OVIDIU IURIANU

AL I

**

REZUIIATUL CAPITOlELOR PRECEDENTE

tiari$tul Andrel MUbteanu soseste in vizitll. ra prletenUl sIll. cercetlLtorlll Lucian !IoUrea, fntols recent dlntr-o exped1~ie 'Pe Marte. Acesta 11 povesteJj;te tum. imp reona. ell b10- lOllal Brani",te, a descoperi t De planeta vecinll. 0 constructte metaIlca pe care' el au DUmlt-e .. TempJul de 01el". TBst al unet vubl ctvill.z:afl1 martoone. l\1ilnat (Ie cuTlozltate. Mlrea pattunde lntr-o Il0311te. ~lngur in dudata cJldlre ~I. drlnd prlntr-o trapl. ~ung" in subsolul ,edUlciulul, unde intiJDeite 1) fi1n\ll suaale care artemiS. ell. se numeste Galbar. UJ:l marti;!.1L eodiflcat intr·a lorm1JU. en snte lie mlUoane de am iaainte liPl 'readus la. v1a~ll prln JocUl 1nthnpllrll de iUSUl;i plim1nteanu) rMlI.dt acolo.

Coleclia nPD'IESTIRI ,TIINTIFICO-FAHTASTICE'J

editata de revlsta

~1E:.n.:rca

Anul XV

1 decembrie 1969

2

~'

OVIDIU $URIAN,

3

GAlIBAI~

(VRMARE DiN NUJ.MRUL TRECU1')

VIII.---

_J

Eram stupefiat, incapabil sA. St"Ot un cuvint,. sa leg doua g'in~ duri unul de altul, Sau numai au eredeam asa 1_,. FiindcA am luat parte to~i in conti nuare Ia eel fIlID fantastic dialog ee s-ar putea incblpu"i: Galbar, eu voeea lui monotona, useata, rAspundea tnturor nelAmuririlor mele, tuturor obiectiilol" pe care creierul meu Ie ridlca tara ea buzele sa 112 rosteasea, ba unecri rhiar fara

ea etc sa, Ii ajuns macar- Ja pragul COilliliimei! •

Inca nu-mi dan seama, zicea martianul, eIt sint de inain4 tate euno~tin~e voastre: banuiesc doar cli ati realizat cite ceva, de vrerne ce va gihiiti aici, departe de planeta natala, Avet.i - probabi] - ealrulatoare, ma!\iini clbernetlce, dispune1i de surse man de energie chial:' dscii n-ati depiuj,it starliu! nlectrtcita~. conduccti process ~i react'i complicate chiar dar'a nu sinteti in stare sa p!asati un atom exact arnln nnde dori1i ~j cum rJoti.tL Vlid insa dupa ideile pe care Ie Iram'intii M'ei:e.ruJ dumitale eli n-ai pricepe mare Iucru din mecardsmul intr~u~rii vietti. B.!;8 cum am reallzat-o noL Cad [J-am fost congelat, desigur; nJci 0 tehnica nu m-ar f:i readus la viata. din stares. aeeea dup;l dauB sute cincisprezece mihoaue de ani! Nu, Am fost, pur ii s.implu. redus Ia 0 Iorrnula : s-a codlficat ITecare atom al fiintei mele intr-un anumit moment, categoria, Iooul, staree lui exactii. legatura cu ceilalti atomi, iar codul s-a Insoris nu pe a banda perforata sau pe una magnetidi. d mtr-un cristaI_ A~ zice ell s-a ma.terializat astfeL Un simplu crista! care ar putea dainlIi chlar :;;t 0 vesnicie I S--a incbegat in momentul "dezintegraru" mele :;;i s-a topit 1n neant atunei dod fiin1a mea s-a refiieut exact a!i2- cum a fast. dintr-un reziduu nenoroeit, ramas pe fundul unufrecipient I Ce ti se pare de neconceput L. Un cod care sa cllprindii. .•• Dar nu e trnposibil, dragul rneu l Sint numere mad, e drept, foarte rnulte ~i fnarte r-omplicate, insa numere obisnuite : n-avem de-a face cu infmitul I Nu ti se pare verosimil ca un cristal ... ?

~j, Irlita I Dos" al !s indemin4 un oxempltJ C"laslc: 0 s.lmplA celulll, 1~n au. nu cuprinde eare eodul genetic al oricllrei !iinte - a1 unUi om, de pUdd ? ..

o fiintlieodificatA l... Putea si\\.~mi spunA orire, fiindel ou aveam hici ua mijloc de a-I verilies: iar cuno!l-tintele mele ... Doanm.e. numal acum Iml dAdeam seama cu adevarat tit stnt de :ignQrant t Ratiunea iosa .!li bunul simt mise reveltau lji retusau sA aceepte fu. lntregime ceea ee auzeam.

- Nu. am 1zbutit si artteulez, eu nu priccp! Nu poL. rru sint: capabH. At trebui s.a cred ci ai mur-it cindva, 'intt-o epoQil foarte lndepartata. iar acum, .. ai In v ia.t I

Martianui chicoti din nou ~i sa indepartA pu~in cu m~cari 11nduioase, ritmice i a~ f:i jw-at cl danseaza ~l cinta improvi2.ind.

- Am inviat 1 Am Inviat! C~ bine-mi pare I ... Sil1l fcrictt,' int['-sdevAr! DupE!. vree douili piruete se opri en l;Ji dno t-ar ft venjt in mlnte ca nu-l tocmal patrivlta aUla exubcra;ntil. dar simteam cA abia-l?i stapinea veselia. Am inviat! A!,; I... Pros-til I N-am Dlurit niciodatil eu adevarat J Ca 0 melodie, 0 melodie. cind lie terntina, moare ? dlspare j Pot! ~ spill despre ea ca nu IDa! exi.stA r.... NI1. Rilmine imp-riroata intr-o memorie, in memeria cuiva, sau in notatia unei partrturi :. aceasta este codul ei din care poate renaste oricind. Melodia este acola: door forma e scbimbata ..

- Dar dumneata nu e~ti 0 melodie: ee-mi tOl indrugi de melodii 11 E~ti 0 fiinta. Ai SpiTit. sentimente, gindelitl ... Cum Ie-ai rodificat ~i pe acestea t Cum [e-ai inserts intr-un cristaI? r Tacutul Galbar din prirnele clipe ale cuna~trntei noastre dev~oise nea.'7teptat de volnbil lji parcA mi Iua pufin peste picior.

- Eh. 5pi;rit 1 ~i pentru ce nu l-~ putea codifica? Voi nu vii rnaterraljzati aspi;ratiile, sentimeutele. Ideile in opera de arta., de pUds 1 ... Iutr-o statuie ali lntr-o plcturli, intr-o compezltte muz.icaUi sau literarn nu sint Incrustate personalitatea, gindirea, simlirea autorulu; 7... Nu .. p vOI·be.sc uneor! 1?i ele exact ca mtne, de-a dreptul mlnW, fiiord sa rosteasca vreun euvint ?, .. Ce zict? .. All, nu : n-ai dreptate! Eu nu sint dinrr-aceia care confundlli mnta umana cu manifestar.ile eL Sa ne in~elE!gem, Lucian Mit'ea: intre opera de art,ll .'P cristalul mcu exisJ:a deosebjJi ~ntia1e; exIstii rllsa ~j asernnnari. Fe mine I1'IfL I.spite~te anaiogia... DlI-m:l, d.E! ezemplu, 0 sculptll'ta sail 0 campozitie Jite1"8l',iI - Una care sa indeplineasca eonditlile operet de artA - 9i-o sa-ti ccdific dupa ea si mtlrea, stil ul, tehnica autorul ill, vo i introduce apof mdul ares ta in ereierul alectronte a1 unul robotsi.; Dumneata l;JtU cite discutil au stirnH prinh'(> filozofi ~1 oamenii. de ~tiintA, robotii, c.apacit~t.ea lot' de a giodi, de a. crea chiar opere actisHce, ascmanatoore cu·' \"i.etu itoarele ...

Galbar se opri ea ~i cum a!t' fi cazut deodatii pe ginduri: p1'Obabil, fi en if at.lZeam din cfnd in cim! gindurile prin dis:pQz1-

4

tlvul slu de comurucatle, c!ci am di5tins clar un sot de mor~it :

In definitlv, de ee mi-Q$ bate capul t ." N-ai decit sA ere?J ce-~ place. N-ai dedi sA rna soeotestl pt' mine iusum! Il poveste, I] ficHune iefjitA din imaglnntia cufva, oodifiC'sta 4i ma1JedaJizatA Bellm, dupa d.ouil sute elncispreseze milieaae d~ani r Sau robot. N-oi dedt ... Ii trecUlIeril veselia ~ cheful de povestl; A mal stat nemj~cat vreo clteva elipe, apot s--a depdrtat putin. in interior; nn pot spune cd ,,8 facut citiva P8fii" deoareee nu-i vedeam picioarele: parea Invesmlntat iniT--o mantle lu ngA , eu Sclipil"j roetalice, care se pierdea Xn intunerlc pe lPAsur.fi ce cobcra spre podea. L-am urmat Ia vreo doi-trei mem, did nu-rni permifea .sa rnA apropil mai mult.

Ne giiseam - dupa cit puteam sa.-mi dau seama - tntr-o incilpere dreptUllghiular8, larga de vrco pa't·ru-cinci metri, insi de-n adlnclma nedeterminata; intunericul dinauntru era lndulcit abia de lumina saraci pe cere I) raspl'ndeau crteva cadrane Iumineseente dispuse ell. intl'-un tablou de eomanda pe 0 mica portiune a peret-elui din stlnga. Cind am intrat, poote din abi!J,nuin1il., dl1dui. sa trag usa dupa mine, insa Galbar rnA opri, varbind pl'ecipitat I

- Nu Inchide, ca face contaetul l

N~am inteles ee vrea sa &puna. dar a.1ll Iiisat repede usa, spenat, ea ~i cind eram gata-gata sa fac 0 borobaata; abfa atuncl observai !'a inauntTu n-avea nid un miner. nid I) clanta : desclrlderea se facea numai dill afar-it Frumoasa poveste t Ce s-ar fi intimplat daca Galbar nu m-ar fi oprit la timp 1 Apoi mart,ianul fie tntoarse spre eadrsne ili I-am auzit murmurlnd :

- Hm.; Ai ajuns la timp !

- Am ... Cum '1

- Zieeam ca a11 descoperit tocmal Ia ti.mp censtruetta noastrit

Inca doua milenii - eel mult - $i n-as mai fi revenit la viatli nkiodat&! Be pieroe totw;i energia, cu timpul; se scurge pe undeva ... E woo fisura, vrec defectiune ... Aa, nil; nu-i electrldtate I E alta [orrna de energie ; voi, prohabil, Il-Q cunoa~tetl inca. Uite, a rAmas dear atita cit e nevoie pentru .. codific!ll'ealJ 'uuui singur om ... Dar am s-a eompletez Em. fii pe pace !

Socoteam ea asigurarea nu rna prive;.te cltu~i de putln, B.?a eli era sa nid n-o iau in seam a .; mi-am amintit insii de ea ceva mai tirz:iu ...

DeocRmdaM mll Interesatr ce]e dimprejur, ill rnasurB in care Izbutearn Sa 1e zaresc. 0 lid'l.rire slabii mi-a descoperrt di dusumeaua e un soi de g'l'atar celular, des ca un filgJJl'€; peretele - acelo unde sa vedea cit de cit - era oa ~i CUm Intreega incap!'re ar [i comunic'at prin sute de mii de pori ell alta incaperi in care banulam existenta unei aparaturi Iantastice, Ial' in fund, in Intunerteul eel mai adtnc, pllldea. pardi ceva tainic, neplii.cut

.5

'J,i nelini!illtor - in aceea: i mdsun1 ca to\'ArA~ia lui Galbar .. Ah, cum 8' fi vrut si treacA odata noaptea accasta fira Sllrljit, sa vin! :;:orile adaM ~j sA-mJ adudi in rotondA prietenii. fra\li mei paminteni, Iratii m.ei de care rnA simteam acum mai atasat ca oricind 1._

Galbar era atune! foal"tc preocupat ell studierea cadranclor.

Privindu-I, am capatat aprpape certitudinea ca, atunci eind ~l coneentreaza aten\ia in altA parte, el nu-ml mai "sude" gindurile' sau, cel PUliD, nu Je Ia in seama. Accasta ccnstatare irni era Despus de ptacula ¢-mi preducea 0 anu'mitA relaxare fiiodci, ',itlindu-I In stare "sA mi se urtc" astl'e.i pr'in toate ascunzisurile crcierului, avearn un' sentiment de jens, ea ~i cind ru; fi ramas gol pusca in fata unor priviri indiscrete. Contemplarea cadranelor n-a durat ins! prea mult ~i marpanul S-a intors iar~ spre mine.

