Sunteți pe pagina 1din 2

De-a lungul celor 2000 de -ii st,rategice pe raul Eufrat, ~are i-a

a~::,,:;:C" detma controlul asupra callor de


ai istoriei sale, ora-5ul anh ani, e treceau prin sudul Mesopotamiei.
Babilon a I'ost de doua ori ~ acest timp Ba?i~onu~ avea ~i ';1n
J. ~ 1 1 lal de centru reltglos ~l de educatle.
capitala unui mare imperi --; rirea Mesopotamiei, babilonienii ~i
lege~dar pentru splendoar~;:, Intr::lin c:.ar~ a- _6~up:aJrJ$~~J_--:;\ ; .A~ a~~:i:k~~ ~~~~~~dr~~~~.c~~~~

sa. Insa ,- -.~ ---,!1;;na~- , strand mltunl~ sumenerulor ~1


"',eo!rtc~~~star~~
..};;cl~h;,c..'- ..,. j ~- .- r.".Insa Hammurabi a
-5' ,mportante -~.-SGrisepe -rl!\!ss~~t~~e iArQa!a!~ :: -s~~!~ .J~~sa, ridicandu-l pe
intelectudle -5i Jfiln.tirire, .:c=drQ M~fi ,rir~ s#ntr~are.~i : " ~ffil!~ eur,~ra~ului Ba~n In .pozitia d~
--A -.C ."' .
~~~ ~ mSCf1S.
.pe IW.P~ltl;. --conducat~..sumenan, SUStl-
"':= nand ..c~ ~;_._~ zeitatilor impli-
~ -De~i' ~a~l;#bl~!;t ~at
~n comparatie cu p1\im~.l~"ffiari,Qra~e-k~Sfj. --catelCiJc. iri:1~l-, -cf~dlm~-~t!j suprematia lor
._S1!m~r~ T$l'~kad, BabiloqQ.l~ -.Ma:~u.~ ~~r,in~ ra<:l~£i~i-$t_~ilonul a devenit ~
, un2:r:l~-~7v~~~~ ~t!1Yt~~""'
;~'ii~ai~~~ I
---iiuffiim--' -1.:Btln;1Starea O~MIUt.i se da=-: ;

f :::-;:.::"- _.==-.:.:: --.:.-~=:~::...=-~ii ::--- ~"


ci

;~

,:=";-;:0-

:=};::::: : er~u p~imi1i ~-u_n -;.T

.~~~~~~ IY
),
'

..)l' I; II " -
,.. I "
de {~
~.!,j:, --'"" i,

;~
-..i"...

;:~~it,
'::fO\-d/ ~
!~

~"
.-.~} :~C t~~,~.;; ::-t
..'.
~,t,.
---c/c
.-ijC~~' -,r;: ;i"i

:: c'- t
;.:~i',,:~:j
i-.-.:!~,R:..i
C:::-
Jc , .
..'I"i i". ,

i~'"it'~~~
f' -
',,: ".
.,'
." r
i:. ~.vj.
i!!,
t:f' O Principalele
!1;;'
cladiri din Babilon.
, ~a~,.~u, apa 1 Calea Procesionala
2 Poarta Ishtar
3 Templul lui
0 500 yarzi
Ninmah
t:~
0 457 metri 4 Fortarea1a Sudica
5 Fortarea1a
Principala
6 Fortarea1a Nordica
7 E~afodaj defensiv
8 Gradinile
Suspendate
9 Templul lui Ishtar
10/11 Templul~i
turnul lui
Etemenanki
12 Esagila
13 Templul lui Gula
14 Templul lui
~ant cu apa Ninurta
exterior

~
BABILONIA ANTICA

E
~
E
~
"
~
.,
~
~

c
0 O Tabli~a O Aceste tabli,e
t
" reprezentand trimit la astronomie,
'5
u Babilonul in centrul indicand tuna,
~ discului pamantului planetele ~i stelele.
..
~ inconjurat de apa.

Acest statut a fost consolidat intr-o perioa- fost remediat de urmatoruI rege, babilonienii
d~ lunga- pana in secolul al 12-lea i.e.n. - tindeau sa se alieze cu du~manii Asiriei.
~and Babilonul a fost eclipsat politic sub Condu~i de regele caldeean Nabopolasar,
controlul unui popor barbar, kasitii. Sub babilonienii s-au aliat In cele din urma cu
domnia lui Nabucodonosor I (cca. mezii, un popor Iranian, ~i au nimicit Asiria
1124-1103i.e.n.) ~i a succesorilor sai, ora~ul la sfar~i1:uI secolului aI 7-Iea.
a devenit din nou capitala unui regat inde-
pendent, dar in secolul al 10-lea i.e.n. AI doilea Imperiu Babilonian
