P. 1
4852103 Dr Peter J DAdamo a Adecvata Grupelor Sanguine

4852103 Dr Peter J DAdamo a Adecvata Grupelor Sanguine

4.0

|Views: 443|Likes:
Published by Felicia Sabou

More info:

Published by: Felicia Sabou on Dec 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/22/2014

pdf

text

original

"Rift iUgl1,1 4 i"our Type este o ~,u'te ~bso,Jull: bsciBanti. Certetlilrili: fi lie$e()peFit.

i~e d»Gwfului D" di4:IDO deschid o. n,o'llla ~iP;(ietiv~, d.eme·!lit dci.llch~!IT[a, re!'lIpn (Ji)I!1'~pt\i]l,ii ,de: .indi~·iJIl!'i!litate bi(lc·himb!::ii., ofiC'I"indl.l-n-e ~i '1;1 J];I(tMlitaw extrcsn ·de: did~iD:~~ d~ ~ ~plk~ ~~'?Ste de.se(lr~"'d m 'I'ia,~

n(jo.ilSt.x~ de;7.u cuzl," .

CHJUSllANE NORTHRUP; MD,

A utoare fi Waman " 8&1)1, Wome1~ 'S' Wisdom

"PtiitlJ PI'c;;.{:up:iJrile sal.e leg-ate de :t::mt~i~ie ~i :!ia!ll:5t'lU~,. Peter J. D'AJamo a ~dW$ 0 con·li;rilbi.:l~ie r~m:u~abilli .!lrtol'1"'i'lUirii de 8p~d~litate, demenstrand di u~esit~~iLe ailimentO'!N al.ditc~r!ili indhdd tn p""["r!~ M.1D,t· ,I", k~ de ~p~dfk.e C~. ~i amplr'!!;["Itdc s~1~dlig]tale. [tldk~~~nk· clare ~u U~OI: d~ Il m~3t. m. acest ~'CM f~o;: c;l.~Dimeill.t;)t;a co[\~cta ~i doC.vina 0 ,~e~~ (:;:!, Q1'i~3j't. alta,"

JOAN BOruSENKO. PhD., ,"':utto~re' a Minding the'Body, ltfmding, the Mind ~i A Wonrmr's Book: of Life

j)~~ V4ti s,~m;l.it' .... l:cOO!.atii ci ru.l tQ~;~ lIIil.llte'i! ~rcllUie:!lit sc:&u:ilili:'asd'. i.d~ntil:: ~au ~i ~..-l a~~ tip uri de c:\";Cc"Citu Bizice,. :nu suntelci depr!rt:e de :3& v 31:. GI"1!I!p3. Jum:rni:;ii,yuiiI$trl ~lilgl)liilii. fcll«,tii ;i!:l11!1!mite p:]r1!:ku!larit!l.~ ~l~ !lllltab()li~mlil'ui S311l, ilt6d S',pwj:, inlI!!e.!~zlI ;)I.b~oib1;ia elernentelor rl!U.tritill't in OrgIID~rn, !Fkcn:~ glflJ.piii ~an~lnoii in p[lr~ f1!!wriz';:;:Iz.i:i ~~"l1b'!;i~l ;<III"l.ImDt,o.r aIlm,~n're fl i."fluM'~I1T~' moo'l:ll in C:U>f' o~im~llul f~Qi::fil.trli·i1ma~illoJ' de stres. Eat J?>JVi4. Y«(I(1' TJP"e·\'l. ~'a :Il,i~t~ ~3 r!htoor:IJ~'u 111 progrnl.l1 de :sIDr.atat~ ~j~i)1¢t, 'ID fu!1l~tic: d~ C31":."Kt"criStli:ure gmpili d'umnl1Ca>I(I:l!.!ltrn. sangulnc,

Dacil: ~" .. ~i grup,'1 sanguini 0:

cO Cll!nc5uma~i mlllt:ii, c!u'fle(llipe:rpl'()u:ici, bipcr~llIIdJid)

.. Ellf[;t;mat,l dim iliUneOib;'!~;~ ,dy-$. gdIlD~:i majoduh:~ eelorlaltecereale ~nt{,~:R;t:i ln~e.nu~~~'dtiil~ aerehlce

.. 0 aIDneJit<'l~e !:1Je~d~Ya'~ grupd d.'i'~. ungilJline va C.Rft~i'I1.cro~i; dle dsc ~lJJt~1.I u~c~~ ~ii. ~oJ!i iDJL'U!l~~oi'H., Ci1J artri,ta

Dadi. sve~i g;rnptl $~!lgUjj}1i A:

It Ai tr~·tJllIi ~i 'f~~i VC:!l'C't'~I:.i:tn

• Pt,;'IIe~:~c.<il,i '~eT.cu,ii u~Qall~ .• CU['J.1 :a ... fl yo~~ ~a:U1~ltiI

.. Folosi~i mtdit!i~~<Ill?<lnti"u! :Il ]~~ 'f'a~5 $Uc~I!J~U;U

• O;l!limCflu~ir:: iinA:ortlJ:t!i, p(liate- mlr1 r.iSC'lJ~ de cal:tce]"~i troli &~ inuma

Daca aveti grup;a :S<"'IliLg.i.iiiiii B:

.. At trdnni ·s~ aVe:I;i Ci!:~ mal !lad~cl d.l~tii. di!ITtre tOEl'be grYp~£c S'!llglliio~·, ul1d.uzand. ~i oa .... n~;; a.(;em~.t{~ :i?;II'Ulpll. 'e!f~~ sh:lJg1ilu. care 1W~.re GO]1~urni.t p,roc!!u.;!' b~t·~~(! e. .. i'i Il'I'IIlib1em£

'" f'r.a.~tic:l~i c\'wEti~ii. fili~e mode. ... ate, Cl!Im Ill' (:i"!notul ~al.l pl.llmbihil~

• 0 ~linH!:1lit3.~i!C ll.rnd.ecVllta creste riscul iiil!ec~iiiloJ' 'i'j";l!I~ kn,t!) ClIr,1: audio sistemul .. nerves

Dad ·a,,·i1;f.i g;mp-.~ :ll3j,guiln~ A6 :

'. A vr:,i m ~p()l'i.u[(:a. car:;lcteri$~ic..l1.r)G ~i irtJ~O'Ie;rol1~eIQr grupd.o.r A fl B

'.' f.lI~ exeuiJiii: de ClI~l1I.l;rJJn:: fl. lP'Fad1;a~~~ d]'l~tn t~brud; de ~,tJ.!IX3"C

'.' A'I'e!,;i cel.mai f.r:agim sistem imuIDt:!lli:' dinere tQI1~ grillpele ~~nguin~

4 Grupe sanguine, 4 Die~

..... _., J_

Dieta

leu ,solu,tii de meatinere ;a ,s~in,ata·tii, de pre,lungire a vie~ii ,i obtinlere al gr'euta~j ide,ale

Dr. Peter J. D'Adamo cu Catherine Whitney

ALIMENTATIA ADE'CVATA.

,

CELOR ..

GRUP'E SANGUINE

Die/a indw~:dllali?:al'il ,~ .ol~~~H de me1l!fin't'r'e of 5ji.,,~litJtIi'i> d~ pniungi'u! a uje~:ii ,i cbfinert Oi grelltd{ii idMle

• Ce p~Tere a~i. avea cla·~ v-~~ spune cii. s()(:~crul mc:nli!'l<:rii .simil,it~ii, viijO,rii ~i ,;<1 rre .... enirii i'mboll,~YirilonlS(e.a~acde :sirnjllu inciit SUI bh:,,:lemm<a ericui]", ileill~F~ba Dt. Peter D'Ad~m()in C~rk'~ sa E,~t .RJighr 11 Yo ... ,' Tytn!). uncle afUm ~i r'i~j)l.m5.11]; • .i\;C>C~t secret re'Zidl in ~!,mo~t{~n~~ U'Llpc:i uoastre s~nguiue· ..

V~C~ \'->n1L ~~.~d~[ Yr(:()da't~ cl au I r·ellUi~ s.~ .. rn:a:nclm iO\1 I~ M s,:m ~ii, pna.:tl(<iID aC'I:'.l",i tip de c)rc'rcitii (i,~io~, av,eti multi!. dro:j)""lte. PGllffil ;;1 ,abso b~ia diycr~!.or' ali'lDelil@, ca ~ i modul ul care (Jrgan~smulllo5tru ~;lqion~az;i 1~ s~r~$, dife!';;, in r1.m~ti~ de p~rriculari.~\a~ ~I?e~ ~nijUiIl~_

Gnip~ SUiguin~ rdl«t.1 pr,OC'esd~ chimicc care uu lee in O'tganism. I~. este c.hcia d~::dc:g1irii J1~i~t~rdm leg~~:.c d~: h(>.;ll~, longc¥:iu~, f.orm~ ri7.ica ~i r,(lZls~In~'1i p.~i!I~(,;~_ .E~ va predispune lot olnumlT bali ~L ... :it imLLDl alirnentele 'P'e care ar (rebui s:lle COMUllll!ti, preen ,11 ~i mod.a.lidlill:' de ~,'~miincre a $~,nld,ii,

Pin~, fill de m'lJl~ legoirur.a dintre !ijTYp;l san;gu~ ~i menlineL'lf'ii s:;mj;~\l!~i i, prmsr-o ali m,cf,ta~i~ <ld~V3:ti ~ COIISI:i,tuit o ~igm~ '~tilll~ifica]ak .;:1i,.~i compenente ~bia acurn ato Lf,l.ccpU~ a fi de&ciJnre., remind de la l""l.-ultMde ~lilrc~tiiri!()t' eI~ctl.ia~~ ~ i fIlOP de :\'0- de ani de u'l~1 ~iiu, Dr. D' Adan1.o ~i-~ pC'tl1!!cu[' uhimli ! 5 ~ni invC'$tig,inJ rda'ii~ d:i:tl!t~ grupa $~gUJini, alU'r)~nl'4ie.# bO'lL;'L Rodul accsreimunci este 11.11 g,bid eomplet de m~lIIt:in.{';e:i! saniitiit\ij, Ul'I plan ill{li"ldu~lizll~ .w(CVl1l fi~;it~l grupc.s~ngtlin~ if' I'IO!1I1ie,

tlJ t;a~ Righi 4 rO'M' r,.pt. stlm ~pco::ifj,.:;~c..e,=

• alim~mek, mirodeniile, ce~icClj"iJc ~i pl<tJIJdc care i[lflu;::I'lIC~Z~ hendic freclllre ,grupa s.mg'ulno'i,

~QfIi[rilmind la mcn~(~a s.m:itii oplimc ~i II gtCIilI;itii iJeal~; ,

• yil:.amindl:' ~i 'supli rnemele ~llin~nt:u~ (:;j.~e rrcbuie conaumste p'r~pond&Nn[ ~i ode ~~re nd)Uj~"(l',,i[,u~; ~ mll:od:iCl'tltlet1Jtde CIII eea m~b mare ,~Hci,~T.liI;a p~jit;.FU [iecare ti,1' S~l!Igujl~;

• d~ei'i, snetul 'fl, ~'f~ctx:al:11'!,~l f:\.li1J.1~ si.st~1mI1 muscular san. ~is~e:n:ml nerves;

• daci va rd3xa~i EI'~ai bin~ prin gimnasrica ~embid. ssu Ilrin ml:'d;tali~;

• dad d. :llege'~ plirnbiilfea,inorul tell_hsul sau 1';01(11.1 in clldnd pmg.ramu lui d~5. tl.~ ~~rcitii fi:t;~~;

• "liIlil sOl ~'J ftri~i die uncle vin);smi ~i inr~qjj obi~nui~~, ~UI!I05e[~.d Car~l)!]ri~1kiJc I5TUpei dvs, Sllr~gu'i n.C;

• cum p1ltelllu,pt3 impo~r~\'3,h[)lilo:r CU, potl:'J1'~ial. !c~.al.dad }[i~i l~ ce ~~ rITdispUll~ grupll $~(j:guin!i.;

'. rum s~ IDmtini~i prO"lC'Su! de :i.mb.itranire 'p'fin cvit:are;;1 i-llcrorilor ~,p~irld eII.'re dCU!l1in.ill1i .dct~ri"rarc:a I"Jlp1dJ ~ cd!JI~Io);F;n ca~l.il Hcc~r~i &rup~ ~anguine.

tn EM Righ~ 4 YOr.lr Type v~,i g;hi un gnid do; v ia~a :implu ~i dar, pe care orieine il p'(>~,te urma ell \..L,fUrin~j, P eelc mai simp!l~ mod .. Ii~J\i de d~!Wl1iIflolJr~ ~ gl'U!)'c1 sangQ.!in~ A~~ll tn f:3~a 0 t3<tQ·C r~m~(~bHil., ce ..... .1 schimba radit;~1 fflooulltl c~re m~ncJJlnfi 'Idim,

D~. Peter l- D'Ad:lIlw estc medic n~rurist, oer.;~[iitor ~i ,~.dru uni' .. er~itar recunoscu t. Cercetarile sale ~t~ fi C%rerlmcnl~le ell nice ,a~l:rpf'!, con~xiuilH dintre Yl.Ipa sangll<ruI ~i sJtal',ea de san~tate sau b<»li au, dus la sueccse rii.Sml~IOar~ in domcniul (;~;W"'<i !boli, printre (:~J'e CI'.l{il'rMm:1.I] csneerului mamar ~i SIDA. A publi~a~ nurncroase ~i'l:lcolc in reviste mcdieale ~i cste mcmbm ill (onsiiiul !,iillli.fic:1I1 uner rnari ~()iUpanii ,dl:' ;l,$lg:urari. D~. D' Adl!Jmo., descmnat m~diclll am.lul in 1990 dc' citr<: Asoo::ia\;jj A.,DliCriC;il(I~ a Medicilot N lIiiuri~ti fi ,nominil~~ C~ a:l mRi h'Sill1 clrnicum ,1/ llmif r,n februaric l ':19'1., d~ d[re iP'1.ib!ka~ P;r.eve'ltiv:[' M·~di!i:me Updare, cste f.[)J:I,d~~Clr ~i d.ir~tor onorifie al publit:.iJllei T'J~ jOlmM{ of N.r;tfl'YOp, .. tbic Mcdfcir.<e. Ar~ Ijfl'l COlb-inu de m,~dkinil. de f~illiHe in Connecticut. C~I:hcrille \Vhitncy estc co-susor a numeroase clFl.i m~{;<1I1l:' ~Q i'l'iU~ sucees l~ publi;;:,

AHmentatia adecvata. celor

grupe sanguine

--

- --- - - -- - -

--

. I

. .

D P, "'e,"te' r J I. , D,'AdanlO

-". ,r.

Catherine \Vhitney

4 GRUPE SANGUINE" 4 DIETE

I' II

Alimentatia adecvata celor

grupe sanguine

,. .1

Diets. .individua.tizata ell

'solup; demenfiner.e. a ,sal1'itiitll; de preluugis» ,8 vietii §i ob,pnere a greut!pi ideale

Eat Right 4 Your Type, Peter D'Adamo with Catherine Whitney

QP98.D33 1996 96-3551OCIP

61.3 dc20

ISBN O=399-14255-X

Library of Congress Cataloging-gn~Pllbhcat'ion Data

. G, P. PUTIJAJVI'S SONS Ptlb1istum: since 1838 20G Madison Avenue New York, NY lOOl6

{Fitzgerald, Lance P.] Copyright e ~ 997 by Hoop-Avloop, LLC Published by the arrangement with [Fitzgerald, Lance P,1, G. p, Purnam's Sons, [Fitzgerald. Lance P] a division IOf Penguin Putnam IlK., 'New York'

Teate drepturile sunt rezervate, Reproducerea acestei carli SSil.L a unci p'fl!"~i din aceasta nu Be poate face sub hid 0 forma t'jd

. .

permi si une.

,.,Aceastil zi este rrumitli "~p~ h. n'" . Cri _

C.' .,. . _ . .. "_""'''l~ U Llll ,spnm.:.

el care s upmV'~eh' reste ".. .' "1· , .

. . _. l~ .".. aces,tel 4he- q a'illng·'.e ~'CO" ~ &

S],gumll~, "{ ~ . _ "",~.a Hl

Vii. 'i.lmb~a ·pe viirf1u~ . . ... . i _ _ ,~

. .. p1cuoare 0[' atunci ,eand! aceasts . . t .

pomenH:a; _. . . a. Zle5, e

$i se va ill.Stlfle~i la ~'''''"' I nam ~I',,]- ,.J,. ro .. .' .'

~. """'WI. LI'" . ~" uc: ... nspw,n,O<

Alimentatia adecvata odor 4 grupe sanguine Peter D'Adamo cu Catherine Whitney Treducere din limba ,englez;l

Traducere: Dr.~t med. Brehar-Cioflec Dana Consultant sriintific probleme

medicale si de nutri~ie umana ~ Dr. st. meet Gal"ban·J)anHlyi Gabriela

Consultant stiintific Biochimie - Prof Univ, Dr. Garban Zeno

Copyright © Editia In limba rol.~;15.n~, 200 l

S.C. 'California Fitness Romania S,Rt.-

Editura ROATA, 8uctJ[e~ti, 2004 lSBN 97J-7807~03~O

Multumiri

, -

SUNT MULU eEI cAJRORA 1'REBUlE SA LE MUL'fUMEBC, deoarecc nici un demers stiintific nu este solitar De-a lungul drumului, am fost condus, inspirat si sustmut de roti cei care mi-au acordat increderea, In special, Ii aduc prcfunde rntilwmiri sotiei mele, Martha Mosko D'Adsmo, pentru dragostea ~i prietenis ei, parintilor mei, James D'Adamo Sr., N.D. si'Christiana, pentru ca m-an inva~at sa am incredere in intuitl3. mea, si fratehri meu; James D'AdaIlIQ Jr., pentru ca a crezut in mine.

De asemenea, am sa-i an~]ntcS:~ aici ~i pe cei car-ora le' sunt mai. recunoscator dedl se poatc ex prima in euvinte:

• • ~ ~ I

Joseph Pizzorno, N .D, penrru ca rn-a ajutat s.~ capat incredere in ~Iiinla medicinii naturiste;

Catherine Whitney, consultantul meu literar, care a damit stil '$.i .organizare materialului brut, aidoma ulluilldevanlt ffiuritor de euvinte;

Gail Winston, editorul care, cu mult _ timp m urma, rn-a sunarpc neasreptate ~i m-Ol intrcbat daca doresc S1I scriu 0 carte despre medicin a na turista;

Janis Vallely, agentul rneu litcrar, care a V,lIZU[ ce prornitea rnunca mea ~i nu a iugadui: sa se n,ofLle.asca« undeva, Intr-un birou prflfuil;

- ---

~~-- -- --

-

\fm

MULTUMIR~

Amy Hertz, cdnorul meu la Riverhead/Putnam, a carei viziune J transformat manuscrisul ~n documentul bogatsi irnportam cart, dupa parerea mea, a devenit.

S unt, de asemenea, recunescator lui:

Dorothy Mosko, pennu ajutorul ei pTe\~OS 1<1. pT'egatiream.anuscri~ sului initial;

Soon Carlson, asistentul men de odinioars, caruia nu HI. scapat nicioda tii: din vedere insu~ire.~ de noutati;

Carolyn Knight, R.N .• indemanatka mea sora rnedicala ~i flebotomi sf expert;

Jane Dystel"agenlul 1 iteraral Catherinei, ale c1i.rul sfa tUr!lIU fost "J:ntotd~auna binetintite;

Paul Krafin, care ~i-a 'imprumutat talentele de exactitate In scris ~i in editare in procesul de Ie1l'ixuire a marerielului;

Dina Khader, R.D-, care a ajuiatcu planificarea retetelor ~i meselor;

- I . -

Mi,chael Schachter; M.D.; jonathan Wright~ M.D- ~] Alan Dartner, M.n.,. pentru pretioasele ~o.:r sagestii li Indnnn.5ri;, ..

J ohn Schuler, care a realizat ilustratiile.

De asemenca, doresc s,a mul tumesc cercetatorilor intemi de la Unlvers]t:1.l:tea Bastyr, care: 3.0 select (lit eu oQmpe.ten~ vasta li reratura medicala re feritoare la grup ele sanguine, aju tAndca subiectui s a fie uataJ ccmplet in aceasta carte.

1 n eele din urma, mulnrmesc tuturor paci entilor minunati, care, in cautarea unei vieti cat mai sanatoase, au optat G,a rna oaoreze cu. increderea tor.

NOTA ]),{pORTANTA:, Aceasta carte nu este gancliHii ca substitut pentru recornandarile de specialitate ale medicilor sau ale alter persosne angajate in dorneniul ingrijirii sal1i1tAlii. Mai curand, ea are scopul de a of en informatii caee sa-l ajute pe cititor .s.a ccopereze eli mediciisi cu angajatii din domeniul sanitar, intr-o incercare comuns de optimizare a sal1atiiltiL

Identita!He persoanelor descrise In prezentarile de cazau fost modi. ficate pentru a prote] aconfidential itatea p1l!ci,e-ntilor.

Editorul ~i autcrul nu surd responsabili pentru aid un fel de bunuri 1,lYsau servicii oferite sau cirate in acesra cane ~i i~i ex prima in mod expres delimitarea fata de indeplinirea (1.,6, cereri de orice asifel de bunuri ~l/sau servicii ~i fa\A. de once daune.pierderi 'sau cheltuieli fa~a de persoane sau proprietati decurgand din/sau core land.u -se cu acestea,

-------

Cuprins

lNTRODl!ICBRf: - MUNCA A DOHA V.:m:fI

P:ARTEJ!... I:· - Ldeutitatea giupei --sanguine

-: I ~.

t.JNU: GRUI'A SANOumA:

A,JevJr-~tareJilolnrie a e'VohJJiei

DOI:CODut- strnm.m.f: .

Amprema grupei s~.!)gr;linc

XID.

3

16

-rll.~l: GltUPA ;SANrmrnA:

- Uu gh}d 33

pAkTEA An-A: Plsnul grapelor sanguine 49

E'ti.D~.U:

C!NCT:

Pu.NUL GRUPEJ SANGUINE A

SAPTE:

PtANUL GRUPEI SANGUINE Jill:

51

96

]44

XlI

CUPRINS

[NTRODUCERE

PARTBA AID-A: Sanatatea grupc) sanguine

Munca

a d()ui vieti

I,

i

OPT: S:I:RATEOn MEOICALE COil',exi,uiu:a cu grupe.tc sang,uine

229

NOUA:

GRUPA SANGUlN.iA:

Puterea: a'suprOl' Po,lii

2:45

Am conside:mt ca nu ,exista pe fara piimfi.(1wlu:i doi oameni identici. .nid douii pctsoene Care sa aiba acdea~'i runprelJ'te digitale, ampreme ale buzelQ{'sa'u amprente vocel« .. Nu exist) 4ouiHiH:! de i<1,ba SIlU doi fulgi de zapada. la fei. Deooreccto{i osmemi sunt dlfer#.i, flh1"lm gandit- c.il: IJ'U este logic ca ei saman<fncc ac.ele-a~j feluf'i d:~ elimenu:

A tkmmit dIM pen,tru' mine ,c~, de vreme ce nec~ pel':Soana esre gazdu.itj lIltT-lllJ. trtlp spene; cu diferitc .P411i tibI1e;. sl~bicil,11]i $i neval nutriJio.mue, singurd l1!1Jodafitafe' de a ,me1l'jine sM1:ita.tea s:au de a vindec:a bo-mfJ. es'te ajusmrea Ja nevoit« speciik» fu~c!mj pacient in parle_

ZECE:

GRUPA SANGillNA SI CAN'CERUL; I~11pt8; pflcutru VitiacCM-e'

302

t:PILOG:

POSTFATA:

UN mOORES MEDICAL PENTRU SBCOLE DB 10SEPH Pf2Z0RNO; PRE$EDrN'I1\

UNIVERSlTA:TEA BASTYR 32&

ANfXAA.:

TABELE CD GRUPELE. SANGUlNE

333

James D 'AdamQ, ratii1 meu

337

ANEXA c. 'GlOSAR 352

GRUPA DUMNEAVOASTRA SANGUiNA ESTE CHElA CARE descuie usa spore misterele .sanataiii, bolii, longevitatii, Vil3.liUi~jj fizice ~i puterii ernotionale, Grupll sanguina determina suseeptibilitatea durrmeavoastra Ja beals, aljmentele pe . care; rrebuie sa. Ie m~nca~i si modul In care trebuie s~ va, antrenati, Ea re prezin iii un factor ill cadrul nivelurilor dumneavoastra energetice, al eficientei cu care ;.llJde\i'· caloriile, in raspansul durnneavcastra emotional la stres $i poate III Insi.i~i personahtatea durnneavoastra,

Legatuea intre grupa sanguine ,~i alimenratie poate parea radicals dar IlU este. Sunrem 'con~ti~n,i de multi vreme de lipsa unei conexiuni In '11l~ekg~rea acestui proces, 911re duce fie SpFC starea de bine, fie Ia imbolnavire. Trebuia Sa existc un moriv pentru care a pAre-au al~lea paradox uri in smdiile f1utritionak ~i in supraviemirea in urrna bolilor, Trebuia, de asemcnea, si1 exisie 0 explicatie Oil faptului ca unii oarneni erau capabili s·a piarda in greutare urmsnd

AN~XA D:NOTE ASUYRA .ANlROFOlOOIm

GRUPEill SANGUINE 356

,A NEX.A F: RESURSE::

Clm sa obti'neti aja/of 369'

AN[XA G: SmUOOR.AFIE 372

AN EX./\ H: CHESTIONA.R:

Pa.[tioipafi l.a. revo/ufia grupe/or sanguine 38{l

INDEX 3,S5

~ II

INTRO Due E RE

anumitc diete, in liB1P ce altii nu, caunii oamem 1~1 mentincau vitalitatca la varsre ineintate, In timp cc al~ij se detcriorau mental si fizic. Analiza grupelor sanguine ne-a furnizat 0 modalitate de a explica aceste paradoxuri. $i cu cat exploram mai mult conexiunea, cu at§. t es devine mai valida,

Grupele sanguine sunt fundarnen tale precum InSJ~ i creatia. In lo gica sUI)[emal1 naturii, grupele sanguine urmeaza un traseu ueintrerupt de la eel mai timpuriu moment ill creatiei umane pana In prezent. Ele SUfi! semnanira stramosilor no~td pe indesrructibilul drum 'at istoriei.

Acum 81m tnt€!put sa descoperim cum sil folosim grupa sanguina ca. ampreata celulara care dezvaluie multe din misterele rnejore ce marcheaza demersul nostru de stabilire a sa[laHl.tii AceasHi lncrare esre 0 prelungirc fli. rcceritelet descoperirijtmdamenrale cuprivire la acidul dezoxiribonucleic (A D N) uman. Aceeptiulle:a lloasU"i.l ~!e;spte grupele sanguine duce ~l~iI!l.t-a geneticii ell .. rn pas tnainte, prin afirmarea rnra echi VO( <I fa.ptului ca fiecare f in~1i. umanaeste abso lut unica, Nu exists stiluri de viata sau diete coreete sau gresite. Op~lUn] corecte san gresite se pot face dear in 01lZ;1i codurilor noasuegenetice individuale,

Cum am descoperit veriga' aibs!enta

MUNCA MEA In domeniul analizei grupelor sanguine este desavar, sirea unei cAuUir'i de 0 viata - nu numai 11 mea,'mJr ~i <:I. tatalui meu, Sunt un medic naturist dea ddua generatie. Dr. James. D' Adamo. ~1.l.tal meu, a absolvit uu cclegiu naturist (un program postuniversitar de 4 ani) in 1957Si apoi a studiat in Europa la dte-va dintre marile statiuni balneare, EI. 11 observer ca, dc~j mult~ pacienti evofuau favorabil sub regimuri strict vegetariene ~j hipolipidice, care sunt ernblema "bucatthiei bal[leo(;~imllterice''',' o .. parte dintre ei nu paresu s.~ faca progreso, iar un ii evo lua u chiar Ilefa vorabuL F i l.nd un om sens~bjl ~i au seri.oase llbi]ita~i de de(1l1q~e .~~ patmndere,. tJt1iJ mell S-J gandit ca trcbuie :sa exisle un fel demal'GaJ pe care l~ar plHta foiosi pentru a ~w,bili diferen~ele ifltre f1eces.jtaFle de aUmentat~e a!·e pacient.ikrr sai. F-i ~~a giindit ca, de vrerne ce sangele era sursa

IhnROD U C ER E

nutritionala pri ne ipala a organ~ smul ui, poare ca. uncle caracteri S tici ale s1i:ngelui ar pule8i8Jjuta Ia identi ficarea aeestor di ferente. T atal meu a ineeput sa-si testeze .teoria prillJcletcITninarc~a. gmpelor sanguine ale paoienjilor sai !):i ob,~.e:rv§:nd re;aqiiie individuals la di fen re dieteprescri se.

. De-a .~ungul 8ItlH.or ~] studiind nenurnarati pacicnti, a ineepu! s.d se centurezeun model, -EI. 11. observat Clipacie!~tij care aveau grupa :;)3!ngulna A pareau sa .. evolueze nefavorabil la diete hiperproteice, care i neludeau canti ~ati generoase de carne, dar evoluau foarte NI:I.'c

- ,-" . .".

cu. proteine vegerale.cum ar fisoia ~i tofu, Produsele lactate tindeau

s.l1 determine producerea unor canri !ati apr'eciahik de secretii muecesein sinusurile ~i eaile respiratorii ale eelor cugrupa sanguina A. Atunci dnd ezau sfa.r~iti S<1 ereasca nivelul activilt~t]l' si ,cx.crcltiHo:r fizice, pacieutii eu grupa sauguina A simreau oboseala ~i StJl:te de ril,u, ,oand efecmau fo'rn't~ mai usoare de exerei tii~ Cum 13.r tl yoga, ei se simWJu vioi ~] pli[li deenergic. -

Pe de aha parte; pecicntii cu grupfl . O se s imteau maio bine cu diete hiperproteice si erau lnv](lrati dejcttvita~i fiz]ce intense, cum at f Jogg'ing ~i8!erobic .. Cu- eM . t~U(:\t . meu resra diferite grope sanguine" Cl!l attl.t rnai mare era con.vingerea sa cli. fiecare dintrc ei I parcurgea un drum diferi t spre fns~il~H6~~:re:,

Inspi rat de zicala ,.,M§.ncllrea -unui omeste on~ava altu ia", tala! meu si-a strucmrar observatijle ~I reecmandariie - pri v itoare La d ieW intr-o carte inotl!]!a'ttiJ ANfuiefifB1ia Unui Om. La ptllb]karea c:arli( 'in 1980, eu eram ina! treilea an de srudii naruriste la Colegiul john Bastyr dluSeanle. Tn aeeasta perioada se observau reu~fU: '\[evo!u~ tionsre In domeniul edU!c:a~ieJ naturiste, Telul Colegiului Bastyrera ntd .ma.i mul t, nici mai p~.tj n deca t de a creamedicululrcrna t iv complet, egal din punct devedere intd~ct~al si ~Iiint.lfic C1;I un medic intern j81, dar' cu pregarire naturi sta. d e 'special i tete, Pentru prima da t:.;3., tehnicile, procedeele ~i suhstantele naturiste pureau fi evaluate stiintific C1!J ajutcnlJ~ rehnolcgiei moderne. Am asteptat Q ocazie de a cercetatcoria tala] u i rneu G~L privi re Ia grupele sanguine. Dorea m s~ rna asigur ~·Si avea valjdHXHe~fiin:tific§:_ Sansa mea $-3 iv~~ in 1982, .uml 10 Care am absolvit,." dihd. in tadml stag~u!hl.i dinic, am ][Iceput s€i 1'; tu d j e z 11 leta W fa rned l(:aJa perHrll il vedca d ~~c<i pmeam giisi WCG {'::orelJ·tie irHrc gnlpc~.r;: sanguine ABO ~i prcditectia pem:rll aumnite boli, ~i dad. una dina.; acestea slls1inea Ieollia t<Halui mew CU privire

---- - -

INT R OD UC ERE

INTROD U CERE

xvn

la alimeetatie. Deoarece cartea tatalui meu se baza mai curand pe impresiile sale subiecti ve asupsa grupelor sanguine dec!lit pe 0 me1IOda 00 lecn Vf1! de eva luare, nu eram S igur Ca. "10 i putea sa gasesc o b1iza ~tiin.~ifica pemru teoriile sale, Dar am rnroas surprins de ce eveam s,l\.aflu.

Ptimul meu prcgresa constat 'in desccperirea faptului ca doua b oU gas trice rna jore erau asociare ell gruPif:!. S<liTIlgu]IDa. Prima era ulceml peptic. stare adesea corelata cu nivelnri peste medica te additS.~ii gastrice, Aceasta stare (l fest rapOrilataOlll] frecvent la pe •. soanelecu grupa sanguina 0 dec~!~a cele ell aile grup e salJlgtJline. Am fost imedi.aluIlitrigat, deoarece t~Mil meu observase cill, paelentii ell. grupa s:flInglli.Dll 0 evoluau fa.v,orabH cu diete prot.eicepe b~ de produse de crigineanimala - alimente care necesita 0 cantitate rna] mare de acid gastric pentru 0 digesbca.deC'"va:l~ ..

A doua corda:tie a fost asocierea In~:lie gmpa sanguiM A ~i cancerul gastric. .. Cancerul gastric a fest frecvenr iegs! d.e nivelurile seazute <l1!e secretiei acidului gastric, cum ar fi anemia pemicioasa, (I aha tl.dbufal"e: dc:pj;s~,atil rna] frocve;[It la illld]vizii cu gaupJsanglll][l1!, A Anem.]'] pemicicasa este ~eglltii. de deficijul de vitamina B -12., . care necesitj un anumit nivel al acidului gastric penrru all abSOI[)lt1.

Studiind aceste fapre mi-am dat seatna c~, pe de 0 parte, perseanele GO gru:pa S<lngui[lt\ 0 avcau prcdispOiZl~i.~ 1031 0 bOil.l1i. 1l:slociatli ell, o canritate preamare de acid gastric, In limp ee, pe de aha pane, perscanele cu grope. .sa!1,g1linli A aveau predispozi tie, 181 doua bali asociate ell c-flintitai~i prea recluse- de add gastric-

Aceasta era veriga de lcgiilmrn pe caree c..lJUlase:m.. Exista in 1110 d sigur obaza f,iti.in~if~ca pentru observatiile laUdui men, Si astfela incepu~ relatia mea durabila ell ~tiinta ~ i anrmpologi a yrl,lpelo.r sangul ne. Cu timpu1., am descoperi l c1i celic~t.arileunhiale ale la.I,;ti!u i meu asupra corelatiei lntre gru.pa sangul[(l<l:, alimentatie ~isjniUale crau cu mul; mal semnificative dedit i~i imaginase chiar el ..

tip vegeta:nianoonst§.nd din tofu, legumcfi.eTl;e ]1]. <liburi ~] sal ate. ICop]] fiind, eramadesea staojeF.l!]t fi mi:i si I:1Jlte.am oarecum frusrrat, deoarece nici unul dintre pric:tii:,lllll rnei nu n1ancao alimente ciudate precurn tofu. Dimpolrj.v~" ei SJe .:3!~ajau eueetuziasm intr~ujjlll.lt tip de; alirnentatie, considerata .• ,revo]u:ho.tlariJ:' ~i de mare sucees iII lIn]l , 50; alimentatia lor consta din hamburgeri, hot dogs" cartofi ptr:sj iti to g:rns~me,1l!cadele, i~~j];e:t,1lY ~ i 0 mul~jmc de s i repuri ..

Si a:S~:i7j mananc La fel ca atunci cana erasn copil, ~i lmi place .Ia nebunie. ln fiecare zi ma!1anc alimentele dupa care lanje~te grupa sanguill~. A ~i este decsebit de s ati.srncalOI.

in aceastil carte V.1i. voireleta despre [datia fundamenta]a dintre gmpa sangumi'li 11 fiediirui indi vid in parte :1,i] optiunile de ;i!Umentalie ~i stil de via~a care ar putea sil va asigureo u"aire optima. a vietii, Bseata oorel.a~iei cu gru.piilli si!:!lgUina rezida ]'TI 1;l!mlatO<lJrek: .aspecte;

.. Grupa sanguina - 0, Aj• B sau AD - este 0 putemica a[[lp"c:u~a ge:!'IeUca care ident]fk! ]30 ret de sigu.r ca ~j A DN- ul. • Daca 'l.ll]luza~i caraeteristioile individuals are grupei sengu ine drept ghiidpentro alimentatie ~j mod de viata, veti fi mai sa:niih.}~l, vet] at]nge in mod naturalgreutatea cQIporaHi ]dealii ~i vef~ lucetini pmcesul de i:m.biitrallil,e"

,. Gmpa sanguina I'epreziotili 0 rna.smA mai s.igura a ldeI'ltim~ii decal rasa, eultura S aufaotorul geQgra fie, Eaeste IDl marker genetic <11 ide!H]lt:atii, ua ghid care arala Cum. Pl,lteli tdi In eel ruai san1itos mod,

• Chela semniflcatiei grupei sanguine, poate fi gAsit1i in P'Dvestcae.vo~utieirnnanc.: grupa 0 este CCf! mei veche.grupe A a evoluat in cursul socleti'iti~ agrariene; grupa B a .flp~,.:u! pe cand oamen i i migrau spre nord, ill teritorii mai Feci, mal aspre; grupa A B a fest 0 (I daptare minutioas it, mode-rna, un rezulrat 111 amestecurilor cQmbin1l1eale grupl!ltilor dispa§!l!l'e-" Aceas~. istorie ~vorutjva se coreleaza CU ne:cesi't~.!;iJe Dutri.~ ienale corespunzatoare fiec.1rei grope sanguine in prezear,

Patru SO]UlH simple pentru a dezlega misterele viL1f:itii

Ce este acest factor remarcabil, grupa sanguiua? Gmpasanguina este Una dimrecele csteva variatfi recun, «cute medk:al.asermlna~Q:!'Ire cu cu loarea parului ~i a Delli lor. M u lte di I1iU~

AM CRbSCUT lntr-o familje in care predomma grupa sanguina A si, daLo,ita cercctarilortetalui meu, CcO[!SU!TlO'lm, inprincrpal. alimente de

- - - - - --

---- - --

~.

I

xvm

lNTRODUCER E

acesie vari alii, GUm arfi tjparele amprenteler di gitale ~i ma i recenta analiza a ADN" sunt folosite pe scara l.arga de catre specialistii 'in medicine lega III ~i crimina! istiea, ca si de catre ce icare eerceteaza cauzele ~i tratamentele bolilor, Grupa sanguina este, in toate privintele, la fel de semnificativa en alre variatii. Din multe puncte de vedere, constitute uu instrument de masura ehiar mai util, Analiza grupei sanguine cste un sistem logic_lnfon.natia este simplu de insnsit ~i lqm. de aplicat, Am transmis acest sistem multor medici care imi spun ca obtit1 rezulrate bune cu pacientii care le urmeaza recornand~rile, Astazi vi~\ vci transmite dumneavoa stra. tnd.tand principiile anelizei grupelor sanguine, puteti gasi alimentatia optima pcntru dumneavoastra si pentru mernbrii familiei. Putet~sa stabiliti cu precizie alimentele care vii fae rau, care connibuie la cresterea greutatii corporale si care due la boli cronice,

Mai devrerne, mi-am dat seema cit analiza grup e lor sanguine oferea un mijloc puternic de a interpreta variatiile individuale in caz de boala ~i Ii] starea de sanatete, Data. fiind cantitatea de date ~tilfl~ifice disponibile, este surprinzaror cii efectele grupelor sanguine asupra s:linaHi ,ii noastre nu au primit atentia cuven j hi_ Dar O'lICiUm sunt p"egadt sa fac disponibila aceasta informatie - 01.1 dear pentrucolegii mei cercetatori ~i pentru rnembrii comunitstii medicale, ci ~i pentru dumnea veastra,

La prima vedere, ~tiin,a grupelor saugu inc poate fi descura janta, dar va asigur caeste fa fel de simple ~i fundamcntala ca Yiav~ insa~i, Va voi povesti dcspre vechiul drum a] evolutiei grupelor sanguine (la fel de consclidatca povesteaistonei umane). ~.i YQl demitiza stiinta grupelor sanguine, pentru a _furniza un plan dar ~i simplu pe care sa-l puteti urma,

i rni dan s eama cil aceasta este, poate, Q idee complet nona pentru durnneavoastra. Putini oameni se gandesc la irnplicatiile grupei lor' sanguine" desi aceasta reprezi mii 0 fO£lfl. generica putemica. S -ar putca safi\~ sovaitori in a va avanta intr-un astfel de teriroriu nefamiliar, ehiar daca argumcntele stiintifice par co nvi [IgiUOate. Va rug sa faceti dear trei lucruri: discutati 1.:.0 medicul inainre de a incepe, aflati-va grupa sanguina daca nu Q. cunoasteri deja ~j Irlcerca\i dicta grupei sanguine 'limp de eel putin doua saptarnani, Cei rnai multi dimre pacientii mei sesizeaza unele rezultate ]n decursul

INTRODUCERE

8ioestei perioade de timp - euergie crescuts sc-ad.er" -1'''' ...

. . .. .. _'-<, . ." n greuta be. (I

reducere. aacuzelor digestive ~i 0·' ameliorare "I P.· roble .1.' .-

. . .' 'f' .'"-_ h ... i" '" >. '. me or CrOIHCe

cum mr fi asrmul, cefaleea ~i pirozis lit

Oferiti dietei_grup(;] sal~guine ~ansa de a va aduce ocneficiile pe care le-arn constatat la mal rnu lE de patn 'm'I"'I" . de '"F~ In "n -

." .l" . ... '1" "'" .. J Gare au

p~na~ oasemenea diets. Convinge~i~va singuri di sangele nu numai

Col .3.s]g;l~rf:i orga~.ismuiui dUmneavoas.trd elementele nutritive cdc n:tlil.l~£ortanle, dar se dovede~te acurn a fi ~i un mij loc de pastrare a saI1~n:qll dumneavoasns in. viitor,

PARTEA I

I,DEN'TITATEA GRiUPEI S,ANGUI,NE:

- -~~ -

UNU

Grup a sanguma' ,'". ,'1,.

• . ",-:' '_. . ,"" . .',_, . - I . _ II!

Adevh:ata revoJutie d evolu,ti,ei

SA_NGELE ESTE tNsA~rVIATA. ESTE FORTA PRIMORDIAL.A, care alimenteaza puterea ~i misterul nasterii, ororile bam, ale fazboiului ~illl,e mortii violente, Civilizatii lutregi au fost constrnite pe baza Iegarurilor de sange, Triburi, clanuri ~,i monarhii dcpind de ele, Nu putem exista tara sange ~ la propriu sal! la figurat,

S~ng,el,e este magic. S§.ngei.e este misnc. Sangek este alchimic, Apare de-a Iungul istoriei umane drept un simbol profund religios 1;li cultural. Popoarele antice ]'I amestecau ~i n beau ca simbol ,811 unitatii ~i loialit~tii. Din cdc mai vechi timpuri, viil]aJori] efectuau rimaluri, pentru a lin]~ti spiritele anirnalelor ucise, adilugand ca ofranda sangele animal si m~Dji~ldl!Hj:i fetele si trupurilc cu acesta. S§.ngele rnie r, lului era plasat ca sernn pe colibele robilor evrei tn Egipt astfel incat lngerul MOI~ii sa treaea pesteele. Se spune di Moisear fitransformat apele Egiptului lin sang,e In lupta sa penrru a-si elibera poporul, Silngde simbclic al lui lsus Cristos a fest, dmp de aproape dc'lls mii de ani, unpunct central In majoritatea riturilor sacre ale ' cres aina.ta~ii,

Silngele evoca 0 imagistica aUlt de bogata si sacra deoarece este in realitate ata.i de extraordinar, Nn numai cil el asigura sistemcle compiexe de eliberare si aparare ce sunt liJieces.are pentru 'insa~i

4" ALIMENTATIA ADECVAT A CELOR 4' GRUPE SANGU INE

existenta ncastra, dar este ~i 0 piatrll de tcmelie pentru umamtate - o ogl.i.m:!A In care putem recunoaste slabele urme 11 le cM~torid

noastre,

In ultimi i patruzeci de ani am. putut utiliza msrkeri biologici,

cumar fi grupele sanguine, pentru a tntccmi 0 nana eli ]1'l~~diri1e ~i grupanle stramosilor nOqU1. A lland medu! cum. ac~·ti eameni dill vechi:roe :Nl:Uooaptal la pIOvocarile r:i.dica:~e de clima, gerll1elJi] ~i hra:na,Jflale in cont]nu1i. schirnbare, "iIlva{lll.li dcspre noi iD~lneMQdincarik: climeteeice ~i hrana disponibiiil auprodus noigrupe sanguine- Grupa sanguine esie cordonnl neinlrempt care fie le<lJga

lID]! de 1I1ti].

ill uUima.instanta, dlfeTenteie intre grupele sanguine refl.ecta

capaci tatea die adaptare a om.\dui 111. diferire sohdl~ri din partea mediului extern" in eea mai :!TIMe parte, aeeste soliciti]n au avut. impa.c,t asupra sistem.ului di gesti v ~i S! ce]uimllOOHar; de ex;e:mp~.u, 0 sil1gl1Ia bucata de came stncat! arputea sa va fie fataia, 0 UiietufJ san 0 zg§:rierur2, ar putea evol ue spre (I infect.k ietaHt Toru~i, rasa um1i:I.l,a a supravielilJ:IL Ia.:r povestea acestei slllpravie\uiri este lildlsolubH kgaUi. de sistemul I10Slru digestiv; precum ~] de eel innmiter, in aceste doua zoee se regasesc m.ajoritatea difer~Il~],or

dintre grupele sllll;gWue •.

Istoria umarutlpi

ISTORJA umsoitilitil este istoria supr:a.-vktuirii, Mal exact. este povestea Iocurilor ill care triiillu oameaii ~l 11 ceca ee pute JU manca acolo, Este povcstea hranei - a. g,asirH si a dephu;ari i necessre pentru descoperirea ei, N u ~Hm cu sigmanta cand a: !incepul evo]u:tillllm;ElITJ. N eWlderth1.l.lienii, primii humanoizi pe cere ~~ eunoestem.poate sii se f dezvoltat cu 500.000 de <1!0C1.l 11[1 urrna.

Ceea ce ~hlneste di prelS~Qria umana. a llIceput in Africa, unde am evoluat de la fiintele humanoide. Via.~;'l: In timpurileslrav6chie;ra seurta, grea i)oi hn.uala. oamenti mureeu iatr-o mie de fduri.- de infectii, paraziti, atacuri ale 1.miLna~.elor,.fractt!:d osoase, nastere - ~i mureau tineri,

Primii oameni trebu i (: sail petrecur mornente ingr(lziliiGare

asigudliJidu-;~i existenta !I'I acest mediu salbatic. Dintii lor emu scurti

GRUPA SANGU I.NA

~i neascutiti nepctriviti pentru a araca, Spre deosebire de majoritalell concurentilor lor in laarl.il trofic,~i TIU posedau abili tA t i speciale in ceea ce pri v'e~t,e vi teza,put.erea. sau ~gm[ale..a. lnitial, ca~jt<litea principala a oamenilor a [O,Sl Q viclenie inni!s:C1ll,h[, Care rnai tiiwu s-a dezvoltat spre gandirea ra~]ol1ala.

Neanderthalienii prubabil aveau -0 alimentatie cOIlstarud din bra-na eruda, respectiv din plante salbatice, larve ~i resturi deseompuseale victimelor animalelor de PJ1lid~. Ei eran mai mult prada deeatpradater, mai ales in pri vintainfectiilor ~i a c1illlmut1ilii reprezentate de parozi\L (rv1:lJJlt~ dintre parazitii, viermii, capusele si microorganismele illfectioase gasite in Africa nu stimu leaza .s.is:teiI)U] ilfiuni tar pentru a produce, aaticorpi specifici, deoarece pro bahil primii oameni, ~va.ndgrupll sanguinaO, beneficiau deja de protectie .

prin anticorpi! doofu:ldi{i la TIl.lI~tem.,) .

Pe masu:ri ce rosa umana a migrat ~i a fost ft!illata sa-~'u adapleze alim£n:ta:tia La c~)ndi,iile in sc.bumbllle, uouaalimearatie a provocat adilffiltari la nivelul tracmlui di gestiv ~i a] sistern1!1!]ui im.!.mlt:ar, ]ru~ifll necesare pentmSllffi'iravietlllre. iar ape ipeatru forti ficare, infiecare non hllbita.t Aoeste modiflcari SUlI.l refleetate ill dczvoltarea grupeler sanguine, care pars,l fi surveni t tu momente entice ale dezvo1t:fiiri i umane:

L Asceasioaee oemenilor in VM'f'ul la1!l~hri trofic (evoluna gmpei 0 spreexpresia sa cleph.!l,~),

2. Schinlba~e.;a, stilului de viat! de la eel de v.~l1alor·ou1egat.or la unul sgrariaumai domestic (aparitia grupei A),

3- Fuziunea ~i migrarea raselor din Africa de: ba~(infii spre EUTO'I?iJ, Asia ~i cele doua Amcriei (dezvolrarea grupei B).

4. Procesul eontemporan de amestec al grupurilcr clispande (apari.tia grupei AS).

Fiecare gmpa s~ngulnaoo~ \!ID.C: mesejul genetic .01. I. diment1.l~iei ~i comportamenrelor stramo~~lor nostri ~i, desi ne g~shn la 0 mare dTsU!n~ de istoria timpurie, multe dintre earacteristicile lor inca ne afecteaza. Cunoasierea aeestor pr(;JdisP02::i~ii[J.e ajUia sa iol·elegem 10gica alimclltatiei corespunzatoare grupelor sangui ne.

fill' JII)

6 AUMENTATIA ADECVATA CEl.OR .4 GRUPE SANGUlNE

~l::I1Ji1OO~1i "l1iJllIJ.If~iI'1 ~:IJ.II" ~'IJ:' f~ .:(IIII .. J~ :o.;~".,.&;..I;'hj!.1

!P'rLtI"I_~ i!!fi'il'lli;[ ::. c:::!:!I,I~lIi ~~ Cr.i-M.so»"' 1J':)~i"i!<1'1ir".:-.iI: <"rciJ."')"I~

ll~hn:~il ~rii.

