Diversitate teritorială/TeDi

(Territorial Diversity)- Studiu realizat de

CEFIDEC Vatra Dornei

dr. ing. Mioara BOCĂNICI

CEFIDEC Vatra Dornei
 Informaţii generale

Centrul de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi – CEFIDEC Vatra

Dornei împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, prin Direcţia Generală
de Dezvoltare Teritorială au fost implicate într-un parteneriat european sub conducerea
NORDREGIO (Centrul Nordic de Dezvoltare Spaţială) Suedia, în ceea ce priveşte
propunerea de proiect „Diversitatea teritorială în cadrul programului ESPON 2013”.

Proiectul intenţionează să lămurească mai multe aspecte cu privire la contribuţia

anumitor tipuri de teritorii europene (zone montane), adeseori adunate sub denumirea de
„periferice”, la domenii politice europene, cum ar fi strategiile de la Lisabona şi Goteborg, dar
şi coeziunea teritorială.
Scopul final al grupului de lucru transnaţional a fost să evidenţieze şi să propună
acţiuni potenţiale ce pot îmbunătăţi fondarea dezvoltării durabile pe termen lung a acestor
regiuni, pe baza avantajului regional comparativ şi prin folosirea pârghiilor politice disponibile
(inovare, spirit de întreprindere...).
Partenerii în cadrul grupului transnaţional de lucru au fost:
Nordregio, Centrul Nordic de Dezvoltare Spatiala (Suedia), ce acopera regiunile studiilor
de caz din Finlanda, Norvegia si Suedia, precum si Islanda;
Universitatea din Geneva, Departamentul de Geografie (Elvetia), ce acopera regiunile
studiilor de caz din Elvetia;
CEFIDEC (Romania), ce acopera regiunile studiilor de caz din Vestul si Estul Romaniei;
Universitatea Panteion din Atena (Grecia), ce acopera regiunile studiilor de caz din
Cipru.
Metoda de lucru

Analiza pe care am efectuat-o a presupus desfăşurarea următorilor paşi importanţi sau

pachete de lucru pe care le vom prezenta în cele ce urmează:

Caracterizarea handicapurilor şi provocărilor teritoriale

Scopul acestui pachet de lucru este acela de a oferi o argumentare care să
lege handicapurile teritoriale, oportunităţile de dezvoltare economică şi
provocările care să poată acoperi tipurile diferite de teritorii studiate în cadrul
proiectului.

Studiul avantajelor comparative regionale

Acest pachet de lucru a avut drept scop dezvoltarea unei abordări micro a
analizei proceselor de dezvoltare regională din cadrul acestor teritorii. În
acest scop s-au analizat: inter-relaţiile dintre actorii publici şi privaţi în
domeniul dezvoltării, accesul la anumite structuri de servicii, gradul de acces
la resurse naturale sau capital uman. Indicatorii vizaţi au fost cei care ţin de:
demografie, agricultură, economie şi infrastructură.

Poziţionarea teritoriilor în contextul politicilor europene

Această sarcină are drept scop dezvoltarea unei abordări macro a chestiunilor
legate de procesele de dezvoltare regională. Se porneşte de la principiul
conform căruia UE îşi poate atinge scopurile sale de competitivitate şi
dezvoltare durabilă, doar dacă toate părţile sale, fie regiuni metropolitane,
insule sau zone montane, fac şi ele acest lucru. Altfel, aceste teritorii
evoluează ca simple elemente „negative” ale regiunilor metropolitane şi vor fi
etichetate drept „periferice” ale regiunilor cu potenţialuri specifice.
Activitatea de cercetare

Activităţile de cercetare au fost sintetizate în 5 activităţi principale:

1. Caracterizarea specificităţilor teritoriale ale regiunilor model
2. Evaluarea drumului către Lisabona si Goteborg
3. Oportunităţi de dezvoltare ale regiunilor TD
4. Impactul tendinţelor globale asupra regiunilor TD
5. Studii de caz individuale

Activitatea partenerului din România în cadrul proiectului a fost de a

analiza documente strategice la nivel regional, naţional şi
internaţional, de a aduna date cu privire la agricultură, economie,
demografie şi infrastructură, precum şi de a realiza două studii de
caz în judeţele Alba şi Suceava.
 Arealul de studiu

Arealul de studiu pentru România a cuprins judeţele Suceava

şi Alba, judeţe pentru care s-au întocmit studii de caz ca urmare a
analizei unor indicatori statistici legaţi de agricultură, economie,
demografie şi infrastructură.