asirienii au ocupat Mesopotamia. Timp de Fiullui Nabopolasar, Nabucodonosor aI II-Iea
peste trei secole, Babilonul a fost condus de (605-562 I.e.n.), a fost unuI din marii cuceri-
regi asirieni sau oameni numiti de ace~tia. tori ai istoriei, care a Intemeiat un imperiu - nomie care au fost transmise grecilor ~i, prin
insa doua triburi nomade aparute de curand, aI doilea Imperiu Babilonian sau ImperiuI ace~tia,lumii modeme; sistemul lor sexagesi-
arameonii ~i caldeeni, s-au opus cu persev- Neo-Babilonian -care se Intindea de la mal (bazat pe 60 de unitati) se reg~se~teazi
erenta asirienilor. Datorita statutului sau de CanaluI Suez pana In Iran. El a cucerit Siria ~i In cele 60 de secunde al unui minut, in cele
ora~ sfant, Babilonul a fost bine tratat de Palestina aflate sub Dominatia Egip1:ului ~i a 60 de minute al unei ore ~i In cele 360 de
asirieni ~i i-a sprijinit in general impotriva lnvins In acela~i timp regatuI izraelit Iudeea, grade In care se lmparte cercul. Al doilea
celor doua triburi. Totu~i in 689 i.e.n. regele dis1:rugand IerusalimuI. Asemenea Inainta~ilor Imperiu Babilonian ~i-a g~sit sfar~itul brusc In
asir~n Sennacherib ~i-a pierdut rabdarea fata sai asirieni, Nabucodonosor aI II-Iea a Infrant 539 1.e.n., cand ora~ul a ajuns sub dominatia
de instabilitatea continua din zona ~i a dis- spiri1:uI ostiI aI popoarelor printr-o politica de per~ilor condu~i de Cirus al lI-lea cel Mare;
trus Babilonul. De~i acest act de sacrilegiu a deportlri; fiind descrisa In Biblie, cea mai conform legendei, Cirus a reu~it s~ p~trund~
cunoscuta dintre acestea este "exiluI babi- In ora~ deviind cursul raului ~frat, care In
Ionian" aI evreilor. acel timp trecea prin Babilon, ~i lnaintand pe
Sub domnia Iui Nabucodonosor BabilonuI albia raului!
a atins culmea gIoriei. Arheologii au des- C~derea Babilonului a pus cap~t rolului
coperit rnma~ite din Grndinile Suspendate Mesopotarniei de centru al unor mari imperii.
~i maretuI templu care a dat na~tere Ieg- Ca ~i capital~ provincial~ In Imperiul Persan,
endei biblice a Tumului Babel. Babilonul a r~mas una din cele ~apte Minuni
in aceI timp BabilonuI a fost aproape ale lumii ~i Alexandru cel Mare a vrut s~-l
ceI mai mare ora~ din Iume, ~i timp de transforme In capitala impreiului s~u, dar a
mai multe secole oamenii au continu- murit lnainte de a-~i putea stabiliza imperiul.
at sa II admire. Pe Ianga pastrarea cul- Succesoriis~i din Oreintul Mijlociu, seleucizii,
I turii sumeriene, babilonienii au facut ~i-au construit capitala pe raul Tigru, ~i In cele
i progrese ~i In matematica ~i astro- din urm~ Babilonul a dec~zut.

O varful Stelei
(pilonului) lui
Hammurabi il
prezint3 pe regele
babilonian
primind imputer-
nicirea de a scrie
codul de legi.

O Imperiul
intemeiat de
Nabucodonosor
a! !I-lea a dat
Babilonu!ui c()n-
tro!u! principa!e!or
cai de come~.

4 ISTORIE UNIVERSALA 1 -Primele o~e ISTORIE UNIVERSALA 5 -Asirienii