~Qtv1i;J Doo!~i~~Li ~~IXi!:5~ pri"",.f'>!Tilk , S"'P'" ~in~Ab un IrfLUU&" mz.:.,~ci'.E

f'II.;!"!I.I~.u'I:!~~ ~I, ~!;1i!'!H1¥ "".~ !S-mg'Jin\:i,,A ::ii

il: .pw:it'i., S"'l?'i il-'!r.~j,!in~AB

:l!p.'Jiz..]~i:! ')~niJllJ~1Ji ir.

Mri ... , 1n.11lJ':!Ir.ilj:pt;:

.. ~lir.I:!--;~-';:

A:i.!il ~I ,Eo.ui:!plt

.l\,p..u' Ll.e[j~~bfTil

1ils.'ia,'~'inJ """"";;'n~5, li=ll ~~ro-;w ~:;!Eii ..

oor1".li!.ici-di.~ "I"J'O" inl.mdlj:';~1 !:!Jl!!Ki~ijIJiti[l E)'i""",,"_

l,

l -~~ ~om}!J' tc .f,IlOOO!l),oooK'

Cooml4:lIlam . .te.mpO(ali! ;:l oo.m{~'ril~ignJpii sangJJhlfi'4!1tropologie~ iilcepa:tld din cere m,ii ve~~hih[:r.tn!.f. diag-;illma p\!J'n~' rn l,!:Imina difen'~as'~cfC (lJ;(: dc,zvoUJtii llill~lI'C tn mrela(ie ell a:[,mriria grupe1ar 5a!Jguin~, Este !!lteresan.t oJ schJ'rnMdlere.'o/!~· fioIla!'"C M,tt g,rupe.lo!" .ilfn,_gl1il'le pr:ezJ"nt1io i~O(idtMltcronologicitapFOIlj!l~ bib.l.idi •. hl trmpur:·Ue c!lJla mri oalq~ei~j~i!'lveau gnqm ~~'n.gllir18 0' (pe1.'iait:Ja cea lIla] F.!1deltm,gatJ) O"~J.NW Ui'J spiiJiu .reSfrlim si ,COJ}$,l1lnll!,J il"lcd,¥,i ~ip de hran~, J1iU U~ nO~e$M.i nici 0- S\dliJJlrure !11terio-arl Ta~J'. 0 diltJ C!J Cre~/eTeii po.p!1far.ied ~'i CJ1 Ill'lr;rnrli'Je cansac~'iVl;, iI[l.ri!ifi~ S"~' Ilcc-elernt. Uf'miiiwa!'ele WU~ S1illg,ili:llt, A Iff B,. nu daw'a:zll d~ mai muit de J 5- 000 pjlNi i~ 25,000 dtt ani; ill!" grup~! A.B esse (::1.1 mu# maf l~tJ.

APA RrnA stramosilor nostri de 0'0- Magnon in jurul aaului 40.000 Inaiute de Cristos, a propulsat speoia umana In varfut lantului trofic, ru.d.ndu-.i pe aQ~l]a eel mal perieulosi prAdilitor:l. de pe ;pamtlinL Ei au incej, ~"; t £:1 v;aneme In haite crganiza te, ]n scurr (imp, eiau fost capabili sa faureascaarme ~i sa foloseasca unelte, Aceste avansuri majorele-au conferit putete ~i supericritate d:~noo]o dCCflpac.lmrlle lor fizioe narara le,

V§nfii~o[i ~sc1Jsiti ~i de ternu], in cursnd, oamenii de Cr6~Magfi0]1 nu au mai avut multe motive sil se tearna de nici unul diutre rivalii lor uaturali, in ]jpsa8!~~o:r prM!1to]'l nannali in af<tr~ de ei in~i~i, a avu~ loc (I explozica pop![l.LlItiei Protelne.l!e-cameil- reprezentau sursa lor de energie si acesta a fost momeneul in care atributele digestive ale grupei sanguine 0 au atius expresia cea mai deplina.

Osmeni i se simteau mai bine oon8t:m];~nd came ~i le-a fast necesara I) perioada remarcabil de scurraca sa .extermine vsnaru I mare- din zona lor de vana toare, Numarul de oameni care tm buiau hraniti era din: ce in ce rna! mare, asrfel incAt competitia pentru carne

>GRUPA SA.NGUiNA

7

p~ (c;IlICtiierul\l

D-e ~. b<lz,;:! lot: di!ci piEIDa<1J1ce:StnlM din Am.ci!, prim'Ii 1!'§nil"toll'--.c~[I,s-gatod cu grupa ~'gI.Ii1:to! 0 da~<I!l .~ rot rntrmm! A.fNdf ~i pJ~J!ld.e'3t.i in 1krmp'a $1 in Asia in c.i!:!~, d.e /lot ,s~~ d~ viill~~. Cina all iJllt11n'it CQndl'pi de mcWi~I In .smi.moo'n~, rtf ~[l itiio.:lpilt sJ d~'fIOl~ ~rnctetistici .i'lI'siaJe mOOf!'mf!'~

a devenit acerba. V~natori.i alll inceputsa se tuple ~] saAudd,ri, peed. care inca.lcau ceea ce ei sustinesa eli erauiri e-xc-ll!]$ivit~t:e teri toriile lor de va:!liittoare. Ca intotdea,u.na,. fl.ilt~ek umane ~]~ilIiU gasi t eel mai mare dusman ill ei ]n~i~i Zonele bune de van:MQare. au. devenit rare Po. t"ncepllt migratia rasei umane .

.. lin jurul enului .30 . .000 inainte de CFi5~OS, bende de v®n~t:orl cilIlat:orean din cc in. ce mat departe "in CfiJLltlll1e.fli dirnii .. Anmci cand Q sehirnbarea v:§.nrurilora. secar ceea ce fusese III teren fertil de v&nf:i.~ tii),ru-e tn Sahara ~i cand zonele nordiee anrerier mghet~ue au lneepnt sa se ltiLcaJzeascaj ei au inceput sa pa:f,s'seasca Africa, indreptaudu-se spre Eurcpa ~] Asia.

Aceasta: miseare a l1ns;amanlat planeta ell populatia sa de baza, careavea grupa S3ngtlma 0, grupa senguina p.redomi!lanta ehiar ~i in ziua de ast1izi.

Iu jurul anu1ui 1:l100D inainte de Cristos, oamenii de Cr6~Magn.cm se tm.lt~;s,er1ii. in totaUt[lte- in Europa si Asia, decimand turmele numeroase de Vatl-ail tfllasemenea maSUfS! Tnc§.t era necesara gfis.irea ahor alimente, Cercetand fieearc noua zou8i in causarea oricarui Iucru eornest ib i l, este proba bil ca oamenii camivori au deven it rapid omm vorivcu 0 alimentatie mix. til de boabe, viermi, nnci, r8idacin i si animale m ici, Popul atiile all iinfJDri t de-a 1 ungul eosste ~orf acuri 1 or ~,i

- - - -- ---- - ~-----~

- - -

s AJ.JMENTAT~A ADECVATAtELOR 4GRUPE SANGUINE

r.ilirik~r planetei, uncle pestii si alte SUISe de hrana se gaseS!JU din abundeD{it In j urul anului 1 0.000 inain te de Cristos oamcnii ecupau in intregime principalele zone de uscarale planetei, cu exceptia Antarcticii .

Miscarea primilor oameni spre climate mai esprea creat pielea de culoare mai deschisa, struemri osoase mai putin masive ~i par mai drept, Natura, de-a lungul timpului, i-a reaclirnatizat 1::1 regiunile terestre nude Iccuiau, a. dati. cu deplasarca oamenilor sp:re: nor-d S-at dezvoltat pielea de culoare deschisa, mal rezisrenta irnpotriva degeraturiler decdt pielea de culoare incbisa. Pielea de culoare mai deschis it. eFCII, de asemenca, mai llpta de a meraboliza vitamina D. Intr-un tifiut cu zile mai scurtesi nop\i rna] lungi,

U neon" oamenii de Cre-Magnon se epuizau total ;,sl!]ccesul le devenea un blestem, Suprapopularea a dus eurand la epuizarea teritoriilor de v.matoare. Ceeaceparuse odat3i. un depozit fara sffir~]t de vana.t s-a. redus drastic. Aceasta a dus 1a 0 concutenta crescuta pentru carnea raULaS.a, Coneurenta a dus la razboi, iar razboiul 11 dus la mi.grat]i ulterioare,

",A" semni.ftca agrarian

GRUPA SANGUINA A a. aparut undeva in. Asia sao. in Orientul Mij]odu intre 25,000 ~i IS.aGO inainte de Cristos, ca ras.pUifiS la nolle conditii de mediu, A .apiirut.la. apogeul perioadei Neclitieului, sau aNoli Epoci de Piarra,.care a urmat dupa Vecbea EVOCa de P-laW,. saa pcrioada Paleoliticului, a vanitorilor Cre-Magaon, Agricuimra: ~i domestieirea animalelcr erau caracteristicile culturii acestei perioade.

Cultivarea icerealelor ~] cresterea vitelor a schimbat torul, Capsbili penrru iotaia oara s.[I-~i anricipeze existenta iU_lediaUi si sa 8(; tntretina pe sine" oameniiau intemeiat oomunitati stabile ~i structuri de cviatii permanente .. Acest stil de v:Lata rad]c,d difent, 0 modificare majora a hranei ~i a rnediului inconjurator, a determinat .0 rnutatie cu totul L10ua la nivelul tubului digesriv ~ i al sistemului imunitar ale oamenilor neolitici - 0 mutatie care le-a permis sa tolerezesi sa asimileze rhaJi bine cerealele cultivate :;>i alte produse agricolc. A aplinlt grupa s.angl!!imii A.

Stai:lilir,eatn comUllrtati pennanente de tel'Il}ieri p:n!zenta noi provQca.ri de: dezvo]tar·e .. Apllludini]e nec;e.sare PCrlltu a vana io coln'tlm au ficut O\'CUill loc uuui DOll tip de .socielate cooperatista ..

<GRUPA SANGU[NA

9

Pentru prima. data, indemanarea specifics a unui individ de a face lUI anu..lfii'l~ucru depindea de lndemauarea alter indivizi pentru a Infaptui un alit· lucru, di ferit, De exempl u, rnorarul depindea de fermier; care ii. aducea recolta sa, fermicrul depindea de merar ca sa ii maeiue gr.fiinele_ Hrana nu maiera perce.putJdQar ca su:rs.J im~diatj de alimentatie san uneori ca object Ciimpuri~e trcbuiau drenate !it cultivate anticipandu-se o recompense ulterioara, Plani ficarea ~i munca in colaborare cu al~i au devenit Iege, Din ,PUllet de vedere psihologic, acestea sunt caracteristici la care cei cu grupa ,sangu]n~t A exceleaza - probabil 0 alta adaptare Ia mediu,

Gena. pehtrugrupa sanguina Aa lnceput sa se dezvolte in societatile agrariene timpurii, Mutatia gCI'.leli~a ce a produs grnpa sanguina A din grupa sanguini1 .0 s-a produs rapid -atilt de rapid ~ncat rata mutatiei era comparabila (chiar de patru 011 mai mare) eli cea ;11 Drosophilei, mnsculita de o~et.. d,etil]tHQ.area recordulai jn domeniul ratei mutatiilor,

Care ar fi pumtf motivul pentru aceasta extraordinara rata a ITJJiitalt:ii1(H; umane de la grupa sanguina 0 lagrupa A? Motivul era supravj,etu.ire;a ... Supravietuirea celui mal puternic tmr-o soeietate 3.gjQmeratili... Deearece grupa sallgu.inii A a dovedit 0' rezistenp mai mare La infectiile obisnuite In zonele cu densitate mare a populatiei, societatile urbane, industrializate au devenit rapid de grupa sanguina A. Chiar .ast1izl. supravietuitnrii ciumei, holerei ~i variolei prezima 0 predominanta a grupei s,<i!D.gtl]oe A fa~~ de gmpa O.

1n fina[. gena pentru grupa .SaIlgWDa A s-a raspandit dineolo de Asia ~j Orientul Mijloeiu,. pana ttl Europa de Vest, dusa de indoeuropeni, ca.ilcau patruas ad!nc in teritoriile pcpulatiilor preneolitice, Hoarde]e de indo-europeni au aparut ini,ical in sudul Rusiei centrale, lntre 3 . .500 ~! 2..000 lnainte de Cristcs, ~i au inaintat spre sud piou in v.uful Asiei de sud-vest, dand nasterc populat01or ~i popoarelor din Iran !4'i Afganista't'L Dezvoltandu-se continuu, ei au Inaintat rnai departe spre vest, in Europa. Invazia inde-europenilor a. constituit in fapt originara revolutionare a alimentatiei. Invazia a. iotrodus noi obiceiuri alimentare 'ell repercusiuni asupra sistemului imunitar ~i tractului digestiv rnai putin complex al vaniHoFiJor-· culegatori timpurii, iar aceste modiflciUi au fest a@ de profunde Indt au provocat stresul necesar ra:sp5nd i ri [ genei grupe i saogui [Ie A OJ timpul sistemuL digestiv .. 11 vanatorilor·C~lkgatori !?i-a pierdul capadta.tea de a preJucra hrana:. CaITiLlvOra pre-<Igncolii.

10 AIJMEN~I~ll,.T1A ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE

A stazi, s ange t e grupei A este inca intalni ( en frecventa cea may mare Ia vest-europeni. Frecventa grupei sanguine A scade pe masura ce ne deplasam dinspre Europa vesrica spre est, calcaud pe urmele s.tre vcchi lor tipare de migrare. Persoanele ell gmp a sanguina A se gasesc in grupuri rnari de-a lungul Mediteranei, Adriatioii ~i 11. Marii Egec, mai Ides in Corsica, Sardinia, Spania, Turcia ~i in Balcani. Japonezii, de asemenea, prezinta unele dintre eele mai mari concentrari de indivizi cu grupa sanguina A din Asia de est. alaturi de un numar mai mic deindivizi cu gmpa sanguina B.

Grupa sanguina A a aparut in Ul1l1<1 mutatiei grupei 0, ca raspuns la numarul mare de in fectii provocate de extinderea numerics a popula~iei ~i la modificarile majore ale alimentatiei, Profilarea grnpei

sanguine B a ClilUOSC:JiJt o alta evclutie. .

GRUPA SANOUfNA. B s-a dezvoltat iutre ] 0.000 ~i 15.1000 inainte . de Cristos in zona podisulni Himalaya - actaalmente parte a Pskistanului ~i Indiei.

Prin dislocarea din savanele fierbinti, luxuriante ate Afrieii de Est tn podisurile reci, aspre ale Himalaiei, grupa s anguina B se poate s.a fi aplkut initial ca raspuns la modificarile de clime, A aparut rnai tnH'ii III India s au 1'0 regiunea Ural din Asia, in eadrul unui amestec de triburi caueaziene si mongole, Aceasta nO~lf1l gru!.pa. sanguina a devenit in curand caracteristica marilor triburi de locuitori ai stepclor, care palla ]n mornentul respecav dorninau c:§,mpiile enroasiatice,

• 0 data cu deplasarea mongolilor de-a lungul Asiei, gena grupei sanguine B se instApal1ea tot mai ferm, Mongolii ~HIU raspandit SP[~ nord, construind 0 cultura dependents de pasrorit si domesticirea animalelor - dupa Cum reflecta alimentatia lor compusa din came ~j produse lactate preparate,

Doua tipuri distincte de indivizi cu grupa sangulna B au aparut in timp ce nomazii pastori patrundeau in Asia: tin grup agrar, relativ sedemar, in sud ~i sud-est si (I socieraie 110m ada, razboinica, ce cueerea no rdu t 'j ~ vestu t Nomad i erau calare ti desa vfu-,~i ,i care au piitrli..ins adanc in Europa de Est, iar gena pentru grupa saIlgui(la B

GRUPA SANGUJNA

11

c()!nsti~~e ~iast~zi_o dO'l,l'ad~ putemica a acestui fapt la multe dintre popub5nl,e Europci de Est Jnrre timp, 0 ClJlhlIa in intregime bazata P: agTtou]~ra &~ raspandise in China 1;'i Asia de Sud-Est. Tipul de p~rnhlt eXi~tent Hill determinat Sii f.I cultive, iar acesti cameni au creat cllm.ate umce in zona, utUizand tehnici sofisticare de irigare ~i ~ulh ;tilTe, ,ca~e dO:fe(kat~ 0 comb mati e irnpres ionan t.1 de crest iv i ta re, m.tehgen~a Sl spnnrehnic.

.' Schisms lntre triburi.~erazbolnice din nord ,~i ferrnierii pasnici d~n sud era adanCi1, ~t reminiis('"£I;t~le ·ei exista ~i a5Ui7.~ ill domcniul bticaUiri~~ sud-asiatiee, care foloseste foarte putin sau de roc alimente lactate. In conceptia asiatica, produsele lactate sunt hrana barbarilor ~ucru. care esre regretaoil, deoarcc~ hrana pe care au <idoptat~o ei nu se potrivestc Ia fel d~ bine grupci sanguine B_

tz ALiM E.NTAT]A ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE

Dintre toate grupele sanguine ale sistemului ABO, grupa B pv,e:z:inUioea mai clara distributie geografica. intiJ:i.LAndu-&c ca. 0 mare centum de-a lungul dimphtor euro-asiatice ~i eoborand ill peninsula Indiana, gropa sanguinA B se gaseste ln proportii crescute In J aponia, Mongolia, China si India, p~na la M,UltJJ Urali, De acolo spre vest, p(t)<:ente1c scad pim.a la valori minime la nivelul extr1emirntii vcstice

a Europei. . .

Nnmaru] mic de lndivizi cugrupa saug.uiaa B io randui vcchilor

vest-europe1!1ii 1bl.stre;aza migra.t1a spre vest a popoardor nornade asiaticc. Acest lueru se observ,1i eel mai bine la europecii de hillimita estica a Europei de Vest, gtmwllii ~i austriecii, ClI:rC pl1ez]~t.a 0 mddel;)la neastepta! de mare a grupei sanguine B 'in c:-o:mparatl'e cu vecinii 10 I' de la vest. Cea mai mare ]nciden~~ a grope ~ sanguine B la germeni se g:lsc~te in. zona de sus ~i mij loc ~ ~aul u~. mba" care. a fO~llt desemnall'\ drept linia de demaica~ir.; inrre clvlhza\H~ ~] barbarism m

vechime,

Indienii sul)O()ntine[ltJ~i contempOifani, lID popor de rasaalba,

pcezinlli una dintre frecvenlele, celc mai ridic~te ale grupei sa~~inc B din lume. Chinezii ~i coreenii de nord preznntlt rate foarte ndlcate ale g;rop ei saug:uioe B ~i foarte scazute pentru grupa ~angu~~a A. .

Caracle;ristici~e de gmpa sanguina 1<1. difuritdepopuhttu de evrei au constituit de melt limp un punct de interes pentru mtmpoliogi. Ca regu1ii gener-iHi. ind.it:erent de [IH\iona!.i~ate sau rasa, e~~st~ 0 ~~n~~.nVi spre rate peste medie ale gropel sangume B. Askcn~ll ~.~ sda£Zl~ au in cornun o mare frecventa a. gropei s,anguine B ~g par sa prezmte foarte pu:tine diferente. Evreii, inai(lwe de diaspore babiloniana, difereau considerabil fa~li, de popula~1a araba, preponderent de grup;a sanguina 0 dinlrak (localizarea B.ahilOIl!l.l~ui biblic), prin aceea c~ la ei estc dominanm.g:ru,pa sanguina B ~i (I oarecare freGVeD~ a gruper A

GRUPA SANGUrNA AS este rara. Proven!nd din amestecul popula\.ii1or de rasa alba cu gnrpa sanguina A. CI.I mongolii en ~pa sanguina B, ea este int£dllita la mai putin de 5% dinpopu:I1!\~e ~l este

ceamai noaa. dintre gn.lpcle sanguine.

ORU PA SANGUINA

Pana. acum zece sau douasprezecc secole, au exista ssnge cu gnJp:a :.,angl.l]n~ AB. Apoi hoardele barbare au strapuns punctele s,ensl.hlle ate multorcivilizatii aflate in declin, invadand in lung ~i III [at lmperiul Roman, Ca rezultat 31 amestecului acestor invadatori e-stic] cu ultimele .~j slabele vesiigii ale d'l.l ilizatiei europcne.a aparu; sangele de grupli AB... Nu exists dovezi privitoare la cxistenta acestei gNpe sanguine. p,an~ aeum noua sute pana la 0 mie de ani, cand a aVQJ( ~(),:. 0 mare migratie spre vest a popcarelor estice, Grupa sanguma AB este rar tnt5Jnita. III mormintele europene iuainte de 900 d, C. Studii asupra exhnmarilor mormintelor preistorice din "U ngaria arata 0 absenta distincta a" acestei grupe sangume in ,epoca Longobarda (din secolul al Iv-lea pan~, lin secolul a.l. Vll-lea d.C), Aeest rapt pare a ,ariHa ca.,. panA inacel moment, populatiile curopene cu grnpa s.angurna A ~j B nu venisera in contact sau, daca acest luau s-a intampl;lIt, nu au avut loc amcstecuri sau mariaje mixte,

Deoareee indi vizi i cu grupa sangu ina AB mO~lenescatal toieranta grupei A" cat ~i pecca 11. grupei 13:, sistemul lor. rmnnitar prr1czinta 0 capacitate creseuta de a produce anticorpi cu specificitate pentru infecjiile mierobiene. Aceast"a calitate u,nica. de a I1I.lIposOOa nici anticorpi anti-A, nici anti-B le reduce probabilitatea de a fi predispusi la alergii ~i alte boli anroimune cum ar fi artrita, inflamatia ~i lupusul eri tematos dise minat, Exista, totusi, 0 mal mare predispozitie Ia anumi.te. forme de cancer, deoarece grnpa .AB raspunde Ia orice structure ,.A.~:iike'" sau "B· like", ca ~i cum ar fi .structuri proprii (self), astfel .incal anticorpii : protectori DU sunt

produsi. '.

Grupa sanguine AS prezinta 0 klentitale rnultilaterala ~i uneori surprinzataare. Este prima grupa sanguina care preia W1 amalgam. de caractere imunitare, dintre care unele se potenteaza, ier altele sunt tn conflict Poate ca gmpa AS reprezinta metafora perfects 11 vietii

moderue: complexa ~i nesigura, .

GRUPA SANGUINA, faClon.il geografic ~i rasa se intrepatrued pentru a forma identitajea umana. Imrc nOL pot cxista ditcrcntc culturalc, dar examinand grupa sanguina se poare obscrva ...;§I dt:

14 AUM.ENTA TlA ADECVATA CfLOR .$ GRUPE SANGUI,NE

superficiale sunt aeestea, Grupasanguina este mai veche decat rasa ~i rnai furrdamenla.la d,eciH etnia. Grupcle sanguine nu au fest rezul'tatul lutamplator a1 unei act\vita~i generice haotiee. Piecare gmpa s,angu.inS!. 11. constituir un rt!SPUIlS evolutionislla 0 serie dereac\ii cataclismice in la.n!t, extins si asnpra eonilor prefaeerilor ~i scbirl'lbfirilor mediului ex tern,

Desiprirnele modificari rasiale P~H" sa se fi produs intr-o fume compusa aproapc Inexehrsivitate din indivizi cu grupa sanguina 0, diversifiearile rasiale - combinate eu adaptarile la alimentatic, Ia mediu si la factorel geografic - faceau parte din motorulcvolutionist, care, lnfinaljr1 produs cetelahe grupe sanguine,

Unii antropelogi consided. ca a clasifica oamenii tn rase invita la suprasirnpli ficare, Oru.pa sanguine este un determinant cu rnu It mai lmportanr al indiv]dua.Witii:~ii 'e,i simi[a:riHi~~i decal rasa. De e:xemphl, rm african siun alb en grupa sfliuguina 0 :VOt face schimb de ;s:fulge ~i organe ~i au multe aptltudini.functii dige.slive si strueruri imunclogice similare - earacteristiei pe care nu le-ar avca in eomun cu un membru al rasei proprii care ar avea grupa slIlIguina B.

Deosebirile rasiale bazatc ()e culoarea pielii, pc practicilc etnice, originile gcografice san pe r1ida:cini1e cul turale nu consti m i,e 0 tnodaiitate valida de diferentiere a oamenilor, Membrii rase] umane au cu mult mai rmrlte in comun decal putcm noi Mnui. Suntem C1J,I totii potentiali frati ?i surori, t]}ltm sa.ngc-

In.pr,ez,ent, privind in urma spresceasta remarcabila revolutiea evolutiei, cste dar .cfi stramosii no~tri psezentau amprente biolcgice un lee, eomp lementare mediului lor Inconjurillor. Aceasta este lec'~i iii pe care opurtam cu noi in inteiege:re:a actuala a grnpeloT sanguine, deoarecc caraeterele genetjce ale stramosilor nosrri rraiescasrazi in !lange le ncstru,

• Grupa sanguina 0.; Gmpa sanguina cea mai veche ~j cea mai de baza, supravietunorul din varful Iantului trufic, eu un sistern imunitar puternsc ~,i bine lnzestrat, dornic ~i capabil sa distruga pe oricineprieten sau dusman.

.. Grupa sanguina A: Primii im.igfan\i, fOrla~i de neccsitatea migra,ri .. i sa se adapteze Ia moduri mail agrare de Vi.*l ~L alimentatie, cu o personalitate mai COOpCf.lI11ta., care sa-i ajute la irucgrarea 111 comunirsti aglcmcrate.

GRUPA SANGUINA

IS

'., .. Gmp. a sa .. ngu ina H: _A si m] latolll.ll adaptand"-"'e La noi '-'''''''.0' .•..

ell' t" ,- :. _ -. - - - - .... " , . _ .... "'J •. I tU

.. _ m~,.eI1C. e ~I la ameslf!. CUI. p.op_·.lIlatjil.or, reprezenl..1nd Iunta narum pent . h -,'1. _ . I'

~ .... :. .~'. ~ tiC: I mru de forte mai bun intJre teflsiUilHe

mmtn ~1 sOhclltanle s]Memuh.li imunnar.

• Gru:pa AlB: Urmasii delicatj ai unei fuziuni daosen.",. ~ . to[eranta ,1. A - _. '. '. . ." .. v.I.e lntre __ . h "I· i.. .. grup ~ . . ..~ l grupa B, ~m lla] barbara d ~,~ rna'; ec. I 1.IJrat~. ' .... . , •

DO I

Codnl sanguin:

Amprenia grupe:i sangllin e

~ _,,' ,', , ",~ ,.' " TURU ELANUL V1TAL CARE

SA' N"GELE ESTE -0 FORTA A NA:~, , ,',., -,'". ~,t ~ de,' .. i!illge , ' , ' ' " 1 0 'n~d pica ur<1 ,,' ~".. •

ne-a £us"irrut din tiropun. ,~n~e_rnon, ,a,:b-,~.n ~~!." ~l)nt]ne'i'f1tI,egul cod

" , " "f! VlZlbl.1a en OG' 11U1 lh,1er" ' ~ ,'. ~

prea I1.UC2 pe~tn~ a I, ,~, " c',,' 'ADN es~e intacUI. ~i tepbcMa genetic al unei fi nil\(: umane. Amprenta

. ~ e

,111 no] la rtesffir~it. -p~n sa~g' - "", i erletice;:" rnICame ~i bucMi de Sangele con\me, ~leOn!~memol1e g "'," i subf --, t de ",-., ,~, " ise de 1a stramosn l1()~tn sue ',Ofl11a "

pr-o gramare speer fIca; uansn:, s ", ~, ' 'f/' Un astfe! de cod

oduri oe care inca tnc-ercaw sa Ie desci ram., .',," It

c, ',. 1:-" ," , ' ' " ' .~ P oiJabH este eel nun ~mpor an ' deh-:nnina ~i grupe noasrra sa[lgl.]lna. r ',' , " , '~de dezv:~lui

, , , ~I " ,", descifra tnlucercarea noas~ra a, ~

cod pe c,ar, ;e,' 11 pu.lern" ,', L, I ,~ vital in existe[l~a noastT, <I.

" de ~, "ce '~I de rolUI sau V] .. I ", ,

rnisterele legate e S;;I111;> • , ' , _. , , l'cllid rosu ml1og.en. La

hi 1 "ber sangde estc un 1 '(

pcntru, OC uu in -" ',' " ..,' ",' ..iI' - "it clemente

, ,_, _ ' _,' " dele a h ,compus uUI muue '

ll"w:roSCOp msael se dove '~.. srrm i ti ,serial de fier pe care

d - f' " tc N' umcroase1e celule to ~n co ntm un ",pr,', leer I " , re

1 en c. c . ' ,',',' t a '''porta OX!g', enui ~lCil, v

. ' , " qr, .,' -esc pe,nm.l a BU • ." ' ' " ,

organlsmele noastr,e ~ 0,0:> , , - ,_' ",I i Celukle san'mine albe,

dan culoarea rugime c!'Iractensnca sange u "., ,- I, ~~, f1uxllll

" d ~ t cele 1'0 ~ it nah'l.heaZa I"

" ',' ,., nI.lmcrO<l'se ec,a ,t, c ~ ,I"' , ~ .,

.eLI muh mat PU\lO', ' ,- .~", .... te ntfJte1lamlu-ne

- t -~.l'pe ve~[I\C v 19.1 ..... U, " I" :.!

nostru sanguin <!.:SGmel'lea UIiO'[ 1 r ' -

oc infectii.

CODUL SANGU1N

Aces! complex fluid viu contine si proteinc - care due 5ub(>lao~de nutritive la nivelu) ~c$utUiil(lf,. plachete - care ajuta Ia coag;ular'ea: sangeJui ~i plasma - care confine gardicnii sistemului JlOS,~11.l ~ rnuni tat,

Importanta grupei sanguine

S-AR PUTEA sA NU vt; CUNOASTETt grupa sanguina decar dacaa:\i domll sa:nge sau a~,i aVH1, nevoic de I) transfuzie, Majoritarea oamenilor considers grupa, sanguiua drept UI1i factor inert, ceva care dobande~tei:mpo~an{~ dear in cazul unei urge'[lte medicale, Daca ati ddt dramatica poveste a evolutiei grupelor sanguine, Yeti lncepe sa i:n\elegeh, -c,ii grupa sanguii'!a a fost lntotdeauna forta morrice ce a stat Ia baza supraviejuirii nmane, sch,imbAl)du-se ~i adaptfmdu-se la poi ool1l(Hli~j medii '1noonjuraIoare~i rezerve de hrana.

De ce este grupa sanguina atfit de pllllltel1;li(;~? Care este rolul esential pe care i~ jcaca Ill, supraviejuirea omului - nu doar cu mii de ani lin urma, ci ~i in prezent?

Grupa sanguina este cheia intregului sistem irnunitar al organismului, Ea controleaza influenta virusurilor, bad,et:i i 1 Of, ,J alter infectii,lI substantelor ehimice, a stresului si a intregii game de wctori ~I cond i ~ii externe cear putea comprorn ite sistemu 1 imuni tar.

CuvallwJ imul1 previae din latinescul im,n:ll.mis_, care desemna un ora;~ in lmperiul Roman care nu era obligat sa p'l~teasd taxc, (Ce bine ar fi dacii grupa sa!lguina ne-ar- putea da Q astfel de imunitatel) Sistemul irnunitar ,ac~ioneaza pentru a defini structurile proprii - >.Slelf" si <l! le distruge pe celt straine - ,,JIOIHlelr'. Accasia reprezinta e functie esenl.iala, deoareec, 1'3ra ea. sistemul imunitarar putca ataca din greseala propriile dumneavoasira tesuturi sau ar putea permite Iilnor organisme primejdioase S$! piJtrunda in' zone vitalc ale orgarusmului, i.n ciuda ccmplexitatii sale. sistemul imunitar se reduce. in ultima inSlar.lt:~. la dou4 functi] de baza: a ne recunoaste pe "noi"$i a-i ucide pe ,,:ei," _ hi aceasta plivint:a organismul nostru cste C:lI 0 petrecere ell accesul doar ~'e baza de invitatie. Daca potentialul rnusafir prezjnI1i invilatia corccta gsrzile responsabile I..:U sccuritatea Ii permit f),a intre ~i sa se simHi, bine. DOlCe. invitatia lipsestc sau estc falsificata, oaspetele cste In 1~1\lra( co forta,

18 AIJMENTATL\ ADECVA'l' A CELOR ... GRUPE SANGu]NE

Accesati grupa sanguini

NATURA A fNZESTRAT sistemul imuilitar ell metode fearte sefisticate pentru a stabiH daca o substantl1 din organism est'e str4ina sau nu, Una dintre rrtetode impUcit eXis.tMt.a, demarkeri ,chimid denumiti ,antigt;:ne, care se gas~sc pe supra:fatl'! celuldor org8lfl~smului DOs-tN. Fiecare fQrn:tat de vi apt, de Ja eel mal s]fnpl,u V~nIS p'afi~ la oamenii tn.'~,i~i, posed):!' antigene unite care formea~ 0 parte a ampren~e:'i chimice proprii, Unuldintre eele fila] puiernice anligene ale organismulul uman este eel CM,e, detennina grupa sanguine. Difeiitele ,antj~ gene ale grupelor sanguine sl!Jn[: atat de sensibile 'illca~, lItUnci dnd operea~jeficieht. 'ele sunt sistemele de securitate cele maio importante ale organisnnil.ut. Cand sistennd imuaitar seslz~ un p~Qna:j suspect ( adica, un antlge~ bacterian 8tnlin) ullul di»tre primele lucruri pe care le cauta este am.ligem.ll grupei sanguine, pentro Ii stabili dad. intrust'll este prietetll sau dusman,

Fieeare gropa sangu:i.na posedii un all <lI]Jjtigen,iarfiecare antigen are 0 stm.cmra ehimica prop,ri,e .. Grupa d'um.neav'Oastr,a, g;anguin.a este denumitolI du,pii ,.ultigenul de grnpi sanguini1 pe care tlpos,edati pe hernatii.

Irnagina:U-vij, structurra cbim.lcaa grupelor -sangui.ueca ni§[f: antene aJe speciilor, pmioctandillase spre exlerlor~ de la ,su!ptafata celulelor in spatiu[adiuc .. Aceste a,nrenre. sunt oo'lI:StndLe: di~ hlliitun ],ungi la care se leagii dear 0, glucida n.umila fucoza, jio~nd ceamai simpla grupa. sanguina, grupa O. Primii descopedEori al grupelor sanguine am .. ldel}unlit-o uO" pentm a sugera i.zere" sau .. nlci un

CODlUL SANGUIN

19

antig~,m real", Aceas,t~ antena serveste, d!eascmenea, COl. baza pentru oe1elahe grupe sangmne: A, B ~l AB.

.' Grupa ~a~guina A se formeaza atunei cane! antigenulu: 0, sau fuco:~el,i sealamro un alt glucid numi: N"ace(H5glliacto~' zamina .. Astfe], fucoza plus N-ace,til-g.a:lactozamill<l dau grupa s<'lnguina A.

.. Grupa saeguina B soc bazeaza, de asernenea, pe ant]ge:n::illl 0;, sau fucoza, dar la car'e se adauga una]! glucid, numit Dsgalactozam,in~ .. Astfel, fUCOZJ plus D-galactQzamina dau g:rupa

sanguina B.. -

.. Grupa sanguina AlB se bazeaza pe anrigenul 0, fuCOZ3, la care sc. a.dauga cele doua glucide, N~lloetll-g.alac(ozamil1.a ~i D~galactozamin,a. As,tfd. ruc.oZlI plus N -acc£il-gJ 1.E1ctoza.mifi<l plus D-galactozll.lllilla dau ,:grupa saillb'Uin~ AS. .

t~ • .~~ __ = ~ ~ ~~_._

::::> CE!Wl;IbA • N,._\iil~rif~nl ~ AZlII~14

Oy 1'!JeQ!:.I> ~;!:!jM!oo. ~~ ~~li~' [lulll!

C; ~~.tla~n. + ~~,,'d:~~rrMi ~1'iI3 zS!l!.lir

Celc pstns grop"{'''! sanguine\~i anligenefe lor. Gsup» 0 esre trdpiu<J., {bcoza;'_Gru.pa A estc hICOZ<l plus glueiria N-acelil-g.a.lacroz~mili8;

Gl'j,1Qo'i B cst ,';; ... -, r P'A D" ..

• ~~. r ,e 1~(.Oza ptu« g,jUClv,1l l.galac.lozamuw: GTupa liB C,I\.'

fu OZI'l plus glucid« gropei A ~j glueida gillpei B.

20 AUMENTATIAADECVATA CELOR 4GRUPE SANGUiNE

tn acest moment v-ati pntea intreiba, desprea lli determinanti de grope sanguine, cumar fl. pozUiv ~i negativ sau secretor/nonSrx;retor. De obicei, caud o<S!men! i i:~i decb,ffl grups: sa[lg1].in~ ei spun: ,Am grupa Ap{lzi tiv" sau .,Am grulll[jJ 0 negativ". Acesu,; vhti:;l!nte. S1l1[l sub-grupe, in in~erlond gru,peloT sanguine j Q,acarohiri re~ativ nesemeiflcative. Mai ITIuU de 90% d]n~re ftD~l factorii as!;lda~i cu grupa sang:utna sunt legat] de gropa prlucipa~~ - 0, A,. Bs,acu AS (veid anexa D pentru detalii pri.vhOil.le ts:slemnificl:l\ia subgropelor). Ne vomoonceralra asupra grnpe:is<lin!;Fli,]~ne- prQpriu-zise.

Aatigenele ,genereazB, formaree de antlcorpi -(bombe mteligente ale simmu!lui ittmllitat)

ATUNC~ CAND' ANl'KlENUL GRUPE] DUMNEAVOASTAA sanguine simte ca un antigen strain iii piltnlJtlJ$ in sistern, pdrnullucru pe care n face este s~. fcrmeze anticorpi f8JW deaeel ;antigeo. Acesti enticorpi, subg.tante chimiee spe'Giflce. produse de celuiele sistemului lmuniuir, ..,lInt comHmile in 8i~a fe] mc§.t sa se aiaseze ~i ~a u.rmi1~ reasca antigenul sU"ain peotru a fi dlst'fU!s"

Anticorpii SU[lt ec.hivalellrul eel ular ai bombei inteligente din

dorneniul !TIi mar" CeJlldde :td:s~emulu:i nostru imani tar produc nenumarafe yat~etati dellIllkorpi ~i fiecare dimre acestla este construit special pentnJ a ]denUfic:a ~i a se ahl.~a la un anumit antigen st~1iin. 51.'; poarUi 0 brt.talie oo~t]nutl tFlitre sistem.u~ i.munitar ~i intro~H care inc-eared Sa schimb e sau s~ pr'Oduca mutatH hi nlve:tol anrigenelor pwpri i, pentru a le transf(llnna. 'in strueturi noi care sa nu He recuIliOS-CUre de organism" Si8te~mil.imuruharraspunde la aoea5Ul. P[l)VO~ caeecu un lflventar mereu erescut de a(JJt~cQrpt

Cand Un anticorp irrHnfle~te antigeoul 1i.U1.!uI intrus mlcrobian, se

prcducee r~.%l:c1]e numiUi agluhnme ij:wopri.1!:I-zjs. Q lipire), Anticorpul se ata~eaza <l:l1!ti,ge'nului micro bian, faciindu-ltbacteadeziv. Cand eelulele, virusurile, paralilii 1'ji bacteri ile SUl1.~ .ag,lutina.le, ele adera unele la altele ~i se <ligi()'rnereaza.oee~ ceusureaza muh indepattarea lOor. Deoarece rrllcrobi]trebu]esa SJe b~:lez~ pe versatila lor capacitate de adezinne, acesta f1epre(zinta ua mecanis,mdeapaf'il.I~ toarte puternie. Bste ca slpunerea cAtu~,dor~a crimin a]i: ei devin maip1!lllll

CODUl SANGUlN

21

periculo~l dCCal atune] cand sunt ~.asa~]~ibe,i_~Cura~find sistemul de celul!e neoaisnuite, de virusuri, pJJr:aziti ~ U bacteri ~, anticorpi i aduna acesllie. elemen te nedorite Iaolalta pentru 0 ident ificare ~i 0 debarasare tl$CH'I!Irl:1.

~:is~e:~ul de ant igene si anticorpi de gmplft sanguine are ~i alte [o~un pe lan,gA detectarea intrusilor micrebieni ~i iutrusilor de alta natura. en aproape o suta de ani In urma, Dr. Karl Landsteiner, un s:tralu~it medic; ~L otu de ~li]nta austriac, a descoperit ca grupele sal1gl1m~e produe anti CG rpi ~] peutru aile grope sanguine. Revolut;lcmara sa descoperirea explicat de ce unii oameni puteau face s.ch.]mb de s~nge. in t'~ mp De: a!\i~ UU_ Parla la descoperjrea Dr, u!'lds~~me=,_ transfueiile de sange emu un dOll!Len]u ell retl~i re sp4I'adlc:~. Uneori erau"Mceplate".,·ahoori nu $i nirneni nu ~t]a de ce, Ml.!ltL.m:nUi Dr. Landsteinex.atirn .1Icmn care dintre grupele sanguine este recunoscuta d[ept prieten si care drept dusman, de catre alte grope sanguine.

D r; Landstei ner a aflat cJ.:

.. ' Grupa :sa~gJ(Iina A prezilltA antiecrpianri-B. Grupa sangulnaB '

ar fi respinsa de- grupa A.. <

., Grupa sa~guina B preziHta anticorpianti-A Grupa sanguina A ar fi respmsa de grl,lj)a B.

AslfH,ltldiv]zH cu grupa s:an~'Uin1i A ~i cei CD grupa sangaina B nu arputea face scntmb de :sal1ge_

.' Gmpa :sangl.lina .AE nu prezinta anticorpi. Receptor universal, oe:a.8.rac?epta orice al rllgmp.il sangu ~n&! Dar deoareee prezi nUi 111811 anngene A. c§.t ~i B, ar fi respinsa de orice -alta grupa S angu i ria,

A~t~e~,undivizii cu grupa sanguina AB ar putea primi sange de la Qrlcme, dar nu ar putea donanimanui. Cuexceptia unui all iudi vid eu grupa sanguina A8, desigur,

., Grupa, sanguine 0 prezinra anticorpi' anti-A ~j anti-B. Grupele S$r1I s ume A, 13 s i A B ar f~ respinse,

- -----

22 AUMENTAT1A ADECVATA CELOR o40RUPE SANGU INE

Astfe 1,iDdivizii cu. grupa sanguinil 0 nuar put'ea primi :s.~ge cl.ec§:t de la alti indivizi cugropa sanguina O . Dsz, lipsita flind de antigen.eA~Hke '~i B~Hk.e. indivizii cu gmpa sanguina 0 ar putea dona sange ruturor celarlalti, Gropa sanguina 0 este donatorul universal!

Anticorpii .,.fa-ta de alwegrope g;anguine" sunt cei mai p'l.u);:mici anticorpi din sistemul nostru imcnitar, iar capacitatea Ior de a aglomera-uglutina - cclulelc sanguine ale unei grupe sanguine opuse este aHlt de puternica incat poate fi imediat observata ell oehiul Jiber, pe o lama de stic~a, Maj oritatea celorlalti anllk.Q'rpi pe care ii posedam au nevoie de un fel de stimulate (cum ar fi 0 vaecinare sau 0 infeetie) pen tru afi produsi, Mt1COrpU fa~a de grupele sanguine sunt diferi,ti: .ei sun; prod1!l~iau.tome.t,adesea ap~rand ttl. nastere ~i aUnga.!ld niveluri apropiete de cele ale va,rstei adulte pana la v1irsta de 4 lnni .

. Dar povestea aglul:inikii irnplicii~i alte aspecie. S..,a descoperit, de asemenea, cd!. mnlteallmeme agh.l!tiFleaza celulele anumitor grope sanguine (asemanator, Intr-un fel, cu fenomeeul de respingere) ~.i [m aglntineaza celulele ahor grupe sanguine •. ceea ce Lnseamn1i ell un aliment care poaee fi. nociv penrru celutele apaqin5nd unei grupe 5;mguinc poate fi benefic pentru eelulele apal1inand aleei grope. sanguine. Nu mai reprezinta astfel 0 surpriza faptul ca. multe dintre antigenele din aceste alimente prezentau catacteristici A~like sau B-like. Aceesta descoperire oferea [egamra ~tiintifica lntr,e grupa san_gu:[.a. :;;1 aihnenta;ti,e. Tohi~i;. JIIDl!od FeffiarcabH, impl~catiHe ei revo lutionare urmau .s,1j rfilmblI in stare ]aJteula;. pmfu]]}du=s,e pe durara celei mal marl pi!rti a acesmi secol - pan;). cand un grup de oameni de ~tjinta, medici ~i nutdti.onil1ti, a i'nce:put s,a exploreze conexnmea,

eODUL SANGUlN

'23

I I

24 ALlM.EN1AT~A .A.DECVATA CElOR 4 (tR UrE S.A.NGUINE

di rect cu invelisul gastr ic sau CIJ eel a 1 tracrul ui in lest ~ ria] sau poa te trece ill! torentulsanguin alaturi de substan~e~'e nutritive d]gerale: din boabele de faso le lima. Lectine diferite vizeaza orgsne ~j sisterne

di ferite ale orgS!nismu.~.ui.,. , ."

Oda.tfil, ce leetina irJ!tacta se localizeaza La unanurnit [live! din organism, ea <Ire realmente un eject magnetic asupra ce1ulelo~ d,in reginnea respective. Ea aglornereaascelulele ~.~ S!ce~tea. sum tmh~e spre a fi distruse, casi C<lnd ar f ,~i ele, elements strame mv<uia~oare, Aceasta aglomerare peste cauza sindeomul de [rita-tie la nivel Intes~ tinal. S~I!U ciroza hepatica sau p()!<lit1e determina blocarea fluxulni sanguin renal>- pentm 11. enumera dour cj,!,eva dinrre efeete,

POATE vA AMINTITI ciudara asasinare .iii lui OyoIgi Markov in 1978pe Q strada din Londra. Matkova fost ucis deun agent ru~~u" noscnr al KGB~hl!hJIi. sovietic, in tim:p ce 8i~tle!pta autobuzul, liH!\lal. au.topsia nua pumt indica: p:recLrs CUrl) s-a procedat. D'I!lpa 0 cautare mhliU~ioas,aj uu minuscul bob aurin 1.j fest gasit implantat In piciorul ]u'i Markov Bobul s-a dcyvedit a fi impregnat cu 0 S;llbstalltfi ch]mica numiUi. ricin, care este 0 .k.cti~]a tl)xicl extrasa d]l1 boabele de ctetar; Ri.dnu~ cste G' aglurinina alal de puternica Incat chiar 0 camtiuwe inf~n]teziffi,1lHi. poare Plf>QVQCa moartea prin rapida trausfo:rrnar,ii): a hematiiler din organism. In' cheaguri mad care blocheazaerterele ..

Ricinul ucide instantaneu, .

Din fericire, rnajoritatea lectinelor co se gasesc 'ill aiime[j[la~le nu sunt chiaratat de perieuloase, desi de pot cauza o v<lIri.e'Mue de alte problems, mai ales dad! sunt specifice unei anumire grupe sanguine, In cea mai mare parte (II 1:'1 cazuri sistemul noa~struimunHar ne protejeaza de Iectine. Nou~t:oed ~i cinci ia sut!i din lectinelepe care le ingreratrl prin alimentele noastre tipice sunt indepartate de organism, T orusi, eel putin :5% dintre Iectinele pe care le !DaucJm tree lin torentul sanguin, unde ele reactioneaza.: d is.trog.§.nd hema ti i 1 e ~ ~ leucceitele. Acjiunile lectinelor in tractul digesiiv por f chiar mai (Juternice. La <Ke~t nivd d.e CtCea7;..a ade:sel.l 0 puternica inflanYci·dc <3 mucoasei in test i na ie. iar ace fj,$t<i aq ilJ.m.e agiliti nant<i poa~e mirna alergiile a·~ir:r~entare .. Chiar ocarHilatc minuscuia JinU'0 lect~mies~c

CO D LJ,L SA N G U 1 N

25

cap..aibiM sa. aglutineze un imens numar de celute daca grupa sanguina respe.ctiva eS1ereact]va.

Aceasra nu inseamna ca trebuie sa v.a. apuce din senjn ingrijo[area pentru fiecare aliment pe care it consumeti.jn definLtiv, le~li~ f1e:le suet foarte abundeme in leguminoasec mol uste, graminee ~i vege:~1l1e. Este greu Sa le oeoiim, So!u~ill este sa evitam lectinele care aglndnellza oelnlele fiecanria dintre noj - II] fuuqie de grupa Sllnguill:~L Die exempiu, glutenul, cca mai oomUIia k:clina prezenta ]B grAu:~i alre graminee, se teaga la mucoasa intestinului subtire, deterrnjn~[Id o inflamatieapreciab i m ~I 0 iri t~~ ie d\.lr·e:masa la indi v izi i GO arll.l.ffi]te grope sanguine ~ mai ale-s la .eei CU gmpll sllngu]na 0,

Lectinele variaza, in fi .. metie de sursa. De. exempfu, lectina care se gase~te in grau ate 0 forma difcr:itrt de l .. ectina din soia ~i se <l(ta~leazil la 0 combiI'latie g~ucidk:a diferita; fiecare djntre aceste a Lin:le:!1te, suut periculoase pentru unele grupe s,~ngolile. dOll]" benefice pentru altele,

'In geHe;ral"esutul nervcseste foarte sensibil la cfccrul aglut!F1l1lIit al leetinelor alimentare, Aceasta ar puteaexplica de ceunii cer-cetato:,i considera ca d]etdeSLij(i~dergice pot fiutile 'ln tratarea anumiter tipuri de tulhll:radmervoase, cum ar fi h]perllcli"..it:a!t.ea .. CerGet:aforii ni~i au, c.;bser;,ra't ca ereierul snhizof~enicilore:s1te mai

sens:ibU La atasarea anumitor lectine .din alimenie uzuale, ' .

