Ministerul Educatiei si Cercetarii, Facultatea de Asistenta Sociala

LUCRARE DE SEMINAR

COORDONATOR:VASILE STUDENT:

Baia Mare
2010
 Ministerul Educatiei si Cercetarii, Facultatea de Asistenta Sociala

INCEPUTUL ASISTENTEI SOCIALE IN ROMANIA

Baia Mare
2010
 Ministerul Educatiei si Cercetarii, Facultatea de Asistenta Sociala

INCEPUTUL ASISTENTEI SOCIALE IN ROMANIA

Asistenta sociala desemneaza un ansamblu de institutii, programe,

masuri,activitati profesionalizate,servicii specializate de protejare a
persoanelor,grupurilor,comunitatilor cu probleme speciale,aflate temporar in
dificultate,care,datorita unor motive de natura economica,socioculturala,biologica
sau psihologica,nu au posibilitatea de a realize prin mijloace si eforturi proprii un
mod normal,decent de viata.
Asistenta sociala este o profesie care ofera sprijin pentru indivizii,grupurile si
comunitatile dontr-o societate aflata in schimbare si creeaza conditii favorabile
bunastarii oamenilor si societatii.1
Comunitatile umane au avut intotdeauna in componenta lor indivizi care, din
cauze genetice, naturale sau sociale,s-au aflat in imposibilitatea de a-si satisface
trebuintele prin mijloace proprii. Astfel, saracia,dizabilitatile,existenta orfanilor si a
copiilor abandonati, a batranilor bolnavi si fara sprijin familial sunt probleme vechi
de cand lumea. Omenirea a incercat, de-a lungul istoriei,sa rezolve aceste
probleme sociale,insa aparitia unei profesii centrate pe ,,tratarea maladiilor
sociale’’ in mod stiintific si sistematic este un fapt relativ recent: primele decenii
ale secolului XX sunt martorele crearii sistemelor nationale de asistenta sociala
si,implicit, ale construirii identitatii profesiei de asistent social.
Timp de aproape doua milenii,ocrotirea persoanelor,a grupurilor si comunitatilor
aflate in situatii problematice a fost preocuparea exclusiva a Bisericii,statele
neimplicandu-se in domeniul social decat cu functii represive. Din zorii
crestinismului si pana in secolul al XIX-lea,asistenta sociala practicata de
institutiile si ordinele religioase a fost principalul punct de sprijin pentru saraci si
pentru celelalte categorii defavorizate. In unele perioade ale Evului Mediu si apoi
in epoca avantului capitalist, au existat initiative asistentiale (destinate in special
saracilor) avandu-i ca promotori fie pe indivizii bogati atasati valorii crestine a
caritatii, fie comunitatile rurale si urbane,utopistii si industriasii convinsi de
eficienta economica pe termen lung a imbunatatirii conditiilor de viata ale
salariatilor lor. Trebuie precizat, de asemenea, ca insasi puterea politica din
anumite tari (in special din cele protestante) au manifestat un oarecare interes
pentru problemele sociale,insa dintr-un alt unghi si din alte motive decat cele ale
Bisericii.2

Dezvoltarea asistentei sociale in Romania

Primele inceputuri ale asistentei sociale in Romania au fost semnalate, ca de alt
fel,in toate celelalte tari ale lumii,sub forma unor actiuni caritabile,filantropice, cu

1
Miley Krogsrud, K. ,O’Melia, M. ,DuBois, B. Practica asistentei sociale. Editura Polirom, Iasi,
2006, p.28.
2
Bocancea, C. , Neamtu, G. Elemente de asistenta sociala. Editura Polirom, Iasi, 1999, pp.57-58

