Răspunsul în frecvenţă al circuitelor electrice

LUCRAREA 4

RASPUNSUL IN FRECVENTA AL CIRCUITELOR

ELECTRICE

Lucrarea are ca scop analiza în frecvenţă a circuitelor electrice prin simulare

numerică, folosindu-se programul specializat Multisim (National Instruments). Se va
analiza modul de variaţie a curentului printr-un circuit RLC serie în funcţie de
frecvenţă precum şi comportarea unor filtre simple, “trece jos”, “trece sus” şi “trece
bandă” în funcţie de frecvenţa semnalului de intrare.
I
i
R L C I0
u(t)

ω
ω1 ω0 ω2
a) b)
Fig.1

Pentru circuitul RLC seri din fig.1a, alimentat de la o sursă de tensiune

sinusoidală u (t ) = U 2 sin ωt , valoarea efectivă a curentului este:
U
I=
2
. (1)
 1 
R 2 +  ωL − 
 ωC 
Cum se observă, curentul este determinat de parametrii circuitului, dar şi de
pulsaţia (frecvenţa) tensiunii de alimentare. Menţinând parametrii circuitului
constanţi, în fig.1b este reprezentată variaţia curentului cu pulsaţia. Valoarea maximă
U 1
a curentului I = I 0 = se obţine pentru frecvenţa f 0 = (rezonanţă de
R 2π L C
tensiune), iar frecvenţele f1 şi f2 pentru care curentul I este egal cu 0,707I0 delimitează
banda de trecere a circuitului, b = ∆f = f 2 − f 1 . In practică, de regulă se operează (în
I
locul variaţşiei curentului I) cu funcţia 20 lg exprimată în decibeli (dB). Deoarece
I0
20lg0,707=-3dB, se mai spune că ∆f reprezintă banda de trecere la -3dB.
Cum la rezonanţă tensiunile pe condensator şi bobină sunt egale, se defineşte factorul
de calitate (supratensiune) al circuitului:
U L0 U C 0 ω 0 L 1 1 L
Q= = = = = . (2)
U U R ω 0 RC R C

1
BAZELE ELECTROTEHNICII II

Se poate arăta că între frecvenţa de rezonanţă, factorul de calitate şi banda de

trecere există relaţia:
ω0 f0
∆ω = ⇔ b = ∆f = (3)
Q Q
Cu cât caracteristica curentului I=f(ω) este mai ascuţită, frecvenţele f1 şi f2 sunt
mai apropiate de frecvenţa de rezonanţă, banda de trecere este mai îngustă iar
circuitul are o selectivitate mai bună. Dacă se impun L şi C iar pulsaţia circuitului este
precizată, selectivitatea circuitului se poate creşte prin micşorarea rezistenţei.

În general în cazul unui circuit pasiv cu elemente liniare, se defineşte funcţia de

Y ( jω )
transfer complexă a circuitului, H ( jω ) = , în care X(jω) reprezintă forma
X ( jω )
complexă a semnalului sinusoidal de intrare iar Y(jω) este forma complexă a
răspunsului circuitului la semnalul de intrare, fig.2. Dependenţa de frecvenţă a
modulului funcţiei de transfer, H ( jω ) = H (ω ) reprezintă caracteristica amplitudine-
frecvenţă iar dependenţa de frecvenţă a argumentului funcţiei de transfer
Arg H ( jω ) = ϕ (ω ) reprezintă caracteristica fază-frecvenţă În general în cazul filtrelor,
0 < H (ω ) < 1 , ceea ce arată că amplitudinea semnalului de ieşire este cel mult egală cu
cea a semnalului de intrare; spunem că are loc o atenuare a semnalului de intrare. Se
introduce pulsaţia (frecvenţa) de tăiere, ωt ca fiind frecvenţa la care amplitudinea
1
semnalului de la ieşire reprezintă ≅ 0,707 din amplitudinea semnalului de intrare,
2
Y 1
= ≅ 0,707 . În practică, în locul funcţiei H(ω) se operează cu funcţia 20lg H(ω)
X 2
care se exprimă în decibeli (dB) iar graficul ei este cunoscut sub numele de diagrama
 1 
Bode. Pentru pulsaţia de tăiere ωt, funcţia are valoarea 20 lg  = −3 dB , fapt pentru
 2
care spunem că ωt reprezintă şi pulsaţia de tăiere la –3dB.
CIRCUIT
X (t) PASIV Y (t)

Fig.2
 Circuitul RC “trece jos” prezentat în fig.3a, permite trecerea frecvenţelor joase.
Mărimile de intrare cu frecvenţe joase sunt mai puţin atenuate faţă de mărimile de
intrare cu frecvenţe ridicate. De aicea şi denumirea de filtru “trece jos”.
Funcţia de transfer complexă, caracteristica amplificare-frecvenţă şi pulsaţia
(frecvenţa) de tăiere pentru acest circuit au expresiile:
Ue 1 1 1 1
H ( jω ) = = , H (ω ) = ωt = ft = .
U i 1 + j ωRC 1 + (ωRC )
2 RC 2π RC

2
 Răspunsul în frecvenţă al circuitelor electrice

R C

C R
Ui Ue Ui Ue

a) b)
Fig.3

 Circuitul RC “trece sus” prezentat în fig.3b, permite trecerea frecvenţelor înalte.

