Sunteți pe pagina 1din 68
TIPARIT LA S.C. GUTENBERG S.A. Str. G-ral Berthelot nr. 63, sect. 1 Bucuresti BULETINUL CONSTRUCTIILO 1997 Vol. 15 1, PRESCRIPTI TEHNICE “'Speciticajie tehnicd privind cerinte pentru proiccterea si executarea constructiilor in solufie de structurd spatial reticulats _Blanari, indicativ STO13 - 97, aprobatd de MLPAT cu ordinul nr. 2/N din 13 fanuaie 1997" 7 drilor prin contact ale stlpi- posil dimensiunea ochiurilor) sau prin luminatoare. 2.5. Spatiile acoperite cu structuri de rezistenti proiectate in solutie de structuri spatiale reticulate planare au destinatii variate atat in domeniul social cultural cat si industrial ‘ili de sport, sili de educatie fii inviqaimant, patinoare, bazine de innot etc + Sili polivalente, sili de spectacole, cinematografe, sili de expozitie, pavilioane economic (fixe sau itinerante) ete. ~ amfiteatre, sili de receptic ete. ~ garaje, depouri, hangare atcliere de productie, hale pentru in ~ hale industriale. 2.6. Structurile spatiale reticulate planare pot fi enea, la cladirile multicta i pentru unititile de ncerciiri, iv deschideri 2 24 m. Domeniul lor optim este cel al deschiderilor libere variind intre 30 si 65 m Practica arati ci la deschideri mai mari de 60.- 65.m siigeata 60 - 65 m, bere mai mari de. 60 - 65,m sunt indicate ial in triplu strat (structuri de tip plack rigid’, dar usoari) avand in aledtuire trei Fete: superioar, mediana” si” inferioara Cig. 13h). Dupi caz, siructurile in tripiu strat (dispuse in zoncle marginale) pot fi asociate cu structuri in dublu strat (dispuse in zona central). Structurile in triptu strat nu fac obiectul prezentei specificatii tchnice. 2.8, Forma inp! a structurilor spatiale reticulate planare al apropiatt de plan (cum sunt: trapezoidal, ele.), eu rezolvarea corespunz este - obisnuit ~ dreptunghiulari, recomandabil cits patrat, Pot fi adoptate si alte forme i, cireul rombici, hexagonal joare a rezemirilor. Informativ. in fig. 2 sunt prezentate forme in plan” mai putin uzuale pentru structuri spatiale reticulate planare. 2.9. Acoperisurile in solutic de structuri spatiale reticulate planare pot avea denivetiri pe parcursul lor ca, de exemplu, in fig. 3. 2.10. Structurile spatiale reticulate planare sunt aplicabile, de reguki, tramelor_izolate, astfel_incat_barele ,din. fata suiperioari s siperrowe la intindere eee pot fi gid © Abrele in nal *) Fata mediany este stust la mijloeut inal structri (grinzi cu Structus spate apc fn tei 10 2.12. Inclinarea acoperisului in solutie de structur spatial’ reticulati poate fi realizati cu una sau dou pante. In vederca asiguririi cfectului de saiba, panta recomandabili este de maxim 3% Inclinarea acoperisului cu o singurd pant poate fi realizat’ a structurii, pe grinzi a ciror fat supe- rioari asigur’ inclinarea dorita. nclinarea_acoperisului_cu_doui_pante poate fi realizaté fic prin montarea inclinati a celor doi versanti ai structurii (a cirei con- prin montarea direct inclina formare geometric s rezolviri constructive vor fi alese corespunzi- INFORMARE GEOMETRICA 3. © dez- 3.1, Structurile spatiale reticulate planare reprezint voltare structurilor reticulate planare intr-un singur strat (acestea din rma limitate la d al, thideri de maximum. 10 m si supuse, in princi me \covoictoare). 3.2, Structurile spatiale reticulate pl nare sunt caracterizate prin: - figura geometric ce subimparte planul fiecarei fete (forma ochiurilor); - poritia relativa a barclor din cele dous fete in raport cu con- turul; aledtuigea relativa a celor dou fete. mitfteFacomeiric’ se va avea in vedere ca structura propusit Sf nu fie un sistem critic (care AAT AsigUra stcicia indeforma: ul Fetcle superioara si inferioari pot avea ochiuri triunghiu- ombice si hexagonale, caracterizate prin lungimi de bare lare. pitrate, identice in ficcare fata, Tipurile de structuri la care ochiurile comp multe) lungimi de bare distincte nu fac obiectul pr “Tehnice. 3.4, Rigiditatea_globali a unei structuri spatiale reticulate planare este functic de conformarea ci geometric& (forma, respectiv. (ea. ochiurilor Structurile cu ochiuri triunghiulare sunt mai rigide decit cele, cu_ochiuri pirate, care, Ta Tandul lor sunt mai rigide decat cele cu ochiuri indeformabilit 3.5. Dupi forma ochiurilor din cele doug fete sia modului de dispunere a diagonalelor, este posibili o mare varictate de structuri spatiale reticulate planare. Solutiife cele mai simple sunt si cele mai atractive; ele au drept consecinta 0 serie de avantaje de ordin con- structiv, cum ar fi: posibilitéti de tipizare/uzinare/confectionare de subansambluri, montaj rapid, mare clasticitate in amplasarea lumina- conductelor ete 36, Laaleyerca tipuluide struct’ spatial reticulata planar (forma ochiurilor). va fi avuti in vedere sf forma conturului, in ve~ derea asiguritit unor condi nominate de rezemare va fi evitatd’ mo- dificarea conformarii re de bare. toarelor/recerea {evilor § ate prin indesirca nodurilor si adéiu 3.7. Principalele tipuri de structuri spatiale r reticulate plana sunt unm, 3.7.1. Structura spatiaki planar triunghiulard (lig. 5). Barele_ din fiecare fav formeaza triunghiuti cchilaterale. Cele doui fete sunt translate oblic, astfel ineat in proiectic apar hexagoane regulate ste late Din fiecare nod pleaci trei diagonale Ia nodurile vecine din fata cealalta, 3.7.2, Structura spatial planar ptratd - cu cea mai Jargitapli- care si aplicabilitate. Cele mai wzaale tipiri de structuci planar pitrate sunt: 372.1,Structura spatiald planar pitrat’ simpli (ig. 6) ta care cole doud feie - identice - sunt subimpantite in pitrate avand laturile 1 paralele, atat intre cle ct si cu conturul dreptunghiular al structurii, In privinta asezarii relative a celor dou’ carclaje plane, nodurile unei fete. corespund pe vertical cu centrele patratclor celeilalte fete. Nodurile celor doudi fete sunt legate prin diaganale, dispuse in plane verticale orientate la 45° fat de barele orizontale La fiecare nod se intalnesc cate 8 bare (4 bare dintr-< fata si Ristrdnd integral conformarca geometric a structurii spatiale Teliculate planar pitrate simple, ins’ modificand orientarea barelor fatii de contur, si anume rotire cu 45°, se obtine structura spatial planar pitratd oblic& (fig. 7). 47.2.3) Structura spatial planar pitrati diagonal’ (fig. 8), la care cele TOW fete sunt subimpartite diferit in pitrate; barele din fata superioara sunt orientate la 45° fati de barele din fata inferioar’. in acest fel, nodurile superioare corespund - pe vertical mijloacelor barelor din fata inferioart, iar nodurile inferioare corespund centrelor pitratelor superioare. Daca pasul fetei superioare este V2. Nodurile din cele dowd fete sunt le dispuse in plane verti- cale orientate la 45° fafii de barcle orizontale ale fetci superioare. La un nod superior se in gate prin diagonale. si 2 diagonale). in mod obligatoriu nodurile de contur vor fi fixate conta deplasitrilor in lungul laturilor sau vor fi previizute bare de contur pentru asigurarea strictei indeformabilititi a structuri 32724, Pisttind integral conformarea geometric a structurii spatiale planar pitrate diagonale, ins modificind orientarca fat de contur si anume rotire cu 45°, se obline structura spatial planar pitraté diagonal’ inferior (fig.9), 3725, Prin climinarca unor bare din structurile de baz deserise la Pet. 3.7.2.1 ... 3.7.24, cu o anumiti ritmicitate, astfel incat si se paistreze caracterul de regularitate al structurii, se pot obtine noi tipuri de structuri cu 0 densitate de bare mai mica; cle sunt denumite structuri spatiale retic- ulate planare sistem economic. ‘Spre exemplu, prin climinarea unor diagonale’si, alterativ, a unor bare din fata inferioar’i a modclului structurii spatial planar pitrate simple se poate obtine sistemul economic din fig’ 11. La aledtuirca unor sisteme economice va fi avutit in vedere trarca indeformabilititii geomettice a structuri 3.72.6, Pot fi incadrate in categoria structurilor spatiale reti-culate Planare retelele formate din grinzi cu zibrele plane dispuse dupi dou directii (fig. 10), contravantuite in plan orizontal astfel inca si formeze un sistem geometric indeformabil 3.7.3. Structura spatial’ planar hexagonal (fig. 12), la care barele din fiecare fat formeazi hexagoanc regulate convexe; cele dou fet spund printr-o translatic oblicd. Legitura intre cele dou’ fete ale structurii este realizata prin diagonale si montanti 38. Si metric diferita), in misura in care acestea sunt justificate din punct de vedere al comportitii statice, al tchnologiei de confectionare siexecutie, precum si din punct de vedere economic. Din punet de vedere al _cuprins intre 45°. ~ structuri cu rezemare in noduri ale fetei superioare: ~ structuri cu rezemare in noduri ale fetei inferioay - structuri cu rezemare mixti (att in noduri ale fe(ei superioare, At si ale fetci inferiearc). 3.10. Elementele geometrice de proiectare ale structurilor spatiale reticulate planare sunt: - pasul structurii; = numéirul de intervale; = indltimea structurii, respectiv unghiul diagonalei cu plancle {etelor, 3.11, Pasul structurii este distanta “P” mitsu uecesive, paralel cu. 0 latur ce contur. ‘imea pasului este dictati_de conditiile de modulare, natuca invelitorii, optimizarca consumului de metal in bare si noduri. Pasul opfim recomandat este cuprins mitre 1.5...3.0 i, 3.12, Numiirul par sau impar de pasi poate {1 un factor important in rezolvarca unor probleme de tehnologie, de scurgerea apelor (acoperis {ntr-o singura panti sau in dow’ pante) ct. 3.13. Iniltimea structurii este distanta “h” surat’ intre plancle fntre_1/15...1/20_din 60°, iuire rational’ a nodului, 0 Corelare judicious intr indltime, pasul retclei silungima dia-gonalci (,), precum si limitarea sgetilor verticale ale structuri la va-lori cfprinse inire 1/300 si 1/400 din deschiderea minima in plan, 3.15. La structurile spatiale planar pitrate, intre hy JL si Yexistat urmitoarele relatii 8) pentru structurile spatiale planar patrate simple: tg y= VD; ky = WN2cos y= hysin y a b) pentru structurile spatiale planar patrate diagonale: ig Y= 2b/h Q 4. MATERIALE se refera numai la spatiale reticulate planare realizate din ofeluri pentru constructii me- 4.1. Prezenta specificatie tehni talice. 