Baia Mare
2010
 Ministerul Educatiei si Cercetarii, Facultatea de Asistenta Sociala

un caracter profund religios,dezvoltandu-se secole de-a randul in jurul

manastirilor3.
Asistenta sociala a aparut ca raspuns la nevoile si suferintele umane ,iar nevoia
sociala si,implicit,nevoia de asistenta sociala au existat si vor exista
intotdeuna.Sunt arhirecunoscute exemplele referitoare la civilizatia azteca,ce
promova grija pentru orfani si infirmi,la civilizatia hindu,care proteja grupurile
vulnerabile si aflate in nevoie, iar in timpul imparatului crestin Constantin cel
Mare s-au creat primele institutii de asistenta sociala destinate copiilor si tinerilor
abandonati,femeilor vaduve,batranilor si saracilor. De fapt, toate tipurile de
societate existente de-a lungul istoriei au acordat sub o forma sau alta spijin
persoanelor aflate in situatii-limita.
Asadar,daca activitatile initiale de asistenta sociala s-au dezvoltat pe langa
institutii religioase,cu timpul acestea au devenit o ocupatie,dobandind mai apoi
statutul de profesie si stiinta . Mai tarziu ,societatile moderne au resimtit nevoia
institutionalizarii asistentei sociale4.
Evolutia asistentei sociale in Romania de la voievozi la contemporaneitate
In literatura de specialitate nu exista o periodizare in sens tehnic a dezvoltarii
asistentei sociale din tara noastra si de aceea ne asumam o periodizare proprie.
Istoria nationala consemneaza insa preocupari sistematice pentru sprijinul social
acordat persoanelor dezavantajate.
Probabil ca periodizarea asistentei sociale ar trebui sa inceapa cu o etapa a
implicarii comunitatilor religioase (biserici,manastiri), asa cum a si inceput
asistenta sociala in formele sale initiale ,dar cum aceste opera caritabile au
continuat si dupa aparitia statelor –natiune care si-au asumat cu profesionalism
responsabilitatea dezvoltarii asistentei sociale ,consideram ca prima etapa
programele sociale cu o anumita organizare administrativa ,dezvoltate de catre
domnitorii provinciilor romanesti.

a)Perioada voievozilor/domnitorilor

Voievozii si domnitorii care au stapanit de-a lungul timpului peste provinciile

romanesti au simtit nevoia de a se implica in activitati de protectie sociala si, ca
atare ,au dezvoltat programe sociale si au construit diverse institutii pentru
protejarea persoanelor vulnerabile.
Dorim sa reanalizam eforturile depuse de aceasta pleiada de voievozi si
domnitori intrucat deseori uitam importanta pe care au avut-o in dezvoltarea
operei de asistenta a saraciei (mizeriei,cum era denumita ) care ,mai tarziu, a
capatat numele de asistenta sociala.
In perioada premergatoare aparitiei statelor moderne ,voievozii crestini ai
provinciilor romanesti erau conectati la ideile de protectie sociala care circulau la
acea vreme in intreaga crestinatate (numita mai tarziu Europa). Ca atare,nu doar
mila si invatatura crestina i-au determinat la ridicarea de institutii de asistenta
sociala si la dezvoltarea de adevarate servicii sociale ,ci si dorinta de a alinia

3
Zamfir, E. Politici sociale in Romania, Editura Expert, Bucuresti ,1999, pp. 238-246
4
Buzducea, D. Aspecte contemporane in asistenta sociala. Editura Polirom, Iasi, 2005, pp. 39-
40.

Baia Mare
2010
 Ministerul Educatiei si Cercetarii, Facultatea de Asistenta Sociala

