Sunteți pe pagina 1din 17

P.U.Z.

– Aeroport Internaţional Braşov - Ghimbav


Pr. nr. 4796/2006

MEMORIU DE PREZENTARE

1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei :
Denumirea lucrării : P.U.Z. – Aeroport Internaţional Braşov - Ghimbav
Localitatea: Zona de NV a Braşovului în extravilanul localităţii
Ghimbav
Beneficiar : S.C. „AEROPORT INTERNAŢIONAL BRAŞOV -
GHIMBAV S.A.” prin preşedinte CA Toma Ioan cu
domiciliul în jud. Braşov, municipiul Braşov,
Str. Ecaterina Varga nr. 23
Proiectant general : S.C. PROIECT BRAŞOV SA
Str. Iuliu Maniu nr. 43 Braşov
Nr. contract: 4796/2006
Data elaborării: septembrie 2006
1.2. Obiectul P.U.Z.
Conform temei de proiectare înaintate de Consiliul Judeţean Braşov se propune
realizarea unui aeroport internaţional de mărime medie adaptat la condiţiile de trafic
prevăzute pentru această zonă:
Realizarea acestui proiect şi punerea lui în operă este de mare importanţă pentru
dezvoltarea turismului în centrul ţării, precum şi pentru creşterea numărului de
investitori în zonă.
Prevederi ale programului de dezvoltare a zonei studiate:
Încă din 1993 amplasamentul propus prin acest proiect a fost nominalizat în
extravilanul localităţii Ghimbav şi se încadrează în prevederile P.U.G. „Oraşul
Ghimbav” pr. nr. 39010/10/2003.
1.3. Surse documentare
Lista studiilor şi proiectelor elaborate anterior P.U.Z.
- P.U.G. oraş Ghimbav pr. nr. 39010/10/2003
- P.U.G. Municipiul Braşov pr. nr. 34037/1998
Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent P.U.Z
- Ridicări topografice vizate de ANCPI Braşov
- Studiu geotehnic
- Studiu de impact asupra mediului
- Soluţia de circulaţie pentru legătura cu Municipiul Braşov
- Studiu de obstacole
- Documentaţii necesare pentru obţinerea tuturor avizelor solicitate prin
certificatul de urbanism
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. Evoluţia zonei
Caracteristici semnificative ale zonei relaţionate cu evoluţia localităţii
Zona studiată nominalizată ca amplasament de aeroport internaţional încă din
1993 se află în NV a municipiului Braşov în extravilanul localităţii Ghimbav.
Parcelele de teren afectate de amplasarea şi construcţia aeroportului se află în
proprietatea:
- Primăria Ghimbav
- A.D.S. Bucureşti
- S.C. I.A.R. SA
- Persoane fizice sau juridice
Folosinţa actuală a terenului: arabil, păşune, fâneaţă, neproductiv, exploatare
balastieră, construcţii existente.
2.2. Încadrarea în localitate
Poziţionarea zonei faţă de intravilanul localităţii
Zona studiată se află conform pl. A – 01 în NV Municipiului Braşov respectiv la
N – NE de localitatea Ghimbav pe teritoriul administrativ al localităţii în extravilan la
est de pârâul Bârsa.
Aeroportul va fi deservit în viitor de DN 1, DJ 103C, Autostrada Bucureşti –
Braşov – Sibiu şi arterele de ocolire ale Municipiului Braşov.
2.3. Elemente ale cadrului natural
2.3.a. Analiza geotehnică
Date geomorfologice şi litologice
Amplasamentul în studiu este situat pe treapta joasă a depresiunii tectonice
intramontane a Braşovului, la altitudini cuprinse între 520,00 şi 540,00 m. Formele de
relief sunt reprezentate, în această zonă, de şesuri aluviale, de acumulare fluvio –
lacustră, cu suprafaţa slab înclinată dinspre sud spre nord (sub 50).
În succesiunea formaţiunilor cuaternare ce alcătuiesc umplutura sedimentară a
