Componente şi circuite pasive - CCP

Cursul 4

1
Cuprins

 Noţiuni generale
 Caracteristici şi parametri de circuit
 Reprezentarea mărimilor electrice la scară
logaritmică
 Elemente pasive de circuit
 Rezistenţa

2
Caracteristici de circuit

 Transmitanţele circuitelor electronice sunt descrise de

funcţii liniare (pentru circuitele liniare) sau de funcţii
neliniare (pentru circuitele neliniare).
 Reprezentarea grafică a acestor funcţii se numeşte
caracteristică electrică. În cazul circuitelor liniare ele se
reprezintă prin drepte.
 Prin reprezentarea grafică a funcţiilor matematice care
aproximează funcţionarea circuitului  caracteristici teoretice.
(Dacă funcţiile sunt aproximate în scopul simplificării lor
caracteristicile se numesc şi ideale).
 Prin măsurători experimentale (măsurători)  caracteristici
experimentale

3
Erori în obţinerea caracteristicilor
electrice
 În cazul caracteristicilor teoretice:
 Incapacitatea modelului matematic de a lua în considerare
absolut toţi factorii care acţionează asupra circuitului
(uneori se practică în mod voluntar simplificarea
modelului).
 Aproximări care se fac în rezolvarea modelului (nu
totdeuna el putându-se rezolva exact).
 În cazul măsurătorilor experimentale:
 Incapacitatea principială de a separa complet mărimile
vizate de alte mărimi din circuit (de exemplu zgomote).
 Erori introduse de metoda de măsurare şi de aparatura
utilizată.

4
Familii de caracteristici
 În majoritatea situaţiilor o mărime electrică nu este funcţie
doar de o singură variabilă (electrică sau neelectrică).
 Dependenţa unei caracteristici de o a doua (sau chiar a
treia) mărime fizică se reprezintă sub forma familiilor de
caracteristici în plan (sau în spaţiu).
 În comportarea circuitelor electronice o mărime neelectrică
cu influenţă deosebită este temperatura, regăsind-o ca
parametru pentru familii de caracteristici.

v  v(i ) o caracteristică
v  v(i, p ) 
p  cst .

v  v(i ) p  p1, p 2 ,... familie de caracteristici

5
 Familii de caracteristici - exemple

a) Familie de caracteristici liniare a) Familie de caracteristici neliniare

6
Parametri de circuit
 Coordonatele anumitor puncte de pe caracteristicile
circuitelor se numesc parametri de circuit.
 Parametrii se aleg astfel încât să sublinieze punctele
semnificative de pe caracteristici (puncte de extrem,
puncte de inflexiune, etc.).
 În condiţiile în care aceste puncte se referă la toate
caracteristicile dintr-o familie, sugerând astfel
interdicţii de funcţionare datorate altor cauze
(nereprezentate în grafic), parametrii se numesc
parametri sau valori limită.

7
Cataloagele electronice

 Reprezintă o colecţie de caracteristici şi parametri,

întocmită de obicei de fabricant, prin care se
caracterizează comportarea componentelor
electronice.
 De obicei, caracteristicile şi parametrii de catalog au
o semnificaţie standardizată, deci ele îşi păstrează
semnificaţia de la un producător la altul.

8
Clasificarea caracteristicilor şi
parametrilor de circuit
 În general în cataloagele cu componente electronice
se regăsesc următoarele categorii de caracteristici şi
parametri care au în vedere regimurile sau modurile
de funcţionare:
 Caracteristici/parametri statice/statici sau de curent continuu
 Caracteristici/parametri dinamice/dinamici sau de curent
alternativ
 Caracteristici/parametri pentru regim tranzitoriu
 Caracteristici/parametri pentru influenţa mediului
 Caracteristici/parametri pentru puterea disipată

9
Funcţionarea în curent continuu
 În acest regim de funcţionare mărimile electrice sunt
invariabile în timp (în intervalul de timp de
observaţie).
 Parametrii se pot referi la puncte semnificative de pe
caracteristici sau la valori limită absolute, care dacă
sunt depăşite produc funcţionarea incorectă a
circuitului sau chiar defectarea lui.