4.2. Mircile de oteluri si sortimentele de produse din otel folosite pentru barele si nodurile structurii precum si pentru imbinitri sunt cele standardizate pentru constructii metalice ( STAS 500/1-89, STAS 500/2-80, STAS 500/3-80, STAS 404/1-87, STAS 530/1-87, STAS 6086-80, STAS 7657 - 90, STAS 7941-90, STAS 8726-90, 4.3. Barele structurii se realizeaza din tevi sau profile lami- nate la cald, tevi trase la rece sau profile cu pereti subtiri formate la rece. Alegerea otclului, a mircii sia sortimentelor de produse din otel, vor fi Facute de catre proiectant in asei de calitate, precum si a functie de importanta constructiei, de conceptia constructiva, incdr- c&ri, conditii de serviciu ete. 4.4, Matcrialele puse in oper’ vor fi de calitatea si dimensiu- nile prevazute in proiect. Pentru materialele puse in opera, furnjzorul va prezenta certificate de calitate. in cazul in care acestea lipsesc sau nu contin toate datele cerute prin conditiile din proiect, vor fi facute verificarile necesare Ja uzin& / laboratoare de specialitate, care vor clibera bulctincle corespunziitoare. Utilize lc conditionaté de obtinerca agrementelor tchnice, conform reglementirilor in vigoare. materialelor noi es 16 5. CALCUL 5.1. Probleme generale 5.1.1. Prevederile de calcul din prezenta specificatie tehnic& se refer la structurile spatiale reticulate planare pentru acoperis (care sunt cel mai larg aplicate) in cazul utilizirii structurilor spatiale reticulate planare ca plansee sau pereti de inchidere verticali sau inclinati, vor fi avute in vedere particularititile acestor tipuri de clemente de constructie (din punct de vedere al preluarii incircarilor, solutiei de rezemare etc). in cazul folosirii structurilor spatiale planare la plansee, vor lrebui luate miisuri speciale pentru asigurarea disiplrii energici. Disiparea se va face prin riglele cadrelor care vor asigura © com- portare postelastici corespunzitoare. §.1.2. Structurile spatiale reticulate planare sunt caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate datorita conceptici lor spatiale (structuri multiplu static nedeterminate), numirului mare de parametri care le definese precum si necesit&tii corclirii proiectirii cu tehnolo- gia confectionirii sia montajului. 5.1.3. in cazul estimarii unor posibile tasari diferentiate ale structurii de sustinere, vor fi efectuate verificiri corespunziitoare ale structurii spatiale reticulate planare. 5.1.4. O structuri spatial reticulata planara trebuie si fie cal- culata si dimensionati astfel incit si fic satisficute toate conditiile de revistenta si stabilitate atat pe durata de utilizare serviciu ct si in stadiile de montaj. De regulii, schema de incircare cea mai defavora- bili se realizeazi in stadiul final (de serviciu) d pot apairea combi- natiile de inedreari cele mai defavorabile, 5.2. Parametrii de calcul 5.2.1. Principalii parametti care intervin la determinarea stivii de cforturi si de deformauii in structurile spatiale reticulate planare sunt: + indltimea structurii “h"; ~ numirul de ochiuri m x n ale structurii din suprafata de reze- mare (m,n reprezint{ numirul ochiurilor in lungul fi in planul fetei revemate a structurii); ei deschideri, “1 marea in nodurile fetci superioare, respectiv inferioa - modificarea conditiilor de rezemare; - mitrimea incarcirilor nodale P,, P, aplicate pe cele doug fete (P. este incircarea Ia fata superioar’, iar P, este inciircarea la fata infe- rioardi; ~ raportul laturilor a/b = m/n (in care a =m x1, b=nx1 reprezint& laturile conturului dreptunghiular acoperit de structura reticulata planari), 5.2.2. Influenta indi 5.2.2.1.Cu foarte mici aproximatii (de cca, 2% datorate influ- mii “h” a structurii entei deformatiilor din lunecare), cforturile in barele din cele doua fete ale unei structuri spatiale reticulate planarevariaz: invers proportional cu iniltimea “h” a structurii, iar sigetile invers proportional cu “hy” Eforturile in diagonal sunt invers proportionale cu sin y. 5.2.2.2. Intr-o structuri dati, avaind o incircare dati, starea de cforturi si deformatii poate fi exprimata prin relatiile: $= C/h; T= Cyh; D= Cysin 7, f= Cf @) 18 in care ,T, D, sunt respectiv, eforturi in talpi, eforturi in diagonale, sigeti, si C,, C Cy Cy reprezint& anumite constante dimensionale care depind de inearcarile in nodurile sticturii: spatiale, iar - in cazul sdgetilor - si de rigidititile axiale ale barelor. Pentru doua structuri cu acecasi geometric a fetelor si aceeasi Incircare, avand ins& indtimi diferite h, si h,, eforturile i sigetile in cele dou’ structuri se aff in raporturile: S2= Si(hy/hy); T; =T(hy/hy); Dz = Dy(sin y/sin y3): f= f,(h “Mhs) (4) Astfel, daca starea de eforturi si deformatii in una din struc- turi este cunoscuti, atunci starea de eforturi si deformatii in cealalta structuri poate fi dedus& prin relatiile (4). 5.2.3, Influenta numarului de ochiuri “mx 0”. 52.3.1. Consumul de ofc! creste odat% cu cresterea numérului de ochiuri, atunci cind barele din fete si diagonale au, respectiv, sectiuni constante pe toaté suprafata structurii. 8.2.3.2. in cazul cind sunt ficute diferentieri, pe zone (campuri de efort), ale sectiunilor barelor, consumul de otel se reduce sensibil, structura devenind, ins, mai elastic’. Se precizeazi cA adoptarea unui numér exagerat de mare de zone pentru diferenticri ale sectiunilor barelor, chiar daca ar conduce la 0 scidere considerabili a consumului de ofcl, creeazi dificultiti mari la confectionare si montaj. De aceea, se recomandia limitarea la tei zone distincte pentru ficcare fata si diagonale. 5.2.4, Influenta conditiilor de rezemare 19 5.2.4.1. 0 problema special o constituie faza de montaj a unei structuri spatiale reticulate planare, cand conditiile de rezemare sunt diferite de acelea finale din stadiul de serviciu. in cazul structurilor spatiale reticulate planare la care, datori solutiilor adoptate la uzinare (bare si noduri, subansambluri cte), sunt posibile mai multe tchnologii de montaj, trebuic cxaminat cu atentic dac nu cumya conditiile de rezemare la montaj pot conduce la situatii in care, local, structura este subdimensionati. Spre cxemplu, in cazul folosirii metodei prin ripare, in stadii de montaj, structura - de dimensiuni mai redus = este rezematit doar pe trei laturi, cea de a patra find liber’, Modul de Iueru static se modifica substantial si, desi, incar- Cirile sunt mai reduse decat in stadiul de serviciu, este posibil ca unele “At in stadiul final. bare si fie mai incircate in stadiile de montaj, de 5. In barele de contur, care au o contributie importanta in asigurarca indeformabilititii geometrice a intregii structuri, a montaj se dezvolti cforturi mari, De aceca, barele de contur trebuic rificate si pentru situatia de montaj. 5.2.43, La montaj sigelile pot depisi valorile admise in stadi- ul final (de servieiu) Proicctantul structurii spatiale are obligatia si mentioneze aceste valori mai mari ale sigetilor pe planurile de montaj, in scopul avertiziirii proiectantului structurii de sustinere si a executantului 52.44. in concluzie, date fiind observatiile de la pet. 5.2.4.1...5.2.4.3., printre ipotezele de dimensionare ale unei structuri spatiale reticulate planare tebuie s fie uate in considerare si diferitele scheme de montaj si incrciiile aferente (vezi pet. 5.3.4.). $.2.5, Influenta raportului laturilor “a/b” = “n/a 5.2.5.1. In cazul structurilor cu contur dreptunghiular, starca de i fie ve 20 cforturi in barele fetelor structurii este influentat de raportul laturilor. Se recomanda ca forma in plan a conturului si fie cat mai apropiata de pitrat Pe misura cresterii raportului laturilor, avantajele structurilor spatiale reticulate planare (vezi pet. 2.1...2.3.) incep si se diminueze. Cand raportul a/b > 2, comportarea structurii spatiale reticulate planare tinde citre cea a unei plici plane incovoiate pe o directie. 5.2.6. Influenta modificirii sectiunilor barclor. Modificarea sectiunilor barclor intr-o fat a stru Cimpusi de derularea ctapelor de calcul) nu modifica sensibil starca de tur cforturi sectionale din cealalta fat De asemenea, nici introducerea unor bare suplimentare intr-o fata a structurii (impus& de derularea etapelor de calcul) nu modificd sensibil starca de eforturi sectionale din cealalti fata. Modificarea s cliunilor diagonalelor nu influenteaa, practic, starea de eforturi din barele fetelor si din diagonale ( 2. 5.3.3. Aspecte particulare. Elementele de inchidere transmit, in mod uzual, in zontale structurii spatiale reticulate planare. in cazul in care se doreste luarea in considerare a conlucrarii dintre elementele de inchidere si structura spatialii reticulat planar, va fi efectuat un calcul spatial al intregului ansamblu structural (stlpi, grinzi de contur, elemente de inchidere si structura spatial) La calculul deplasarilor laterale a structurii de sustinere se va putea admite cA structura spatiala reticulat in planul “ircari ori- este o saiba rigid 5.4. Condifii de rezemare 5.4.1. Rezemarea unei structuri spatiale reticulate planare se face - in mod obisnuit - perimetral, in nodurile situate pe contur (la fata superioara sau inferioara) sau punctual, in puncte izolate situate in interiorul retelei, conform pet. 5.4.3 5.4.2. Rezemarea pe contur se pe grinzi (de centri sau cu ziibrele in indltimea structurii), fie direct pe stalpi si poate fi in toate nodurile sau numai intr-un anumit numar de noduri (dispuse cu regularitate).. race fi 23 Cand conditiile arhitectonice nu impun rezemiari localizate, rezemarea cea mai rationalii este aceea in toate nodurile de contur, in scopul uniformizirii reactiunilor. Anumite condifii arhitectonice pot impune rezemarca pe contur in noduri alternate, cu o dispunere regu- lata. 5.4.3, Se recomanda ca, atunci cénd este necesari o rezemare nt interioar’ (direct pe stalpi), accasta si fie de tip arbores Ui la fata inferioar’. Rezemarea arborescenti poate fi impusk de proiectul de arhi- tecturi (fatade pentru sili de expozitii, hangare, etc.) cu deschideri liberc mari. Prin rezemarea arborescenti, incircarile se repartizeaza la un numér mai mare de bare care se intalnesc pe stalp. 5.4.4, Din punct de vedere constructiv, rezemarea va fi astfel conceputi ineat s& poatt permite mici deplasiri dup una, douk sau (rei directii (orizontal, in lungul si/sau transversal conturului structurii spatiale, precum si vertical). 5.4.5. in cazul fundarii constructici pe terenuri cu posibile asiri diferentiate (deplasiri impuse) vor realiza- adoplate solutii construc- live pentru rezemare, care si nu conduci la introducerea unor eforturi suplimentare necontrolate Numérul nodurilor cu. deplasare liberi pe verticali nu va depasi o treime din numiarul total al nodurilor de rezemare. 