Depresiunii Braşovului, spre suprafaţa terenului se află un orizont petrografic,
dezvoltat predominant în facies – dietritic (pietriş şi nisip) a cărui grosime depăşeşte
60 m.
În masa depozitelor grosiere se găsesc intercalate, la diferite nivele şi lentile
subţiri de pământuri coezive. În masa lor, pe treapta joasă a depresiunii, sunt
semnalate, mai ales spre suprafaţa terenului şi pământuri cu compresibilitate ridicată.
Sondajele executate pe amplasamentul în studiu au pus în evidenţă următoarea
succesiune litologică:
- sub pătura de sol vegetal şi de umpluturi cu grosimi cuprinse între 0,70 şi
1,70 m au fost întâlnite lentile de nisipuri prăfoase cu îndesare medie şi prafuri
nisipoase, aflate în stare consistentă (I.P. = 16,4 %; I.C. = 0,54) cu umiditate ridicată
(W.nat. = 17,7 %).
Valorile orientative ale caracteristicilor de rezistenţă pentru prafuri consistente
sunt următoarele: greutatea volumică (Y) = 1,85 g /cm3, unghiul de frecare internă
( φ ) = 240, coeziunea ( c ) = 10 Kpa. Valorile de calcul pentru modulul de deformaţie
edometrică E sunt cuprinse între 11.000 şi 14.000 kPa (pământuri cu compresibilitate
medie).
În S2 între 0,70 – 1,20 m a fost întâlnită o lentilă de praf nisipos afânat cu
frecvente resturi vegetale şi lentile de turbă intercalate în masa lui.
Stratul grosier format din elemente de pietriş şi bolovăniş cu interspaţiile
umplute cu nisip argilos prăfos a fost întâlnit de la adâncimi cuprinse între 1,70 – 2,50
m.
Pietrişurile în amestec cu bolovăniş şi nisip sunt cele mai bune tipuri litologice
ale aluviului având capacitate portantă mare şi tasări sub sarcinile transmise de
construcţii practic nule.
Date hidrogeotehnice
Perimetrul cercetat se află în apropierea albiei Pârâului Ghimbăşel. În
vecinătatea reţelelor hidrografice pânza de apă se află în strânsă legătură cu acestea,
influenţându-se reciproc.
Nivelul pânzei de apă freatică a fost interceptat la adâncimi cuprinse între 2,10 –
2,90 m faţă de cota terenului. Apa are caracter ascendent, nivelul ei ridicându-se după
câteva ore cu 0,60 – 0,70 m.
Adâncimea de îngheţ
Adâncimea maximă de îngheţ a terenului natural din zona localităţii Ghimbav -
Braşov, de care trebuie să se ţină seama la proiectarea fundaţiilor, conform STAS
6054- 77 este de 1,00 m.
Intensitatea seismică
Conform normativului P 100 – 92 privind proiectarea antiseismică a
construcţiilor, perimetrul cercetat se încadrează în zona seismică de calcul “D”
caracterizată prin coeficientul Ks = 0,16. Din punct de vedere al perioadelor de colţ
Tc = 1,0 sec.
CONDIŢII DE FUNDARE
Luând în considerare condiţiile naturale mai sus menţionate la proiectarea
construcţiei se vor lua în calcul următoarele date:
Varianta 1
Se poate funda, în stratele de praf nisipos şi nisip prăfos începând de la
adâncimi cuprinse între 1,80 m (S1). 1,30 m (S2) şi 1,10 m (S3, S5 şi S4) faţă de cota
terenului natural. Adâncimea minimă de fundare este impusă de adâncimea maximă de
îngheţ a terenului, grosimea păturii de umplutură şi a stratului de praf nisipos afânat cu
lentile de turbă existente în zonă.
Valorile presiunii convenţionale vor fi cuprinse între 150 şi 220 kPa (gruparea
fundamentală) în funcţie de structura litologică şi adâncimea minimă de fundare la
care se ajunge constructiv.
Varianta 2