10
Funcţionarea în curent alternativ
 Funcţionarea circuitului în
prezenţa unor semnale vo
Av : adimensională
variabile, de obicei vi
sinusoidale. io
Ai : adimensională
 Transmitanţele de la o ii
poartă la alta se numesc vo
amplificări sau atenuări (în Av / i : []
ii
funcţie de valoarea
io
modului: supra sau Ai / v : [S]
subunitară). vi
 Suplimentar se defineşte PO
Ap : adimensională
şi amplificarea în putere. PI

11
 Funcţionarea în curent alternativ –
reprezentarea în funcţie de frecvenţă
 Transmitanţele în curent alternativ sunt influenţate de frecvenţa, f, sau
pulsaţia, =2f, semnalelor.
 Dependenţa transmitanţelor de frecvenţă se reprezintă prin caracteristici de
frecvenţă.
 Pentru reprezentarea în domeniul frecvenţă mărimile sinusoidale se descriu
sub forma unor fazori (vectori rotitori):

v(t )  2V cos(t   )  V ( j )  V  e jt  j

http://mathworld.wolfram.com/Phasor.html
http://www.clarkson.edu/~svoboda/eta/phasors/MatchPhasors10.html
http://www.physics.udel.edu/~watson/phys208/phasor-animation.html
http://www-ccrma.stanford.edu/~jos/filters/Phasor_Notation.html
http://www.usna.edu/MathDept/CDP/ComplexNum/Module_5/PhasorForm.htm

12
Funcţii de transfer
 Raportul a două mărimi electrice de la două porţi diferite
reprezentate sub formă de fazori se numeşte funcţie de
transfer.
 Funcţia de transfer este o mărime complexă caracterizată de
modul şi de fază. În consecinţă reprezentarea ei în domeniul
frecvenţă are două componente:
 Caracteristica modul-frecvenţă (raportul amplitudinilor)
 Caracteristica fază-frecvenţă (defazajul)
vo ( j )
H ( j )   Re[ H ( j )]  jIm[H ( j )]
v i ( j )
H ( j )  Re 2 [ H ( j )]  Im 2 [ H ( j )]
Im[H ( j )]
 H ( jt )  arctg
Re[ H ( j )]

13
Comportarea în regim tranzitoriu
 Regimul tranzitoriu este tot un regim de funcţionare la
variaţii de semnal. Variaţia de semnal poate fi o
modificare:
 de la o valoare statică la altă valoare statică;
 de la o valoare a frecvenţei la altă valoare a frecvenţei;
 În cataloage regimul tranzitoriu este caracterizat în
general prin parametri de regim tranzitoriu, care sunt
valorile unor intervale de timp în care se desfăşoară
regimul tranzitoriu pentru o excitaţie specificată (timp de
creştere, timp de cădere, timp de stabilire, timp de
propagare, etc.).

14
Influenţa mediului asupra circuitelor
 Mediul ambiant acţionează prin diferiţi factori asupra
circuitelor, în general acţiunea este perturbativă (excepţia o
constituie traductoarele).
 Principalul factor de mediu care influenţează funcţionarea
circuitelor este temperatura. Prin acţiunea ei se modifică
procesele fizice din intimitatea circuitului (agitaţie termică,
dimensiuni, etc.) determinând în felul acesta modificarea
parametrilor electrici.
 Aceste modificări sunt caracterizate prin coeficienţi de
temperatură definiţi pentru anumiţi parametri:

p (T 1)  p (T 2)
 Tp 
T1  T 2

15
 Puterea disipată
 Fenomenele electronice din circuite sunt însoţite inevitabil
şi de o disipare de putere sub formă de căldură.
Acumularea căldurii poate duce la creşterea semnificativă a
temperaturii din vecinătatea circuitelor avînd apoi ca şi
consecinţă modificarea parametrilor funcţionali ai circuitelor.
 De aceea în cataloage sunt specificaţi şi parametri prin care
se limitează puterea disipată.
 Nu toţi parametrii ce specifică valori limită au legătură cu
putea disipată de circuite, existând şi alte tipuri de
fenomene distructive.