- Sinte\i. asadar, mul~i paminteru aid, in [urul.; Cum 'i.l spui ?~ "Templul de- Otel" 71. .• Un templu! Interesant ... l;ii, dup/1 un moment de ezrtare ~ Curlnd, semenii dumitale vor pAtrunde aict.,

Vocea Iul Gatbar n-avea nuante : era, de fapt. sonorizarea idellor sale printr-un dispoZitiv tehnic oarecare, tnsa cuvintele acestea sed, rostite uniform, ("ilpatau in min tea mea dimensiunea pe care le-ar fi confetlt-o, probahll, tonul, ~a sl acum. Sau ... uni jura oare i.maginatia vreo festa 1 ... In orlee caz, aveam impresia ea martianul n-ar fi dorlt ca semenii mei stl patrun.da prea curlnd aid, in subsol, ~i numaldeclt un vag instinct al pcricolului posibil rn-a faCUD vigilent, Mi-am iniib~it insl gindurile, ingri~ [orarea, pentrn ca Iocatarul subteranului sa nu ia act de ele, Trebuia n'eapirat sa cl~tig tirnp ...

- Semenii mei au gindUri bune. Ei nu VOl' altceva decit sa. afle tot ee se poate despre ,:remplul de 0te1" ~i daspre construe-

tori I lui, am inceput convins eli subiectul e de perspectivii. .

- Ah ... :!j$ tocrnai dumneata at fost eel mai curios dlntro toti' Cel putin asa banuiesC!, de vreme ce a{ venit in puterea noptii singur sa cercetezi rotonda., Nu crezi di, uneori, prea mults. curiozi tate striel!. 11

Am Inghitit in' sec 0 datl, ca un eopil adrnonestat,

- Vezi.,. sint ceroetator de meserie; Ia mine, dorinta de a cunoaste e 0 pasiune ...

- Mai sint cercetlitori acolo, sus, probabll. Insa dumneata ..•

Tii chiar asa de mult sa afli totul Inalntea celorlalti t Era 0 invitaiie 7 ... Pdnsei mal multi. ininUi ;

- Eh I. .. De vreme ce sint alcl. ..

Galbar pardi rna cintiirea din ochl, ~oviUnd.

6

IX ...... -

- Ei blne, se hotAri in eele din unni, hai 54-t1 saUsfac putln eurlozitatea, N-o sa-\i foloseascA la nlmic, dar am s-o fae toll19i. uite-asa, diatr-o toaait.. Sau zl-i recuno.~tin~a, dacB vrel: mie PU1:iD Imi pasa I

Aveam acum din nou impresIa ell. mal"tianuJ este binevoitor ,1 porni1, pe sIato:!ienie, ca sl clnd slsternul sau de eomunicatte mi-ar fi transmis nu numai vorbe, ei {"hiar ~i stares Iul de spirit. - U 11 templn, hai? I.. ~i parea rides. Nu-i templu, piilllinteanule l E un mesaj I

- Clad irea asta 11. .•

- CHidirea asta, E mesajul semenilor mel citr~ fiinteJe tn-

zestrate cu ratiune care ar nirneri vreodats pe Mal"te, cum U spuneti VOL Aici e.ste inchisa esenta civillzatlei noastro : gindirea, tehnica, stilnta, cultura ... A Iost idees lui Garud. Cine-I Garud 1 ... Nu ~tii 11... An. Hi dreptate l Ta. un vanitos earuia Ii place sa se vorbeasca despre el, Sa-l fi vazut cu citA pasiune plada pentru pariisirea planetet. Parra l:Ifir:;.;ituJ I umn ameninta sa vittii dintr-un moment Intr,altul! Cum 1." Cine 5-0 pAd~seasc-a. ?' ••• Oarnenii, btneInteles 1 na, martienii, toti. pina la unu! Ah, nu t:t-am spus 1 planets era in declin : pierdea pe zi ce treee apa :;;i aerul, scadea temperatura se tntindea pustlul., S-a dat alarma, de~l pericolul era inca departa : puteau sa treaca zed chiar sute de milenii .• 8-ar fi gclsit pIna la urmli scluti mal bune, asa cum sustineam tot timpuI eu, cum erau ~ allii de parere, 0 mul\ime". Majoritatea insa a prp.ferat 0 aventura de proporttl cosmice : muiarea ornenirii pe Dertn, in sistemul stelei Algara, Algara 7 ... :6a, stea, E cea mai aprcape de Soars,

Se opri apleclndu-se atent sore unul dlntre eadrana, Adka."cra rea mal apropiatlL Acurn lumina strabato drumul de acole :;;i pina aiei in patru mii de ani r A~a e, V~z:i, ull, uit mereu ... ~i nu ma pot obisnui cu ideea eEl au trecut de-atunet douA sute cincisprezece milioane de ani.; Aeolo trebuie ~ fie Algara I El au plecat de mult pe Derin, (oarte demult ... $i rnie-mi pare eii inca ieri cram temutul Galbar, eare-si astepta pedeapsa I Oare sa .fie adevarat 1 ... Nu s-a stricat aparatura '/ Nu rna incearca "Ei" ~urova 1!.,.

Dintr-un salt a fost linga cadrane, acoperind in parte cu 5l1ueta-i Intunecata lumina lor ~aracci. dar s-a rctras numaideclt :ji am ghicit in cuvintele rostite apoi accentele unei dezamagu-i amare ~;, poate, 0 resemnare dureroasa care contrasts cu impresia de buna dispozttie presarata cu ironii - de 1a inceputul cludatului nnstru "dialog".

7

- Nu, aparo.tele nu mint., murmura oa pent.tll stne, h~~i pret.enta dumUBle e devada, crelerul dumiwle Irnblbat co tmaglnile Parnln tului l1atal... Ei au plecat de mult ~I n-o sa mai rovillA ... Cc spul 1 ... A, da : trebuia sa fiu pedepsit. Pentru eli am Incereat Stl opresc exedul spre Algara. Ell I Sc zice cA DU prea

rn-am uLtst In mij!aaCe'". De ee m-am opus j> Dc ce 1... ~tiu au ? .

Peate mudd!. illJx>am privelistlle \Aril male, trecutul ei mfLre~ .

mil tulbura mesajul genel"atillor care ne-au preccdat. .. rutnele din valea Albcir, statuilc de la Elgari, Minaverul din cSTI.' ~I~a sros marmura Kadiwas., peisaj~le pe care le-a imartalizat. Sa.ledi, Banldul unde a tr4it !?i a murit Maloons .••

s-a mai oprit o[lllpi e3 .:11 cind i s-ar fi trust ri!isuflarea (salJ ea sa. prinda. sensul vreunei intrebiirl pe care 1-0 punaam in gind), pentru Ii continua apni :

- Aeuma n-are ruci 0 l.mportan~. Garud a fost eL1 idees eli trebuiesA ri'lminii pe planeta serone despre eamenit cafe au traiL aid. Pentru cine or Pentru mice flin~e gindHoare care VOl' dabarra pe Marte de-a Jungu! tlmpuluf. 0 utople, zici 1 ... De ce" N-au debarcat ai no~tr:i pe Derin? Vol n-a~i venit aid 1 .. , Ce s-a fiku\ e data se poate rep eta a doua oar~ ~i de un numar lnIlnit de. ad I A~ s-a nAscut "Templul de a tel", capsulil in care timpul s-a oprit pe loc; slntem alci /ili ciUva oameni, soll vii trimisi in Viitor ... To!;i condamnat:l 11 Nu. nleidecum! UIlH slnt voluntad. Co adL. 0 simplll intiIDplall'e I Puteai prea bine. sA. readuct 18 vlata pe altul.; Nu, dragul meu, IlU rn-a durut de loe Bau nu tin minte, Eram exact; aid unde ma gasesc aeum, cind ~a s-a izhit cu zgomot in urma mea; ecourile ei prelungi mi-au sagetnt liin\a ca un fior de ghea~a ~i elnd ele s-an sttns rnB gaseam tot aici, ~a era desc.h1slll. din n01.1, Ins! trecusera doua sute cincisprezece milioane de ani I

X .. --

TAeel"ea mar\ianului imli sugera ell. el se reculege sal! rnedtteaza. Cit de dudat era. !j.i cit de n.efiresc I... SlAtea Ia c.i1lva pa~i de mine !Ii totuda.veam setlGa1ia nedeslu~tii a unui hliu imens care se cllsca Intre nnl, In jurul sau parel pluteau inci1 prezente glndurile, preocuparile, [hS~i aerul Iumil sale de 8;(,Um patru milloane de sec ole. *El t~ia pardi in' epoca aceea !Ii numal ell un penibil efon de acomodare varMa uneoridespre ell. In timpul b:'ecut.

Povestea lui Oalbar, treztrea lui in Iumea act.ua1A aveau in ell! ceva tulburiitol'; sim~am nevoia sa spun vreo citeva CllVinte

.. In vreme ce Galbllr sereferi 1a ani martfent. ~'Urea se gtndeite 1l1. PJ1l 'tere>;trl.

8

de intC!lelier~. chlar de compaslune, clod el vorbl dirt IDOII, tlllbU!l-i1;, en pentru slne :

- A~a, Sint primm vasbicA I PrimW._. Vezi cum l~ rinduIe~ta destInul pe toate 11... De acUmli eu \'O.i hotiirll In primul rtnd .. , ca sa-I aduc pe ceilalU la viata. va trebui sa reiaC' paten\.ialul energetic ... In parte, eel put in'. AscultA. siot multi acolo sus 1 ...

- Cine 1 Semenii mei? DIl, sLat destul. Si ve'.li ee bucurosl vor fi sA te eunOasCB 1 ...

- Dil. da, miru el eu 0 notA nepls'cutii in glas, Desigur, !J siI-mi fie de mare folos. Sa procedsm insA ell tact: ~tii, deocamdata pAminlenil nu trebuie sa afle nimia de exist.en'ta mea sau a subsolului.

- Cum adlci1 11. .. scApal ell vOl'ba fari!. sa wean.

DupA felul in care-d auzeem cuvintele, s-sr fi spus ('I morf()~ [~te ceva in gun1.

- Uite-a.'ia I De ce ~tl curios'/ far vrel sA I?tij total? .• E[ hine, am sit ti-o spun pe sleau : dadi erati mw multi, pcate ell lucrurlle s-ar fi petrecut .a1tfel: insA fiinddi at patruns aid singur ... De cest nu profit 1 Ciod pot ajunge prlmul prmtre oamenl, asa cum am derlt-c totdeauna, conducatorul lor, IDi fl un prost 5a-i dau prilejului cu piciorul I Semenii met 0 sA-'mi datoreze towl, Mie !;ii rmmai mie / lntelegi ? E nevole doar de putlnll ri.bdare ~i prudenta - sa cl~tig puttn timp ... A<,iadar, nu trebuie sA afleinca nimic prietenii de sus.

- Db, .sint un om d.i:scret.m-am grabit sA-I asigur, dalr

nu cred ..•

- Nu, dragul meu, n-o sa-ti dan en ccazta sa :I1j Indlseret I Cuvintele !;lot atitudinea lui 'Galbar lucepusera sa rna alarmeze. - Nu-nteleg ...

- Nil vei mal ajunge la einiciodatA, mt-c .retezA aT cu bru ...

talitate. Acum in1elegi?

M..a trecut un fior prin'tot corpul ~ deget.ele mt sa criSp.arii dilutInd un sprijin §i privi'l"ca. imi Iuneea, grabita, in latun.

- Ce... Vrei sa rna omori? I strigai .ingrozit, en pArui fAem. mliciuca.; Instinetul imi spunea eli rna dOmina, c4 e mal tare dedt mine,. eli fara arrne sint la cheremul lui...

- A!l I zise el tiiragiinat. Stnt reeunoscator din fire si 0-0 sa uit ce-\i datorez. De ee sa te omor? Eu n-em moot I 0 sa te "comfic" pentru scurtlt vreme - un an sau doL. Ce spui 1 ..• t>codmcarea" tnseamna un fel de moarte ?I .•• Haf, nu vorbi Pf'Ostii I Ax trebul sa recunosti ea rna incurci scum: nu pot sa te tin altfel sechestrat, Lara de hrana, fiirli aer, cine stie cit... Nu, m-ara gindit eu foarte billa: e stngura solutie iii, crede-mii, nu-i cea mal rea I

Spunea lucrurlle aesstea cu 0 lini~te sinlstn'i, ca fili cind i-ar Ii vorbit unei budlti de Iemn din care voia sa faea a ffiobila. n prlveam iinpiettit de groaza. Oare no cumva, de-a Iungul atitor

II I I

mill.Dfme de fill I, structura cl"istalului sule:rlse doc ~tlc ce mld D'lcdinca.ri tocma] in portlunile care asigurau "det'odificarea~ organului ginclirii 7 ... E nebun I Peaw cA Iusese ~i Inalnte ... Pune 18 calc [''eva ;rau impotrivil semenilor mei ! Altfel de ce I-ar evi1.a ? ... Acesiea rei-au trecut ca. Iulgerul prin mlnte, uitind e8 maruanui poate sa-mi. "audA" gindurfle. Nu s-a il11uriat. Cred mai dellraba cA-l amuza, asa cum Ii amuzii pc unii ("hj\caitul soareeelul pring in em-sa. gata Sa ajunga sub ghearele pisicii. Ba chiar' a gii.slt de cuviintA sa tearne gaz peste foe:

- De semenii dumitale te tngrij~ti? .,. Eh, n-o ~ fie prea mare paguba ; sinte\,i destul acolo pe Pamint l Tmi trebuie substanta ]01' nervoasa cu tot potentialul ei de judernta. mernorle, voin~a, de energie ingriima.diti. in ea ; vo-.i tot nu ~titi inC'll sA Ie fo!oS.iti cum se eade !...

