Biologie Celulara si Histologie

Curs 3 – Membrana celulara.

Sisteme subcelulare

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Cuprins

● Membrana celulara
– Structura
– Transport membranar

● Sisteme subcelulare
– Citoscheletul
– Sistemul de sinteza proteica
– Energetica celulara

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Membrana celulara – Structura

Dhatfield; Mariana Ruiz Villareal

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Membrana celulara – Structura

● Lipide (aprox. 50%);

➔ Fosfolipide (majoritatea!): fosfatidilcholina, sfingomielina,
phosphatidilserina, fosfatidiletanolamina
➔ Colesterol (proportie variabila; in unele celule – raport de 1:1 cu
moleculele de fosfolipide)
➔ Glicolipide (5% din lipidele membranare): ganglioside
✗ Se gasesc exclusiv in stratul extern, non-citoplasmatic

● Proteine
➔ Intrinseci (transmembranare)
➔ Extrinseci

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Membrana celulara – Structura

● Lipidele membranare sunt

amfipatice
➔ Organizare in bistraturi:
– Capat hidrofil spre exterior
– Capat hidrofob spre interior http://bioweb.wku.edu/courses/BIOL115/Wyatt/Biochem/Lipid/P-lipid.gif

➔ Alte tipuri de structuri

favorizate energetic:
– Micelii
– Lipozomi

Mariana Ruiz Villareal

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Membrana celulara – Structura

● Comportament fluid
➔ Miscari ale moleculelor PL:
– Vibratie (flexie a lanturilor la nivelul legaturilor
duble)
– Rotatie (in jurul propriului ax) http://course1.winona.edu/sberg/ILLUST/flipflop.GIF

– Difuzie laterala (107/sec; D = 10-8 cm/s) =

schimbarea pozitiei intre molecule vecine

– Flip-flop (<1/luna) = tranzitie intre cele 2 straturi

➔ Factori care influenteaza fluiditatea:

● Compozitia
– Colesterul scade fluiditatea
– Tranzitia de faza solid-lichid are loc la temperaturi cu atat mai joase, cu cat
lanturile lipidice sunt mai scurte si mai bogate in duble legaturi (mai nesaturate)
● Temperatura

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Transportul membranar
1. Transport pasiv – conform gradientilor (concentratie, potential electric)
➔ Difuzie simpla
 Difuzie simpla prin membrana → substante hidrofobe
 Pori → ioni, evt. molecule mici
 Canale ionice → ioni
➔ Difuzie facilitata
 Transportori → ioni, molecule mari (ex: glucide)
2. Transport activ – in sens contrar gradientilor; necesita consum de energie
➔ Transport activ primar
 Pompe ionice → ioni
➔ Transport activ secundar
 simport → ioni, molecule mari

antiport → ioni, molecule mari
3. Macrotransport
➔ Trafic vezicular → proteine, alte molecule mari

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Transportul pasiv
● Prin difuzie simpla (prin
membrana) sunt transportate doar
moleculele hidrofobe (Ex: Cloroform)

● Difuzia facilitata poate avea loc:

Mariana Ruiz Villareal
➔ Prin pori sau canale ionice
– Pori in lipide – stocastici
– Canale ionice:
➔ Voltage-gated
➔ Ligand-gated
➔ Cu ajutorul unor proteine-
transportor
● Proteine carrier
● Legarea ligandului induce o
modificare conformationala a
transportorului, care are ca Mariana Ruiz Villareal
rezultat eliberarea substantei
legate pe partea opusa
membranara

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Transportul activ primar
● Presupune transportul substantelor prin membrana, in sens contrar gradientilor
electrochimici, cu ajutorul unor pompe ionice (= ATP-aze) care functioneaza cu
consum de energie (furnizata prin hidroliza ATP)
● Cel mai cunoscut exemplu: ATP-aza de Na/K

Mariana Ruiz Villareal

http://fajerpc.magnet.fsu.edu/Education/2010/Lectures/12_Membrane_Transport_files/image036.jpg

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Transportul activ secundar
● Se realizeaza cu ajutorul proteinelor transportor
● Transportul unei specii moleculare, in sens contrar gradientului
electrochimic, are loc pe baza energiei furnizate de transportul
simultan al altei specii in sensul gradientului electrochimic
● Variante:
– simport (transportul ambelor specii in acelasi sens, relativ la membrana)
– antiport (transportul celor doua specii in sens opus, relativ la membrana)