5.5. Caleulul static 5.8.1, Pentru calcul sunt admis in mod uzual, urmiitoarcle ipoteze: : ~ barele sunt perfect centrate in noduri teoretice: incircdrile sunt concentrate si sunt aplicate numai in noduri; - deformatiile transversale (sigetile) sunt mici in comparatic cu deschiderile, astfel incit echilibrul poate fi exprimat pe starca nedeformatt a structutii. Se poate admite, de asemenca, ipoteza simplificatoare ci nodurile sunt articulatii sferice perfecte, intrucat ~ pe de 0 parte - nodurile au dimensiuni mici in raport cu lungimile barelor si nu au o rigiditate semnificativa care sk impunit considerarea acestora in cal- culul static, iar - pe de alt& parte - solutiile constructive de noduri, in majoritatca lor, realizeazi conditiile unei articulati. Se precizeazi ci programele actuale de calcul sunt capabile sa modeleze rigiditatea nodurilor. 5.5.2. Principalele metode de calcul static, aplicabile struc- turilor spatiale reticulate planare pentru determinarea eforturilor in bare si deplasirilor nodurilor sunt metodele staticii constructiilor: metoda deplasirilor si metoda eforturilor. 5.8.3. Calculul de rezistenta si stabilitate al clementelor com- ponente ale unei structuri spatiale reticulate planare va fi efectuat in conformitate cu prevederile STAS 10108/0 - 78. in cazul in care barele structurii sunt realizate din tevi sau din profile cu pereti subtiri formate la rece, calculul va fi efectuat conform prevederilor STAS 10108/I - 81, respectiv STAS 10:08/2 - 83. 5.5.4, Barele structurii sunt clemente solicitate axial (la intin- dere sau compresiune), neglijindu-se efectul incovoierii datorat grutitii proprii a barelor. 5.5.5. La imbinarea a doud subansambluri cu sectiuni diferite rezult& bare cu sectiuni nesimetrice (fig. 13). Excentricititile datorate nesimetrici introduc momente inco- neglijate, astfel cX aceste bare vor trebui ve- Voietoare care nu pot rificate, suplimentar, la incovoiere cu fortd axia 5.5.6. Dacii unele bare sunt incarcate cu sarcini transversale aplicate pe deschiderea lor (de exemplu, dispunerea panelor pe deschidere), a ali. tc bare vor fi verifieate si la incovoiere cu fora axi- 5, primate, lungimea barei poate .7. Pentru determinarea lungimii de fambaj a barelor com- ~ distanta dintre fetele nodurilor, pentru imbiniirile cu conec- tori; - distanta dintre axele nodurilor, atunci cand nodurile rezulté prin simpla intersectic a barclor 5.5.8. Elape principale ale calculului unci structuri spatiale: - stabilirea intensititilor de calcul ale incircarilor; - predimensionarea structurii; = doterminarea cforturilor in barele structurii, cu utilizarea ygramelor de calcul; - dimensionarea barelor structurii, inclusiv verificarca la cfor- turi din tasiiri ncuniforme, variatii de temperatura etc. dimensionarea nodurilor: = verific nodurile, pre i specifice ale barelor in zona de imbinare cu im si ale piesclor componente ale nodurilor, dupa caz” 6. ELEM! TE DE PROIECTARE 6.1. Proiectele pentru structuri spatiale reticulate planare vor fi intocmite de citre unitati care poseda calificare, competent si expe- rient& corespunzitoare naturii si importante’ constructici. Proicctele vor fi verificate de verificatori autorizati de stat ‘de veriiteie speeitice in earl nourior die (hg. 13 1 barelortntine (evi) fn sectianed abit ka mbna Toe eu bolle: + verifieafeaboltarilor Gininderc,presivne pe yar, forfecare: + voices ibis inte vs balun, pecum sa cea dine pce marion, + verficureatransmiterttorcloe din barele feel superioare la nod ete 26 6.2. Aledtuirea barelor 6.2.1. Barele unci structuri spatiale reticulate planare pot fi alcatuite: cu sectiune inchisi (din {evi rotunde, patrate sau dreptun- ghiulare); - cu sectiune deschisa (din profile U, L etc.) Se recomanda utilizarea cu prioritate a sectiunilor inchise (clementele structuri fiind solicitate, in principal, la eforturi axiale). 6.2.2. Pentru realizarea unci dimensionari rationale este indi- cat diferenjierea sectiunilor barclor pe zone (cimpuzi de fort). Se recomanda limitarca la trei a numirului de cdmpuri diferite pentru fiecare tip de bari (fata superioari, inferioara si diagonale) atrate simple, Pentru structurile spatiale reticulate planar consumurile minime se obfin atunci cand: - cele trei zone sunt egale intre cle si egale cu 6 treime din a totalé acoperiti in plan cu structura spatial - ariile sectiunilor barelor sunt conform (abelului 1 a, Tabelul 1 Zona ae central Thtermediard Tagine Gu a THA, 13, Tas nia A, TA, THR, OA A, sa 04 A, Giagonale | 6.3. Noduri 6.3.1. Nodurile teoretice ale structurii pot fi materializate prin nodurs oc diferite tipuri (denumite, in cele ce urmeaz’, conectori) sau reulti din alcdtuire construeti rarea de subansambluri 5, prin ali permit transmiterea efor- solidarizate corespunziitor, astfel incat s wrilor. 6.3.2. Pot fi admise orice tipuri de noduri, cu conditia confor- mirii, dimensionarii si executirii corecte, utilizarii de materiale pen- tru alcituite si imbinare corespunzitoare, precum si a obtinerii - in ansamblul structurii - a unui aspect arhitectural atractiv. 6.3.3. Notele de calcul ale imbinirilor, vor cuprinde toate ve- rificdrile necesare: verificarea sectiunilor posibile de rupere, strivire, verificarca la voalare local etc. forfecare in plus, vor fi incereate cel putin céte rei probe la scar’ na- turala pentru fiecare tip de nod nou inceput si pentru fiecare tip de solicitare. Solutiile noi vor fi supuse agrementirii tehnice, conform reglementirilor in vigoare. 6.3.4. Soluliile romanesti pentru noduri includ atat solutii pentru conectori cat si pentru nodurile ce rezulti prin simpla inter- sectie a barelor. 63.4.1, Sunt prezentate, exemplificativ, citeva solutii de noduri” pentru structuri spatiale reticulate planare cu deschideri libere mari, utilizate la investitii concrete sau promovate prin proiecte: - noduri sferice sudate sau noduri sferice cu Manse asamblate cu suruburi (coneetori); = noduri disc (conectori); ~ noduri cu sectiunea in cruce (conectori); = intersectii de bare. Y Toate aceste solu sunt brevetate. Dinte ele, primele tei sunt solu de inecput eae inci isi pista aplieabiitatea, dort aptitudini lor pont wtlizare, evidenfate de {comportarea siaetutilor spatiale reticulate planare in cir component int 6.34.1.1, Modul de alcatuire a nodurilor sferice sudate sau cu flanse este prezeniat in fig. 14, respectiv fig. 15. Alegerea dimensiunilor nodurilor sferie utd cu ajutorul diagramei din fig. 16, in care P este imbinarii (care rezult4 din inmultirea cfortului maxim din barele con- iguranta) poate fi \clircarea de cedare a curente in nod cu coeficientul de s diametra exterior feavai diametru exterior sler& grosime perete sferi diametru exterior sfera Curbele sunt trasate pentru un coeficient de siguranti 2,5. recomandat, fata de capacitatea portant La nodurile cu flanse, utilizate la alcdtuirea subansamblurilor uvinate, flansele vor fi considerate ca pli turul interior si incdrcate uniform pe un contur exterior liber, reprezentat de linia centrelor suruburilor de prindere, . Modul de alc&tuire a nodurilor disc este prezentat in i inelare incastrate pe con- 6.3.4.1.3. Modul de alcatuire a nodurilor cu sectiune in cruce 18, 63.4.1.4, Nodurile de tip intersectic de bare rezulti prin asam- blarea de subansambluri uzinate, de tipul celor din fig. 19 (rame plane pitrate), dispuse in sah, Guseele G din colluri, prin aliturare cate dou’, compun este prezentat in nodurile rejelei. 6.3.4.2, Pentru constructii demontabile destinate organizirii de santicr - cantine, cluburi, laboratoare ete. - cu deschideri de maximum, 13 m se mentioneazi solutia de nod de tipul cmisfera poligonald cu opt fete. fig. 20 (solutie protejata prin brevet). 5, Principalcle solutii/sisteme de noduri utilizate in strdinitate sunt: = Mero (Germania), fig, 215 - Unistrut (S.U.A.), fig. 22: Space Deck (Marea Britanie), fig. 23; Nodus (Marea Britanie), fig. 23; - Triodetic (Canada), fig. 24; - Unibat (Franta); - Nippon Stee! Joint (Japonia), fig. 25; = Octatube (Olanda), fig. 26; - Tubal (Olanda). 6.4, Indicafii constructive 6.4.1. La bare cu sectiuni tubulare, diferenticrea ariei sectiunii se recomandii a se face prin pistrarea diametrului exterior si modifi- mea minima a peretelui va fi de 4 mm. Pentru a evita riscul montiirii eronate a barelor (de exemplu, carea grosimii peretelui. Gro: montarea unor bare cu acelasi diametsu exterior, dar cu grosimi mai mici), pe bare vor fi apl durabile. 6.4.2. Nu se admite inidirea unei bart pe deschiderea ei Se va ciuta ca hungimile aprovizionate ale tevilor/profilelor s& conduci la minimum de cideri, respectiv Wierile vor fi optimizate ast- te - in mod obligatoriu - marcaje vizibile gi fel ca lungimile aprovizionate si 6.4.3. in cazul soluiiilor de al cu suruburi a barelor pe nod, vor fi utilizate minimum trei clemente de fic eft mai complet utilizate. (wire care necesit& prinderea 30 asamblare (suruburi). Suruburile pot fi pisuite sau de inalt’ rezistenti. 6.4.4, Se recomanda alcituirea structusilor spatiale reticulate planare din subansambluri uzinate. Acestea pot fiz + liniare (bara); ~ plane (de dimensiunea unuia sau mai multor ochiuri dintr-o fata), - spatiale, de tip piramidal sau trunchi_ de piremidas - de tip ferma (pe lungimea unei deschideri sau pe tronsone). 6.4.8. imbinarea subansamblurilor se realizeaz in functic de tipul acestora si de solutiile de noduri: - prin sudare; = cu suruburi (de exmplu, in cazul subansamblurilor plane si nodurilor cu sectiunea in cruce sau de tipul intersectii de bare), 6.4.6. La structurile spatiale reticulate planare se recomand’t ulilizarea invelitorilor usoare si a detaliilor de prindere ct mai simpla de executat, 6.5. Consumul specific de ofel depinde de: geometria struc~ turii, dimensiunile in plan, solutiile de aledtuire (forms sectiunii bari, tipul de nod) precum si de materialele de aleatuire Consumul specific C poate fi evaluat, orientativ, cu formula: C=kVA (6) fetci dreptunghiulare acoperite cu structura spatial, exprimata im? este un cocticient avand valor MW = pentru latura minim a structurit mai miei de 24 m; 1,50...1,68 - pentru laturi mai mari de 24 m. 3 Se mentioncaz ci Ja evaluarea coelicientului & s-a tinut seama de STAS 10101/21 - 92. 7. CONFECTIONARE, TRANSPORT, MO! 7.1. Confecfionare 7.1.1. Din punct de vedere al uzinirii, structurile spatiale reticulate planare se incadreazi in categoria constructiilor metalice cu complexi 7.1.2. Confectia metali conformitate cu: - STAS 767/0-88 -C 56-85 ~ C 150-84 = Regulament de receptic a lucriilor de constructii si insta- latii afcrente acestora (publicat in Monitorul Oficial nr. 193/1994) 7.1.3. Proiectantul poate colabora cu tehnologul uzindrii, 1a farca acestuia, pentru stabilirea unei tehnologii corecte si simple de confectionare. 