Mărimile de intrare cu frecvenţe ridicate sunt mai puţin atenuate faţă de mărimile
de intrare cu frecvenţe joase. De aicea şi denumirea de filtru “trece sus”.
Funcţia de transfer complexă, caracteristica amplificare-frecvenţă şi pulsaţia
(frecvenţa) de tăiere pentru acest circuit au expresiile:
Ue j ωRC ωRC 1 1
H ( jω ) = = , H (ω ) = ωt = ft =
U i 1 + j ωRC 1 + (ωRC )
2 RC 2π RC

MERSUL LUCRĂRII

1. Circuitul RLC serie

 1. Se consideră cunoscuţi parametrii R, L, C ai unui circuit RLC serie pentru care
se calculează frecvenţa de rezonanţă, f0calc, factorul de supratensiune, Qcalc, şi banda
de trecere, bcalc=f2-f1;
 2. Se simulează în Multisim circuitul RLC serie cu parametrii circuitului daţi
(prog.1);
 3. Se vizualizează curentul şi tensiunile pe elementele din circuit, forme de unda
care se schiţează calitativ;
 4. Din simulare se citeşte frecvenţa de rezonanţă, f0sim, (pentru care curentul este
maxim), şi se determină banda de trecere, bsim, valori care se compară cu cele
determinate analitic, f0calc, respectiv bcalc;
 5. Se simulează cu Multisim schema din fig.4 cu parametrii cunoscuţi ,(prog.2),
pentru care se determină în prealabil, din calcule, factorul de supratensiune,
frecvenţa de rezonanţă şi banda de trecere corespunzătoare fiecărei ramuri a
circuitului;
 6. Se schiţează calitativ variaţia curenţilor cu frecvenţa în cele 3 ramuri, urmărindu-
se influenţa factorului de supratensiune Q asupra selectivităţii circuitelor (asupra
benzii de trecere);
 7. Din grafic se citesc frecvenţele de rezonanţă (se constată că sunt identice pt.
cele trei ramuri) şi banda de trecere pentru fiecare ramură, comparându-se cu cele
corespunzătoare calculate.

3
BAZELE ELECTROTEHNICII II

2. Filtrul “trece jos”

 1. Pentru filtrul trece jos din fig.3a, cu parametri R, C cunoscuţi, se determină
analitic frecvenţa de tăiere, ftcalc;
 2. Se simulează cu Multisim filtrul trece jos cu parametrii cunoscuţi, (prog.3),
analizându-se tensiunea de intrare, tensiunea de ieşire şi tensiunea pe rezistor;
 3. Se schiţează calitativ caracteristica amplificare-frecvenţă precum şi reprezentarea
în formă logaritmică a amortizării;
 4. Se citeşte din simulare frecvenţa de tăiere, ftsim, valoare care se compară cu cea
determinată analitic.

3. Filtrul “trece sus”

 1. Pentru filtrul trece sus din fig.3b, cu parametri R, C cunoscuţi, se determină
analitic frecvenţa de tăiere, ftcalc;
 2. Se simulează cu Multisim filtrul trece sus cu parametrii cunoscuţi, (prog.4),
analizându-se tensiunea de intrare, tensiunea de ieşire şi tensiunea pe condensator;
 3. Se schiţează calitativ caracteristica amplificare-frecvenţă precum şi reprezentarea
în formă logaritmică a amortizării;
 4. Se citeşte din simulare frecvenţa de tăiere, ftsim, valoare care se compară cu cea
determinată analitic.
1

R1 R2 R3 C1 R2
u(t) 2 4 6

L1 L2 L3 R1 C2
Ui Ue
3 5 7
C1 C2 C3

Fig.4 Fig.5

4. Filtrul “trece bandă”

 1. Se modelează cu Multisim filtrul trece bandă din fig.5, (prog.5), pentru care se
cunosc parametri R1=100Ω, R2=10Ω, C1=1000μF, C2=100μF;
 2. Se analizează caracteristica amplificare-frecvenţă precum şi reprezentarea
logaritmică şi se stabileşte banda de trecere a circuitului.

4
 Răspunsul în frecvenţă al circuitelor electrice

Prog_1 – RLC Serie - Prog_3 – RC Trece Jos -

VIN 1 0 AC 10V Prog_2 – Circuite RLC serie – VIN 1 0 AC 10V
R 1 2 100 VIN 1 0 AC 50V R 1 2 100
L 2 3 1H R1 1 2 500 C 2 0 30u
C 3 0 30u L1 2 3 1H . AC LIN 500 .1 200
. AC LIN 500 .1 200 C1 3 0 30u . PROBE
. PROBE R2 1 4 500 . END
. END L2 4 5 2H
C2 5 0 15u
R3 1 6 500
L3 6 7 5H
C3 7 0 6u
Prog_4 – RC Trece Sus - . AC LIN 500 .1 300 Prog_5 – RC Trece Banda -
VIN 1 0 AC 10V . PROBE VIN 1 0 AC 10V
C 1 2 30u . END C1 1 2 1000u
R 2 0 100 R1 2 0 100
. AC LIN 500 .1 200 R2 2 3 10
. PROBE C2 3 0 100u
. END . AC LIN 1000 .1 1000
. PROBE
. END

Observaţie:
V(2), I(2) – se reprezintă amplificarea;
VP(2), IP(2) – se reprezintă defazajul (faza iniţială);
db(I(R)) – se reprezintă curentul în formă logaritmică.