● Exemple:
– simport Na+/glucoza din lumenul intestinal in celulele epiteliale
– Antiport 2Na+/Ca2+ in celulele musculare cardiace (Ca2+ transportat din
interiorul spre exteriorul celulei)

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Transportul activ secundar

http://www.biochem.arizona.edu/ http://www.biochem.arizona.edu/

Simport Antiport

Mariana Ruiz Villareal

http://www.biologie.uni-hamburg.de/b-online/library/biology107/bi107vc/fa99/terry/images/SymporA.gif

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Transportul activ secundar

http://www.biochem.arizona.edu/ http://www.biochem.arizona.edu/

Simport Antiport

Mariana Ruiz Villareal

http://www.biologie.uni-hamburg.de/b-online/library/biology107/bi107vc/fa99/terry/images/SymporA.gif

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Macrotransportul celular
● Tipuri:
– Endocitoza: transportul unor molecule mari / structuri mai complexe
(ex: fragmente bacteriene etc) din exteriorul celulei spre interior, in vezicule
citoplasmatice; variante de endocitoza:
➔ Pinocitoza – transportul lichidului extracelular
➔ Fagocitoza – transportul bacteriilor, corpilor straini mici etc in vederea
digestiei enzimatice (face parte din procesele de aparare ale
organismului)
➔ Endocitoza mediata de receptori – substantele se ataseaza la
membrana prin cuplarea cu receptori specifici, apoi sunt internalizate
sub forma de vezicule
– Exocitoza: transportul unor molecule mari / structuri mai complexe din
interiorul celulei (vezicule intracitoplasmatice) spre exteriorul celulei, in urma
fuzionarii acestor vezicule cu membrana
– Transcitoza: endocitoza + exocitoza acelorasi componente (traversarea
celulei prin vezicule de transcitoza)

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Macrotransportul celular

Mariana Ruiz Villareal

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Macrotransportul celular
Exemple de procese de exocitoza:
● Exportul membranar al unor proteine sintetizate
intracelular
● Transportul unor factori umorali de la locul de sinteza

intracelulara in spatiul extracelular

● Exocitoza neurotransmitatorilor in spatiul sinaptic, in

cadrul transmisiei sinaptice

➔
Proces mediat de Ca2+
➔ Depolarizarea membranei presinaptice, ca
urmare a sosirii unui potential de actiune, induce
deschiderea de canale de Ca2+ voltaj-
dependente, cu influx consecutiv de Ca2+

Mariana Ruiz Villareal

● In procesul de exocitoza, un rol important il

joaca un complex de proteine atasate acestora
(SNAP)
● Legarea calciului la unii din membrii complexului

determina modificari conformationale transmise

tuturor proteinelor din sistem, avand ca urmare
fuziunea veziculelor cu membrana si exocitoza
continutului acestora

Danko Dimchev Georgiev, M.D.

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Trafic vezicular
Caile principale ale transportului
intracelular:
Calea de biosinteza/secretie
● Reticulul endoplasmic (RE) → Aparatul Golgi (AG)
(NU necesita semnale de sortare propriu-zise)
● AG → vezicule secretorii → membrana / spatiul

extracelular
● AG → endozomi (vezicule citoplasmatice)

● AG →lizozomi

Calea de endocitoza
●Exteriorul celulei / membrana →vezicule de
endocitoza / endozomi (→) lizozomi

Directionarea traficului vezicular:

●Se bazeaza pe recunoasterea unor proteine
specifice, atasate suprafetei veziculare

http://www.wormbook.org/chapters/www_intracellulartrafficking/intracellulartrafficking.html = SEMNALE DE SORTARE

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Trafic vezicular

Organization of vesicular trafficking in epithelia

Enrique Rodriguez-Boulan, Geri Kreitzer & Anne Müsch
Nature Reviews Molecular Cell Biology 6, 233-247 (March 2005)

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Sistemul de sinteza proteica
● Sediul sintezei proteice:
ribozomii (liberi / atasati RE)
● Proteinele din citoplasma
difuzeaza in interiorul reticulului
endoplasmic
● Transport RE – AG (calea
principala, care nu necesita
semnale de sortare)
● Aparat Golgi – rol de statie de
triaj: Magnus Manske