- Nebun scelerat l am strigat atunci neputlndu-ml s1.Apini minia ll'i oroarea.

- De ce'1 Pentru di vreau sa intrebuint,ez ell folas 0 forta. uria~a? Cbiar tu vorbestl ? Un pal'lllntl"an? L.. Voi, care v-ati amarit adesea prafetii. ginditorii, savanpi pentTu te miri ce 91 11$1. risipit tara nici 0 l"ispunClere cea mal nobill. cea rnai pre\i'oasa ~i cea mai inlensa diIltre energll L..

Dindu-mii un pas Jnapof am aiuns ('U spstele In pere'e tocmai Ia timp ; (Ted "it m-ar Ii liisat picloarele dara nu m-as fi spl"ijinit de cevs. T(ltll~i Il Infrtrntam ell furle $"i displ"rare.

- ~i dupa aceea 1 ... Le ce-ti va folosimarelul? Ce l'Ii de gfud sa Iacl 1 ... Sa pepulezl planeta, desertul aeesta de piatrii. in care nu mai creste nirnie ? I ...

Galbar se pTegatea parca sa-mi raspul1<UI ccva, i'nsii. s-a rbgindit pesemne. L-am vazut misclndu-se agitat prin aproplerea eadranejor Iuminoase ; manlpula probabil vreun meeanism, fHndea ceea ce numisem eu .. tabloul de camanda." s-a stlns bruse, lAsmdu-ne mtr-un lntuncrtc aproape complet: abia duca il risipea putin cadranul de Ungi'i u.')a, III zona aeesa. Dupa clteva clipe it'lSa lumina aparu din nou, de 3sta. data pe c [ntreaga portiunc de peretc din apropierea eadranelor, la vreo patru metri de mine. Parea sa fie acolo nn eeran de h'levizor, dintre cele mal marl:

Iucirea lui verzuie se reflecta pe garniturile rnetalice ale usii, riizbiitlpd chiar- pina in corldor. Pe Galbar insa nu l-am vazut mal bine : statea Tetras in umbra, ea de obicet. atent la cava ce ell. nu nbservam inc1i. Deodata, pe ecran apiiru,ra imagin! ! Emu de 0 -elaritate neobisnuita ~j in relief.; Cu nespusa uimlre am recunoscut chiar santierul "Tempi ul ui de O\iel" - pustiu, cum trebuia sa fie 18 ora aceea din noapte ; jur-Imprejur, pina departe, se !ntindeau taberele noastre, ell adll.posturi, Iaboratoara, antene, schelari! mefallce ... lei-colo cite un bee sau un tub de neon, cite o fer:eastra luminata, parea stiitea de veghe, Imaginea 5e mi~c:a

tncet, ca j cJnd obiectivul unei cam de luat vederi 3-9T fi dcplasat roati. analizind cu de-amanuntul pIi\'eli'/teu. Am r cunoscut CC'U emo~[e Thus ramAna de cercetart, adapastul pe care-I pir;lsisem cu putin Inainte ¢ unde prtetenii mei dnrrneau rara grijA. vislnd frumos I Ape], imagillarul cbiectlv se iodeparta de asezarile noastre, prin fa~ lui alergarii muntt prapA.sli()~i, mun~i ros; de vreme, ingrarnadiri iniorme de tinci, pustiuri sterpe ~i d znlante, tinuiuri cenusli, pietroase, rava~te parcA de eataclisme fara nume,

Mil lntrebam nedumerit prln ce mljloace l"'el~ea Galbar sA

ducil pc eeran imagin! din tinuturi asa de Intinse - poate, de pe intreaga supra!a~il a pLaoetei -, indiIerent dace. lo('uril.e erau din emislora Iuminata sau din cea intunecati. Martianui statea nemiscat, insa cram convins cS, imaginile pe ecran asculta de dortnta si interesul sau: mi 5-a pamt ea aT' eauta anumite lor-Uri, ("aci oblectivul se oprea din clnd in cind asupra unor pelsn[e, Ie eerccta ludelung. atent. Ie aducea pina aproape de tot scormontndu-le Ca. UJ1 pribeag Inters 1a vechea lui vatrii ruinate, unde incerca sa mai gaseasca vreun obiect ultat; \;rel.!n dab, vreun lucri')' cit de nemsemnat care i-ar' aminti de cllpele traite altA dat.a... Apoi, dezamagit, pleea mai departe cu inima grea, rntr-o C"dvalcada ha:lucina.ntii peste mun\i. peste vM fit clmpii, peste nesfu~ite paragtm triste ¢ moarte ...

De astii data Galbar plingea! Pltngea cu adevaret.. N-am auzit nici hohote, niel suspine ~j nici nu i-am vazut Iacr lmi le, dar ~tiarn ca plinge ; sistemul sau de cornnnlcatie Irni trunsmltea o stere de nespusa durere pe care, te rog sa rnA erezl aproape eel I-o 1rnparta~eam.

- Nu, aeeasta nn e lumea noastrlL. l-am anzit murmurind.

Nu poate n. E groazn1c L. Unde-s pnuturile inflorite, marea, apele care-si tremura ogJinlda user clnd le atinge boarea.; piidurtle vern... Unde-I viata"/ I .. , Nu .. , In pustiul aeesta, nu!E zadarnic.; zadarnie.; zadarnic ...

$1 obiectivul aparatului gonea, gonea mereu mat departe ... La Inceput spectacolul acesta m-a prins, rn-a subjugat, fiicm'du-mA sA uit ca viata inti este in primejdie, eli semenllor mei li se pregatesc cine stie ce grozavii. Undeva 'i.nsa lnstinctul de conservare rna tragea parca incetlsor de mineC"d. spre a-uri atrage luarea amlnte fara sa-i tulbure dureroasa meditatie lui Galbar. l-ll-am intors privirea pe 1uri~ de 13 ecran, arunnlnd-o repede in jur. 0 frae\iune de secunda. s-a opdt 18. lntrare, cad Gin toatA indip rea ursa ma tnteresa eel mai mult; ti-am spus ell era poate ceva mal bine lUminata dedt restul peretcJui ... Cum aJll vaaut-o

11

asa, din fugll, m-a fulgerat prln mlnte eli. lEI Uf,lB aceasta este ,ceva, un amanunt care 0 deosebeste de alte us], dar nu-mi putearn da seam a, ce anume i luerul md eneI."VB,fiindc:li. aveam sentimentul col eeea ee-mi scapi!. ,e Ioarte important. Instinctiv, masurasem eu ochii distanta : dtntr-o sru-ftudi. as Ii fast in eoridor, Inalnte de-a sehita Gatbar maca. un ,gest I ... $i numaideclt mi-am Inters iara~i prh.'irea spra arran, ingrozit de ideea ca martlanul rni-ar fi putut Gescoperi inieopn de R evada, zAdarnicindu~mi orice tentative. De altfel, eme-mi garanta ca saritura [I sa-mi asigure !;Ii reusrta ? Aveam en vrec idee despre futeala lui Galbar? ·M~ar fl ajuns jn clipa urmatoarc, in coridcr, pe scars, in rotcnda., ~tiam ell rna poate imobiliza numal eu voinja : mi-o dovedtse in primele clipe ale intilnidi noastre,

M-am uHat din nou la privelistile care se perindau pe ciudatu! ecren, meerclnd sli-nrl iniibu'i: gindurile tradAtoare. Dare mlJ. simtise rnartianul ? .. Nu prea-mi venea sa cred ; pan'~a ell totu1 eopleslt de ceea ee vedea. Planets carC'ia cu putln amp Inainte voia si-i redea stralucirea ~l podoabele elvilizat;ei era doar un groaznic ~i cu totu1 inutilizabll desert : peste eo treeusel"~ din plin eel douA. sute cinclsprezece mib.oane de ani martlenl ! Ce va [ace acuma Galbar 1 ... In clipa to care imf puneam intrebarea, am: tresarit strafulgerat de 0 idee: usat lmi venise in minte ee anume o deosebeste de alte usl.; Doarnne, rum de-am uitat?1 Dear fusese prirrrul lucru ce mi-a batut Ia ochi dud am intrat aici : n-avea niei un miner inauntru! l5i nici vreun alt sistam mecanic de deschlderec. Se vedea bine eA supraral~ ei interlOarli e absolut neteda. alba, uniform!.... Daea izbuteam 8-0 Inchid, Galbar flU m-armai fi ajuns nfcindata, caci u~a ,aceasta nu 'se putea deschide decH din afara..! NUrnai din afara I. .. Numai din afarll. .•. [ml bala.ngAnea. in creier cs un c1opot ~ orlee inCeI'('are de a-I opn s-a dovedlt zadarnidi. Martianul era insili atit de preorupat inC'it n-a ,.auzit" gindul care urla de parell.-l auzeam ~i eu. Sau, 1-0 fi auzit ? ... Nu stlu prea bine ce s-a intimplat atunet, pentru ra LIn val de singe ml-a na.<;iilit in cap, arunclndu-mi parca 0 perdea rosie peste mlnta !;ii peste privire ; am facut un salt cum nu mai fiicusern in viata mea si chlar din zbor am apueat minorul usli,

o rrart"une de seeunda l-am mai zarit pe Galbar ~i pastrez s1i- \

pata in minte Hcea8lii ultima imagine: Be Intorsese C1l fata spre ,

mine ~i !':idea! 1ti jur ca rtdea cu pofta. ~i nu rn-a !mpiedicat sa-nehid usa, desr putea 5-0 lactl atunet cirid am trlntit-o eu pn-

terea disperarti. Ecouri preluugl raeunara do-a Iungul corldorului,

'sus in rotonda !Ji [os pe undeva, pe sub pamint .... Am auzit un Iel

de bufniturii surcld sau explozie care a cutremurat amsrnlc peretil

12

XI.---

de otel ai dAdi'til: un Sunu nemnipomenlt s-a, repezit dinspre fundu!. coridorului, roi1turindl't-mA ca pe un pai In directia scllrii. M-Ilrll lovit aeoln ell. capul de ceva )ji dupill aeeea a-am mai ~tillt nlmlc,

:M:-a trez!t pa:rcii hurducatul unei el1ru~e pe un drum boloviinos, earo rnA zguduia ingrozitor, fikIndu-mi cspul sa se biliib&neasca lncoace !Ii incota, Pe urma, mi-am dat seams t:a. In realrtate, stau pe lee, rezernat de ceva ~i ea zgomot~e po care Ie aud sint palmela ee mi le admlnistra un om al can:r! chip imi era familiar. iris8. nu-rnl aduceam amlnte cum Il chcama ; ma plCS1'!M elnd pe un obraz, cind pEl celiiIalt, strtgindu-mi mereu C"e\·ii. Mi-a trehUit o buoa bucata de vreme pina cind am Inteles ca tiu'igiitele erau proprtul meu nome sl ca eel care rna piHmuia cu atita tragere de mimi lie numesta lonel Braruste,

- Hci ! ... Dar trezeste-te odata, Lucian! Ia te uiti, Mihule, ca-i1 r~ville! Puna mina ~l tu, Hutan~ 580-1 a~eziim mai bine ... Ce naibaai iactlt, btiiatule?!

Mi-am Tidicat ell greutate pleoapelc !;oi ml-arn dus, §oviHnd, mina 18 cap.

- Ce S"18 intimplat'/ am reu~it sA artlculez C'U un vlidH ~ort.

- Stai asa., sta i Iini~tit piml vine doctorul Baeiu, Trebuie M

pice acust, s-a dus Florin Badescu dupa el., - 'Dar spune-mi odata ce ..•

- Ah, ell S-a intimprnt, ce S"'8 'intrmplat.l~ Noi ar trebui

sa te intrebam pe f,ine, Ai plecat de unul sln'gur din Bdiipost ~i, daea n-ar Ii fost ni!1ie eongolezi cumseeade cafe te vazuserfl. ultima oa.ra, poate mai ramineai cUeva ceasUli bune aici, singur .'11 fika ajutor... Ai c4zut, pare-mi-se, pe seara: ziieem, clnd am venit, acolo. eu fa~a in jOs, unde-I pata aeeea de singe ...

- Aco]o '! L. Pai de scolo Dl-am rldieat en sin'gur".

- Te-al rldicat pe dracu'! Eu ~i cu Mlhl.l te-am ridiest !it

te.-am rezemat aid, de perete,

Imi revenisem de-a blnelea; dOBlT capul rna durea inca destuI de tare. Prletenii m-au ajutat sa rnA ridie, tecmat dud prin rotonda. se auzeau pa!ifl unui grup de oameni : erau doctorul Baeiu, Florin Badescu ~i inca trel-patru cercet8.tori din grupul nostru Toatii lumea voia sa Iltie ce s-a-ntimplat, nu pentru cit J-ar fi tulhuran peea mulf accldentul meu, ct numai din eu:riozitate: d~scoperlrea subteranei era un fapt nou !Ii foarte promiti\tor in cercetacea "Ternplului de atel".