16
Puterea disipată în c.c.
 În general puterea se disipă de către un circuit
indiferent de regimul de funcţonare, în c.c., în c.a. sau
în regim tranzitoriu. v
R
Pentru o rezistenţă R căreia i se
A B
aplică în c.c. tensiunea
VR=constantă, curentul prin ea va fi: iR R
VR
IR 
R
Puterea disipată de această rezistenţă este:
VR2
P  VR  I R   R  I R2
R
17
Puterea disipată în c.a.
 Dacă la bornele rezistenţei se aplică tensiunea sinusoidală:
vR (t )  Vmax sin(t ) v
R
Curentul prin rezistenţă va fi:
vR (t ) Vmax A B
iR (t )   sin(t )
R R iR R
Puterea instantanee disipată de rezistenţă este:
2
Vmax
p (t )  vR (t )  iR (t )  sin 2 (t )
R
Puterea medie disipată pe o perioadă (sau un număr
întreg de perioade este:
T T T 2
1 2
1 Vmax 1 1 V
Pmed   p (t )dt  
R T 0
sin (t )dt 
2
V 2
max sin 2
(t ) dt  ef
 R  I 2
ef
T 0 T 0 R R
18
Toleranţa parametrilor electrici
 Valorile indicate în cataloage pentru parametri sunt valorile
(ţintă) pe care producătorul doreşte să le obţină, ele
numindu-se valori nominale.
 Datorită diferiţilor factori (imperfecţiunile şi fluctuaţiile
proceselor tehnologice, costuri reduse, etc.) valorile
parametrilor se obţin în proximitatea valorilor nominale. Prin
măsurători selective producătorii oferă numai acele
componente care au parametrii încadraţi în anumite limite
stabilite în jurul valorii nominale. Această abatere maximă
acceptată pentru parametrul real faţă de valoarea nominală
se numeşte toleranţă.

19
Exprimarea toleranţei
 Toleranţa poate fi exprimată în
mod absolut, specificându-se
valorile minime şi maxime
admise pentru parametru. pnom  [ pmin , pmax ]
 Exprimarea procentuală reflectă p  pnom
abaterea maximă admisibilă t p   max
pentru valoarea reală faţă de pnom
cea nomonală. p  [ pnom (1  t p ), pnom (1  t p )]
 Cunoscînd toleranţa
procentuală se poate determina
toleranţa absolută.

20
Reprezentarea mărimilor electrice la
scară logaritmică
 Prin reprezentarea la scară logaritmică se înlocuieşte
reprezentarea unei variabile x prin reprezentarea
logarimului său zecimal, lgx (sau natural lnx).
 Reprezentarea logaritmică se poate face numai
pentru valori pozitive ale variabilei. Pentru a asigura
această condiţie se reprezintă de obicei modulul
variabilelor.
 Prin logaritmare vechea origine a axelor devine -.
 Vechile valori subunitare devin negative, iar vechile valori
supraunitare devin valori pozitive.

21
Utilizarea logaritmilor în tehnică
 Ce avantaje are utilizarea logaritmilor în tehnică?
 Permit comprimarea domeniului în care se reprezintă
mărimile.
 Conduce la obţinerea unor caracteristici liniarizate
 Transformă operaţiile de înmulţire/împărţire în operaţii de
adunare/scădere  aceste operaţii se pot efectua şi grafic.

a(b  c)
lg  lg a  lg(b  c)  lg(d  e)
( d  e)

22
 Reprezentare liniară - exemplu
1
 Ilustrăm A1v 
1  j  f 10 6
reprezentarea la
j  f 10 6
scară liniară a A2 v 
1  j  f 10 6
modulelor
următoarelor funcţii
complexe.
 Reprezentarea se
face pentru un
domeniu al
frecvenţelor
cuprinse între
1000Hz şi
1000MHz.

23
 Reprezentare simplu logaritmică -
 exemplu
Modulele aceloraşi funcţii sunt reprezentate acum într-o scară simplu
logaritmică, obţinută prin logaritmarea axei frecvenţelor. Se observă
comprimarea ce se obţine pentru domeniul frecvenţelor (înalte).

24
Caracterizarea mărimilor electrice prin
rapoarte logaritmice
 Rapoartele de transfer
reprezintă logaritmii unor rapoarte
adimensionale referitoare la
mărimile de intrare şi de ieşire ale
Av [dB]  20 lg Av
unui sistem şi servesc pentru
caracterizarea proprietăţilor de Ai [dB]  20 lg Ai
transfer ale sistemului (exemple:
amplificarea unui etaj, atenuarea Ap [dB]  10 lg Ap
unei linii, atenuarea unui ecran,
amplificarea).

25
 Reprezentarea dublu logaritmică - exemplu
 Este reluată reprezentarea modulelor funcţiilor din exemplele
precedente, reprezentarea logarimică realizându-se şi pe axa
verticală, modulele fiind exprimate în decibeli. Se observă
liniarizarea pe porţiuni obţinută pentru modulele celor două funcţii.

26
Reprezentarea prin diagrame Bode
 Metoda diagramelor Bode presupune înlocuirea
reprezentării graficelor la scară dublu logaritmică
cu asimptotele şi tangentele ce se pot duce la
aceste grafice.
 Se obţine o reprezentare grafică numai prin
semidrepte şi segmente de dreaptă.
 Acest tip de reprezentare permite o foarte facilă
operaţie de însumare grafică.