<Inj~cli]le cu Tectiua d.in ]inte l~ cavitat]h~ articulate ale ge~llchi:ului la.iepuri nesensibilizatiau determinat dezvoharea rune] lIlllrj(e· identice QUlIiiri!t<i reumatoida, Multe persoane cu adrWi eOH1i:rderaca evitarea vegeaale lor de ~ip solanic, cum sunt rosiile, vi]i!e~ek si eartofli.pare sa fie benefica' pentru ei, Acesr lucru nu este 8mpnriiz&tor. deoerece rnajoritatea vegetalelor solanice sunt foarte bogate in lectine,

Lecrinele alimentarepot, de asemenea, interacti ona cu receptorii de sup.raf!i:tf:i a~ leucocitelor, determinand multiplicarea rapida 11 acestora.' Aceste lectinesunt numite mitogeni, deoarece determina mtrareaIeucccitelor in mitoza, in procesul de reproducere. Ele mj c~Jagtlleaza sangele' prin alipirea celulelor unele de altele, ei se ah!l~ieazS! de diJerile 8uprafc~c;, ca si puricii pe CiUIiiC. U neon, Ull rtle.ci'Uc de la serviciul de urge:[Ita va :1'1 confruntaJ en un (;op~ll fo.arLC

26 AUMf;NTAT~AAD£CVATA CELOR" GRUPE SANGUINE

·A!J1MM

. -

Dw~ fiecalJ;e an.tiger! ,d~ gmpli .s31il.,gtlillJ po:seda 0 (bmla ~c:i, mu}tiG

,fe"C.~;mi: --i.l1'.ieraC'~·iof.leaiH Ci,I G llfHimU"i gmp<i sangu.i'n5 d8~(:; de se pouiv.eso C£i [buna· <!c~Jej_gru:pe·:5'<Il"l$tiMe:. in ?;l!.~lnPlul de mifli sus, /ect.im:ie <Jl.imenJ<Jlfe dintlf"4l faffi!rie fJertiil1te cu [~s.o~e .fJ'lleracriolle"az.lf ~i ·O!gl.~,ti1.iellZ5 c.eJ!1hitr: de' grupi Sllnl,'lIinil_ A arl' Sral'1g8) deoa:re''eS"6 poWv.esc· fO!l'mt:J: aniig:enuJirf A Antigen'lJ/ gRiped silI~ii!le B (in drealP'~.'l),· a lnG.fecula gluciditii' aiieritiiOl1 0 FonniJ dife:riiii', .n!! e-stc tlfeol.i1t. Din c..o1l1tra, 0 Jectjnj atimef};t;Jrii ~c;um M.fF hri{ica) CIiFe:se p~te a~8~J .'$i poa(;e~&h~fill:a ce.luHe de gmp.a 5llnguii78 13, RUSe )(8 pOld'lli gnJ,pei SOlllglJ·iM. A,

bolnav,cu 0 leucoc,iwU extrem de rjdical8i, darin re.slnormal Desi Ieucemi a podlatridl este, in g.em:cnd, pri'!11U~ diagrlos.t]c Iacere ne gandim, un medie perspieaee ·m va i;ntr·e ba pe pari nte: .,S-"®J j uca 1 copi.lul,dullTI!.e.<lV01.1>s,tra ~I] curte?". Daca r!spuns:uleSle afirmativ: "A rnan~at seminte de vreun fel sa:u*]~a intfOd~splanle in gura'}" Adesea Sf: va dQvedi c:a f\e:5Pf;lctj,VU] 9OP,i~ a consumst frunzc sau muguri de "Tra~slaci0bam.dut· (t-,pokeweJed plant"), 0 buruiana CHf(.; contine 0 lecrrna ce affi: capacitetea de fI stimula productia de lcaeoeite.

CODUL S,ANGU IN

27

Cum. sa d;etelctatil Ieetinele nocive pentra erganisrnu] dumneavoastra

ADESEA 11]11 auzit pscienn sl.Ist.ln§.nd d. urmeaza illh}cmai dieta gr:upei s anguine ~i ca evita "loa-Ie lecti nele carejintesc g:mpll lor sanguuna - dar eu stiu ca nu este a~a, Cand ]e pun la Indoiala afinlla~iile,. de 0 b icei ei I:em,ln~~ la orice semn de protest ~i spun cu 'J.I!.i.mire:"De uncle stiti 10<

Eu ~l:iu. deoarece efectele lectinelor asupra diferitclor grape sanpioe HI.! sunt d~,)I":l:r 0 teorie. Se bazeaza pe ~tui~Fi._ Jun'testat virtual w:ate - alimenrele uzuale pentru reactivitate ell grupele sanguine, [O·lO$lno "'tat metode clinice, d~~i de laborator, Pot proc;ltta lectine ];rolil~e din alimente, Gum ar fi alunele, lintea, carnea sau gi~Uli, din .~aooratOSire dechimie ~ire;;;ruUa(de sunt vizibile la microscop: pot vedec;;lt cumele aglnti neaza celulele grupci sanguine afectate.

Existii. ~i un barometru $l]]ntific mai direct ca·re poate f fa los i t peneu a masera prezenta leerinelor in organism. Baromctrul esre un simplu test de urina denumit tesml indican. Tesml i ~]dican n).asoal'@i un factor numir putrcfsctia ]ntes·til1aJ.a. Gina ficaml :;;i ~ ntes tinele nu metSihol.lZieazaadecval proteinele, ele prodcc reziduuri texice numite indoll. N i velnlacestor reziduuri toxice oeste ararat de testul inc! ican,

Da'ca evitati alimentele oontin~:nd lectine toxice sau alimentele care S1J]nt greu di gerate 1!n cazul gropei dumaca voasna sanguine, tesiul indican va erata valori raid.

Daca. pe de alta parte, consumati in mod regulat alimente ClI un COlltifilUtrid icat de lectine saualimenre greu d igerabile.jesnil indican va avea valor] crescute - deno!§nd ca organj smul dumneavoastra este predispus 'La afectiuni cancerigene.

Pacientii mei en valori crescute ale titrulu i de indo I i. (test ind ican) prntesteaza adesea spunand ea ei de obicei urrneaza dieta, abatal1du~se dear ocezional de la ea. Ei nu pot crede di. cifrek t.estului ind icsn sun l aUi.1 de mari,

lata motivul: Testal indican arata ca efectul unei substante ca.rc.tQogene care intra lni.Hm organism esse amplificat de p~na 1<1 IlOu.iilzecj de ori fa~a de cazul un u~ org~;l1islli peutru care ou este toxic, De exerrrplu, daca (I pcrsoana ell grupa sanguina A consuma un

28 AUMENTATIA ADECVAf A CElOR 4 GR UPE SANGU JNE

aliment preparat san tratat, cum at fi salamul, nitritii sum mu~ti~l~~a1i de: 90 de ori In privinta lmpa.crului lot negativ, deoarece indlvizi.l ell grupa sanguina A sunt 'In mod special. susceptibili la cancer gastnc la efeetele toxiee ale nitriti~()I. . .,

In general persoanele care viu la eabinetulmeu prezin~a ~illon de 2 lI2- 0 toxieitate mai mull decst sufieienta pentru a mdl~a 0 pIO blerna, Vestea buna este ca, dupa nurnai. cloull.~.apl1im~hll. ~~ respectilre a diete i grupei sanguine, numarul va lon c al testu Jui

indican va scadea Ia l san c.b.iar Ia 0,. .

S·ar puteaca aceasta ~1i fie prima data cand auziti de t_esm.! indican dar ea a fest fbiQsita pe scars larga in medicine oo·uvcll{ian.aUi in ultimii 50 deam si toate Iaboratcarele ~ fectueaza ac.est test. tn mod ironic, ell numai uu an in Un11J.) cateva importante laboraroare au jncesat sa u t ul.i zeze sea la, deoarece numarul de solicitari nu era desml de mare, Sunt sigur Cii pe masma ce oamenii vor incepe S:1i ]n~ieleag1i. mai b~ne. asocierea gmpa. sanguins-l ect ine, testul iadican va reinrra in uz, lotte timp, rugati-l pe medical curant sau pe naturist sa vli efecmeze testul.

Testul indican

Etapa l.:

Se amesteca urjaa ell ac~d; do'rhid.ri~ si fler; rezuljatul va fi o reacrie cu degajare de f utn,

Etap<l2'

Se ~a,s.a a.rn.es~.ecull~ repeus t i [[IP de 2 minute, apoi se adalJtol trci pi cd, !uri cl~ c I orof'OFlm, Sc va degaja di r'l nou fum- de euloare ;"Illl<as~!r!.l, desch i s p.1ina. I,~ a! basrtu ~nch~s_

Etap2 J:

Se <l<pr.e..ci aza culoarea p~ Tes~1J1 i[Jd~c~rt:

{~,2 - binc

2% - problerne, J.-4 - p,gri;:o I.

CODUL SANGUIN

29

o 1 eeti e a grupe i s angujne: povestea rabinului

DE-A LUNGUL ANJLOR, am [OS( martorul rnultor transformari ca fczultl! al dietei grupei sanguine. Putine au ;fost insa cdc Care sa'ma fi miscat ~i lnspirat alAt de mult ca experienta mer! caun rabin biHra~~

~,i Intckpt dill Brooklyn .

La Inceputul amrlui 19900, am primu un tekfol~ de u[g'ent~ de Ia 111:1 ru:edic di n New York care im:L apreci 11 munca, E~ UNl intrebal dllca rot sa V]U s~ exa minez uri pacienr de al .s~u'. un renumit rabin hasidic care era tin tui t la pat

,.= Rabinul Jacob este un om foarte de-osebitjmi~la spus' el, vaf o expel':ien{ai[iiter·ecs anta pcntru dumncavQastra - :~i, sper, ~~.; pentru d. ~ E~ a conti nuat, S])u[;J,~nd.u~m~c:a raburul, In v.1rsta de 73 de ani, ern un paeient suferind de mult (imp de diabet ~'i Gil -tc:f,apia prin inject:are eLL insulina n~ aveaprea mare efect ttl.' c.aZtl! Salt Un accident vascular cerebra 1 masiv H i ii1sase p<Jir!i al paralizat .. · .

C:and. a~n ajuns s.a rr vad, ta domicillul sau din Brooklyn, am aflat c,a rnbinul Jacob era, CU adevsra t, un Om. impresionant care degajaun 1Ict de profunda infe·]egere spiri tuala ~i de eompas june: tactitii, Odinioara 0 persoana InaU", ~i mbustii,mbinul. in acel moment z:;kea cmaciat SI exrcnua t In pat, boga !.a. sa barba al.ba ajungand'u· i pana la plept. In ciuda stan] salemedicalc, ochii Iierau limpezi, bHinzi ~i pi i III de viata_ Principalu l sau interes er-a Sa se scoale din pat (:11 sa i ~i c.f.lfitinue munca. Dar am pUIJ.H bbse:rv(l caavea dureri teri bile: Chiar ina.inte de accidenljn1:i-a spus el, picioarele i-au creat ptcbleme. Circu~a~ia deficitara ]'1 cauz<lseedeme.~] inflarnatie la ambele: picioare, derermlnsnd crize dureroase sub forma de ,.,rn~ep<i.turi·' arunci cand inccrca s~ umble .. Acum, piciorul sau stSng 'f1U mai raspund ea la co menzi.

Nu am fo S I surpr ins sa afl u ca ra bi md JalCob avea grupa sanguina B. De~i aceasta g,rupa sanguina esie relativ tarj lh America, ea 'este fOal;"(e obisnuita Ia evreii hasidici, majoritatea dintre a(;:e~~iJcn)ig.r,~nJ din Europa ~k est ..

M i-am (ht scama Gil, r)('Tl~n.;~l t aju~J p-e rubin, irebuic m~;i lutai .~a an u cev J J esprc modul ,c iw .1.: vi a t.~ ~i de spre 1;. Ii m '-'11 1,;1 \ ~ ,! Sa., Alim,,;;nl<qia C;s.t~ intim lcgal(L (k j n ;whlri III lradj1~~ ~>\. fcia~L;:L

I . II

30 AUMENTATIAADECVATA eEl_OR 4 GRUPE 'SANGUiNE

Am S'tf'll de verba cu sotia si fiica rabinuhn Jacob, nici una dil~ ele nefiind fm;niiianZ!l.I.ecu tratamentele naturiste. Dar ele doreau sj n sjute pe rabin si erau receptive sa. inve\e.

,,_ Povestiti-mi despre f'lhmenta\iJ rabindul, am spus eLi.

_ De obicei consuma aeeleasi alimelltc in fltecate zi, rni-a raspuns fiica sa. Acele alimente emu. pui fiert, cholent, un fel de pasla de fasole si kasha, un preparal de brisca. Pui, fasolc, hri~c.ii eli taitei ~ accstea sum alimente foarte normaie.

_ Oed, cum se pr,epara kasha? am lmrehat ell cu l):evinQva~ie. A

avut 19C 0 conversatie mpida lntre mama l?i fiica Iii idi~. pllnctatii de zanibcte f~nneciitoaj'e 11.'1 direc1ia mea, ~i chicorel i.

. _ Ei bine, iii spus fiica, intr-o cngleza nev,.'Y'0rk=eza perfecta, mai inHii se gateste kasan - hrisca - apoi foe amesteca cu taitcil. A po i se serveste, se spune rugaciuneasi sem.anincA.

_ Se asezoneaza in vreun fel kasha? ant intrebat eu, din !lQU, 1(;:U

nl.l,iv~tale. 0 ahil i1.bucnire de idis, ~'PQi> fiica rabinului a tnee·put.

_ Kaslm. domnule doctor, ei bine ... se ia loati\ gr,as.imea care s-Ol scos din pui ea sa devinti kosher, se pune grasimea Inlt-O tigeie marc cu pu~i[ltel deceapa toc<littlli se pune pe foe, -Se extrage.grasimc!!i pe mils:um ce se topeste si sc ob\ille 0 minunala g[asime de pui pura, Leo dam celor l1l1ic.i pe 0 bll.!!cata depaine cilaU,ah proaspata cu sare, Este

aL~:l de delicioasa lindl 1,i vine s.a moril"

Da, cia" ai putea mud, m-am gaodil eu, 'iU'wnecat

;'_ Oricum, a continulll fiica rabinului, lei ceva.dln "gribb.encs", adica eeea ce ra-mane dllpa. ce ~1ra}e~ti grasime;a" Estc bun, bille mmcnit f$i crocant, ell ceapa car,ameHz,llZi., ~i se pune alaturi de kasha pentru 0 mica gustare. Are un gust rnai bun decat cartofii p~ajili. Rabinului Ii place 1<1 neounie! Grasimea de PUl care se extrage se smesteca 'ell kasha ~i cu taiteii, O, este de-a dreptul delicios

Deliciosl'

Am aflat ca a(:.eslca sunt fehrri de mane-are hasidice fcanc

obi~nu]le, ciI de compuneau 0 masa tipica 10 familir:: de Sabbath. DiH era rnai rnult decdt un ritual saptiimiwaJ pentru rabin. Fiind uu on) pius, care i~ipeU'ec,ea ceil! mai mare part,e ·a timpuiui in rugaciune. rabi.nui llU punea marc pret pe mancarc ~~, pur ~i svrnplu, constum ,:n~la~i rei de dOlla or; pe zi

De~~ f.lcea pi3tte dintHl tmciiti,e secular1i, alimentaHa T'ibmulu1

i:.J <.:i';1 optl,mll pcntrv gn.lpa. s3mguina B. LJectinek din a\imnuc ~'.I

COUUL SANGUIN

31

pl,l.iUi de gaina-, hrisca, fasolea si porumbul (C1lI sa nu mai vorbim de "gribbeIle.s·~!') det:ermimm aglutinarea celulelor sale sanguine ~i !lOf}sta a fost, probabil, un factor major jmplicea inaccidenrul sau vascular oe~bnl!L Acest tip de lectine pot hloca ~i efeetele insulinei, ceea ee cxphca de ce diabetul rabinului Jacob devenea din ICe In ce mai dificil de conrrolat, '

Am inteles ca evreii ortodocsi se supuneau legilor kashrut kOSfl,:r .~ principii vechi de d1eti1 enuntate pentruprima da;t,a In Vednu] Tes~ll.rnem din Biblie. Conform acestorlegi alimentare, un numar. ~e alimente sunt interzise, iar produsele 'lactate ~i',carnea nu sunt melo.data eonsumate [a aceeasi m.a:.sa. De rapt, in casele kosher; eXlsHi va.~,e: tigai., f~.i·~llrii ~i eutite s~patate peatru produse lactate ~i ca~le, $1, de 3',;.I;!tnenea,cb]uyete separate pentru spalarea aC~~lOI'

obiecte, .

Astfet, amabordat cu grija subiectul schin'l.bari]~r de dieJ,a. fata de cdc; doua femei, nedorind sa tulbur ritualul ~i asociatiile rel.i.gioase, care ills emil au aliH de mult. Am fest, cie asemcnea, prudent in a nu sugera alimente despre care ~tiam. ca sunt considerate impure Intraditia lor,

. OJ]'JI. fericire, existau su bsti tute permisibile, Am rugat-o p e 5<0 qi 11 rabinului Jacob sa aduca variatie 'In alimentatia familiei, reducand feiuci.le tipice ale rabinului .. la Q data pe saptarn~na) ell ocazia mesei propriu-zise de Sabbath .. Pentru celelalte rnese am rugat-o sil ii prepare mid, peste saucurcan III loe de pui, orcz SlIlJ mel lnloc de kasha ~,i sa alterneze fasolea pentru prepararea cholent-uhri. in s~r~it, am prescris cateva combinatii de vitamine si plante pcntru a-I accelera vindecarea,

Pama !n anul urmator, rabinul a fa.cut prcgrese uimitoare. In deC1It13 de OP!: £.JPtarn~ni mergea ~,i facea exercirii fizice moderate, c~rea;:u ajutat mult fa ameliorarea circulatiei sanguine .. Prezcnra 0 vlgoare remarcabila pentru un om de v:arsta sa si s-a debarasat de :t:e~te!e_~ccidentullJi sau vascular, La sase luni tratarnentul injectabil cu msulma a fest inlocuit ell uu tratament antidiabetic orel: - 0 rcalizare i~lPQrtarllta, tinitnd searna ca fusesc supus fimp de multi ani (mel ten'llplI pc b<lZ<1 d~ insulina. jnje-Ctabil~. l'hl all mai ~ur.i'en~t lW~ ep.lsoade de acciuenlc vilscularc e'.;;rebnl!c ~i di"bettll f<lbiL1ului J[:I~ob I!Sk astazi, in .o;far$i:, suh control.

32 AUMENTAT1AADE-CYATA CELOR 4GRUPE SANGUl E

TREI

Solutia grupei sanguine:

Unghid

. I

P'LANUL <GRUPEI SANGUI.NE VA DEZV ALUIE informatiilegate des~Mtal:e~l nuf.ri.tia eorespunzatoare profilului biologic exact laarmati cu aeeste no] informajii .• ve1i pntca opta ]I!J. privinta alimentatid, a regimului de exerd\ii fizice !oii a sarnatatii generate, care se bazeaz! pe fortele naturale dinamice existente lnorganism, Urma~Ql3rel'e. paU1J sectiuni oteua planuri f01:!l'W precise de dieta, suplimente alimentare ~i exercitii fizicepentru fiecare dintre grupele sanguine, Aeeste sectiuni sunt urmate, in Partea a Ill-a, de Q dezbatere minn- . ~io;ilsa ill. fiecarei star'] obisnuite de sanararc ~i boala, inclusiv a susceplibml~ti lor speci fice f ecarei grupe sanguine si 11. remcdiilor existente. DlIc-!li urmati C1i..I grij a planal grupei sanguine proprii, pute~i sa:

• Evila~i numeroase viroze ~i infectii obisnuite .

• ' Scadeti in greutatc, dcoarecc organisrnul dumneavcastra se debaraseaza de toxjne .~i gra'simi.

!il' Ripostati tmpoiriva bolilor CU potential letal, cum ali f cancerul, . bolile cardiovasculare, diabetul ~,i. insuficicnta hepatica,

• E ... itati multi dintre factcrii care determina distructia cclulara rapida, incetinind astfel procesul de Imbarranire.

34 AUMENTATIAA,DECVATA. CELOR 4 GRUPE SANGUINE

Planul grupei sanguine nu este un panllceu. Dar este 0 modalitate de a reface functi.He protective naturale ale sistemului imunirar, de a regla ceasul metabolic ~j de aepura sangele de lecrinete aglutinante periculoase. Este Gill adevarar eel mai bun fucru pe care n puteti face pentru a opri rapids deteriorare celulara care determine simptomele imbatdl.nirii. ~,i daca av'el.i probleme medicale, acest plan poate determina CD schimbare cruciala. in func~le de gravitatea sUirii ~.~ de masura in care este respectat planul, fiecare persoana va obtine uncle beneficii. Accasta a fest experjenla mea ~i experienta colegilor mei care folosesc acest sistem ell rnii de pacienti, Are 0 coerenta perfecta din punct de vedere ~li i ntiflc-

Tn acest capitol voi prezenta elementele pe care le veti g,tsi in planul grupei sanguine .. Ele includ :

• mETA GRUPE! SANGUINE :. PLAN1HCARE:A MESELOR.

• FACTORUL DE SCADERE IN GREIJTATE

., .R.ECOMANOAHJ PRIV!ND SU PUMENTELE AL~MENTARE

'. PROFI LUL STRES I EXERCITIU FIZ!C • CHEsnUNbA PERSONALITATll

il

I

'1

I

Dupa ce Yeti citi acest capitol si vii vcti revizui planul grupei sanguine, v,a sugerez sa cititi Paries: a n !~<:I pontru a obtine 0 imagine rnaicornpleta asupra irnplicatiilor medicale specifice planului in cazul damneavoastrs.

Dl ETA GRUPE I SA N GUt N E constituie refacerea ri tmulu i durnneavoastra genetic natural. Terenul pentru dietelegrupc!of sanguine ne-a foslp:regiHit ell mii de ani in urrna, Poate daca am fi continuat $~ urmam mesajele instinctive, inerente ale naturii noastre biologice, conditia noasira prezenra ar f foartc difcriUL Oricum, diversitatea UIT!Lana ~i fortele covar:~iware ale tehnologiei auintervenit.

Dupa cum stim, majoritarea primilor oameni, t!i;lca nu toji, erau v ana tori si cu legatori cu grupa sanguina 0, care sehrancau ell

SOLUTIA GRUPEI SANGUINE

8.('Iiro;aleil'lsecte, hoabe, radaeim ~i fruoze. Gama de op{juni pr'ivind a~irnelJm~ia 11 fest extinsa cand oamer»i 81U [[1Jvatat cum s,fj creases ,mirnalepenlru propria lor folosinta ~i cum sa cultive recolte, Dar nu a fosl neaparat un proces lin ~[ ordonat, deoarece nu fieeare societate s~a a.dapta,l bine la aceasta modificare. ]11 multe dintre sQCieliitUe lilllpndi cu gmpa sanguina 0, cum ar fi indienii de pe valea j:",au-lui Missouri, schimbarea de la 0 alimentatie carnivora la unaagrara a fo.slll1sotitii de modificari in formarea craniului ~i de prim" aparilic iii cariilor demare. Organismele lor pur ~i sirnplu nu se potriveau ell

alimentele nou introduse, .

Cu toa~~acestea, pentru 0 h.!t1gA perioada de bmp,aljmClltll~ia ~grara~rl1idltlOnaIJ a fum iza I 0 multitudine de substante nuttHive pelllrn 11 evita mlllnutri~ia $i a sustine populatii IlUnUlI'OHSC_ Aeest lucru s-a, schi mbat p e mas urA ce progresele intehn ici le agri CQ I e ~:i de preparare a alirnentelorau lnccput sa modifice alimeerele ,~i .sa le schimbe din ce ill ce mai mull starea lor naturals, De exemplu, rafinarea orezului cu noi tehnici de morarit in Asia secolului XX 81 provccat calamitatea denumita beriberi, a. boala datorata deficituhn de tiamina" care a dus la mil ioane de decese.

Un exemplu mai actual esre rreccrea de la ahiptare la hranirea copiluluicu biberonul In t<in'iie in curs de dezvoltare dun lumea 11 trele. Aceasta trecere la 0- forrrmia fnalt mtlna.£i1 ~i preparara de alis mentatic a copilului a fosr responsabila de un mare nurnar deeazurl de mah1Ulti!te, diarce si de 0 scadere a factorilor natura li irnunirari tl'ans,mi~i prin laptele matern.

AstAzI, esre general acceptata ideca Col nutritia - SHU alimentclc p~ care Ie consumam - are Ut~ impact direct asupra starii noasrro de llillnfil:mJ,te ~ i con fort Dar, in forruari i le confuze ~ i lIdesell centrad ietori j (j,esprc nutrijie all creal un virmal camp minat penrruconsumatorn p reocupati de S,analllte.

. emu s.a alegem recornandarile pc came sill le urmarn ~l careesie dlet"d 'CoreeH~? Adevarul este ca Il!U rnai putern sa alegern allmenratia corcct~.; 1l:J;:.a cum rIll ne 11:l:~ ipu tern alege culoarea paru I ui sal! sexul, Aceste.a all fo ,', deja alesepenm, noi ell multe rnii de ani in urma

Cred ea 0 mare parte di n COn fU7j eesre rezu ltatul ingMu.hoarei pl1Crnise ,,0 singura dicta, se potriveste tuturor", Desi am vazut cu P~oprii i nostri oeh i ca anurni ti oamen i raspund foarte bine la anumite (h~te in timp ce altij nu, niciodata ml ne-am asumat sarcina - in igiena ahmenta~iei sau nutri!iei - sil. studiern caracterisncile speeializate ale

II Ii

36 AUMENTAT~A A1JECVAfA eELOR 4GRUPESANGUiNE

poputaqijlor sau indlvi.zi lor care ar putea expliC-a! v arictatea de raspun snri La once dieta data, Am fest atoll de preoeupati de caracteristici k abmentelor incal am 0 mis s1i examinam ceracreristicile oameniler

Dieta grupei sanguineruncti.oneal..a deoarece sunteti capabili sll untH:lti un p~aiIJLde diet~ dar, lagk. ~(Hn,inc cetcetat ~i demenstrar, bazat pe pro milll dumneavo !l!$ua ..

, Fiecare diutee di ctele g:rupe lor sanguine include ~,a isprezece grope de alimcntc:

• Produse din came ~ icarne de pasare

• MGI.u,~te ~i pe~ti

• Produse lacta te ~i 0l:i5, '. U lei un~i grf:isiml

!II Nuc i ~i semi n~!e

• F asele silegume

.. Cereale

.. Produse de pani fica·li e

'.' Orllminc-\: si paste • Vegetale

!II Frnete

.. Sucuri ~i A.uide 'I< M ~FOdenii

.. Coudlmente

!II Ceaiini de ierburi .' Diverse bau:turi .

Fiecar,e diatre aeeste grope Impllne alimeatelc in trei ca tegori i:

DEOSEBlT DE BENE~ICE, NEUTRE $] DE EV[TAT. Gandi,i-va laacestecategon i sstfel :

l. DEOSBB[1[ DE .BENEHC este un aliment care ~qiO!H~az:a COl un medicament,

2. N E UTRUeSleun al i H1!ent careaetioncazaca un A,LI M ENT. 3" DEE V I 'rAT este un aliment care actio tl!e<l'za ca G OTRAV A,

Fieearc dicta cuprindc (I lo.u,ga varietate de ahrnc-ntc.S!~a ~)~cat nu trebuie sa va le:tne~i de ]ngradiri. C1i.nd este posibil, manifestati-va preferinta peatru alimentele deosebit de benefice ira detrimentul a lirncntelor neinre, dar sirnliqi-va tubed sa v~ bucurati de alimentele J.1J..eutF'c; titre vi Sf6, pctrivcse, Acestea din urma nu '1,'& fac rau din P1!.H"'IQl de vedere 111 lect inelor ~i contin su bstante nu.(dt i ve necesa re pentru () eli eta ec h ~ li b rat~.

La ineeputul fiecarei G<I~egori ~ de alimente, veqj vedea un gmflC care arata earn. asa:

SOLlJTL'\ GRUPE! SANGU~NE

,..----- ORlJPA SANGtl1NA: o

smAMANAL - DACA ASCBNDHNTA O:u:MNEAVOASnA ESTE

Aliment

TOATE A[.~.ENTELE M'AItlNE

Sug.esliile cu pnvire la t11.!,ic, in conformitate cu asccndcnta, In soot ~andilc ca rcgll!~ fcnne. Scopul meu aid este de a prezcnta ( [;(Ioda~itS!te de 11 V1I potrivi suplimenlar dicta, in cO[lCOn.1.1If1\<i. cucce CC cunol"~H,;:m dcsprc pll rtieula ri [ahle ascenden teu d umneavoastra De~ U persoane apa"~l':diI'i!J di feritor rase ~i euhu rio pol a vcaaceeas grupa. s.atlg;uin.fI, de nu au ilUotckalHl~ aceeasi frecvcma a genei. [)~ exemp~u, 0 persoana CU grupa sanguina A poatc fi AA, ~CC1l cr ira:sellmnil ca ambii piLfint~ au avU!t grupa s,1mguina A, sau poate f AO ceca ce lnseamna ca unul dintre parinti a ~VU[ grupa Nanguina 0, II' general, persoa ne.~e 'C II asce nden \ii, de nisi! a i bit t rnd s .. i posed e rna mu lte gone A A, pcrsoancl e CIllI as cc nd CI]~iL a frican J ~j ad .'iiI posed< II1i~i IlHI.LlC gem; 00 :;;i pcrscanclc cu asccndcnta asiatica lind !)~ posedc ma i muhe gene 13 B sau AA, AcC.~1 ~ ~~ te u IlU~ d ~n tire 11110 ti vclc pentru care ml.!l~i dcscendcmi ufricani prcl.in~J intolcrarna 11. lactoza. chiar dac<!I au grupa *languinii B (g,ropa ~lmgliiniL CJre cste ;innuenta~.8 bene ~1~ de produ ~,I.: lc lac ta ~ c ).

E)( isra ,ual\l'1ri<~ ~ ii gen'ltrl.l flee, d.l ~ i cu II ura lc, De ex emp] u, pen;:mmek de <1!';ccndcliL~a a:>.ill~i~B: IlU. suntcxpuse in mod lrud~tionai Ill. pr()dl~SC lactate, <is[fd Inc~~ dC;';~I;:~l{lcnti iasiatici ell gl'l!,lp~. sanguina 1:1, 'IT pu I.e'a nee us ita U incorpora re ru a l IcnH'l Jj a ccs W r produse in tlJcldc lor, pe rn<lM,mi cc 'i~i ad,OIp~elll'_.:t organbmdc If a accstea

~C(;'Sle rafiuamento ii,lu. de <I;;:cmcnca, i~~cakul dirC!ren'~clc t!pice de d!m,cflt\.Lune ~i greutare dintrc di ferire ropu.la~ii_ro!osj~1 rafina~ ncmdc daea Ic cons idcraj i u I.i le, ignorati-l e dacac redet U c [I nu s unt, I~ orice '<1.":, incen;<.Itl sa va formuhni propriul plan in p.rivinw . dimcn$Ll.!llilor n~llei,

.La finele fl.~~iud diete ;! grupei sanguine sum trei mostrc de rtIerHilri ~i t:atcv~= rctcte pcruru .~~ vii da 0 idee lI~Up.r~ felului cum v~ P~tU'~i introduce alimL:trIta~ia at!~l.::v<ll.a in modul dl]mnca v [)~s[ni de V1ata,

38 ALlMENTATiA ADFCVATA CElOR 4 GRUPE SANGU~:r-;E

Factorul de scadere ingreutate

SUPRAPONDERAUTATEA a fost blesternul stramosilor ncstri, ale carer trupuri erau masini C<l.reCpnSUlU3!U si cbeltuiau eombustibilut de care aveau uevoie, Astazi, obezitatea a devenit una d][Itre celemai man prob Ierne de sanatate 'in majoritatea societati lori ndustri alizare. Din scest rnotiv, scaderea In greutate a devenit 0 obsesie ~i bineio:~desc11. multi dinpacientii mei sunt interesati de aspeetelepri v~toare [a seaderea 'in greutate ale dietei grupei sanguine. Ell. le spun intotdeauaa ca aceasta di eta. nu a fosrconceputs speeial pentru scaderea In greuratc, ea a fest eonceputa pentru performantj optima .. Dupa ce spun acest lucru, eu adaugca seadere a in greutateesEe unul dintre efectele secundare naturale ·ale refacerii organismului. Deoarece dieta grupei sanguine este ajustata 1.8!. ccmpozitia eelulara 8! orgauismului (spre deosebi re de 0 recomandare generics, unlversa I vala bHajt, anumite alimcnte ver determina cresterea sal! seaderea in greutate, chiar d<lica ele ar putea avea un efect diferitasupra unei perscasie en aM. grupa. sanguine.

Pacientii mei rna rntreaba adesea despre planuri actuale de dieHl care s.nnt ]8. modal. Cele rnai recente sunt dietele hiperpeoteice, C8!re au a vutun reviri rnenr recent Prin lirnitarea severa a carbohidrati lor, dietcle hiperproteice forteaza arderea g~simi lor pentmobtinerea energieisi producerea de cetone, care. indica. 0 rata crescuta de activitate ruetabohca. Nu rna. su.rpriride fapml eapaeientii care lmi deelata eli au scazut 1l1! greutate GU diete hiperproteiceau deobicei gmp1a sang:uina a sau B. Nu ve~1 Y:lld.lnimuh.e persoane cu grupa sanguina A care evolueza bine cu aceste diete, organismele lor fiind nepotrivite dIu punct de vedere biologicpentru a metabolize carnea la fel deeficient ca cei eli gmpa. sanguina 0 sau R N ici ce i. en grulJ<l sangui na AB nu scad in greutate C~ diete hi perprote ice, deoarec c aceste diete sunt lipsite de echilibrul alimenrelor A~like de care .. L nevoiecei en grupa sanguina AB ..

Pe de <tWl. parte, principiile unei alimentatii macrobiorice, care inct.I!rajeaza ocnsumul de alimeme natura Ie, cum sunt le gum c le. of,::zfUl, gramlneei.e inlegTllle., fructele ~l soi.a, <lor putea fi ce!c m.~ potrivltc peilJtru persQande eu gruPll s<mguina. A. eli oonditia COl ei ~~I conSLU.ne gf8!mincde ~i kgumel'e recom(!nd(l~'e,

SO L UTI A G R U PE [ SAN G U iN E

39

In U!UinJ.!!ins.t1m~{I: De fiecare data dud vedeti un plan de dieta HOI.I,. care sustine Ca. Cunct ioneaza la fel pentru to aM, lumea, fib SGept ici, Ascul tat i.- va grupa sanguine ... Apreciati -va j ndi v idua i itatea ..

LasaJli-mli sa VaJ povestesc despre potentialu~ scaderii in greutate al fi:tlcareia dintre dietele grupelor sangnine. De fapt, ceamai mare pwbJema pe care o "[nt'Ampina majoritatea pacientilor mei estc aceea ca ei scad prea rnult in grcutate foarte rapid ~l eu tore buie sa. fac aj ~8~ tari in dietele lor pentru a incetini rata scaderiigreutatii. 0 seadere prea mare in greurare poate p~:r-ea cea mal mica dintre pro bleme dad\ '!/-a~i zbatut ]nt~Ji!deauna pentru greutatea ideals, Dar, ti neb minte c1i scopul dnmneavoastra final este performanta si sanatatea optima ~I aeeasta Iuseamna realizarea unui echilibru intre greutatea, Ynahirnea ~i forma damneavoasira. S.c1ider{;a excesiva ingreutate ]nd~ci.i· (I stan; de malnutritie care vii va s]abj sistemnlirmmitarc-exact ceea ce Incercati sa evit:ati A~lI ca fo]o&iti aoeste recomandari cu ln~ekpdune .

Dina-mica scaderii in greutate e;ste~egata de modificarile pc care organismu! durrrneavoastra le face atunei cand va' urmati dieta

aJ~ustat1i genet ic, E:xista do i facjori. .

tn primal r,~ficl~ in limp ce erganismul face dramatica schimbare de a d rmina alimentcle Cane Hint i Q,compk:t digerate 5 au tox ice, primullucru pe care n face este :sA line-erte sa elimine toxinele deja existe:rrite_ Aeele toxine snnr depozitate in principal in tesutulgras, ;i1.stfd clI procesul de elirn inare a toxinelor inseamna totoda t3. eliminarea grf::lsimii. .. __

. 'AI do i lea factoreste rep rezenrar de efectele pe care amrmite aJJn:liel~te le JiU. asupra si steme lor orgamismului care COlA trolesza grentatea, 10 m:nqie de gJlJ[1a sangnillla, activitatea lectinelor din anumite a! imentc poate determi na urma toarele :

.. Sa, produca. inflamaria mucoasei tractului duge:.sli.v;

!II Sa interfereze cu procesul digestiei, cauzand balon . area;

• S a ~nc~tineasdi rata meta bo I i smului all men telor, as t fel ·indil arderea caloriilor pemru obtincrea energiei S,J nu 'fic eficienta;

• Sa compromita product] a de insu 1.1 na;

• Sa producatul bursri ale eehil ibrului hormonal, determi I]Jnd rele!1~~a hidrica (cdeme), tul.bm:ari tiroidiel'lc ::1'~ ahe pmb]cme.

Ficcare grupi3 s"mguina. are pr,opriilereaqii Ia anumile Ilhmentc, evidentiate Ii] diet<l gnupei sanguine, In pl"imeic dt~va sit!:ptam.imi, va

40 AUMENTA TL'\ AD ECVAf A CELOR 4 GRUPE SANGU[NL

fi nevoie sa experimentati recomandarile. Am observat ca muhe persoane isia bordcaza dicta en religiczit ate la inceput, Eiconsuma doaralimente DEOSEBH.DE BENEHCE $i nu consuma hid m~car alirnente NEUTRE. Rezultatul este in mod inevitabil 0 seadere in greutate mai ,:urand nesanatoasa, E] arata emaciati ~ i nesaaatos ~, deoareee nuebtin intte.aga ga:m1i de SUbSI8in~e nutritive necesare une. diete silmiHoase.,. 0 abordare rna! bun1i. este eliminarea tuturor alimenteler de pe lista DEE VITAI' ~i reducerea sau eliminarea acelor alimente NEUTRE care sum predispose sa determine cresterea ln greutate pentru grupa dumacavoastra sengnin a., Astfel ve~i obtine 0 diet~. echillbrara ~i 0 metoda rna] SJm.al.oasa de scadere In. greuta tc.

Rolu] suplimenteler alimentare

PLANUL G R UPlEl SANG U1 NE mclude ~i rceomaudari cu privire la suplirnentele de vitamjne, rninerale ~i plante medicinale, care po t sporiefeetele dietei, Acesta este un alt domeniu in care exista mu lta confuzie ~i infcrmare gl:'e~lta, Pomparea de vitamine, miuerale, p.l1epJnne exotice ~ i tincturi de plame medicinaleeste 0 actiune popldarj astazi, Este greu sa nu fii cucerit de vasta zOna de rcmedli ce se revarsa de pe rafmrile magaainului alimentar din cartiet Proll1i¥ind energie, sdidcre In greutate, iniamrnrea dareritor, potenta sexuals, putere, lnngevitate ~i foti\a mentala - Impr.euna 'ell tratamen te pentru dureri k de cap, raceli, nesvozitate, dureri de stomac, artrira, oboseala cronica, boli cardiace, cancer si orice a~til indispozitie posibila - .aceste panaceuri tentante par a f raspuosul pe care l-am c&uhrl cu tot i i.

Dar, ca. si in cazul alimentelor, ~upUrtlent!c].c nutriticnale nu fumqioneaza. intctdeauna la fel pentru tOllla lumea Fiecare supliment vi taminic, mineralsi fiecare phmta med icitiala joaca un 001 specific in organism. Remedial miraculos dee-are este indintllt. un om. ell grupa sangui na B poaw fi inert sau chiar dal.Hlalm pentru un altul cu grupa. ssnguina A.

Autoprescri.erea de suplbnenre vitarninice 1ii minerslc poare f pet~cu]oad_ - multe din tre acestea act ioncaza ca medicam.ente i [" Qrganism. De ex.emplu, dqi el.e stInt tOale disponibile, vita:mina A. vitamina D, vitllmina K ~i vi.tamlull B~ (nillC~nl1) ~rebuie <"dmini:-;LrtHt' dOdr sub observa~ ie medicala._

SOLUT~A GRllPE!. SANGU INC

41

Ofii,GlIro. exists multe substante naturale tn plante, numite fHGchi[lll~oe. care sunt mai eficiente ;;i HIJ i putin d.iiuBJ10are dedt v itarninde ~i sa:rurik rninerale, Planul grupei sanguine recomauda re>glrrliuri fi roehimice indi vidual izatepentru fiecare grupa 51lJlgU ina.

rQ~te ca termenul de substan fe filochimice On va este cunoseut.

StHlIta moderna a descoperit d ml[l~te d intresceste subetante fitoeh jmke. denumire odat1i "buntic:ni« sau "ie:rburi"', sunt surse de compu~i biol~)gi.cllctlvi eu concentrarii crescute. Acest] compusi sunt dispofilbmpe scad!, la[ga ~i in altc plante, dar in cantiU\.ti mun mai mici, Multe substante fitechimice - pe care prefer s.a. Ic eonsider drept COIlCCt.H:.l.fl!.C· aJimentare - :S.I.H1t antioxidanti ~i unele diatre ele sunt decateva ori mal puternice deca t vitaminele. Bste interes ant oa !i:G~tl antioxidanti fitochijmici, prezinta un remarcabil grad de afinitale Hstdarii,. de care viterninele nu se bucura, De exemplu, ciulinul de ]apt:e (Siiyburu tnMi§lnUJ:n) ~i mirodenia sofmn de India (CUf;Cl1lJUl JOIlga) prezhua o capacitate antioxidanta de: sure de on! mai puternica de>c~t vitamtna E, au un grad Inalt de afiniratc pentrutesuml hepatic, dep{).zi.t§n~'(H;e cu predilectie iu ficat, Aceste plante sunt deosebit de benefice in tulbu:r!lJri caracterizate prin inflamafia ficatului, cum ar fi hepatita si ciroza,

Administrarea sped8!ta: de vitami fie, . s rilmri mineral e si substante

fitochii-uice va complcta dieta dumneavoastra. .

NU NUMAI alimentele consumate determina starea de contort, ci ~i. ~od!l11 in eareorganismul uti I i zeaza acel e substante nu td~iv'e spre bine ;sau spre ram. Aici trebuie sa. vorbim ~i despre stres. Conceptel de stres este predom inant in societarea mcderna, Adesea suzim Gamen~ i remarcand ,.,Slimt <l~S de stresat" saui.Problema mea este sttesuf excesiv", IntNl:deva., este adevara t careacti i k neeon tro ~ate la S,tt.es SUnJit asociate ell multe bol i. Putini oarneni l~~ dan seama, tolu~ i, c1i £IU srresu 1 in sine, ei reactia 1<1 stresnl din med iul extern cste cea care' nea fecteaza sistemu l jrnuniter ~l dueela beals, Aceasta reactic est,e la fel de veche ca is toria urnan ~t:8!~ i i. Este cauaata de un raspuns chm:llc natL!ral 1<1 percep~ia pe;riCQhl~ui. CeamaL bUrl.<'i: modajitllte de .~ d,escrie re;ac~~a de st~es e ste de a ne forma 0 imagi ne menta ~.jas upra lelului cum raspunde org,mismu~ la stres_

41 AUMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE

lrnaginati-va urmatoarea ~ilU1li~]e: Sunteti un om. ineinte de zorihcivilizatiei, fn noaptea Lntunm::atil., sla~i ghemeit ~D lnghesuit intrc ai dumneavoastra, dormind. Deodata, inmijlocul dumneavoastra, apare un animal salbanc urias, i i sim tit] pe riel ea d umnea voastra rasufl area fierbinte, rau mirositoare, Vedeti cum illn-;;faca pe tovarssul dumnea voastra en labele sale putemice ~i cum il sfii~ie in bucati cu. dintii sai fiorosi, Puneti rnana pe Q <Inn~ ~,i iucercati sa Iuptati? Sau V3 lmoarceti ~i fugili sa va salvati viata?

Raspunsul organismclui la sires a fast dezvoltatsi cizelat de-a lungul 11 rnii de ani. Este un reflex, un instinct anirnalic, mccanismul nostru de supravietuire pentru a face fj)i'~A in situatii de via~.a ~i de moarte, Cand pericolul de orice fel este .sim~h. ne mobilizam rl1ispunsul de: 'lupHl. sau fuga ~i fie [JC confruntarn cu, fie fugim de ceea cc nc a larmeaza - 'mental san f zic.

Acum imaginat.i-va un all scenariu, SlI,Illteli in pat, adormit. Totul este pasnic ~i Ui.Cllt Deodata, are loc 0 explozie tunatoare ln apropicre. Zidurilc, acoperisul ~j ferestrele se cl.dremuril. Sunteti treaz acum sau nu suuteti? ~j cum v:l1 sim~i\i? Probabil foarteinspaimanta: ~i ill; mod cert cu inima bubuind, gata sa sc sf'1iiiime.

Alarmate, glandclc pituitara ~i suprarenale va inunda torcntu l sanguin cu hormonii lor excitant], Pulsul vi 5C accelereaza, Plamseii sug mai mult oxigen pcnmi a \1'11 aliments musehii, Gliccmia orestc pentru a. asigura 00 izbucnire de energie, Digesria se incctlne~te_ Transpiraji abundem. Toateaeeste reactii blologiee se produc intr-un moment, fi ~l1d d ec hm~a re de stres, Ele va. pregaresc - 1a ret cum t i prcgiUcau ~i pc stramosii nostri - pentru lupta sau fugA.

Momentul se sITi~e~tc. Pericolul trcce, Organismul Incepe s.<1 SoC schirnbe din nou, in stadiul secundar, sau de ]"ez~ste[lFi la SlfCS., organ is mnl inccpe sa sc Ii 11 isteasca si sa se domolellsc;\ dupa to;,Ha nebunia cauzaia de eliberarca atator substante chimice, Stadiul de rezistenta este de obieci arms csnd rnotivul care a cauzat alarrna csre identificat ~i i sc face lata. Si ap-oi, daca ceca ce 11. cauzal stresul il1ihaJ se rezolvii, loal~ rC!lc,iiie dispar ~j lolul CSle din nOli sub commlul si.s.tem.~lui complex de ra'Spuns al organismu1ui.

DaclI ceea ce ~ C,H1ZiH ~tresul initiall ("ont inua, tol:U~i, llbi lil.aIC<l organismului tic a Sot: adapta 13 strcs sc cpi.lL7.eazil. Se ()prc~lc_

Spre d,coscb Irl; d c str,fLInu~ i i nu ~ t ri. c ,In_: ~e con fm mau ell strCSlJ f1 acute int(:rrnitcntc, t:um ar ti amcl1il1ta rca ;llll111a,[elor de prada S'lI;

SOLUTlA GRUI1t:[ SANGUINi::;

43

foame1ca• nci trairu inrr-o lurne cu rensiuni inalte, rapid-schimhaloan;:, care impunc stresul cronic, prclungit, DC$i raspuasul la sires p()alle f mai putin ann decat eel al stramosilor, faptul ca se produce conl,jnllU poate face ea urmariic sa. fiechiar maio rele. Expertii suni 1[1' general de acorn ca stresul societatii contemporane ~i bolile oOIlSiecutive - ale trupului, min\ii ~~ spirirului - sunt in foarte mare n1.:3.sura 1:,][1 produs al eulturii noastre industrializatc ~j S[J1UILII nostru de viata nenarural,

Stf,esurile ~i prcsiunile artificiale ale unei sodcta~i rnodcrnc, teltnologioe, cpuizeaza mecanismele noastre inna.scu~e de suprav.ietuire ~i neccplescse, Am dcvenit oblig,at'i social ~i cultural s,il. ne i.!1hib1im. ~.i sa. ne opunern reactiilor noastrc cdc mai naturale, ln simge lc nostru sum el iberati mao rnu W hermon i de s I res d edt am putea fo losi.

Care: este urrnarea? Tulburarile legate de stres cauzeaza intre 5 0% ~i s.n% dinrre lQate bo 1 i le v ieli ~ moderne, $ tim acum ciH de puternic inflnenteaza mintca otgflnismu[ ~i cM de mull illlluente.azii organismul mintea. I ntreaga garna a acesior interact iim i este iIlca Ileexplor~t~-" Afecriunile cunoscute ca fiind exacerbate de stres ~i de conexiunea mintc-organism sunr: ulcerul; nipertensiunea arteriala; boli le card iovascu lare; migrenele; artrita ~] alte b 01 i ill flamatorii; astmul ~i alte bali. respieatorii; insomnia si ahett1!Jl~burari ale 50111- nului; anorexia nervoasa ,~illhe tulburari de alimentatie ~I 0 varietate de afectiuni dermatolcgice, variind de la unicarie la herpes, de If! eczema .I<Ii psoriaz is. Stresu l este dezastruas pcmru sistcmul imun itar, las~nd orgenismul ex pus [a 0 multitudine de arec\iul1i.

Oricum, anumite stresuri, cum ar fi activjtatea fUzicft S<lU creatoare, produc st~.rj emotionale placute pe care organismulle percepc drept 0 experienta mcnt,dA sau fizicii pljcuta_

D(}~i fiecare dintre noi reactioneaza la stres intr-un mod unic nimeni nu estc jmun la efectele sale, mai ales clacS! de sum prelungitc :;;i nedorite. Multc dintre !(!acti.ile noastre inl,eme 1a stn,\s stint m.,elodi' MraVOCfl] oe slIntrellduse ~i caruai.e de organismel,e r1oa5tU!' - Slres-urde~cgllte d,e Ined]ul extern care au modcla! evoh.1{ia diferiteior grupf sanguine_ Schimbarilc caladismice In arcal,u,' gco grafic , climel. ~ alimc[lta\ie au imprin:mt. acestc mudele U..; stres ill memoria gCirlctk: a t1OCj.LC~ grupc s!lnguine ~i chiar aSlill'.i detelil11:i:na raspunsu~ 101 imem 1<1 stres.