Pe mine insil rnA prsocupe numa'i Galbar j ecum, clnd rna simteam in siguranta pcintre ai wei, cind Intunerlcul din condor fusese alungaj tocmai pina in fund la 0 cotituri do lumina Im-

13

be.t!)uga1ll, prezanta marttanulul aeolo Ia dol pasl nu rnA mal spe-o ria. Leo-am pevestit asadar intim_plarea - in cUeva cnvlnte, nu 81.18 cumtl-am istorislt-o tie - mdatA ce am sCilpat din mtna doc .. torulul, care se multumlse deocamdatl sA-mi apllce un pllllSllment sumar ~l si-mi facii. 0 iDjectie.

l\U asteptam la exelamatll de mirare, Ia Intrebarl care sA cllI'gA, ploaie ... Cind colo, oarnenii ~i aruneau privirt semnttlcattve, ridlcau din umeri sau chlar zimbeau condoscendent.

- Ai visat, bliete I Irn] spuse rezumlnd pArerea tuturor toe-mal omul de Is care m-as .!1 asteptat mal putin; lonel Braru!Jl;e. E limpede ca lumina zi]e1: clnd 5-8 dcschis bruse "altarul~ te-ai rostogolit pe scars Iii at dizut aiel, Invindu-te la cap ... Vorbind, el BrAta eu gesturi Iargi, pentru B. fi mai convinglitor. Ass e 1 ... Se vede ¢ dups singe. Uite: in alta parte nU-1 Dici 0 picAturA, Ei bine, noi te-am ridicat din Iocul acesta ... Doar n-o sA-mi sput c! ai mut de doua ori exact pe acelasl loe J

Eram putin descun1panit.

- Stai, Ionel, sa nu ne gnibim: de aici m-am tr:Idicat eu mngur, dupe. ce am cazut PI" scm ...

- De aid te-am tidicat nol, cind te-am gasH Bellm 0 jum(l,. tate de ora. Intreaba.-i ~i pe il.!jtia ...

M~am uitat de [ur-Impre[ur, apo:i am ridicat cUn umert,

- Atunet Inseamna c<'i. a fost a coIncidentA, una 5tra~nidi de tot. ~i nimic' mal mult I S-au mal vazut din astea, Odata' m-am ridicat eu insumi de aid. imi arrrintesr- prea bine, De lI"d~ ~ sti-o ? Din vis? Puteam sa "ad in vis 10r'UI unde zac far.li rllnOStin~li ? Sa ,-ad ~i sa deseriu interiorul unei Incifperi ('Ilof'e-i inchisa acum ? Dar e absurd I... De altfel, ce rost are toata disrutia ? In dosul acestei usi e Galbar I EJ va fi cea mai buna dovada ...

$i, ell pasi hot~np, m-ara indreptat spre prima ul:a de pe sunaa, urmat Ineet de ccila1ti. ('arora intre tirop Ii se mal adaugasera citiva. Cfnd am atins minerul insii rn-a cam liisat cu.rajul.1 Crezi ca-rni era to! una, ~tiIndu-1 pe teribiJuJ martian ~ata sa 1.11" inca 0 data liber prin mine mea ? ... ~ovaiam d~1. Cci din jur Imi aruncau priviri pe care Ie socoteam lronlca. Atunct mi-arn spus : fie ee-n fi I Nu mai smt slngur ... !;ii am tras ru putere de miner. U~ se desehise larg, In tirnp ce lumina putemlcd a dnd Ianterne cu nitroxen inunda spatlul din dosnl ei.

Ei bine, nu stiu daea p-a~ putea descrie uimirea pe care am resimtit-o atunei. lncurcatura in care m-arn gasit surprtza si ruslnea chiar, In fata noastrii era a inr'apere mire. de eel mult trel pe wei. goala corr-plet, rara altA desehldere deett rea h p~agul ca.reia ne aflam ; de Galbar. eadrane, ecrane nict pomeneata t Bs chrar l$i pereW de griM finA, celulari ca fagurwjuu mai. era"" acolo ...

14

lS

o clJpa a fast linil;!te. Apo! a izbucnit un hohot de Tis cum n-am mat pom.entt! Mit intorceam cangesticnat Iii int!urcat Is cuime, clod intr-o plIIrte, cind Intr-alta, gesticulam ciutInd sA ex:pllc, sa rna justific, sA-wi arAt mirarea...Vreo douA-trei minute a lost imposibl1 51 se inteleagaceva. in mijlocul vaearmulul lscat. Pe unDA Branlste ~i-a dat pArerea, cam ironic ;

- At gr~it usa, b!iiatule [ Peate, a fast asta., IIi, rostind cu'Mntele, trase minerul ~ii din partes. cealalta a eoridorului. In P'lornentnl aceta s-a auzit un zgomot ea de sticlBrie sau portela- _ pun sparn:e; undeva parc~ a cazut a greutate _:are prin'se a se ~ro:g:oli n.-.aprasnle. antrenmd en ea 0 adevaratii ava~anJja. [ouel Brani~te his! speriat minerul, fadnd " 5arifuti Inapoi j pe usa illtredeschisa Iesea un norlqor de prat, mires de ars, un alt mtros nedefin1t, in timp ce zgcmotele subterane cresteau mereu, translormfudu-se Ink-UD groaznlc uruit contlnuu.

- Cutremur I urJa cineva ~ toata lumea se repezi la seara j lntr-adeo.·ar, peretti care vibrau in(,'epuserA sa S€ clatine puternic ; ~ub noi !1i in partea stInga. se auric! bufnituri ca niste explozil aepllrtate, podeaua se incltna vizibil intr-a parte, ba ehlar ple.sn.l :la ci\iva p~:i de mine, IAStl1d sa. se d.esd1idii a c~apatur8. iarga.. ;N"uera cutremur, ci un fenomen ell tatul necunoseut I

Am aruncat inc! 0 privire in camera unde :trebuia sa fi fost Galbar - 0 ultima privire, lute, ca fulgerul·-~i, nu !'lUU de ce, m-a coplesit, impresia ca-i dezlegasam talna : camera aceea .micli $i goal1i, care totul?i nu putea.fi. coItl:plet tara rest in ecoaomia eonstruetiei, plirea cabina ounui ascensor l Sau poate mal degraba it unci scene turnante.; N:'am stat sa lamuresc alternatlva, ciid boua coridorului se tndola ca ~l cum ote1ul s-ar fi transrormat in ceara, pereteIe· plesni ~i el ell un scri.~et sinistru, 501ui panu eli vrea S8 se deschidii, cladirea sa se surpe ... Hamasesem acclo ~ingur ! 0 clipii s-a ivit in eapuI starii Braniste care mi-a stnigat oeva ; am alergat. lovindu-mli dnd de un perete, cind de eelalalt, Sufocat ,dP. fum ~ de ciiIdura, am urcat in fuga S"C8ra care S-Q ,l?riibu~it indatA ee am ajuns sus, la "altar". M-am Il"epezit, nebun de groaza, In primnl condor. caci ins~i rotonda Incepuse sa sa lase intr-a parte.

Cum am ajuns afara nu mai stlu l Mil. durea capul, erarn sHibit dupa. Iesin, cu nervii zdruuclnat], de atltea emotii, aproape fara aer in" reservor ... Ali fi eazut gr~mada aeolo linga ,.templlJ" daca nu m-ar fi sprijinit un brat vigures, Era Ionel Braniste ; fih'a sa-m! dau seams, eI aler~ tot ·timpul alaturea de mine, :ma. ajntase sa-mi pun echipamerrtul la "garde.robii", mai ca nu ma Iuase pe sus ca sa ma scoata din ciiidirea de metal.

XII.--'

Se zlce eli m-a doborit un soc nerves. Am z;lkut 0 lunA incheiata ~i nu slot de dod rn-am rldicat din pat decit vreo patru sApUimini; eonvaleseenta mi-am petreeut-e pe astrcnava ... Dar povestea cu Galbar n-am mai spus-o nimanul.

Urmaream cu interes ~tiri1e privitoare la "TernpIul de Otel", ~i 8stiel am aflat ca masiva constructic suIerise mar] stricilciuni. Apleca:ta intr-o parte mat dlhal ca TUrnul din Pisa, se tinea in piclcare numai datol'iti faptului eli era dintr-o singura bucata, 10 schimb, subsolul fusese complet distrus. Pina Ia pleearea mea spre ~adi, ecbipe speeialc au incercat sa-~i croiasea drum printre ruine '; n-au gasit nimic, deci.t 0 gdimada iniormA de metal ~i alte rnateriale - multe neidentificate indi - rupte, arse, tndolte. riisuci-te, chlar topite in parte., Inchipuie-t! ce temperaturi au Iost acolo, daca InsAl/i masa de 01e1 s-a topit pe alocuri r Ce-i mal ciudat e cli.-~i schimbase pilla si structure I 0 falie care treeea pB sub "Templul de Otel" s-a adlnclt cu peste zece metri J Oamenii spuneau ca toatacatastrofa pornise de Ia vreun SCUl tcircult la desehiderea eelel de-a doua ul1i ; erau in subsoI, probahil, substante care puteau exploda sau arde; ba, mul~i si-au exprimat parerea .eEl au avut lac anume un ~jr intreg de "mid" explozii termon uelsare ...

Eu rna ~ndoiesc ~i astiizi de posibilitatea nnw scurteircuit in sensul pe care-t dam. noi expresiei. Galbar lmi spusese eli rnarttenii utilizau alt soi de energie, nu electricitate. De aitfel, old nu vlid cum ar fi existatt; 0 Bursa de electricitate care sit mai functioneze dupa atitea mllieane de ani ! ... Deschizind 0 \lliii. - asa cum facusem eu ill cazul "reconstituirii" lui Galber - cine stie ce reacpi mlsterioase declansase prietenul meu Branlste intr-un sistem afectat fArli indoialii de treeerea tirnpului. Ce vrei, orfi :fast mar\ien'ii mesterl Iscusitf, dar calculele, erictt de perfeetionate, nu puteau prevedea chia r toate modiIicarIle posibi1e ~' pinA. ~ in stl'Uctura materiei - dupa a perioadi.\ a?B indelungata. GaIbal' Insus] recunoscuss cA us-a defe.ctat ceva" 1a dis pozitrvul care asigura "decodifiearea"; in rut compartiment al subsclulrri defectiunea rusese cu sigurantii. de alta natura ~i 8vusese i:l.rept urmare nu 0 scursere de ellergie, ci fenom.enele care au determinat catastmfa,

Dar ee se intimpJase Dare cu Galbar 1 ... In Ilnlstea Inflmreriei mi-auvanit in minte 0 multime de amarumte ciirora nil Ie dadusem 113. we mea lor prea mare importanta. Mi-am arnintit astfel cii martianul Imi spusese dUpa examinarea unula dlntra ca.drane ci "energia'" S-fL pierdut de-a lungu] -tlmpulul, ramlnind dear atita cit ar fi fest ds-ajuns pentru "codHicarea" un.ei singure persoane.

Pe de alta parte, atun~1 clnd 8m. tras u~n dup4 mine m-a oprit soo tnchld. spunindu-ml cA .,face t:ontacl~. Concluzla mea este cA. hlw drizind aeeasta u~a. dod em fllJlit, 1m d.eclIlMa:sem "codtlicllres" lui Galba.r; operatia era irevCl-slbila. dcoarece se consumase l.OatA energls I lm:..:iperea in care st8tuseram. nui s-a deplosat pe orizcntala sau pe vertical! [n interiorul subsolulul - aeolo unde se .facea opera\fa de "codificare" -, llisind in lo('ul ei acea camera mlcuta, prebabil de aeces pentrQ perscanele care voiau sa intra in jnterim'Ul instalatiei fara Q fi expuse,

Adesea rna gindesc la m<ll1ian, pe care pFlrdi-l \'ad ~i astii.zi rlzind, asa cum l-am zirit 0 clipa clnd am trIntit u~a incaperii dIll subsolul "Templulu:i de ot~l". Ei bine, sh.t ferm comins cii.-Ilri cunostea mteniia de-a evada, ~tia ca-l voi Inchidc acoin $1 tot ee va urma dupe aceee, n zgudlUse, cred, aspectul actual 8] planetei, zAdal'nl:cia planurilor sale c~i a prelerat sa, se mtoardi in neiiin~a din care aoia i~ise eu un cees mainte. Rfciea de groaza mea am de inutila, de grabn cu tare .. t faooam un serviciu pe care pentru nimic in Iume n-as fi vrut s! i-t fac,

Vezi. de aeeea ma roade aecasul /ii-mi sffi1.ie mintoo pareTea de rau. .. Am COD'itiinta di. rnerglnd singur in "Templul de O\el,", deschizfnd singur 10 u!}ii pe care n-aveam dreptul 5-10 deschid cleat dupa Iuaraa unor mllsuri coleetive de siguranta, - caci 8$& erau regullle in a.cti vitatea noastrii - am. zad~l'njcit unica ocaz:ie a pdmintenilor de-a cunoa~te tot ce a cucerit minfea ~ spiritul unei alte umaniti11i. N-al idee, Andrei, cit de greu rna inl'earca sentimentul vinoviitiei, mal al~s ca-l tin ascuns in mine, filndca. nhnenea nu crede in pcvestea lui Galbar d.