7.1.4, Structurile spatiale reticulate planare presupun 0 con- fectionare ingrijita (tolerante de executie reduse) datorit numirului mare de clemente componente care se evita cumularea abaterilor de executie ale acestor elemente. Tolerantele vor respecta cel putin prevederile din STAS 767/0-88 si Normativ C 56-85. Pentru situatiile care nu se incadreazi in prevederile reglemntirilor tehnice mentionate, proiectantul va pre- t valorile toleranfelor admisibile. fale medic. a fi executata si receptionaté in solicit ambleaza si necesititii de a O mentiune special se face pentru subansamblurile spatiale cate sunt rigide si a céror confectionare far respectarea tolerantelor prescrise ar crea dificultiti mari la montaj. 7.1.5. Se mentioneaza ca, pentru anumite so! calitatea confectionatii influenteaz intensitatea incirc&tii de cedare (de exemplu, in cazul nodurilor disc, nerespectarea tolerantelor de executic a giurilor in disc si a bolturilor pot conduce la diminuarea capacitatii de cedare). Inexactitiile de executie si fortarea montajului pot conduce la flambarea unor bare adiacente nodului respectiv. in astfel de cazuri sau vor fi luate misuri adec- 1 de aledtuire, se va verifica prin calcul situatia creat vate 7.1.6. La executarea structurii de sustinere a structurii spatiale reticulate planare, tolerantele de execute ale primei vor fi corelate cu abaterile de la dimensiunile din proiect ale celei de-a doua, 7.1.7. Particularitafile tehnologice si respectarea reglemen- Lirilor in vigoare nu exclud normele interne ale fiecirei unititi pro- ducitoare (uzin’). Confectionarea si montajul structurilor spatiale reticulate planare vor fi realizate pe baz de caiete de sarcini. 7.1.8. La verificarea corectitudinii confectionarii subansam- blurilor si pieselor vor fi folosite sabloane executate pe masini de pre- Iuerat. Se subliniaz’ obligativitatea verificarii fiecdrui subansamblu pe sablon, a c&rui verificare periodic’ (a sablonului) nu trebuie si arate abateri mai mari de + 1 mm (laturi, diagonale, planeitate). 7.1.9. Controlul calititii confectiei metalice va fi efectuat de citre responsabilul tebnic cu executia. 7.1.10, Dupa caz, producatorul va confectiona un numar suplimentar de noduri (probe la scari naturali) - cate trei_ pentru 33 fiecare tip de nod si de solicitare - in vederea incercirilor de rezis- tent&. incercarile pot fi facute de unitatea producatoare cu asistenta tehnici a unui laborator de specialitate, sau vor fi comandate de catre producittor la un laborator de specialitate, ciruia fi vor fi livrate pro bele pentru incercare. Rezultatele incercirilor vor fi comunicate, in mod obligatoriu, proiectantului 7.1.11, Subansamblurile si piesele structurii spatiale reticulate planare vor fi preasamblate in unititile producitoare, pentru evitarea unor complicatii la montaj. 7.1.12, Manopera de uzinare depinde de solutia si materialele de aledtuire a structurii precum si de dotarea unititii producitoare, Informativ, in cazul unei unititi cu o dotare cel mult medic, consumul specific al manoperei de uzinare este de cca, 170 ore om/ton Evaluarea manoperei de uzinare are la baz preul mediu de livrare pentru confectie metalic& i structura pretului respectiv. 7.2. Transport 7.2.1. Transportul, manipularea si depozitarea subansam- blurilor structurilor spatiale reticulate planare se fac cu usurint, asi- gurdind de la proiectare ca subansamblurile si fie gabaritice. 7.2.2. Se recomanda impachetarea subansamblurilor pe tipuri si dimensiuni, pentru o identificare mai usoara la montaj. 7.2.3, Transportul de la unitatea produciitoare la santier se va face corespunzitor solujici subansamblurilor, cu asigurarea gabaritelor pe strazi, soscle sau cale ferata si cu asigurarea mijloacelor de ridicare pentru in 72. reare, descarcare si depozitare. Este obligatoriu ca la transport si depozitare sit fie luate 34 suri pentru sprijinirea corespunztoare si, dup’ caz, protejarea loc ‘ci deteriora (deformatii). a subansamblurilor, in scopul evit 73. Montaj 7.3.1. Montajul structurilor spatiale reticulate planare va fi efectuat in conformitate cu prevederile normativului C 56-85 sia indi- caliilor speciale date de proiectant. De asemenea, va fi avut in vedere: “Regulamentul de receptie a lucririlor de constructii si instalatii afe- rente acestora”. (in Monitorul Oficial nr. 193/194) 1: variaza intre liftarea la povitie a structurii asamblate integral la sol si montarea la cotd (la pozitie) pe esafodaj general (platforms). In afara acestor doua solutii, de montaj, se mai citeaz’: = asamblarea la pozitie, pe o platforma partial, de tronsoane de Iungimea unei Jaturi a structurii si riparea lor cu trolii, pe masura asamblirii; ~ montarea pe platforma de lucru deplasabili (cintru mobil); ~ asamblarea la sol a unor tronsoane mari (de exemplu, un sfert de structura) si montarea lor pe grinzile marginale de sustinere si pe © schel& centrala; legarea tronsoanelor, prin adiugarea barelor lips, se face la pozitie. Nota: Lista solutiilor de montaj nu este exhaustive 7.3.3, Solutia de montaj poate fi aleasii de acordul proiectantului - in functie de utilajele disponibile si de stadiul executici structurii care sustine acoperisul, cu conditia estimarii corecte a solicitarilor ce iau nastere in timpul montajului si a defor- .2. Pentru montaj pot fi utilizate numeroase solutii, care ituate la extremele variantelor ire executant - 35 matiilor pe care le poate suferi structura. 7.3.4, Montajul structurilor spatiale reticulate planare va fi cfectuat pe baza unui proiect de montaj, cuprinzand tehnologia co- respunzitoare, care va fi avizat de proiectant. 7.3.5. Manopera de montaj depinde de solutia si materialele| de alcituire a structurii, solutia de montaj si utilajele din dotarca| unitifii executante, Informativ, pentru o structuri spatial reticulati planari asamblat cu suruburi, consumul specific al manoperei de montaj este de cca. 1,33 ore om/m’ in situatia fri pane si de cea. 1,81 ore om/m* in situatia fra panc, si de cca, 1,81 ore om/m’, in cazul panelor. La solutiile sudate, consumul specific al manoperei de mon- taj se majoreazi cu cca. 15% Evaluarea manoperei de montaj are la bazX “Colectia de| norme orientative de deviz C - 1995”, 8. PROTECTIA ANTICOROSIVA. 8.1, Structurile spatiale reticulate planare pot fi utilizate in] medii cu agresivitate natural sau/si industrial’. 8.2. Clasificarea agresivititii mediilor asuprastructurilor re se face conform STAS 10128/86. 8.3. Masurile de protectie anticorosiva a structurilor spatiale] reticulate planare se stabilese in functie de natura si clasa de agresi- vitate a mediului conform reglementirilor tehnice in vigoare (STAS| 10166/1-77, STAS 10702/1-83, STAS 10702/2-80, Instructiuni tchnice C 139-87). 8.4. in cazul in care protectia anticorosiva definitiv: spatiale reticulate pla a sub ansamblurilor si nodurilor nu a fost realizata in unitatea producitoare, 36 in vederea transportului si depozitirii pe santier pnd la montaj, vor fi juate misuri de protectic anticorosivi temporark (grunt si vopsea) precizate de proiectant in functic de conditiile concrete de depozitare si de mediu. 8.5. Structurile spatiale reticulate planare exis jurmeazi si fie amplasate in medii agresive, vor fi supuse activitatii de lurmarire a comportirii in timp, conform cap. 11. 9, PROTECTIA LA FOC 9.1. Comportarea la foc a structurilor spatiale reticulate planare neprotejate la foc, depinde - in general - de comportarea la foc a ofelului in structuri de rezistent&, respectiv incombustibile (clasa Cy, Jconform STAS 8558-78) si cu o limit de rezistenté fa foc conventio- nal de minim 15 minute”. 9.2. Structurile spatiale reticulate planare de aceperis se afl, in caz de incendiu, partial sau cu toat’ iniltimea in grosimea stratului ide gaze fierbinti ce se acumuleazX sub invelitoare, strat demarcat net de cel de temperatura ambiant, cu care nu se amestecd. 9.3. Atingerea temperaturii critice poate fi intarziata prin Jdiferite metode de protectie la foc, gradientul in protectia aleas’ asi gurand limite de rezistenta la foc de 30, 60 ... 120 minute. Limitele de rezistenta la foc se stabilese in functie de desti- natia clidirii, conform normelor tehnice P 118-83 cu medificirile din 1996, 9.4, Durata de rezistentd la foc se stabileste de cAtre proice- fantul structurii si se asigura prin sisteme de protectie adecvate. 9.5. Protectia la foc poate fi de tip termoizolatie incom- bustibila cu grosimi diferite (vaté minerali/spray de fibre/tavane sus- =) Src pale eeu planar sent mai vantjss in rapt sere conventinale de aeopers (stueti plane) asigurind un timp mai lung pent evaeuarea hii dstorté partici tuturorelementelor lor component - chiae si mpl incen Wnlos ta prelusea si tansiteea ner 37 pendate sau, dupa ca: spumanti. 9.6. Dupii caz, greutatea protectiei la foc va fi luati in con. siderare la evaluarea incarcarilor permanente. 9.7, Tipul si grosimea protectiei se aleg si se caleuleaza i functie de factorul de masivitate al fiecdrui tip distinct de bard (forma, dimensiuni).” combinatii ale acestora) sau cu vopsea termo- 10.6. Executantul cercarii va fi o unitate abilitat care poseda aparatura si mijloacele de misurare necesare si care este auto- rizati de c&tre Inspectia de Stat in Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului. Executantul in redrii asigura elaborarea proiectului incercirii, executarea incerciirilor auxiliare sia incercirii prin incarcare propriu-zise, prelucrarea datelor experimen- tale si referatul privind rezultatele incercrii. 10.7. Mijloacele de ineircare trebuie sa satisfacd urmitoarcle conditii - s& transmit incrcarea la structurd conform schemei adop- 10. INCERCAREA S$ TRUCTURIL 10.1. incercarea structurilor spatiale reticulate planare arc drept scop stabilirea misurii in care solutiile constructive noi sau, dupa caz, cele existente, indeplinese cerintele de rezistenta si stabili: tate (conform Legii 10/1995) si sunt, implicit, apte pentru utilizare. 10.2. incercarea va fi executata in situ, prin incarcare static Asupra constructiilor acoperite cu structuri spatiale reticulate planar pot fi efectuate si incerciri pentru determinarea caracteristicil dinamice ale ansamblului constructici. 