tarile lor si din acest punct de vedere la ,,tendintele europene” ale acelor
vremuri.
Un document datand din Evul Mediu(1365) atesta crearea de catre Radu Negru,
langa Campulung (Mataul de Jos), a unui sat special destinat adapostirii
persoanelor aflate in situatii de risc social (orbi,garbovi,schiopi,ologi).
De domnia lui Negru-Voda se leaga si aparitia caliciilor, una la Campulung si alta
la Bucuresti ,sub mlastina Dambovitei ,care aveau in fruntea lor un staroste de
calici. Acestea erau sustinute din taxele vamale ,taxele de divort si cutia milei.
Legenda spune ca domnitorul justitiar Vlad Tepes i-a inchis intr-o casa si,pe cand
ii ospata ,le-a dat foc pentru ca se inmultisera prea mult.Totusi legenda adauga
faptul ca domnitorul a avut grija ca in acea incapere sa ramana doar
profitorii,sarlatanii si pungasii ,indivizi care simulau diverse handicapuri pentru a-
si insusi foloase necuvenite.
In Moldova ,voievodul Stefan cel Mare incepe in anul 1480 marea opera de
asistenta a saraciei ,mizeriei prin colonizarea calicilor oferindu-le si anumite
servicii sociale (privilegii). La acea vreme, initiativa a reprezentat un adevarat
program social de dimensiuni regionale intrucat acoperea intregul tinut
moldovenesc.
De dezvoltarea protectiei sociale in Tara Romaneasca se leaga si numele
domnitorului Matei Basarab prin ctitorirea altor asezaminte pentru protectia
vaduvelor si orfanilor minori (in societatea actuala,asemenea stabilimente poarta
denumirea de centre maternale). Ele pot fi considerate adevarate institutii de
asistenta sociala intrucat erau constituite si sustinute tehnic si financiar de catre
autoritatile conducatoare.
Pe timpul lui Vlad Voievod (1524) , saracii erau ocrotiti la Curtea de Arges si
primeau,pe langa locuinta,hrana,imbracaminte si bani,ceea ce am putea spune
ca reprezenta un program complet de asistenta sociala intrucat le asigura
saracilor toate trebuintele de baza .Ideea de a le oferi si o suma de bani pentru a
le asigura subzistenta o regasim ca forma de ajutor social si la ora actuala in
intreaga Europa si nu numai.
Si voievozii Transilvaniei,chiar daca aceasta provincie romaneasca s-a aflat
multa vreme sub tutela Imperiului Austro-Ungar care se alinia tendintelor
crestinitatii,au dovedit acelasi gen de preocupari in sfera protectiei sociale.
Practic, in acea perioada istorica lumea se impartea in doua: crestinatatea si
restul sau paganatatea.
Remarcam faptul ca domnitorii care au dezvoltat si sustinut financiar
asemenea ,,politici de protectie sociala’’ nu au incurarjat lenea si dependenta
sociala,fiind nenumarate legende ce prezinta pedepsirea nu doar a acelora care
beneficiau nemeritat de asemenea avantaje,ci si a celor care,desi nu beneficiau,
se obisnuisera sa traiasca in ceea ce mai tarziu a fost numit de catre
antropologul Oscar Lewis cultura saraciei.

b)Perioada moderna

Initiativele caritabile prezantate anterior constituie o etapa premergatoare

aparitiei unui sistem de asistenta sociala.

Baia Mare
2010
 Ministerul Educatiei si Cercetarii, Facultatea de Asistenta Sociala

Pentru Romania,actul de nastere a asistentei sociale moderne poate fi plasat inca din
1775,odata cu aparitia primei legi de protectie pentru copil si infiintarea unor institutii
specializate de ocrotire pentru persoanele in dificultate : fete-mame,
saraci,bolnavi,personae varstnice fara sprijin ,personae handicapate fizic si psihic. Cu
toate acestea despre un sistem de asistenta sociala cat de cat structurat ,sprijinit pe
masuri legislative ,sustinut si de institutii corespunzatoare , se poate vorbi abia in 1831
odata cu aparitia Regulamentului Organic. Dupa Unirea Principatelor Romane din 1859
apar acte normative care fixeaza chiar atributii concrete pentru serviciile de asistenta
sociala la nivelul comunelor si judetelor ,incurajand spiritual de intrajutorare si
solidaritate la nivel comunitar (Zamfir,1999,p.239).