17

De la leaf'

I. 'a !I •• cueeritorit ..

,Lanii

.. ~

-

l Stalfori, E. Cernan, L YoungeclJipajuJ' rare J-a aprop;at

I. 15 km Je miste:rioasa Selena

Thomas &Hen SlrdJard.OJ~a· lonel oviotor 01 S.U.A., cosmonaut cu vechi state de ssrviciu, declare inainte de stnrtul mislu. nii "ApolloM·10, 01 carei cornendant fusesa numit: "Vom tneerce so ·dezlegorn rcete necunoscutele zberului spra Luna, sa ne!ezim cstfel drumul ~j sa efec:tuam abo solut tecta cperetiile lmpuse de uselenlzcre, moi pUfin pasul fi· ric], odka descinderec pe ,supra- 1alo Selenei... Credern co' vom puteo gasi pentru colegii de pe IlApollo»-11 un lac: cit mai bun

11

de «pan:tl'rVll', lWI'ti"ffa crIl'M~J'tI ~f ridiccturile" pentru a nu-i punetn dificultote ... '" La tnteorcere, Slaf· ford a putut rcporto cu mindri5l co echipajul sau ii-a indeplinit misiunea.

T. P. Stafford s-o noscut lo 17 septembrie 1930 10 Weatherford (Oklahoma), uncle a fikut ~'i pri. mele studii. Tn enul 1952 a cbselvit Academia militara de marina si o cles cariero de aviator ambcrcot, Dupa [uoreo brevetului de pilot a servit in numeroesa unitoti, apoi CI fast reporti;z:at le

Scoal-a .de pill?fi de tneereere de fg Bozo oenana EdwQras.. In 1195'.10 termin(llre"CI i.nstruc.tiei, esia oprit in aceostc institutie co ~ef 01 sec.torului performonte din Oivizia z.boruriloF lexj:lerimentale. La Edwards. Stafford a rospun-s de sIJpravegherea pregCitirii zhcrurifor, a ccndus ~i activitati dido c.tiI:e, a stobilit programe de tnv5fcrmint ~i CI conlribuit lu reo· Jizorea unor monu-ale. AsHel, a fost ccculor l<l c-reoreo curs urilor .'ilot's handbook for peffermonee flight testing- ("Tndrumotorul pilotulul pentru tnc:ercorile performontelor de zber"] ~i ,.Aerodynornlc handbook for eerfermonee flight testing:" ("Tndrumii. tor de ·aerodinamic6 pantru incerciirile perforrnenjelor de zbor"],

In onul 1962, Thomes Stafford Q lneepur curs:urile sec.tiei de condueere adminis!rativCi a Universihjtii Harvard; tofu~i n-o ra· mas ocala dedt.., trei zile. deoorece l-e sosit cprebnrec sa so prezinte 10 verlficcrea pentru prlmlren in grupul de cosmoneuti. Desi cu inaltimetl' lui de 1,80 metri depii~ea boremul, ceec ee i-e ~j provo.cat greutCiti 10 cdmitere, Stafford reu~e~te totu~i 'Ia 17 septembrie sd intra in cel de-al doileo grup de astronaufi american', alatun de Neil Arm· st,ong, Frank Barman, Charles Conrad .• James Lovell si cltii,

Initic~, astronautul ~St~fordr care avec Igradu] de capitan ~I un ocnv de circa 3500 ore de zbor [.peste 2500 pe reoc.toor1el. a fast destinol so fie ,primul astronaut american C::7re sCi: iosd din cobinc novel "Gemini"-6 ~i sa evolueze liber in SDOtfU .• Ulleriar oceastd cinste a fast tronsmrsc echipeiului "Gemini"-4, regreloful cosmonaut Eo Whi1e fiind primul american cere a pa· rasil p.eretii prntectori !J'i c:,oinei, 0 'CI dOUQ mare nB1anso a

Ollut-o .s,tofford .otunci (lild 10 15, decembrie 1965,. in cadrul mi,sil1- nli "GeminiM-6 (impreuna cu W. SChirra)~ n-o reu~fI soreali: ze:ze premiere rendez-vous-ului spofial eu 0 rachera-tinta ..AgefTo· deoarece oeeeste n-O puM ... Jecol~. La fel, dup~ ,su~: cesul deplll1. al mlSluml

• .At'oLloM'-8, COMUSO de Bormcll, 'oficiclitali ale N.A.S.A. prop useEero 0 derogcre : cselerrizarea sCi fie reolizatCi de echlpejol navai ,,,Apollo"·10, adica so se "sClrii~ peste 0 eta po C! prograrnlllul. lata il1'SO cci cinstec de c pune primu! plciorul P6 luniS a revenit comandantului misiunii .,ApolloM-ll, inr T. Stofford 0 trebuit so s:-e multllmeosco eu tempornru] record 01 ornului care so-a uprcpio+ cel mei mull de Se'lerrc (15 km, in mai 1969).

Remarcabile]e-i colitoti de pilot ~i nstronout, SIQfford~i le-e demonstrat co prileiul periplului core a inceput 40 3 iunie 1966 (I a durat n de ore [44 de rofatii ; circa 1,9 miliccne km], Misiunea c constat in raadez-vcus-ul 1:0- binei "GemlniM-9 (copilot:

E., Cernan) cu 0 rochefo "Ageno", La tnepciere, Stafford a obtinut performorl!a de a ornerize lo numail,S mile ~e locul fix.ot. Tn ojuaul zborului pe ,)\pol. loM-10, Stafford avec Ie! odiv laproope 0 sutCi de are petrecute 'in Cosmos.

Cine nu-l cunoo~te pe Clces! borbat voioic: (85 kg). t:u pOflJl desful de rcr, eu ochii olba~ri ~i ·ve.!!nic pe buze cu un dntec f~. donet tCirogona~ cu occen! dl!l Oklahoma, nu ~I-ar putea lnchipui co este. un rsputct "om 01 spctlulul". Mai curind l-or lua ,drept irrvati'itor, reverend sou contobil. Acest ins calm ~i sfap'init a lucrat CLl c.omputerele probcbil moi rnulr declt oricers alt cosmooout american. Cunostlntele sale de metemcfici, de inginerie 'l'i de

19

progr(lmore a ordinntocrelor au fost apreciate Co vitale pentru reusito zborului novel "Apol· loN·10, considaral<'l 10 ecee dolo drept ceo mai comp(i<;oio ~i hozordofo cctivitote spoliolo efectvota pine otunci.

Conform proqrnrrtului, '017 moi 1969 5·0 dot s:torllJ!l cstronovel "Apollo" .10, in codrulco· reia modulul luncr, denvmit ,,5noopy·~, cvind '0 bard pe T. Stafford si E. Cern an, 0 efectuot patru rotojii in jurul Lunii. tp aceost5 perioede, eel de-al trallea membru 01 achipojului $-0 O'flat 10 bordul cobinei de comondd, pe 0 orbita circumlunara, In altitudineo de 112 krn, In timpul zborului in modulul 11.1- nOT, core \JneQr\ sa afla 10 nurnol 6 km de luna (dolorite inOltimii de circa 9 000 m (I muntilor sale·

nari !l, cosmono.vtul StoHor~

CI ~acul descriereo "zonel

nr, 2" de oselenizcre din Marea Linlsrl], pe core ulterior au caborlt N. Armstrong ~i E. Aldrin. Singele rece al Gomandantului CI fosl elementul determinant in prelntimpinareo unei cctostrofe, deoorece, otunci dnd a fost por· nit motoruJ etoivlui inferior 0·1 modulului lunar, ocesta a infra! tntr-o vibro+ie periculoosd, lor Stafford o rrebui! sO preic comondc monuclc a lui ,,snaopyNr pentru rein~i'nireo ClJ cabino de r:omcmdo.

Stafford si .. a eunescut vllrocrec setle inciS din orojul notal I el s-o cCisatorit ell Faye l""erne Shoemaker, care l-e .doruit dova fiiee: p'e Dianne (14 ani) ii pe Karin In o"i}. Familia Stafford

* ca~cl~ul Snoopy ~i bale~elul Charlie Brown stIlt doua personaje foarte eunoscute dln f11mele amertcane de desene animate. :Initial concepute de regretatul Walt Disney. In vartanta sstronauuca S.noltpy a deventt rnodulul lunar at lUi "Apollo"-lll, iar CharUe Bl)own - cabina de ccmanda.

20

locuieste 10 El Logo, eprecpe do cenlrul spatial Houston. RentJmH pentru umorul sou, Thomas Stafford a f<kut 0 probOa aC'estei frosoturi perscncfe cind, fntrabllt de 10 sol ce dorinto ore ctnd va reveni din misiunso IIApollo"-11J, el a rospuns senin: "Un du~u I

Comandorul Euge'n Cern an,

pilot cosmoneut american, este renumit pentru calmu.l ~i modestia sa. Se spune Co Infr-o ri, 1J9 dnd Un grup de turi~ti au sosif 10 NasSClll Bay 19rupore de lOCI)inje claccsmoncojilor pe soseouo spre Houston), ei au '/02ut un barbat potrivit de ina1t, in ?ort, cu parul avind fire argintii, cora lucre de zor in gr5dina. lnterpe- 101, Eugen Cernon, cod el ero "gradinarulr., 0 rOspuns. imperturbobil: "Cred Co loculeste cinevo acolo 10 sfir~ltul bloculu!" ! De fapt pilotu1 Ceman ore un fel personal de a nu prea [uo unale lucruri in series, ceeo ce Insa nu se extinde ~i 10 meserio so, pe core 0 incieplineste in condijii irepro~obile. Acesto este de fopt principalul motiv pentru care a fost selectlonat in mlslunile "Gemini".9 ~i "ApolloH -10.

Cernan s-o naseu! 10 14 martia 1934 in Chicago (1I1Inois1, unde '·atol sou era supervizor fa 0 instalatia (I marinei 1 a absolvit liceul 10 PrQviso Township High School din Maywood, jar opoi Universitatea Purdue din ora~ul La Fayette (!ndiana), obtinind ti· tlulftiintific de inginer electrotehnic, Tn conlinuare a urmot cursurile de ofiteri de fezervo ole marinei mllitare,. apoi D ~coala de pilo]] de pe lingo bam maritima . Mirom~r (Col1fornia), uncle a ~I devenrt 1I'IIot expenmentator; de aid 0 fost selectionot 01 treilea dintr-un gru,p de 60 de <:andidati la titJIJI de cosmonaut Acecsto s-a intimplat 111 onul 1963, Cernen foeind parte

din 01 treilea ,grup de cesmeneuti, al6turi de Mi-cl1ael Collins Edwin Ardrm, etc, I'll {lcelo~i a~ Cernan este declcror doctor in oemnolljjdl la Universit!Jteo' nn'1015 din Monterey (California), feza so ovlnd Mlu! "Elemente fundomantale ole propu1siei".

Eugan Cernon $i Thomas Stofford ou consiituit initiol echipojul de rezerv5 01 cabinei "Geminin-9, titularii fiind eosmcrrcutii Elliot I'll. See ~i 'l.ntme5 A. BasseH. Clnd ace~tio din urmo ~i-Clu pierdut viCljo [ntr-un accident de Clvi01'1, cei doi tnlocultori au pre!u::rl din mers sorcinile de ontrenamen't. Despre cceo perioad5 Cernen i~i aminteite, ~ "A fast foarte gr.e.u pen!ru not, dar am izbutitsa reclizdrn in limp util programul de preg5Ere". 11'1 cursu! zboTului, lnceput 10 3 iunie 1966, Cernan a r.atrecut in clcro cabinei "Gemini" -9 aproximotiv douc ore. Munei, admirlnd pianeto de lainollime.c de 185 de mile, el i-c spus lui Stafford:

"Hei', Tom, ce face ccel ern pe $'oseaua californionii~" ~i tntrucit 'Stafford a. inlrebot: "Pe ce drum spui co se plimbo ?"'. rnucclitul de Cernen 0 precliot: nEsta vorba de ernul core se deploseozc pe motocicleta ... ~ Or, .se ~Iie focrte bine co de 10 cceo inaltime IlU pufea fi distinso niei chicr 0 coso,

Cernan este cunoscuf pentru colitoteo sa de (] observe tot ce se petrece in apropiere::1 cosmonnvai, abicei raspinciit prinlra cei cu vechi state de serviciu in ovicfie. Coleqil spun in glumo co tot a~a a "Dehit-oR ~i pe viitocrea lui sojie, care era stewcrdesso pe un avian 01 comocniei Continent!]'1 Airlines. Tmpreuno cu Berbcro Atchley [din Illinois), core a invotat ~i eo pilotojul, Cernan are a fetita (Teresa, de 6 ani). FericHul trio troie}te 10

Nos~au _ Bay 1nlr-o locuint~ ferrnecereere.