ALBA
SUCEAVA
 Indicatori analizaţi
Indicatori Agricoli
A-NS_1 numar gospodarii agricole
A-NS_2 Circulatia marfurilor agricole(profitul agricol)
A-NS_3 Numarul de persoane angajate in sectorul agricol
A-NS_4 Dimeniunea gospodariilor agricole (suprafata)
A-NS_5 Varsta proprietarilor de gospodarii agricole
A-NS_7 Total teren arabil
Indicatori Economici
E-NS_1a Total populatie activa
E-NS_1b Total populatie activa, femei
E-NS_1c Total populatie activa, barbati
E-NS_2 Numar total angajati pe sector / ramura economica
E-NS_4a Numar total someri
E-NS_4b Numar total someri, barbati
E-NS_4c Numar total someri, femei
E-NS_5 Numar total someri de grupe de varsta
E-NS_6 Numar total someri pe termen lung
E-NS_7 Numar total angajati cu ½ norma
E-NS_8 Numar total angajati dupa marimea companiei
E-NS_9 Total venituri pe gospodarii
E-NS_10 Numar persoane dupa aptititudini de educatie
E-NS_11 Numar total studenti
E-NS_12a Numar companii create
E-NS_13b Numar companii inchise
E-NS_14 Circulatia marfurilor (profitul) in domeniul turistic
E_NS_15 Matricea navetei
Indicatori Demografici
D-NS_1a Populatia totala
D-NS_1b Populatia totala, femei
D-NS_1c Populatia totala, barbati
D-NS_2 Populatia pe grupe de varsta
D-NS_3 Numar nasteri pe an
D-NS_3 3 Numar decese pe an
D-NS_4a Numar emigranti (romani si straini)
D-NS_4b Numar imigranti (romani si straini)
D-NS_4c Migratia neta
D-NS_5 Numar persoane nascute in strainatate
Indicatori de Infrastructura
NS_1Numar locuitori cu acces la internet de
banda larga
NS_2 Numar pasageri in aeroporturi
NS_3 Marfa manevrata de aeroporturi
NS_4 Numar pasageri in porturi maritime
NS_5 Marfa manevrata de porturi maritime
NS_6 Consum de energie pe surse
NS_7 Producerea de energie pe surse
NS_8 Populatia conectata la sisteme
independente de colectare a apei reziduale (cu
tratare)
NS_9 Populatia conectata la sisteme colective de
colectare a apei reziduale (cu tratare)
Tendinţe

Populatia totală

800000

700000

600000

500000

400000
Alba
300000 Suceava
200000

100000

0
1981
1991
2001
 Tendinţe

Populatia totala activa

350000

300000

250000

200000
Alba
Suceava
150000

100000

50000

0
1992 2002
 Tendinţe

A Agriculture, forestry, hunting

Forţă de muncă absorbită pe sectoare - Alba
B mining industry

C processing industry
40,00%
D lectric and thermal power, water and gas
35,00%
F Constructions
30,00%
G Commerce, repair of vehicles and household
appliances
25,00% I Hotels and restaurants

20,00% H transports, storage, post and communications

15,00% K financial, banking and ensurance activities

10,00% L Real estate activities

5,00% O Public administration, defence, mandatory social

ensurance
P Education
0,00%
R Health and social assistance
2002 2003 2004 2005 2006 2007
T Other collective activities, social and personal
 Tendinţe