Se poate funda în stratul format din fragmente de pietriş şi bolovăniş cu
interspaţiile umplute cu nisip diferit, nisip prăfos sau nisip argilos, începând de la
adâncimi cuprinse între 2,40 m (S1), 2,60 m (S2) şi 1,80 m (S3), 2,30 m (S4 şi S5).
Valorile presiunii convenţionale vor fi cuprinse între 350 şi 500 kPa (gruparea
fundamentală) în funcţie de structura litologică şi adâncimea minimă de fundare la
care se ajunge constructiv.
Condiţiile hidrogeologice existente nu sunt favorabile amplasării subsolurilor la
adâncimi ce depăşesc 1,00 – 1,70 m faţă de cota terenului. Sub aceste cote, subsolurile
se pot realiza, doar dacă se vor prevedea izolaţii hidrofuge complexe sistem cuvă.
În cazul betoanelor turnate sub nivelul apei, la stabilirea compoziţiei se
recomandă majorarea dozajului de ciment cu minim 10% şi folosirea agregatelor de
balastieră cu dimensiunea maximă de 3 cm.
Datorită solurilor argiloase existente, ce reţin temporar apele de precipitaţii, se
recomandă amplasarea cotei ± 0,00 a construcţiilor cu 0,30 – 0,40 m mai sus decât
cota terenului natural.
La elementele construcţiilor supuse acţiunii laterale sau ascendente (prin
absorbţie capilară) umidităţii terenului, se vor prevedea izolaţii hidrofuge.
Se va asigura captarea şi eliminarea apelor provenite din precipitaţii din zona
construcţiei, prin măsuri adecvate ( trotuare de gardă, rigole, etc.).
Săpături cu pereţi verticali nesprijiniţi se pot executa, în cazul terenurilor
existente pe amplasament cu adâncimi de până la 1,25 m La săpături cu pereţi în taluz,
panta definită prin tangenta unghiului de înclinare faţă de orizontală (tg. B = h/b) să nu
depăşească valoarea 1/0,67 ( Normativ C.169-88).
Conform normelor Ts după modul de săpare şi proprietăţile coezive, terenurile
ce urmează a se excava se încadrează în categoria “mijlociu”(solurile, prafurile
nisipoase, nisipurile prăfoase) şi “tare” (pietrişurile cu nisip prăfos, argilos şi nisip
diferit).
2.4. Circulaţia
Circulaţia auto în zona studiată se face pe DJ 103C (Braşov – Ghimbav) cat. III-
a Aeroportului cat. III-a.
2.5. Ocuparea terenurilor
În prezent terenul este ocupat de următoarele funcţiuni:
- Zona unităţi industriale (IAR + balastiere)
- Zonă Aeroport Utilitar şi Aeroblub
- Zonă Construcţii tehnico – edilitare (rezervoare, staţie trafo, staţie epurare,
staţie meteo)
- Zona unităţi agricole
- Zona teren liber (arabil)
- Zona agrement – sport (terenul de sport)
- Zonă căi de comunicaţie rutieră din care:
- Drum Judeţean DJ 103 C - asfalt
- Străzi existente – asfalt (str. Albinelor, str. Lânii, str. Fundăturii)
- Drumuri de exploatare (DE)
- Zonă ape
ZONE FUNCŢIONALE ha %
Zona aferentă aeroport - -
Zona unităţi industriale 81,09 18,25
Zona construcţii tehnico-edilitare 1,72 0,39
Zona unităţi agricole 0,54 0,12
Zona spaţii verzi amenajate, sport 1,71 0,38
Zona spaţii verzi neamenajate 2,65 0,60
Zona teren liber (arabil) 348,31 78,40
Zona căi de comunicaţie rutieră 5,32 1,20
Zona ape 2,95 0,66
TOTAL 444,29 100
DISFUNCŢIONALITĂŢI
CIRCULAŢIE
- străzile existente deşi în stare bună au un profil necorespunzător traficului ce
se va dezvolta în zonă. Acestea nu sunt suficiente ca număr pentru dezvoltarea
aeroportului şi pentru legătura rutieră cu teritoriul.
- intersecţia DJ 103C cu strada Aeroportului nu este amenajată corespunzător