EI considerd pregctirea in ca. drulwupului de ast_ronauti drept ,,?~,:htlcara s.upeno::rro penfru pilotl!"supersanici care sln] s.i in. gmen " .. De fopt, o porte dlntre concluziile sale cuprinse in lucreret! de doctoral a cvut posibllltateo Sa ~i Ie veriflce eu ccezlc lnnsdrii rnchetei "SaturnM in ccdrul misiunii ,,Apollo"-lO, dar m<J1 o.es a tuncrronnrii motorului modulului lunar otund ctnd ccesta s-o detesct de ccbino de cc~andCi ~i s-o indreptatc:u mare vlte:z:o spre Sel en 1;), pentrua se realize orbito elip~ico (1 s:-:.1l2 km], In ~olitoleo lui de pilot 01 mcdulului lunar, Cernan a decloratinointe de zbor, pe bazo colculelor : "Tn cozul in care am d~pa~i. cu numai trei secunde li· mila de oprire a motorului lui Sno,oPY' spre Luna, ne-trn probll~1 pe sU'Praf'Of.a ei cu 0 vitezCi de oproope 1 ,7 km/s". Acest cosmona~t rece~i .precis gase~te in aproplereo Lunii accentele petrivite co sa descrie paisail}1 np'lsemuit pe core el impreuna cu Stafford l-ou vcz.utc:ei dintii atTt de oproape: "Une'le d~nhe crotere r::di.Qzo, co sl cum ar fj radioactive. Trecarec de 10 zi 10 noepte, de 10 lumina solerd 10 ceo a Pomintului esle de-a dreptul Icnlostico ... Eo are lnfati~orea unui a.mun:\ mai dens ... Privesc r5.~a.rirul pamintului : ce priveliste ulultocve IU'

"SiJ fnceti 0 treaba buna boieli 1... AdJo, ne reintilnim peste snse ore, niei 'nu va imogin{Jti cit de mare este fora voi cebinn I" Aceste cuvlnte, desi moscnu tri.sterec de 0 Famine singur, ercu rosrite co sCi-i imborbateze pe tem~;arii ccsmoncuji din "Snoopy , core 'plecol1 spre necunoscut. DesiguT, oti rscunoscur oe eel core le-e pronuntcr r John

2]

Watts Young, capitan de fregota a1 mariooi omericone ~i pilot cosmonaut tn cchipO·lul .. Apol. 10"·10. El S-C! nosc:yl CI 24 sep. tembfie 1930 10 San Francisco (California}. A urmet licecl din ora~ul Orlando {Florida), unde s-o disrins 10 invcf6tura, dor ~i la ... f.otbol ~i otletism, ci?tigind 0 importonto drstinctie sportive l Cupo arCl~uh.fi 10 (untori. rotal cesmcncutvlui, corncndorul in re~r.agere William H. Young, !§; amiflte~te co in eopilorie fiului sau ii pldcec foorte mull sa deseneze eviocne ~i rochete, iar unul dintre comerczii lui de liceu povestec unui reporter co Young em capabif incii din cleso a XI-o s.O sltStin5 un speech pe Orice temci... A oblinut mlul de ing;tter .aeronaufic: fa 'nstiMur fellnejlogic din Atlanta. (Georgia) in anvl 1'952. Intr-o vaconIo studenteaseo a ovut prileJul de a vizito locurile destinate so devina imensul cosmodrom de 10 Cope Kennedy_ Dupa obselvirec insritutului a intra! in serviclul milltor 10 rnarin5, pe un distrugetorDupa doi ani a cerut so intre in ~cOQkl de pilot~ lo .sectia de cvietie ambarcata a morinei mllitare. Dupa objinerec brevelului de pilot, CI servit in mai rnulte ,un;tiiti, dev81l'ind .pilot de vinCitoore ~i npol de tneercere, Tn enul 1959 Q fost ins5rc:inaf sd conduca veri&area apora~ului supersonic F4H "Phantom" destinat merlnei,

Tn 1962 a fost nurnit corneadant 01 regimentulu; 53 de OViDtie de la bOZQ meritirna Miramar (Califomial- rn ocee5td perioodd el a &tobilif doua recerdurl ,de perforrnanto pentru cvioona re.active: urCOfe la3 000 m ii ln

22

25 000 m tn timp;i de 34,52 $; respectiv 230,44 secunda. Ac&stll recorduri le-o stobilit in primavora onului 1962, cmd a fost trimis ta bozo miJritfma Poinl Mugu (California] pentru experimento'rea in zOOr a oparotvlui "High J.ump" r un ovion destinat reccrdurilcr. Inters '10 bata Miramar, cr fort !primH in grlJpul ~elor noua cosmonaut; selecjiona)-i 10 17 seplembrie 1962 din nu moi putin de... 253 de candid,lfi. La d:rto selecjionorfi, Young avec 2300 ore de zbor, din core peste 1 6DD p.e operate eu recctie, si grodu.l de locotenent eomender. Dupa oproope trei ani de intense pregOtire, 10 23 martie 1965, a fast copilotul lui V. Grissom 10 bardul lui "Gemi. ni"-3, care a efadllol lin' zaor de 5 ore [Irei rototii), fiind 0 premierCi pentru aces! tip de nave. Tn ofora fe[icitcrilor pentru cCi au format primul echipoj pe "Gemit\j", regret-o.tul Grissom ~i Young au prfmit numeroose odmonestdrl . in timpul zborului, Young l-e oferi! lui Grissom un sandvici, introdus in cabino, dupo cum va crninflji, de "Wally" Schirro. Cunosclnou-se rnoreo p15cere a lui IIGUSS" Grissom. pentru asemenea gus.lari, el 0, fest bcnvit de incGJcareQ ordinelor ;,i scnctlonct, Dup5 un an insa esta uitol incidentul, ~j camanda. rul Young esla numit comandanl at ncvei "GeminiH -'0, ovindu-I copilot pe Michael Collins. Incaput to 17 iuue 1966, acest periplu spo}inj a dUTat 71 de ore (43 de rotaJii; circe 1,6 milioone krn), tLmp in core s-a efecfuaf 0 [onetiune eu rachato-tinta "Ageno", 01 carei motor a fost folosit penIru a modifica ~ntreglJJui onsnrn-

blu orbtto $i a atinge inaltimca de 475 de mile {record pentru 0 ncrvo cu echipaj}. til dudo eJ(perientei sole, ccesr cesmoncvt de lJ5 m ~I'\oltime, '"" porul brun, este ~i un mare amator de pictunli, desene animate, ukulele ~i ormonlu. Solia 5'0, Barbara Vincent While, din Scvcmn.ch, tl CCI-

raderize!JZQ co filnd un omuran' emestee de contrcdic:tli : prefer~ confortul de oeaso unui camping, rospurrcle de cclculatoorele de pe II,Apollo·, dar n.v, asta de 10( un flp pr.acflc. Fomlha Ycunq are doi c.opii! Scmdro (12 ani) ~I John (10 ani).

FL Z.

UN EPISOD IN .. AC!lUNEA LUNA":

"VULTURUL"

Spre sfir§itu/ veri] anu/ui 1962, pfe$ed;ntele Kennedy a intreprins 0 vizile Ie instalatiile NASA (Administrot;a no/;onala pentru probleme/e aeronautidi $i cercer(irii spatiului cosmic), De ma; bine de un on, el avea intentia de a prodama drept obiecti v national cobortreo pe Luna pirro in 1970. Era c/ar cd pre~edinte/e voia sCi sa convinga personal de situof{cr fucrorifor, care ii fusese pl"ezenfata de consu/tantul sou ~tiintific, dr. Jerome B. Wiesner,

La i I sepfembrie, pre~edintele ~i suita sa au .sasi! la C'entruJ lJen~ tru zboruri $patia/e ,,John MorshoW din Huntsville (statui Alabama), unde Wernher von Braun ~i echipa so (ucrau 10 gigafltiea rachefa care urmo sa faed prima cmatorie spre tuna. Von Braun a arotat vizi~ totoriior 0 macheta a racbetei ~; le-a explkat modul de funqiolTore, inclusiv coborlrec pe tuna a. une; cabine, care so a;ba 10 bord doi cosmonaut;' EI 0 vorb;t apa; cu entuziosm despre recenlul sou oviz fovorabil asupra unu; sistem eu totu} nou de olunizare. "Rendez~ vous"'-ul pe orbita lunara, cum fusese denumitd noua metodd, avec sCi fie rnai eeonarnicas din pUllct de vedere financior ~i din cel 01 timpu/ui.

Intervenind fn discutie. dr. J. Wiesner a criticat aspru noua metodd, apreciind-o periculoasa ~j cu ~anse mar; de efec. Incidentu! 111 sine 0 fast nepJacut, dor in fo(;ur discutiei 0 reie~it pe de 0 porte co ma; erou in~a probfeme nerezo{vafe, ~i pe de altd parte co rei din comitetul ,:;. mnlifie: consuffal;v 01 pre§edinfeJui nu oprobau deci~ :ziife NASA (de a se recurge (a' "rendez-vous" -u1 lunar arbital) ~i faceau t01 posibilul .sa Ie scliimbe. De uncle 0 porn;t toful?

1n ~ceastd vre~e sf!! imoginase nove seatiold "Apollo", ia_r p~ p(on~eta se afTo glgantica rechetd "NOVA , cproope de doua on mai PlJternica detit adualul ,,,5atlJrn" -5 ~i de 100 de or; foto de tachefele deatunci.

VON BRAUN:

"RENJEZ-V:: U;i1J' PE OUITA TERfSTRA

Pentru a veri/icc intregul proprarn 01 zboru/ui cosmic, NASA rmpreuna cu Departamenlu/ Aporarii au format un comitef, IInul dinfre ~efii ocestui ccmitet era dr. Nicllolas E Golovin (NASA). care

13

oVeCl sd jooce un ral cheifl FrI even;ment"ele anutu; urm6tor. Prind· palo sursa de in'ormal;i a comitetului ;nlegdJura eu "NovaH era co/ectivul dr, W. von Bmun de fa Hunfsvjfle. dar acesforo Ie disp/6cea proiec:tul NASA, deoorete i~i dddeQu seamo co era vorba de 0 diierentd p,ea mare ,ntf" ceee ee sa cOIll:epea ~i rachelelll exis1ente. Ei oveou un olt e'an de olunizare, care prevedea rochete mult mar mjci dedt "Nova, folosind in acesJ seop 0 tel'mica £unos· cuta sub numele de "rendez-vous orbifal tefflstru •

P/anul'u; 'VOIl Braun prevedea impCftrtirea in doua a aterizarii lui ,;ApolJoH (care cinlareo 75 de tone), ceea ce Or Ii permis a Ian· sore separat6 pe 0 orbita tereslra de ,cOtra doua rachete "superSofum", fiacore dintre efe reprezentind jumcHofe din "Nollaw• 'Cele cloud sec/iuni or fj fost reunite inainte de plecareo spre luna.

Desigor, "rendez-volJsu.ul pe orbita teres1nJ prezenfa serioase de· zavonta;e, At f; fast posibiJ un "caunt down" (numardtoorf! inversoJ a daeJa rachete uria~e simulfan §i apoi lansarea rapida una dIJpa alta ~ ~j ceeQ ce era ~j rna; important - l1imeni nu #ia olund daed era posibil6 jonct;unea pe orb;td ...

Ex;stou §i alte pareri. De exemplu, grupur lnson:jnat cu probleme spotiale $-0 pronuntat in 196J .0 fovoareo ascensiun;; directe, dar, in momentul in core s-o inceput studiu/ ocesteia, specio/;§Iii au fast pu~i in foto unor imense dif;cultdti.

INTERVINE JOHN C. HOUBO,lI,T

~o $Iir~i~u! ~erF anului 1961 { grupul insorcinal cu problemele spatlo/e, l1elrnr~flt rn ceea ce prNefte drumul spre lund, a ovut $onsa de 0 beneficia de ide;/e unu; am care incercase mot demurt sa sa (adi ouzit, dar flU reusise. Nume/e lui era John C. HoubQrt.

Houbolt, as1az; un borbat In virsta de 49 de ani, era in 1960 ~6ful sect;e; de meconicd teoreticd 10 Laboratoorele Langley. lo uno dilltre ~edinte/e care au ovut Joe In 1960, membrjj grupu/ui au discufot toale posibiJitojj/e care OT fj PlJtut Ii foJosite pentru oiunaare; cit va dura drumul ous-intors spre lund, cum vc gravito cabina spatiola pe 0 orbito circum/unard, "Am simJit intuitiv ca oceasta era: adevarota solutiea probleme;- - i'~i reaminte~re Houbolt.