In 1695 se construiesc primele doua mari asezaminte spitalicesti care

indeplineau si activitati de asistenta sociala (Coltea si Pantelimon). Un rol
important in ridicarea institutiilor de protectie sociala l-au avut Constantin
Brancoveanu si Grigore Ghica care a infiintat fundatia Pantelimon.
Ulterior se introduc anumite taxe si impozite special destinate rezolvarii anumitor
probleme sociale. Astfel, Alexandru Ipsilanti a infiintat in 1775 dijma pentru copiii
saraci si a fondat un azil-spital pentru copii,numit Orfanotrofion (orfelinat pentru
copii).
In perioada 1782-1785, Alexandru Mavrocordat infiinteaza in Moldova ,,Casa
milei’’ ,iar Mihail Sutu ,in principatul vecin , ,,Cutia Milelor’’ ,ce depindea de
,,Obsteasca Epitropie’’ si era alimentata prin diferite taxe :cele datorate de
mitropoliti si episcopi cu ocazia inscaunarii lor,de boieri cu ocazia instaurarii lor
ca dregatori,cele impuse arendasilor postei,cumparatorilor de pasuni,taxe asupra
crasmaritului,amenzi judecatoresti.
Iata ca ,, bugetul de stat’’ incepe sa stranga fonduri special destinate persoanelor
aflate in dificultate. Practic incep sa functioneze adevarate mecanisme de
protectie sociala.
Referitor la institutiile de asistenta sociala putem mentiona si alte date istorice
importante : in 1862 se infiinteaza Azilul ,,Elena Doamna’’ , in anul
1864,generalul Kiseleff infiinteaza ,,Eforia caselor facatoare de bine si folos
obstesc’’ , aflata in subordinea Departamentului Bisericesc. In subordinea Eforiei
functiona Casa Copiilor sarmani,unde copiii cresteau cu doici si personal medical
de specialitate,iar la schitul Malaumku (Ilfov) exista o unitate de asistenta pentru
cersetorii inapti de munca,unde li se ofereau cazare,masa, imbracaminte si
asistenta medicala.
in 1867 Orfelinatul ,,Sf. Pantelimon’’ , cu o sectie pentru sordo-muti, in 1798, la
Bucuresti , Azilul ,,Manea Brutaru’’ , ce adapostea 80 de copii , in 1881 se
creeaza un serviciu de asistenta sociala in cadrul Primariei Bucurestiului , in
1883 Societatea Tibisorul si Casa Muncii CFR care asigura asistenta
functionarilor cailor ferate ,in 1894 se deleaga comunelor responsabilitatea
protejarii copiiilor abandonati ,iar in 1897 sunt infiintate Leaganul ,,Sf. Ecaterina’’
, din initiativa dnei Ecaterina Cantacuzino ,si Societatea Materna.
Mai intalnim si alte organizatii formale de ajutorare,cum ar fi: Societatea de
Binefacere ,,Regina Elisabeta’’ , Societatea ,,Principele Mircea’’ , Societatea
,,Cercurile de gospodine’’.

Baia Mare
2010
 Ministerul Educatiei si Cercetarii, Facultatea de Asistenta Sociala

In anul 1912 apare legea pensiilor( domeniul asigurarilor sociale).

Primul recensamant in domeniul asistentei sociale in Romania s-a efectuat in
anul 1936. Actiunea a identificat 521 de institutii dintre care 50 de stat si 471
particulare. Aceste institutii aveau un numar redus de asistati ,cele mai multe
avand capacitatea sub 10 persoane asistate . 5

c)Perioada contemporana

Prima parte a perioadei contemporane reprezinta practic intervalul in care

asistenta sociala din Romania a cunoscut o dezvoltare organizatorica greu de
atins astazi.
De o importanta deosebita sunt contributiile Scolii sociologice a lui Dimitrie Gusti,
care a initiat si a sprijinit contiuu asistenta sociala moderna. Amintim si aportul la
dezvoltarea asistentei sociale al unor personalitati ca Henri Stahl, Veturia
Manuila , Xenia Costa-Foru , Iuliu Moldovan si altii care au dezvoltat un sistem
original de asistenta sociala adaptat la realitatea din tara ,model posibil si datorita
cercetarilor sociologice de teren dezvoltate de catre Scoala sociologica, ce au
condus la cunoasterea reala a situatiei sociale,economice ,culturale si politice.
In prezent , sistemul de asistenta sociala este reconstruit pe baze moderne si
intr-o configuratie specifica mileniului trei. 6

Asistenta sociala in perioada regimului socialist

In regimul socialist,asistenta sociala a avut unul dintre cele mai dramatice
destine. Intreaga atitudine a sistemului socialist fata de asistenta sociala
demonstreaza o neintelegere a necesitatii,structurii si rolului ei.
Dupa al doilea razboi mondial, in mod special ca rezultat al activitatilor membrilor
Scolii sociologice a lui Gusti ,care au supravietuit razboiului si primului val de
represiune al regimului communist,se organizeaza un complex sistem de
asistenta sociala teritoriala,cu un asistent social la circa 30000 de locuitori.
Sistemul a functionat doar in orase,urmand ca intr-o faza ulterioara sa fie extins
si la sate. Asistentii sociali erau formati intr-o scoala post-liceala,primind o
pregatire profesionala de inalt nivel pentru acea perioada,superioara multor tari
europene.
Curand a devenit insa clar ca nedoritul regim nu va tolera sistemul de asistenta
sociala,deoarece il considera strain unei societati socialiste. In 1969, initiative
curajoasa de a dezvolta si consolida sistemul de asistenta sociala, a fost curmata
de interventia brutala a regimului comunist. Deja, in 1952, formarea la nivel
universitar a asistentilor sociali,fusese intrerupta iar in 1969 va fi complet
desfiintata, fiind acceptata doar sub forma unei scoli post-liceale. In acelasi
an,reteaua de asistenta sociala comunitara care incepuse sa se consolideze
institutional, a fost abandonata. Profesia de asistent social a fost exclusa din
nomenclatorul profesiilor.
Revolutia din 1989 a generat inalte asteptari in ceea ce priveste reluarea traditiei
bogate a asistentei sociale pe care o avea Romania. Estimarea problemelor