Forţă de muncă absorbită pe sectoare - Suceava

A Agriculture, hunting

60,00% A Forestry

A Fishing

Industry
50,00% B Mining industry

C Processing industry

40,00% D electric and thermal pow er, w ater and gas

F Constructions

30,00% G Commerce

I Hotels and restaurants

H Transport and storage

20,00% J Postand telecommunications

K Financial activities

10,00% L Real estate and other services

O Public administration and defence

P Education
0,00% R Health and social assistance

1992 2002 T Other activities of the national economy

 Tendinţe

Repartiţia terenurilor pe categorii de folosinţă

60,00%
50,00%
40,00%
30,00% Alba
20,00% Suceava
10,00%

0,00%
Arabil Arabil Arabil Pasuni Pasuni Pasuni Fâneţe Fâneţe Fâneţe
1981 1991 2001 1981 1991 2001 1981 1991 2001
 Tendinţe

Persoane angajate in sectorul agricol

10000

9000
8000

7000
6000
Alba
5000
Suceava
4000
3000

2000
1000

0
1991 2001
 Tendinţe

Număr de gospodării agricole

180000
160000
140000
120000
100000 Alba
80000 Suceava
60000
40000
20000
0
1981 1991 2000
 Tendinţe

Companii create/închise

400
350
300
Alba nr. companiilor create
250
Suceava nr. companiilor create
200
Alba - nr. companiilor inchise
150
Suceava - nr. companiilor inchise
100
50
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Obiectivele studiului de caz

În urma evaluării indicatorilor statistici, pentru cele 2

judeţe, studiul de caz care s-a efectuat a trebuit să răspundă la
următoarele 5 întrebări:

1. De ce este regiunea un caz relevant pentru un studiu privind

diversitatea teritorială?
2. Care sunt provocările de dezvoltare regională?
3. Cum incearca actorii regionali să depăşească dificultăţile? Pe ce
oportunităţi de dezvoltare îşi bazează strategiile lor?
4. Care sunt obstacolele structurale pentru dezvoltare?
5. Ce este necesar pentru a depăşi obstacolele structurale şi a profita
din plin de oportunităţile de dezvoltare?
 Rezultatele studiului de caz SUCEAVA
1. De ce este regiunea un caz relevant pentru un studiu privind
diversitatea teritorială?

Judeţul Suceava face parte din regiunea “Bucovina”, o zonă deosebită,

nici pe departe "nordul Moldovei" ci o regiune cu o individualitate cu totul aparte,
marcată de istorie şi traditii, cu un peisaj de o frumuseţe inestimabilă.
Regiunea muntoasă cuprinde Munţii Călimani (cei mai impunători munţi
vulcanici din ţară, cu Vârful Pietrosu de 2100 m), Munţii Suhard, Munţii
Giumalău-Rarău, Obcina Mestecăniş, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munţii
Stânişoarei, Depresiunea Dornelor şi Depresiunea Câmpulung.
Având în vedere preponderenţa reliefului înalt la nivelul judeţului,
ponderea vegetaţiei o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală
importantă a judeţului.
Judeţul Suceava are 22 de rezervaţii naturale (floristice, forestiere,
geologice şi mixte), cuprinzând şi o parte din Parcul Naţional Călimani şi
respectiv din Parcul Rodna. De asemenea deţine specii variate de floră,
endemice şi rare.
Rezultatele studiului de caz SUCEAVA
2. Care sunt provocările de dezvoltare regională?

Un element important in dezvoltarea judetului il reprezinta turismul.