Timp de circa un an, el ii-a propogat ideea ell un zel o bsesi\l' •. Cel mai epocol ovantaj 01 intilnir;; orbita/e lunare este uriO$CJ economie in greufate, ~i de ad in putere a !'oeflete;, care rezulfa. destul de ciudof. din forosireo tot timpul a unei novespatia/e complete sup.limentore, care sa octioneze co 0 naveto. Decoraes tot combu$lJbilul pentru cd/aforia de inapojere, ecronuf termic pentru re;ntrarea in atmosfera plimlntulul, precum ~j mul'e alte piasa gre/e, care n-ou nim;c dB-a foce cu deborcarea ;nsa~j, nu trebuie acJusa pe suprafato Lun;j ~; ridicure din nou, economiiJe de combusfibil compenseaza mai mull dedt greufalea novelei spotio/e. Lansatorul or pufea Ii 0 singuro rachefa .'solurn~ -5, cava moi mu/t dedt jumij.

tate din dimensiuni/e "Novejo... •

Mo; mu/t, micul vehicul fQlos;t 10 olun;zore pure" fi projectof mult opropiot de specificu/ sorcinilor sole, putea sO j se as;gure 0 moj bundvizibHi~ate. Acesleo e.rou principaIeie leze pe care i# i'n's" mlj!ia HoubQlt argumenralia~

24

Primo eipunere 1" #ato membril()t gruprAu; insa/ciIlO' cu probleme spoliale c avu# loc intf·a dupa-amia:za f!Jrfunoa:;~ a lu; d'ecambrie 1960. CalculeJe sole emu pur ~j simp/u de necrel'ut. Dupii inISll'!il'9, gruPIIJ a ~elegot re cin~"'D s~ Ie COlltro~ez: 1 5e ~p\ln.e 11:5 Maxlme Fagef, proledentv na v er S'potmle "Mercury , or fI .stnget:

"Cifrete dlJrnifale mifft" , La 16 noi9mbr;e, Houbolt Iji-a inain.rot (0- pOrfu/ Cafre dr, Robe.rt Seamens, omul cu cee mai rIdicatd pregatire tehn;c6 din NASA; iota insa cd fara ~tjrea lui Houbelt, /&Jcrurile ,nce-puserCl deia sd sa (Ili~'e.

ta sfir~itul anului, grupuj insdrcinat CfJ problemeSa spa/iolesa hotard$te defio;tiv sa oaopte s;stemul tui HouboH, ior intre timp Sf'ue/ia se schimbom ~i in statui moior. Pentru Q inUiri conducerea c;entral;rcrt~, 10 NASA se .incepu~e ? reargonizare gen.era/a. Condu-; cereD unus nOJ) departamel'lt illSt:lrc!naf ell zboruf spatIal eu oamem fa bord a fost incredintatd fa 1 noiembrie 1961 lui Brainer Holmes. Acesta n-evea ide; ,precorrcepute i'n ceeo ce priverte modalitatea ceo ma; buno de a atin.ge l.una, dar era genul de om core mergea pe coi propr;i.

Cu'rind dupo sosirea lui Holmes, NortllAmerican a ,eontraetat comOJlda pentru cubino IApol/oN, indusiv executia matoo/elor module/or, ior ill dac:embrie".5uper-Saturn"-ul lui von Braun ell cind mofoara in loe de patTu devine ,,saturn" -5, racheta 5pajiala core urma .sa lansel'e nava "Apollo".

Holmes 8r,C} in cd in di/emil ;' sa dea curs variante; lui von Brou,n. care propunea rllmnirea pe orbifa terestrd, sou eefei CJ lui Houbolt. cafe .sprijineQ intrlnirea pe orbita lunare ...

Holmes Q decis ca frebuie sa aibo un grup de analiza puternic la starul major pen#ru a-Iajufa sa foci!j aJegerea. 1ntrebcrile 10 care trebuiau sa raspundd cceste studii focate de acestgrup erou: care din metoda erll moi sigum, care dilclea cele moi multer ~onSe de reofita. ea metoddva 05igu,o tran.spcrlarea materia/e/or in condit,l rna; bune §; care va fj ceo mgi kffine ~.

De pildtl, inf'ilnirea pe orbita IUl'laTO era privitCi co 0 Clctiul'lf! eldrem de hazo,rdotd. Dar ,hier perkole/e (l1onevre/or incepeau so flU mar fie am de amenilljafoare. atune; dnd erou analizats. [(1m· niraa depinde In primul rind de 0 carecfa insarfie pe orbitd fi apoi de 0 ionctiune reu!jitd. Exoctitatea dirijdrii ~rufe 10 plasarea coredd pe orbita lunard s-e dovec/it a ii rna; put;n pretioasd in cazul intocTcer;; P!,! ,Pomlnt; tonse/e de e~ec 10 timpu! oprop;er_ii pot fi reduse fa mJllllf1.um daca se cupleozd radam" §I alte' ech'pamente 'Vitale ale navei-mome, osHel incit sa fie capabilasa fealizeze itfo mnirea cu moduluI tunar rsi inYers.

DR. W. VON BRAUN I~I SCHIMBAPOZlllA

1n prirnele 'uni ale cnului 1962, preferintele membrilo.r slatlflvi. major incepeau sa sa indrepfe cOtte varionta intl/niri; pe orbita lunard. Gr!JPu/ insdrcinot cu probleme/e spotia/e deia jj aeord.a prio-ritate, dar grupuJ lui von Braun de 10 Hun~svil/e i~j mentine fl1 con-

tinucre ferm punaul de vedere eu plivire 10 avanfajele fnlil"irji pe arbi10 terestra.

Apci, aprc"Ipe pe nea~teplale, von Braun ~j-a sc;n;mbot pozitia. la 7 jun;e, conduceUorij slatu/uj.ma,or au v;:zilat HUntsville penfru o confruntare de parer;; ei au ajuns 10 concJuzia co ceo mal bun6 cole de a oprecio avanta;ele projectului esta aceeo de n-I studio. ell aceos(d' oeozie, Wernfler von Broun s-a pronurrtaf categoric penrru solutio inti/nirii orbitale lunare ...

Odeto eLI conversiunea lu; von Braun, lungo disputd in codrul NASA a lua' sUrf;'; dar a alta mutt mol ocerba se Ilo~feo.

Metoda cu o;urarul coreio ,tlebula sa se ojungd /0 lund erc petl,· tru NASA hotarfrea de cee mai more imporfontd tehnka de pina otund. Co urrncre, dr. Wiesner, cOnsWerul ~tiin.tific 01 Casei Albe. sub inf/uento dr. Golovin, a exerd'at a putern;c;a presiune osupra NASA pentru co aceasta sa furni:zeze detolii cit rna; omClnuntife osupra deci:ziei pe ea're urmo sa 0 ia.

Acum urmeoza unul dintre cele mo; (urioose incidente ale extroordinorei avenfur; spatio/e: 10 20 ;unie, NASA a trim;s 10 Coso Alba rapoorle/e osupro celor trei metode diferite de cseleni7are, una datorotd grupu/ui lui Shea din statui-major, alto de '0 Hunf$Ville ~; 0 tre;o dcrtoratd grupului insercinat cu probleme spa/Jo/e. Golovin I~ parcurs ecuatie cu ecuojie ~i 0 g55it confirmoreo suspiciunilo( lui: conform variants; Huntsville, intllnireo pe orbita lunara era co nsiderabil mol pericul'ooso ded' in celelalfe variante.

Dr. J. Shea, 10 illdicatio directorului NASA, J Webb. a controrot ~i a constalat a simpfd erocre oritmeticd care, 0 data coreetota, 0 facut co metoda intl/nirii cu Luna sO nu fie mai periculoasa dedI ce/efa{fe me{ade. Tn GeMma dr. J. Wiesner 0 prezenfat 0 alta versiune ; ef 0 afirmot cd NASA n-o coredot a eroare aritrnetica, ci (} schimbot 0 conceptie de ba:zo in calcule ...

Este de necrezut co NASA a putut sa 'rimria colculeconfinind o om de ffagronta eroere taemoi 10 Coso Alba, pe care $;-0 ~io astild. Indiferent de expJicafio ocestu; incident. el a confirmot opozifja dr. J. Wiesner !ii a comitetului sou fa/d de inmnirea pe orbito lunara. C()mitetul a inceput sa /upte impofriva Clcestei holdr;ri ell foota energia, dar NASA ~i-o mentinuf punctul de vedere, ~j 10 11 iulie hotarjrea a fost fdcuro publica. NASA pretindeo cd metoda sa pre:zinta 0, more probobi/itate de sueces, or coste ell 10-15% rna; putin ~i Vo permife co primo incercare sa fie feculd CII cifeva luo; mol devrema ...

lntre timp a r~llescut Infr-o formiS noud idee« troseu/u; direct i societa/eo North American, c6re cantradose nova "Apollou, nu era da aeord cu ideeo co descinderea pe Luno lia oiba lac cu un modu/ lunar construit de 0 olUj firma. Ei au va?!}t un pr;la; nimerit in d;sensiunao dintre NASA ~i Coso Alba, ~i in luna iunie au im:eput so Iocreze 10 un proiect "ApolioM CIJ un echilJo; de doi 00- men; 10 bard. core or urma sa foco periplul direct cu oiutorul unei rochete "Saturn- ·5. Wiesner 5; msmbrj; comifelu/ui, dinfre care unut era consultanf of societefi; North American, au p/ecat in Ca(l(o(~ nia sa sa informeze ~j au fnceput 50 sprijine ~i ei proiecful.

7n fato o.cestei ciudale alionte intre principa/ul controctont ~i Coso Albd, NASA a continual real;zareo planurilor sale, deoorete alta omindri Of f; prejudicial illtregu/ program; NASA 0 convocat

26

E. T.

'irme'e capabire sCi rectiizezB modulul runar, incheind rotoel"tc'i WI contract ell 0 alta firma, pentfu inca un stud;!} 01 dtferifelor metode. Tn #impul verU, dispute n-o incetot un moment: NASA a ,amos ferma, ior dr. J. Webb, de~j ere fcorie sel1sibil (0 presiun; politica, ~i·a sprijinit in continuare tehnicienii. nisputa CI izbucn'if bruse, III septembrie, !n .• fimpul vizifej p~e~ed;nferlJi. Kennedy 10 Hyntsville.

Deznoclomlntul 0 Dvut lac 111 octomf:me. Or. Webb, marmot ell rezul'tafele ultime/or anolize. a venit 10 Coso Alba ~i 1'0 informaf pe dr. Wiesner co NASA era intr-'un stodiu ovonsaf eu proieclu/ ~i di ineherase un contract pentru consfruirea modulului IIJI'IOf. Wir-sner soar fj pututoeune, doctl' Qf Ii VflJt. Era 24 odombrie. lntervenise c(iza din Morea Garoi~Jlor .. ~re~edin!ele cy weu pufeo fi derani~f eu prablemele e'Kplorarli lanH. 1n nalembrre. irrmo Grumman a P(/~ mit trei milioone de dolori penfr.u construirea "Vuitu(ului". In ciudo futuro, co/wlelor, intilnirea lumml a ramas 0 manevrd foorte complex'1. dar .eo a fost magistral r~z?rvohl de ech;pai~l ~ui "Af:!C?'lo" -rI. Dr. valovm, adversorul eel mal mver~unal, a mun' rn apr/lie 1969. EI ./1-Q mai putuf sa afle cd temerile sale n-cu fast jlJstificote ...

daSH d.

I. M. VINTIIA.

- Formido.bil! E ora 8 Iji e!Z IlIl mai vine .. qi doal' i-am 8PU$ dar: "l.a orlJ 8, _6 o§tepl p~ S al!~rrl," •

27

I .. BESTUJEV~LADA

I. BestuJI!V-L:Ul1l este doctor In i •• til de ,~i "I!fulsectlel de previzlun I g, lnStltutuluJ de cBl'Cetbl soclale concrete de J)'e Uogii Academia de ~tilDt'o Q U.R.S.1il~ EI a sols 0 lIerle de luerlin 10 rpro'lIlernele literaturii !flJl:nUfico-fautasUce. Mal. leI!; pubUcllm tra.gmente dlolt-un IUDg a:rUcDl pllblleat in "l.JteratI.Lrnna.ia. gazeta." nr. 3Il, din 3 lX. 1969.

ACEASTA LUME UlMITOARE...

Deschizind ziarul, te surprin2i tot mai des gindindu-te ell ve--chile s.entintc. verifi~ate de mUeniI, ea, bunaoar,a, "Jlimic nu e neu pe lumea asta' san "vintul se tntoaece de unde a pornit", se pare ca incep sa~i piard4 vaJab:ilitatea.

"Prilnii oameni pe Luna'' - acesta nu mat e nn UtIu de ['Qoo man fantastic. Sau jata 0 fotografi.e reprezentjnd un 10m care zb0arA prtn aar, av.ind in spaleo ranita en un motor eu reacjie in ea. Sau fotografia unui televizor piat, de perete. San 0 insemnare despre 0 fabrica automata. unde, in Ioc de trei mii de munritorl, au ramas sa Iucreze la Iinitle automate trei sute, jar anmcf cind acestor Hnii li se vnr atalla dispozitive electronice de progra~ mare vor ramine numal trelzeel, Sau iata proiectu] elabcrat in detaUual unei case-eras pentru 80000 de oameni, inalta de aproaps un kiIometru. Sau 0 sttre despre 0 experienta reu~ita peatru studierea indieillor' ereditare din eelulele unui organism vtu ...

~ti:rHe din ztare sint inS01,ite de articclele din revistele !?tiin~ ~ice de specialitate cuprinziJld previziuru pentru periuade aniIor 1070-2000. Orase de cercetad !jtiintifice pe Luna, pe Marte, pe Venus. Intreprlndert Industriale pe fundUl oceanulul. ,,&afandri zburiUoriW ell autopilot electronic. Un Beran de televlziune in eulod, stereoscopic qi stereofonic, cit tot pere-tele, eu ajutQrul ciiruia te poti ."transporta" nu numal in rlndul intii de ta parterul Teatrului Mare, dar ~i in fata ralturilor unei biblioteci sau, dsci wcl, intr-un cabinet sau in sala de sedinte a institutiei In care Iuerezl. 0 aMiune precisa asupra organismului omuluj cu 5<:0- pul DU numai de a trata maladia, dar sl de a 0 prevent, de a opri din _germ en abaterile nedorne de la dezvoItarea normala, ei toate acestea pe parcursul urmatoareloe doua-tre; decenii (mat departe previziunea !i1.iintillCd din 2ilele noastre nid nu e caps-

211:.

bn.\! bit priveaSCil, im-r-atit de uluitoarc srnt, "surprizele" ce Sf> WlLeapta de la ~tiinta ~i tehnica in vittorul aprnpiat) ...

