieşit la un interviu şi a acţionat impulsiv din caracter. De obicei
liniştit şi moale la vorbit, Charles cânta, dansa şi vorbea cu voce tare. Bănuind că el a
ajuns mare, supraveghetorul meu ma alocat pentru ai administrea un test de urină.
Charles a stat în jurul meu până când i-am spus că are treizeci de minute pentru a se
conforma (neconformitatea cu testele de urină duce la trimiterea înapoi la închisoare).
L-am tăiat moale, deorece m-am simţit, ei bine, el nu mi-a dat nici o problema înainte.
Charles discuta despre obţinerea GED şi formarea lui la locul de munca. I-am dat o
cupă de testare a urinei, el a intrat în baie şi a pornit robinetul, spunând că îl ajută la
urinat. În acel moment am auzit în vocea lui anxietate şi am început să-l văd mai de
aproape. Cu spatele sper mine, se părea că a tras ceva din pantaloni asudaţi. Aţunci
când Charles mi-a întins proba, am simţit rece prin mănuşea mea de cauciuc. I-am spus
că, daca el ar fi fost mort, acest lucru ar fi venit din corpul său. Am observat apoi un
şnur negru agăţat de pantaloni asudaţi, şi l-am întrebat pentru ce a fost. El a răspuns că
are nevoie pentru aş păstra pantaloni în sus. I-am ordonat să mi-l dea mie. A ieşit cu un
tub de testare ataşat. Charles a căzut în genunchi şi a început să se roage şi să plângă.
El a spus, ,,Mai degrabă aş scapa decât să ma întorc la închisoare.” I-am spus să se
ridice, să nu mai plângă şi să se ducă în camera lui şi totul va fi bine.
M-am întrebat, Aş putea să-l întorc înapoi? Mi-a plăcut Charles şi nu am putut
să-l trimit înapoi. Nu am putut să-mi separ sentimentele la locul de muncă. În cele din
urmă mi-am spus acest lucru nu l-ar ajuta pe termen lung, şi l-am sunat pe supervizorul
meu. Urina murdară şi ameniţarea cu evacuarea au fost prea mult, şi Charles a fost
degradat la birou. Charles mi-a spus că şi-ar lăsa familia şi prieteni. Am fost instruit
pentru ai goli buzunarele, să-i schimb hainele de stradă cu cele de la închisoare de un
portocaliu săritor, şi să aştept cu el în sala de conferinţe, până când cineva de la
Departamentul de Corecţie va veni să-l ridice. De asemenea, eu i-am pus lanţurile şi
cătuşele. Acest lucru a fost cel mai greu pe care l-am făcut vreodată. Charles mi-a spus
că a înteles şi nu este furios pe mine. Acest lucru nu-l face mai uşor pentru mine,
deorece nu-mi place să pun lanţuri oricui. Cred că a zis acest lucru să mă ajute, să-mi
uşureze presiunea.
Stabilirea unor limite şi graniţe
Normele limită oferă un cadru pentru relaţii, piese pe care oamenii le joacă în
grupuri, precum şi poziţile pe care le ocupă. Stabilirea unor limite sunt aspecte
importante în consiliere, pentru a ajuta clientul să înveţe comportamente adecvate,
mature, sobre şi de succes şi să stabiliească relaţii adecvate între consilieri şi clienti.
Aceste aspecte generează frecvent probleme pentru consilieri şi clienţi la
agenţiile de dependentă. Unii clienţi sunt în curs de dezvoltare la dezintegrare cu
caracter personal, astfel încât ele par să aibă o groapa fără ,,fund” de nevoie, altele
sunt habitate numai la relaţiile de manipulare.
Consilieri, în special cele a căror experienţă a fost limitată la participarea la burse
de auto-ajutor, nu sunt întotdeauna pregătite pentru a stabili limite precise şi a le
respecta.
Consilieri trebuie să se gândească la stabilirea unor limite, aşteptări, orientări şi
cadere în avans. Este important să anticipeze că clienţii pot împinge dincolo de ce este
posibil, realist, sau adecvat pentru ei sau consilieri lor. Fără limite în mod clar, consilieri,
de asemenea, pot fără să o ştie, să meargă dincolo de limitele acceptabile.
În cazul în care consilieri nu sunt conştienţi de aceste probleme şi nu are
conştiinţa de motivele lor proprii sau atitudini care pot contribui la limite inadecvate de
stabilire, o gamă largă de consecinţe ar putea apărea pentru client, consilier, şi procesul
de consiliere. Cererile pot fi efectuate sau aşteptările create, care sunt nerealiste,
excesive sau inadecvate. Acesta este o situaţie nu-câştig. Consilierul are alegerea de a
permite cererile excesive sau de intimitate sau mergi de-a lungul pentru un timp şi apoi
trecerea poziţiei de-a respinge cererile respective. Merge împreună cu speranţa unui
client inadecvat sau nerealiste poate duce la epuizare sau de resentiment pentru
consilier, incapacitatea de a ajuta clientul să înveţe să gestioneze nevoile sale în mod
corespunzator în cadrul societăţii şi înceţoşarea rolurilor de consilier si client.