1.Membrana nucleara
2.Por nuclear
– Glicozilari ale proteinelor 3.Reticul endoplasmic rugos (RER)
4.RE neted
– Impachetare in vezicule de 5.Ribosom atasat RER
6.Macromolecule
transport 7.Vezicule de transport
8.Aparat Golgi (AG)
9.Fata Cis a AG
– Directionarea traficului: 10.FataTrans a AG
11.Cisternele AG
12.Vezicule secretorii
➔ Exteriorul celulei (exocitoza) 13.Membrana celulara
14.Vezicule secretorii fuzionate, care isi elibereaza continutul
➔ Endozomi 15.Citoplasma
16.Mediul extracelular
➔ lizozomi
DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Ribozomii
● Exista liberi in citoplasma / atasati membranei
RER
● Aprox. 20 nm diametru
● 2 subunitati (mare si mica)
● Alcatuiti din ARN ribozomal si proteine
ribozomale http://www.mfi.ku.dk/ppaulev/chapter31/images/31-3.jpg

● Sunt sediul sintezei proteice: traduc informatia

genetica adusa de ARNm in proteine (aminoacizii
sunt adusi la ribozomi de catre ARNt)
● Observati pentru prima data de Palade
(“granulele lui Palade”)

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Reticulul endoplasmic
● Retea de canale si cisterne, situata in
apropierea nucleului
● Membrana lui se continua cu anvelopa nucleara
(prin urmare, lumenul RE si interiorul nucleului
tin de acelasi compartiment)
● Zone de REN si RER (ribozomi atasati)
● RER: sinteza proteinelor de membrana si
secretorii
● REN: sinteza carbohidrati si lipide http://media-2.web.britannica.com/eb-media/41/2841-004-8EA13F0E.gif

● Proteinele sintetizate sunt impachetate in

vezicule si transportate pana la AG (semnale:
COP II atasata veziculelor directioneaza traficul
RE→AG, iar COP I in sens invers)
● Varianta functionala: Reticulul sarcoplasmic
din muschi; rol in stocarea calciului, care este
eliberat ca raspuns la depolarizarea membranei
muschiului, declansand cuplarea miozinei cu
actina si contractia musculara

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Aparatul Golgi
● Retea de cisterne
● Rol in procesarea proteinelor sintetizate in RE
➔ Continua glicozilarile
➔ Impacheteaza in vezicule
➔ Directioneaza transportul
✗ Sistemul proteinelor de semnalizare
SNARE: perechi complementare; v-SNARE
– atasate veziculelor, t-SNARE – atasate
zonelor membranare unde trebuie sa
ajunga veziculele http://micro.magnet.fsu.edu/cells/golgi/golgiapparatus.html

● Fata Cis – spre RE, fata TRANS – spre

membrana celulara
● Mai bine reprezentat in celulele cu functie
secretoare (epiteliu glandular)
● Structura dinamica: tranzit permanent de
membrane din cis-trans, din AG spre membrana
sau spre RE
● Dispare in timpul diviziunii celulare si se reface
ulterior

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Citoscheletul
● Retea dinamica de filamente de actina (ø = 7 nm), filamente
intermediare (ø = 8-12 nm) si microtubuli (ø = 25 nm; pornesc din
centrozom)
● Roluri:
➔ Sustinere
➔ Polarizare functionala a celulei
➔ Ancorarea organitelor celulare
➔ Transport intracelular – retea pe care se deplaseaza proteinele cu
functie de motoare moleculare
✗ Miozina (prima descoperita) – rol in contractia musculara
✗ Kinezine (deplasare centrifuga)
✗ Dyneine (deplasare centripeta)
➔ Miscarile celulei (cu ajutorul flagelilor, cililor etc; si aici sunt implicate
proteine cu functie de motoare moleculare)

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Citoscheletul
Componenta Diametru (nm) Structura Subunitati
citoschelet
Microfilamente 8-10 Dublu helix ●actina
Filamente 8-10 Doua helix-uri paralele / ●vimentina (mesenchim)
intermediare dimeri, formeaza tetrameri ●proteina gliala fibrilara acida (celule
gliale)
●proteine neurofilamentale

●keratine (celule epitaliale)