Faptul ea in torentul de evenimente viiterul devine mereu prezent, devine eeva en un fel de parte eomponenlA a prezentului cxplieA in considerabilA masura popularitatea tot mal mare de care se bueurll llteratura lltiin~iflco-fantastic4.

Cereetarile sociologice nrata co, de aoeasta literalUt"i\ se pasioneaza tnate strat1JTile populatie! citltoare - de III seolari Ia academicleni, de la cO'r{!ctorii pc care ulmio nu-t mal mirli 18 ziari~tI, care au v!j,'z.ut a.Htea. Qr'ice roman ~1.iintifico-fant.nstic dispare irnediat din librane ...

Doua lucrari aparute recent In reviste - "Ora Tallrului" de I. IUremov ("Molodaia gvardia") !ii "Insula Iocuita'' de A. ~ B. Strugajld ("Neva") - ofera clemente de ll'eUeeiii despre nivelul aetualei Iitoraturt sovletice de autlclpatle.

"Ora TauruJui" este de fapt 0 oontinuare a .. Nebuloasei din Andromeda" ~i tntr-o oarecare mlisurA a romanulul "Tai'iul brlclulul' (apt'irut in romaneste sub titlul "Coroana de fier" Ia E.L.U. - n.t." I, Efremov surprlnde lit de data aceasta prin Ori.gillalitatea ~i boglipa. gindirii. Fantezla 8.t·tistului este IntAritA, ca :!?i eu alte prilejuri, de reflectiile savantulul, de coservatille unul am eare a dUlltarit mult -'Ii a treeut prin multe Incercari, EI il Introduce cu cura] pe cititor in Cosmosul nemiisurat de complex ce Il se inIA\i,?eaza ptimintenHor din eel de-al cinciIea mileniu al erei noastre ... ~i a-are a face dac4 Cosmosul lui - 0 spira}ii in care se tmpletesc intr-un mod complex Iumea noastra Sakti !?i arrtilumea Tamas - se ails la 0 depilrtare lantasticii de discutlllc eosmoiogtce din rilcle noastre, dacd "teoria inferno-ului" (un rmpas .fArii. tesire In evolutie, care pentru a fi trecut cere sacrificil colosale) !1i ,,sligeata lui Ahrlrnan" (0 reactte in lant a r~ului. dezvoltarea ell preeadere a formelar noclve pretutindenl unde nu trlumfii Ratiunea Omului) Upsesc din' Iexicoanele fHozoIlce ale secolului al XX-lea. Se poate ca toate acestea si raminA pentru totdeauna In Iumea fantasticuluJ. Dar s-ar putea, totodata, sil SU4 gereze vreunui cititol' refl~~ii de Ioc fantastfee, Gindifj-va di printre cititorii lu\, C. Flammarion s-a. anat un K. E. 1'ioikO'ltski I

Trecind peste toate acestea, romanul este consaerat aproape In intregime problernelor de actualitate ale epooii noastre, ~j eel de-al cincilea mileniu alcatuie,!ite aid door 0 culrne speeulati ... ·i din virf.u! carela se contureasa mai. Ilmpede obiectlvele pentro care lupUi azi con~tiiJl1;a C'iv:lcii a artistului ~i ce1e ce lac sa se ra;:;vrateasci aceasta con%liin1;8.

o expedltle cosrn:ldl a pamintenilor dintr-un ,,:iitOT indepartat ajunge pe planeta Tarmans ( .. Suferint-a"" necunoscuta pina. atuncl

comunkatiei Mandul Cere al umani1~\ilor comuniste din Gala.xia noustra. Ea Iilfl.se.~Ll! acolo un erunt regim oli&u:hic ...

Tablourile pcregrinarilor ·UUW gmp de pAminteni pe plB.n.eta aceasta uirnitoare sl, pare-se, ell totul j1ustii1A:, zugra,ite en mAIestrie de mina lui Eire.m.ov exploratorul, impre5ioneaza nu ma.i pl1\in dee it aventurile ecsmlce ale expeditlei, clnd astronava era cit pe ce sa, se prabu~easca in baillile Tamasu1ui. Aetiunea din C8.pitala planetei Torma.l:ls. uncle se riorn.esc .Inmea umana ~i {{nillu,.. mea, are 0 desfa~are c:aptivanti. Dar, dupa. parerea mea. ceea ce sUtnf!!i.te eel mai m ult interesul este pamfletu 1 - demascaraa cruzlmll orjnduirii oligarhice, a ~tilntcj, artci ~ culturii ei., Dadi .,Ora Tau:rulw" se asociazi. cel jnai mult ell un tratat filozol'ie neoblsnuit de Intereaarrt (zlcem neobisnult, deoarece de obicci tratatele sint foarte nei.nieresan·te), ,.Insula locuitii~ aminteste de un film bine facut, cu maiestrie projeslcnala. Subieetul este captivanr, Cititorul nimine inc:oroat pine III ultima fHii. Deznod.8.mintuI este neasteptat, Despre aceastA nuvela nu poti spune Pfeit-OID ca 5~itul e limpede de Ia bun Inceput; Scenele si:nt in a!?a fel deserlse una dupa alta, inert part.'ii. le-ad urmari pe un ecran, Nuvela mai are 0 calitate : UTI umor bun.

Scrieri Ie I?liintifico-fantas.t1('e erau Intetdeauna apreciata inrunte de toate pentru ideile eu earacter stiintiiic ~ tehnir- nei lji origiaale, pentru ill.editul s:itu.at.iilor Jegate de Inr-ercarile imaginate pentru tradueerea aeestnr idel in v1a\A.. a astfel de originalltate va ramlne l'1i de aeum in.alnte un atribut important at serfitorului de anticipatie. Dar nu se ocate sa uitam ca in litt'!ratul'a, stBnl-~iicofanta.stid e1ern.entul principal, la Lei ca ~i in intreaga li.teri:ItuI'i beletristica, II eonsttnae oamenii vii. ratiunea, pasiunile, earacterul lor. fili, oricit de indepartat ar- fi. viitorul despre care vorbeste sc.riltorul de anticlpatle, oricl't de abstracts ar ri id€ea lOtiintifjcA pe care 0 pune eJ la baaa ope1"ei sale, "snprasar-cina'" Lui se alH{ tntetdeauna in d.omeniul ,,!,)tiin1E'] daspre am" din zilele noastre, in domeniul derralui.rii cu mi ileaeelc art~i a teudJntelor de dezveltare II persoualitatil ~i a societatll din zllele noastre ..

RU.9~m pe corClbClll'"atDrii~ nO~'ri 50 ne. t'im~,ii lucriirile. l'J1r dactilogJlaf!ale 00 3,1 de nndufl" pe a 51ngura parte 10 filed.

Manuo;cnsele nepub.lic.ate nu ,e inapoial:G.

30

Nasc silaOradea

..

mortieni ...

..

.. ,dupa cum ne demonstreaza Viord Pan tea, absolvent, tn 1959, a] Facnltatii de Iilalogie din cadrul Universitatiii Bucur~~i> actu::lmenteYf.o!esor in jude~u,! Or~dea, care Q avu: aI1'!a,: bilitatea sa. ne tnrmta, spre leetuTa, piesa de teatru medna "Ma.rtienii". Aceste 6 tablouri, atesrlmf interesul ~i inventivitatea aurorului in materie de anticipatie, im;oIesc, in chip documentar, primele XXIII de suite dintr-un Foileton al aceluia.,ri, decupat din ziarul oradean"Cri~ana" : Cavalerul .. Omul'etilo'Y Verzui"", lata dar .:;a steaua science-fiction-ului romaDfSC a disarit fi 1a Oradea, urmind Clujului (amintim prestigioasa constelatie a lui Constantin Cuhlesan, Leonida Neamtu, Mircea Oprita, Miron Scorobete), Timisoarei (proza solidi Q IUl Mircea Serbanescu, Ovidiu Surianu, Mircea Bandu, ~i cea, mal spurnoasa, a lui Lanrentiu Gerner), Ploiestiului (Iulgurantele povestiriale lui B. Mircea) , Iasului (Georgera Craciull, [-lerman Brunea), Craiovei (Stefan Nicolici) ~i Bra~Qvului (unde wtul critic Voiou BW6ariu se tOO1..arca., 1'1! U~a Qci.~uale proze scurte, adunare intr-un volum,p.revazut sa apara to 1970, ~i prm activitatea de tecretician al genului in paginile revistei ,;Astra", iar Radu Theodoru r~i va vedea in libd\-ii pfua la S"f.tr~itul acesrui an al doi1ea. roman stiintifieo-fantastic).

. Moldovean de origine (s-a nascut In 19321n1:r-o comuna. din judetul Baca\u), prietenul nostru oradean ne adrflseaza 0 "sGitoosa" ~i caldi scrisoaze, marturisin.d 0 veche pasiune pentru ~tiintific:ul-fantastic~ Cum II sade bine oridfrui moldovean, lui Pantea Ii place sa povesteasca ; scrisoarea lui respir!i sub acest raport un fl<lrmec autentic : la 0 vinatoare In munti, "dam' profesor" II vorbeste 1nsotitorului, "oIDul padurii"', despre sateli~i, Thfrunti:nd protestnl interlccutorului, MJam fi un istoric al

31

",devenirii" sale ca autor de anticipatie, Ciclul "Ameu, fiul cerului" (din care Iac parte aut serialul ziarului oradean, cit ~i o istorie de science-Iiction co mad virtuti politiste ~i aventuroase, "Smochille loa ruleta", trimisa redactiai noastre spre .,lcctw·J1 particulara") s-aplamarnt "mcerul cu incerul", de-a 1U11- &lll unor ani. de cautari. ,,Am inceput sa urrnjircsc colectia, ~a studiez reviste, lucrari, ne scric Viorel Panrea, mi-am sistematizat materialul, rni-arn Eaeut un fi~ier ... "

A facut studii de psihot.ronidl. ~i biotronica, 11 preocupa aspecte insolite ale geogratiei (detalii anaioliene din Transcaucazia, de pe litoralul Mirii Negre), 11 pasioneaza perspectivele rnedicinei, Ipoteza de la care porneste naratiunea despre Caualeru! "Omuletilor VeTzu.i'" (bogata in peripetiile ce se cuvin unui fcileton-serial] este descoperirea ,.,modului de Iunctionare a sistemului bioenergetic" cu ajutoru] uner extraterestri Foane avansati in ~tiinta. Solul celor de undeva "din marea lume a umanitatii", venit pe Pamint sa-I initieze pe una.rul savantmedic Mibai Cornu In rainele bioenergeticului, este 0 femeie, Gandia cea inteligenta, atractiva ~i stiind-aproape-totul-precum, ~n regretata prima serie a ",Razbunatorilor" (cea cu Diana Rigg), doamna Emma Peel. Ca ~i serialele de televizione, foiletonul Iui Pantea are a desf3.!jurare supersonic de rapida. neIas1n.du.-~ timp pentru pauze de respiratie lirice sau meditative. Dar (!xista in aceste secvente ~ 0 candoare a miraculosului, un gust al surprizei, care le apropie de universul basmului i doctorul Cornu ~i iubita sa exrraterestra dHhoresc ,,1n jurul lumii", eu ajutorul devotatului creier electronic Terra, precam odinioara Iericitii posesori ai covorului Iermeoat i consuhul, diagnesticul de la distanla ~i ln fine operatia-fulger realizate de doctoral Cornu - oare nu amintesc ele de inteleptele vr~ji vindecatoare din povesre ? tnl~lnirea extraterestrilor - Cornelius, tatal Gandiei,. Alnor, medicul, ~i Brae. biofizieianul - eu panuntenii roman1 de la munte este iara~i povesticlt ell simtul deraliului firese, va<lind acceptarea fara uimire a extraordina-

rului. .

o data in plus ne convingem citindn-l pe Viore] Pan tea, ca nevoia omului modern de minuni cotidienz ("miracole lo~ gice" Ie· spunea GUinescu) se concretizeazii ~ in sciencefiction.

Ii dorirn noului "Cavater" al anticipatiei romane~ti succes la inceput de drum publicisric ; au nc indoim ca vom mai auzi despre el - chiar topaginile eclecriei noastre.

HERTA SPUHN

Tlparul eXi!"cutat la ~1!."!.t!!'. ~alje .. Ca.sa SctD.te1l"

IMPORTANT

Reinoiti-vaabonamente/e pen tru iJnul 1970.

AbDna,i~Vi" din timp ,i pe termene cit ma; /ungipentru a vi .sigu,a ,ont;nu;tatea in p,imirea co/,et;'i.

P,'tul unu; abonament este ~ :

• anusl ·· ····· ···24 Ie;

• pe 18" luni·· .. ·· 12 Ie;

pe trei luni·············.. 6 Ie;

Abonamentele se la, ptin sliti;le Ii

agentiil, P la 'ado,;; pDJfa/i ~; diluzor;;

de presa ain infreprinJeri, institufii, Icol; si licee •

..