Incapacitatea de a stablili şi respecta graniţele pot duce, de asemenea, la consilierul lui
fiind redactate în manipulare, care pot include, finanţele, sexualitatea, locuinţele,
precum şi alte favoruri. Astfel de acţiuni, indiferent de buna intenţie, sunt periculoase şi
încalca etica profesională. Un consilier care permite unui client să stea în casa lui sau
ei, de exemplu, s-ar putea confruta cu orice număr de consecinţe dezastroase. Un
consilier care ignoră sau nu ia în considerare comportamentul unui client care împinge
depăşeşte limitele şi se va simţi în cele din urmă subliniat sau va simţi resentimente.
Resentimentele pot începe să se arate şi mesajul dublu va confunda şi să perturbe
clientul. În astfel de situaţi, fie singur, fie ca urmare a supravegherii clince, consilierul
trebuie să stabilească noi limite şi granite, care schimbă natura relaţiei consilier-client.
Deşi acest lucru este necesar, se lasă de multe ori clientul cu un sentiment de
dezamăgire, respins, sau chiar înfuriat. Explorarea onestă a relaţiei client-consilier
trebuie să conducă la o renegociere a limitelor şi refacerea alianţei de lucru.
Spaţiul personal
Oamenii au atitudini şi sentimente în ceea ce priveşte ,,gazonul” lor sau ,,spaţiul
personal”. Acesta este zona din imediata apropiere a trupurilor lor, precum şi extensii
ale acestora, cum ar fi articole şi spaţiile pe care le ocupă (de exemplu, cărucioarele de
supermarket-uri, paturi de plajă şi cabine telefonice). Aţunci când oamenii, în special
străini, intră în spaţiul personal al cuiva, persoana respectivă poate defini ca intruziune,
maniere proaste, inacceptabile, greşite sau chiar un comportament instabil psihic sau
penal.
Cazul de la punctul
Ce ar trebui să însemne asta?
Transfontalierele culturale pentru afaceri în străinătate încearcă să se opună
problemelor cum ar fi oamenii de afaceri din America de Nord fiind definiţi ca
neprietenoşi şi retraşi faţă de omologi lor din America Latină. Aceste seminari nu au fost
furnizate de afaceri mici din New York la începutul anilor 1990. Apoi, nu a existat
tensiuni între vânzători de legume coreenii şi membri ai comunităţilor în care coreenii cu
venit scăzut au înfiinţat recent un magazin. Aceste tensiuni au exacerbat faptul ca
coreenii consideră că este nepoliticos să zâmbeşti la străini, care le par să stea distanţi
şi neprietenoşi faţă de clienţi lor hispanici şi afro-americanii.
Definiţi de spaţiul personal, reguli despre exprimarea emoţională, precum şi
modalităţi acceptabile pentru a afişa informaţii care sunt cuprinse în domeniul vamal
culturale. Oamenii trimit informaţi despre alte limite cum ar fi felul în care spun lucruri
(calităţi vocale, alegerea de cuvinte) şi prin gesturi, posturi şi expresii faciale. Acestea
variază între societăţi şi între grupuri, sau subculturi, în societăţile mari. Edward Hall,
unul dintre primii care au studiat spaţiul personal, a raportat că europenii de nord şi
nord-americanii au caractere personale necesare spaţiului personal mai mare decât
europenii de sud, latino-americanii şi arabii. El a subliniat că un comportament care este
înţeles ca prietenos şi politicos în cultura A, poate fi perceput ca filrt în cultura B.(Hall
1959, 1966, 1974).
În societăţile mari, toate tipurile de grupuri au propriile coduri şi vămii. Există
diferenţe reale pe care consilierul nu trebuie să le ignore; de exemplu, membrii
hispanicii de NA în Brooklyn, New York, îmbrăţişează mai mult decât după reuniunile
din clasa de mijloc, caucazian, membrii protestante AA în Akron, Ohio. Recunoscând în
acelaşi timp trăsături subculturale, consilieri nu trebuie să îşi asume ca toţi membrii unui
grup sunt conform cu un anumit cod.