5
Pasa, F , Pasa, L. M. Asistenta sociala in Romania. Editura Polirom,Iasi, 2004.p.12.
6
Buzducea, D. Aspecte contemporane in asistenta sociala. Editura Polirom, Iasi, 2005,pp. 41-46.

Baia Mare
2010
 Ministerul Educatiei si Cercetarii, Facultatea de Asistenta Sociala

sociale si economice dificile ale tranzitiei care urmau sa apara a accentuat

urgenta dezvoltarii sistemului de asistenta sociala. 7

De la asistarea empirica la asistenta sociala

Cei care incearca sa explice procesul asistentei sociale manifestat in societatea

contemporana fac referiri,de regula, si la etapele care l-au precedat si anticipat.
Asemenea incercari amnezice sunt chiar inevitabile intrucat asistenta sociala
actuala nu acopera intregul registru de probleme la care ar trebui sa intervina si
lasa loc cu destul de mare larghete unor proceduri uzuale in perioadele in care
ea nu era fundamentata din punct de vedere stiintific ( epistemologic,
organizatoric, medodologic,terapeutic ,etc). Despre modalitatile de interventie
spunem ca formeaza continutul asistarii empirice,iar despre cele care se
desfasoara in conformitate cu exigentele cunoasterii stiintifice afirmam ca
reprezinta asistenta sociala.Intre asistarea empirica si asistenta sociala
diferentele sunt importante.
Interventia de tip empiric este reactiva,promta ,bogata in energie,impulsive,
conforma ,,glasului inimii’’ , iar intre cel care asista si cel care este asistat se
produc efluvii / campuri energetice positive / atasament / intuitii / emotii cu roluri
terapeutice foarte mari. Prin simpla prezenta a acestora, multe insuficiente ( in
special cele de ordin moral-psihic, dar si celelalte ) sunt rezolvate, asistatii
dobandesc sentimental de siguranta, chiar daca lipsesc unele continuturi de
ordin material presupuse de asistarea de durata. Consistenta asistarii empirice
este indusa, finalmente de bioaltruism , altruism, si spiritul comunitar.
Spre deosebire de asistenta empirica , asistenta sociala este definibila ca ,, un
ansamblu de institutii,programe,masuri,activitati profesionalizate,servicii
specializate de protejare a persoanelor,grupurilor,comunitatilor cu probleme
speciale,aflate temporar in dificultate,care,datorita unor motive de natura
economica,socioculturala,biologica sau psihologica,nu au posibilitatea de a
realize prin mijloace si eforturi proprii un mod normal,decent de viata.’’
Raportandu-ne la aceasta definitie pe linia paralelismului asistare empirica –
asistenta sociala , constatam:
a) in toate momentele evolutiei omenirii au existat persoane cu un nivel
precar de sansa de viata , precum si fenomene distruptive , critice , care
au atentat la supravietuirea societatilor si comunitatilor .
b) de fiecare data cand vulnerabilitatile si disfunctiile individuale ori sociale
erau alarmante , s-au produs in mod empiric si cu o oarecare intarziere ,
reactii de raspuns mai mult sau mai putin eficiente / adecvate ( desi nu
existau servicii specializate de asistenta sociala.
Trecerea de la asistarea empirica la asistenta sociala poate fi evidentiata si prin
etapizarea evolutiei istorice a faptelor de asistare . In acest sens , pot fi delimitate
urmatoarele intervale temporale in practicarea interventiilor sociale:

7
Bulgaru, M. , Dilion, M. Concepte fundamentale ale asistentei sociale (note de curs).
Universitatea de stat din Moldova, Catedra sociologie si asistenta sociala, Chisinau, 2000.