27
 Reprezentarea prin diagrame Bode -
exemplu
În figura alăturată este completată reprezentarea anterioară cu
diagramele Bode ataşate celor două funcţii.
 Cu verde pentru |A1v|;
 Cu roşu pentru |A2v|;

28
Însumarea grafică a diagramelor Bode -
exemplu
 În figura de jos este
reprezetat la scară
logaritmică(negru)
şi prin diagrame
Bode (albastru)
modului amplificării:

Av [dB]  20 lg A1v  A2 v  

 20 lg A1v   20 lg A2 v  
 A1v [dB]  A2v [dB]

29
Exemplu 1 - utilizarea diagramelor Bode

1
A1v 
1  j  f 10  4
j  f 10 8
A2 v 
1  j  f 10 8

30
Exemplu 2 - utilizarea diagramelor Bode

1
A1v 
1  j  f 10 8
j  f 10  4
A2 v 
1  j  f 10  4

31
Nivele de semnale
Vx
 Nivelele de semnale VdB  20 lg [dBμV ]
V0
absolute raportează
mărimile din sistem la o  Nivel de tensiune-valoarea
valoare de referinţa de referinţă este V0=1V
fixată. Ix
I dB  20 lg I0 [dBμA ]
 Nivelele relative de
semnale raportează Nivel de curent-valoarea
semnalul analizat la un de referinţă este I0=1A
semnal a cărui valoare Px
nu este cunoscută. PdB  10 lg P0 [dB pW ]
Nivel de putere-valoarea
de referinţă este P0=1pW

32
Nivele absolute în dB
 Observaţia 1- Cunoscând valoarea VdB
nivelului absolut se poate reconstitui Vvolt  10 20
1μV
uşor valoarea semnalului:
 Observaţia 2- Dacă rezistenţa Rx, pe care se măsoară
semnalul caracterizat prin nivel, este egală cu rezistenţa R0, pe
care se măsoară semnalul de referinţă, atunci valoarea în dB a
nivelului de putere coincide numeric cu nivelele de tensiune şi
de curent în dB.
Vx2
2
Px Rx  Vx  Vx
PdB  10 lg  10 lg 2  10 lg   20 lg  VdB ; Rx  R0
P0 V0  V0  V0
R0

33
Nivele absolute în dB
 Observaţia 3 - Dacă se cunoaşte valoarea puterii în dB şi
valoarea rezistenţei pe care se măsoară aceasta atunci
nivelele absolute de tensiune şi de curent se pot deduce
astfel:

VdB  PdB  10 lg(R / 1) respectiv I dB  PdB  10 lg(R / 1)

 Exemple - Următoarele nivele exprimate în dB au

corespondente valoarea rapoartelor indicate:

3dB21/2 6dB2; 20dB10; 120dB106

34
Nivele absolute în Np
 Dacă în locul logaritmilor zecimali
care s-au folosit pentru exprimarea Vx
VNp  ln [ Np]
rapoartelor în dB, se folosesc V0
logaritmi naturali (Neperieni),
nivelele vor fi exprimate în Neperi Ix
(Np). I Np  ln [ Np]
 Relaţiile de transformare din Np în
I0
dB şi invers sunt următoarele:
1Np8,686dB, 1dB0.115Np 1 Px
PNp  ln [ Np]
2 P0

35
Operaţii cu nivele de semnale - exemplu
 Pe o rezistenţă de 50  se măsoară VdB=120 dBV. Cât este
nivelul absolut de putere? Dar cel al curentului ce o parcurge?
 Varianta 1  Varianta 2
VdB 120
Vvolt  10 20
1 μV  10 20
10 6  1 V PdB  VdB  10 lg( R / 1 ) 
V2 1 50
P   20 mW  120  10 lg  120  17  103 dB
R 50 1
V 1 I dB  PdB  10 lg( R / 1 ) 
I    20 mA
I 50 50
 103  10 lg  103  17  86 dB
20 10 3
PdB  10 lg
10 12
 10 lg 20  
10 9

 103 dB 1

20 10 3
I dB  20 lg
10 6
 20 lg 20  
10 3

 86 dB

36
Elemente pasive de circuit – sarcini
individuale
 Rezistenţa ca element de circuit – plan de referat
(temă individuală)
 Legea lui Ohm
 Puterea disipată de o rezistenţă
 În curent continuu
 În curent alternativ sinusoidal
 Conexiuni serie şi paralel
 Rezistenţa ca limitator de curent
 Rezistenţa ca limitator de tensiune

37