FOND CONSTRUIT ŞI OCUPAREA TERENURILOR
- în partea de nord-est a zonei studiate terenul est utilizat pentru industrie
(exploatări balastiere), terenul este degradat datorită exploatărilor masive din ultimii
ani.
- saivanele de oi şi locuinţa sunt amplasate în zona pistei propuse
MEDIU
- în zona studiată nivelul apei freatice este destul de ridicat - cca. 1,5 m
PROTEJAREA ZONELOR
- în zonă există reţele electrice aeriene de 100 şi 400 kV şi Staţia meteo, acestea
au zone de protecţie care vor fi afectate de viitorul aeroport.
2.6. Echiparea edilitară
Situaţia existentă
2.6.1. Cursuri de apă
Aeroportul este amplasat în zona pârâului Bârsa, afluent al râului Olt. Pârâul
Bârsa nu produce inundaţii în zonă.
Pe amplasamentul aeroportului există un canal deschis alimentat din pânza
freatică cu deversare în pârâul Bârsa.
2.6.2. Alimentare cu apă
În zona de amplasament studiată există lucrările de alimentare cu apă potabilă a
localităţii Hălchiu : două puţuri forate, rezervor de înmagazinare a apei, conductă de
distribuţie până la localitatea Hălchiu.
Conducta de distribuţie, PREMO Dn 400 mm trece pe amplasamentul pistei
aeroportului şi trebuie deviată.
2.6.3. Canalizare
Oraşul Ghimbav are un sistem centralizat de canalizare menajeră cu un colector
ovoid 600/900 mm care conduce apele uzate menajere la staţia de epurare a
municipiului Braşov.
Cartierul Stupini al municipiului Braşov este prevăzut a se canaliza cu reţele pe
toate străzile, staţie de pompare şi conductă de refulare până la staţia de epurare a
municipiului Braşov. Lucrările sunt programate a intra în funcţiune în anul 2007.
În prezent este programată realizarea unei staţii de epurare la comuna Feldioara,
staţie de zonă care să preia apele uzate menajere de la localităţile Hălchiu, Codlea,
Bod, Sânpetru, Stupini. Staţia ar putea prelua şi municipiul Braşov a cărui staţie de
epurare este amplasată într-o zonă (str. Dimitrie Anghel) în care se doreşte în prezent
să se construiască locuinţe.
Pe amplasamentul clădirilor proiectate în cadrul aeroportului se află o staţie de
epurare a fabricii IAR Ghimbav. Această staţie este necesar a se dezafecta.
Apele pluviale sunt evacuate prin rigolele străzilor la canalele (pâraiele) ce trec
prin localitate.
2.6.4. Instalaţii de încălzire – gaze naturale
Fabrica IAR Ghimbav existentă în vecinătate are asigurată alimentarea cu gaze
naturale din reţelele de medie presiune din oraşul Ghimbav. La limita incintei IAR
există o staţie de reglare-măsurare după care urmează conductele din incinta
respectivă.
2.6.5. Instalaţii electrice
În zonă fără să afecteze noile propuneri sunt următoarele inst. electrice:
- STA 110/20kV - ICA Ghimbav
- două LEA 110 kV ce alimentează staţia ICA Ghimbav
- LEA 400 kV Sibiu – Braşov
2.6.6. Instalaţii telefonice
Toate reţelele telefonice sunt în canalizaţie subterană să nu afecteze noile
amplasamente. Aceste reţele racordează ICA Ghimbav de OC Braşov.
2.7.Probleme de mediu
Probleme speciale legate de factorii de mediu nu se semnalează.
2.8. Opţiuni ale populaţiei
Judeţul Braşov, în speţă zona „Ţării Bârsei” dispune de puncte forte şi
oportunităţi, care-i permit o creştere susţinută, în concordanţă cu direcţiile strategice
de dezvoltare prevăzute pentru Regiunea de Dezvoltare Centru, din care face parte. În