44 AUMENTATIAADECVATA Cl::'LOR 4 GRUPE SANGUINE

Tatal meu si-a dedicat ultimii treizeci !,>i cinci de. ani studiuhi, modclelor de stres ~,i nivelurilor de energie naturala ale difen, telor grupe sanguine ~i elaborsrii programelor de cxercitii flZice specifice grupelor sanguine care provin din profilul biologic al fiecarcia, tncursul accstui proces, el a observat mii de cameai, alai adulli, cat ~i copii ~'i observatiile sale empirice au dobandit 0 fGnna valida, Dcscoperirilc sale COIl corda cu tot ceca cc stirn despre ceca ce face ca flecare grupa sanguina sa. functioneze bine.

Cel mai revolutionar aspect al muncii tatalui meu este descoperirea ci1 gmpe sanguine diferite necesita forme diferite de activitate fizica sau exercitiu, pentru a face fata la raspunsurile lor 1'1 stres.

Planul grupei sanguine include (I descriere 11 rnodelelor de strcs specifice grupei dumneavoastra sanguine" im.pr1eunacu sctul recomandat de exercitii fiziee care sj transforme stresul imr-o fo,rta pozitiva. ACCSl element fumizeaza o completare cruciala la alimen tat ia d umneavoast ra.

Problema personalitatii

AVAND IN VEDERE TOATE acesic conexiunide baza, nu ar fa deloc surprinzator c.a·oatnenH s.a faca speculatii pe margine a .caracte:ristic.ilor mal ptl'\in tangibile, (car putea fi atribuite grupei sanguine - cum ar f personalitatea, atitudinile ~l comportarnentul.

Eli aru trait acest fapt 11'1 multe SiTlI<ltii. Oamenii adescs fac remarci asupra faprului ca am calcar pe urmele tatalui mcu pentru a deveni naturist "E~ti Q aschie din vechea piatra" ar spune unii, Sal! .Presupuu ca ai mostenit pasiunea tatalui tau de a t[mladlli«_ Si uneori, "Sc pare eft cei din familia D' Adamo au gene medicate",

Chiar cand observatia esre facmj partial in gluma. eu sirnt c;i oaruenii cred cu adcvarai c1i 11m mostenit ceva, pc. langa caracrerisiicilc fiz.iulogiee .. de hi lahil meu - ca nu esre dear .) intamplare c;j sum arras sprc aceeasi munca de care em el arras.

; SOLUTIA GRUPEI S,ANGUJNE

]dee;a C1I annmue Irasiituri mostenite, rnanierisme, calitati emo,ioDate ~i preferinte de vi:a~a, sunt ingropate lil:'l constitutia genetica a oJ]Jldui este biae acceptata, de,~,i nu suntem siguri cum s~ masuram .aceast1il:rno~lelliie In mod :rti]n~Hlc. Nustim (inca!) de existenta nici unei gene a personaljtatii,

Llniiar putea arguments ca modul in care ne purtam are mai mult de 11 face en educatia decal cu natura. Dar, poate ca. ambele variante- SU!J!i corecrc,

Recent. Beverly, o. pacienta vedle,~i-a adus fiica la mine+ Beverly inti spusese rnai devrerne dl. ell. era lan::i:dl ~i nemiiri.tatac§nd s-a naseut mea ei ~i ca 0. dMus,e spre a f adoptata, Timp de 30 de ani, Beverly nu a stiut niciodata ce se intamplase: GU filca ei - paRi 'lD ziua In care o~nara cu ti1rnti~<'IToe cunescutaa flIpa:rnt la nsa ei, ·gasindli.-:rn marna' naturaHt prin intermediul unei organizatii de cautare, S~a do.vwit cafiica lui Seve-tly fusese crescuta pe- Coasta de. Vest, . intr~un media foan:e diferit de' Gel al lill Beverly. To~I, am lost

surprins sa le privcsc pe cede doua' ~mp:reuna. Erau marna $il1ica 1:0 teaie privinlde_. Aveau exact aceleasi manierisine ~i accente ~de$i Beverly em newycrk-eza ~i fiica eiera californiana) si pareau sa aibl1 a,cel.a~l sim\ al umondui. in mod surprinzator, mea lui Beverly i~i alesese aceeasi profesie ell ~i, mama er.· Ambelee\~au directori reS'pom;abrUi _ cu resursele umane la eompanii le uncle lucrau. Daca a existat vreodata 0 dovada a ccnexiunii genetice en personalitatea, aceasta. dovada sedea i'n biroul meu,

DeSigur, rrni dau seama ca aceasta dovada este aneccotica, nu ~tjjntIfi'cl, Majorilal,ca cercetarilor in acest domeniu al gmpelor sanguine se rezuma doar hi atar, Totusi, conexiunea ne intrigil deoar~ce pare lntr-un fel logic sa existe 0 relatie canzala intre ceca ce se petreoe in fHn\a noastra 111 uivelcelularsi tendintele mentale, fizice ~i ernotionale expri ma te de; grupele sanguine.

Modificlir:i evolutioniste au schimbat sistemele imunitare ~i tracruri.1e dtgestive ale camcnilor, ducand la dezvoltarea grupelor sanglJine_ Dar sistemele de raspuns mental ~i emotional au fo~.t, de asefi1enea, schimbate de rnodificarile evolutioniste si, co aceasta schimba:re, a~ aparut comportamente ~i modele psihologice foarte difen.te_

46 ALlMENTATIAADECVATA CELOR4GRUPE SANGUINE

Ftecare grupa sanguio~ a purtal 0 baJalie dlficll~ si foarte distincta pentru ,exis.teOi~aJ sa ell nmH limp 1n unn1i. Grupa sanguinii 0 aju[lsii singlll!ro at fi ,e.~ual in mediu! ordoD~t> de cooperate {Ill grupei sa,ngu]ne A _ conditie e-.sen~]ali\ pe.'I1!tru adapt:;;lrea grup.el sanguine it! :prl~lulralld. Ar tl oare 0 surpriz~ atat de mare sa gasim multe dintre aceste caJ:rac:ten1;itic] primitive ascunse pe 0, treapt3i a.dh,ca a

])sihicuiui 1'i01StW'! ..

Credin:\a ca. personal]tatea este detenrnilnata degrupa sallg!llU'la a

Ul1.Ul }odivid este foarte respectilit! 1]1 JapoD.iJa. Denumita ketsu~eki· giitii" analiza grope] sangulne in Japonie este 0 pro,blema serioasl!. Managerii 'oorpora\il'lor 0 fbloses\; pentru a angaja. ffiUllcitori" cereels&ori,i p~etei 0 folesesc pentru a pr~:ziCie 0 bi.c.duri.]e de e~mparaJe~i majo.ritatea oameniLQr 0 folosesc pentnl a-si a lege p:rietenii, partenerii r-oma.n:tici ~,i lQva[i$.ii de' v~a,a. Auto-ma:teie care of era analiza grupei s~ngu:ine pe 10c suo! ~arg respaodite in g,an. magazine, restaurante ~i al te locl,lri' publice. Ex]stili cniar 0" org,ani1.:aJ~i,e foarte Tesp~c:tat~> Soc.ieitatea ABOI d.edicat~ aj~rolui acQl)dat indlvlzilQr ~l Ql'g3.l1iza~mor in Ii tua dcd:di coeecte, in conom"dant:a (:1,1 g:rupa

sang;uln~. . .

. 'P'rincip:illul sustiwtoral ,eonexiUIl]l grupa sarlguirla..:pCfilQlla]ilate

este uo om. l11!nnii Tcshitaka Nomi, al caw i tatil a fost primul care a introdus teoria, In 1980" Nomi si Aleaumder Besher alu.scris 0 carte intitulata 'You Are YOiU; Blood Typt:j cere So-a, vllndut 11'1 peste 6 milloane de exemplare in Japonia. Ba ,contine profiluri de persona· 1iuue ~~ sugestii pentru dife-rite grope s~nguine.. de exe:mp[u: ce meser:ie sa .... a alegeti,. ,cu cine sa va cilsilto ri\i ~i cOtlsednw1e pe care le poUt.e~i suporta daea igno.ra:I;i aceste sfalun.

Bsre b~rdi ca lecn,lI:a de,m:lUzaIDcnl - lao fel 'COl, astro,logia,

aumerologia san alee merode de a-ti gasi locul 'In ordinea :ne.sig1JJlril 3 'lucru:dto:r. Cred, cricum, ca majoritatea sfaturilor din carte nu ;3: trebui luate l.fl ~erios. De lexe~·lu" DU cred ,ell un partener sp'ifitll;l~ sau 'romantic trebuie eles dupa grupa saR)gulna.. Eu am grup' .sango:in4 A $i sunt foartc indragosti.t die sotia mea, Marrtba. IC1Iire a~i grupa 0. Mi~lI.r d,ispiacea profund sa C(eO cii am fi. PU\11t fl desparl;i\ pentru t.gtdeauna din cauza unor in,COnlp\:3Itibilili.iti ps]hice lnW grupde noastre sanguine, Ne descmcam destul de trine. de~i Qr.ele c:

ma.s1J sum l.meori PiU\~l'! hlliOt ice.

SOLUTtA GRUPEI SANGUINE

47

Mal ]l1ull, ca in cazal tuturor incerd,rilor de a eticheta camenii, ,ace.ast81 are tenti aJb~o]utist!. 0 data, ce spui ,,:GNpa A este a~a" sau ,;GI:'U:pa B este altfel", pasul urrna.hl' inevi:t.lIbH esre sa spui ;,Grupa B este sl.Iperioar.;t' sau .,Numai unindivid cu grupa sanguina 0 po;t:e·fj pre$..xI~DI:e"'. Se dezvcha sisiemele de caste .. 0 varianta a acestora se produce tn fieeare zi in Japceia - de e;(emp]u, cand Q companie 0I1Ioo1ai ,cii ~~~e 'In I~~~uta:rea de pe:rs9ane cu grupa satlgJl]·i~~ B p~.1l1ru aJ, ~cupa p~z~t:~. medii de ecnducere. ,

Deci care este vaiol1lirea acestei speculatii ~i de ce am inclus-o aiel? Bsl.e foarle simple, Desi cred ca k,e.tsu-eki=gata: japonez~ este extrema, nu potnega ca. ,existl probabilun adevar esentlal ln teoriile

despre 0 n:ia,ie intre celulele ~i pe:rsona]it!itile noastre, .

Oamenil de ~li~l1ti ~i med~cii modemi au recunoseut lin mod clar existen~a unei ccaesiuni hiologice mime-trap ~~ noi deja am de.tn~~ ~ S~it.U . mai sus. in aeest capit,ol. rel~~:i.a inwegrup:a. sallguinA ~j raspunsul la stres, Ideea c~ grope. s8l~guittil po.~:te'.fi ]eg<JIltiiJ. de pmomdil't:lte: rJlU esee de' fapll' chi ar iiltaf: A e .. ]'iu'd" "{t' '~ n tr "d -.' . ~ ... _ ..l.. .....

_ . .'. ._. _ 1.:1.' ........ , '. h._.,~ .. ,evar ua.c ..

p~jvili fiecare diinlre grupele sanguj;ne, pute\i, vedea rolll:1lrn~du-~~ clli~e. Q persenalitate distine,la -' mostenirea puterilor noastre ancestrale, Poate ea aceasta esre doa:r 0 a]ti modaHtillte de a iD~3. in

aITllQloie euaceste puteri, ..

C8i:r:a~~eriZilri]e ,~i sugestiile pe care le V'OL fape despre ~.per:so~alU'atea grup,ei dumneavoastra sanguine" so bo:'llzea:za pe .mJlr,es~l~e cumulate ob,inul'e dlR observani empirice asupra a mij de

03rne.lll1 ]U decorsul c;itO''''''' .,.' 'Fl.. 'I A d

. . _ ... _ ....... '.' d, ... m. IIi(HI e ·eg. aceste ate VOJi ofe~ri Q

llilHlgJDe maiccmplera a fOr\ei vitale a g;rupei sanguine, Numsi ss. nu 00 ]iLsati sil devina 0 sursa de limitare; m,a,j bine lasati-o sa. fle (I sursa

de 'ilmplillire. .. .

Potrivindu-va pJ.:d,erik in conformirarc cu grupa dumnea.voaJstr.iJ. sangum~, 8!'li putea s:~ajnngct] Ia 0' mai mare eficienta ~i acuratete i[l1 lIl}unc~~,~ ~aJ 0 mJlii. mare ferieire *i secueitate emo'tiollalol in via~a:

Pan~a In prezent nu exista suficiente dovezi ca':r,e sa justifice vr~..!l)

conc.luzle clI""rivirc 101 . n",· f _ _ ._.- '.. ~

. . y . In .... ell ~<li gmpe'. saflgu me In cOlltunuea

p~rs'CmaHn.ii!~ir, dar nurneroase illfonna\ii dinacest dOom,eniu !I~'t!eapta

Sa fie pre'! . t··· .1'

.' .... ucra~e ~I uu lz~l.e. 0 iD~elcgcre dep.lina. ,31 fUl1ct1onaJitil,]i

48 ALiMENTAT1A ADECVAT A CELOR4 GRUPE :S,ANGU INE

celulelor organismului scapa inca celer rnaiample sondaje ale noastre,

Peate in secolul urm,ator vom fi In sf'ar~it tn stare sa examinam un plan magistra l, 0 harn. care lie va arata cum sa ajungem de aici pana aeolo, in interiorul nostru, Exisla ati'fl die muite pe care nu Ie tn{eIeg'em, ,atilt de multe pe care S~1[[ putea sa au I'e :In~eleg.em niciodara. Dar putem specula, reflecta ~i lua in cons ideratie muue pOiSibUitat1. De aceea am dezvo ltat, ca specie, Q int:e]igenll atat de ascutita,

Putern conchide cii alimentena, controlu[ gre~W.tU corporate, suplimentarea aJim~t.a.liei. controlul stresului $i. perscaalitatca formeaza elementele es,ent.i;ale ale planelui individual al grupei

. -

sanguine. CQnSl1Iltati~le desatunei diod incepe-,i sa vii familiarizati CU

cal itdtil'e speci flee ale, grupei dumneavoastra sanguine.

. Dar 'i'nai.nte de a merge mai depllrte~ va. sugere:z sa mei facoeli uu lucru: 'CUfi.oa~te\~~v~ grupasanguina'

Plartea

I I

P,L,ANUL GRUP,E,I SAN'GUINE

I

I I

I

PATRU

Planul Grnpeisanguine

o

o R U P A 0: VaniUoruJ

,. CQNSUMATOR DE CARNE .. TRACT DIGESTIV VI:GUROS

• SISTEM EMUNITAR HIPERACTIV

• [NTOLERANT FAT A DE ADAPT AruLE LA DIETA $1 LA MEDIUL i:NCONJURATOR

• RASPUNBE OPTIM LA STRES PRIN'fR~O ACTIVITATE FIZICA INTENSA

• NECESIT A UN METABOLISM EFICIENT PENTRU A SE MENTINE SUP'LU ~I ENERGIC

Dieta grupei sanguine 0' 52

Plani ficarca tueselor pen tru gruPtJ sB1Jguina' 0 i 6

Chid!'!l suplimentek» aHmentii.re pemru grnpa stmgujn,~' 0 86

hpfil~JJ stres/exe'fci,r:iu pemro grupa sanguina 0 9 i

Nota tina/a.: Chesfiunea pmor1'.dila{ii 94

PLANUL GRUPEI ;SANOUINE 0

'D" . . 0 . leta gropel sanguIne .'

I t i

PERSOANELE CU GRUPA SANGU[NA 0 se simt mai bine cu un regim de exercitii fizice imense, respectiv consumsnd proteine animale. Traetul digestiv a~ persoanelor eu grupa :sangllina 0 pa,str:eazti memoria vrernarilor str.1vechi. Anroent.a~.a hipecrproteica a vanator.cuiegat'oruJui ~i enormele soUchar:i fizice exercisare asupra organismului primilor oameoi cu grupa sanguina 0 1] mentineau probabil pe msjoritatea dintre ei lntr-o mederata stare de cetoza - stare in care metabolisrnul se modifica, Cetoza este rezultatul unei alirnentatii hipetproteice, hlpeflipid~Ge., care include 0 cantitarc foarte mica de glucide, Organismul metaboU~eillza proteinele 1;ti lipidele ,lrnnsfor1'Dandu- Lein cetone, care sunt folosite in lee de glucide in tncerearea dee mentine stabU nive1ui glicemiei. Combinatia intre eetoza, aport caloric ill.sufiGie~u ~i activitate fizicii constanta ducea lao censtituirea unei abile ~i [osnice masini de vinal - cheia supra vietutrii rasei umane,

Recomandarile ~ega'le de ,aHm~Dtatie tn ziua de astazi dlesc1Jlr<li~"J<'Iza 'in generaioonsum!u~ exceslv de proteine anirnale, d eoarece grasimUe sam,ate s-an dovedlt a fi UP factor de ri soc tn cam ~ afectiunilor cardiace ~i a cancemlui. Desigur, cea mai mare parte a carnii censnmatein prezent esre injeetata ell grisirni~i deteriorata de folos] rea tara discemiiimant a hormonilor $1 annblctieelor, Sintagma "E~ tl ceea ce maufuld" po~.t)e ,1I.Vea un in~.e1es ~me:!lintat:or atnnc] cand este yorba de apormi de carne din epoca moderns,

Di n feri eire, carnea nepoiwilt! devine din ce ince mal accesibi la.

Succesul dtetei grupei sanguine 0 depinde de utilizarea earnurilor slabe, ffirll, adaos de caimicale, a ,c,~mU depasare ~i de peste,

Persoanele cu grupa s~ngu]na 0 au ceasidera, precum .0 fac majoritatea indivizilor din celelslte grupe sanguine, produsele lactate $i cerealele ca fiind atraetive, deoarece sistemul lor digestiv nu s-a adaptat inca pe deplin fa ele, Aeeste alimente nu au deven it trLlIte.ri.i prj me ale 8L1imenta~iei deciit muh rna-i, tavziu~ in (.'U['f;U f ev.o luqiei noastr,e.

I

DIETA DE TiP 0

53

Factorul de scadere in greutate

uRMAND DlETA GR.UPEl SANGUINE '0, veti scadea ini~]al in g~euw,te prin reducerea consumului de cereals, paine, legume ~i fas.ole., F actorul principal de crestere in greuta te pentru persoanele cu gtlLIIpa sar,iguiIla 0 este glutenul, care se gase.~te III gerrnen ii si 'in toate pr'Odusde de grau .. Acesta aGlioIleaza~ asupra metabolisumlui reali- 7.incl exact opusul stari i de cetoza, III toe sa yi1 mentina sup] i 1j L If.itr-Q stare h]pel~ner-geticti, lectine le dill glu ten inhiba metabolizarea ill!s:u~inei, imerfer.arid ,CI!.I utilizarea eficienta a caloriilor, pentru o btinerea de energie, Consumul g]u tenului este similar cu alimen tarea ma~inii dumneavoastra cu 0 benzine ell cifraoctanica neadecvata ... Tn loe sa alimenteze motorul, mfunda mecanisrnu I. {intr-Q mai micit. masu:dl,. pommbolarc acelasi erect, des i nu arc 0 inHuenta atiH de mare ca ~jgr§'ui in a grab] eresterea in gr-eutacte a persoanelor cu grupe sanguina 0). Am vazut perseane suprgponderale cu grupa 5anguina O~ care esuasera cu diverse alte diete, sc~zand in;s,a rapid in greutate dear prin elirninarea gnluliu] din alimentatia lor,

Mai exista ~i aW factori care conrrlbule la cresterea in greutate a persoanelor ell. grupa sanguina O. Astfel.enumite tipuri de fasole ~i legume, maiales lintea ~i fasolea mare conlin lectine care se de-pun in l,esuturile rnnsculare, facandu-le mai alcaline simai pntln ,Sficar~ cate' pentru activitate fizica .. Persoanele cu grupa sanguiua 0 sunt mal suple c.~nd~esuturile musculare se gas-esc lntr-o stare de u150ara acidoz1i metabolica. inaceasUi stareccaloriite sunt utilizate mai rapid, inainle de a trage COI:lCEuZi] generale despre ahe grupe s:arliguine~ amimi~l-va eafiecare grupa sanguiua are U[D set lillie de factori, Acidozametabolica nu este buna pentru toata lumea.

Un al treilea faiC~orin cresterea in greutate a celor cu grupa sangui:lla 0 este legat de reglarea tiroidiana, Persoenele cu grupa sanguina 0 [:111. tendi nta s~. prezinte niveluri scaznte ale hormonilor tiroidi:elli _ ACCiilS til stare, numila hi po tiroid ism" se produce d eoarece persoanele cu grupa sangina 0 IlU produe suficient iod ~ un element c~imh: al carui singur scop este prodccerea de hesmouitiroidieni. ~unptome1e biporiroidismului includ cresterea in greutate, retentia de Iichide, scaderea masei museu I <lire :;; i oboseala, .

Pe Unga moderarea ratiHor a I n mentare ~:i alegerea produselor camare mai slabe, pentru II obtine un control eficient al greutiltii, P~SQaDele cu gmpa sanguina 0 trebuie sa pun.a.acee'llt ~pc anuntite ahmente penll1.l efeclel,e lor benefice ~i si1 evit!e altele pentro efe<:ldc lor [Ida v ora hi Ie . I ata. un ghid de lilt i!i ~:an: fapi dii;

54

PLA NUL G.RU PE,i SANGUINE 0

ALlMENTE CAREFAVORIZEAZA Ci:B$T'ERBA iN GREUJrATE

GLUTENUL D]N GRAU

afect,fl.1lZ'ii eficiect2.ta, in8u.l.i.nei

.' incer:ine.fte ~etab.DliziJrea .il:fecte-azii e:ficien fa iflsuifn,eJ fI:icetiJ1,e~te m'er~bo1izarea

~ fCCle.t:lzii !.!f.i.J.iza~a caJorWor a retteaz~. til tifizarea c.aloriilor i nhi'b.fl m.e.rabohsmul edecv« r aJ sub:~tarir,eloi ~l!urirtvle in.hiM ho.ffi1Iofli.ll tiroidiari inbiM no.rmouuJ I iroidj:aI1' inh.ib~ hormonul tiroidian· inhibil produa#a tiroidhm&

PORUMBUL

FASOLEA MARE FASOLEA NAVY LlNTEA

VARZA

VARZADE BRUXElLES CONOPIDA

MU$TARUL

I ,

.AlJMENTI3, CARE IFAVOR.IZEAZA ScADE.'REA, i'N OREUTATiE

VARECUL·

coutine .iod

cre$.te proo'uc#a de B01TIlO.(.I ti.w.idiafJ'

contine lOod

C'tC$!C p,roducr.ia 0.6 homlon lir:oidi$ij

co.n,rine iod

cr:e$rc prodt.}c{ia de ,l]0rn10Jl' lir:O'A!I!~.w

s~:U:$il de .,iWmi:n,a B

fa vo:rhC$.w IlM;(aboJ}'sm ul efIcfcfU

fa 1I0r:iZCfl}';JmcraboNsmu/

cfi,cjcn~ :

fa 1I0rize.a7.a metabolismu.l dfCiclli

HR.4NA MARINA

F~CATUL

CARNEA RO$IE

NAPllL, SPANA,CUL. BRbC(''OLi

* Bste p.,eferobil sa se Ob{ill8" ~·od~! din $urse ClIm ar fi hram~ ma.rl.mi $i vMe~I1J, deoerece sodkd poole contfitmi .la h.ipe~1:e1}~~.hHW art.erialiI !Jj re(en Ne bidr:ic.a.

~NCtUDET~ ACESTE UN] [ D!RECTOARE IN TAJ3LOUL .G ENER,A L A L D~ El"'H G R U PEl SA NGU I 'N E . 0 CARE URMEAZA,

DIIETA DE TI r o

55

PRODUSE Drn CARNE ~I CARNE DE PASARE

,., R6C01:mmdJri Ie k:,g<Jte de rot i.e spm dWf Jifl'ii dh·I.o"c10I:ll~ t<lnl por ajuM h1 ajuS:~IIre;,l tllinle!'m,lj,!:ei in c,onC(),rdal~fj .c!J iJ'jcli~rO!!'r i~1e .~f;lc'e-str<lle.

-,

·CQI:l'i.>ttlllill,~ dH de des dorutu carne f>~,1"Ib1ir de vha, mid. curcan, pui, pr0C>ll:rn '~i speciile de: peste recornandate, Cu cal s ]~Jjba dumneavcestra este rnai srresanra sau programul de exerciti i fizicc rna; soliciranr, cu !lt5t mai ridicata eS1C· c*l~Ua~,ea pro~cindor pc care trebuie s~ le con suIHaiti Dar fitiaten\ i ~a mari mearati ilor, St[;imo~i:i J]o~lr~ nu se desfatau cu fripituri de ,00 g, camea f ind anmci p.ma pretioasa :;; i prea rara, I ~Ge~lIti ,~a nu consurn~Hi rna i .mlm de ] 80 g la oricare d iutremese.

. r~el'c~oandecu grL~pS! $!lugl.li n~ 0 pot digera ~i iuetubol1i.71l ef ci C'[Jil pr{J<dusd e di n carne, dcoarece ele rind $1 aiba un conlinu ~ Ina! rid k:al de aciid gastric. Accasta a fosro cemponenta escll\ial<i 1n supravietuirca primilo,t oameni t~ugn;pa ~.~ng~linaO. 11,;m;l11, rrebuie sli tW prudenri inll 11 vii oc:hHibra ,uporh.l ~ de pl1()te~ ne: cele proven Ire d i rI came ell cdc din vegera lc ~i f'r:u~tc adecvate, pennu a cv 1M hiperaeid ifle rea " care pO~ItC

cauza ulcore $1 ga~~,n tc, .

o remarca: Dl:lica. aveti grupa s:·wguina 0 de desecnderua a ~ri(;<1 n~~, fFU li]JeJti accem pc produse de carne rosie si Inl"Hurati variantcle mau gr~5('), Cum ar f rnielul sau puiul, Gena grupei s~~nguj nC 0 S-a do/yo ~hiJ In A frica ~i &lrflrtl:o:;;i i dumncavoastra au jU~l primi ~ oa me n i eLL grupu sanb"L~llla O. Veti! obtine aVlll~ta.jeaj ustjndtHt(j, consumul pro [de tn fa vosrea V-ariet~1tk.w de ~'ll'le care emu dispon ibile pentru stramul'J i ~ arriCatlrlu,

PLANUL GRUPEI ;SANGUINE 0

vuA vrrATOCATA mVOL

[NTh.1!A MJEI.. FleAT

OAIE

V[TEL CApR.]OARA

Potanlidl.e fazan lepure

Curean Prepe;hta

Pui

<G:li.ni de Cornwall Ratfl

.De evjta!

Co·~tit;i G~s,dJ

$ulitcA Pore

Aliment'e marine

Alimentele marine, 0 aJt:a sursa de proteine aaimale, din punctul de vedere al coneentratiei, sum cele maio potrivite pentru persoanele cu grupa sanguina <0 de descendents asiatica ~ i enro-asiatica, deoarecealimenrele marine au fest 0 materie prima pentru alimen-

tatia stramosilor care: If"!iau pe malul marii, .

Pestii de a:pill. rece, bogati in uleiuri ,cum ar fi codul, heringul ~i macroul, sunt excelenf pentru eei eu grup.a sangui.n.a O. Anumiti faetori de coagulare ai sangelui au evoluat pe m~stlra ce oamenii s-au adapter lamodificari le de mediu, Ei IlU erau co mpenente .i nerente ale sangelui primilor oameni ell grupa sanguine O. Din aceat motlv, persesnele en grup.at Mmguina. 0 au un sange .,.subtire'., ce rezista coagularli. Desi uleiurile de peste tind sa aiM un efect de subtiere a s§.ngeh.ri., ele sunt foertc bune pentru cei cu gmpa sang_uina o. Sun'[ de parere ca acest lucru se datoreaza modului in care genele acestei grupe sanguine jn fiuentellZ8. .• g,rosimea" sange lui (prjn factot.i de

DIETA DE T]P 0

57

coagu.l.are)~ aceasta i nfluenta este di fen 1,3. de in fluenta pe care 0 au I.deitu:Ue de peste asupra vascozita~ii sangelui (prin adeziunea pll1c:heta:!a)_.Ul~i!J:ri~e de pe~le _POI 6, de a.~ernenea, .~Qai1e: eficiente ~n t.ralan1l!e;_ijru~ bolilor intestinale inflamatorii, cum ar f colita sau boala lui Crooo, de. care cei cu grupa sanguina 0 s\mt susceptibili, Muhe alimente marine sunt, de asemenea, surse excelente de icd, cc ~eglea:.zai functia tiroidiana. Persoanele ell grupa sanguina 0 p;r'ez]nh1 in mod caracteristie instabilitatea functiilor tiroidiene, ceea ce call:leaza prob leme metaboliee ~i crestese DID greutate,

Fac-eli din hrana manna 0 componenta ruajora a dietei grupei sanguine O.

lleQseb:it de benefice

BLUEFISH COD J{AKE.

HALIBU1' HERING MACROU STIUcA SOMON

NeUJre

rA.sTRA. v CURCUBEU rASTRAV

.RED SNAPP'ER SNAPPER SARDINA SCRUMBIE CALCA.N RAprroR STURION

Ab:;done Alblloore (To'll) An~oa

Moron alb

B ibal1. ell branhii albastre Crap

:M:1)11I~1e

Crab

Rae ell) plato~. {~ar

Pl,alicfl llIl"'oa&c~

Calcan cenl!~i1J Grouper Egrefln Homar Mah~m8ihi Mmlknsh Midii

]:I i han oceanic Slfle;lii

S,liuca

Porgy

Sailfish

BIBAN DUNGAT PESTE SAInE TILEFISH B]BANAlB BffiAN GALBEN YELLO\VTAIL

PESTE CU CARNEALBA

Scoiei

13 lban de mare P5slmv marin .R.echil1 Creve!;i

B]ban a~gindu BarbUiIli (epernus) Melc

C<l~mar

Broascii v~swasa Weakfish

.58.

PLANUL GRUPE[ SANGUINE 0

Baraeuda Somrl Cav!;!lfr

Scokj de mare

Hering (in saramU!ra) Lox ~somcm afulm;al) Caru.c~ulta.

Persoane le cu grupa sauguina 0 trebuie sa reduca drastic folosirea prodnsclor lactate. Ol'g8!nismuJlor este inadecvat pentru metabclizareecorcspunaatoare a acestora, in CIlZUJ acestei grupe flU exisra preduse lactate deoseb it de benefice.

Daca a v,e1~ grupa: sf:I.nglllina 0 de ascendenta afrk JUa,. trebuie sa el imin~ti tQta~ p:rodusele lactate $1 ou.~]e. Ele tind s~ fie: chiae rnai greu dlgerabile pentru dumneavQ~~t:r:~.; tntr-adevar, multi afroamerieanl prezima hnolerntWl: la lactoz8.. Laptel.e de soia ~I brart:;.la de soia suut ~i~e,roath'e hiperproteice excelente.

AJe~giileSiEmentar-e nu sunt problema digestive. Eie :5Ul1t reaot] j ale sisternului imunitar la anamlre al imenre, Sistiemul imimitar creeaza, in adevararul tnteles al c-uvanruhii. un anticorp care .Iupta. 1mpotrfva patrunderii aliiment1l1u.i in ctganism, ]rliwlerat'ltd.e 11~ irm::[It:are,pe de aUa parte, sum re,lIllJtii digestive care 81: pot produce dun multe motive, inclusiv cdc: de cenditionare culmrala, aso~ierj psiholog lee, htMfi de pro:a.sta ealirate, aditivi sau dear din cauzaunnr

Dl ET/4. DE TIP a

59

capricH mcene ale organismului. Esre justificata ideea ca. afroam.e:rican ii aI putea pr-ezenla into leranta I a ~.8!CWZ~, de vremece a~imel1tJele srramosilor lor (va[lawJi~cule;galOri) africaninu contjneau ~a.cWlX:i,

A~ti indivizi (;IU grupa sanguina 0 pot COfJ:S1!llna patru SIUJ cinci ouii pe saptam.ana. ~i cantl~r1~lm.lci de produse lactate, dar in getl!eroi ;l!c¢asta- eswe Q su:r:s1i safaca de pmleine r entru grupa sa.ngnina 0. Asigura,i~vii, tOl~i,~nge;stia ziinid. aunni s.upHme[li alimental" de c~lciu>"m:aJ] ales dac~ s~.mte,j femeie, deoarecc alirnente Ie" lactate sunt eea mai bUlJa SUfsa naturala de calciu absorbab i L

Unt

Brilnz& farmer StanZa fc'lf!. Br.§:llzi! de capra

Br.aaza ameeicana B~ueclleese Br~n;7~ de Brie La.pte bf:llnt Camembert Cazeinfii

Briinz1i. Cheddar Bl'anza Co ~;by BranZ1i. de vaci (presat'i)

Br.~nza. topitfi Bn~nze MUI]Sler

Mozzflrc]]:a:

Br~nzSi de SOla * Lapte de soia *

B:riin:z;a olandeza 5darn

Bdnla Emmenthal Lapre de eapra BraUJiza Gouda Bdl.nza. Gruyere

I ngll,et~ta .

B ra~]:la Jari.sburg Kdlr

B ninza de Munster r armezan

Brinz<i. Provolone

Branza Neufchatel Ricotta

Lapte ecrernat SlI11 2% String cheese Schweitzer

Zer

tapH: i ntegral

I aurt (toate vari e~atilc)

PLANUL GRUPE! SANOUlNE 0

Uleluri !IIi -'-uimi -----y gr:

Persoanele cu gmpa sanguine 0 reactioneaza bine til uleiuri, Acestea pot fl 0 sursa nutritiva importanta si pot ajuta digestia, Veti creste valoarea lor "Ill organism daca va limitati la utilizarea uleiurilor mononesarurate, cum arfi uleiul de masline ~i uleiul de in. Aceste ul eiuri au e fecte pozit iveasupra in i m i i ~i arterelor ~ i pot ajut a La. redueerea colesterolului sanguin,

Deo:sebit de benefice

ULEI DE IN

ULEI DE MASLINE

Neuh-e

Viet de Canota

Ulei din ficat de cod U lei de susan

De eviJat

U]'ei, de paru rub

Ulei de seminte de burnbac

Ulei de arahide Ulei de sofran

DU3TA DE TIP a.

61

Peesoanele en gropa sanguioo, 0 gasesc e :!iU[[,Sii. ]nma de proteine 'll'egetale suplimentare ]'n unele va:riet:ati de Dud ~i seminte. Torusi aceste a~jmellle nu trebuie sub niel 0 fonnl, sa 1<1 ]0 cnl camuri lorcu G()Intinut ridicat de proteine, Cu sigumlillii I1IU aveti nevoie de ek iill al imentat:i,eff.i trebuie sa Utj foarteselecd vi in utniz<lre81 lor, decarece sum bogate in gras ime, Des igur, Irebuie.sa Je evitati dad lneercati sa scadeti Ingreutate.

Deo a rece nucile pot uneori sa determine probleme digestive, asigurnti-va col le mestecati bine SaJU fOlos,it~ um de Dud, mai usor de digerat, mai ales daca aveti probleme (freovente la cei cu grupa sanguina 0) la nivelul eolonului.

SEMINTE DE DOVLEAC NUCI

bkutr.e

M.i,gdale

Urn de migdale

Ca:s:ta:ne .

A]une

Nuci americane

Macadamia. Nuci pecan

P ignola (PiA) Um de susan (tabini)

Seminte de susan

Ul1~ de floerea-soerelui

, S eminte de Iloarea-soarel 11 i

PLANUL GRUPEr SANOU]NE 0

De ~ita.t

.Nuci braziliene Unt de arahide

Nuci de mahon (Acaju) Fistie

Litchi :s eminte de mae

Arahid'e

Persoanele cu grupa s,anguina 00 nu Jigera foarte blne fasolea, desi eei ell <lsceudenta asiatica, se descurca ceva rnai bine d;lItQdt~ cxperientei lor culturale, Tn general; fssolea inhiba metabolizarea alter substa[l~e nutritivemaii!n.ponal~te.cum..art1cei.edinc[llme.De asemenea, fasolea tinde sa scada user aciditatea tes,um.lui muscular, iar eel eu grupa ~anguina 0 se descurca, de obice], mai bine c§:ncl 1csutudle musculare sunt, intr-un fel, mai acide, Acest lucru nil trebuie confundat ell reaetia ecid/alcalin care 511\:- pr-oduce in stomac. ]0 acest cas, pu~ille].e t ipuri de fasole em plrop.riet~ti foane utile s.un[ exceptii. He efectiv .s,prijina fonificarea tracro~uT digestiv ~i sustin vindecarea ulceratiilor - care sum 0 problema a grupei sanguine 0 din cauza nivelarilcrridicate ale acidului gastric. Cu toate acesteeconsumati CU moderatie fasolea, sub forma de garnitura ocazionels

FASOLE ADUKE FASOLE AZUK~

FASOLE Pf.NTO MAZARE NEAGRA.

faso1e neagra

fa:so1e cu boabe late F ll$o~ecllnnellini

F aSole fava

faso1e garbanzo faook verde

UlETA DE TIP 00

Fasole jicama Fasele lima Faso le nordica Fasole rQ~i'e

Soia eu beebe rosii Fasole s1:iltareata

Ljnte de easa Linte verde Linte rosie

63

Fasole ca\~.rn toare Pasole aiM M~!re verde Mazare piilstti.:i

Persoanele CIUi gRlpa SIU1b!I"Ulrni 0 (In to,lerea:rJi del~c produsele din grau. integral ?i ar trebui sa le elimine eomplet din alimentatie, me conrin lectine ce reaetioneeza atilt cu sangele, cat ~] en tractul digestiv ~i interfereaza ClJ absorbtiaadecvata a alimentelor benefice. PfQcl'll:Scl~ de grau sum vinovatul principal 1n cresterea 1[1 greutate I.J eel en grupa :sangul.l1La 0. G Menul. d.in germen i i de gran lnrcrfereaza P'fOce.sele metabolice ia grupa sanguina 0, Met~bolismul ineficient sau tnce:linit face ell hrana Sa se transforme mai leatln energie Sci !Illite] s~ se stocheze sub forma de grasime,

Fasole'<lriimie Fas(,l,e mare Fascle navy Fasole Tamarind

64

P'LANUL GRUPE] SANOU lNE 0

Arnarant 017 Hrj,~cA

Crerna de orez

Kamut Kasha

Me! expander Tarille de orez

Orezexpandat S eeara alb~

Fulgi de pommb Failla de porumb Crema de grau Familia

Fail1a die cartofi Grape nuts Tlriil,e de ovaz F aina. de ovaz

Cereale cornoinate Griiu macinat Ta:rii.t,e de grau Germeni de grilu

Este evident cd produsele de panificatie pot fi probtematice pentru cei eu grupe snnguina 0, deoareee majoritateaaeestor prodose ccntirt griu Ar fl dlflcil la ilnceput sa elimine briosa de di,mineata sau ssndvisul zilnie; aoestea au devenit produsele principalein alimental.ia de up american, Chiar ~i p:§ioile filIra grau pol creapmbleme od.o.r ell g.mpll. sanguin!t 0, data le consume destul de des, decareee consnnma lor genetica nu este adaptatii 1,1), consumul de cereale,

Exceptii sunt pai [lea: Essene ~] pai nea Ezekiel, care se gaseoc de cbicei in raionul de produse congelate .din magazinul dtl preduse alimentare dietence, Aceste paini din seminte germinate SUl1t asimilabile pentru cei eu grupa saJFlguin1i. 0, deoarece lectinele din gluten [aflate 'in principal in coaja seminjelor) sunt distruse in

UlETA DE Tmp o

. rOCesu1 de germiuare. SPi"C deosebire de p~inUI.'i germinate produse ~oll1ercila[, piinile Ezekiel ~i Bssene suntalimeme vii; ell muhe enrim.e benefice intaete,

~1J"bit d1ejcndil pAINE ESSENE pAINE EZEKIEL

Paine l:lIeagra de orez Fin Cris~'

P,aine fi["i glutM Lip:ie: idt.ala

P.ri1j ituri de erez , Nine din fiHr.i1i de soia

P§in'l; de secadi 100% paine de seeara alba Fulg:i ,r;:rocalllti ,de seem Paine Was,,,

(:ovrig:i dim.gri:u Bri~ din poeumb Grill lmIallt

Briose en.glez-e~t] PiiiM hiperpFO!eica

Matzos, d~11 gliu P';line poli~cerea]le:ru BIr]o~e din ariz Pumpernickel

Pame din grihJsennina:l

Bri()~e din tar.'ite de grau n,in~ din gniu irnl:egn'li

Cerealesi paste flinoase

ti. Nu~ista cereale sau paste faino:aJsecllTe' sa p011liHf fi i.ncadrell:e ca o.arile uti le pen,tru persoanele CU grop:a sangllinii 0_

PLANU L >GRUPE] BANGUI N E. '0'

Maj 0 rita tea pastelor flHnoasesllnttacute en gris, .'li:!ia. cii va {tebui sa alegeti cu foerte mare ~rij a d.ac;i va dOrltl 0 mass oeazionala di n scestea Pastdefii,cutc din hriWa, anghinare de lemsal1fil sau taina de orez sunt mai binetelerate de cei ell gmpa sangnlna a ,. Dar acestc alimente nu snnt ,e:sen~iSik pentru dieta $1 rrebuie recluse In favoarea altora mai eficiente, de origine;;mimala~:i, mai ales.pe oa:za de peste.

NelUtre

Paine. de QJ?:

Hrisca Kasha

Paste fainoase din anghinare

Quinoa

Basmati de orez Orez brun

Orez alb

Orez salbatlc

Ffi.ina de orez

Fai:na de seeara FaillA de &.ecara alba

.Fliua de gr¢l.llI genTIimd Fa.i na de oviilz

F1i.llllJa graham Fa:ina aibSi

F1in1i de gr!lu inh~gnd

FAinil. de gtau Bu~gur

F Ulna de cus-cus

Faina de: gran amant 'filitei soba

B.inil. ell gluten Paste fiiinoase de gri~

Legume

Ex]st1i UW!o.uroar imens de legume dispoilllbi]e ·pentru eei ell grupa sanguina 0 ~] ele oorosU.t!!.1:le 0 companenta fOSine, importanrll: l:l dietei, Nu P~ll.e~J,~otUjjj, :Sa mJnc1iti~oat.e legumele nfa d~sC1iminJ,l!e. Cat'e' v a clase de legume determi.nSi. prebleme mari pennu eel cu grupa sanguina 0. De eecemplu, :a:numite Iegurn~ din familia: Brassica - varza, varza de Brux.e]l.es., cenopida ~] mustarul ~ potinhib~ fu[lcti:.'l.

[HETA DE T~P 0

et

tij\J.id~<lnE, care CSU: deja intr-o oarecare m[isllra slaba la CI;':] cu gnjp21

~fln,guioa O. .

Legu.tnde ell fWrli2'c verzi bogate in vitamiaa K, Gum sunt napul, .... rutle~~ik Collard, lsptucile, broccoli ~~. spanacul, sunt foarte bune peF1ttllOOL elL] grupa sa~guina _0, Aceasta vi.tamuna are un :l ngm scop _ $a a.jule coagularea sangelUi. Persoanele cu grupa sanguma 0, dupa cum am mentionat anterior, duel !psa. de di~iv<lJ factori ai coagularii ~i au nevoie de vitamins K pcntru a ajuta procesul.

~1ugurii de ]uoerna eontin componente care, prin iri tarea tractlI1IJi djgeiStlv. pot agrava problemcle de bipersensibrlitate ale grupei sanguurne 0- Mucegaiur:iIe din ciupereiie domestice ~i shiitaake, ca ~i Il.1Mtiode fermenrarec tind sa declanseae [ellc~]i alergice la Cel CU gl1.l!pa .ganguina O. Toatc accste alirnente suat straine organiamului cu grupa sangldnrt O. care nu a f(llst ,.,oom:struit'· penlm a le face fal,f:i ..

Legll]meh~ solaninice, cnmar f vinetelc sicano fii, d.etr,emina $!i1ri artri.Uoe la cei cu grupa sauguiua 0, deoarece lectinele se depo.z;itea~ 1[1 \:esuml CJC inooTIj ami articulatiile,

. / ~

Leetinele din porambafecteaea productia de insulina, ducand

adesea ~a diabet ~] obezitate. Toticei cu. grupa sang;uinii 0 at. trebui s~ evite perumbul - oo.a.i ales d ac~au 0 problema .~egata de greueatea e.oFpoi.mla sauanrecedente familiale de disbet.

RQ~iUe slmt un caz special CQn~in!i.nd! Iectine putemice, numite pan_hl~mjg]ulinante (eareaglunneaza tD1i.te grupele san~glJ i ne), ro~jHe creGan problems pentru tracml d igestiv 10'1. eel ell gJ1iIpa sanguina A . 9] 13._ Tetusi, eei ell grupa san!:~x~inf:i 0, pot consumarosii, Ele devin neutre In organism.

L

ANGFUNARE DOMESTICA ANGHINARE DE JERUSALIM FRUNZE DE SFEClA ClCOARE

VERDETURl

COLLARD PArADIE USTLfRO~ HREAN

1::\ ROCCOLI GULIE

LAp]'ucA OK]U

CEAPA. nosrs CEAP A S.PANIOLA NAP

ALGE

PLANUL GRUPEI SANGUINE. a

CEAPA GALBENA j) A.TRUN§EL rASTARNAC

Arugula Sparanghel MuguJri de bembus S.fecLa

Bokcl'lioy

Ch.im.en

Moreovi

Te]iilla

Asmatl·d Coriandru Castravete

Ridichi Daikon Marar

Andive

Ch.lmen du lee Ferigi fiddlehead

Avocado

Val71i cbinezeasca Varz~ rosie

Varzii alba COllopida

Porumb alb Porumb galben

ARDEI RO~n SPANAC

CAR"FOFI DULC[ SFEClA MANGOLD

DOVLEAC RIOTeHl

Ghimber

Upruci bibb Uptuci de Bcston Ui'P'~uci keber~ Uiptuci mesClutl Fasole lima. Ciuperciebalone Ciuperci enoki

. Ciupercj Portobello Ciupere] tree oyster Masiine verzl Ceapa. verde

Ardei verzi

Ardei jalapeno Ardei ga~beflJ Radiechio

vinete

Ciuperci dornestice Ciuperci shiitake Mu~tJ:r

Mats line aegre Masline grecesti M~5line spaniole

Ridichi Rappini Nap suedes prnz

$all)te

Mwre de zapada Muguri de nluug Muguri de tidiche Devlecel, t'l)arte tipurile Tempeh

Tofu

Rosii

Castane de a.pA M~cri~ de balta

. Toate tipurile de ingama Zucchini

Cartofi fQ~ii Cartofialbi Muguri de illloem.a Vartil de Bruxel les

DIETA DE TIP 0

Fmctc

~h.dte, fructe mimmate sum disponibile pentru dietagmpe.i sanguine 00, Fructele sunt nu doar 0 unportanta sursa de fibre, vitamine ~i minerale, ci de pot fi 0. ahcmativa excelenta la pl1ine ~i paste tainl.)as'e; pentru eel cu grupa sanguina 0. Oaca. lUancj~i mai degra,M un fruct decal (I lelie de paine, organismulva avea benefieii mai mari ~i. in acelasi limp, obiectivele dnmneavoastra privind scaderea In greutate v·of putea fi atinse mai usor,

Soar putea sa fiti surprinsi gasind uncle dintre fructele dumnea vOllsu·a favori rc pel i sta ~.de evitat' ~i unele opt iun iciudate re lista ,.,deosehit de benefice", Motivul pennu care prune le .. , prunele uscare ~i smochinele sunt deosebit de benefice pemru grupa duomeavoas:tra sanguine este ca. majorita1ea frucl,e]or rosii, albastre ~j. purpurii tind s.a. produca 0 reactie mai degraba alcalina decat acida In traetul dige:sl'iv. Tractul digestiv la grupa saaguina 0 PI'e.Zi.rHii 0 acidltate ridicata ~i are nevo ie de eeh i librul substantelcr alcaline; pemm a reduce ulcerele ~i iritEl~iile jjnveli~u.(ui gastric, Totesi, doar fiindca un fruct esre alcalin tn,1 Insearnna ca este bun pentru dunmeavoa stra. Pepen i i sunr, de asernenea, alcal ini, dar ei contin c3ntilA~] mari de mncegaiuri, la csre eei ell grupa sanguine 0 preziata o sensibi litat C dovedi tao M aj oriratea pepen ilor tre buie COilS tlrriati cu mode.rntie,iar cantalupul ~i amorozia, care prezinta cantilatile cele lllai mari d'e rnucegai dintretoji.aruebui complet evitati.

Portocalele, mandari nele ~ i ca psunele ar trebui evi Hlle, din eauza i1fnahului continut acid. Grapefruit-ul are, de asemenea, un conti]]ut acid ridieer, dar 11 pute\i consuma CU moderatie, deoareceprezinja pmpriet.i.\i alcaline dupa. digestie. Majorita~ca celorlelte fruere cu bOabe sum in regula, d~r fh.i.ti-va. de mure, care contin o lectlnacare a~Ja veaza d]ges.tia la grupa sanguina 0. Cei ell g.rup<t sangulna o au,

70

P'LANlJL GRUPE~ SANGUINE 0

de asemenea, 0 sensihilitatc extrema la nuca de cocos si la produselce eontin Hue! de cocos, Feeiti-va de scestea si verificati fntcldem.ma erichetele de pe alimente, pentru a 'V~ asigura ca nu consumati ulel de cocos. Acest ulei este bogat in grasimis.aturate ~] asig;u.ra Uti benefici u nutritional redus.