Baia Mare
2010
 Ministerul Educatiei si Cercetarii, Facultatea de Asistenta Sociala

1. Etapa bioaltruismului ( incepe imediat dupa procesul de antropogeneza si

dureaza , probabil, pana la instituirea primelor reguli de functionare
comunitara).
2. Etapa altruismului ( de la sfarsitul practicarii exclusive a bioaltruismului si
pana la inceputul secolului XX , caracterizata prin interventii sociale
constiente , reglate ostensive – adica atat de ratiune cat si de afectivitate )
3. Etapa lucratorilor voluntari ( de la sfarsitul secolului al XIX-lea si primele
decenii ale secolului XX , cand tinerii culti , alcatuiau grupuri care faceau
demersuri in scopul cunoasterii si ajutorarii categoriilor defavorizate).
4. Etapa specialistilor in asistenta sociala sau etapa contemporana ( de dupa
primul razboi mondial si pana in prezent , cand munca de asistare este
planificata , orientata stiintific , desfasurata de personal specializat in
acest scop si totodata , controlata de stat.

Despre faptele de asistenta sociala practicate de romani avem tendinta sa

afirmam , cu destul de mare superficialitate ca se afla intr-un stadiu incipient.
Aceasta afirmatie este pripita din urmatoarele motive:
- fenomene distruptive au existat intotdeauna, iar reactiile existentiale de
raspuns la acestea s-au produs in mod firesc.
- particularitatea formelor de asistare la romani a fost aceea a prevalarii
interventiilor empirice ( deoarece spiritul comunitar a fost foarte puternic )
dar aproximativ in aceeasi perioada cu lumea occidentala, a fost organizat
si la noi ,, serviciul social’’ sau asistenta sociala.
- desi nu beneficiau de servicii specializate , comunitatile romanesti de
dimensiuni mici ( in special cele traditionale ) promovau un tip de
interventie sociala de mare eficienta ( abaterile de la normalitate erau mai
putine decat in mediile occidentale , intrucat demersurile de prevenire,
compensare , recuperare-restituire erau sprijinite pe resorturile coercitive
ale datinilor , obiceiurilor , moralei , Bisericii).
Prin urmare , asistenta sociala actuala din Romania are antecedente consistente,
iar daca pomenim de imaturitatea ei , atunci argumentele care ar sprijini aceasta
idee ar fi:
- ineficienta interventiilor in raport cu multitudinea problemelor de asistat
- decalajul indiscutabil fata de asistenta sociala din Occident in privinta
organizarii institutionale si a fondurilor destinate sa sprijine aceasta
activitate
- deficitul de cadre de specialitate cu atributii in practica asistentei sociale
- relativa neglijare a domeniului in perioada regimului totalitar instalat dupa
al doilea razboi mondial.8

8
Neamtu, G. Tratat de asistenta sociala , Editura Polirom , Iasi , 2003, pp. 473-479.

Baia Mare
2010
Ministerul Educatiei si Cercetarii, Facultatea de Asistenta Sociala

BIBLIOGRAFIE

1. Bocancea, C. , Neamtu, G. Elemente de asistenta sociala. Editura

Polirom, Iasi, 1999.
2. Bulgaru, M. , Dilion, M. Concepte fundamentale ale asistentei
sociale (note de curs). Universitatea de stat din Moldova, Catedra
sociologie si asistenta sociala, Chisinau, 2000.
3. Buzducea, D. Aspecte contemporane in asistenta sociala. Editura
Polirom, Iasi, 2005.
4. Miley Krogsrud, K. ,O’Melia, M. , DuBois, B. Practica asistentei
sociale. Editura Polirom, Iasi, 2006.
5. Neamtu, G. Tratat de asistenta sociala , Editura Polirom , Iasi ,
2003.
6. Pasa, F , Pasa, L. M. Asistenta sociala in Romania. Editura
Polirom,Iasi, 2004.
7. Zamfir, E. Politici sociale in Romania, Editura Expert, Bucuresti,
1999.

Baia Mare
2010
Ministerul Educatiei si Cercetarii, Facultatea de Asistenta Sociala

Baia Mare
2010