10.3. incercirile pot fi initiate de c&tre investitori, proprictas proicctanti, utilizatori, experti sau organe oficial de control abilitate 10.4. incercarea in situ este obligatorie numai in cazurile pre vazute in STAS 1336-80, pot. 1.3. incercarea structurii prin incdrc&ri statice va fi executata is conformitate cu prevederile STAS 1336-80 si Instructiunilor tehnic 205-81 10.5. Tema de incercare va fi elaborati, de regula, de cat tate; = actiunea lor asupra structurii ‘moment al procesului de incarcare; = actiunea lor si nu fie influentati in mod sensibil de condijiile exterioare incercirii (factori climatici, temperaturi, tchnologii etc.), de modul lor de dispunere sau de legaturi cu alte cle- mente ale constructici, sau s se poati aplica misuri pentru evitarea acestor influente: 4 poati fi evaluat in orice ~ s& asigure securitatea procesului de incercare si/sau de lucru. 10.8, La incercare este urmérité evolutia urmatorilor para- metri: - deplasari liniare si deformatii (tastiri, stigeti) - rotiri; proiectantu! si executantul structurii, in colaborare cu executantt ' ee - deformatii specifice; incercarii, + forte; %) Factorul de masivitate se calculeaii eu formule - presiuni; P Fo jm) 10.9. Aparatura si dispozitivele de masurare vor obligatoriu, verificate metrologic inainte de montare. 10.10. in general, incercarea in situ prin incircitri statice com- in mod in cre P, este perimetrl sectiuni expuse lt foe iar S;este seetiunes curent a bare, 39 Porta patru faze distincte: + incdiearea progresiva de la nivelul zero pani la nivelul ci ‘maxim si urmarirea comportdrii structurii la nivelurile intermediare de incarcare prestabilite; ~ mentinerea structurii la nivelul maxim al incdrcitrii de probs timp de 12 ore si urmarirea comportitii eis - desciircarea treptata (parcurgand aceleasi trepte ca in cazul incdrcarii progresive) pani la nivelul zero al incarcarii de proba: - urmirirea comportirii structurii dupi descarcarea la nivelul 160. 10.11. in cazul in care, in mpul incdrcarii, este observati aparitia unor fenomene periculoase, incercarea va fi intrerupta si, pe At posibil, structura va fi descaircati imediat. 10.12. La incercare vor fi luate misuri de prevenire a dete- riordrii excesive a structurii (ca urmare a unei eventuale cedari pre- mature sub incarcarea de proba) precum si de protejare a personalului experimentator de efectele periculoase ale acestei deterioriti 10.13, Prelucrarea datelor a rezultatelor vor fi cfectuate de catre executantul incer- experimentale, analiza si Rezultatele incercarii si aprecierile privind siguranta si apti- tudinea pentru utilizare a structurii spafiale reticulate planare vor fi prezentate sub forma unui referat de specialitate. 10.14. incercarea in situ conform STAS 1336/80 permite evaluarea sigurantei structurii pentru incarcirile considerate la momentul efectuirii acestei incerciiri, dar nu poate surprinde eveni- ‘mente ulterioare, fapt pentru care, dupa caz, in completare, este nece- sara urmarirea speciald in timp a structurii, conform cap. 11, pet. 11.7 40 11, URMARIREA COMPORTARII iN TIMP 11.1. Urmarirca comportarii in timp a structurilor spatiale reticulate planare este © activitate obligatorie, prin actiunea Legii 10/1995 privind calitatea in constructii, fiind © component a s jtemului calitatii in constructii 11.2, Satisfacerea cerinjelor esentiale pe durata de utilizare (servicin) trebuie asiguraté de citre factorii implicati in conecperea, realizarca si utilizarea structurii, potrivit responsabilitijilor fiectruia. 11.3. Urmirirea comportirii pe durata de utilizare a struc- turilor spatiale reticulate planare are drept scop identificarea - din timp - a oricirei situatii care ar implica un risc de avariere a structurii sau de reducere a capacititii sale de utilizare, in vederea luarii unor i miisuri de interventic pentru inkiturarea pericolului unor decizii accidente cu urméri grave pentru viata oamenilor si pentru bunurile materiale adipostite de constructiile acoperite cu aceste structuri, 11.4. Activitatea de urmarire a comportirii are la bazi prevederile Normativului P 130-88. De asemenea se va tine seama si de prevederile de la pet. 11.6. 15. Activitatea de urmarire a comportirii va fi efectuat sub formele: - urmiirire curentit (supravegherea curent - urmirire special? Categoria de urmirire de citre proiectant si se consemneaza in cart printr-un caict de sarcini privind urmiirea comportirii structurilor spatiale. 5 ast tehnice); i metodologia de efectuare se stabilese 4 tehnic’ a constructiei 11.6, Urmirirea curenti este o activitate sistematic’, cu ca- Facter permanent, care va fi asigurat de c&tre proprietar/utilizator, conform prevederilor din proiectul de executie si instructiunilor speci- 4l fice inserise in cartea tehnica a constructici. in cazul in care nu exist picvederi date de proiectant, ea va respecta reglementarile mentionat lapet. 1A. si 114. Inspectarea_structurilor urmiarire curent spatiale in cadrul activitatii. dé i va fi efectuati de personal cu studii superioare sp ializat (unititi specializate) prin examinare vizual& direct& si ct ijloace de masurare simple, uzuale. Se recomanda ca inspectarea si fie ficutd, de regula, trimes. trial/semestrial dar obligatoriu o data pe an si imediat dup producer. de evenimente exceptionale (seism, inundatii, alunecitri de teren etc.) Dupa caz, urmirirea curenta poate fi recomandat unei unitit specializate care are personal atestat. in cadrul urmaririi curente a structurilor spatiale reticulate planare, la aparitia unor deterioriri ce se consider’ ci pot afecta dura bilitatea, ca i rezistenta si stabilitatea structurii, proprietarul si/sa ulilizatorul vor/ va comanda o inspectie extins{ asupra structuri respective. in cadrul activitatii de urmarire curent& vor fi identificate urmitoarele degradiri in vederea interventiilor: - deformiri ale barelor; deplasiiri vizikjle ale nodurilor; schimbari ale pozitiei nodurilor de reazem; fisuri ale cordoanelor de sudura; - degradari ale protectici anticorosive; - degrada ale hidroizolatici; = tasiri vizibile ale constructic. 11.7. Urmirirea’ special va fi stabilit& prin proiectul de excutic in cazul constructiilor noi sau este recomandatii de rezultatel unei expertize efectuate la: + structuri care au suferit avarii 42 = in cazul terenurilor sensibile; ~ cind structurile sunt ntilizate plansce in clidirile care adipostese activititi cu grad ridicat de rise (explozie etc.); - cand structurile se afl in medii puternic corosive. Urmitirea speciald este o activitate sistematied si are caracter permanent sau temporar, durata ei fiind stabiliti de la caz ta ca2, in conformitate cu obiectivele propuse. Urmitrirea special va fi efectuati pe baz’ de proiect, cu mijloace de observare/misurare complexe si specifice (adaptate obiectivelor) Proiectul va fi intocmit de proiectantul structurii in colaborare cu specialisti in cercetarea experimental a structurilor de constructii, cu specialisti in domeniul aparaturii de masuré/control in domeniul automatizarii/prelucririi automate a datelor experimentale. Proiectul va fi verificat conform Iegislatici. in cadrul activitatii de urmarire spec nivelurile de performanti prescrise pentru structuri, precum si factorii de care depind aceste niveluri. Parametrii, caracteristicile, fenomenele supus ali vor fi verificate ~ in principal - urmiririi speciale sunt urmatoarele: - starea de eforturi in bare; starea nodurilor (cu prioritate mijloacele de imbinare); starea de deformatii; dimensiunile reale ale elementelor (variatia grosimii ca urmare a unor fenomene de coroziune). - deplastirile relative ale unor elemente; - tastiri si efectul lor asupra constructici; - reactiuni in reazemele structurii; - caracteristici dinamice (dup caz) ete 11.8. Inspectarea extins& consti in cxaminarea minufioasa a 43 tuturor clementelor si imbiniirilor structurii (inclusiv a zonelor tepatate/consolidate) si va fi efectuatit Ia intervale de timp stabilite in functic de importanta constructici si severitatea unor actiuni sau in . ca, de acele cazuri in care siguranta structurii ar putea fi afecta exemplu: ‘ririi curente, a unor deterior’ri ~ constatarea, in cadrul urm semnificative; - dupii evenimente cu repercusiuni negative (cutremure, avarii datorita modificirii/depasirii parametrilor tehnologici previvzut initial la proiectare, incendii, explozii, alunecari de teren etc.) ~ la schimbarea destinatici. Inspectarea extinsi, efectuati de specialisti atestati, va cuprinde, in principal: - investigarca preliminar’ a structurii, pentru aprecier a gra vitatii/proportiilor degradirilor suferite/nivelului de sigurantit a stru turii in ansamblul ei, in vederea formulirii unei decizii (fie deza- fectare, fic mentinerea si efectuarea de lucriri de interventic); - identificarca structurii si stabilirea starii ei la momentul investigitii; - stabilirea cauzelor si mecanismului de degradare; - verificarea prin calcul a nivelului de siguranti a structurii degradate (dupa caz); = stabilirea criteriilor pentru alegerea _metodelor de interventie Se recomand’ utilizarea mai multor metode/tehnici experi- mentale (cel putin dou) pentru misurarea unui fenomen sau para- metru, in scopul obtinerii unui grad de incredere corespunzator in rezultatcle misuratorilor. Dupi cfectuarea lucririlor de interventic, structura va fi supusi activititii de urmarire curenti sau, dupa caz, si urmitririi speciale. 44 a een Le = oe eee ee eee oe wD eee . 6. Fig. 2 - Structuri cu forme diverse in plan. Fig. 3 - Structuri de acoperis denivelate. 