Factorii care concura la dezvoltarea acestuia sunt:

-Traditie veche in turism (ex. Turismul balnear din statiunea Vatra Dornei)
-Frumusetea locurilor;
-Puritatea aerului si a apelor:
-Traditiile si obiceiurile populare specifice;
-Binecunoscuta ospitalitate a locuitorilor;
-Specificul gastronomiei moldovenesti, caracterizata prin mancaruri gustoase, preparate din
ingrediente naturale;
-Prezenta ecosistemelor, a rezervaţii naturale, a arealeor turistice deosebite (ex. Parcul National
Calimani);
-Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism pe toată perioada anului (ex. Turism religios,
turism de vanatoare, balneo-turism, etc)
-Existenţa monumentelor istorice (mănăstirile din Bucovina) si a „celor 1000 de biserici”;
-Existenţa muzeelor, a caselor memoriale;
-Valorificarea spaţiului multicultural şi multietnic cu un bogat trecut istoric;
-Practicarea de sporturi extreme (river –rafting, etc)
 Rezultatele studiului de caz SUCEAVA
3. Cum incearca actorii regionali să depăşească dificultăţile?
Pe ce oportunităţi de dezvoltare îşi bazează strategiile lor?
Oportunitati de dezvoltare
Infrastructura de transport:
modernizarea infrastructurii aeriene;
Modernizarea, extinderea si refacerea infrastructurii de transport rutier;
Extinderea si modernizarea infrastructurii de mediu;
Realizarea unor proiecte de infrastructura in cadrul Euroregiunii Prutul de Sus;
Mediul de afaceri:
Crearea Centrului de afaceri (expozitional)”Bucovina”de langa Aeroportul Suceava;
Posibilitatea dezvoltarii mediului de afaceri ca rezultat al constructiei parcurilor industriale si a incubatoarelo de afaceri;
Dezvoltarea IMM-urilor in domeniul serviciilor.
Dezvoltare rurala:
Acordarea de facilitati pentru asocierea detinatorilor de terenuri agricole, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare;
Cresterea productiei agricole datorita folosirii substantelor fertilizatoare ecologice;
Valorificarea potentialului silvic si cinegetic de care dispune judetul.
Infrastructura de mediu:
Existenta unor programe cu cofinantare internationala orientate direct pentru protectia mediului si a naturii(LIFE, ECOLINKS, REC, GEF si
altele);
Dezvoltarea parteneriatelor in vederea derularii proiectelor de mediu;
Posibilitatea finantarii/cofinantarii de la Fondul de Mediu a unor proiecte prioritare;
Elaborarea si respectarea masurilor cuprinse in Planul Local de Actiune pentru Protectia Mediului al judetului Suceava.
Dezvoltarea turismului:
Dezvoltarea unor noi statiuni turistice: Campulung Moldovenesc, Cacica, Botus(statiune etnografica);
Sustinerea proiectelor care introduc valoarea turistica , obiective si evenimente culturale si spirituale din Bucovina;
Constituirea Parcului National Regional al Manastirilor din Bucovina;
Restaurarea monumentelor istorice, manastiri, refacerea unor obiective turistice de mare interes(Cazinoul de la Vatra Dornei);
Crearea unei Burse de turism la Suceava;
Includerea unor case de vacanta (pensiuni agroturistice) in reteaua de agenti de turism din Romania si in retelele europene profesionale;
Incurajarea unor noi forme de turism si valorificarea mostenirii istorice, culturale, spirituale si de traditie.
Dezvoltarea infrastructurii din invatamant si din domeniul culturii:
Elaborarea Planului Regional de Actiune pentru Invatamantul Profesional si Tehnic (PRAI) 2004- 2011;
Constituirea Consortiului Regional N-E pentru dezvoltarea invatamantului profesional tehnic TVET si a invatamantului universitar tehnic.
Cercetarea, inovarea tehnologica si IT, crearea societatii informationale;
Dezvoltarea trasferului de tehnologie prin parcurile tehnologice si de soft realizate in cadrul programelor cu finantare externa;
Dezvoltarea intr-un ritm accelerat a comertului electronic si a pietei e-bussiness;
Dezvoltarea societatii informationale prin convergenta canalelor de comunicatii;
Prezenta pe piata a unor firme de IT din Europa si SUA care promoveaza cele mai avansate tehnologii.
Rezultatele studiului de caz SUCEAVA
4. Care sunt obstacolele structurale pentru dezvoltare?