SMOCHINE USCATE PRUN"E NEGRE PRUNE RO~U

SMOCHlNE PROASPETE PRUNE VERZl PRUNE USCKffi

Neutre

Mere

Caise

Baoane

Afine Beyseaberries Cirese Merisor Sl.ii.fid:e negre Staude ro~lir Cun:l'lii'lle ro~i i Beebe de soc A.gri~e Grapefruit Struguri negri

Fruc~ de tei Log~Tllberries Mango

Pepene canaag Peeene casaba Pepene Cr-enshaw Pepene de Craciun

Su-uguri Concord Struguri verzi Strngll,r] ro~ii Oua\'\e

Kiwi

Kumquat

Um:ll.i

Mure

N uci de Cocos Pepene cantalup

Pepene turkestan Lubenita

Pepene spaniel Nectarine

Papaya Piersiei

Pere

Currnale japoneze Ananas

Rodii Prickly pear Sl.af1de Zmeura Cararnbola

Pepene de- ambrozie RubarM Portecale Oip'\ilJ.t1e

Banane

DIETA DE 1JP 0'

11

Sucurile de legume sunt preferabile sucurilor de fructe penuu cei cu gTUpa sanguine 0, datorita akllHnitll\ii lor. Daca beli sue de fru.c{,e, aiegeti 0 varietate .s~acii in. glucide. Evit~li sucurile ell conti nul ridicat de zahar, cum sunt sucul de mere sau cidrul die mere,

Sucul de ananas poate fi deosebit de folositor in evitarea reten\iffl hidrice ~i a balonarii, ambele fiind factori care contribuie Ia cresrerea in greutate, Sucul de cirese negre este, de asemenea, lin sue benefic, cu alcalinitareridicata.

Ocos:ebit de beneflc£

CIRESE NEORE ANANAS PRUNE USCATE

Caisa Moreen:

Tclill.a Meri~ot

Strugure Grapefruit Papaya

Zeama de ro~ ii -( cu H:im§i.e)

Sue de legume

(vezi leg1!Imele indicate) Castravete

ill eyita.t

Mar

Cidru de- mere

Van:] Portocalt'i

12

.P'LANUL GRUPEl SANGUINE 0

.Mirodenii

Optiunea pentru mirodenii poaie efectiv ameliora sisternnl d1gesti;'!{ ~jimun itar, De exemplu, asezonarile pe baza devarec sun! foane bune pentru cei 'ell grupa sanguina O~, deoareee sunt surse boga te de iod, eheia regHirii g]andei tiroide, Sarea iodata este o~lt:1i sUtS,a, bUM de iod, dam fo]os~ti-o ell economic,

Vareeul tinde sa se 0pulla Iliperacjdita~ii. traetului digestiv la. gro.pa sanguina 00., reducand predis:pozitia la ulcere, Cant]tatea abundentK de fucoza din varec pwtejeaz~ tnvelisul mucos ~l stomacului la grnpa sanguina 0, Impiediesndadercnta bacteriilocanzatoare de ulcer; Tineti mime, de asemenea, ca vareeul este foane efieiem ca reglator mel abo lie pcnrru cei ell grupa s.[mgui.~_a 0 si este un aj1Utor Important penjru scadereain greutate,

Palnm}e]uI oeste calmant pentru tractul digestiv, asa cum sunt anumite mirodenii iuti, precumardeiul rosu ~i cuny" Fiti atenti, ~otu$i, la faptnl Oil piperul negru ~i eel alb, dar ~:i oteml sunt iriitanti pentru stomaeul eelor leu grupa sanguil1a Q" .

Predusele zaharoase, cum. (lr fi mierea ~] zal:mrul,. nu vor face rau, Nici ciccolata, Dar acestea a:r trebui sa fie strict limirate la 0 utilizare ocazionala, pe post de condimente, Evitati siropul de porumb in ealitate de indulcitor,

RO$CQVE CURRY DULSE

VAREC PAl'RUNJH

ARnEI ROSH ;;OFRAN DE INDIA

NeutHl

Agar

Cuisoere englezest i Extract de migdale Anason

Arrowroot

Mal~ de orz

Busuioc

Fnmz.e de dafin Pere pergamute

S imp de orez bruu Necsosrs

A.srna~ul

Arp:lgic . Ciocolata Cuisoare Coriandru Crerna de tartru ChjmioIl

fo{i:i!ar

UstUfOI ael.atiW $impl~

Miel",e

UreaLn

Sirop de .a:[\a[

Majo:tf!!P

Mentha agua:tica

Miso

McI~,

Mu~tIU' (Ills/cat)

DIETA DE TtP 0

Piper boabe Boia de ;srnei Mentha piperita Ardei eapia

S imp de erez Rozraarin $afran

Salv:ie

Safe

Cimbru

Sus, de soia

Sucanat

Z"hfrr alb

ZaMr bru:n Tamari l'~marundl Tapioca Tarhon Thimlan Peri~or Arne] iute;

. Mentha spioata

Plperalh Piper negro

Otct din cidru de mere

Otet (Impatiens bais.:'Utlina; n, tnJd.) Otcl din vin rosu

O\e! a]b

Condimente

N 1I exisracendimente benefice pentru cei cu grupa sanguina 0., .lDadi trebuie sa 00 nsumati mustar sau cond imente peturu salata pe aliment,e, folositi-le cumederatie si limitati-va la varietatile sarace in grasimi$i lU glucide.

Desi perseanele cu gnipa sanguine 0 pot consuma TO~]i ()caz~omll, evitati ketchup-ul, care confine printre ingrediente si o,etuL

Tbate alimentele murate sunt indJtgeste pentru cei CIlI grupa sanguin~ 0, cac.i irita grav invelisul gastric, Recomandarea mea. este Mii ihCeT'Ca\,i sa v;! abtineti de la condimente sau sa le inloeuiti cu 3?aosuri maio sanatoase, cum ar f! ulciul de masline, SlICU! de larrlli.ie ~I USturo in L

De evitaJ

Cape-re Sool'\~ar,~ VaniIie

Amidotl de porumb SUtlp: de porumh Nuc~o'<lra

74

PLAN-L GRUPEl SANGUINE 0

Nelltre

Untde mere

Gem (din fructe permise) Jeleu (din fructe permise) Mustar

SQS Worchestershite Condimente pentru salata

(cu continut sarac de lipide, din ingrediente perrnise)

M uraturi kosh .. er Muraturi dulc i

M~ramd acre Condimcnre

Ketchup

Mur.lturi cu rnarar M,aioneza

C e aiuri de plante

Recomandarile legate de ceaiurile de plante sc bazeaza pe cuncstintele gencrale despre ceea ce dauneaza celor cu geupa sanguine O. Ganditi-va La ceaiurile de plante ca la omodalirare dea vol aduna puterile impotriva slabiciunilcr dumneavoastra naturale, Pentrucei cu grupa sanguins 0, accentul primordia! se pune pe calmarea sistemului digcstiv ~i a celui irnunitar,

Plante ca menta, patrunjelul, macesul ~i sarsapanla au toate acest efect. Pe de alta parte, plante ca lucema, aloe, brusturele ~i matasea porumbului stirnulcaaa sistemul imllnitar,. insa produc subtierca s.angelui - problema celor cu grupa sanguina 0.

DeQsebit de btDdlce

Ar:..DE~RO~U STUDENITA rApADIE FENUGREEK GHIMBER

HAMEl TEl

D DE pAlRUNJEL MENTA

MACESE SARSAPARILA

U LM ALUNECOS

Neutre .

I arba-matei Musctel

Dong :'~U<l i Soc

Ginseng Ceai verde

DIETA DE TIP 0

Salvie

WtO~ it;; Gum. lupulu i

RiJd~cina de Iemn-dulcc Menta

Lumanll:rica frunta de zmeura

LucerTI<li Aloe BiiLlsture

picioml ITI~nzului MataSeili porumbului

Thirnian Valeriana

Echinacea Gentians Goldenseal Trifoi. rosu Rubarba

75

Verbina Mesteocan alb

Co aj a de stej ar alb COilda~oricelll lu i

Iarba Sfantului Ion Senna

Traista ciobaoului Prunza de capsun Stevie galbena

Exista. foarte purine bauturi perm ise pentru cei GU grupa sanguina 0. Treblue sav~ cam limirati ~.11 efectele nevinovate ale sifonuhri siropului eu sifon si ceaiului, Berea este buna in cantita,i moderate, dar ~~ :s:te o alegere fericita daca dorili sa scildeti ill grentate. CIli.nh(iiI~] modeste de vin sunt permise, dar nu trebuie sa consti tuie un ebieel zilnic, Cesiul verde este permis Cl'I un sebstitut acceptebil pem:u aile produse cofeinate, dar el .nu poseda pmp.rieta.ti curative Sp~I{IJe pentru cei cu grupa sanguina 0. . Problema - pe care 0 pune

cafesua este data de n :""1 .il ~ . . I .. ~ I . -

- . . "" _.... ... iv e ur I e crescute a e aciou Ui gastric pe care le

prod:~~ce. Persoanele cu gru pa sanguine 0 au sufici em de mu It acid g,as.tnc propriu Daca sunteti b a utor de cafea, ,au p utea tucerca sa

ted ' ..... . . .

• U~ctl treptat co nsumul in flecare zi T elnl [ina I <IF liebu!. Sa.' f e

eltrnlfia;rea total;" '.' COIlS'.! - -. ·1 .' d f· ·S ' "1 .

, • .- .. "... ·,fl1ll Ul ,e c.a,ea_ . imptome Ie comune de

abstlnenta, cum ar f durcrile die cap, oboseala ~i iruabilitatea, lH,I se Vor pro~uc:e, daca vii dezobisnuiti treptat, Ceaiul verde este 0 buna alt'Ctnat[va a cafelei,

~bit de beueflcle

16

PLANUL GRUPH SANGU~NE 0

Bete

Ceai verde

'Yin rosu Yin alb

De evitll.l

Csfea obi~I1Iuijlii Cafea dec-oifeirnlzata Ea.umri dlstilate

Cola

Sifon dietetic

Alte tipuri d~ Sl.fOIJJ

Ceai negru decofeinizar Ceai negru ebisnuit

Plrmificmea meselor pentm gmpa sanguin~ 0

URMATOARELE retere ~i mostre de meniu va. vor da 0 idee cu pri vire la o d]eUi benefice tipica pentru cei eli grupa sang1l.li.niit 0,. Ele au fest elaborate de Dina. Khader, M.S., RJ) .. , 0 n\!!.tri~jonisra care a folosit eu SIUiCC-eS dietele grupehir sanguine 181 pacientii saL

. Aceste rneninri au. un GontiUJutmoderat in ,cu~J()rii ~i SUIIt echilibrS!~e,. penrm a asiguraeflclenta melaooUcr. la cei ell grupa sanguint 0. ~FIi.dlvid!u~ obi~!luit. V<I fi oapabil sa i~i me;[Itina eu l]~urivt:a greutatea eorporela ~] chiar :s.a. seada in greutate urmand aceste sugestii, Totusi, S.][JFll oferite 'op~hmi alimentaee altemative, dad p[eft:.nlo~l mancam,i mai usoare S:;JiU d()d~1 sa val ilnh:ali aporml caloric ~1 totu}i sa eonsuman 0. d.ietil: echilibrata, mulpsmitoare, Arana' alternativ] este pire.z;e:!JJ.t:lla aJaturi de alimentul pe 'c-SJre H Inlocuieste,

Uneori vet~ observa un ingredient dintr-o reteta care apare pe lista deevitat. Daca este UI1 ingredient in eauti tate foarte mica. (emu <II fi un pic de piper), s-at purea sa f]~icapabHi :sa UtOiie:ra\i, l.fi funCik de. strietetea cu care unriati dieta. T otusi, alegerea mamcarori to r ~i retetelor es re tn general menlra Sa functlenczc foarte bine pentru eel c:ngru]xlJ s::mgultJ!a 0,

Pe masura ce v~ familiariaati cu recomandari le dietci grupci sanguine 0" veri fl capabili sa va creati eu ~~ur±n,:a propriul plan de rneniu si sii adaptati retetele preferate pentm a ]e face favorable pentru grupasanguina O.

77

PLAN'UL OK.UPEI SANGUINE 0

c~· .~" .. '

~:fripwrn. de peste a:dbeasca 'll'slIlata de fa-so!c verde (fasQle ca,:1iiftoare) :, .' ,\.: .. ¥etdel;tln lCoUar.a. o:ri£irfle .*,1. . p~fpeli te 6u suo. de U1.n~aie' .

. c~!lfvcewde'sau·o~i.·de' plante . . ,N~ete; ~,N.lf.liuJ J:;.. pronise "':, dar: evitati ~ercaJ-~i~vjlJul

.... ~" .<:'! •. ) . . r

lID·m necare zr, :.. i·.-. : _ ': . ,. '.

Gus~: ,de:dupl-liuDiaza

l ... : "'

~emil~,~ de daytooc ~.] nU((l sau

prAji~Jlri ~,~! .orez GU unt de ., mjgdaIili'.sal1 smochine, .' cunnaie; prune Uf;'j~noe

1 felloe dec paine Essene sau Ezekiel

. cu nut de' m.ere .

] ·001.1 flert ~ochi'.roln1ioe&cry: 7

2 dl-si,J,c de legume . ~'." " . '.. ' .

1 fin: Crisp·: san. p'['aj]ttJ:tii ~d~ ,:d'n~:z cu j eleu natur,lil~ :QP 9cmtiutif :S,C;~pt de

21lhar: ..

01 ETA DF. TIP 0

MiedejuD:· .. . . if ~Oll;ai @'01fj~W ~] TlV!C~ cu

· l~pte d,e· _so~a -: . . .

i ou fiert· (ocl:ri!~omai:t,e·sc)

"2,5 dl su~ de: ®an.as san prone

us,ca:te ., ~ . : -. .

· ·c.e.ai vcoo<? S!I!1;l; ~eat de plante

. .

orez exp.~nda.·h::u ],ap:t~ 'de ;sGi.8J

...

~.. ~ ..

.. .., " .:... . ..•.... ~~ {~,. .. i -, : -::: ~:: ... '

12~':'180 lrl?~tiJ~e:qoipH4~e po g doe p~<eu (fe:cftr~e.d~ vita:

vita rooa~~ .'; . .: . . , .. .tocaUi. (flre4: paiij~}" ,.

2 f~Ii{ de·p,djnc.E~$enc· ". .".

· ;il;1a~ de ~~-detI1Ti asortata - ...

liip'i&c·i., p<l,ti1li[~jel,; ceapa. rosie, lnOil'CO""d, .cia~t:ritvete -." asezQ:na:~e eu u.le~ de m~.sEijeJ· me de lalldlfu .. ~:

.lip~.~in.1 ceai 'de planre

~·de,ct~d *2 pr~j ituri din fulgi de

ro~c.ove: . .

ceai verde sau ceai de plante .

fructc amestecate

. ~ ~ . . .

PLANUl GRUPEI SANGUINE 0

DLETA DE TIP 0

FRlPTURA DE VITA

} 500 g carne de vita

ssre, piper $1 (:ui~oare engleze.,<tti' dup~gust 6 card de usmroi

ulei de .mlisiine

m!1lze de dafln

C" . ~nd :,- ~rteaza grasime.a ~i s,e, pune carnea in t~gaie. s:

• .;le].·ep· . . .. - ~. ,-

~. ~.' ". e fac d"'~P-1' c'" i-. ·n· intro due and dVei de usturo] tala~ \i.

a:5,ezonea:za ..,.1 "'" I.",,, ' - ",." . . .. , .... - ,." ..' - - . \ .

frunze de dafin. Se unge camea cu ulei de rnasline. '., '.

C;..' .' - cot ~"'t·:a- ~In cuptor 1'" 17S'""C nmp de 90 dl

Se pune tll.prura ne.<l· pt: •. ,. . .' ,. .• <L l . . ..

minute seu p5na ca.nd se tnmoaie camea,

Sufident pentru 6 perso ane,

pwITUR.A QUINOA CU 50S DE MERE

. 1 314 ce.a-wdi: de min'a de quinoa

1 oe8§ca de sr~fidc sau aJte fhlcte usc/He (permise) 112 oe8~,ca de nLiei pecan Mia,.te

112 Jinguri{a de bic<lrooIl8t de sodiu

112 lingura~ de ptafde copt

1/2 Jingur#a de S[ife

112 J inguri,ril de cui$oare

II2 ce1il~.ca de W~ t duJ.ce,ncsiil'a.f Still' 1!2 ce'a~cii de ulei de canoIa 1 cea~aj de zahiir de suca:nal saL! zahiir de ar(ar

1 ou de co::!sa

2 cesti de sos de mere, ndlldukil

\

r

I

I 1

diu; praful de copr, sarea si cuisoarele cu restul de fiiini.i de quinoa.

so. . 1 1 . I I' - l si 1 C bi ,

separat,;;lInegle·'C~v ~ntu • Sam U Cl~ ,z.a1lanl ~l o~ , ' ,omma~~ eoate

j]lgedlent:le, adaug~and fructele ~! n~cl1c III 5ffi~IL Pu~e~l cu Img~t'~ arnestecu] intr-o tava de 20 x 2n em ~1 coace~140-45 mrnute sau pana scobitoarea infipta ln mijloeul prAjiful1l cste exrrasa curata.

TOCANA DE MIEL CU SPARANGHEL

50G g de. trunze p'ro.aspeu~ de spanmghe.l 150 g came de mid, taiatj sub fbnntr de cub!.lri 1 ceapd de d'imensiuni med'ii,.taiatll

J lin~it,e de lint dulc;e ncsiir.U

J cea,qc~ de 3pa

sere, piper F;i oui~o<lre en1!lezff{>ti dupa gust sucl~l de fa 1 lii,nl§ie

TIiiati' frunzele de sparanghe] in .. b1,lcii~i de 5 em lungime, lInmc3nd pO:ltiuneatare de la baza, s.p,ali't]~le_'~] useati-le.

Perpelin carnea ~] ceapa in Ufit p§na devin de . culo are brun descais, Adauga:ti ·apa., sare ~i mirodenii. Coaceti parra se lnmcaie, Ad!ugati sparanghelul, Fierbetila foe mic l 5 minute sau pana cand se tnmoaie. Adauga~i sucul delilmfii.e.

Rezmt~ 2 porti i_

SALATA DE SPANAC

2 grJmezi de sptJJ1<Jc prroaspiU 1 gTamada praz tiliar sucul de la I J~maie

114 fingIJrira de !llei de mas/ine sate $;' piper dupa gust

SpiHaJ~:i spanacul bine, Scurgeti-1 ~i rocati-I. Presarati cu sare, Dupa cfltcva minute, stoarceti excesul de apa, Ad8Juga~i. prazul, sucul de Jil.{niile, uleiul, sarea si piperul. Sc servestc imediat.

ReZU,lt~ 6 porti]. -.

PLA UL GRUPEI SANGUINE 0

FRlrru-RJi. t\RABEASC.~ DE PE~TE

J halibut SBU pe.{ite mare C'u c-ame ,dba (1500~2000 g) sare' fi pipe~" dl.i:pii guSf

1/4 c-ca.~ca de sue de 1'iim.1ic

2 linguri r:e ute'; de miisline

2 cepe mesi; tocste $i perpdite fn ulei de mas1iJ1(~ 2 ~ 2 112 cc~ti de' ,50S rabini (vezi mai jos}

Pr'e'im:.e.iilzi~i cuptond la 205°C_

Sl'lIa1a:,i pe~teie si uscati-I bine, Presarati-l Cu. sare ~i sue de

tamaie-

Uis<lti sa stea astfel 30 de minute. Scurgeti pestele, Ungeti-l cu

ulei ~i puneti -1 in lava de cuptor. Coaceti-I 3,0 minute,

Acoperiti-l eu cepe pe:rpelit!s ~i 50S· de rahini. Presarati deasupra sane ~i piper, Repuneti-l iu cupto ... siooaceti-l pima ca:nd pestcle este usor strapuns en 0 fureuU~ (3 Q-40 minute),

Servit] pestele pel un platou ~ i gtml.lsiti ~l cu patrunj el ~i felii de

Himl'1ie-

Renl1ta 6-8 portii.

sos DE TAHINI

1 oea~c..iI dctMini su-cuNle Iii .3 J~m§i

2 c~tci de uSfUrOJ;, Mrobili 2 -3 Hngw:iJo de sare

114 ce'<l~C~ d,e pil'twnjeJ tr&'<d' ssu pfi:tnmjei proaspfit, lOC.U nlj[1l!1f, ,apii'

Intr-un castron, arnestecati tahini ell sue de lamaie, usruroi, saft. ~i patrunjel Adauga'~i apa suficienta pentrua realize un S.O$ grO~

DIETA DE TJp 0

83

FRIPTURA DE PESTE

1 pest» m.~ ell came ,alba (100'0.·15 O() g) sau aU pCt$le Sue de Jiimaie $I saredupa gust

114 ce~c.i de ullei

1 iingru-:ita buill:

llingurifa cl)imion (option".!)

Pretncabj~j, cuprorul la 17 s-c.

SpiUa~i pestele, Presarati-l CIl sare ~,.i SIIY_'· .. 1".",,: ·t"'· n>l<' l~ t' i

~ 'of ' ._, ~...~t .<::IH:l.:O'lS,1li ~l-'

astfel 30 minute. Scurgeti-l;

Ungeti pestele cu ule! ~i mirodenii ~i puneti-l tmr-o tava de cup:t:or_ Pen~rua pt,e~:e.[Ij uscarea pestelui, tnveliti-l ell 0 fo lie usor lil.IlS!, ou ulei, Coaceti 30-40 minute sau pafll~ cand pestele estemoale ~l prinde ,0 u~Qoara crustt ...

Rezulta 4-5 portii,

UMPLUTURA. PENTRU PE$TE

1/3 cc~cii t:ltIIC1' de .pin sau .migdaJc locate 2' H !1gvri,re unt dulce, nesiirat

1 cea$cii patl'l,1fJjel foc.a.r

3 catei' .de usturoi, zdmbiti

SMe fi cuisoare engleze$fi dupa gust

,. Pri1jiti nueile in unt pana devin usor maronii, Ad~llgati patrunjel ~1 rnirodenii -$i pnlji.~i ua minut. Umpleti pestele crud ell amesrecel.

SALAcT A DE FASOLE VERDE

500 g de ti1:o>O'le verde s J:.Jlcui dirl'lr·o J.amaie

3 lingur.i{c [Jlei d,e masli!],e 2 calci de !1slutoi, zd rob i ~'i 2 -3 Hr:igtJIri{c sare

'SptsJlI~j fasolea verde proaspata. indcp1i.nllti aqd.e. Tfi:i~lt~ pastaile

in buca,ti de 5 em, .

Fierbeti pana. ia lnmaierc 'in ap8i ro:ulta, Seurgeti. D~.rra racirc, puneti fasolea lntr-un castron dcsalata, A"SClcmati dupa, gust GU sue del atnaie, ulcl de masl inc, usturoi ~i sare.

Rezulta 4 porti],

GRANOLA mN N UCA $1 ART AR

4 cc~ti de rulouri de ova? 1 cea::;c<i' de ,tiJriUe de orez

i c{.'<j~C'ili de seu]in fe de s~~~all t /2 (''(!ay'C.il demcri~'or .u.~:ca r 1/2 ce[j~'CJ; de sta /feJe U.9GMe f {:c~~,(;a de .nw:i Mialeo il4 ulcj: de canola

112 cca~:cli de simp de a'r~ll.r .114 Ceii$.ca de micrc

1 liflguri{b csenfo'l de WJI1i1i~

Pr,eincatr.L{i cuptorul Ia l20"C. 1rM~un castron 111S!FC amesrecan ovazul,t'id~de de orez, semintclc, fructele uscate ~i nucile. Adaug<Lli ul eiul ~~ amestecaf COI'lS tant.

Tuman iuaumru siropul de art'H, mierea si vanilia ~i am·c:stcc,l(i bincp£inA cane! se umecreaza in mod uniform, Amestecul trd)ui~ S a f ie ~far£im ici Q S si Iipicios. i ntindet i amestecu I intr-o ta v iii {ic cuptor ~i eoaccti-l lirl1p de 90 minute. arnestccand d]n 15 tn I)

[HETA DE. TIP 0

85

fRAJITURI DIN FlJLG[ DE ROSCOVE

1'13 cea~d uiei de cauola 1!2 cea,:;ca sirop C:Un:! t de 8.rfal' I Nn,guri ~ d,(} esen ta de vanilie 1 (~U de co\'!Sa

1 314 C?ffi de f<hn.ll de .0 vaz sat! de m~BZ bnw 1 liI.lgW"Na de bicarbona r de sodiu

JI2 oea~c.j de ('Ulgi demw,oove (nefnduJciri) ctli~oore' Ifmgleze~ti piSi'Ite (op.{io,ij <I 1)

U ~geti ell ulei :2 coli de Mrtie de copr ~i pn;e'lncllziticuptorui l~ 190OC. ]'nfr-urncastron de d:imen&i,uni medii. eombinati 'llle]ul) siropu de !IIrt<ilt ~] vanilia, Ba~eti oul siamestecati-] cu mixtura de ulei Adaugali treptatfaina sibicerbonaml de sodiu p eatru 11. forma ur ~iuat teapilln. Xng16ba~] fulgii de roscove ~i plln~* C~ lingur.i~a aluatu pe eolile de Mr'lll;: de. C~)pt Coaceji 1O~ 15 minute, pb.1i carH plijunnik dc\\,]i'JJ U1l0I maron~L Scoateti -le din cuptDr $,[ rSic]V-~e RezulLrli 3 U2-4 dozim.

KwrA

1.000 g, de carne d,e- mie:l tocala fin J ce.apa mare, r{lcata .m~J1l.U:l t

2 - 2 112 liHg.~_M"ire de sare

1 112 ling!.il'ire die piper ~i CU~;$oare englcze~t.i J (:'ea,:;ca de p.iirrunje1, rocar t;narunt

.1/2 ce<l~cil sue de lifmjic

Am:e;s]'e.cat.i bine toatc lngrecH.cnt!el,e (folo::;~od 0 ma,$in~ de roc t;aJIlIC, d<IJc1:i aveti), Pastrati ~i separat tlt~t pammjel c§.t si sue ( ]iLrnaie_

PLA NUL GR IJ P-E I SANG U I N E 0

87

Pentru frigsrui; Luati bucati de came *i mulati-le pe frig~,:;

asigurandu-va ca sunt bine fixate. -'''1,

. ~Cfit~1 p'iaj~re:. Luati portiuni de cam~ ~,i mo(k~a~i~le ~ub fufLlJ.! ~e rulouri, cu lungimea de 7-8 ern. Puneti-le pe 0 ngaio ~1 prajit~_I' In~~~pt:o;ro~l prein:ah:it la 2600C Cand devin brune pe 0 p~" pmJltl-k cateva mmute pe cealalta parte. 11l;

Se serveste fierbiate, Se stropeste CU sue de lamaie ~~ ~ garniseste cu patrunj el,

Ghidul suplimentelor alimentare pentru grupa san.guina. 0

ROLUL SUPLlMENTELOR ALlMENTARE - fie de vitarnio~ ~i[j[oe.Tale S<lU plante - esre de a adauga :substal1~ele nntriti 'lie ca.~ Hps,~sc din alimentatia dumneevoastra si de a fumiea. protequ suplimentara acolo unde va este nccesara.

Scopul suplimentelos alimentare la grupa sanguina Oest~:

.. Accelerarea metabolismului;

.. Cresterea activitatii de coagulare 11. sangelui; • Proven i rea inflama tiei;

.. S tab] I izarea acti vitali i tiroidei ..

Recomandarile care unneaza pun aecent pe suplimentele dimentare care intrunesc aceste teluri ~i atrag atcntia asupra supl~m~ telor alimenrare care pot fi contrapreductive sau periculoase pelllliJ

cei cu grupa sanguine O. -

Anurnite vitamine ~i minerale obisnuite sunt atat de ahl..!ndcr.li in alimentele corespunzatoare pentru grupa sanguina 0 tncat de tr' sunt necesare In mod normal sub forma de suplimente alimentan Acestea includ vitarnina C ~l fiend - desi !1U s trica s,a 1 uati uf ~uphment zilnie de vitamina C de :50(l mg. Suplimemele de v]tamipi D I'm sunt uecesare, Muhe alimente .sUIU imbogatite cu vitamina D j cea mai tuna surs iii dintre loa tc cste lumina so lara.

Teate aceste recomandari se bazeaza pc acceptarea dietei g..rupt sanguine 0 de catre dumncavoastra.

D~ETA DE TIP 0

v]1AM1NAB

"fatal rneu a descoperi t cfii persoanele eli g.rupa sanguine 0 evoluau favQrabil cu un complex. de vitamine B eli eficien·tJi· ridicata. ExisUi IUQHve in1!e:meiate pentru aceasta, Cei ell grupa sanguina 0 au rendirota de metabolism lent ~ 0 ~:ta.feffi nensmisa de stfamo~ii d~n:lIDeavollgtra care au facut efortnri pentru a conserve energia ill cursul petioadel()of tn care hrana nu era disponibila, Deoarece in epoc:a moderns eel ell grupa sanguina 0 traiesc in oonditii foarte diferite.. ei no. <1,1[1. nevoie de acest efect de conservare, dar cl rarnane fu memoria grupei sanguine. Un complex de vitam] ne B poate a yea efectul de supralncarcare a prcceselor metabolice,

Persoanele cu. gropa seaguina 0 care urmeaza dieta corecta ITU neoesita ap:ro:a::pe nieiodatao suplimentare speciala cu vitamina B li 2 sau acid folic. Bu, totusi, am tratat cu suceesdcpresia, hlperacri ~ ,dtatea ~:i tuJbura[ile ell deficit de ,atcntie (TDA) Ia multe persoane cu gropa s.anguina 0 prin folosirea dozelor crescute de acid lobe si vitamina BIZ in. combinatie cu dieta grupei sanguine 0 si cu programul de exereitii fizice, Aceste vitarnine sunt 'responsabile de dezvoltarea AD N .

Daci':i, dmitisa. experimenrati un complex de vitamine B cu .eficienta rid]~aHij asigurati-va ca este lipsit de adaosuri ~i umpluturi. Adaosnri~.e irnproprii ~ i eomprimarea nea.de<;vat~, pot face ca pi lula s.a fie dificil de absorbit in organismul dumneavoastra. Deasemenea, eV"im.~i Q formula care eontine germeni de drojdie sau de gra u.

Yo stIl~it. consuma\i din abundenp. alimente bogate in vitemiue B.

Alimen'e bo.gaLin_yi:tmnint: ll__Q1ltimLRmtnl _ _,C!cl~QlLgtll1la sanp1nl.D

Came

Ficat, rinichi, camuri 1tl1lliSculoase

"'Qua

Pe$te

Nl~ci

Legume recornandate, ell frunze de cu ~mn,e verde lnchis

Fructe

"modere:

PLANUL -GRUPEI SANGU~NE. 0

1)"1 E. T t\ D E T 1 P 0

VlTAMINAK

Ceo ell pupa sanguine 0 prezinta niveluri mai scazute ale fllctorilOt de coagulare, ceca ce duce la tulburari hemoeagiparc, AsigUJa~i-va ta aveti 0 cantitate mare de vitamina Kill dicta, Deoarece nu esrc in - general recomandata ca supliment alimentar, fi \i atenti la ahmeTlt.cie pe care Ie eoasuma ti si alegeti-le pe acelea care SUITt bo gale in acest nutrient esential pentru grupa sanguina O.

j I

Alim.ente bQi;me in vimmina K 'i),ptime pentru eel eM ~1 S<llIguini 0

flcar

galben~, de ou _

legume cu frunzc verzi - nap, spanac ~i sfecla mangold

CALC]UL

Cei cu grupa sanguina 0 ar trebui sa-~i suplimenteze continue (Hela cu calciu, deoarece diets grupei sanguine 0 nu include produse lactate care sunt cea maibuna sursa a acestui mineral. Cu tendint; grupei sanguine 0 de a dezvolta pro bleme inflama toni articulare ~ artrite, neveia unei seplimenrari consistente de calciu devine clad,

Supli mentarea cu GlI lciu 'in doze man (600~ 1.1 00 mg calcie elementar) este probabil de dorit la toti cei cu grupa sanguina 0; dar este in mod special Uln~ la cop iii cu grupa sanguina 0 in cursul perioadelor lor de crestere (de, la 2 13 50 ani. ~i de Ia 9 la 16 ani) ~i ~a femeile dupa menopauza,

Desi sursele non-lactate de caleiu nu SUIU la fel de utile, cei ell grupa sauguiuii Oar trebui sa le utilizeze drept un sprjjin temeinic ill alimentatiei lor.

sardele (dezosa tie)

sornon conserver (dezosat) broccoli

verdeturi Collard

lODUL

Cei cu grupa sanguina 0 tind ,a aiba un metabolism tiroidian instabil, datorita unui deficit de iod. Acesta cauzeazamulte efecte secundare, inclusiv cresterea 111 greutate, retentia hidrica ~i oboseala

:·1

" 1 este elernefltul ~cheie !leces",_, produceni hormonuiui .rH.n;;;jiar. b.:]!l I 'pHme':ltekallmenlare cu iod nu sunt recomandate, tathL1tJ.~,~ '1'1,;~1 5U _. • di . .. 0

J.I_ . • .. te de- iod pot fi gas rte "in . ,~e'I:J grupel sallg'l.Une "

3ILec~"

AJmleJlvde bo,g~ in i~ Wtime penll:u~ ~ ,~pa_jsangmrit..Q - alilneflte marine (mal ales peste de apa sarata)

I1<W (.alge)

*sllre iodata

MANGANU.L (C[.l prec~ufie)

Es,te dificil pentru cei ell grupa sanguine 0 Sa includa manganal 1"1'. diell deoareee manganui se gase~te in principal in cereale integrale ~i tn legume, in cea mal mate parte aceasta nu este 0 problema ~~ suplime:ntarea cu mangan este rar recomandata, TOLU~j', 0 parte surpnnzalOr de mare dintre dnrerile artioulere eronice (mai ales L4 nivelul portiunii inferioare a coloanei vertebrate si genunchilor) la paelentii GU grupa sanguina 0 au evoluat favorabil dupa 0 scurts peri~<ada de suplimenrare cu mangan, Nu faceti niciodata acest lucru singuri! Toxicitatea manganului poaie rezulta in urma administrarii neadecvate ~i el ax trebui folosit doar sub supraveghere medicala,

Planteisubs'tante fitlo·cllilimic·e ~ koomandate pentru cei cu .~ san~ 0

Lernn-dulce (GlycyrdJiz8:g1abia).' Nivelul ridicat <II aciditatii gastrioe tipic la eel ell grupa sangui nil: 0- poate duce la iril8!lii gastrice ~i ulcer. Un preparat de lcrr:m.(lulce numit DOL (lema-dulce deglkirizinat) v<'li poare reduce discomfortul ~i ajuta vindecarea .. DGL e!i~e disponibil pe scara larga III magazine alirnentare dietetice sub fonna. unei pulberi cu gust placut sau sub forma de pastile. Spre deOS:e,bire de majori tatea medicamentelor pentru ulcer, DG L vindeca efectiv lnvclisul gastric si 11 prcrejeaza tmpotriva acizilor gastrici, EVila,i prepararele de [emn-dulce crude, deoarece ele contin un component al plantei care poatc cauza hipcrtensiunc artcriala_' AGes! compQne,nt 11 fast lndepartar din DGL.

PLANUL GRUPEl SANGUINE 0

ALGELE BRUNE (FucHs vesiculosus). Algele brune constituie un nutrient excelent pentru cei eu grupa sanguina O. Aceasta phnta, care este de fapt 0 planta marina. arc d~eva componente interesant-, inclusiv iod ~] cantitati mari de fucoza. Dupa cum poate ca \'i1 amintiti, fucoza este glucidul constirutiv de baza al andgcnului O. Fucoza gasiW. in algele bruneajuta la proteetia rrmcoasei tr~ctl.llll!i digestiv la cei eu gmpa sanguina 0 - mai ales lllilpotriva bacterid generatoare de ulcer, H pylori, cere se ataseaza la fucoza care capm. seste stomacal persoanelor cu grupa sangu.inii 0. Fucoza din algele brune acnoneaza 3c5UPro. H. pylori foarte asemanator ClJ felul in care M actiona praful asupra unei bucati de banda adcziva: asmpand cupele de suctiune de pe bacterie, impiedicflud-o sa se ataseze de stomac,

Am descoperit, deascmenea d. algele brune sunt foarte eficiente ca ajutor In controlarea gr,euUipI eorparale la cei cu grupa sanguma 0 - rnai ales 131. cei care sufera de disfunctii tiroidiene, Fucoza din algele brune pare sa ajute la normalizarea ratei rnetabolice lente si produce scaderea in greutate, No-ta ~i, tCJi~i~ ca desi algele brune au (I reputatie conflrmata de timp ca ajutor III scaderea "in greutate la cei (ill grupa sanguina 0; ele nu functioneaza In acest [nod Ia alte grupe sanguine.

ENZIMELE PANCREATICE.· Daca sunteti o persoana eu gmpt. sanguina 0 care au. este obi~n1!ljta en dieta hiperproteiea, va sugerez Sa iuali 0 enzima pancreatica '1mpreuoa ell mesele abundcrue pentru o perioada de limp sau eel putin pilla dud organismnl iaccpe sa g,e adepteze 1<1 proteine mai concentrate, Suplimeniele de enzime pancreatice sunt disponibile la H1uhe magazine alimentare dietetice, de obicei sub forma cvadrupla,

, I

Bvita~i

VITAMINA A

Deoarece aceasta g;rupa. sanguina este predispusa la 0' coagulare mai lentil, n1.1 as recornanda suplimente aliment are de vitarnina A derivate. din uleiuri ·de pe~te. fa.ri.1 a consulta mai intai un medic. Aceste suplimente pot ampliflca subtierea sangelui. in loe de aceasta, profitati de sursele bogate de vitamina A SElU beta-carcten din dieta grupci sanguine 0,

D'IETA DE TIP 0

91

~. oopte. in. v:itamjna A j]~i1e ~lltru @i cu ~ ~~ galbene,. portocalii $i cele cu frunze de culoare verde: i.nchis., recomandale

V]TAWflNAE

r..a fel, 1m a~ reeomanda supiimente alirnen tere de vitamina E la cei

cu g;n1pa sanguin:l 0, deoareee ele ar putea, d~ asemenea, amplifies, tendintde de eoagulare sanguina mal lenta. In lee deaceasta, vA plltt.:ti 1ua vitamina E din alimentele reeomandaie ..

AJipleote bo~ate in vitamina E ~bile Il@.tru .gel cu grum ~dAiO

nteiuri de legume

fical

nuct

legume cu frunze verzi, recomanda tie

Profilul streslexerlcitiu pentru grupa s a.llguina 0

CAPAClTATEA de a demma efectele negative ale stresului se gbe~te in grupta sanguina. Dupa CUm am discutat io capitolul 3. stresel nu este in sine problema; problema este cum S~ rtisplllu.dc la stres, Fieearegrupa sanguina are un instinct diferit, programat

genetic pentm a depa~ i stresul, .

Daci aveti grupa sanguina 0, posedati raspunsul imediat ~,i fizic ill str,~mo~ilor vanatori: stresul este dirijat direct la muschii dunmeaY'O<i.sln'i. Grupa sanguine 0 poseda un mode I de raspuns Ia alant1il care pennite explozii de energie fizica intensa.

c C5nd 'lntalniti stresul, organismul preia comanda, in limp ce glalldeJe suprarenale i~i pompeaza substantele chirnice in torenrul Silnguin, devenili extrem deincarcati, In cazul unei eliberari fiziee ill ~cest moment; erice stres nociv pe care U suportati poatef oonvertit H1tr·o experlenta pozitiva,

, . Persollnc1e sanaroase cu grupa sanguine 0 trebaie sa elibereze t~tlele hormonale constituite prin intermediul exercitiului fizic v'guros ~i intens, Organismele lor SUiH cfectiv potrivite pentru acea$,ta.

~

CE_LE TREl O,OMPONENTE ate unui program intens de exercini flZlee S1IJflt. peno[lda de fnlCii:lzire, perioada deexereitli aerobice ~~ ~o~da ,~e ~laxjl!re. IacaJzirea. esre [ollrte- im:polrtant~. pentrupreve!Il!ff'~ lezumdQm;_ deoarece adnee s~ngere "in l'l1]u:~rChi~ p.reg:l'itif1du-l p~~tru ex:rci~iul fllZlc,. fie ca. este verba de mers, fugli~ -mers CU oaqdet.a, mot sail pracncarea unui joe spartiv, inca1z:ilx;la trebuie sa t!il.~l~:!i mi~?m d;e. 1l1Hndere ~i ~exihU]tate, pentru a prt';venimptu:rl [lJ1lI..'"Cular.e: ~l la nivelul rendoaneloz

L. . E~t!He pet fl "Irnp~rt:tte ln dg~a tlpmi, .de baza: ~ercj ~ ij i ,.ZQme~nc~.1;~ care [ens mnea se creeaza m muschii starici, ~ie(.XekHli

~t~~ce" cum ar fi gi~aM]Ca .snedeza, fuga SBiU inoml, care prodae te~sum~ m~.'5oula.rn pnntr-o gamrt de ~]~Ci_ri.~xercitiHe izcmeerice ~. ~. ~ol~slte pen:t~ ~acor~,a anum!tl mu~chl care pot fl. ulterior efitarJlt~pnn. e:eE~ ~UJ ]zmomcacti v. Exerci,lik'l izometrice pot fi CCl:~te pnn. u~pmgeJ1e san trng~~e, a miiU.iobiecl imobi l san prin

p~tarea 8aul~cOIdareamll~dnlor OpU~1. ..' '.'

e~ e . _ - _~lru a ob~me efecte benefice cardiovaseulare maxune din apJT:I,tule .aJero.bicej trebui e . sa vili cre~Ee~l ftecven~a . cardiaca 1.11 ~~i ri~lllah~ j{~% d~nfrc:yenlacardiac~?lax.ima" 0. da~ ce aceasta

I }t11tru l~t; 5S.lOe obpnUti!'? c.,ursul ex~rc1tt.uhu. contmua~] ~aexerlia,~i repeta'. a m:e:'Wne. acea r.<li!<li limp de 3t} mllI[U'~e.,. Aoest regim trebuic

'~ ~ IiIIIIIII.L.".~!!I!!de ., ce .. '_P_u_t]_(!_3_0_.-n_]_n_fl_}e_ca_ .. ro_ .. _s_~p_t_Am_-:_ltlill.I!!II;~!I!!I!'. ~~~

PLANUL GR.UPE! SANGUINE 0

E?"~rci tiul f1ZlC e.ste crucial pen tr:r~ sanll:a.w:a celQl~ cu ~~

sangLI rna 0, deoarece impactul stresului este direct si fizic, :

N u numai 'C,St un progmm de exercitii fizice i:ntens s i reglll:l' ri dica mora-lui. dar el fumizeaea capacitatea g;rupeii sanguine 0 de_ I mentine ccntrohrl greutaliicQrpoval.e, echilibrul emotional ~] 0 h~: ginc puternica despre sine. Cei eli grupa sanguina 0 raspu"Oa favora bil 101 exercitii fizice -grelc - JIll aproape 0I.1ce mod.

Cei C"U grupa sanguimi 0 care dorese sa scada in greutate trCbil.lie sa participe la exercitii fiziee la nivel ridicat, Aceasta deoare(caoesl tip de exerci Vi creste aciditatea tesutului muscular ~] produce 0 ~a mai ridica t:a .~ act ivi tiHiide1l:[iiere a grasirnilor; Tesutul muscularar.:l~ este rezu ltatul cerozei, care. dupa cum am discutat, era chela ~~l!CtGs ulu i s.t ramos i lor ell gro]Ja sangui oft () _ A~ indrazni sa. spun di nu exista 11 ~ ci uu Cr6-M agnon supraponderal pe p]anela I

C ei cu grupa s,;;I!:ngul[l;f 0 care fill ]~] mani fcsHi consf tut ia lor fizica printr-o activitareadecvata Cfl raspuns Ia stres sunt pana !a U.tl[)::t c:opl~i~i )11 eursul slsliclil,llui de extenuare al raspunsului la Slrcs. Accst stadiu de extenuare se caracterizeaza printr-o varietate de man itestari psihice cauzate de 0 rata mai Ienta a meta bo Iismului cum ar fi depresia, oboseala 8.:lU insomnia .. Da.ca nu se .produce nici () sch im bare, VOl' ramanevulnerabili Ia unnumar de tulburari infJa· matorn ~,i autcimune, cum. ar fi artrita siastntul, C1l. ~i l.a 0 ercstcre eensidera hila in greutat e ~~i, In final.Ja obezitatc,

U rmsrcarele exeroi\]} SUtU recomandere pentrucei cu grupa senguimi O. Aoordat;i Q atentie deosebita lungimii sesmnilor. Pemru 11 0 b~i!.1e un efect metabolic f>emnificahv; trebuie sa. c.re~teti frecventa c.ardia~P~J[e,] combina oricare dintre aceste exercitii, darasigurati-va d efectuati uanl sau cat~va dintre ele, eel. pu\in de 401'1 pe .s.aptamln3 peurru rezu 11a te optime.

DIETA DE TIP 0

Ghid de ,ex:ercitii fisice pennu grupa -sanguilili. 0

PLANUL GRUPEl SANGUINE 0

9.5

Pentru a va calcula freeventa cardiaea maxima :

1. Scadeti-va varsta din 220.

2_ inmultiti diferenta cu 70% 'leu O,70}. Dacasveti varsta peste 60 de ani san sunteti inrr-o conditie fizica precara, inl"1l1ll1ti,ti restm ~u_ 60% (0,60).

3. [nwu]titi restul C1JJ 50% (0,50). De exemplu, 0 femeie ,sanato:lisa de 50 de ani Y;[:I scadea 50 din 220 j pentru 0 frecventa cardiac[ maxima doe' 170. Inrnul'\ind 170 cu 0,70 va obtine B9 bal6i pe minut, care este nivehil maxim la care trebuie sa rinda .. llJmul~iI"lG 170 au 0,50 va obtine 85 bri,'tIll pe minut, cea mai :scazuta cifra Iii gama sa ..

Indivizii activi, sana1iO~i sub vauta de 40 de ani ~i pcrsoanele sub 60 de [lui ell Uti rise cardiovascular scazut i~ l pot alege proprial program deexercitii flziee din cele de pe lista de recomandari

Tineti minte ca scopul dumneavoastra este s <li centrac amli stresul ell aetiunea. in mod rernarcabil, pentru cei ell grupa sangl.lil1i~ O. eelmai bun antidot hnpotriva oboselii ~~i depresiei este munca fizlca. Ganditi-va la metabelismul propriu C<'I la un foe. Un foe se porneste rnai intM prin folosirea de bucati mid de lemn numile surce Ie $i apoi trepta t adaugand bucati din ce in ce mai mari p~Fj dnd obtineti un mfern, Daca sunteti p.rea obosit ca sa fll.ceti aerobic tirnp de- 45: de minute sau 0 ora, ipcepe~I prin a face altceva I Pe m1i:sudi ee v€l s i m~i,,~ mai bane; adaugati mai mult, La srar~it. ni velel stresulu i va fi redus, dispozjtia va fi mai burui ~ i Yeti a vea 0 .energi~ ]nnoiUi.

Nota finala:

Chestiunea personalitatii

flECARE PERSOANA en grupa sanguine 0 poorta. o memGri~ genetica de putere, rezistenta, bizuire pe forte proprii, ]ndr;171lC~la. intuitie Si un optimism innascin. Primii oameni cu grupa sarigui[1~ 0 se raracterizau prin putere de coucentrare actiune ~i un de",\'o!lSI insunct de autoconservare. E~ credeau In ei lnsisi,

D[ ETb DE TIP 0

Daca aveti grupa sangui.na 0, a~i putea fi capabili sa apreciati acea.st.a i:no~tenire deoarece lw,;iflll;]e care va fac sa. H1i sanatosi, va ]L1spfrii Si va dau energie sunt similare leu cele care Ii influentau pe slraI110~i. Sunteti rezisrent si puternic, alimentat de o dieta hiperproleiC;;i, Raspu]ldeli eptirn JaeJ{erciriu fizic intens - de fapt, deveniti dep[imat. deznad.ajdu.it ~ i supraponderal cand sunteti pri vat de .aoeasta,

Poalle ali mosteni t,. de asemenea, dorinta de reij,~ j ta si C~ HHi ti le

de oonducator ale celcrcu grupa sanguina 0 - robusti; siguri ~i pUl,eroici, plesnind de sana.tate ~i optimism.

Fosrul presedinre Ronald Reagan este un individ Cll grups sangui,na 0 care sepO[rive~le destul de bine cu modelul, Adminisl:ratia sa s-a ca:racterizatpril1tr~Q sjgurar*i"echiHbru ~i un optimism neostentativ cu privire la vii tot. Niciodata nu ati simtit ca Reagan ar fi avut mari probleme legate de indoiel; cu privire la sine. E]a men, i]]a:~l!lte, ~a bine ,~i la au, A fost, de asemenea) '0 persoana care i.ei asuma riscuri, asa cum este felul celor cu grupa sanguina 0_ Oamenii obisuuiau sa it numeasca ",Pre~ediute].e de Teflon", deoarece nu a fast niciodata doborat de riscurile pe care si le asuma,

Des i gur, Reagan nu 1111luifesta: (eel putin public) stilul ascutit, rigid, sproepebrural al unor-conducAtori. Deexemplu, nu este fcarte surprinzator cil unii mafloti fad.ililO$iau avut gmp.a. sanguina 0, Al Capone avea gruPS!. sanguina O.lata un exemptu de conducere dus.a

]<'1 extrern. ~

Si, Iiindca vorbeam de cei care l~i 8isuloa riscuri, penultimul j lIeator de no roc, J ]ITIm y Greeul, a vea grupa sanguina O. La fel s ~ fost1i.ll prescdinte sovietic MihaH Gorbaciov - unul dintre Gel rn~i tnari eur::iLj'Q~ i in asumarea riscurilcr din timpuri Ie moderne.