acest sens s-a conturat necesitatea realizării unui aeroport internaţional de mărime
medie, adaptat condiţiilor de trafic prevăzute pentru această zonă.
Realizarea acestui proiect este de mare importanţă pentru dezvoltarea turismului
în centrul ţării precum şi pentru creşterea numărului de investitori în această zonă.
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
3.1.Concluzii ale studiilor de fundamentare.
Terenul în studiu îndeplineşte condiţiile impuse de tema de proiectare.
3.2. Prevederile P.U.G.
P.U.G. – ul oraşului Ghimbav prevede în zona studiată amplasamentul unui
aeroport internaţional conform documentaţie S.C. „IPTANA” SA pr. nr. 588/1993.
3.3 Valorificarea cadrului natural
Amplasamentul studiat este un teren relativ plat propice funcţiunilor de aeroport
aterizării, decolării, formele de relief mai înalte din partea de sud a amplasamentului
sunt la o distanţă de cca. 8,5 km.
3.4. Modernizarea circulaţiei
Circulaţia auto ce va deservi aeroportul se va face pe următoarele artere:
- străzi existente cat. III.-a care se extind în profil transversal trecând în cat. II-a
(4 benzi) – str. Aeroportului şi prelungirea străzii Lânii conform profil tip din planşa
de reglementări urbanistice.
- străzi noi propuse cat. II.a 4 benzi conform profil tip 1 din planşa de
reglementări urbanistice respectiv DE 114 şi prelungirea străzii Lânii până la str.
Aeroportului.
- Drumul judeţean 103C se propune pentru reabilitare conform pr. tip 2
Legăturile aeroportului în teritoriu se vor face în viitor pe artera de ocolire a
Municipiului Braşov, pe semiinelara industrială a Municipiului Braşov şi pe viitoarea
autostradă Bucureşti – Tg. Mureş.
Circulaţia în zona terminalelor se va face astfel încât să deservească toate zonele
funcţionale în condiţii optime.
Se asigură un nr. de 871 de locuri de parcare din care:
- 36 locuri - TIR-uri
- 136 locuri - personal
- 50 locuri - VIP-uri
- 649 locuri - pasageri + însoţitori
Toate circulaţiile propuse vor fi detaliate la fazele următoare de proiectare: SF,
PT, DE.
3.5. Zonificarea funcţională. Reglementări. Bilanţ teritorial.
Indici urbanistici
ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ
Za - ZONA AFERENTĂ AEROPORTULUI din care subzone:
Za1 - ZONA BENZII DE ZBOR care cuprinde: banda pistei şi zonele laterale,
prelungirile de oprire, prelungirile degajate, piste Taxiway, mijloace de navigaţie
aeriană la sol şi meteo
Za2 - ZONA PLATFORMEI DE STAŢIONARE A AVIOANELOR ŞI
ZONELE DE DEZVOLTARE ULTERIOARĂ
Za3 – ZONA SISTEMELOR ŞI INSTRUMENTELOR LUMINOASE
NECESARE NAVIGAŢIEI AERIENE
Za4 – ZONA DOTĂRI ŞI SERVICII AFERENTE AEROPORTULUI care
cuprinde: terminal, turn de control, depozite, cargo, grup pompieri, grup electric,
depozit carburanţi, etc.
Za5 – ZONA CIRCULAŢIE CAROSABILĂ, PIETONALĂ ŞI PARCAJE
Za6 – ZONE VERZI AMENAJATE
Zc – ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE RUTIERĂ, PARCAJE
Zi – ZOMA UNITĂŢI ECONOMICE INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE din
care:
Zi1 – ZONA UNITĂŢI INDUSTRIALE EXISTENTE CARE SE MENŢIN
(S.C. IAR SA Ghimbav, Aeroclub şi Aeroport utilitar)
Zt – ZONA TEREN LIBER Zi2 – ZONA UNITĂŢI INDUSTRIYALE ŞI
AGRICOLE EXISTENTE CARE SE DESFIINŢEAZĂ (balastieră şi stână)
Ze – ZONA CONSTRUCŢII TEHNICO – EDILITARE
Zv – ZONA VERDE, SPORT

ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT PROPUS


ha % ha %
Za - Zona aferentă aeroport - - 212,21 47,76
Zi - Zona unităţi industriale 81,09 18,25 34,82 7,84
Zona unităţi agricole 0,54 0,12 - -
Ze - Zona construcţii tehnico-edilitare 1,72 0,39 1,47 0,33
Zv - Zona spaţii verzi amenajate, sport 1,71 0,38 11,94 2,69
Zona spaţii verzi neamenajate 2,65 0,60 - -
Zc - Zona căi de comunicaţie rutieră, 5,32 1,20 10,16 2,29
pietonale şi parcaje
Zt - Zona teren liber (arabil) 348,31 78,40 173,69 39,09
Zona ape 2,95 0,66 - -
TOTAL 444,29 100 444,29 100

BILANŢ TERITORIAL PROPUS


ZONA AFERENTĂ AEROPORTULUI (Za)

ZONE FUNCŢIONALE ha %
Za1 – Zona benzii de zbor:pista şi zonele 129,63 61,00
laterale, prelungiri, pista taxiway,
mijloace de navigaţie şi meteo la sol
zone verzi de protecţie
Za2 – Zona platformei de staţionare şi 11,60 5,50
zona de dezvoltare
Za3 – Zona sistemelor şi instrumentelor 51,00 24,00
luminoase
Za4 – Zona dotări şi servicii 6,54 3,00
Za5 – Zona circulaţiei carosabile, pietonală 6,45 3,00
şi parcaje
Za6 – Zona verde amenajată 6,99 3,5
TOTAL 212,21 100

ZONE DE PROTECŢIE/INTERDICŢIE
ZONE PROTEJATE FAŢĂ DE CONSTRUCŢII ŞI CULOARE TEHNICE
- staţia meteo – 30 m, zona de protecţie severă
- LEA 110 kV, LEA 400 kV – 25 m respectiv 35 m stânga/dreapta
INTERDICŢIE TEMPORARĂ DE CONSTRUIRE ÎN ZONELE CU
SERVITUŢI AERONAUTICE CIVILE (ZONA 2) PÂNĂ LA OBŢINEREA
AVIZULUI A.A.C.R.
- pentru stabilirea funcţiunilor şi reglementărilor urbanistice pe terenurile
libere (Zt) din zona studiată se vor întocmi documentaţii urbanistice PUD,
documentaţii care se vor evalua şi aviza de A.A.C.R.
INTERDICŢIE DEFINITIVĂ DE CONSTRUIRE
- în zona adiacentă sistemelor luminoase necesare navigaţiei aeriene
- în zonele de protecţie a reţelelor electrice şi staţiei meteo

ZONE CU SERVITUŢI AERONAURICE CIVILE/ZONE DE PROTECŢIE


AFERENTE AEROPORTULUI
ZONA 1
- suprafaţa trapezoidală înclinată
- distanţa orizontală:8500 m de la capătul benzii pistei, pe direcţia axului pistei
- se găseşte la fiecare capăt al pistei

ZONA 2
- suprafaţa conică din care se exclude zona 1
- distanţa orizontală de la marginea benzii pistei, în orice direcţie; 4500 m
(exclusiv zona 1)

ZONA 3
- suprafaţa orizontală care începe de la extremitatea zonei 2, din care este
exclusă zona 1
- distanţa orizontală de la marginea benzii pistei în orice direcţie: 8500 m

ZONA 4
- extindere: de la extremitatea zonei 3, până la limita regiunii terminale de
control (TMA/CTR)
INDICI URBANISTICI
Propus: P.O.T. = 30%
C.U.T. = 1,5
Aceşti indici s-au raportat la suprafaţa aferentă aeroportului: 212,21 ha