-Fonduri insuficiente destinate protecţiei mediului;

-Continuarea defrişărilor necontrolate cu efecte asupra poluării aerului, eroziunii solului;
-Depozitarea necontrolată a deşeurilor în mediul rural;
-Existenţa unor zone predispuse la dezastre naturale (alunecări de teren, inundaţii) şi lipsa
hărţilor de risc a localităţilor.

Infrastructură rutieră modernizată se află sub standardele minime acceptate la nivel european. ;
-Reţele de alimentare cu gaze, apă potabilă şi canalizare sunt învechite şi ineficiente slab
dezvoltate, cu riscuri de accidente;
-Infrastructura de sănătate şi educaţie insuficient modernizată (aparatură învechită, clădiri vechi şi
insalubre, improprii desfăşurării activităţilor specifice);
-Infrastructura pentru drumeţii şi turism (drumuri forestiere, cărări de munte) nesemnalizată şi
întreţinută necorespunzător (marcaje).

-Exploataţiile agricole se realizează pe loturi de dimensiuni mici, ceea ce conduce la un grad de

valorificare redus;
-Utilajele din parcurile agricole existente la nivelul comunelor sunt insuficiente, nu sunt
performante şi au un grad de uzură avansat;

-Mediul fiscal şi legislativ instabil;

-Insuficienta colaborare între universitati şi agenţii economici ;
-Modificările legislative repetate (inclusiv cele fiscale);
-Blocajele financiare care se produc periodic;
-Gradul redus de asociativitate şi cooperare a IMM-urilor.
 Rezultatele studiului de caz SUCEAVA
5. Ce este necesar pentru a depăşi obstacolele structurale
şi a profita din plin de oportunităţile de dezvoltare?

Crearea unor condiţii infrastructurale de bază mai bune în domeniul infrastructurii de

transport

Crearea mai multor locuri de muncă atat in mediul urban, cat si in cel rural

Încurajarea inovării, antreprenoriatului

Legislaţie şi regulamente mai bune, valorificarea avantajelor oferite de piaţa unică,

reglementarea aspectelor privind domeniul financiar şi al taxelor, întărirea capacităţilor
tehnologice, dezvoltarea unei reprezentări mai puternice a intereselor micilor
întreprinzători. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul
agricol.

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de sanatate

Dezvoltarea turismului
Rezultatele studiului de caz SUCEAVA
Rezultatele studiului de caz SUCEAVA
 Rezultatele studiului de caz ALBA
1. De ce este regiunea un caz relevant pentru un studiu privind
diversitatea teritorială?

Zona montana a judetului Alba ocupa mai mult de jumatate din suprafata judetului
Alba si zona Muntilor Apuseni este zona montana cu cea mai mare densitate din
punct de vedere al populatiei stabile, cu asezari umane pana la 1200 m altitudine.
Sistemul de gospodarie specific zonei montane este bazat pe pluriactivitate
(agricultura + mestesuguri + agroturism).

Cele mai importante resurse naturale care se afla pe teritoriul judetului in zacamint
sau se exploateaza sunt: complexele metalifere neferoase (aur, argint, cupru,
plumb, zinc, pirita, mercur, etc.), sare, bentonita, calcar, mangan, ozocherita, gresie,
tufuri vulcanice, marne, argile, marmura, piatra pentru constructii, nisipuri si
pietrisuri, lemnul, gazele naturale, etc.

Suprafata judetului Alba, care este de 624157 ha, se imparte astfel :suprafata
agricola este de 327934 ha (52,5% din suprafata judetului), paduri 229700 hectare
( 36,8%) ;ape si balti 6370 hectare (1,0%); alte suprafete 58387 hectare (9,4%).

Populatia judetului Alba la data de 1 ianuarie 2007, numara 376747 locuitori, din
care 219334 locuitori (58,2%) in mediul urban si 157413 locuitori (41,8%) in mediul
rural, densitatea populatiei pe kilometru patrat fiind de 60,4 locuitori.
Rezultatele studiului de caz ALBA
2. Care sunt provocările de dezvoltare regională?