48 49 Le intermedar LA intermedare zeme if |- Fig. 4 - Structuri continue. Fig. 5 - Structura spatiala planar triunghiulard 50 VRERENN NPNESVNANET Ree SS PRs VP RERRREERERS SEES SKE x Fig. 7 - Siructura spatiala planar patrata oblice 52 ERREEK AKDScScd rezemarea: simpli, in toate nodurile de nile in plan de 3,0 x 1,5 m si, respectiv, de 1,5 x 1,5 m. pe contur Fata superioari rezulti prin akiturarca de pkici (elemente) yrefabricate de beton armat, paralcle cu conturul, ale ciror dimensiu- i teoretice sunt egale cu pasul / = 2m ‘Aceste elemente constau dintr-o plac de grosime constant (= 3,0 cm) si un set de nervuri dispuse pe perimetrul plicii (fig. 31 si 2). La fiecare din cele patru colturi ale plicii sunt fixate cfte dou levi din otel prin care trec suruburi de inaltd rezistenta, al c&ror rol este le a asigura imbinarea intre plici si clementele piramidale din otel fig. 32, sectiunea 2-2). Dupi asamblarea intregii structuri, imbinirile intre plici sunt monolitizate: Elementcle din otel ale structurii pistreazi configuratia geo- structurii spatiale reticulate planare, adi - barele fetei interioare sunt paralele cu conturul: - diagonalcle sunt situate in plane verticale care fac unghiuri le 45° cu planele verticale ce contin barele fetei inferioare (fig. 32). Barcle fetei inferioare constau din dou profile U formate la rece i rezulti prin alturarea de (runchiuri de piramidi uzinate (cu baza Structura metalick este compus’ din fata diagonale, noduri infeerioare. Elementele din otel pistreazi configuratia geometrica a st turii spatiale reticulate planare de bazit - barele fetei inferioare sunt paralele cu conturul; ~ diagonalele sunt situate in plane verticale care contin barele fetei inferioare Fata inferioard este aleatuitk din rame pitrate si bare de « tur cu latura egald cu pasul retelci, confectionate din profile U formal la rece; prin akiturarca ramelor rezult’ fata inferioard, barele cpata sectiunea Jf Diagonalele sunt clemente liniare cu sectiunca compuss |[ Nodul inferior este alcituit dintr-o piest cu sectiunea in cru el permite imbinarea a patru rame si patru diagonale. 4.2.2. Solutia 2 rezult& prin imbundtitirea solutiei 1, in sens aledtuitii fe\ei superioare din elemente de beton armat care pistrea inferioara (ret tri 0 piitratt). Diagonalele, de asemenea, constau din profile U formate la Parea superioari a trunchiurilor de piramida cste alcdtuita di placa de olel de care sunt prinse - prin suduri - cele patru diaga Nolul inferior este aledtuit dintr-o pies cu sectiunea in c si permite asamblarea a cate patru trunchiuri de piramid’. valabile si pentru structurile cu alcituire mixtt. G22. De asemenea, se mentine pet. 5.3 din parteaI (referitor la finc&rcatri). 6.3. Ipotezele admise in calculul structurilor spatiale reticu- late planare integral metalice sunt valabile si pentru structurile spatiale cu alc&tuire mixta 6.4, Structurile spajiale cu ale{tuire mixta introduc 0 compli catie suplimentari in calcul datoriti proprictajilor complexe ale bctonului armat ca material de alcatuire. Metoda de calcul folositi pentru determinarea eforturilor si Jdeplasirilor structurii spatiale cu alcatuire mixt& este metoda Jechivalentelor, care permite considerarca concomitenti in calcul a celor dou’ materiale (otel si beton armat). Metoda foloseste procedeul discretizarii fizice a elementelor prefabricate din beton armat ce com- pun fata superioari a structurii) si conduce, in fapt, la aplicarea metodei deplasarilor. ‘Teoria echivalen{elor permite inlocuirea studiului unui corp incdrcat (dali, saiba etc.) cu acela al unui corp fictiv, cu conditia ca proprietitile de rigiditate ale celor dou& corpuri sii fie accleasi. Conditia de echivalenti dintre cele doud corpuri este egalitatea energici potentiale de deformatic. Metoda introduce ipoteze suplimentare de calcul. Pentru calculul structurii spatiale cu alcdtuire mixti cu ochi- uri patrate, elementul prefabricat din beton armat va fi echivalat cu un cadru din ofel alcituit din patru bare marginale de lungime cgala si doua bare diagonale neimbinate in punctul de intersectie. Pundnd conditia de echivalenti, rezulti aria. sectiunilor barelor cadrului echivalent din otel. 6.5. Calculul de rezistenti si stabilitate a elementelor structurii spatiale cu alcdtuire mixt& va fi efectuat in conformitate cu prevederile STAS 10107/0-90 si ale grupului de standarde STAS 10108. 5. MATERIALE 5.1, Betonul din clementele prefabricate va fi de clasa Be si realizat c1 agregate obisnuite (cu dimensiunea maxim’ de 7 in conditiile prevazute in normativul C 140-86. 5.2. Amarea plicii clementelor prefabricate va fi realizat plase din STN 5.3. Ammarea nervurilor va fi realizata cu carcase cu armiitura gitudinalé din ofel de marc PC 60 si armitura transversal din STN 5.4, Structura metalicd va fi realizatd in aceleasi condi structurile spatiale reticulate planare realizate integral din otel ( vedea partes Leap. 4). 5.5, Materialele puse in oper vor fi de calitatea si dimeny nile previzule in proicct. Pentru materialele puse in oper, furnizorii vor prezenta tificate de calitate. in cazul in care acestea lipsesc sau nu contin toate datele cet prin conditile din proiect, vor fi facute verificirile necesare la zi boratoare de specialitate, care vor elibera buletinele corespunzittoare} Maerialele noi vor fi supuse agrementirii tehnice, conf reglementirilor in vigoare. 6. CALCUL, 6.1. Consideratiile referitoare la problemele generale/ metri de calcul/conditiile de rezemare ale structurilor spatiale reti late planare integral metalice (partea I, cap. 5, pet. 5.1., 5.2, 5.4) st or n 6.6. Prevederile de calcul formulate pentru structurile spat reticulate planare integral metalice in partea I. cap. 5. pet. 5.5 5.5.5., 5.5.6. cu excluderea parantezei, 5.5.8. sunt valabile si pe structurile spatiale cu alcdtuire mixti, 6.7. Lungimea de flambaj a barelor comprimate va fi de minata considerdind lungimea barci egal cu distanta dintre fe nodurilor. 6.8. Dac sunt luate in considerare numai nervurile princi (conlucrind cu litimea activi de plac’) se regiseste structura spat planar patrati diagonal. in conditiile monolitizarii imbinirilor dintre elementele beton armat, nervurile perimetrale devin bare suplimentare ale f superioare. Se obline astfel, 0 noua structur& spatial reticulatt nar cu 0 densitate mai mare de bare in fata superioari; prin urmi cforturile in barele structurii analoge si sigetile au valori considers reduse. 7.3. Referitor la structura metalica (fata inferioara, diagonale, joduri), provederile de proiectare formulate in partea I. cap. 6. pet. 52...6:4 pentru soluiiile integral metalice sunt aplicabile si solutiilor mixte, exceplie Ricind acele prevederi care se preteazi, in mod spe- ific, pentru fala superioar a structurilor realizate in solutie integral ietalica. E, TRANSPORT, MONTAJ 8. CONFECTIONARI 8.1, Confectionarea 8.1.1. Elementele din beton armat 8.1.1.1. Elementele din beton armat vor fi executate si receptionate in conformitate cu: - STAS 6657/1-89; -C 140-86; -C 56-8: - Regulament de receplic a Iucririlor de constructii si insta- alii aferente acestora (publicat in Monitorul Oficial). 8.1.1.2. Proicctantul va colabora cu tchnologi in specialitate -ntru stabilirea unci tchnologii corecte si simple de confectionare. in afara prescriptiilor de ordin general de Ia pet. 8.1.1.1., roicctantul poate da indicatii tchnologice suplimentare, in special eferitor la piescle deosebite ale structurii. Nu sunt excluse normele interne ale unititilor productoare. 8.1.1.3. Pentru asigurarca corectitudinii de executie, ori de cite ri se va considera necesar. vor fi folosite sabloane metalice (de xemplu, pentru pozitionarca coreeti a guseelor metalice G din ig. 28: fird rotiri ale guseclor in planul lor si cu respectarca dimensi- nii laturilor elementului prefabricat) Tolerantelc de executie vor fi precizate prin caiet de sarcini. 8.1.1.4, La o eventual productic de serie, clementele prefabri- ‘ate din beton armat, vor fi tumnate obligatoriu in cofraje rigide de 7. ELEMENTE DE PROIECTARE 7.1, Proiectele pentru structuri spatiale cu alcituire mixt& fi intocmite de citre unitati care posed calificare, competenta si ex rient corespunzitoare naturii si importantei constructici. 7.2. Pentru solutiile de concept notele de calcul cuprinde toate verificirile necesare; de asemenea, dupit caz, solu vor fi verificate si experimental prin incercari de probe (clemente beton armat, eventual clemente ale structurii metalice) si subans bluri de structura la scar’ naturaki, a céror componente poate fi ci cludenta pentru promovarea solutiilor. incercarea va trebui si confirme modul de transmitere a ef turilor din clementele prefabricate, de 1a un clement la cele vecis conform estimarilor din proicet Solutiile vor fi supuse agrementiilor tehnic mentirilor in vigoare. conform re 2 2B tipul matrit& (cochila) realizate din ofel cu tolerante corespunzand pujin clasei de precizic CP 5 conform STAS 7721-90. .ccasta obligativitate va fi mentionata de c&tre proiectant planul de cofraj). . Structura metalic’. 8.12.1. Confectionarea structurii metalice va fi efectuata condifiile precizate in partea I, cap. 7, pet. 7.1 8.1.3. Controlul caliti{ii elementelor din beton armat si a fectiei metalice efectuat de citre responsabilul tehnic cu executia. 8.1.4, Consumul specific al manoperei de uzinare a struct metalice este identic celui mentionat la pet. 7.1.12., partea I. Consumul specific al manoperei de uzinare a plac prefabricate din beton armat de la fata superioara este simi celui corespunzitor elementelor prefabricate din beton arr cu grosimi mic 9.3. Se recomanda utilizarea structurilor spajiale cu alc&tuire mixt& prioritar in medi cu clase de agresivitate I si I conform instructiunilor tehnice C 170-87. 10, PROTECTIA LA FOC 10.1. Sunt valabile consideratiile referitoare la protectia la for a structurilor spatiale reticulate planare integral metalice (partea T, cap. 9.). 11. INCERCAREA STRUCTURIL 11.1. incercarea structurii speciale cu alettuire mixti va fi efectuat’ in conditiile precizate in partea I, cap. 10. cu observatia c& a pet. 10.7. se va renunta Ja “Nota”. 8.2. Transportul, manipulares 12. URMARIREA COMPORTARII IN TIMP componente ale structurii spatiale cu alcituire mixti vor fi efect in conditiile precizate in partea I, cap. 7, pet. 7.2. 12.1. Urmarirea comportirii in timp va fi efectuata in conditiile precizate in partea I, cap. 11, cu observatiile ci la pet. 11.6, lista degradarilor/defectelor supuse urméririi curente va fi completati cu: ~ fisuri in clementele de beton armat, desprinderea betonului pe’ traseul armiturii, pete de rugin’ pe trascul armaturilor si expulzarca betonului de acoperire, iar la pet. 11.7, lista parametrilor/caracteristicilor/fenomenclor supuse urmiririi speciale va fi completata cu: - deschiderea fisurilor; - clasa betonului din clementele prefabricate; - stabilirea pozitici si diametrului armaturilor in clementele prefabricate. 8.3. Montajul va fi efectuat in conditiile precizate in part cap. 7, pet. 7.3. 8.3.1. Consumul specifi mativ, de cca. 1/10 ore om/m’. al manoperei de montaj este, i PROTECTIA ANTICOROSIVA 9.1. Pentru elementele din ofel sunt valabile considerat referitoare la protectia anticorosiva a structurilor spatiale reticul planare integral metalice (partea I, cap. 8) 9.2. Plicile din beton armat vor fi protejate anticorosiv form prevederilor Instructiunilor tehnice C 170-87. 