Regina Elisabeta a I1-a a Marii Britanii "are grnpa sanguina 0, la ~el ca si fiul sau Charles, Principe de Wales,_ Consider cA esie mteresant eft in Casa de Winds.or exisraantecedente de tulburari hen:1o~agi.parc. Peate are 0 kga.rori1 (::l.JJ grupa sanguine 0_

C INC I

Planul Gropei sanguine

A

G R UP A A: Cultivatorul

• PRINIDL VEGETARIAN

.. CULEOE CEEA CE SADESTE • TRACT D]GESTIV SENSIBIL

• SISTEM rMUNlTAR TOLEAANT ~

'. SE ADAPTEAZA EINE LA CONDITIl DE DIET A 'qI MEDIU INCONJURATOR STABILITE

• RA.sPUNDE eEL MA[ 8rnE LA STRES PRlN ACTtUNI DE CALMAR~

.. NECESlT A DJETA AGRARA

PENTRU A JVi..MANE ZVELT ~IPRODUCTIV

Dicta gropei sjnguim~ .A

Pl:fllU'fi.(;'<ln~<l rneselor petusu gropa S'8tlbJiUiu:a A

GhiduJ suplimerueior aiimemare pent:rti grupa S8n\!;:ru.!u.~ A Pr:oii/lJi streskxcrc/fiu pen.t:ru gmpa sa,nguinii .A

NotiJ flnaJ~.: Chest'iunea. personalhatii

97 121 131 138

.142

DIETA DE TIP A

Dietagrupei sanguine A

PBRSOANELE cu ,GRUPA SANGUINA A se slmt bine data ucro,eaza 0 ahmentatie vegetarians - mestenirea strarno~i]or lor ferrniw. mal a~ezllli ~i mai p'utin razbciniei. n3!d suutet] un american medi.1IlJ 'ell! grupa sanglllfia A,. S-3.r putea ca renuntarea la hrana ti:pi'ca" carne ~i cartofi, ill favoarea proteineLor din soia, gnminedor ~i \l'ege-tI!l1e~o!f; sa vi se para ,0 schimbare prea mare, De asemeneas-ar putea gai vi se para dificil sa eHmi.IliIli alimentele suprapreparate ~i rafmatJe. deoarece alimentele noastre eivilizate sunt dince tnce mai llilIuJicompuse din toxine convenabile l'm.pa.cne'tate' ill <'Li:nbmje sttaluc.i'l:Oal!e. Dar, in mod deosebh, este important pentru sensibilele persoane cu gmpa sfII.figuina A saconsume a]ime:l1tde in eea mal natornl,a, stare posibila: proaspete, pure ~i organiee,

Nu pot &11o]i:l1ia incieaJjWlls ciU de impoctaum poate fiaccaS,ti •• aJlIistare~~ a a]ime:ntatiei pentru sistemu! imunitar sensibilal grupei sanguine A. Dupa cum v'eli vedea In capitolul 9~ persoeaele cu grupa sa:nguin1i,A SUITt biologic predispuse la boli cardiace ~i diabet, Cu alte cuv]nte.ace:~tia, sunt fac:toriJ de rise. Dar nu tre bu ie ca ei sa fie de$1inul dnmneavoastra, Daca urmati aceasra dieta, va 'puf:e1i scbimba radical sisternul imnnitae ~i plHeti. ocoli dezvoltarea afec~]U!~ n:llor eu P<l,tenp,allelal U n aspect pezitiv alascendentei genetice pe care Q alveti este posibilitatea duu1!ll!eavo<lstra de a utilizatot ce 'are natura n~i bun de eferit, San:ina dumnea vOJstra va f de. a re:iuva\a

oeea Ce s.angcle stie deja. ' .

Faetorul de s,cidere tn. greatate

VETl FI tN MOD N ATU RA L mai zvelti ell dieta grupei sanguine A Daca sunteti obi~nuit] s,a consumati carne, veti slabi destul de rapid chiat de la Inceput, prin eliminarea a]ime~llelOFftQxice din dieta,

~n ffi1Jilte privinte, grcpa sal1gt1]n,1i A esse exact opnsul grupei satJgiUlne 0 dt~ punetul de vedere <11 metabolisrnuhii. In vreme ce alirneutele de origins animaM aocelereaza rata metabclica la P'eI:soll3!neie eu grupa s.angu:ipa 0 si ~e me mai efiderHe; ele, au UI1 efect f~e di.ferit ,aJSUpr3 celor ClUJ grupa sangui.lla A. Poateca ati observat deja C-ii, dad. consumsti came rosie, vA simtiti melesiri ~i ell rnai pll~infll ,energ]e decatdaca consumati proteine vegetale. Unele persoane cu

98

PLANllL GRUPEI SANGLHNE A

grupa sanguina A prezinta retentie hidrica. Sisternul lor digcst.v prelucreaza lent alimentele greu suportabile. Cei ell grupa sanguine {) i~i ard hrana C·lI un eombustibil. Cei cu grupa sanguina A depoziteasj in final, camea sub fonna, de grasIme-CauZ<l accsrci diferente C·$le acidnl gastric. in 'limp ce persoanele CU grupa sanguine} 0 au un II i vel ridicar al a.cidu]ui gastric, care .p~mnoveaza digest]a usoara a carnii., cei ClI grupa 8anguj,l~l,a. A au U11 continut deacid gastric redus - {I adaptare a strrti111o'~,llor lor, care au supravietuit cu 0 dicta agrariana.

Produsele lactate sunt de asemenea, 51.] b digerate decei DU grupa sangu;in,a. A.J;ii ele J1mvoadl. reactiiinsulinice -lim all factor ill incetinirea metabolica, In plus, prodasele lactate suut foarte boga.le 'in grasimi saturate, lip de griitsimi care afecteaza inima ~] .al careC'{)IllcSUm duce la.obezitate ~i diabet,

Graul este nn factor mixt in dieta grupci sanguine A" Persoanele Gil grupa sanguine A pot sa rnanance grAu, dar trebuie sa ai'ba gri] a 1}~ nu consume ~pr,ea multo pentru ca, in cazcontrar, tC$uM lor muscular va deveni hiperacid, Spre deosebire decei ell gn:lpa sangnina 0, care evolueza favorabil cu 0 1i,]~oara aciditate a tesu"tll.dui muscular, cei cu grupa sanguina .A I1U pot ut iJi za energi a la fel de ra pid ~i metabolismul caloric este inhibat. Aceasta reactie alimentara particulara este un bun exemplu privind rnodul 'in care diverse alimente reaetioneaza diferit in functie de grupa sanguin.a .. Gr,a:lI:! este <ileal in pentru cei cu grupa. sanguina 0 siaeid pentru cci C'U grupa

sanguina A.. , .

Pe lrtuga consumul unei varida~i largl de alimente sllni1toas,t, hipo-lipidice ~i eehilihn'lre:a ]egume1or ~i eerealelor; cei. eli gfl,lp~ sanglil ina A trebuie Sa fie atenfi la anumite <ill imcnte pen tru efectelc 10]" b enefice sa u sta[lj enitoare, 1al:-' un ghid rap id ;

ALIMENTE CARE FAVOlUZ""EAZA CRE-~TEREA tN GREUTATE CARNE

PROPUSE LACTATE

slab digenHa

dcpozilaliJ sub fOfll]a de gItfSI~mc . cre~re niveiul texisielo« digestive

j"rilJib5 Inet<lM1i~mlJl sabstanj.elor mJtrit ive sp().re.~c $(;;"C{cliHe: mlJc'Oase

lnterfere.a.za 011 enzi:mde d;g,t!.~I;'I;I\t;

.rala me~abolicii lentil

jlJleden;azj' ell enzilnele digesti W:; raM t]"llefabolid lB1Jti

InhiM cfic.ienl"a insillinei Mecte~ I)tiJiza.rc.,a ca/oriiJor

FA$Ol.E ~R.E

FA$OLE LIMA

GRA.U (ft...J CANTITATJ EXCESNE)

O[ETA DE TIP A

~ CARE FAVOruzEAZA SCADEREAIN" OREVT~TB

""(URI VEGETALE OLi>

ajutil diges.ti<J. ,e:ficien.ta previn retentia bidnca A1JMBNT!B PE BAZA DE SO~A aju.ta. digestia eficie<rlta . se mil!lra'M,lizead mpid

optimizea.z11 (l1J!1c.tia .imiJ,llologic.ii

Iliuta metOliooliS'mf}J eficieut

eresc motiJitatea i'11test1naJii

c~tf! tJtili~caioriifot'

,crefte moJilitarea intesrinalil

A,NANAS

INCLUDETI ACES,TE UNII DIRECTOARE iN TABLOUL OOMPLET AL DlETfU GRUPEI SANGUINE A, CARE URMEAZA:

,:,R~m8n~4rik .legate de rape sum dow Jimi direclO8re ca.re por ajuta la

~ijstaIea _.fj .... A .. · .... ·~; .. I· ~ ..... ~ _. - . ....J I,); A' . -""I l'

. - w. 'U""'''''t-',,,,:, I ••... (A1""(l'~an a en Y', llspOZI,rU· e auoes.~·~e.

Peotn:! ""Lt" , ,.' I . - . "'. " . 1l... fi~·"· ... ... "

~r t . , "', _ ",:,u~.m.e ce e mat man eene len, oel eli grnpll'l sangun1J.1i, A

sa fifebU] s~ e.bITIJ?e tQat~ produsele de carne diu alimentatie. Toro~ij' pe lJ~ re~h~tJ .Ahm~entatta ocxidcnl~l~ este inca axata In mod hotilrilt 'cal p:?'te~ne. Preferinta pentru prodasele mai bogate in gra:sil11.i ~i

Oru din restaurantele fast-food pare a fi mai mare dedit oncand.

100

P'LANUL ORUPEI SANGUINE A

Dar, 111 eiuda acestei tendinteaetuale, va. fOg sa pliv.iti liniiie <.hl\'.t. toare ale dietei grupei sanguine A farap'rejudectiti.. ACeSl<1 eS~e cl!.n mod in care p[[~eti lincepe sa reduceti prin diem faetoriide I1f>C).j grupei sanguine A ill pr.~vin~a bofilor cardiace si aeancesului,

Aeestea fiind spuse, d;a~.i-m] vole s~recl]noSJc ca pw'bab il \l"f< a vea nevoie de timpca sa U"eoe~\i 1<1 (I alimeatatie vegeta ri8Jna t()ta~ Incepeti prin a ]]liOCUlC<lmeaCu pestele de c~Hev:a ori pe £.1I]JtalllAlf1Jt A tunei cand consumati csrne, alegeti celemai slab e bucati pe c,~ r~l: puteti gasi; carnea de pasare este prefcrabila earn i i.r>m.r~ i. Pn.:para~ carnea pria prajiro sau ccaeere.

Ev~t:Jti oom.p1ef produsele din preparate de carne, CUm ar ~ ~ U]Jj(.;<'I, flfallikfude:rii e,l feHUe de carne reee, Acestea contin uitrit i, t~e favorizeazacancerul gastric Ia perseanele C:ILI niveluri scazu tc a} ac j duhl i gastric - 0 hnsaturaa grupei sanguine A

I II

I

Nculrc

Pui de gainA G<lini Cornwell Curcan

De evitat

Costi!a V~ta

Came t.ocata die vita Bivol

Rata

GaSlGJ

Fazan

Carne depore Iepure

Carne de vitel , Va[1J1t

P'repdit~

$ooc~ ]oim,a Mie;]

Ficat

Oaie Potarniche

Alime.n.te marine

DIETA DE "nP A

WI

eei C'U fr,ru·pa sanguina A po t consuma alirnentc marine in canHt.ati modeste de trei san patru ori pe s.apt~m.ana, darar rrebui sa e,V'Lte re,~ ti i cu cam e alba, CW11 aT fi CalCll11lJJJl ~i platica. Aecstia contin (I kctiJIA care poate irita rracrul digestiv la cei cu grupa sanguina A.

D<l,ca SUIlH~ti 0 femeie cu grupa sanguina A, eli antecedente farniliak de cancer mama" ganJiH-v.a sa introduceti melcii ttl alimentatia c:lulweavoa;str5. Melcul comestibil (Refix pomatia) contine 0 lectina p(lteroici ceaglutineaza specific ~~ estc atmsa de celulele mutante de grupa sangu ina A ]'n cazulcelor mai eomune doua forme de cancer IJ1J[lJ:1ar~ dupa cum v,e~i vedea In capitolul HI. Avesta! este un tip ~;Klljtlv de ag]utinarc, leetina d~tIJi:nalli.d celulele bolnave.

A limentele marine ar trebui coapte, pf~jHe san fiene, pen tru a obline valoarea lor uulritionam deplina.

pASTRA. V MARIN PASTR.AV CURCUBEU SOMON SARD~N.A

BlBAN GALBEN MELC

mEAN ARGJNTFU PE~TE CU CARNE ALBA

CRAP

COD GROUPER MACROU MONKFiSH ST[UcA

RED SNAPPER

Abalone Albacore (ton) Mabimahi Bib~n ocea n ic St]uca

Pmgy

AtiI.$Qa Bara.cuda Behl~<l

SaHfisb

Biban de mare Recbiu

Smelt

Snapper Sturion

Peste spada Weakfish Biban alb Yellowtail

. Bluefish

Hi ban eLL branh i i al bast [Ie Drac-de-rnare

ClIYLar Mo~usca SC.QiQii~

102

PLANUL GRUPEI SANGUINE A

Crab

Rae cu pla'to~a Tipar

Plfitk.<i . Bro~sca

pr5f ka Dem,l(,l:ie Egrefin

Bake

Halibut

Hering (pmas:pi\t) Hering (rru,l!mt) Homar

Lox

(samoa a:rum<!j) Midii Camca~Wii Scoici

SkaUQP

Pro duse lactate ~,i ona.

1

,

,'---

Scrumbie

Crc ... e~i

Calcan

Calin<!r

B~b"n dllngal 'fi~d'isb Broasca~tollsa

Cei cu grupa sanguina A pot to leta eantitati mid de produs e lactate fermeotate, dar-Sir trebui sa eviteorice produs preparat ell lap!e integral s], tie asemenea, sa l~i hmi teze consumul de QUa la cele de tara, consumate ocaeioual. Aceasta va necesita Q oarecere plan i ficare, deoerece alimentetia occidentala este orienrara spre Ott. unt ~i ft]:$cA -pIa] i turi le, pl ac i ntele, fursecurile si inghctata II LnJ rnarile fa VOl rite.

Op\itlniIe- pentru grupa samguina ./\ ar trebui sltfie iaurtul, kefirul, sml3intana acra tara grasi.mi. ~l pradusele lactate namri S tc. Leptelc crud de capra este un bun subsUtut pentru laptele integral, Laprele de soia ~u btc1i.IIletufik din soia sunt substitute exeelente ~j foarte bunepenrru cei cugrupa 5ang'ui~ A.

Majoriro.tea prcduselor lactate nu sum digerabile de Calr'e cei cu grupa !iang:lJ]oa A - penrru simplul moti vca s amgel e de gmpl)

D]ETA DE TiP A

103

m~inii A produce anticerpi impctriva glucidului primal" din laprele ~~::>a1I"a1, D-ga1ac:wzami na Dupa cum va am! ntHi d III. Ca:pLtO. dul 2,

IIl~e;b" 'L 'J I ,. l ~ e.,

D.g81~ClO;r;lImm~ este g~UCl ui ~senV<l, care, lmpreun~ ell. 1 u:coza.

forolea:ziL anrigenul gru?el_:Slll~gu.u'l:e B, DeoareGe.slstem~g~ imumtar <l_l

pe1 san~m~ ,A ,e:s te G~n;strmt pe[luu a :re~spmg~ once. subf-jta~ta ~ikej anhcorpn pe care 11 produce pen true Wi_de--p.am antigcnele B, vor Nspioge, de asemenea, produsele de lapte integral,

Dad s,unlcti 0 persoana cu grupa sanguina A eare sufera de alergii sau prezentati problerne respiratorii, fi.~i eonstient c.a produsele lactate eresc mu it canritatea de mUGUiS pe care .0 secreta ~ i. Cei ell gfupa sa.nguina: A pr'o.duc [0 mQ~ normal n:a:i mul~:.~nmcus dec~t c:de:1alte grupe sangume, probabi] penfru ca necestla 0 pretecue snpJime;_ntar~ pc. care. acesta I) asigura S1sten1!eh:lr ,~or imunitare, I'r!ltl[~l!li(l felp:rea ing5dui'tuare. Totusi, plea mull mucus poate f dauna!,()r~ deoarece d]ferite bacteri t ,t]nd sa. ttiiiasca pe seama lu i, 0 hipet·ablJliJ!de[({[~~ de mucus duceinevitabil la reactii alcrgiee, infectji ~i pro blemerespiratori L Acesta este un alt motiv intemeia t pennu a va hm]ta ecnsumnl de produse lactate,

BR.ANZA DE- SOlA'" LAPTE DE SOIA ~

. I ~ .

~ Brmc a'lfe:rJ'l'a~i Ve" f<J. p[oo~sele lactate

Biirwl. farmer BriU!z3. fera Brlhlrtii de c.apd Lapl.e de c<lpra Keflr

String cheese Mov...ar-ell;a, ell centinut sc!,iwl de g;msimi

Ricotta. C1!l. continnt $~,iIlU~ de gr.astmi

El till"lZa 1um,eric3t'1$ Blue cheese

B raw.l!. de Brie Um

Lapte bMut

Camembert Cazcina

Bdnzill Cheddar Briilm:;~ C(]I by Branz!) C oua g..::

laurt

lfIu.rt cu fructe !,ilmt congetat

Br1inz.,j C\I sl'nan Hl.n~ Bdintii E.dam Branzil Emmen~h al Bdm:8 Gouda Bianz.~ Gruyere

I ~

PLANUL GRUPE] SANGUINE A

Inghet;3ta

Branza Iadsberg Monte.rey jack Brruu.a Munster

Parmezan

Brfulza Provolone Br!nza Neufehatel Br§11ZA sherbet

Lepre eeremat sa u 1~" . Schweitzer

Zer

Lapte illtetgI<l1

Ce i cu grupa :S<'lngl~]]JJa A au nevoie die foarte putine grasirni, dar o lingura de -ule.i de masline pe salate sau pe legume oparite in fiecar_c ZI ii va ajuta la digestie ~i eliminate. en grasime mononesaturata, ulciul de mastine are un efect pozitiv asupra inimii ~j poate sa reduca colesrerolnl,

Lcctinele din uleiuri, de pitda din. uleiul-de sofran, pot callZ.<ii problcme la nivehil tractului digestiv al celor eu grupa sanguini.1 Aefect diametra I opus, ttl eel ,811 uleiurilor benefice. .

Desigur, exisra doar doua U leiuri care stint foarte _ utile , ~~, neindcios, uleiul de masline este eu mult mal gustos ~i mat PQlInVH penliru gati t dedit uleiul de sem iute- de ~n,

Deosebi t d_e_bell£fi~_$

ULEI DE SEMINTE DE IN ULEI DE MAsLlNE

.Nemre

Ulei de eanola

Ulci din ficat de cod

[HETA DE TIP A

DS-$!vitat

Wei de porurnb

Wei din semiIl~e de bumbac U lei de arahide

Ulei de sofran Ulei de susan

M ulrc nuci $i semill,e. CUn1aJl" fi sem iu{de de dovleac ;$i J e floarea-soarelui, nrJ.lgdal~e]e :/oi nucile pot asigura 0 suplimenrars poziliVit pentru dieta grupei sanguine A. DCOI1lI1eoe eel en grupa sanguina A consuma toerte pu{ille pr,otdne animale, nucile ~i seminjefe IIsiglJl:ra 0 cQnlponellta p.ro.teicairuponanttt. Arahidele sunr cele mai utile, Con!millca·h~]e des, deoarece de contin 0 lectina ce luptiIL lrnpotriV'a eancerului.Puteu consumati ~i pielita arahidelor (nu ~ ~ coa]a). S (.'min:~,eJe de do,v]eac, sunr, de ssemenea, deosebu de bene fice.

Daca aveti grupa sanguina A ,~,ia.veli probleme cu vczicula b i liara, linlita!ti- va 111 (antitilil] mici de unt. de Dud. in j,QC de nuci Intregi ..

.,

ARAHmE

U T DE ARARlDE SEMINTE DB DOVLEAC

~

li fit de rnigdale Migdale C'<!Slane

Alune'

Nuei americaue Nue] litchi

Nuei Macfidam ~II Nuci pignola (pin) Semin!e de mac

106

PLANUL GRUPEI SANGUINE A

S eminte de susan Unr de susan (tahini) Nuci

U nt de floarea-soare lui Semir*, de floarea .... soerehn

N uci brazi I iene Nne! de mahou l-"istic

Fasole Iii Legume

Persoanele en grupa sanguma A evelueaza fcarte bine cu proteircle vegetate din fasole ~i legume" Pe lallga bcabele de soia si toare produselc Inrudite -cu acestca, multe tipuri de fa-sole ~llegume furnizeaza 0 sursa nutritlva de proteine. Fin atenti totusi hi faptul d uu toate tipurile de Iasolc ~,i legume sunt bune pentru dumneavoastra Unele, cum ar fi fasolea mare, lima, fasolea navy si garbanzo, contin o lectina care cauzeaza 0 scadcre a productiei de insulina, factor adcsea implicat aUilt in obezitate, dt ~i in diabct,

FA SOLE ADUKE FASOLE AZUKI . fA-SOLE NEAGRA fASOLE VERDE

VASOLE P[NTO SO]A ROSIE LlNTE-

DOMEST.I"CA

LlNTE VERDE UNTE RO~IE MAZARE

NEAGRA

DIETA DE TIP A

1m

N~ujn:

fasok cu boabe late Fasolc saltarea\a

Fasole cannellini Fasole cataratoaroe

Fasole fava Fasole alba

Mazare pii:gtl:li~ 'M:az'al'e de i anla

Mazare verde

D_e evita:t Fasok. aramie Fasolc garbanzo Fasole mare Faso]e lima

Fasole 1111VY

F a sole rosie fasole tamarind

Cere ale

Persoanele cu grupa sanguina A se simt in general bine CU cereale ~j gru.nc. ~i ;po~ COLU$Uma aceste aliments 0 datji sau de mal multe uri pe zi, Alegeti granele mtegrale mal concentrate inlocul ccrealelor gaUl preparate ~] prelucrate, Introduceti ln dieta meiul, soiafaina de porum b ~i oy~:z'l!l} integral

Cei en grupa sanbruiua A. cu 0 secretie mUGoas,~p.ionun~ata C 1.luzaHi de astm sau de infectii frecvente, ar trebui sa-~j limiteee consumul de grdu, deoarece graul detennima producerea de mucus. Va trebui sa experimentati dumneavoastra pentru a stabili cat de mult gr.ll.l pUICU consuma,

Persoanelecu grupa s angu ina A care sum consumatcare de grau trebuie s,a se asigure ilLl echilibru intre ccnsumul de gr§.u, formator de acid, ~j eel de aliments alcaline [vezi fructele]. Nu discutam aici despre acidul gastric, ci despre echilibrul acid/alcalin la nivelul te:mturil-or museulare. Cei cu gropa :5.~giljn1i A se s imt eel mal bine aumci (,.'iind tesuturiie lor SUIl[ usor aleallne - in contrast dir-ect cu

JiLANUL GRUPEI S,AN'GU]NE A

persoanele care <Hi grupa sanguina O. in vreme fie ~ie;7.u1 inlerio~ ai grauntelui de: gr,an este alcalin 181 cei cu grupa sengeena O. el devine acid I::. cei en grupa sang(lina A.

,\MARANT HR1SCA

NClll,e

017

Fulgi de porurnb Faina de porurnb Crerna de orez

Karmn

M Eli expandat Tar5rt,c de ovaz Falnii de ovaz

Oree expandat Hri.te de orez Secara alba

De evitat

Crema de grnu Familia

F<1in<':l de cartofi

Granola

Grape nuts Germeni de gmu

Cereale combinate Grall decorticat Tarate de grall

.--- GROPA t 8mAM:ANAL- DA.ci ASCENDENlA.

SANG-urn! _k _' DQ)4NEAVOASTRA ssra

Alime<nt R'.a{fe AlTiC'iWi' Dtl'nlsa alba Asillrl'ic-1l
PAIN!.; 1 FELlE 2=4 x 3·5 X 24 x
BISClHTl
BIO:O;SE J BIUOSA l x 1-2 X ,[ x L iniile di rectcace p entru gn.o.pa sangui na A 111 pri vinta p~ in i i si brioselor sum similare cu cele referitoarela cereale $1 grane. Acestea sunt in general alimente favorabile, dar dJc1i produccfi IlHJCUS, in exces sau sunteti s1J!j).;.aponderali. acesie stari fac ca grilu] in leg;r:lI] S;\ lilU fie recomandsbil, Faina de soia ~i de orez sum buni intocuitori pcntru dumneavoastra, Totusi, fiti atenti la faprul ca painile din grau

D] ETA .DE TIP A

109

germinal!: gasite ln comert contin adesea cantiH\ti mici de gralJ g rminat ~i sum, in esenta, pliilli dill gr.1iiu integral, Cili,i eticheielc ell ingredknte Desipainile Essene ~i Ezekiel (care se gasesc in maga.;.inele alimentare dietetice) sunt pallli din gNu germinat, lectina dill gluten CS(C distrusain proeesul de germinare.

PRAJ]TURI DEOREZ pAINE DIN

FAINA DE SOlA

PfiJNE DIN GRAU GElUvtlNAT

Upic dde;;J.I.1 Mci

Briese din taJrnte de ov{lz ~aune' de secara WD%.

Fu !gI cmC:~:lfIti de secara Seca.m Vita

p'ai.M de secara alba P!une Wasa

pAiNE ESSlENE 1»).[ E EZEKIEL

paine ~Hnore.z, brun BriO$e de porumb Fin Crisp

Paine rnla gluten.

Grall ,ami.iu!

B nO!lj~ englezes t i Paine h iperprore~ciJ.

M:aU::.os de grill! Briese din 'tarate de' gnll1

PiHne pol i-cereal jrer.i Piiine din griho intcgl'1I1 Pumpemickel

Cereale ~i paste timone

GRUPA SANG1U1NAA

SAPrAMANAL - iliACA ASCENDENTA DUMNEA VOAS'lRA.ESTE

GRANE.

. '

I i .CEA~cA, 2-3 x-I 2-4 x ! 2-4 x

SUBfORM.A

:. "i~' USC ,'\1lAL ... ,' : .:

PASTE FAmOASe

II

PLA.NUL GRUPEL SAN'GUlNE A

- - ,'. ~ disc . lie 0 largii, p;iiJ}cta de

persQanele cu g~pa S IU'Igmnll A an a .1SpOZI ~ '. .' ~c .. ' _ " ."

". "1'~ -. . se Aceste alimente sunt

. t·. ni p!iivlod cete:ale]e &i pastete lo;l~l1oa '. " '. , , . '" ..

op~lUn .' . ." , '. E" . , 'l f ize malte dintre

surse exc.e.1ente de prote~ne vegetale. . Je po" ,nrIll '., _ ..

. . . ." . .' TlIl''I]]nll A [lU le primeste dm

suhstalUitde numuve pe can: gropa sa .... eo- '"I'

I .. _ d . d' '1 " lu "r11'1e cum ar fi a ]men·

" .'. '-nim",l .. F"(1'II-v:i. .e pCQu:se ,e pre, ""' " " • - . . . . , _

prQ,eme ,a u: .. ~.... '" ~ '. ..• ~ . ~ d ,'1..

. "I". t8' tell repa:ra\i cu sosen sau ameslecun e ce ore: ~.I.

tele conge ,~te:, _J ~. . p. ,. _ , ,. _ ,. .._ ,1 depl' n

Legume ambalate; m schimb, Chhga~l.be:,d]cu ~ulntl~~a e. ,'. 1 a~ (F produsele de .gran inlegnlit Coace\l-VlII p:ropruie prajitU[ll:,llrep r~~ ~ ~ra singuri pa.s~ele ra.~nlxlise san fie:rbe\i-yil! orezul, fQIQsmd cele

mai pure ingl.1ediente-

110

Hm~CA

FA[NA DE OVAz FAINA DE OREZ

Neulre.

nil11a de eus-eus Famade Oil'Z

FMl'i3 de gran bulgur f!Hlita degliu amaUit Failla eu gluten

De e't:i.till

F3.inii, 301M

F:ai:n~ de gran lntcgJr<ll

f AINA DE SECARA TA[TEI SOBA

P~STE FAINOASlE DE ANOH~NARJi

Faina gral:uun

F 31na de secari iJI'lbii FMfla d'egraJU geooin<lt 'TM~e~ de s~ca:.rn aJiW QU1rrloa

Basamati de orez Orezbmn

Orez alb

OreL. salbatic

Pas,teOlinoase semoLill<l - Paste fi\ino;lse C11I spa1ll3C

ULETA DE TI P A

HI

Legume'

'C}RUPA SANGU1N~ it.

- -

~OOU~CRUDE

SOM.

S~7 ']I;. .P~ sapt.arna;n!'i

legume le sunt vitale pentru dieta grope] sanguine A fumizand minerale, enzjme ~i llliHoxidan\i Consumaf Iegumele III stlll"eCal ana] natmaHl posibil (erode sau oparite) pentru a mentine pe deplin beneficiile pe care Ie aduc,

M.ajOTiuuea legumelor SUi'lL disponibile pentru cei ell grupa sangll,ina. A" ell c~teva observatii: pipe:ru] agraveaza sensibilitatea gastricA. la fel ea mucegaiurile din maslinele fermentate, Cei eu grupa sanguina A sunt foarte seasibili ~j ia leerinele din cartofii de casa, cartofli duJd,ingame si varza, Evita\i rosiile, deoarece lectine1e lor au un putcrnic efect d:liullli:l:o:r asupra tractului digest]"'. RO:$ii1e sunt panhemaglutiname, Aeeasta inseamna d. lectinele sale aglutineaza fiecare gru:p~ sangulna To'tu~i.1 grupa .sanguina 0 [lU prr duce anticorpi I~ .ro~ii si le poate (:OIlSU.IU,lI. la fel Cal ~i grope sanguina AB. Sunt, insa, [bane nocive pentru cei C"I.I grupa sllnguiM A ~i cei cu gropa s .. m,gu.in~ B.

Broccoli este recomandat pcnuu efectele sate benefice antioxidante. Antioxidantii inta!Csc sistemul imunitar ~i previn diviziunea cclublrA anorrnala. Alice legume' care su~t excelente pentru cei ell grupa sanguine A sum morecvii, verdeturile Collard, napul, dovteacul ~l spanacul,

Folositi ustaroi din bel.!iug. Este un antibietie natural, un Il1taritQr <I] sislemului. LIDuniUtf si cste bun pentru sangele dumneavoastra. Fiec:aJie grop~ sanguiml are de ca~tigat din folosirea usturoiului, dar po ate Cll cei ell grupa sangu i n ill A au eel mat mult dedl~ti g,81~ dintre loti, deoareee sisremullor irmmitar este vulnerahil la ciitevliI boli pa can: usturoiul le arnelioreazj. Cepele g<lJbe!fle sunt, de asemenes,

nlETA DE Tlr A

113

PLANUL GRUPE! SAN(jU[N~ A

112

MAsl]ne verzi Ceapa verde Radicchio Ridichi Rappini

Nap sucdez Arpagic

Vu-za de Bruxetles Varza mung

R adish sprouts Dovlecel, roate tipurilc Castane de apa

N~sturel, (m,a.cri~ de balta) Zucchini

Ciuperci abalone Ciuperci enoki Ciuperci Portobello Ciuperd tree oyster Ciuperd shi itake Chlperc:i maitake AJge

foarte bune mtanware ale siste:mul~!i imunitar. Ele conun un antioxidant numit quercitina,

~i, desigur, tofu estc produsul principal al dietei gru:pei sanguine

A. Tofu este un aliment compiet din punct de vedcre [lulri\icma! ~i este pe cal, de sat~oS't peatat de icftin. Multe persoane din sodcUi.~i1e occidentale au 0 aversiufile automata fa~a de tofu .. Cred di problelna rcala legJtii de tofu este modul cum este expos In pie~e de obicei, in albii marl die plastic cu apa rcce. Nu arata, prea apetisant, Am descoperit ta tofu expus in acest mod au este la fel de bun ca tofu congelat. De asemenea, incel'ca~i sa call1t.a~i tofu inmagazinele alimentare clieteticej unde este posibil sa fie mal pmaspat dedl Ia magazinele univNsale. Tofu nu.are gust, el preia.aromek I,egomelor ~i mircdeni ilor folosite la gatit Cea mai buna modali tate de J:- t prepare este d~ a-l praj~ imprelilna en legume ~i arQiltlatizante. precum usturoinl, ghimbirul si sosul de SOla"

\lana chinczcasca V:arzii. L"O~ ic

Varl'a alb1'i

Vinete

Fssole lima Cruperct de' casa

Mt!.sline negre Mas-line grecesf .Mislil1e spaniole Ardei verzi Ardei jalapeno Ardei. rosii

Ardei galbeni Cartofi dulci Cartofi rosii Cartofi albi RO$Li

lngarne

DeooSe.hit d,S' beDefice

USTURO]

(GALBEN) pATRUNJEL DOVLEAC RiDICHl 'SPANAC MUGURJ DE

ALFALFA SFECLA MANGOLD TEMPEH TOFU

HREAN NAP

ANGHlNARE' DOMEST~CA

LAplUCI

ROMA[NE

GUUE

PRAZ

OKRA

CEPE ROSH CEPE SPAN~OLE CEPE GALBENE USTUROl

(SPANIOL)

ANGHLNARE DE

JERUSAUM fRUNZE DE SFECLA BROCCOLI MORCOV] VERDETURl

COLLARD CICOARE pAPA-DelE

ESCAROLE

Fruete

Neutre Arugula Sparanghd Avocado

Mugup de bambus Sfeda

Bok choy Chimicn

LaptUc i mcsduu

Ridichi Daikon Andive

Chimion dulce fcrig,i. fiddlchead U.p~llci Bibb Laptuci Boston Uiph.Ki iceberg Salota (hasrne)

. .Pe~~mall'de. cu grupa sanguina A ar trebui :'i,a consume fructe de rrt:l O~I pe zi, Majoritalea fruetelor SU[]It adrnisibile, desi ar trebu] sa puneu accent ec cele mai alcaline cum ar 'C; fru ~t. I. . b. ibe '

r ",': ','''U'' 0 c' ese CU ooa e ~I

prunele care not aiuta I~ "chI"I·1!. . . I I .

. . > _". ~v . "J' _ '_ <L':'" '. liJlrarea c erea e lor care sun t gen~r<1~

£o~rc de acid ~n lesuturile musculare, s: pepenii sunt alcalini, dar avo and un contlnut crescut de illlLl"e'.'a]"u"l· sunt ureu _,i." r,' ti d iei

_ ... _" b '. " ..... II, 0"' 1_ILg.::m'll e eel

catre cu grupa sanguina A. Pepenii cantalup ~i pepen i i dulci ar treb ui

Conopicla Tdil1,a

As,l'l)al(Ui Conaodru Porurnb alb Porumb galben Casttavete Mu~lar

J

~ I:

U4P LAN U LOR U rEI SA. N G U 1 N E A

"

I

DCQsebi_t_ de bellefic",

CAISE

MlJRE

AFfNE BOYSENBERRIES CIRESE MER'I$OR

GRAPEFRUJT SMOG-UNE USCA'l'E SMOCH1NE PROASPETE LAMAl

ANANAS PRUNENEGRE PRUNE VERZI. PRUNE RO~U PRUNE lJSCATE

.D[ETA DE 'TIP A

Kiwl. Cap~uni Kumquat

F rucre de tei Loganberries Pepenecanang Pepene casaba Pcpene de Crac iun

.

Pepene crenshaw

Pepene spaniol Lubeni\ii

Pepene cants lup Pepene dulce Portocale

S:ucllri §i Hchide

11S

Piersiel de~o"mna. cu coaja netooa

Piersici

Pere

Curmale j aponeze Radii

Prickly pear Zmeura Carambola

Papilya Rubarba

Mandarine

Mere

SUlfide Sfaflde negre Sta fide ro ~ii Cunnal.e Boabe de soc Agri9·e

S I.ruguri negri Stroguri verzi Strul!.urj rosii Guava

Ballaae:

Nuci de cocos Mango

evitati complet, deoareee ei au continutul eel mai [nate de mucegaiuri. Alti pepeni (listati ,c.a neurri) pot fi consumati ocazional.

Pentru eei cu grupa sanguine A nu suntrecomandate fructele triOpicalc cum ar fi mango ~i papaya. D~] aoeste fructe -conlin 0 e:nzim.a diges:tiva burna pentru ake grope sanguine, ca nu fimctioneaza In tractul d~gesli v alperseanelor cu gmpa sangnina A_ Ananasul, pe de al~ parte, este uncxcelent ajutor digesti v pentru eei cu grupa sanguina A-

Portocalele ar trebui, de asemcneaevitate .. desi de s-ae putca Sa figurczc prinire favoritele dumneavoastra . Portocalele sunt un iritam gastric pentru cei ce grupa sanguina A ~i interfe:reaza ,CU absorb] ia unor mineraleimportante ... Ca nu cumva s·a va zapaciti, dati-rni voie sa clarific fapml dii reactia acid/atcalin se produce in donA moduri di ferite - in stomae ~i in tesuturi Ie musculare, Atunci dud spun ca portocalele acide sunt un iri tant gastric pemru cei cu grupa sanguina A. mao refer la irita ~i at gastrica pe care ele 0 pot oauza Ja nivelu I stomacului sensibil, alcalin a] celor cu grupa sanguina A. Desi acidul gastric este If.l general scazut la persoanele CD grepa sanguinJ A~i ar avea nevoic de 0' lntarire, portocalele irita in v elisul delicatal stomacului, Grapefruit-ul, strans lnrudit ell pcrtocalele estc, deasemenea, un fruct add, dar cu efectc pozirive asupra stomacului celer cu grupa sanguina A, manifestand tendinle alcaline dup<i digestie, Si larnaile sunt excelente pentru cei en grupa sanguina A, ajutsnd 1<1 favorizarca digestiei si Ia eliminarea mucusufui din organism.

Deoarece vitamlna C este Uri anriexidant important, mai ales pentru prcvenirea canccrului gastric, consumati alte fructe bcgate l~l viramina C, cum er fi grapefruit sau kiw i _

. Lectina din banana intcrfereaza GU digestia la grupa s<lngu~na. A.

Recomand ]lIlocuirea bananei cu alte fructe bcgate in. potasiu cum ar fii caisele, smochinele ~i anurniti pepeni.

116

PLANUL GRU[,'E~ SANGUlNE A

Cei cu grupa sanguina A ar trebui sa lnceapa flecare Z] ell un paha,]" mie cu apac.a.lda iIi care sa stoar~a sucu~ unei jumtUilIli de ~amaie. Aceasta v,r.: vaajuta la reducerea mecusului care s-a acumular peste uoapte 111 tractul digestiv mal lent a:] gropei sanguine A ~i la stimularea eliminarii norma le,

Sucurile de fructe alcaline, cum. ar fi coneentratul de sue de eirese

negro di luatcu apa~ ~it' trebui consumsre mai des dec,at. sucurile cu c-on~inut ridicat de zah;ar, care sunt mai generateaee de acid,

CA[SE MORCOV TELlNA C1RE$E NlBGRE

GRAPEFRun ANANAS

PRUNE USCATE APA (CU LAMA!,E)

~ I

Mar

Cidru de mere Va~ CasU'a,veb:

Strugur:

S~JC de legume (oore.spuTIzand CU' ~egumele recomaadate)

Merisor

t I I

Q¢ exitru PortocaLa Papaya Ro~ie

Persoanele cu grupa sanguinl\ A trebuie sa priveasca mirocien]iie ce fi ind mai mult dedt arornatizante, 0 combinatie adecvata de; mirodenii poate constitui un tnlarihn pul-ern]c ,:111 siste:mului imu:oitar:

Ue exemplu, mirodeniile pe, baza de 'Soia cum at fitamari, mise ~:I sosul de soja adnc ben-efi.cii enorme peatru eel cu gropa. S !Inguina A. Daca 'v;'1 preccupa aportul de sodiu, toa.l:e aeeste produse sun.! dispo]!]ioHe tnvariente ell contirnn redus de sodiu,

l

DIETA DE TlP A

117

Melasa ."bl~ckstrap" este 0 foartcbuna sursa de fier, minerai care este deficitar ill dicta grupei sanguine A. Varecul este 0 sursa e,::e,elenta de iod si de multe alte mincrale. 0 [etul trebui e evitat deoarec'e acizii lind sa produca iritatia illVeH1illlui gastric,

Zaharul ~i ciocolata sunt permise tn dieta grupei sanguine A, dar 11l1ooa.i in cantitati foarte scazute, Felcsiti-le 1.11 fel ca pe un ecndiment Limitati-ve eonsurnul de zabar alb prelucrat. Studii recente au dovedit -ca sistemul imunitar functioneaza foarte lent cateva Ore de la ingcrarea acestuia,

MAtTDEORZ

MELASA .,BLACKSTRAP" USTUROl

Gl{IMBER M]SO

Neutre

Agar

Cuisoarc cngl ezesti Es~uta de migdale Anason

Arrowroot

Busuioc

Fnmze de dafin Pergarnut

Simp de orez brun NHqoari.l

Roscove

Asmatui

Arpagic

Ciocolata Scortisoara Cuisoare Coriandru

Amidon de porurnb

S imp de porumb Crema de I artru Chimion

Curry

Marar

Dulse

M'iere

Hrcan

Varec

Simp de artar Maioran

Mentha aguatica MU$lar (uscat) Nucsoara Oregano

Boia

PoiItn,mjel Mentha piped la

SOS DE SOIA TAMARI

Cuisoare Sirop de orez Rozmarin Sofran

Salvie

Safe

Cimbru

klltha crisp a Zahar brun Zahar alb 'Tamarind Tapioca

Tarhon Cimbru

Sofran de lndia Vallilie

118 PLANU L GRUPE.I SANGU INE A

I

, I I 1

Capere

Piper boa-be

O~·et balsamic O~.el din vin resu Otet alb

Perisor

I I

~

II

'I II

Gelatina simpla Boia de ardei

Piper negru maei.lli:It Piper alb

Piper Cayenne Ot:et din cidru de mere

Condimente

Mustarul _ este singurul condiment util pentru persoanele C'U grupa saLlguin~ A datorita proprietatllor sale de stimulate at sisternului imunitar; Pute:[i consuma cantitati mid de gem, coudimente pentru s~data cu. ccntinut scazu; de grasirni ~u chiar mllro'itura ocazionala, Dar fit) prudemi, deoareee alimentele mUraI,e au test eorelatecu cancerul gastric la persoanele cu ni veluri scazute ale acidului gastric.

Elimiuatr ketchup-ul din aUmenta tie, Cei CU grupa &anguina A nu pot digera ro~me si oterul,

Nelltre

Gem (din fructe permise) Jeleu (din truete permise) Mustar

Condirnente pentru salata (ell continut scazut de grasimi, din ingrediente permise)

De ,evit~t

Ketchup Maioncza

SOlS Worchestershi re

Muraturi Muraruri picante

UlETA. lYE TIP A

119

Ceaiert de plante

Rea-co,ia grupei sanguine A ]<1 anumite ceaiuri de plante este exact opusii celei a gmpei sanguine O. in tirnp ce persoanele ~u grupa s8ll.1g;uini 0' au nevoie Sa fie temperate, cele C11.] grupa sanguma A au neV~ie sa-sl eflcientizeze s istemul hnUlJiitar.

Maj'orit:atea factorilor de rise privind si.i.natHea persoanelor eu grup.a sanguins A Stint legati de sisternul imunitar lent, ~j anumite plante pot avea un efect putemie, De exemplu, pM~(''-elul este un tonic cardiovascular; aloe, alfalfa, brusturele ~! echinaceele sunt Illiti!ritoare ale sistemului imunitar, iar ceaiul verde poseda impQrtante efecte antioxidante asupm tractuhii digestiv, as~gur&nd protec~]c Impotriva eancetului.

Este important pentru eel en grupa sanguina AsS!. l~,i creases (livelul secretiei gastrice acide, deoarece tn mod. obisnui t ei au niveluri tome scazute de add. Plante ca gbimberul ~i ulmul aluneeo s CI'I"SC seeretia gastrica acida.

Relaxantele pe baza de plante, cum ar til mU~le~elul si rjd·i:li.dna de valeriana, sunt un rernediu perfect pentru sties. Urmatoarea data C<lnd vii. Yeti siruti indispuei, beti o ceasca de ceai bun.

ALfALFA ALOE BRUSTURE MU~ETEL ECHlNACEE SCHINDUF

OH]MBER G]NSENG CEAIVERDE pAnUCEl CTUUN LA:rTOS MACESE

lARBA SFANTULUI ]ON· U LM ALUNECOS VALERIA A

STONE ROOT

Neutre

Sru(lenita Podbal Papi'lriie DOflig quai Soc Ge'lltiana

Hamei Voronic

RadacinA de: lema-dulce ~ei

Dude

Lumanarica

M entha crispa

F runze' de zrneura Salvie

Sa r sa pol ri fa Siminichie Traista ciobanului

nOPlANUl GRUPEl. SANGU1N5 A

Goldenseal Mentha piperi til CimbjlJJ

Pamm j el

Verb ina Mesteacan alb Fruuze de capsuni

Gura h,lpl.!~ui Coaj'<1 de s,tej ar alb Coadasoricelului

Iarba m§!~ei Ardci rosu

Mata:sea porurnbului Trifol ro~u

Rubarba ~levje g:a,lberua

Diverse ball turi

Vinui m~u este bun .pentru persoanele cu grup8! sangujnA A dalQ[l t.a ~~ec~dm~sale cardiovasculare pozitive, ,Se censidera ca nn pahar de v~n r?~u ,m fi~caIie zi scade riscnl afecthmi1.Oi[ cardiace atat la b1irba~], cat ~l la femei.

Cafeaua pcate fi cu adevarat buna pentru cei ca grupa sangui n~ A." Ba cresre ~cid]~atea gastrica ~i contine aceleasi enzirne gSis~t,e III ·SOJa. Ahcmllt~ cafeaua ~i ceaiul verde pentru iii objine 06;<'1 mai buna combinatie de efecte benefice.

Teare '. ce lelalje baumri tre buie evitate, EIe nu se potrivesc Gill sisternul digesti« al ce~or cu grupll sanguina A ~i nici nul sustin

sistemul imunitae '

Apa proaspata, eurata, trebuie de ascmenea, consnmata flir;;; :restrictj i,

CAFEA DECOFHMZATA CAFEA. OB[SNUIT A

CEA1VERDE V~N RO$U

Neu~§e Vin alb

De evitat

Bere

B~utLlri d j srilate A pi! carbo gazoas a

Co la Ceai negru dceo fei n iZ:Jt

Siron dietetic Ceai uegru obisnun

Alte ri p uri de si fan

DIETA DE TIP A

Plaaifiearea meselor pentru grupa ssnguina A

uJIMATOAR.ELE exernple de meniuri 5,>1 retete vii' 'lor lameri eli pri vire In (I dieta ti pica ce le este benet! oil celor ell gm]Xi ssmguina A_ Ele au fOSll elaborate de D~nS! Khader,MS. RD, 0 mHdtj·(lnis~a care ~ . rolosil cu sncces dietele grupelor sanguine La pacientf stl:t,

Aceste meniuri snnr moderate In pd~'int<t apenufui caloric ~I c'chi.iibratc in privinta cficientei metabolice 1<1 cei eu grupa sanguine A" lndividul obisnuit va fi capabil sa-si H1eut:inii eLI U~uril~tll greutatea oorporalti si chiar sa ~scadJ.ll1 greutate urmand aceste sugestii. Torusi, Ol)~itl;nile alimentare alternative sum oferite ih cazul in care prdemtJ rnese maiuscare san doriti sava ] imi til.ti apodul calor~.c·1 i to tusi sa oOO$'U rna ti o di,etf:i echil ibm ta, multumi toare. H ranaalternari v§ et; te pre:L,eI:Ha~a ala turi de alimentu i pe care Il ]nlocuief}le.

Ocazioual, veti observa in care 0 rc{cW. un ingred ient, C are apare pe lista celor de evitat. Dalc<l este un ingredient in cantrtate foarte redusa (cumar fi un strop de m irodenie )j. ati putea sa Il (01 erati, in fU['icti,e de- starea dumneavcastra ~i daca urmaticu strictete d~ela. Totu;~i, alegerea felurilor de manc<l!re ~i a reteJdor este in- general meni r~ sa. funetioneze foarte bine pentm cei ell grupa sangu ina A.

Pe masura ce.deveaiti mai familiarizati CU reccmandarile dietei grupei sanguine A, ve,i f capabi ~~ sa va c,eatL en w~.l!,]rjlltii propriile planuri de meniuri ~i sa va f!daptfll~ req~tek favorite, pentru a le face fav()rabile grupei sanguine A.

DI ETA D:E TIP A

PLANlJL GRUPEI SANOU~NE .A

.siJ,c d,~ gr~efrui~::' ', cafea sau ocai de plante.

1. -ttli fien tOJChi -rufnflne5C) 11.2;.cea~~it de:iaun eu tiOnriHut s-c1izuto.e gdl§·fn:1i., c'h 'b\lcrtli de . th.lc~.

r ~ ~~ -.

\

124

PLANUL GRUPE! SANGUINE A

1.25

[

I

LASAGNA TOFU-PESTO

50a g de tofu moa1e, zdrobit, clJ'_2 Jinguri de old de masJine I ce~~ctl dfJ br§nza mozza.rela paT{i<J} degresata

sau rico fta vanial d~gresa til

I QU ae ,ara (oprionai)

2 pscheu: de sp.,mBc conge/iff; rQc.~l ssu spamu: pro8:;piH. local J liuguri r11 de S<1l"e

1 liuguri(a orcg.wo

4 ce\~:ti de SOs pesto (pu~'e# folDsi mei puroin)

9 Itiife'i lasagna de oruz SeW de sec,w1 ,Ilba, fierri 1 c:.e,t ;.:c.~ de apa

Amesrceari tofu si branza cu out spanacul si mirodeniile. Puneti l ecasca de SDS iurr-o lllva de copt de 22 x 32 em, A~e,zati in l<'lv'a un strat de tal lei, apoi 0 parte din amestecul ell hriinza, apoi sosul. Reperati operalia si terminati ell un strat superior de ftlitei si S05.

Coaceti 1n cuptor la 180PC; tirnp de 30-45 minute sau palla Chld estc copt.

Rczulta 4 pima. hi 6 portii.