●lamina nucleara

Microtubuli 25 Protofilamente alcatuite din ●α- and β-tubulina

subunitati de tubulina

Microfilamente de actina in fibroblasti embrionari de Microtubuli ai Chlamydomanas reinhardtii

soarece (microscopie confocala) (microscopie electronica de transmisie)

Y tambe

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Motoare moleculare
● Proteine care transforma energia chimica (provenita de obicei din
hidroliza ATP) in energie mecanica
● Tipuri:
➔ Motoare liniare:
Miozinele
➢

➢ Kinezinele

➢ Dyneinele

➔ Motoare rotative (ex: in cili, flageli)

➔ Motoare ale acizilor nucleici:
Helicaze
➢

➢ Topoizomeraze

➔ Motoare responsabile cu translocarea acizilor nucleici si

peptidelor in cursul sintezei proteice ribozomale

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Miozina
● Rol esential in contractia musculara; functionarea sa necesita prezenta calciului si a ATP

http://www.mrc-lmb.cam.ac.uk/myosin/Motility_%26_Bioc./XBcycle.html

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Kinezina

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Energetica celulara
● Mitocondriile – sediul proceselor
energetice celulare
➢ Structura:
➔ membrana dubla
➔ membrana interna are pliuri
caracteristice = criste
mitocondriale
➔ 2 compartimente interne:
matricea interna (in interiorul
membranei interne) si spatiul
intermembranar (dintre cele doua
membrane)
➢ Functie: la nivelul lor au loc
ultimele stadii ale degradarii
glucidelor, pana la CO2 si H2O
➔ Ciclul Krebs
● Lantul respirator, fosforilarea
oxidativa

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Energetica celulara

RegisFrey

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Ciclul Krebs (ciclul acidului citric)
● Intrare: Acetil-CoA (rezultata prin degradarea piruvatului, transportat activ prin membrana
mitocondriala)
● Iesire: CO2 + cofactori: 3 NADH + 1 FADH2 (surse de electroni ptr lantul respirator) + 1 GTP
convertita imediat in ATP

Coenzime:
NAD = nicotinamid-adenin-dinucleotid
●Forma oxidata: NAD+
● Forma redusa: NADH
● Forma fosforilata oxidata: NADP+

● Forma fosforilata redusa: NADPH

FAD = flavin-adenin-dinucleotid

Wikipedia

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Lantul respirator (de transport al electronilor)
● Cupleaza reactii chimice intre donori si acceptori de electroni cu un
proces de transport al protonilor prin membrana interna in spatiul
intermembranar mitocondrial
● Protonii sunt utilizati pentru sinteza de ATP (fosforilarea oxidativa)
● In membrana interna a mitocondriilor se gasesc 4 complexe
enzimatice (proteine membranare integrale) implicate in lantul
respirator:
– Complexul I = NADH dehidrogenaze
– Complexul II = succinat dehidrogenaze
– Complexul III = al citocromului bc1
– Complexul IV = citocrom c oxidaza
– (Complexul V = ATP sintetaza)

NADH → Complex I → Q → Complex III → cytochrome c → Complex IV → O2

↑

Complex II Q – coenzima Q = ubiquinona

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Lantul respirator si fosforilarea oxidativa

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 ATP sintetaza
● Motor molecular !

http://www.sigmaaldrich.com/etc/medialib/flashapps/atp-synthase/ATPSynthase_swf.Par.0001.File.ATPSynthase.swf
TimVickers

DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare
 Bibliografie suplimentara

● http://www.wiley.com/college/pratt/0471393878/student/animations/actin_myosin/index.htm
● http://science.nhmccd.edu/biol/bio1int.htm
● http://www.scripps.edu/cb/milligan/projects.html
● http://www.denniskunkel.com
● http://www.sigmaaldrich.com/sigma-aldrich/areas-of-interest/life-science/metabolomics/lear

Toate imaginile utilizate in curs (cu exceptia situatiilor unde este precizata alta sursa) sunt preluate din baza Wikimedia
Commons. Numele autorilor este precizat in dreptul imaginii. Imaginile unde nu sunt precizate numele autorilor imaginile
apartin domeniului public.
DBB – Masterat Inginerie Medicala si Clinica Biologie Celulara si Histologie – 3. Membrana Celulara. Sisteme subcelulare