74 15 INCHEIERE Specificatia technic’ a fost elaborati pornind de la In.aucfiunile tebmice pentru proiectarea constructiilor tn solufie de structur’ spatial reticulat. indicativ P 112-81 Evolutia conceptiilor structurale, studiile si cercetirile tcore~ tice si experimentale intreprinse, solutiile constructive puse la punct ulterior aparitiei Instructiunilor P 112-81 au facut posibili redactarea specificatiei tehnice in forma de mai sus. 16 SECTIUNEA AA sa 7k an ‘angen ge neem ) et ao | pegeter eye Seer ae mccceree {| RESTA PB de ded dh de db? lt LEGENDA: + Nox! faa superinar (in eadranal diagonaetor) * Nod de reasem (in eadranul diagonaletor) Nox in fata inferived GE D_y, Indic& sensul coboritor al diagonslelor Fig. 27 Plan montaj subansambluri acoperis 1 8 Fig. 28 Element prefabricat curent EC Vedere de sus Vedere de jos Fig. 29 Element prefabricat curent EC 79 80. Fig, 32 Plan mont Tronson de stru uri acoperis ’d din zona central Laer Qe 3a ase 5% ose ae gee owe 10.8 eee 12+* LISTA REGLEMENTARILOR LA CARE SE FAC REFERIRI IN TEXT STAS 10108/70-78 Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din otcl. STAS 10108/1-81 Constructii civile, industriale si agricole. Prescriptii pentru proiectarea constructiilor din fevi de ofel. STAS 10108/2-83 Constructii din otel. Calculul ele- mentelor din otel alc&tuite din profile cu peretii subtiri, formate la rece. STAS 767/0-88 Constructii civile, industriale si agro- zootehnice. Constructii din otel. Condit tehnice ge~ nerale de calitate, STAS 10103-76 Constructii din otel. Principii funda- mentale de calcul. STAS 10101/21-92 Actiuni in constructii. incarcari date de zipada. STAS 10101/20-90 Actiuni in constructii. Incirciri date de vant STAS 10101/0A-77 Actiuni in constructii Clasificarea si gruparea_actiunilor pentru constructit civile si industriale. STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcituirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat STAS 1336-80 Constructii. Incercarea in situ a con- structiilor prin incdrc&ri statice. STAS 6657/1-89 Elemente prefabricate de beton. Beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate. STAS 6657/2-89 Elemente preabricate de beton, 83 13.88 14 15.88% 16. 174+ 18.68 19.88 20,88 ae 22.04 23."8* 240% beton armat si beton precomprimat. Reguli si metode de verificare a calititi. STAS 7721-90 Tipare metalice pentru elemente pre- fabricate de beton, beton armat si beton precompri- mat. Conditii tehnice de calitate. STAS 10128-86 Protectia contra coroziunii a con- structiilor supraterane din ofel. Clasificarea mediilor agresive, STAS 10702/1-83 Protectia contra coroziunii a con- structiilor din ofel supraterane. Acoperiri protectoare. Conditii tehnice generale. STAS 10702/2-80 Protectia contra coroziunii a con- structiilor supraterane. Acoperiri protectoare pentru constructiile aflate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medic. STAS 10166/1-77 Protectia contra coroziunii a con- structiilor din ofel supraterane. Pregittirea mecanic& a suprafetelor. STAS 8558-78 Masuri de sigurant& contra incendi- ior. Determinarea incombustibilitatii materialelor de constructii. STAS 500/1-89 Oteluri de uz general pentru con- structii. Constructii tehnice generale de calitate. STAS 500/2-80 Ojeluri de wz general pentru con- structii. Marci. STAS 500/3-80 Oteluri de uz general pentru con- structii rezistente la coroziunea amosferic&. Marci. STAS 404/1-87 Tevi din otel fiir suduri, trase sau laminate la cald. STAS 530/1-87 Tevi din ofel fara sudura, trase sau Jaminate la rece. STAS 6086-86 Tevi pitrate si dreptunghiulare din ofel, fara sudura 25.44 26." ae 28.0 29," 30.4 31 32.40 33.00% 34.00" 35.80% 36.8# 37,0 STAS 7657-90 Tevi din ofcl sudate longitudinal pen- tru construct STAS 7941-90 Tevi pitrate si dreptunghiulare din otel, sudate longitudinal. STAS 8726-90 Tevi de otel sudate longitudinal, trase sau laminate la rece. C 150-84 Normativ privind calitatea imbiniirilor sudate din ofel ale constructiilor civile, constructiilor industriale gi agricole C.56-85 Normativ privind calitatea imbinrilor sudate din ofel ale constructiilor civile, constructiilor industriale i agricole. C 140-86 Normativ pentru excutarea lueriritor de beton si beton armat, C 205-81 Instructiuni tehnice privind incercarea in situ prin inc&rcari statice, conform STAS 1336-80, a constructiilor civile si industriale. P 112-81 Instructiuni tehnice pentru proiectarea anti- seismica a constructiilor in solutie de structura spatial’ reticulata P 100-92 Normativ pentru proiectarea antiscismicd a constructiilor de locuinte, social-culturale, agro- zootehnice si industriale. P 130-88 Norme metodologice privind urmirirea comportarii constructiilor, inclusiv supravegherea curenti a starii tehnice a acestora. Legea 10/1995 Legea calitaii pentru constructii (Monitorul Oficial, anul VII, nr. 12, 1995). Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalajii aferente acestora (Monitorul Oficial nr. 193/1994). Regulament pentru urmirirea comportiii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea con- 85 38.8% 39.4% 40.8 4 qo eee 86 structiilor (Monitorul Oficial nr. 193/195) Normele de intocmire a cirlii tehnice a constructiei (Monitorul Oficial nr. 193/1994). C 139-87 Instructiuni tehnice pentru protectia anti- corosivi a elementelor de constructii metalice. C 170-87 Instructiuni tehnice pentru protectia cle~ mentelor din beton armat si beton precomprimat supraterane in medii agresive naturale si industriale. Norme ichnice de proiectare si realizarea construc- {illor privind protectia la actiunca focului, indicativ P118-83 cu modificarile din 1996. Colectia de norme orientative de deviz C-1995. ANEXA LA “SPECIFICATIA TEHNICA PRIVIND CERINTE PENTRU PROIECTAREA $I EXECUTIA CONSTRUCTIILOR iN SOLUTIE DE STRUCTURA SPATIALA RETICULATA PLANARA” EXEMPLU DE CALCUL PENTRU NOD CURENT DIN FATA INFERIOARA A UNEI STRUCTURI SPATIALE RETICULATE PLANARE 87 ANEXA: EXEMPLU DE CALCUL PENTRU NOD CURE! DIN FATA INFERIOARA A UNEI STRUCTURT SPATIALE RETICULATE PLANARE. 1. Exemplul de calcul se referi 1a un nod din fata inferioaria struc turii spatiale reticulate planare pentru acoperigul silii cu destinayii multiple de antrenament si concurs pentru atletica grea (proiect IPCT nr. 1262/a, 1981), 2. Principalele elemente geometrice de proiectare ale. structurii spatiale reticulate planare sunt urmatoarele: ~ geometria: structuri spatial’ planar pitratd diagonal. forma in plan si deschideri: pitrati, 30 x 30 m, ~ inaltimea structurii: fh = 1,80.m. - pasul: 00 m (in fata inferioara). - unghiul de inclinare al diagonalelor: y= 502° simpli rezervare in toate nodurile de pe ccontur ale fefei superioate. ~ rezemarea: 3. Structura spatial reticulati planar’ este simetricé in raport cu planele biscctoare ale planuritor de coordonate x0z si yOu. 4. cdrcarea de caleul considerata este P = 416 daN/nr. Eforturile in barele concurente in nod sunt conform fig. 1 si 2. 88 363 tF SE BH 363 VOSb Vedere in plan Elevatie Fig.2 89 6. Nodurile si barele fefei inferioare sunt confectionate din ofel de marei OL 37. 7. ‘Nodul verificat este situat in vecinatatea centrului structurii spatiale reticulate planare si este numerotat 70. 8 Nodul 70 - cu sectiunea in cruce - are conformarea din fig. 18 a Specificatici tehnice si este alcdtuit din douk gusee de tablé cu grosimea de 12 mm. Cordoanele de sudurd se executa semiautomat sau manual. 9. Barcle din fata inferioard sunt alc&tuite din dou profile U 120 x 55 x7, conform fig. 3. y oxste? Fig.3 10. Prinderea barelor pe nod se realizeazii cu suruburi precise M16 x 50 grupa 6.6, cate 6 pentru fiecare din barele fetei inferioare si cate 3 pentru fiecare diagonala. 11. Sectiunea barelor digonale si imbinarea sunt alese construct {ntrucat valoarea efortului in diagonale este foarte redusd. 12. Verificarea barclor din fata inferioard este efectuatd pentru efortul 1 = 45,180 daN. 90 13. Verificarea barei din fata inferioars: 1,19 cn? 14,62 cm 2.x 14,62 = 29,24 cnr 45.180 BBO 15, = : 8 = Song 7 ISAS GIN 45.180 daN, in care: R? = 2.400 daN/em’ - rezistenta de calcul corespunzatoare soli- citdrii de forfecare pentru suruburi cu tija precisa din grupa 6.6. 15. Verificarea prinderii la presiune pe gaura: RIA = 6x 1,2.x 1,6 x 4.200 = 48.384 daN > 45.180 daN, in care: Ri = 4200 daN/om’ - rezistenta de calcul corespunziitoare presiuni pe peretii gaurii in constructii din OL 37, pentru suruburi cu tiji preci’. 16. Cordoanele de sudura ale semiguseului (fig. 1) 1 a= 7mm 2x 0,7 x30= 42 cm’ 3.000 daN > 45.180 daN, Rj= 1500 daN/em® - rezistenta de calcul corespunzitoare solicitarii de forfecare pentru imbindri cu sudurd de colt a piesclor din OL 37. MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENASARII TERITORIULUL ORDIN Nr. 63/N din 18.03.1997 ‘Avand in vedere: ~ Avizul Consiliului Tehnico $tiinjific nr. 32/11.02.1997 ~ in temeiul Hotdrérii Guvernului nr. 456 / 1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajitii Teritoriului ~ fn conformitate cu Hotirarea Parlamentului nr. 12/1996 si a Decretului nr. 591/1996, ~ Ministral Lucrarilor Publice si Amenajirii Teritoriului emite urmitorul ORDIN Art. 1 Se aprobi: Ghid pentru proiectarea imbinarilor prin contact ale stalpilor din ofel flcdnd parte din structura clidirilor etajate - GPO 16/1997 Art. 2- Ghidul de la art. 1 inted fn vigoare la data publicdtii in Buletinul Constructiilor. Art. 3 - Directia Programe de Cercetare si Rglementiri Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA 93 CUPRINS 1, DOMENIUL DE APLICARE 2, MATERIALE. REZISTENTE NORMATE. REZISTENTE DE CALCUL .. 21, Laminate 22 $uruburi de tnal rezistenti 3. CONDITII DE ALCATUIRE A IMBINARIL... 3.1. Secfiunea tronsonului superior. 3.2. Belise 33. Suruburi 4, CALCULUL EFORTULUI DE INTINDERE IN ECLISA, 4.1, Model de caleul 4.2. Relatii de calcul 5. VERIFICAREA DE REZISTENTA A iMBINARIL 5.1. Verificarea ecliselor 5.2. Verificarea surubutilor 6. CONDI DE UZINARE $I MONTAJ 7. EXEMPLIFICARI NUMERICE 7.1. Exemplul | 7.2. Bxemplul 2. 7.3, Exemplul 3 .. 