DIET.A DE TIP A

pRAJI.TURI CU FEUI DE RO$COVE

1/3 cea$c:.ii de ~d,ei de c<i!1l'ola 1/2 ceasca de simp CI:l:tal' de artaf l1ingurii'a de escnra de venilie 1 ou de tam

.1 3/4 CCf'(j de faina de secarif alba sau de oter brun 1 iir1gu.ri{i1 de b!'ca.rb.oJJM de sodiu

112 ce.a$'d: de fclii de ro~oo n~ .( nd'nduJcite) waf de cuisoes» englezt:$fi (optional)

Ungeli.au ulei dcua lavi $i preincalzi\i cuptorul La. ]90°C.[ntr~UD ·cast.l'Ott de dimensiani medii; amestecati uleiul, siropul de artar ~] vpilia. Batel~ oulsi ad:~1!lig,a.~i-l la amestecul de ulei, inglobati treptat Bina .~i biearbonatul de .sodiu, pentru a forma un aluat tare. rnvcli~] meL feiHle de roscove ~i plln~\i cu Hnguri\a aluatul to la-vi. Coaceti timpde 10--15 lllinute;, pana cdnd pril. jiturile stint l~~or rumenite. SQoo1eti-le din. cuptor ,~i raciti-le,

RezulUi 3 1/2-4 d~;dni. .

TOFU D[P

.1 ce.'i$cili de tom, .zdrobit

l' cea.$ca de isun silnplu degresat J fingu.ra de ulei de masliil{:' sucul de te 0 Mmaie

2' Jingu,ri de ,arpagic tOC-<it sau .1 CC.il'$Ctl: de prnz usn.itoi $i sare pe1Hfii asezonare

Amesteca~i tofu, ianrml, u]eiu[ de masline :$i sucul de lamaie imr-m.l mixer, la viteza mare, p5na cand materialul devine uniform. P,erpditi in arpagic san praz ~i mirodenii. Transferati amestecul tntrUJtI vas si ccngelari-l, Daca amestecu ~ esre prea gros penuliI a se rni xa blne, ad~ugati careva picaturi de apa,

ServHi-1 intr-un vas de stid~ plasat in centrul ',,:U1L!i pl~[olU cu 1 ~guJne proaspete.

RezuUa, apruxirnativ 3 ccsti,

.50t) g de carne' de c~n;~1l' tClcat~ 1 pachet de 500 g de ,tonI solid 112 cea!$c;l fii1:la de easrane

1 112 cesti de faina de secardi 1JJM 1 cca.pa mare, toea ta m.1nm t

1 14 Gea$c~ patru .. njei proaspa t;, rOClll 2 Hngurire sare marim~

4 linguri usturoi pma.spat, zdrobir ' roimdenii pc:rr-nise, dupil preferinf{j

126

PLAN U L G R UP El SANG U I N E A

OMLETA CU TOFU

500 g de tofu rnoafe, store # zdrobit 5-6 dupefci tree oyster, f§iate feBi 200g de n:dJ'cI:l,i mfii sau ~lbe, rase

1 /ingarifa d,e mirill ssu vin de Xeres pcntru giWt 1 linguri{a: de sus de sois tmuatl

1 linguririi de p~rrunjel pma.spilt

1 lingurifB de rnina de orez bmn

4 cwA: de f,fi!r8.~ !1~'or barnte l1inguri(ii de a~d cilioo.i.a ssu ulei de m§SJiue

Amestecati toate ingredientele. intr-un castron, cu exceptia uleiului, tncillzili uleiul tntr-o tigaie mare. Turnati tnauntru jumatate din amestec ~i acoperiti tigaia, \in.alld-Q iii temperatura s.c:azurn limp de aproximativ 15 minute, Scoa.te\t continu tul din ugaie ~i mentincti

amestecul caki,

Repetati operatiunea folosind restularnesteculuJ.

ReZllllta 3-4 portii.

CHJFTELUTE DE CURCAN CU TOFU

Arnesteca ti bine ingredientele. CoogelaH amestecu 1 ti mp de 0 ora. Faceti chiftdUle mid din amestecul respect sv, Le pu~eti pri:iji III ulei nama cand devin rumene si crocante sau le puteti coacc in cupto' !~ t ;50(,. timn de aproxirnativ j ora.

DIETl\. DE 1TP A

127

SALATA DE fASOLE cATARA TOA.RE

500 g de tssol« verde Cjr~ratoare sucul de 18 0 liimiiic

3 linguri de !liei de maslinc 2 elite; de u.:S:luroi, wrobip 2~3 fingurite de sere

Sprilati cu gdja fasolea verde proasp1itli. Indepartati atele, Taiati-o !n bucatele de 5 em ..

Fierbeti-o in apa muWl, palla ]a ]nmu]ere_ Seurgeti-o. Dupll. ce s ... aracit, puneti-o Intr-uu castron pentru salata. Asezouati, dupa gust, ell sue de lrun£iie, ulei demasline, usturoi ~i sare,

Rezuha 4 portii.

GRANOLA DE ARTAR $1- NUCA

4 oe~ti de' QV§Z

I ,~ea$ICa: tiUate.de orez

1 cea§C.ii de $,eminte de susan'

}/2 cea$d de tiucte de .mcri$ot, uscate 1/2 c~fca sUi.f1de'I1egre' usca:te

1 cea$ca HUci rocare

j HIJgUrifa e$,enfii ,de van.iJi.r: . 114 cea$cii ulei orga.nic de cluw:la 314 cea~ca simp ,de artar .

Prelincabi:iti cuptcrul la 1 :;W0c. Amestecati intr-un castron mare ovazu I, ta~l,ele de orez, sernintele, fructele uscate, nucile si vanilla Adaug'il~i uleiul ~i amestecati constant

TUITIaJ\i siropul de artar ~i omogenizati bine, pana CJ[ld amestecul se umezeste lin mod uniform. Arnestecul trebuie sa fie s mrnmic~Qs si lipic ios, fnt indejiamestccul intr -0 tllv21 de cup tor unsa eu Ul1 srrar subtire de ulei 1] coaceti li rnrp de 90_ minute, amestecand !a fiecare 15 minute, pentru a asignra 0 prajire uniformapana cand amestecul devine brun-auriu si uscat.

Raciti-l bine ~i pastrati-l intr-un recipient etans.

128

PLANUL GRUPEI SANGlJl,NE A

SUPA DE fASOLE NEAORA

500 g de [as-ole neagrn 2 litti de apB

us cea~cj de bu/ion de;: legume

, , b -

50 g de ,ccap!! aJba, taiata CIJ ,!U1

50 g de ceapa. ve.rd:r:

1 ()O e {elina

50 s pmz ta!'al cuburi 5 g de sare

20 s chimion

1 cea~ca patrolJjd uscat 2(),g us,tuwi

J legaru'ra medie de rarhon proaspat(tacat) 1 legmurJ medic de busuiQC proiil!!;'l!iil (wear) 1 leg8tw=a .IDMie de arpagiC'

Lasati fasolea ]a lnmula, t ln api, peste noapte, Anmcati a.pa~ i cHlti\t Adiiuga,i :; litri de apa ~] aduc.e\i Hts~Le-a la fieIib:re~ :, , Anmcati lichidul ~i adllug1l.tibuhofiU] de legume. Fierbeti la foe

mie, PerreHti ceap!3!; lelin,lI. prazul, m"iro,den_' ~'i'le-_,:$i ._usm~oiul '~ntr~o

• F ~ I nunuatl fierb erea.

tigaie, Adaugati acest ames~e: la rasoie _ ~l ~~ "I ,,'

Adaugati arpagicul la sffillU, pelllru a garmsr, Reznlta aproxima:dv' 8 portii,

pAINE DE CAlSE

1 114 ce8$c,4 de .il'll.ll'1 simplu degresal 1 ,oudrt rarll

1 cea$cSi caise conserv:ate (ind~lcite CUSl1C de th.!cte) . 2 ce.$t'i de ,mi.n'a de: orez bflm

1 Jj:ngllri{il de st:..'OJ1i~oa.r:,;1 p'isata'

1 lingu.ri,a de CU#OO;tr(l tmg leze~U, p;s<tte

l,1

D f E TA 0 E TiP A

129

1 Iill'gl,}J'il nUC,foar4 pis.Ua

1 1/4 lin,gr.ui{ii bicarbonat de sodiu i cea~cli csise locate, uscatc'

1 cea$cij staflde negre

_ . Un~e'ti 0 tigaie de dimensiuni obisnuite ~j incalzitr cuptorul la ~ 7y'c.fntt-un castron de dimcnsiom medi], amestecllti iaurtul, (lui si gemul. Adaugati 1 ceases de flj,jm\ ~l jumstate din mirodenii, plus b:karbonatu] de sodiu Ames.lecati pana C§.Ild aluetul oeste urnezit uniform.

Adauga,i restui de' flli:na ~i de mirodenii.. n'aca amestecul este prea consistent. puteli adauga GatevliI. pi.caturi de ap~. Ieee sau~apte de soia vanilat, lngiobati in alual caise ~i stafide negre,

TUr.!il<tti aluatul in tigaia gresata ,~1 ~;inet] la cuptnr timp de 300-45 minuflll, paM eand este cept, Scoateti pl5inea din tigale ~i raci~]-{I pe un grilJ(~r de sarm1;i,.

1 biban mare sau all pqt(! eLI cam~ aiM (l50fJ=20()() g)

s.are dupa gust -

114 cea'$ca de ~lIE'de iamiic

2 lingua de uiei de mas/in,e

2' cepe msri, locate $i perpeiite in u'lel' de mestine 2 piin.a 101 2 112 ~li de 80s de fabilli (vczi msi j();s)

SpiHali pc~tele ~i uscati-I bine, Prel5,iirali~ leu sate ~~ s trap it~ ~ f ell sue de Him,tHe_ lEisa,i-1 asrfel 30 de minute, SCLlIgeti pestele, Pwl:eli-] in. tigaie dupa ce l-a? uns cu ulei. Coaceti-l in euptorul prejnc~.lz][, tirnp de 30 de- minute, la.2050C.

Aooper:iti cu cepe perpeli te ~] sos de tab i ni ~i adaugati un pra f de saTe_ ReintlQduceH-r ill cuptor si coaceti-I paM. cal:ld pcstele poale,fi Slra:puns cu w~urint8! de fu.,'cld]ta (bapfOximatjv 30.40 de minute),

1- Se:rvj~i pesrele pe UI} platou Si garnisiti-I ell patrunjel si felii de ~tnaie.

ReZUha 6·8 por~j i,

1][30

Pl,ANUL GRUPEI SANGUlNE A

SOS DE TAHEN[

1 ce~ca de la.n'ini s!..Icl.d de 1a :3 lamai

2 cafel de !.Isluroi, zd!1obiri 2-3 .1ingurif,e de SMe

114 ce8~ca de lulgi de p~trolljd IJ'SC~[ sau piirrunjeJ pmaspat, focal mwnt

Amestecati intr-un castrontanini cu sucul de larnaic, usturoiul, sarea ~ipatrunj~lul. Ada:ugati apa suficienta pentru a obtine un sos gms_ RezuUa aproximariv 2 cesti,

.1 [H:$te m~re eu came aIM (WOO satl 150() g) sau,dtpe:;'tt;: sue de lam§ie1;i sare dup/I gust

114 cea.:fc.1 de ulei de masJinc

1 .1.il1:guririi de piper cayenne (optional)' 1 JillgUri(/ii piper (op#rmaJ)

1 NnguI#a chimioo (.op{ional)

Sp~la,i pestele, Presarati-l cu sare ~i sue de lamaie. Adifllugati mirodenii dac,§. don ~~. l.;1sati~] astfel timp de 112 O~SL Seurgeti-L

Acoperiti pestele en ulei :;;i puneti-l IntT-o tavil de copt Peatru a preveni uscarea pestelui, lnveliti-l C'U Q folie. usor gresata cu ulci. Coaceti-l 103, 175I;>C~[lt:r-un cuptor preinc1l1zil, limp de 30-40 minute saupilna eand pestele este moale ~i usor de strapuns,

R'e:Z;ldt,[j 4 sau 5 pOJ1H.

UMPLUTURA PENTRU PESTE

113 Ce.il!$C~ de [mci de pm' sau migda/e 'pisare 2 linguri de ul,ej: de miisline

j ce".a$cj de' plHrunjel, lOcal

J cilrei de usturoi z(ir:ob-iri,

sere, piper ,:;i cuisosre engJeZe$ti, d!Jp.~ gusr

DIETA DE 1'1P A

Praj1ti nucile _in ulei de masline pana devin usor rurnenite.

Adaugali piHrunjel-'~i misodenu si priij[~i limp de 1 minut. Urnpleti pe~tele crud ell amesrecul,

Rezmtl -4 sau 5 portii.

SALKrA, OE 8PANAC

2 Iegaturi de Spall';iC pwaspijt 1 Jegaturii arpagic~ toea:, SUCl.Il de la 1 .ilim.al:e

J 14 Jinguci de !dei de masJine ssre $i piper, dupil b)'fl.st

SpiUa,l bil!l.e spenacul, Scurgeti-l ,~i tocati-l, Presarati-l cu sare, Dupl catev,8i nillruw~ s:t~)lIrce~i excesul de. llpii,. Ad1iuga~i arpagicul, sueul de Larnaie~u1eiul; sarea ~,i pip erul, Servitiimediat.

Re:zldtil 6 poqii.

Ghidul suplimentelor alimentare

pentru grupa s,anguina A

ROl.UL SUPUMENTELOR ALlMEN1"A.RE-fie ele vitamine ~il\erale sau plante- este de a adfmg1li. substante nutriti ve care lipsesc din alimeutafie say. de a furniza protectie suplirnentara aeolcuude este necesara.

Scopul suplimentelor alimentare penrru grope, sanguina A este:

• supraangsjarea sistemului irnunitar;

• furnizarea die antiox idan'ti. impetriva cancerului:

• p.re'Veni rea in fectmor;

• intmrea lnimH.

Recomandarile urmatoare pun accent pe auplimemele ahrne~~ tare. care ajuta atingerea acestor scopuri ~i atraig atentia asuprn. SU:Phmen~cLot alimenlare ce pot avea cfccie negative sau chiar J)encl,Iloase pentru cei CiJ gl'\l.pa ~.angulna. A_

VrTAMiNAB

Cei ell grupa sanguina A tre buie sil, fie a:'~en~l la deficitul de 'IIltanlil1.a B-12. Nu nurnai ca dieta grupei sanguine A este ]ipsiU. in oerecars masura de acest nutrient, care se gsseste cu precadere 'In proteinele anirnale, dar cei en grupa sanguine A au tendinta de a absorbi cu dificultste ~i vitamins B- [2" pe care: totu~i 0 CQfiSUma, deoarece ei sent lips i.~j de factor intrinsec gastric". (F actorul intrinsee es te o sub. st.an~a produsa de invelisul stomacului ~] care ajuta la absorbti, vitaminei B- ~2 In sange.) La persoanele in v:arstA. care au gmpa sanguina A, deficienta de vitamins B~ 12 pcate cauza dernenta senila ~i alte tulburari neurologice ..

Ma joritatea eelorlalte vitamlae B sunt continute in mod adecvat in dieta g_mpei sangeine A. Daca, totusi, suferiti de anemic at1 putea avea nevoie de un mic supliment de acid folie, Pac]'entH eardiaci cu grupa sanguina A, ar trebui sa se inrereseze 1.21 medrdi care ii trareazt despre supamente 11.11. doze mid de niacina, dal fiind d niacina are proprietati die scadere a colesterclului.

Alimente].e hOgBle m yimmm!illn§ B.,. QRWne pen:b:ll cei OU gnIll3 MDggj,naA

132

PLANl)l GRUPEI SANGU!NE A

.Benefice

cereale integrale (niaJJCiI:lii;!) sos de soja (B~] 2)

miso (8-12)

tempeh (B-1'2) peste

ou;a;

VHAMINAC

Persoanelecu grupa sanguina A,. care prezinta freeveme mai. ridica~e ale cancerului gastric dawrita. additlllii gastri.ce scazute, pot ohiine beneficii din ingest]", de suplimente alirnentare de v itamina C. De exemplu, un compus ce rewlta din afumarea ~i conservarea prodluselor de came ar putea repsezenja 10 problema deosebua lacei Oil grupa sanguina A, deoarece potentialnl saucaacerigen este mali rn3f~ 121 p ersoane en niveluri Ina i scazute ale ,m::idititii gasniee, C~ ant ioxidant, vitarnina C este cunoscuta ca blocant ~l acestei reacllL (desi ar trebui, lotu~i, sa evitati lIJ~meIltdeafl1ll1l1tle sau conservatc):

Totusi, nu lntelegeti prln aceasta ca trebuie sa ingerati canritill1 masive, Am descoperit C3 cei CIl.! grupa sanguina A nu se simt la f~l de bine cu doze man 0000 mg si peste) de vitamina C, ,jeoarec~

DIETA DE TIl) A

133

aoeasta tmde sa Ie deranjeze stomaeul. Luali'i pe pareursul unei zile, doua pana la patru capsule a 250 mg de supliment, preferabil derivat din macese, nu ar trebui sa determine problerne digestive.

Alimlm!'tdebof:at¢ in vimrttldrn a C. ~time pentm em C.ll gru;pa 'RtHWiPi,A

fructe ell boab e g,tapefruit ananas

cuese lamai'e broccoli

VlTAMINAE

- ExIsta unele doveai Care arata ca vitemma E protejeaza ata[ imp'.o,~t.iva). caneerului, dn ~i lmpotriva bolilor cardiace ~ doua :susc,et',tibilitali ale ,grupe:i sanguine A. A~jputc:a s,a ingerati un supliment zilnic, nu rna] mutt Ge400 U] (u]]]tali inte:m.al'lO.Jl.a]e) ..

AliGIentele)oopre inyjmmwj1!]§ B. - wmme·pe:ntru cei CJ!l 'mmi muminl!iA

ulei de legume cereale integrate arahide

legume cu frunze verzi

CALC]UL

Deoarece diera grupei sanguine A Include unele produse lactate, ne\'o]<JI de sup} imentare de calciu nu este a tat de acuta ca in eazul celor cugrupa sanguine 0, dar totusi 0' cantitate mica de calciu suplimeutar (300 ... 6000 rng calc]u elementar) cste indieata ]ncep~nd en virst.a rnijlocie.

Conform experientei mete, cei eli grupa sanguma A se simt mal bine CU anumite produse de calciu Cea rnai inferioara S"tlrsa de calciu pentm cei Cj.1 grupa sangui 11<1 A este cea mal simplil ~i cea mai dispcnibita : carbonatul de calciu (adesea gasit in. antiacide), Aceasta forma necesita 0 cantitate foarte mare de acid gastric pemm a fi a.blS(nbita. in general cei cu grupa sangui na A rotereezs glucon 11 lui de calciu, se simt bine cu citrat decalciu &,j se simt eel mai bine cu lact,at de- ca lciu.

134

PLANUL GRUPEI SANGUINE A

Arn;mentele oogate tncak~\b Clme_q.entru cy:i " grupa . ~aA

, l

iaurt

lapte de soia QUa

lapte de capra

somon conserva t, nedezosat sardine nedezosate

broccoli

span,ac:

I I

I

FlERUL

Dieta grupei sanguine A este ]']1 mod natural sarac::i, i!nfi!e;r, care se gase~le incea mai mare a bllnde:rHa.. in earnea ro~]e"F emeile cugrupa sangnina A. mal alesacelea cu sangerari menstrualeabundente, ar trcbui sa aiba in mod special grija cu privite la mentinerea rezervelor de fier tn cantitatc suficienta.

Dad. anti nevoie de suplimentare cu fier, faceti-o sub supraveghcre medicala, astfel t[l}cat progresele sa va pO<ltafi. moni tnrizate pe baza testelor sanguine.

~II general, foiocsi,i doze cat mill] scaZuite posibil si evir.ali perioadele p.relung,i~e de seplirnentare, incerca~] Sa evitati preparatele de fier brut CUm ar fi sulfllrul [eros, tare va pot irita stornacut]n sehimb pot n utiliaate formele mai W~~J:<liFe de suplimente, cum ar f citrarul de fier sau melasa neagm. Floradix, un supliment de fier ~I plante.poa te fi gasi t la maj 0 ri tatea magazinelor alimentare dietet ice ~i este foane bine asi milat de eel cu grnpa sanglJuna A

cereale integrale fasole

smochine rnelesa neagra

ZINCU L (cu grija)

Am deseoperit ca supl imentarea GO zinc ]nc.anh ta te mica. (3 I;ng!zi) este adesea fearte importanta in. protectia copiilor '1mpotriva infectiilor, rnaiales a celor otiee. Snplimentarea ell zinc este, to tu~ i, c sabie eu doua t:ai~lUi in limp ce dozele rnici, periodicearnplifica imonitatea, dozele mai jnari, pe termen lung, o deprima )'ipot interfera 011] absorbti a alter m i nerale, A vel! gil ja C1JI zincull Este complet nerestri ctionai ~i este d i spon i bi I pe scara l<li:rga. c a. snplimen!

DIETA DE T~P A

B5

aHmentar, dar, realmente, nu ar trebui sa n folosi ti fara reccmaudarea !J!I1iUl medic.

Al •• ~e OOia1e in zDc,.Q~ penW ce;i 00 lIP' RQ;mMpjA

Qua

]egume

SELEN]uL (cu. grija) .. ... . Se:I.eruul, care pere sa actioneze ell un component al sistemului fl.nrtioxiciant propria at organism:ul.lll.,poate fi valeros pentru eel cu gnapa ~aDgn[oa A predispusi 1a caneer, Dar consultati-va o~ Incdic1[l~ vostru inainte de a lua suplimenteeu seleniu pe cont propnu; eazun deto.xi.citatea seleniulni au fOISt raportate la persoane care 1llil luat supllmenwe in exces.

CROMUL (cu gr:ijA) .. . DS!torita nnei susceptibili tati la di<lbe.t., cei en grupa sang;uini1 A eu antecedente familiale de diabetar perea fi in~e;resati de faptul d. c!l!cmn~] arnpHfi.c.fi efk:ien.~a factorului de toleranta a o:rganlsmului 121, gJuooza. care create efieienta insulinei. T(lro~]~ C1L]l10<l~tem foaete pu,iFl despre efectele pe termen lungale suplimentarii cu erom ~i ,eu nu :a~ recomanda folosirea 5011 in acest moment. Cei cu grupa sanguma A se pot proteja eel mai bine de oomplicat~i diahetice urmand dieta grupei sanguine,

'IMl!t1e/Substa.n\~e fitochimiee ~·man~.pentru ce] 'ClJIl gnma.miUmij A

P:A.nUCELUL (Cr<JtOlegus o}(y~cant:b.i}). Padacelul este un foartebun tonic cardiovasculer, Cei C1l grupa. sanguin1i .. A ar trebui cu siguran~a s.a n incluaa in regimul dietetic, dadi ei sau membri ai familiilor lor ~l\;'Z,l]]lta 3JMCCOOenlc fam i liale de bed i cardiace, Aceasta substantA filochimicr:!, aflata tn arborele de paducel (Crlltaegus oxyacanNM), are c!lI1itat.] preventive exceptionale, Efeetele sale cardiovaseulare sU!llltre~nareabHc. P~duce~ul creste elesticitajea arterelor ~i llltare~te ]nUma, sJCi:lizand tnaeelesi limp tensiuneaarteriala ~~ exercitsnd un 1J~Or efeet asernanator unui solvent asupre plscilor arteriale,

136

.PLANUL GIUJPEI SANGU~NE A

Oficial aprobat pentru uz farmaceutic in Germsaia, lIqiuIll~e pamucduhil snQt V irtua I. MC1!.:mOS,(;ute in altc parti, Extrac:tele ~,i tincturHe sunr disponib ile pri u medic i naturi ~ti, in magazine <lJHmc:n:tare dietetice S;>l fannadi Nu pet lauda Indeajuns aCea3ta, p]<IF1tii. Monogram cflcialeguvemementale germane <tunica p1anta estecornplet Iips ita de efecte secuadare, Dacaar fi dupa mine, extF3c,te1e de paducel air fi fo losite pentru ,<11 fortifica cerealele de ia micul dejun, ];a fel ca vi taminele,

PLANTE CARE CRESC lMUNHAl'EA. Deoarece capac:ita.tea sistemulul imnnitar al oeJor cu grupa sangulna A esremai redu:sa fatii de infectii, phmte.le CiU efect de u~oarA stimulare a ]mU:l:'I]t~lU. cum ar fI, Echinai~ea pu~urea" pot aj~.ua. laprevenirea racelilor ~i :st.ar:ilor gripale ~] pot oO!ltiibu] ]3 optimizan~a. sU]lrftvegne:rii Irmmologice antk:a:o.cemase. Mulli eameni iau et:hinaceeili sub fQmt~ lichida S,aiY ln tablete .. Este disponibi]a pel scam larga.Plaata chinezeasea numi ta huangJd (Aslrdl_gaius .mcmbm-naceous) esre, de asemenea, sdminisfialaca tonic al si:sten:Iuh~i, imunitar, dar nueste 131 00] de U~Ql" de gAs]t in ,c.::!zu]'ambdol[ plame, prim::ip~ile acrive sunt glucide ce ;;!.cl~:oneaza ca mitegeni, sti'mu]&nd' p:ro]ifera:l'ea leucocitelor; care actioneaz~ in apatan;:;a sistemelor imli.:!n~tlre.

PLANTE CU EFECT CALMANT. Ceicu grupa sanguiml A P()~ fblosi relaxante 1il~ol1re pe baM de plante, eumar fii I]lu~e,~elu I si radacina de valeriana .• ca factori antistres, Aceste pl,afite sunt disponibile sub fo·.rma de cealnri ~.~ rrebu ieadrnin i strate frecvent Valeriana are un u~or miros in,!~palor> care devine cu adevarat placut odata ee te obi~nu]e~ti ell el, Exista un zvcn, auzit uneori In magazinele alimentare dietetice •. c:.j valerianaeste f()Hna~larurn]a a Valiumului (diazepam), un trancniiiz:1Int eliberat pe bllzii de rew:ta. Nu este <IlJevavat Valeriana a fest de:rlumitl dupa UTI imparat roman Care 11 avut gh~.nionu l ~a. fie caprurat in .Iupta. de catre persani, A rOM ucis, l1Hlpaj.1!!t, vopsit in rosu ~i expus Fntr·uil muzeu persan.

QUERCEn N A. Queecetina esre un b iofla vonoid gJiSlt din abundent~ inieguwe, rna~ ales in ceapa galb(l:mt Suplirnen lei e cu quercetim:t sum disponibile pc scara larga 11] magazinele alimentaee

DI ETA [H~ TIP A

137

die:~d~oe, de. obicei sub forma de capsule de ] 00 pana la S () 0 mg. ~e£?elina esteun antioxidant foarte putemic, ?e .multe s,I.l.~e de On mai p'llIte:mic ·dedit vitamina E- El poatc consnnn Uri adiriv foarte plltemiC in strategiile de pre venire a caneerului I;,Ji. grupa sanguine. A_

CJUUNUL .DE lAPTE (Silybum mari,mumJ, Ca ~i quercetina, ciu]inul de Iapteeste un 1int1!oxidant.efi<:ient, cu preprietatea suplimetnlm'ilI speciala de a atinge: concentrstii foarte ridicate inficat ~il in c~j~e biliare, Cei eu grupa sanguina. A pot suferi de tul burad hepatice $i ale vesiculei b iliare, Daea Fn familie e:xista antecedentc de prob]eme hepatice, pancreatice san biliate, g;finditi,.:vSi. sa adauga:~] un sup,limenl de: duiin de lapte (gMit ell l1I~urint!i in majoritatea mag,a,zioel,Qf alimentare dieteticej Ia dieta durnnea'Voastro.P;.'Icieo\Hclil cancer care primesc cMmloterapicear trebui Sa foloseasdi un suplimeat en cinlin de ]ap~)e pentru J. favotiza protectia be-patica"

BR:OMELAlNA (enzirna dinananas), Daca <live:ti gnlpa sanguina A $;i slUferi~i de baloniri -sau alte simptcme legate deabsorbtia deficit:atii a p[1()teine1o[~ ]uati un SITpl i ment debromelaiaa, Aceasta enzi ma.S!re Q ~biHt:a:~c: modera:ta de a descempune proteinele dim alimente, ajut:md tracn.d di.g;es:liv al celor cu gmpa.· :sa~guina A sa asimileze mal bine preteinele,

SU'UMENTELE PRO~BIO'nCE, Dad dieta grope] sanguine A ~,t:e n(m~ pennu dUn1neavoaslraj s-ar putea :sa constllb~i ca adapsarea la 0 ,[LiIeta vegetariana este n~p]acllta ~i prodil"lOe galle san baloaari Q(;esive. Un ~up]iment pro-biotic poat:e eentracara acest efect prin furniz1.l.rea de bacterii j.bune", care se gase.sc de obicei 11111 tractul di~esliv. Cautati suplimente a]]menl~,uebog:alte ill • .factor bifidus", deaarece aceasta tlll,pi~8i bacteri~Ha este cea mal(l!decva~a qrgan]sH~ulu1 cu gropa. g,amgllina A

VlT,(MmA A - BETA CAROTEN

fatill meu evita ]1l!Witde:auna sa prescrie beta-caroten pacientilor siH cu grupesanguina A, spunand c.d acesta le irita vasele sanguine, Am

138

PLANUL GRUPEI SANGUiNE A

I q

pus la indo i ala. aceasta observatie deoarece nu a f05t n]ciodal~ dovedita. Din contra, dovezile sngerau C~ beta-carotenul ar putca preveni arteriopatiile. Cu toare acestea, au apam,t reeenr studii care sugereaza ca beta-carotenul in doze.man poate actiona ca pro. oxidant, mai dcgraba accelersnd alterarile risu lare det::at oprindu- le. Peate ca. observatia tatfliui meu era corecta, eel putin in cazul celQr cu grupa sanguina A D,SJca este asa, poate cfil persoanele cu gn.lplil saogu.inti A ar trebui sa renunte la suplimentele de beta-caroten si sa consume In schimb cantitiiti mari de carotenoizi 'io dietele lor.

U 1:1 a vertisment: Pe maSUfa, cc '1'nai ntam in va:r:sU:i, capacita tea de a asimila vitaminele liposolubile poate fi diminuata. Persoanclc mai in varsta en grup a sanguina Aar putea ob tine IJ eneflcii din mici doze suplimentare de vitamina A (10.000 UI pc zijpentru a ajuta lit eontracararea efectelor im.bll.tral.l i ri ~ asupra sistemului imuni tar.

QUa

dovlecel galben morcovi

spanac broccoli

.

Profilul s.wesl exerei ti 11

pentru grupa sanguina A

CA]}ACI.TATEA de a transforms efectele negative aloe strcsului se regase~~c din plin fu grupa dumneavoasu'a sa nguinii. Dupa cum ant discutat tacapitolul 3, stresul au cste 0 problema in sine, problema este modul Cum se raspunde 1;[1 stres. Fieeare grupa sanguina are un instinct aparte, programat geneticpentru 11 depa~i strcsul,

Persoanele cu grupa sanguin ai A reactioneaza Ia primul stadiu 31 stresului >- stadiul de alarms - iii plan intelectual, Stresul produce anxietate, iritabilitate :!j>i hiperacrivitate, Pe masura ce semnalele de sires pulseaza In sistemul imunitar persoanele devin mai slAb~t,f.. Sensibilitatca amplificata a sisternului nerves uzeaza trepta'l anticorpii protectori. E] sunt prea epuizati pentru a lupta impolriv,t infectiilor ~i baeteriilor care asteapta Sa intervina, aserneni banditilct care urma resc 0 victims,

Totusi, daca SC adopta tehnici de llnistire, cum ar fi meditafia yoga, se pot realiza beneficii mari contracarsnd stresul prill

D'IETA DE TIP A.

139

concent:ran~ ~i relaxare, Perseanele ell grup.a sangnioa A nu raspund favo:rabil la confruntarea oolllti[lu!l. ~i <tJU nevoie s·~ ia in cons iderare ~ i s!! practice - art,a illlobilitatii Cat metoda calmanra .

Daca cei eli grnpa sanguine A ramiln 1n starea lor naturals renskmata. stresul poare produce afectiuni cardiace ?i difcrite forme de cancer, Exercitiile cart" as igura calrnu I ~ i conccmrarea soot renedi:ul care pocate scoare grupa s.anguina A din ghearele stresu lui,

Tal chi ehuan, modelul lent, ritual al boxului chinezesc &1 hatha yog.a, sistemul aternporal jndian de lntmdere, sunt experiente cal mante , de coucentrare. ExcrdtiBe izotonice moderate, cum. ar fi pl.i mbarea, lnorul ~i ciclismul, sunr fa vorabi le pentru cci co grupa sangu in~ A. Atunci cand recomand exerciti i catmante, aceasta nu inseamna col nu pute] i sa. transpirati punn, Chela este realrnen te !:m,g~jarea menrala in acrivitarea fizicj\.

De exemplu, sperturile f;ii exercitiile luaU competitive flU vor face deca t sa va epuizeze energia nerv,o\Sist1" vili vor tensiona dill nou ~i vor lasa sistemul imunitar descoperit in fa~a botilor;

Urrnatoarele exercitii sunt recornandate pcntru 'ceo cu gmpa sanguina A Aeordati 00 atcl1iie speeiala duratei sesiunilor, Pentru a realiza 0 eliberare suficienta de tcnsiune ~i 0 revigorare a energici, ave~i nevoie s.~ cfectuati unul sau mai mulre dintre acestc exercitii, de trei sau patru ori pe s~ptamill1Ja-

140

PLANUL GR.UPEI SAN,GUINE A

Ghid de exerehilflzice pentru grupa, sanguina A

Tai cbi chan, sam tai chi, este unexercitiu care am.pIifica flexibilitatea m]~,cadIG:r corpului. Gesmrile lente, gratioase, elegante ale exe:rc:itiilor tai chi ~hua:lJ! par sa mascheze lov~mrile rapideeu mana. sau piciorul, b locarile si pararile pecare le r.eprttzinH1. 10, cm.]IIJ.i1j tai ChlCSlC praeticat zi lnic de grupari care se aduna in picte publice peatru a efecrua m iscarile la unisen, Tai chi poare no tc:hnk:~ de relaxare iharte efick:nla, dc~i nccesita concentrate ~i r~bdfff\e pentru a ifi St:apSl1i til.

Yoga este, de asemenea, buna pentru tipul de stresal grupei sanguine .A.. Ea 'c>ombln1i. reetjtudinea ]Il;terlJCKliro en controlul respimpei $i ClI pOz:iti i rnenite sa permits coneenrrerea cempleta, far~ distragere din partea Iumii exterioare, H atha yogi:1!. este cea mal

'obi~nl!lita fOmla de yoga. pr.acticata in Vest . .

Daca invataF PGzi~me de baza din yoga, PUl~~t crca 0 ruti na optim1:i, pentru stilul dumnea voastrn de via~a. Multe persoane ell grupa S<lngu~ n.l A care au oooptSit relaxarea ycga tmispun ea nu p~t.lsesc casa paniL d~ld [liul~i efecmeaza exerci ~li~e yoga,

Toru~]. unii pacieo:~~ mi-au spus d sunt preocupati de faphll di aduptar-ea practicilor yoga at putea intra in contradictie cu c:r'@pin{ele lor re]igio.<1ise .. Ei se temca practiearea yoga ~m.pl:idl faptul cad JU adoptatmisticismul orie.lltalEu le raspuud: "Dac:a m§.ncal~ OlanC1:ItC italjeneasca, deveniti pnn aeeasta italieni?", Mediitati,a~i yoga S~lH ceea ce faoeli din ele, Vi~aliza~i ~r meditat:~""supmSlllJb]ectel©[ care sunt relevante pentm d.um:ne:lVO:lsn. Pezitii le sunt neurre, ele sunt doar mi:~Gari aremporsle si dovedite,

l'ElHN]C[ SUv1PLE DE RELAXARE YOGA

Yoga Irncepe ~i sec teriltJina en relaxare, N e ~ontractam. mu;~chlj In mod . constant, dat numai arareori ne ga:[I~im .s1i faoem opusul - s~ ]",enulll!tam ~i sa ne relaxam, Ne purem sirnli mai bine siputem fi mai saniit'01,li d~cf:! fie dihe~rarn regulet de, tensinnile ramaSl¢ ]t1 musch] in urma stresurilor ~i incercii .• Uor vie~i i_

UlETA DE TIP A

141

CeO'!. mai buna PQli~]e pen tru relaxare cste culcat pe spate, }l,.r:anjati-vll bratele ~i picioarele astfel Incat sa. vJ; simtiti perfect oonfbrtabU 18: nivelul coapselor, umerilor (Ii spatelui. Relaxarea pI'Oftmd~ se l'eaHZC<'!zi:l.I.1isanclu"va corpulsi mintea Sa lItiuga ealmul al:iniHoF, inacelasi ft! III care apa dintr-un vas, care a fost initlal' agitata. se hni~te~te ~.~ devine imobila,

:In>>ep,eti eu respiratia dc~ipabdorn]nat CIind bebelusul respira, abdomeulil slu: se misca, nu toracele, Torus], multi diritre noi aju:ng saadoptc ln mod inco[l~tient obiceiul nenamral ~] ineficient de respilr':Si,t:ie toracica restramsa. Unul dintre scopurile yoga este de a va face con~tientj de adevaratul centrual respiratiei. Ob:serva~i-v~ tipul de, respir.atie. Resp]ra~] rapid, superficial si neregulat sau a veti tetldin1a s~ v.a tinet~ re.spiratia? U:SlIti~va respira.tia, sa- revina Ia un tip mai ~mral- profund, adanc, regulat ~i tarA COD!$tmngere. illl!cel1C-a!\i sa va jzo].ati dear muschii respirator] inferiori; tm::ercati sa re.spumli furl!: ~a va m_i~cfl!ti toracele, E:x..er(ihile de :reSl)i[a.~j,c: snnt intotdeanna deC'ma,te U~O!i' ~i tara nici .0 consirangere .. P1JJne~i-va. 0. ncln~!pe Q1mbiUc ~i sirnti~j·'Vi1 mi~c~rile respirarorii, Reh:lx,a~i~v;i umerii,

incepe~] exercitiul prin expiratii complete. C1iud inspirati, fi!.Qep~ ca ~ i dna Q grenrare mare, Cllm ar fi 0 carte VOI1l1mLnOaSa, Sec afill pe ombilic ~]~iHspirind~, mcerca ~i s1liridicatl aceasta gl'e;l!;!ta te im<lg~narn pa:Da la tavan,

Apoi, dind expira ti, ],~sap pur ~.~ simp]u aceasta greutate im:8!gio;ar.1 Sa va preseze abdomenul, ajuta[ld1[l~va .sa. eKpirati '~xpira~i mai mult aer decat in mod normal, ca ~'l cum a~i ince'llc~ sA va "stoocceti·' mal mult aer din plamani. Aceasta va actiona ca (I intindere yo gi.1 pentru d iafr"gmfiJ ~i ulterior va ajuta la e]ibe~a~a 't:ensfuni.i din acest muschi, P\:lne!;i~v5 muschii abdominali in actiune pentru a aj uta, Cand Inspiraf], djrec\:ion1l.ti,v:a rasufl area <!15( de pro fund ca ~i cum ati ridica 0 greutale krul,g]n~rJ spre ta van. I ncereati sa: Co{}rdQna~i ~i sa izolati complet respimtia. abdominala lira nici o mi~ru"e tmllc:id sau costala .

Chiar dadlefeClli:<'I:~ie;:.:;erci,ij de Ole rob ic$n cursul :')&pt1inlsnii, lll~ercati sj<intll;:g;nr~j roetodele obi$w,lit,;; de n::\~axaro ~i Jinistire, care "a vor ajuta sii. va sUipaniti In mod oprim tipurile de strescarecteris!ice gfllP~] sangui nc A

GRUPA SANGUINA A a fost initial adaptata ca sil. fad fata unor man concentrari de populatie ~ i stresuri lor unui snl de: viat1i mai sedcntar, dar mai intens urbanizat. Anumite trasa.h1ri psihologice se vor dezvolta 101 persoanelecare trebuie sa tolereze solicitarile lDIlUL

mediu aglorncrat,

Probabil cea mai important] caliiate pe care 0 persoana trebuie sil, 0 aiba tn acest decorestc 0 fire cooperanta, Primii oameni eu grupa sanguina Atrebuie .'l.1I fi fost deeenti, ordonati, eli! respect fatA'

de legi si capabili de autocontrol. Ccmunitatile nu pot exista daca nu

exista respect pemru ceilalti .~i pennu proprietatea acestora. Singu-

raticii se adapteaza greu in grupuri, Daca tdsaturile caractcristice ale

eelor cu grupa sanguins' 0 nu ar fi evoluar ca Sa se adapteze unei societatiagrariene, rezultarul ar fi fast haosul - ~i In final cendamnarca, Din nou, mu]~mitfil stramosilor nostri Gil] grupa sanguina A, S-<J; realizer supravietuirea oamenilcr.

Primii (lame-ill ou grupa saoguina A trebuie sa fi fost inteligenti, senstbili, pasi,onati~i foarte isteti, pentru a face faf<i, uaei vieti mal complexe, Dar reate aceste calitati trebuie sa fi existat intr-un anumit cadru, Acesta ar putea fi rnoti vul pentru carecei ell grupa sanguin.1i A, chiar ~ i astazi, au 1eHd]nta sil aiba organisms rna] tensionate, Ei t~i' reprima anxietatea - deoarece acesta este lucrul pe care n faei cand lncerci. sa. te liw~,Aeg.i ell ccHalti - dar atunci c<illd explodeaza, feriti-val Antidoturile pentru aeest enorm stres interim sunt, dup<'i cum am diseutat, exercitiile

mai linistitoare ~i eomemp tari ve din yoga ~i tai ch i chusn, .

S-ar parea ca persoanele cu grupa sanguine A nu sum. bine adaptate b posrurile de conducere GlJ solicitare intensa in care cei cu grupasanguina Oexceleaza. Aceasta nu insearnna cil ei nu pot fi eonducatori, Dar ei resping insrinctiv maniera lipsita de serupule <1 modului contemporan de' conducere. Cand cei 01[1 gl1lpa sanguina A ajung In astfel de functii, ei au teadinta de a fi eorecti, Fostii presedinti americani Lyndon R Johnson, Richard N ixon si J immy Certe r ave-au toti grupa sang-uina A. in timp ce fiecare dintre ei all lIdus 0 inoontestab i la st["d1ucire ~i pasiune in func tie, ell lo~i i posedau defecte fatale .. Cand stresul ajungea prea mare, ei deveneau iilnxlo~i si

l~~ --------

142

PLANUL GRUPE] SANGU~NE A

Nota finala:

Chestiunea personalitati]

DIETA DE TIP A

143

paran~'i zi, pll~3n~ totul la i nima. ln Iina i. acest~ reactii _ carac'tel~stice grupe~ sanguineA au fest cele care i-au scos dm funetie ..

PO!'lte cea mal notone persoana cu grupa sanguina A a fost Adolf Bitler. in vreme ce majoritatea oamenilor l-ar putea asocia cu stilul twtarat de eonducerc si cu sigaranta brut.ala de sine a liderului ell grupll S<Jil1glJin.a 00, ~:rii5atura predeminanta a lui Hitler era in realitate o extrl'lordiIlari:j, hipersensibiHtatc.care l-a dus in Iinal la nebunic. Hider prezenta mulre anomalii, Obsesia sa en privire la 0 societate QrdonaUA pe baze genetice este ceaa uneipersonalitati ell grupa s.mguLoa A; deforma te de 0 viziune de cosmar,

~ASE

Planul Grupei sanguine

B

GRUPA w Nomedul

• ECHIUBRAT

• SISTEM IMUNITAR PUTERNIC

• SISTEM DIGEST[V TOLERANT

., OPTIUNILE CELE MAl fLEXlBILE PRIVIND DIETA .• OONSUNlAIOR DE PRODUSE LACTATE

., RASPUNDECEl MAl 13mB LASTRES

PRI,N CREATlVITATE

.' NECESIT AUN ECHiLrBRU tNTRE ACT[VITATEA FIZICA $1 MENTALA PENTRU A SE MENTINE SUPLU $] AGIL

Di:eta grupei S.'lI1guinc B

Pf8.l.JificMctI meselor pentm grupa. s812guin! B

OhiduJ suplimenteJor .aHmeIuare penrru gmpa srmguinii B PfOfillll stresle;xercitiu pentrogrupa, s<lnguina B

No,r:ii fi'nala: Cnestiu.nea pctsonalitdpi

l45 l68 l77 180 184

DIETA DE TIP B

Dieta groped sanguine B

GRUPA SANGUINA 0 $.] ORUPA SANG UlNA A par a fi. doi pol] O'pu~l in multe privinte. Dar grupa sanguina -8 poate fi eel mal bine deS'c-ris1i COl idiosincrazica - cu tra:saturi cu ad,eviirat nnice ~i uneori came]eonioe. tn rnulte priv inte, grupa sanguina B se asearnanacu gropa g,anguina 0 j,tat de multinc.at: cele doua par inrudite, Apoi, deoda.ta., grup a sauguinft. B ia 0 £onnll total ne-obi~.nui:ta -una care ii este m mod definitoriu proprio. 'S-ar putea spune c.a grupa sanguine B reprezinta UI} rafinament sofisticat in c1ilatona evolutiorrista, un

efQI1 de a lmpreuna perscane ~i culturi divergente, .

Iu ansamblu, robustii ~i agerii indivizi en grupa sangtlina B sunt de obicei capa bili sa reziste la mul te dintre cele -U111L] severe boli caracterisrlce vietii modeme, cum ar fi cardlopatiile ~i cancerul. Chiar ~i snmci dud contracteaza aoeste boli, ei le vor supravietui aprcape sigur, Totusi, deoarece persoanele C'U grope. s.anguina B sunt iutr-un fel aeobisnulte, organismele lor par mal predispuse la tulburari rare ,ale sistemului imunitar, cum ar fi scleroza muhiptSi., lupusul erlternatos diseminat si sindromul de oboseala cronica (vezI capitolel 9).

In experienta Inca. 0 persoani1 en grupa sanguina B care rnmeaza eu grij a dieta recomandata poate adesea sa ocoleasca bolile sevcresi Sa lraiasca 0 viata 1 u!1ga ~ i s,;i[ljmasa.

Dicta grupei sanguine B este echilibratasi completa,inclu:dnd o hll'ga varietate de alimentc, Dupa cum s:pullea tatal meu, ea reprezinta ,.'cd mai bun dintre regnurile animal i}i vegetal", GAndili-va ca B Ville de -Iab.alanta - balanta de fmt'e. tntre A ~i o.

Factorul de seadere in greutate

PENTRU em ell GRUPA SANGUlNA .8, eei mai importanti factO-Ii de crestere a greutatii corporale sunt porumbul, hrisca, lintea, arahidel.,e ~i semimele de susan. Fiecare dintre aceste alimente poseda {I lectina proprie, dll], toate afecteaza eficienta proceselor metabcliee, duc:and 'Ia oboseala;: retentie hidrica ~i hipoglicernie .: 0 scadere accentuata a glicemiei dupa consumarea unei mese, Pacientii wei cu hipog:]icemie rna intreaba adcsea dacaar trebui sa urmeze sfarurile Standard, de a consuma zilni G mese reduse cantitativ pen tru a if1npiediica scaderea brusca a glicemiei .. Eu descurajez aceste practici.

146

PLANUL ORUPEl SANGUINE B

Consider Cal problema principala este De anume m;jn.anc.a si nu momen ttl! in care man5incil. Annmite alirnente declanseaza .. 0 sc<'ldere brusca a glicemiei - mai ales II cei ell grupa s.anguina B. Arunei ~and elimiuafi aceste ali mente ~i ince:peti S J consumati dieta .::Ideevam grupei sanguine; nivelurile giicemi,ei ar trebui sa se men\ina normale dup~ mese. Prob lema cu "ciu.gul.ituJ< - consumarea multor tnese reduse cantita tiv in cursul zilei - este ca interfereaza eu sis teITI"ll natural de semnalarc a senzatiei de feame; s-ar putea sa lncepcti sa constatati ca Va este foarne tot timpul - 0 SiUla!\i'e nu tocrna; favorabila daca lncercati sa sdide\i 'in greutate.

eel C·D. grupa sanguina JB. se aseamana cu cei de grupa sanguina, .0 in privinta reactiei lor la glutennl din germeni i de gr,a:u ~i din produscle din gra u integral, Lectina din gluten se a,ciaug;:!. la proble. . rode cauzate de celelalte alimente care incetinesc meaabclismul C§.od. mancarea nu este eficient digerala ~i nu estearsa ca un cornbu.stibili pentru organism, ea se depoziteaza sub forma de grasime,

Glutenul din graxi,]u sine, IlU, a.taea persosnele Cll! g.Illlp.a san~ina B at~t de sever ca ]'n eazul celor cu grupa sanguina o. Totusi, aruncl caud adaug:a·ti gr!lul la amestecul de porumb, lime, br:i~cii ~] arahide, rezu ltatul final este la fel de daunator, Persoanele cu grupa: sanguina B care vor s,a scada in greuta te trebui e eu

siguran~a sa evite graul, ..