Contactul fizic
În stabilirea de dependenţe de recuperare, în special îmbrăţişarea duce până la
întrebare, reduce din graniţele fizice. Îmbrăţişările ofera suport, reduce izolarea, are o
calitate de vindecare şi poate ajuta pe cineva să înveţe să aibă încredere constructivă
spre intimitatea emotională. Între consilier şi client, cu toate acestea, chiar şi în rândul
clienţilor de la o organizaţie, îmbrăţişările pot fi capcane ascunse. Ele pot :
• Fi folosite ca un fix ,,rapid” care evită unele adevăruri dureroase sau nevoia de a
face unele modificări dificile în comportamentele înrădăcinate
• Să încurajeze clienţii să se uite în cadrul sistemului de tratament pentru a avea
nevoile esenţiale îndeplinite. Apoi terminarea apelurilor poate fi foarte dureroase
şi ar fi putut să fie amânate
• Reprimat deschide prematur ,, Cutia Pandorei” a nevoilor emoţionale la începutul
sobrietăţi, care poate fi în pericol rezultat din plecarea sau chiar recidiv. Sau
clientul poate dezvolta o ,,pasiune” pentru consilier
• Duce la excitare sexuală, apoi vina şi posibila plecare
• Gelozia în cauza clienţilor care primesc mai puţine îmbrăţişări.
Tipul de program care intr-o măsură sau alta are o ,, îmbrăţişare "culturală care
pune accentul pe dragoste şi acceptare poate părea raiul pe pamant pentru
mulţi. Dar unele persoane ale acestui abuz devin deranjante sau sufocante.
Într-o astfel de setare, oameni care preferă să nu îmbrăţişez sunt definite ca fiind
retrase, neprietenose, sau deviante. De asemenea, tehnica,, lovey-dovey "
poate acoperi resentimente sau face dificilă, dacă nu imposibil, pentru
persoanele fizice pentru a explora furie şi altor efecte negative sau inconfortabil,
emoţiile din cadrul grupului său al programului. În fapt, această cauză va face să
se simtă vinovat în conflict sau aţunci când aceste sentimente se vor ivi. În cele
din urmă, lumea reală nu este întotdeauna un mediu iubitor. Un consilier care
favorizează un client care urmează să fie slab echipat pentru a face faţă emoţiilor
negative şi seturi de reacţii pentru el sau pentru ea să recidiveze.

S-ar putea să vă placă și

  • Manual Pentru Pacientii Cu Anxietate
    Manual Pentru Pacientii Cu Anxietate
    Document36 pagini
    Manual Pentru Pacientii Cu Anxietate
    atolfoniap
    Încă nu există evaluări
  • Atacul de Panica
    Atacul de Panica
    Document5 pagini
    Atacul de Panica
    Olariu Alexandru Cosmin
    100% (1)
  • Pag 254-258
    Pag 254-258
    Document5 pagini
    Pag 254-258
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 248-249
    Pag 248-249
    Document2 pagini
    Pag 248-249
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 134-135
    Pag 134-135
    Document2 pagini
    Pag 134-135
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 150-153
    Pag 150-153
    Document6 pagini
    Pag 150-153
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 146-148
    Pag 146-148
    Document2 pagini
    Pag 146-148
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Anexe Cogn Comp
    Anexe Cogn Comp
    Document20 pagini
    Anexe Cogn Comp
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 252-253
    Pag 252-253
    Document2 pagini
    Pag 252-253
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 247-248
    Pag 247-248
    Document4 pagini
    Pag 247-248
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 130-133
    Pag 130-133
    Document2 pagini
    Pag 130-133
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 124-128
    Pag 124-128
    Document4 pagini
    Pag 124-128
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 242-245
    Pag 242-245
    Document2 pagini
    Pag 242-245
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 136-145
    Pag 136-145
    Document5 pagini
    Pag 136-145
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 145
    Pag 145
    Document1 pagină
    Pag 145
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 120-121
    Pag 120-121
    Document2 pagini
    Pag 120-121
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 110-117
    Pag 110-117
    Document9 pagini
    Pag 110-117
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 122-123
    Pag 122-123
    Document2 pagini
    Pag 122-123
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 118-119
    Pag 118-119
    Document2 pagini
    Pag 118-119
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 55-57
    Pag 55-57
    Document2 pagini
    Pag 55-57
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 59-60
    Pag 59-60
    Document3 pagini
    Pag 59-60
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 100-109
    Pag 100-109
    Document9 pagini
    Pag 100-109
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 30-35
    Pag 30-35
    Document8 pagini
    Pag 30-35
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 44-45
    Pag 44-45
    Document2 pagini
    Pag 44-45
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 14-15
    Pag 14-15
    Document2 pagini
    Pag 14-15
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 18-23
    Pag 18-23
    Document6 pagini
    Pag 18-23
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 44-45
    Pag 44-45
    Document2 pagini
    Pag 44-45
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 24-29
    Pag 24-29
    Document3 pagini
    Pag 24-29
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări
  • Pag 16 - 17
    Pag 16 - 17
    Document2 pagini
    Pag 16 - 17
    Olariu Alexandru Cosmin
    Încă nu există evaluări