7.4, Exemplul 4 8. ANEXA 1, VERIFICAREA IMBINARII PRIN CONTACT PRIN MODELUL DE CALCUL, RECOMANDAT IN CODUL AMERICAN LRFD 1986 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARIL TERITORIULUI DIRECTIA COORDUNARE CERCETARE STIINTIFICA ‘SI REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII GHID PENTRU PROIECTAREA {MBINARILOR PRIN CONTACT ALE STAIPILOR DIN OTEL FACAND PARTE DIN STRUCTURILE CLADIRILOR ETAJATE INDICATIV GP 016-97 Elaborat de: UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTIL BUCURESTI Rector: Prof. dr.ing Petre Patrut Resposabil tema: Prof. dr. ing. Lugian Negrei Elaboratori{Prof. dr. ing. Dragos Ceorgescu] Prof. dr. ing. Lucian Negrei Ing. Nicolae Ghita Asist. ing. Bogdan Steftinescu Verifificator expert: Prof. dr. ing. Eugen Chesaru Avizat de: DIRECTIA COORDONARE CERCETARE $TIINTIFICA $1 REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTIL Director: Responsabil tema MLPAT ing. Octavian Minoiu ing, Eugenia Hintea 95 ‘GHID PENTRU PROIECTAREA IMBINARILOR PRIN CONTACT ALE STALPILOR DIN OTEL FACAND PARTE DIN STRUCTURILE CLADIRILOR ETAIATE GPO 16/1997 1. Domeniul de aplicare (1) Prevederile de proiectare din prezentul ghid se aplicd imbindtilor prin contact ale stalpilor clidirilor etajate cu structura din otel. (2) imbinarea prin contact se realizeazi cu eclise si suruburi de {nalt& rezistent& pretensionate, cu umnitoarele preciziti: a, Efortul de pretensionare are 0 valoare egal cu cel putin jum’- tate din efortul maxim de pretensionare admis de surub; b. Suprafefele ecliselor si ale tronsoanelor de stilp, in zona imbinarii, se prelucreaz ca la imbinari cu suruburi obisnuite; c. In calculul de verificare se neglijeaz efectul pretensionirii suruburilor de inalt rezistenta (3) imbinarea prin contact transmite cforturile dupi cum. urmeaza: a. Tensiunile de compresiune se transmit prin contactul intre sectiunile tronsoanclor de stalp; b. Tensiunile de intindere se transmit prin eclis’ ca urmare a contactului intre tijele suruburilor si peretii gurilor; (4) Sectiunile tronsoanelor de stalp, in imbinarea prin contact, se prelucreazi mecanic prin rabotare sau prin frezare, ELABORAT DE UNIVERSITATEA ‘TEHNICA DE CONSTRUCTH BUCURESTI ‘Aprobat de MLPAT eu Ordinul nr. 63/N/1803.1997 96 (5) imbinarea se considera ca flind imbinare prin contact numai in cazul stalpilor realizati din tabla cu grosimea de cel putin 10mm. (6) Prevederile de calcul din prezentul ghid se aplicd stilpilor de sectiune I dublu simetrici, in starea plan de eforturi (M,N, T), in care N este efort axial de compresiune (7) imbinarea prin contact se pozitioneazi in afara zonelor potential plastice al ipilor; se recomand& ca imbinarea prin contact si se amplaseze a aproximativ H/4 deasupra planseelor, in care H repre- zinta inl\imea etajului; in cazul particular in care stlpul nu este legat de plansee pe o indltime mai mare de 5 m, nu se recomend’ utilizarea imbindrii prin contact. (8) Elementele imbindrii prin contact vor indeplini si condiile de verificare prin calcul recomandate de codul american LRFD 1986, conform Anex 2. Materiale. Rezistenfe normate. Rezistenge de calcul 24. Laminare (1) Eclisele se realizeazi din tabla groasi. Rezistentele otelului din elise vor fi cel putin egale cu rezistentele ofelului din care este exe- ccutat stalpul, (2) Rezitentele (R;R:R,) pentru ofelurile de uz general pentru constructii, mircile OL 37, OL 44, OL 52, sunt continute in tabelul 1, in care: R.reprezint’ rezistenta normata a ofelului; R - rezistenfa de calcul la intindere sau la compresiune; 97 R,- rezistenta de calcul la forfecare. 2.2. Suruburi de inaltd rezistenta (1) imbinarile prin contact se realizeaz’ cu suruburi de inalt& rezistent&, in grupele de caracteristici mecanice 8.8 sau 10.9. (2) Rezistentele (R"; R') ale sururburilor sunt confinute in tabelul 2, in care: * reprezinti rezistenta normattl; R?- rezistenta de calcul Ia intindere determinati cu relatia, a) 8, in cazul suruburilor din grupa 8.8; Y= 0,7, in cazul suruburilor din grupa 10.9. (3) Rezistenja de calcul la presiune pe peretii giurii se deter- mind cu urmatoarea relatie, Ri=1,6°R ) in care, R reprezinta rezistenta de calcul a ofelului din care este rea lizat eclisa. Valori ale rezistentei R,", pentru treapta de grosime a eclisei 16 $t $40 mm, sunt continue in tabelul 2. (4) Forta de pretensionare a surubului trebuie si indeplineasca, potrivit prevederii de la pet. 1 (2), urmaitoarea conditic 0,5°A, RB! SN, 508° Ag RP ) 98 in care, A, roprezinti aria sectiunii de rezistent in zona filetului; valo- rile ariei A, sunt confinute in tabelul 4, (5) Rezistentele de calcul la forfecare a surubului se determin’ in functic de nivelul de pretensionare, cu urmitoarca relat R= 06 [.(4)] : RP (4) dreprezinti diametrul tijei surubului in zona nefiletata. Valori ale rezistentei de calcul la forfecare sunt continute in tabelul 3. Tabelul 1 Reristenfe (R,; R; R), in Nimor’, in funetie de grosimea “t” a eclisel t< 16mm 16! 5 + yt Po Rin a 2X30 = 7 Ni =p-@- Rion, =2232 x 3001 =212x 10N M, = 1,158-(1-n)-M, Ni=212kN M, fy. = 1,158 x (J - 0,281)“ M, = 0,833 M, M,, = 0,833 x 848 = 706 KNm 30 x 25 x 340 = 255 x 10'N Ni ad DOR, (7) Momentul de strangere a piulitei, conform prevederii de la pet. 6(2). ; 255) = 212 kN Nop = min(212; 255) = 212 a, pentru suruburile de pe talpa stalpului: Z — 1645 = 206 kN a 8 206 KN < 212 kN (8) Verificarea suruburilor de pe inimé, conform prevederilor de la pet. 5.2, Te. Re. = EXIC x 300 x 2 = 120,6 x 10 N 4 4 20,6 KN N,= 180 KN d- D+ R,’ = 16 x 15 x 350 = 84 x 10. N Nop = min(84;120,6) 02° d+ N, = 0,2 x 30 x 10° x 180 = 1,08 kNm M, = 1,08 kNm = 84kN b. pentru suruburile de pe inima, T_320_ T_320- 80 kN aa 0,5-R} Tas 05x 510=513x10'N 80 kN < 84 KN N,=51,3KN 122 123 M, = 0,2: d+ N,=0,2x 16x 10° x 51,3 = 0,164 kNm 0,164 KNm 7.2 Exemplul 2 (fig. 7.2) Eforturi: N= 2000 KN; T = 100 kN; M,,= 557 KNm Eclisa tilpii: (x b, = 20 x 280 mm Eclisa inimii: 1.x b,=8x 120mm Suruburi pe talp’&: 6 suruburi M27, in giuri 028 Suruburi pe inim’: 4 suruburi M16, in giuri 16,5 Se cere verificare imbinirii prin contact. (1) Calculul efortului de intindere in eclisd, conform preve- derilor de la pet. 4.2. B=267 N,=A+R=220x 10° x 210 = 4620 x 10'N N, = 4620 KN Hl N,= #054267. o.433).N, P+ 267 Z = 0,204 - N, = 0,204 x 4620 = 940 KN Z=940 KN 124 (2) Verificarea eclisei tilpii, conform preve pet. 5.1(1). Aus = 20x 290 - 2.x 28 x 20 = 4680 Ag. = 46,8 cr? Z__ 940x100 _ 2 An 468x106 201 Nemo R=210 N/mm (3) Verificarea ecliselor de pe inima, conform prevederilor de la pet. 5.1(2). x 8x 120-4x 16,5x 8 = 1392 mm 3,92 cr T 100 x 10" 15-Da 1,5 x100x10" . 108 n, A” "1392x108 are R, = 130 Ninn? (4) Verificarea suruburilor de pe talp&, conform prevederilor de la pet. 5.2. Ny =2:f RP nat? Z x 300x 1 =172x10'N Ny= 172 kN N,=d- SPRY Ng = 184 KN. Noy = min(172; 184) = 172 kN 27 x 20 x 340 = 184 x 10'N 2220 157N 1 6 157 KN < 172 KN 125 (5) Verificarea suruburilor de pe inima, conform prevederilor de la pet. 5.2. Nett = BIE x 300 x 2 = 120,6x 10'N N= 120,6 kN Ng =d- S-R," =16 x 15 x 350 = 84x 10'N Ny, = 84 KN No = min(84; 120,6) = 84 KN (© Momentul incovoietor plastic capabil in prezenta fortei axiale. Se calculeaza potrivit pet. (5), pentru cazul n > =m 158° (1 -n)-M, 58 x (1 - 0,433) « M, = 0,657 -M, 657 x 848 = 557 KNm M,, = (1) Momentul de strangere a piulitei, conform prevederii de la pot. 6(2). a. pentru suruburile de pe talpa stalpului: 126 x 0,5 x 510 = 146 x 10’ N 46 kN M,=0,2-d'N= M, = 0,788 kNm 2 x 27 x 10° x 146 = 0,788 KNm b. pentru suruburile de pe inima: Nn, a 0,5-R} =F 40,5 510-513 x 10'N 1.2 x 16 x 10° x" 1.164 kKNm 7.3. Exemplul 3. Eforturi: N = 200 KN; T = 100 KN; Mpr = 845 kNm Eelisa {.xb,=30 x 290 mm; ofel OLS2, R = 305 Nimm? Eclisele inimii: {.xb,=8x 120 mm; ofel OL37,R, = 130 Nimm? Suruburi pe tap: 8 suruburi M16, grupa 8.8; gturi 016.5, R}'= 300 Nim; R,’ = 350 Nimm’ Se cere verificarea imbinatii prin contact. (1) Calculul eforutiui de intindere in eclisa, conform preve- derilor de Ia pet. 4.2 +R = 220 x 10° x 210 = 4620 x 10'N 1620 KN 127 T+B 1 = (1 +B)-n= (1 + 2,67) x 0,0433 = 0,159 a= 1-0,707- Vi-n- 2-0) a= 1 - 0,707: Vi - 0,159 (2 - 0,159) = 0,406 z(t 0,406 + 0.5 x 2,67 _o, 0433) 4620 +267 Z= 1992kN (2) Verificarea eclisei talpii, conform prevederilor de la pet. 5.1.1). Any = 30 x 290 = 2.x 31 x 30 = 6840 mm Ayes = 68,4 cont Z_ _1992x10' _ 991 Nim? Au: 68,410 R= 305 N/mm (3) Verificarea ecliselor de pe inimd, conform prevederilor de Ia pet. 5.1 (2) Ag = 2X 8X 120-4 x 16,5 x 8 = 1392 mm Age = 13,92 cmt 128 15-T 21,5 x—100x 10) Ans 13.92 x 102 = 108 N/mm R, = 130 Ninn? (4) Verificarea suruburilor de pe talpi, conform prevederilor de la pet, 5.2. nd Re a, ome x 425x 1 = 300% 10'N Ny = 300 KN 30 x 25 x 340 = 255 x 10'N = min(300; 255)= 255 kN 1982-249 kN (5) Verificarea suruburilor de pe inimé, conform prevede- rilor de la pet. 5.2 Nast Ron =X x 300x 2= 1206 x 10'N Ny = 120,6 kN Ny =d> S}-R, = 16x 15 x 350 = 84x 10'N N,, = 84kN = min(84; 120,6)= 84 KN 25 KN < 84KN 129 (6) Momentul incovoictor plastic capabil in prezenta fortei axiale, Se calculeaza potrivit pet. 7(5), pentru cazul n< I B 1 - 2124-1) M, M,, = (1 - 2,124 x 0,433") M, = 0,996 - M, M,, = 0,996 x 848 = 845 kNm 7.4, Exemplul 4. Eforturi: N = 3000 KN; T = 100 KN; M, = 346 kNm Eclisa talpii: {xb = 16 x 290 mm; ole] OL37, R= 220 Nim? Eclisele inimii: xb, =8x 120mm; ote! OL37,R,= 130 Nimm’ ‘Suruburi pe talpa: 8 suruburi M24; grupa 8.8; giuri @ 24,5 R? = 300 Nim; R,” = 350 Nimm ‘Suruburi pe nim: 4 suruburi M16; grupa 8.8; giuri @ 165 R? = 300 Nimm’; R= 350 Nima Se cere verificarea imbinirii prin contact. (1) Calculul eforuttui de intindere in eclisd, conform preve- derilor de la pet. 4.2 130 0.25.8 2-1 +B -N, = 840 kN Q) Verific: area eclisei tlpii, conform prev. D rae prevederilor de la Ap = 16 X 290 - 2X 24,5 x 16 = 3856 mmm? A, 38,56 cnr Z_. 840 x10 Ae 38,56 x 10" R = 218 N/mm = 220N/mm’ (3) Verificarea ccliselor de pe inn’. Conditia de verificare este indepliniti (v. exemplul 7.3). (4) Veriticarea suruburilor de pe talpa, conform prevederilor de la pet. 5.2. nd f Goin =2228 5 300 x 1 = 135,7x 10'N Ny = 135,7 kN Ny =d- SY-R,? = 20x 16 x 350 = 112 x 10'N 112kN Noy = min(135,7; 112)= 112 KN N, 2-840 - = 1OSKN 105 KN < 112 kN 131 (5) Verificarea suruburilor de pe inimi. Conditia de verificare este indepliniti (v. exemplul 7.3) (6) Momentul incovoietor plastic capabil in prezenta fortei axiale. Se calculeaz potrivit pet. 715), pentru cazul m

Ny clementele imbinarii se stabilese constructiv. (5) in cazurile in care Ny < Ny, clementele imbinarii se cal- culeaza la efortul, N= Ny—Ny (6) _ Eclisa si suruburile trebuie s4 asigure: a. in compresiune - transmiterea a cel putin 50 % din capaci- tatea tilpii; b. in intindere - transmiterea efortului calculat in talpa. 133, Editat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Construcfii si Economia Construcfiilor Bucuresti - Sos. Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/176 - redactie /116 - difuzare Redactor: Alexandra MURGU