3.6. Echiparea edilitară


3.6.1. Cursuri de apă
Prin realizarea aeroportului gradul de asigurare la inundaţii a terenului creşte la
0,5 %. Este necesar un studiu pentru stabilirea debitelor maxime cu asigurarea de 0,5
% şi analiza
Canalul (pârâul) existent pa amplasamentul studiat se anulează. Apele
transportate provin din infiltraţii din pânza freatică şi au un debit relativ redus. Nu se
produc inundaţii. Pista se ve prevedea cu reţea de drenaj şi o reţea de canalizare cu
evacuarea apelor receptate din pânza freatică până la pârâul Bârsa.
3.6.2. Alimentare cu apă
Capacitatea aeroportului va fi de 1 milion de pasageri anual, 1.000 – 6.000 pasageri
/zi.
Conform STAS 1343/1/96 şi STAS 1478/90 rezultă următoarele debite de apă
necesare :
1. APĂ RECE :
1.1. Consumuri pentru nevoi igienico-sanitare :
Q zi med = Kp x N x q = 1,10 x 3.000 pers. x 0,020 mc/zi = 66 mc/zi ;
Q zi max = K zi x Q zi mediu = 2 x 66 mc/zi = 132 mc/ zi;
Q orar max=Ko x Qzi max / 8 ore = 2 x 132 / 24 ore = 11 mc/h.
1.2. Consumuri tehnologice (spălat pardoseli, maşini, etc) :
Q zi mediu = 200 mc/zi ;
Q zi maxim = 400 mc/zi ;
Q orar maxim = 2 x 200 / 24 = 16,67 mc/h ;
Debitul de calcul instantaneu :
Suma echivalenţilor : E = 20 wc x 0,5 + 16 lavoare x 0,35 + 10 pisoare x 0,17 + 50 rob
x 1 = 67,30 ;
Q calcul = 1,73 l/s ;
Alimentarea cu apă se va realiza din reţeaua de alimentare a comunei Hălchiu..
1.2. Combaterea incendiilor :
Combaterea din exterior die = 25 l/s.
Combaterea din interior dii = 5 l/s.
Instalaţii de sprinklere – drencere : 100 l/s (cu rezervor propriu de compensare).
Debit de refacere a rezervei de incendiu : 7,33 l/s.
3.6.3. Canalizare menajeră :
Conform STAS 1846 - 90 debitele de canalizare menajeră se calculeazã cu relaţia:
Qu = 0,8 x Qs.
Q u zi med = 0,8 x 66 = 52,80 mc/zi
Q u zi max = 0,8 x 132 = 105,60 mc/zi
Q u orar max = 0,8 x 11 = 8,80 mc/oră.
3. Canalizare pluvială
Q calcul = S x i x F = 200 ha x 50 l/s/ha x 0,10 = 1.000 l/s.
Pentru evacuarea apelor uzate se prevede o staţie de pompare cu conductă de
refulare până la staţia de epurare a municipiului Braşov.
Se prevede dezafectarea staţiei de epurare a fabricii IAR iar staţia de pompare a
apelor uzate şi conducta de refulare aferentă să se realizeze în comun atât pentru apele
de la IAR cât şi pentru cele de la aeroport. Refularea apelor uzate se poate realiza în
colectorul 600/900 mm Ghimbav – Braşov, în reţelele ce se vor executa în cartierul
Stupini sau direct la staţia de epurare din Braşov, strada Dimitrie Anghel.
Apele pluviale se vor evacua printr-o canalizare până la pârâul Bârsa.
Canalizarea pluvială va prelua şi apele din sistemul de drenaj de sub pista de decolare
(aterizare).
3.6.4. Instalaţii de încălzire – gaze naturale
Necesarul de energie termică pentru încălzire şi preparare apă caldă de consum
este de cca 200 kwh.
Pentru încălzirea şi prepararea apei calde de consum se prevede o centrală
termică care să funcţioneze cu gaze naturale.
Debitul de gaze naturale necesar este de cca 30 mc/h pe clădire.
Pentru alimentarea cu gaze naturale a clădirilor proiectate se prevede extinderea
reţelei existente de la IAR Ghimbav, staţie de reglare-măsurare şi instalaţii de
utilizare.
3.6.5. Instalaţii electrice
Pentru alimentarea cu energie electrică a viitorilor consumatori se propune un
proiect de alimentare (PA) ce va fi alimentat din staţia de 110/20 kV – KA Ghimbav
prin racord subteran.
3.6.6. Telefonizare
Se vor prelungi canalizaţiile Tc ce vor deservi viitorii consumatori.
3.7. Protecţia mediului
În faza de Plan Urbanistic Zonal, unde s-a stabilit amplasamentul aeriportului
propus în teritoriu şi legăturile acestuia cu fondul construit existent şi reţeaua de căi de
comunicaţii, există puţine informaţii asupra caracteristicilor tehnice ale aeroportului în
ceea ce priveşte:
- traficul aerian
- traficul auto spre şidinspre aeroport
- tipul avioanelor
- numărul aterizărilor – decolărilor
O analiză sumară de evaluare a impactului asupra mediului se poate face luând
în considerare următorii factori poluatori:
a) Emisii de poluanţi în aer şi protecţia calităţii aerului:
- Principalele surse de poluare a zonei aeroportului sunt:
- traficul aerian (decolare, aterizare, rulare la sol)
- centrala termică ce funcţionează cu gaze naturale
- traficul auto (maşinile personalului şi ale pasagerilor)
- Substanţele poluante evacuate în atmosferă sunt:
- funingine de la traficul aerian
- pulbere de la traficul auto
- pulbere de la centrala termică
- Fenomenul poluării chimice generat de motoarele turboreactoare poate avea
loc prin:
-emisii de oxid de carbon şi hidrocarburi diverse nearse în timpul
rulajului la sol
- Valorile debitelor masive de substanţe poluante evacuate se determină în
funcţie de tipul de aeronave ce vor opera pe aeroport
b) Sursele şi protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
- Valorile limită de zgomot se stabilesc înfuncţie de tipul avioanelor în timpul
aşezărilor şi decolărilor; numprul de motoare, greutatea avionuklui, etc.
În funcţie de concluziile analizei de evaluare a impactului asupra mediului
pentru zona studiată – documentaţie specifică de mediu întocmită de specialişti în
domeniu, se pot formula propuneri şi măsuri de intervenţie urbanistică în ceea ce
priveşte diminuarea până la eliminarea surselor de poluare (în cazul în care studiul de
impact relevă acest lucru).