Oind aceste alimente sunt evirate, alamri de altele care ooli\ill lectine toxice, am constatat cit eel cu grulla sanguine. B au 1I13fC succes in a-si controla greutatea corporala. Nu aveti nici 0 baricra fiziologica6'latura],a tmporfiva scaderii tn greutate cum arfi problemele timid iene, cafe Ii pot smn j eni pe cei cu grup a sangui~~ O. Nici nu suferiti de tulburari digestive. Tot ceea cc vatrcbuLC pentru a scadea in grcutate este .s.il va urmati dieta,

Unii sun! snrprinsi de faptul c~ persoanelecu gmpa sanguina ~ nu sunt mai predispuse La probleme legate de controlul greulli.lll eorporale, din moment ce eonsumul de produse lactate este i!'lGuraJat 10 dieta lor .. Dcsigur, daca excelati in consumul alimentelor hirer· calorice, veri creste in greutatd Dar consumul moderat de procitrSC lactate ii 1!Ijll.l!tiri realmente pe cei eu grupa sanguina B sa n::alize.2ie u.II echilibru metabolic, Adev~raiii vinovati sunt acele alirnerite e-are inhiba fotosirea eficienta 11 energiei ~i care fevorizeaza depoz.itar'tJ,l caloriilor sub forma de grasimi. 13

Acestea sum liniile dircctoare pentru scaderea io grcul<lite

grupa S anguina .B:

D(ETA DE TIP .B

A1JMENTE CARE FAVORIZEAZA rlJ:'P,~,TEREA ~T OREtITATE -~ .l..J.~

l.JNTE

ARAHIDE

SEMfNTE .DE SUSAN HlUSCA

GR.AU

ilmiba eficienra ir£sulinei Jim'item rnta metabo1ica delerminJ hip()glJ~cemirt

inh!·~ aporluladecv8't de SUQ.Sfa:n(c:

JIl'um.tllt'lC

limiteaz§ e'licicJJ:~ /n,etabolir;i dctcmlll1a hipogJicemie limircazif cfi~ienta metab{.lJicii Jie:fc:rn.lina h ipoglicelti'ic in.h.i'bJi fu1J¢tia iU;P<JoliciJ limil:c:8!ZJj·dic]~nia mlC~aooliCii dcrccminihipoglicemie . . illliibii digestia

Jimiteazif eliciel1p metabo1ici dc,tc.nnin.f h1p,;g;1k'Cmi!J i.l'Jlcerif.ie~,rc I1mCJ~se1e d(ges:(i~ ~i

mc,Mhol1'Coe .

dercnniuA dcpozit:u;eafl1ime:r~t:eJOf ,COl gdsi~it nL!ard'cu:a lor ~tru Ii: ob(ine' c:nC(.g/c'

inhiM dicien(1JI iIJsuUnei

LEGUME VERZI CA!lN'E

PleAT .

OUM'RODUSE LACTATE eu CON11NDT REDUS DE GRASJMI

CEAf DE LE.:!VlN"- DULCE

i~ vo.n.z'ea.z.i rn(J-taboli"S11l,rJJi cficic.:nt r-.h·onzC:iiu mctabo/J·smr.Jlf dir;j.el~r .tav;orizeazJ melaooJismlJl c-ficic.n.r f.,'vorizeaza mcra'oo/ismul cfideru

~NCLYDETI ACESTE LINn 0.1 RECTDAR~ [N

UOMPl,ET. AL DIETEl GRUPEl SANGUINE

RMEAzA... . ...

TABLOUL S, CARE

PL .. XNUL GRUPEI SANGUINE B

14'9

14:8

Produse din carne si carne de pas are

... F{(~om,md~ri/.e le_gate de rarie sl.mt doe« lillii direr;t{)aH! Gore pot "jura l: dju;HiJl'e"l d~',e:rei in cQ1woroan{.ii cu pfedk;pozijiae imcestrnfe_

Pare sa existe 0 legatur.l dkecru irrtre stres, tulburarile autoimuuc $1 carnca rosie in organlsmul cu grupa sanguina R Aceasta deoarccc srramos i j cu grupa sanguina B s-an adaptar mai bine la al te tipuri de came. (Tn definitiv, nu existau prea multe vile 111 tundra siberi .. iila!) Daca sunteti obositi sau suferiti de deficiente ale sisremului imunitar, ar trebr: sa consurnati came rosie, cumar fi cea de mid SlIU de iepure, de caieva 0 ri pe s.apttl.!niinii. in loc de vita sau curcan.

til expenenta mea, una dinrre cele mal difieilc ajustari pe care cci cu grup<l sanguina 13 trebuie sa le faca este renunrarea 181 cernea de pui, Carnea de pui contine in ~c5utul rnascular 0 lecnna care! aglutincaza sangele cu grupa sanguina B. Daca sunteti obi~nlli~i s~ consumati mill mult carne de pasare decat came rosie, putet: co nsuma altc varietati de came de pasare cum. a r fi curcanul .'i au fazanul. Dcsi ere sunt similare cu puiul de gaina 'in muhe privinte, nici una nu contine pcriculoasa lectina,

. Vestile dcspre puiul de ga.inil ii deranjeaza pe mul,ti, deoarece ~ dcveuit 0 parte de baza a multor diete. in plus, oamenii au fest sr~!uiH sa consume pui de gai.na In loc de came de vita, pentru (.;01 este mai sanareasa", Dar .iata un all Cal in care liniile directoare ale dicrci nu sc potrivesc tuturor, Carnea de pui poatc fi rnai sl1lba (de~j nu inrotde auna) d.ed t eamea rosi e, dar nu despre aces! lccru este

DIETA DE T,! P B

votb:i.- Este yorba despreputerea unci lectine aglntinante c:g ~}(:.sibilitatea de. a cauza accidentc vasculare cerebrale ~1 rulburari unune. Dflci, de~i carnea de pui poate f un aliment foarte agreat, at f bine s.il o consumati '~n cantitaf reduse,

MIH OAlE

mrURE vANAT

C!.Il"ne de vita

Came tocata de vita Bivol

Fiest

F.OIza!] Curcan

Came de vitel

De e.v itat

Cos~iH;i

Came de pu i Gaini Cornwall Potarniehe

Gasd $unca lnima

Carne de pore .Prepdi~ii

RatJl

Alimente marine

iO'Arr'E ALIMENTBLf..

MARINE RECOMp/li;,"IDA:r~~c c

Persosucle cugrupa sanguina Bat fi bine sa foleseasca alimenre marine, rna; ales pesti oceanici de apa ad§.nca. precum codul ~,i somonul, care sunt bogati in uleiuri nutritive. Pestii CI(.! came aiM, cum ar fi platies halibutul si calcanul sunt, de asemenea excelente surse de proteine de ealitate pentru cei cu gmpa sanguine B. Evitati toa te crustaeeel e' =cra bii, homa rii, crcveti i, melci i etc. Ele (;0 [1 ~i n

tSO

PLANUL GRUPE! SANGU[NE B

~ecti~le nocive pentru org:misrrnd ell gmpa sanguina B_ ESte lIlte;[1e~a~l . de ohse~al?a majori ~atca primiior oameni cu grupa sang1!]ma Benlll triouri dt evrei, care interzicesu consumul de crustaeee. Peate aceasta lege privitoare 1.J dieta constituia 0 recunoastere 11 fapmlul ca. cei eli grupa s [jJn~ina B dig;cfJ greu etustaeeele,

COD PLATTe). GROUPER EGREfIN HAKE HALIBUT MACROU

Abalone Albacore (ton) Bluefish

(~'rJP Drac-de-mare Hering (proasp~t) Hering (murat) Pastrliv curcubeu

Deeyit8Jt

MAH]MAH1 MONKFISH BlBAN OCEANIC $TlUCATANARA ~tIUcA

PORGY

SARDINE

Red snapper SaH:fiish ScaUop Rechin

Bihan argintiu Smell Snapper

.. Calmar

p ASTlt.A. V MARIN SCRUMBIE CAl:CAN STURION

]CRE DE STURION (CAVIAR)

Peste spada Tilefish Weakfish Biban alb

P~~e cu C1IiTne <11 hJ.· Bibangalben SQrnOtl

An~oa Rae en pb~o~a

Baracuda T~par

Beluga Broaste

Sloan cu branhiiafbasrre Homar

Clean LQA (sornon afumat]

Scoici Crab

Midi] Caracatita

Stridii

Biban de mare Cr_e:ve~i

Meld

Biban dunga; Broasca teslo<lsa Yellowtail

.D[ETA DE TIP B

151

Grupa sanguina B este singura grupa sanguina care sc POfL[(; bucuea pe dep lin de 0 varietate de produsc lactate- Aeeasta deoarece g hicida primara d[H antigenul grupei sanguine n este D·gala:c!.Oza, exsct acceasi glucida prezei1ita In lapte, Produsele lactate au fast intrcduse in <I]ime-l1tatia umana lB periosda apogcului J·ezvo~Wt~~ grnpf:i sanguine B, o data ell demesricireaanimalelor. (Oufde nu connn lecaina care se gase~(e in 1esuturile musculare ale puilor de gaina.)

Torus], exista idiosincrazii anccstrale. Dad sunteti de origine as U 1ltl d, 1;-01r pu tea COl initi <II i;ii a Yeti 0. pm bIema cuadapt area la produselc lactate - nu pentru ca organismuleste rezistent lade, ci deoarece cultura dumneavoastra le-n respins in mod constant. Produsele lactate lIU fost innoduse pemru prima data in sccietatile asiaricc 0 datil! ell iuvazia hoardelor mongolc, Pcntru rnodul de gi1n· di re usjat ic, PH) dU$d e lactate CJIau alimentul barbari lor, pr in unnare nu erau potrivite pentru eonsum. Acest stigmar se pilstrcaza si astazi, desi exista in Asia numemsi indivjzi GU gm.pa sanguina B, acaror elimentetie pcbaza U(.; soia este Hodvii pcnrru organismele lor.

Si persoanele cu grupa sanguina B de descendenta afrieana a:_ pl,.lte~ avea problerne in cc priveste adaptarea la prodnsele lactate. C(;,:I eu grupa sanguina B sunt slab reprezentati in Africa ~i multi 11 rri CJ rl uprez inta U H tol cm~11J t~bd(lzJ.-

Aceste intolerantc nu trcbuic confundare cu alergiilc alirnenrarc, care 5U u t; raspunsu ri ale ~ isrc m~J 1 u i j m un i tar ce det c rm i. n,j prod LH:t i [i. de anticorpi fa~a de alimentul respectiv, Intolcrentclc SUJ)l probleme

152

PLA UL GRUPEl SANGUINE B

digestive pe care le puteti avea la anurnite alimente, Imo]erante!.e sunt cauzate de rnigratie, asimilari culturele si alti factori - Cum S-a petrecut arunci csnd eei ell grupa sanguine B BIU patruns 'in Africa, unde produsele lactate nu erau foarte ras·pand.ite ..

Ce puteti face?' Daca prezentati intoleranta la lactoza, lnoepe't~ prin a folnsi un preparat enzimatic cu laetaza, care va face posibila digestta pznduselor lactate, Apoi, dupa ce ati urmat dieta grupei sanguine B timp de cateva saptamani. introduceti treptat produse lactate, tnoepiind cn produse lactate preluerate san acri te, CUm ar f iaurtul ~i kcfirul, care ar putea fi mai bine tolerate detih produse lc din lapte proaspat, cum sunt tnghe~ata, laptele integra] ~i branza ClJ smaut&nil. Am descoperit ca persoanele cu grupa S anguina B care prezinta intoleranta la lactQza sunt adesea capabile sa asimileze produsele lactate dupa ce si-au corectat problemele globale din diete,

AHmentele peb.az,~ de soia sent adesea recomandate ca inlocuitoare ale produselcr lactate, Persoanele cu grupa sanguins B pot consume alimeote pe: baza de soia, desi nu prezintA mnltiplelc efecte benefice pentru s.anA ta teo ca tncazul celor en gmpa sanguinfil A. 0 parte dill preeautiile mele legate de reeomandarea alimcntclor din soia. celcr CU grupa sanguin~ B se datoreaza pericolului ca oamenii Je VOl substitui adesea felurilor principale, in IQe de a consume carne, peste ~j lactate, care SUO[ ell adevarat necesare pentru s~niitaJte<li optima a celor cu grnpa sanguina B:

DeQsebi t de benefic:e

BRANZA COTTAGE BRANZA fARMER BRANZAFETA BRANZA DE CAPRA. LAPTE OE CAPR.i\

MOZZARELLA BR..4NZA R]COlTA. LAPTE .~CREMAT

SAU 2% ]AURT

IAURT CU fRUCTE IAURT CONGELAT KEFIR

:Neutre

Brnnza de Brie Unt'

Lapte batut Camembert Cazeina

Branza N eufchatel

Brlnza Cheddar Bra!lza Colby Bri:n2A. eu smantanii B~[1Jza Edam Bdrl7.a. Emmenthe' Bduza sherbet

BraJ1!Za' Gouda . B!!",alJrZi.i Gruyere Br!nzii Jarlsberg Mont'er-ey J a ck Branzii iunstcr Schweitzer

DIETA DE TlP B

153

B r5nza de so ia Lapre de soia

Zer

Lame j ntegra I

Panne:zan

Branz~ Provolone

pe eyitat

Bral1d. americana Blue cheese

inghe{ata

Stri ng cheese

Uleiud ~i gtlsimi

lntroduceri ulciul de mssline in dieta dumncavoastsa, penU111 a favoriza digcs'tia adecvata si eliminarea si\nalQ<:I:s.t Folositi eel putin (I Ungur;;I la do,uA zile. Ghee, U[I preparat indian din unt puriflcat, poete fi tolosit, de ascmenea, la gaHl. Evitati uleiurilc de susan, floarea-soaselui si porumb, care contin lcctine daunaroare penrru tractul digestiv la persoanele CUI gmpa sanguina B,

D:eosebit de benefipe

ULE] DE MAsUN E

Ulei din ficat de cod Ule. din seminte de in

Ulei de canota U l ei de porumb

Ulei diu serninte de buutbac Ulci de arahide

Ulei de sofran U lei de susan

U lei de floarea-soarelui

156

PLANUL GRUPEl SANGUINE B

.. ' 'and grupa sanguina B .,este bine echijibrata - adica urmcaza principiile fundamentals ale dietei - graul, de~j nu este bine tolerat. poate sa nu constituie 00 problema, Lectina din grall.l sc poate atasa ](1 receptrii insulinici din adipocite, lmpiedicsnd astfel atasarca insulinci, Rezultatul esre 0 cficienta redusa a insulinei ~i csecul stimularii "Hl:"derti" grasimilor,

Ceicu gnJl)a sanguina B ar trebni, de asemenea, .-;ii. evite secara, care eontine 0- lectina ee se localizeaza ! I sistcmul vascular, determinand tulburari sanguine ~i posibile aecidente vasculare, (Este interesant de observer caprincipalele vietime ale' afectiunilor vasculare, nurnite uneori focul Sffi.~ruliJi Antoniu, sunt populatiile de evrei din cstul Europei, la care predomina grupa sanguine B, Painea de secara esre 0 parte raspandita a traditiei lor . .}

Porumbul 1;li hri~ca sunt factori maJodimpHca,i i1J. eresterea in greutate la cci ell grupa. sanguina B. tai mult decat orice alrc alimente, acestea incetinesc metabolismul, determine tuiburari insulinice, retentie hidrica si oboseata

Dill nou, pentru eei eu gmpa sauguin.iI B. cheia esre reprezentata de . echil j bro. Consumati 0 varietate de grane ~i cereale, Orez ul _~ L ovazul sun I OI)~j IJ..Imi exceleme, r neercati, de asemenea, secara al ba, care cste fcarte utila pentru cei eu grupa sanguina B ..

ME1 FA!NA DE OVAz

TARATE DE ovAz OREZ EXPANDAT

TAR.l.,_TE DE OREZ SECARA ALBA.

N ell.i:re

Crema de 0 fez Familia

Fai.na de c arto fi

Granola Grape nuts

Amarant Orz: flri~iC~

Fulgi de porumb faiJilia de porumb

DIETA DE TIP B

157

Crema de griu Kamut

Kasba

Secara Cerealecembinere

Grall decorticat Tardte de gr!u Germeni de gritu

s , R_eco_:naudiirile aeestea sunt similare cu cdc pentru cereale.

EVltatl graul" porumhul, ]]d~t:a ~i secara Va ram~ne totusi 0 varietate l~rga de sor:ime~lte de pa ine din care Sa alegeti, i ncercati pal nea Essene sau Bzekiel, pe ewe I.e gasiti 'm magazi De alimentare d ietetw,:. Aces'~e paini ,;vii:" :sunt foarte nUb"".itive. Desi de sunt paini din grau gernunat, nue leul problema tic este distrns in procesu i. de germinare ~ I ele sunt perfect :g,i'imatoase.

D-ea'sellit de, benefioe

pAINE DE OREZ BRUN PA1NE ESSENE MEl

Nemre

Paine larA gluten Paine hiperproreica tara grau

pAINE EZEKIEL FIN CRlSP

pRAJlITURJ DE OREZ PAlNE WASA

. Lipie ideaUi Briese din Uirate de ovaz

Paine de secera alba Paine din fi'tina

de soia

158

PLANUL GRUPEI SANGU[NE II

De~vi1tat

Covrigi de gmu Briese de pcrumb Grlu.I amaut

Paine poli-cet,eaUe:-m Secam Vita

Paine de secara I, GO%. Briese dill tal'ate de gran

Fulg;i d!~ se,cam P~i.ne din gdrll inregrol

F AINA DE OV Az F AINA DE OREZ

Neutie

F 1I.ina grah.atm

Faina de secara alba Faina alba

Paste fain.oas,e semolina Basamati de orez Paste fair;oase cu spanae Or,ez brun

Quinoa Orez alb

De evitat

" • ~ F;>;,in"_,,. de cus-cus Paste fiiinoas'e cu anghins.re

Kasha de lW}Ca iiYm,""( '" y

x F'>ll'",i'i" d, e <,'!'Z' , n,itei SQba

Fihllf\ de, grau amant ~ ... ~ '" ~

DIETA BE TJ'P B 159

F.i1iii:8. ell gluten Faina de grau

flil1;ti de secanl Orez salbatic

Faina de graubulgur

Exista mnlte !egume de bun~ calitate, nutriti ve ~i benefice' pentru grupa ~sa(lguina B, asa ca profitati de acestea din pHn" consumsnd de b trei p1ina Ia cinci po·rtU pe zi. Cei cu grupat s,anguina B ar trebui sa evite doar ci'heva legume, Rlespectati rrdocmai [iniiIe directoare reda,re mai jos,

EUmj.na.p oomp]et ro~me din diem dmn]j:eiI,voOastra. Ro~ia este 0 iegl;l:rnA panhffilag!lu:t]Ha;nlt~. ACEl'(]sta ~nsefllm.n,l ca ea con~ine leetine care pot '3;'§lJurinafi,ecare grupa ~ng:uiDa. In vremc' ee lectina di[l 1:'Q~,je are en efect redus asupra grupei sanguine 0 san AI3.,i;I,t§:t grupa sangninal :8, c-iit ~i Wllp<!. sangtllina A pr-e.z]fjltl reactii put em ice,. de Qbicei sub forma mCa~ie'i muco@sei gas,trk:e.

Perumbul trebnie, de asemenea, elimina; diu dieta dumnell,~ Vo.aslrii, deoarece ,oon{ine aeele let:lfine ,anterior mentiOHaltJe. care a:fecteazili insulina *1 me1abo~i$oouL Evitati ~i masIinde, deoerece

miu:cega.iurile lor pot dec1m~a re:ac~H alergice. ,

Deoarece perscanele ell. grupa:. s,anguula B au 'Eendinta sa fie mai vulncrabile ~aJ virusuri $i bOli~l1!l,t:o]nm.ne,. trebuie sa consume din bd~ug legume cu frunze verzi, carecoatm magneziu, un agent autivira] important Ma.gnez]ul este, die asemenea, uti] pentru copi i i CD gmpa s:angoinii B care prezinta eczeme,

Purem s:pune Iell m.ajQril<'ltea Iegumeler snnt recomandate pentm aoo<lstli g:rupa san,gu]na. Spre deesebire de allte grupe sangu]ne, pll[!'le'~ l>~V,a. bncnrati din plin de 'C~lrt,of1 ~i ingame.jvana siciuperei ~I mulle a1te alimeute delicioase dintre darurile aamrli,

:rLANUL GRU PEl SANGUiN E B

SFEClA FRUNZEDE SlFECLA VARZA' .

. CMINEZEASCk VARZA'RO$IE VARZAAL.BA MORCOVI CONOP'mA. BROCCOLI VEPJJETURl

COLLARD

Nel!J[tn~

Arugula Spar<L[lgh.d Muguri de barnbus Bok ch.oy

Tdina .

Asm~tu]

Cicoarc Castravete

Ridkhe daikon N:p.1id]e

M1irar

Andive

Escarole

Chimen dulce USl'Y:W]

Ohimher

Hrean

Zucchini

VINETE NAP

FASOLE LIMA

cmPERCT

Sm:nAKE MU$TAR

P'.ATR lliUEL PAS'fARNAC ArnEI VERZI ARDEI JALAPENO ARDE[ ~O$II ARD.El GALBENI

GuH,e .Praz.

lLaptuci Bibb Laptuci Boston Ls,pru.ci ice berg LiiptJi.il:oi romaine Urprurci mesclun Ciuperci abaione

C iuperci domestice Ciuperci enoki Ciuperci Portobello Ciupercitree oyster Okra

Ceapa verde Cea,pSi r'Q~ie Ce~a spaniGla Cea.pa galbeca

CARTon DULCI VARZADE BRUXELlES INOAME, 'fOATETU)URrLE

Carton ro~ii Cartofi albi Radiecbio Rappini Rutabaga Arpagic Alge Shallots

MaLAte de hJiflla Spaaac

. Mugmi. de alfalfa Dovlecel, toate tipurile Sfeda mangold

Nap.

Castane Je-apa

N asnnel 0( m.1icri~ de balta)

UlETA DE TIP B

161

Anghi~are .domestiea f'Ul!gi:linare de

Jerusalim Avocado Po!rnmb alb Porumb galbe,u

Dovleac Ro~H

Mas]ine negre Masline verzi Mw.line grecesti Mif!dine spauiole .Rid:i.cnj

Mugud de m~~g Mugu:ri de ridichi Tempeh

To:fu

Fructe

Veti observa cA exista foarte pu~]ne fmd:~ pe care, (I persoana cu grupa .s,1'lnguiua· .B nebuie sa le evite - ~~. ill mice C8Jl acestea sum diesrul de rate. Majoritatea celor ell gmpa sanguina 13 nu VOl duce lipsa curmalelor japeneze, rodHlu:r sau perelor cu spini dlrl dietele lor:

AI]JIIDIa!i~ul poate fie deosebii de bun pentru cei eu grupa sa[lguin~ B care sunt susceptibili b. balonare - mai ales daca nu sunt 0 bi~nllili"" . S11l consume prodnsele lactate ~] carnate din dieh'i:. Bromelaina, (J enzjma din ananas, ajuta la digerareill mar usoara a hranei,

'. In ansarablu, se pot alege libel fructele di n Iistele urrnstoare, Pe;rsoanele: cu grope. sang1!li]na Ban ten.dhlta de a a Veil! sisteme digestive foarte eehllibrate, co. un report acidlalc<1Jil]cQre~pu]jjzator, <l:Mfel ineat sepot consume unele dintre frucrele care sunt prea acide

pemrualt.e grope sanguine, .

Incercati s a.iIIl:h;de~l :in flecare zi eel pUH~l unu I sau ooua fructe Clio Usr,a. celor foarte utile, pemru a pro fi~i1, de cal iliitile lor rnedicinale f-aVQYilbiJJe grupei sanguine R

162

PLANUL GRU PEl SANGU]NE B

BANANE

FRUCTE DE MERI~OR ANANAS

PAPAYA

STRUGURl

NEGRl

Neutre

Mere

Caise

Mure

Afine Boysenberries Cirese Coacaze negre Coac~b;e ro~ii Cermale

.. Beebe de soc - Smocilline uscate Smocbine proaspete Agri:~

Grapefruit

D'£ eVltllt

Nuci de cocos Currna~e japoneze Rodii

Priddy pear

STRUGURJ VERZI STRUGUru.

RO$1l STRUGURI CONCORD

MandaIine Guava

Kiwi Kumquat Stafide Um&i Loganberries Mango

Pepene canang Pepene cantaJup P'epenec<l!saba Pepene de Cr,~dun Pepene Crenshaw Pepene du.ke-

Rubarba Cararebola

PRUNE NEGRE PRUNEVERZI .PRUNE aosn

Cantalnp P,epenesp:an:io,l lubenitl1

Piersiei de -toarnna cu ooa:j,a net:eM 1Portocale

Piersiei

Pere

Patlagina Pnmeu:;;;cat.e Zmeurn

. Cap~une

.DIETA DE TIP iB

163

Sucuri ,:i. lichide

Majoritatea fructelor ,~i sucurilor de legume sunt buue penrru cei ell. grupa sanguina B. Daca preferati zihrie un sue care Sa contina 'in •. &ritoa.re pentru sistemul dumneavoastra imunitar :;!,~ (Hg(;s~i~', tncercati urrnatoarea ba-mum in fiecare dimineata la sculare, Eu ii Sp'llliJ. "cocktaH fluidizant membranar", dar va .as,iguf d. este cu mulr mai arragarnr d~cat sugereaza numele,

Amestecati 1 lingurA de ulei de seminte de in]. I Iingurd de granule de ledt]r~:a de cea mai bunii calitate ~i 2,5 dl de' sue de fruetc, Agitatiamestecul ~i consnmau-l .. Lecitina esre 00 Iipida, ce sle gaseste in animale ~i plante, en proprietati de accelerate a metabolismului si intanre a sistemului imunitar, Pute'ti gasi granule de leeitina in

'1aga7.inuI alimentar dietetic local si in unelemagazine universalc .

,~Ct}Gkrail-ul fluidizant mernbranar" <I.slgurA niveluri ridicate de colina, seri!l~ ~i etanolamina (fosfolipide), care sunt de mare valoare pentru cei cu grupa sanguina B.. S-ar putea sa fW surprin~i <Iflilnd eli este destul de gustos, deoarece lecitina emnlsioneaza uleinl, permitandu-i sa. se amestece cu sucul.

VARZA

FRUCTE DE MERI$OR STRUGURI

PAPAYA ANANAS

PLANUL GRUPE~ SANGUiNE B

, ~I

r

Cirese negl"e Castravete 'fe]inii Grnpefmit Portccala

Ap1i. (cu ijrnaie)

Sue de legume (conform cu legumele sub]lfi1:f1te)

Mar

Ci,diru de mere Prune uscate Caise

Moreov

De ,evi.bt

Mirodeaii

PeJ:~Oillnde wgrupa sanguina B se simt eel mal bleeconsurnand plante aromate c-um ar fl ghinlberoi,. hreanuljcnrry ~]ill\deiul rusu .. Exoe,pt;iUe snnt piperul alb~i negru, care ocmtffi lectine problematicc, Pe de aJU parte, plantele du]ci tind s:1l fie iritame ga:smcj asaca evila~]j)nd:ukitmii din mal~ de: orz, siropu~ de pcnnnb, ami.donul de pommb ~i seortisoara. Exoe'ptii~e SU[1.t zaharul alb $1 brun, mierea si melasa, case dan 0 reactie ne'OJtriil ln sistemul dlg'cstiv al perseauelor 00 grupa sanguina R Pute1i consuma aceste glncide en madera tie, Puteti, de asemenea, consume cantitali mid de ciocolata, Jar censiderati-o un condiment, nu un fel principel;

ARDEIRO$U CURRY GHIMBER

HREAN pAl'RUNJEL

Agar Anason Arrowroot Busuioc

Frunze de dafin Pere pevgarrr~~c

Simp de orez brun Capere

Chimen

NU!c$o'8ira

Roseove

As:m.alu]

Arpagic Ciocolata Cuisoare Coriandru Crerna de tsrtru Chimion

Mi1!rm _Dulse Us-filmi M~e,re Varoc

Sirop de artar Ma:joran

Mtmlha aguatica Mise

Melasa

M~m:r (usca 1) Nu~oara Oregano

De evitaJ

Cu:i~oateengle~e;;ti Eoonti1 de migdale Malt de orz Sooqi$,oarli Amudoltl de ponnnb

D~.ETA DE HP B

B cia de ardei Piper boa-be

Fulgi de piper rosu Mentha piperita Cui~©.ii!re

S1rop de orez RO.ZfJH!rln

Sofren

Salvie

Sate .

Cimbru

80S de soiaMentha crispa

Za:1illiir brun Zahar alb Tamarind Tsrhon Timian Vanme

Cidrn din 0tet de, mere O~et balsamic

Otet din vin rosu

O~et alb

Perisor

Simp de pommb Ge.LatinEi. s:~mp~a Piper negru macinat Piper alb

Tapioca

Condlmente

Condirnentele sum ill esell~;1i fie neutr'e fie nocive pentru reate gropele sanguine, Perseanele ell! gmpa sanguina B pot face. bpi aproape tururor condimentelor o,bi~n1Uli(e cu e;xoe:p~ia ketchupului [cu periculoaseie sale lectine din rosii), dar bnnul silnt din punct de vedere nurri tional ar sugera sa va H~u]ta~i eonsumul dealimente care nu fumizeaza b eneficii reaie.

U nt de: mere Maioneza

Gem (diu fructe permise) Mu~tar

Jelen (din fructe permise) Muratufl ell mara:r

166

PLANUL GRUPEI SANGUI.NE .B

Muraturi kosher

MUFaturi dulci Condimente pieaute

Ketchup

Cendimenre pentru salata (cu continur scazut degrasimi, din ingredieate permise)

Sos Woreestersb~fe

Cei cu gmpa sanguina B nu 0 btjn beneficii extrem de. rnari din majcritarea ceaiurilor de plante ~i doar ca.teva le sunt noeive, Ei raman. echilibrati Gill eeaiurio bi~nutte - ghimoer peutru incalaire, rnen.t~ pentru linistirea tra.ctuJui digestl.v ~] asamai departe,

. .

Ginseng este fO<lrte recemandsr peami cei cugruPll sanguina B,

deoareoe se pare d'i ar avea un efect pozi tiv asupre sistemului lleIYOS, Fiti, to~ij atenti la faptul ca el poeteactionaca stimulent, deci

cousurnati-lin prima parte a zilei, .

Lemnul-dulceestein mod special benefic pentru cei eu gmpa satlg'uina B. Are proprietatiantiviraie care coatribuie la reducerea sus:ceptibilitatU la boti a utoimune, De asemenea, multe persoane cu grupa sanguiua. B prezintll:, 0 scadere brusca a glicemiei dU,pa mese (hipoglleemie), i<li:r lemaul-dulee .ajuH 1111 reglarea nivelurilor

gi:ic,emfei .

Mairecent, am descoperit ca lemnul-dulce este un elixir destul de putemic pentru eei care sufers de smdromul de oboseala cronica (vezi eapitolul 9).

GHJMB'ER GINSENG

RADACrNA DE LEMN-DULCE* pATRUNJEL

MENTHA PTPERITA FR:UNZE DE ZMEURA.. MAcE~E

SALVlE

*nu folositi ffirA permisiunea medicului

Alfalfa Brusture laro1l.=matei Aritei ro~u M~et-el Studefil~a PiirpMle Dong quai Bchinacea

De eyjtat

Aloe Pedbal

MlHasea porumbului Schinduf

Gent:ianal

D1ETA DIE TlP B

Soc

Ceai verde Paducd Vorouic Mentha. erispa Dud

larba Sfintullli Ion Sarsaparila

moo alunecos

Hamel

Tei Lumanaric8! ' Trifoi rosu Rub~uba

Frunze de capsuni Tirnian

Valeriana

Veroina

Mesteacan alb ScoaI1a de stej ar alb Coada sorieelului Stevie gaThbena

Siminichie Traista ciobanului Gura-lupului Goldenseal

Persoanele cu grupa sang-uina. B se simt cd mai bine cand l~i limiteazfi consumul de bauturi la ceaiuri de plante :~i ceai verde. apa !l] sue. Desi bauturile cum sant cateaua.ceaiul obisnuit ~i vinul nu au efecte cuadevarat noci 'lie. ~elul d]etei grupei sanguine este die a va max]miza performanta, nu de. a 01 ment:ine neutra, Daca sunteti baueor de cafea SfIIU de ceai cofeinat, inoeatcati s·a inlocuifi aceste bsuturi ell eeai verde, care conune cofeina, dar asigura ~i unele efecte antioxidaate,

DeQseb i:tde_ben,efice

CEA[VERDE

PtA NUL G IR V PEl SANG U IN ED

N!i1utre Bere

Cafea decofemizata Cafea obi ~nui ttl

Ceai negro. decofeinizat

Ceai negra obisnuit Yin J1Q~U

Yin alb

DeLevitltl

Ba:uturi . disti late .A pa carbogazoasa

Cola

Sifon d ietetic

Alte tipuri de sifon

URlvIA TOARBLE exemple de rneniuri ~i retete v.a VOl" da 0 idee I;:U privire la 0 dicta tipica ce este ulHa pentru eel cu grupa. sanguina B. EI,c au fost elaborate de Dina Khader, M S, RD, 0 nutri,ionism. care a folosit cu succes dietele grupelor sanguine 1<1 paeienui sal..

Aceste meniuri sunt moderate ill privinta aportului caloric ~i echilibrate in privlnta efieientei metsbolice la cei cu grupa s,a:nguina II.. Orice persoana en grupa sanguina B VBI. putea sa-~i mentina CIlI W}ur~nta greutatea corpora1ii, si ,c:~~]ar ;sa scada in greutate urmand aceste sugestii. Totusi, op'\iunile alimentare alternative sunt oferitc ill carol in care preferati mese mai usoare sau doriti sa va Hmitati apcrtul caloric ~i totusi sa. consumati 0 dietii echilibrata, multumitoare. Arana alternativa este prezemata ,11.1 amri de alirnen tul pe care iJ jfn~ocule~te.

U neori vet i. observe un ingredient in 'cale 0 rel,eta care apar,e pe lista celor de evirat, Daca este lin ingredient in cantita te foarte redusa (cum aT' fi un strop de mirodeaie), a:ti putea sl! n tolerati, in func~ie de starea dumneaveastra ~i daca urmati cu strictete dieta, ':Gotu~ i, alegerea felurilor de mancan~ si a retetelor esre lin general menita sf~ functieneze foarte bine pentrucei cu grupa sanguiml. B.

Pe m~surd, ce deveniti mai familiarizati ell recomandarile dietei gmpei sanguine B, veti f] capebili sa v~ creaji eli u~urinl:~ p:ropriHe planuri de rneniuri .~,i sl! va adaprati retetele favorite pentru a le face, favorabi I e grnpei sanguine B..

DmTA DE 'fIP B

D~E"A DE T1P B

111

:170

PLAN ULGRU:PE~ SANGUiNE B

172

PLANUL GRUPEI SANGU INE B

IAURT C1JMIRODENU

2 Jitrl' de iaurt simpiu, degresa t 2 carei de usturoi t()Cilt mafUIlt

1 Hng-uririi de timien l Jingurita de busuioc 1 lingurita de oregano sst« $i piper dupli gust

1 Jin,gura de ulei de maslinc

Puueti iaurtul en lingura intr-un tifon, Legati tifonul en sfoara ~i n~sa~i iaurtul sa se scu~~ deasupra ehiuvetei limp de 4 Il2 palla. Ia 5 ore.

Scoateii iaurtul din tifon ~i amestcoati-l cu tcate mirodeniile ~i cuu~eiuliDti-un castron. Acoperiti amestecul ~i raciti=] timp de 1-2 ore inainte de a-l servi, Este foarte bun servit cu legume crude.

PRA.HTURA DE QWNOA eu SOS DE MERE

1 3/4 cea~ca de t8.ill8 de quinoa

1 ceafc.IJ' de st(jfide sat! :w'e fiuere uscsse (penn.ise) 1!2 Ce,(ifdi de nuci pecan .zdrobite

1/2 Hnguri{a de bicaroonat de sodiu

112 .linguri{a de pn"!.r de coopt farn alum.iniu

1/2 ling.uri#i de ssn:

il2 linguri({i prof de cui~oaF'C

2 cefti de sos de mere, neFm.iulci f 1 ou de {arii

I ce.t$Gii de zahar sucanat ssu z8hJ.r de a:qar 1!2 cea~cj de Imt duice; 1l es&rat

.'.

DIETA DE TIP B

173

P'reIHcaiziti cuptorul la I 7 :S"'C _ Presara ti ]I 4 ceasca de fa ina pes,t,e stafide ~i nuci .. &1 lasiI\i-le astfel deoparte. Amestecan bic.adlonarul de sodiu, praful de copt, sareasi cuisoarele cu restul de: fflina de: quinoa,

Adaugati amestecul de fructe USC21te ~i nuci ~i sosul de mere.

Bateti :;;i ing].oba·ti oul ~,i ad&ugati La amestec zaharul si uatul.

PUDeli amestecul cu ]]nguri~a intr-otigaie de 22 x 32 em, UIlS.a en nlei, ~i coaceti limp de 4045 minute San palla dnd scobitoarea cu care: lncercam pdjitura. famane curata.

TOCANA DE MIEL CU SPARANGHEL

500 g de ['ru11ZC prosspete de sparongheJ 250 g de carne' de mid, iiliata CUbUTi

1 ceapJ de dimensiun.i medii, tocata

3 Ji.ngu:ri de 1m! dulce, ncslmt

1 cea$ci de apai .

san;:~ pip~r dupa'b"'Us,(

sucul dc' 18 a Jam§ie '

Taia:~i frunzele de sparangbel in buc.aH de 5 ern. Spalati~l ~i scurgeti-l.

Perpeliti carnea ~i eeapa III unt pana se rumenesc U$O I'. Ad lIugati apa, sare ~i rairodenii. Coaceti panfl se lillmoai.e.,. Adau.ga~i sparanghelul .. Fierbeti 101 foe mic timp de ] 5 minute sau pana cand se mm().<tie:. Ad1iuga~.i SUD de Uimiiie_

Rezulta 2 portii

OREZ BRUN CU :;;OFRAN

3. linguri de ulei de {n~.$line

I cC[;lpa spanio/J sau rosie, !11a:rc 1 linguira de corieudtu tocu

l' fingim'fa de nuq-oaJi

2 p11st:ai de ntlc~om (fioJt);siti doer scminr,r:le din inumor) .

174

fLANUL ORUPEi SANGUINE B

J' Jinguri(ii: de' :;ofran

2 Jinguri de .apa de lnmdMJri (gasifj in magazinele ell specific odell tal)

2 ces« de orez brun

4 oe§ti de apil fllrnro (1.a iieibere)

lncingeli uleiul ~i perpeliti ccapa ell rnirodeniile, en exceptia sofrauului, timp de i 0 minute la foe mic, Intr-un vas separat zdrobin firele de, sofran ~i adaugati-le la amestecul care fierbe la toe mic.

Adaugati jumatate din apa de trandafirila amesteeul eli ceapa.

Fierbeti Is. foe mic alte 15 minute ~i apei adaugati orezul en apa la fierbcrc, C03c,eti limp de 35-40 minure, Chiar inaiute de servire, a:daug:a~i restul apei de trandaftri.

Rezulra 4; portTi.

FRIPTURA DE PE~TE *RETETA CREATA DE CHERYL MILLER

6linguri de !lIlt nesarat, ghee sau ulei 1 linguri ril de 50S' detdrdd iute

1 .lingurJ de l!!s,rom~: brun proaspa r

. 4 fdii de fj leu din pe~te1e dU.D-meavo.1lstrn prcfera t 1 cea~ca ·,k ceresle Gr.! otez cxpanda f~ zdrobil

2 ling uri de patrunj,ej p:roasptll" toca l

Topiti untul, adaugati sosul de ardei iute .~i usiuroiul brun.

Turnati 4 lingurite intr-un vas d:reprungi1iular termorezistent Aranjat:i fileurile, presarati-le co pesmet. Act1iugati restul amestecului en unt peste fileuri.

PrJ.j ]tiu)~, lS minute. Presarati ell patrunj el, Se servesteimediet Rezulta 4 portii.

"'PacierJta. ~i prieterW' IJ!l'eli Cheryl MilJere.5te 0 bucaiaruasa mifHJ/lo1IJ.i Ba a tumizst acea.stj]: rerc1ii Care' este ebsotut del'ic:ioa.5ii.

DtETA DE TIP B

1'75

INGAME PRAJITE CU ROZN1AR.IN

5-6 ingame de di111.cnsiulli ,medii. tii~ate in patJ'U 114 '~ea~C<i de ul,ei de ruaslint!

J liIlb,:>urti de rom],arin pmasp.ill sa u 2 1inguri fe' de rozm.arin uscar praf de ardei to~~u .'l'au miroci'enii CajHu

AmeSICCa\i toate ingredientele 9i puneti-le llltr-un vas termorezistenr, Coaceti In cuptor Ia 175-] 90'T timp de 1 or1L Este 0 m~ficare minunata s,ervitii cu s~l.lal.a verde sau legume p~rp'eUtc.

Reznlta 4 portii, .

, .

GRANOLA DE ARTAR $1 NUCA.

4 cqti d.e 0 vax

1 cessc« de Mr,file de orez .

112 ;cea.~ca de (ruete de f~C.ri~Ot uscate . 112. ~e~fca ·de.. sta:/ide ~Sc.alC;

.. J cea~~ca de nu.c;{zdtobi(e

} liIW"llri~~ de.,es'~rii de vanili.e 114 cea;c:J de ulei de canol fl' J!4 cea~ca de sirop de {jrtar

. P'rel'!lcA]ziti cup torn I. la 12()i"C_ Amesteeati mtr~ull castron mare o\.~ur. tarat,ele de orez, fructele uscatc, !luCile ~i vanilia. AdiiUg.a~i

uleiul ~ i amcstecati uni fOUI1. .

Turnati ~Lropul de artar $1 arnestecati (;in~ p~na csnd sc umec~eaz1i. un ifo~~IIl. Amestecul rrebuie sa fie qocant si 1i pici os, j ntindeti

. arn.estecul intr-o tava de cuptor ~i coaeeti timp de 90 de minute, amested.nd 1a fiecare 15 minute. pentru a·lIs.igurao. prajire uniforrna, pan.i cand amesrecul este brun-auriu ~j uscar. Ra~citi~1 bine si Piislr,:lti-! intr-un recipient etans

, -

176

PLANUL GRUPEI SANGUINF. B

SALATA DE SPANAC

2 J,egiltu.ri de sp8aac proiJ'Sp~t un SfrOp de sare, dupii gust 1 JegatuIif de arpagic, tDC'~t

. SI:l'Cui de. 1';11: o,,':iinilMe

114 lingurn de wei de m.asline piper dupfl gust

. . - 1 .. - - - ·t" 1 Pres.arati-l cu Sate.

Sp 9t~ti bine snanacnl. Scurgell~ ~'!. to .. cat~-.' ... _ .... ... e ~ t : , rd'

.. "'~- -.1" • I d . i'io Ad~uuan ceapa ve e

Dupa cateva minute, stoa~~l C~~~sul.~e.ap~ ..... a .. ~! . _.. '

sue de Hhnllie, ulei, sare &1 plper.. Servi ~I lmedlat. .

:Rezulta 6 porti i.

pAINE DE CAISE

DrElA DE TIP B

177

hFETTUCINE ALPREDO" nEUC~OASE

250 g de fenucine/J inguinr,: de O'l"CZ is<.I'U de :5ccadi alba J 1ingfH'ij de ulei de ma'Slil1c .

314 cea$c$ lap/ie' bfifHt

113 ce~1C'<'! plus 2 lingud de bra'f1Z8 pilrmezsn (rilsia) 114 cea$cil' de a.rpagic mitu {elN

2 linguri de busuiocproaspat, (oeat sa!.! 11inguri~tl de busuioc uses: 1I41inguri,a de prnfdc usmroi Still usturoi proa:sp.JJ zdrobit 1I4lingl.lrifa de' cOflja ddAmaie ptoespe: (Oea(~

Flerbeti pastele fliil1oas·e dupa indicatiile de pe pachet, panli la inrriuiere. SCl.t[g~t] apa, repLUle'~He imediat in tigaie, Adauga ti ulei de masline, apt:H amestecap p entru cat pas-tete .s~ fie acoperile.

in a-ceea~i tlglllie ,ad&ugali lapte ba:n.IJ, ]f3cea~c!i de pannezan, arpl!gic_. bus'U ioc si usturoi.: Priij i ti totul limpre:un~ la foe modem t, panBi· cind a.:mes teeul da in doaot, smes loc.i~.d continuo. -.

Decol':a~i cu 2 lingud~e de ll':lIn:nezan si busuice proasplit. Se s·erve~te cu lii,maie.

Re,~u]Ui 4 pO'J1ii,

GhiduI supliment~Ior .aUm,entan~~

. .

pentru grupa sangui.ne B.

- _

ROLUL SUPUMENTELOR AUMENTARE - fie ele vitamine, lI1inerate sau plante - este de a complera substantele flutriti.ve "are lipse:.sc: din .ali:m,ell!ta~]e ~i de a furniea 01 protecue sup]imenta:ra acclo UIlde .1I.vetj nevoie.

Sco-p'uJ suplimentdor alimentare Ia grupa sanguin~ B este:

-regia,rea unei d iete d·ej llechHibmh.':' • amdiorarea did entei i nsu linei;

.. Intarirea imun i ~a~i] <In ~j v ira.le;

.. ameliorarea clarita·tii si concentrarii memale.

PLANUL GRUPEi SANGU]NE B

Cei ell grupa sanguiIl~ B sunt UD ClIZ special (am putea SPWH~ norocos). in cea mai mare parte, puteti evita afectiunile majo:re HrffiL~[Id dieta grupei sanguine. Deoarece diera esteetsr de bogata in vitam~n.a A, vita~i]la B, vitamins E, vitamina C. calciu ~i fier, nu este nevoie sa sllp1iFnemali acesre vitamine ~i minerale, Deci bucnrati-vs de starutul unic - dar respectati -.va diem!

Mai j os suntcele cAtieva suplimente alimentare care pot a Yea. efeete beuefice.asppracelor ell grupa S>flillgulna B,

" ,

, Benefice

lviAGNEZHJL

tn~imp ~e· ~delalt~ grpp~ :sanguin~- mea WJ;,deficit d.e ()ak~u, persoanele , ell grupa ·;g.angu.inft _E, ri:scil deficirul de, magneziu

, Magneziul ~st:e eatalizatorul-mecanismalni metabQ]ic·la ce:~ eli grupa sanguina B. Este cd mai adeevat ,.. ceea ce ii. f~ce ~.e' C~l_ cu. grupa sflIJil!goima B s;:Lm.etlllboUzezem'a] eficient oa"bo~nd:rap L De vr~e ce suntell ate:t de e!fk::i.el'l~ lna a&imHa:Cflldut,· risea,i Sa .ajungerl la uri dezeehi libru intre nivel uri le calciului ~i' rnagneziuhai. Data acest lucru s-ar Intilmpla. at] fi maiexpesi virusurilcr (sauca alte c!lYh,ltc, C"U 0 imunitate Sdl.Z1ltl), oboselii, depresiei si, posibil,.Mburanlor nervcase. In aceste situati1, poate ca Q cura desupUme:ntare ell magneziu artrebui luata In eonsiderare (300-500 mg),. De aseme-nea: [l"JI[II~i copii e'lf "gmpa sa1Tgu.ill~ B sunt afectatl~ de eczeme ~l supl imentarea cu rnagneziu poate 1fJi,a:ciesea benefica. _ , . '

Orice fo·rma de rnagneziu este buna, desi rnai mulli pacienu relateaza un efect Iaxariv aJ citratulai de megneziu l'at~ de ,celel[dH~ forme, 0, cantitateexcesiva de magneziu ar p:ute1l',.eel putin teorenc, sa detert:l1[~e-rulburntl ale .niveiurilor ,caldulul. dod aveti grija sa consuma ti ~ ialimente bcgate in calciu, cum <IT fi' produsele, lacta te.

.. Echil ibm! este eheial

AJi.m@te~le b..ogate_m mapeZl.u, opltrOOe. p;enw_ eel ¥~glJl.,W! sanguinA I~>

toate verdeturile,

cereslele si legumeJe recomandate

nItTA DE Tl P B

fjmwLRup:Stante fito,qhimiqe .&ecomandate pentru eel cu gmp! sangujnlll3

UmJillll~dulce (Oly:r::yrrhi:m glabraJ Lem.m,l.i-dulc~ esteo pbnta hug lllliUzalta de speciali ~lii In. plan te din Iurnea Intrellga. Are eel. putin patru efecte bene fice - ca tr~U<limetn penrru ulcerele gastrice, ca agent anti.vitaJ impotriva virusului herpetic, in tratamentul sindromului de

oboseam cr"Quic1i.:;;i in combaserea hipogHcem]ei, .

. Lemnul-dulee este 0 plant:i de respectat: dOZelc mati lao persoane Ilepotrivi te por cauza nMjen~:ie de sodiu ~i hipertensiune arteriala. Dacii a ye~i gmpa sanglllini1 B si suferiti de hipe glicemre, stare l~] care g1icemia scade brusc .dupa consumul unei rnese.beti 0 cea~cfi: sau doua de ceai de lemn-dulce dura mese, D1l.Ca s~[Ifer:i~~ de sindromul de- oboseal1i.c!cmica, sfatul rneu este .s.~ folositi prepaf.ii!.lele- delemndulce, alteledecar DOL ~~. ceeinl de lemn-dulee, doar sub olbsemiil~ie medicaK Lemnot-dclce utilizat sub fOElll.a. de supliment alimentar ~poat~ fl. toxic,

ENZIME DIGESTIVE, Dac.!:i. ave~]gn:lpa s1Hlguina B ~i nu sunteti o bi~ll!~it cu consernul carn. i sau <'11 produs,e lor 11lGtate, 1:H1I:( pule a sj v! COf.!truntali cu unele dificu11:fut;i ill]~iale 10. adaptarea Ia dictai. buit.l 0 el1Zim~ digesn vili. ]a mesele prineipaie, pentru uu timp, ~i va veti adar-ta mai u~or fap£cQoo]nele concentrate Bromela ina, 0 enzima care se gaseste in ananas, este QiS:PQ1)ibiHi sub formll de sup]]rnent alimGnt~r in mnlte magazine a]]mentar·e dieletice, de obicei sub ferma .cvadruplu concentrata

PLANTE ADAPTOGI3NICE. Plantele adaplogeuetice cresc capaci tatea de concentrare ~i de memorie, care constiruie uueori probleme pentru cei cu gmpS!. sanguina .B cu hllburari nervoase sau itltTectii virale. Cele mai bune sum ginsengul siberisn (Ele.utherococ-cus 8{:mticOS!JS) ~:j Gin.kgo oiloba, ambele disponibile pe seara ia:rgJ in farmacii si magazine alimentare dietetice. S~<l dovedit Yo studil rusesti C@. ginsengul siberian creste viteaa ~i aCtlrate~ea operatorilor teIectaG~H(lgrafi. Ginkgo bifoba esre ln mod CL:!rellt eel. mai frecvent prescns medicament ill Germania, uncle peste :3 m.H~oane de persoane il! j au 7. i ln i.e,

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->