3.8. Obiective de utilitate publică


- TIPURI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR
PROPIETATE PUBLICĂ
- Terenuri proprietate publică de interes judeţean
- Terenuri de utilitate publică de interes local
PROPRIETATE PRIVATĂ
- Terenuri proprietate privată de interes local
- Primăria oraşului Ghimbav din care:
- terenuri înscrise în CF
- terenuri neînscrise în CF
- terenuri concesionate societăţilor comerciale care deţin balastiere
- Terenuri proprietate privată a A.D.S. Bucureşti
- Terenuri proprietate privată a IAR Ghimbav
- Terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice
CIRCULAŢIA TERENURILOR
- Terenuri ce se intenţionează a fi trecute în domeniul public (străzi propuse şi
lărgiri)
- Terenuri aflate în domeniul privat destinate schimbului
- Terenuri aflate în domeniul privat destinate închirierii
OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ
CĂI DE COMUNICAŢIE
- lărgire str. Aeroportului la 4 benzi (existent 2 benzi)
- străzi propuse – 4 benzi
INFRASTRUCTURA MAJORĂ
- reţele tehnico – edilitare
Suprafaţa ce va intra în proprietatea aeroportului va fi de 161,52 ha, restul
suprafeţelor până la 212, 21 ha vor fi terenuri ce se vor închiria de beneficiarul
aeroportului.
4. Concluzii şi măsuri în continuare
Propunerile din prezenta documentaţie vor fi însoţite de alte studii şi proiecte,
după cum urmează:
- Documentaţia de dezmembrare şi intabulare a terenurilor ce vor constitui
teritoriul aeroportului în cadrul limitei de proprietate.
- Documentaţia pentru introducerea zonei în intravilanul oraşului Ghimbav
- Studiu de obstacolare
- Documentaţii urbanistice în faza P.U.D. pentru zonele libere (Zt) pentru
stabilirea funcţiunilor ce vor fi avizate de A.A.C.R (Autoritatea Aeronautică
Civilă Română).
- Documentaţii în faza SF, PT, DE pentru autorizarea şi realizarea
obiectivului.

ŞEF PROIECT,
Arh. Mircea Corniciuc