Depopularea, accesul dificil, izolarea si infrastructura deficitara, decaderea asezarilor

monoindustriale, servicii pentru populatie deficitare, scoala neadaptata nevoilor
concrete, investitiile inca reduse sunt principalele provocari regionale  .
Descresterea demografica este accelerata mai ales in zona montana atat datorita
migratiei cat si a fenomenelor demografice naturale.

Migratia fortei de munca este o problema fiindca cei care pleaca sunt tineri si
reprezinta o forta de munca valoroasa.

Se inregistreaza probleme datorita oraşelor şi aşezărilor rurale mono-industriale de

exploatări miniere in zona montană (Abrud, Zlatna, Baia de Arieş, Campeni, Bucium,
Almaş, Posaga, Sohodol, Bistra, Sălciua, Lupsa etc.), datorita restructurarii/ inchiderii
industriei miniere (toate exploatările miniere din judeţul Alba sunt afectate),
restructurarii industriei metalurgice (Aiud, Zlatna, Cugir) şi chimice (Ocna Mureş),
reconversiei dificile a industriei militare (Cugir).

Ponderea turismului (si agroturismului) inregistreaza tendinte de crestere in

ansamblul activitatilor economice din Alba.

În ultimii ani volumul investiţiilor străine a inregistrat o tendinţă de creştere in judeţ.

 Rezultatele studiului de caz ALBA
3. Cum incearca actorii regionali să depăşească dificultăţile?
Pe ce oportunităţi de dezvoltare îşi bazează strategiile lor?
Crearea unui mediu economic competitiv prin punerea in valoare a tuturor resurselor va reduce
disparitatile si va duce la ridicarea standardului de viata a locuitorilor si va creste gradul de
atractivitate al zonei.

La nivel regional au fost elaborate: Planul Regional de Dezvoltare 2007-2013, Planul Regional de
Gestionare a Deseurilor (propune gestionarea durabile a deseurilor, in conformitate cu directivele
europene in domeniu), Planul Regional de Actiune pentru Mediu 2007-2013,, Planul Regional de
Actiune pentru Ocupare 2006-2009 (pentru gestionarea problemelor legate de educatie si ocupare),
Planul Regional de Actiune pentru Invatamantul Tehnic si Profesional (pentru elaborarea si
amortizarea planurilor locale de actiune si a planurilor elaborate de fiecare scoala).

Proiectul de dezvoltare turistica si si a domeniului schiabil zona Arieseni,judetul Alba va permite

demararea unor proiecte de infrastructură (crearea unui siustem de alimentare cu apă în sistem
centralizat, a unui sistem de canalizare şi tratare a apelor reziduale, modernizarea infrastructurii de
transport locale ) si dezvoltarea pe orizontală a industriei şi serviciilor, ceea ce va determina
menţinerea locurilor de muncă actuale şi crearea de noi locuri de muncă. Efectul final va fi
îmbunătăţirea vieţii locuitorilor din Arieseni.

Planul judeţean de gestionare a deşeurilor – Judetul Alba avand obiective cu caracter politic,
decizional si cu caracter tehnic, doreste implementarea unui sistem integrat de management
durabil al deşeurilor, respactand reglementarile UE.

Ca interese si viziune contradictorie amintim Asociatia Alburnus Major si Centrul Independent

pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, aflate in disputa cu compania miniera Rosia Montana
Gold Corporation privind exploatarea aurului la Rosia Montana.
Rezultatele studiului de caz ALBA
4. Care sunt obstacolele structurale pentru dezvoltare?

Infrastructura generala deficitara, accesul la resurse si la servicii , problemele

demografice si sociale, capacitatea lenta de adaptare si efectele crizei ecomomice
mondiale sunt cateva din obstacolele dezvoltarii in zona.

Principalele obstacole structurale sunt: a) accesul rutier si feroviar doar pe anumite

culoare de trecere, datorita configuratiei specifice a reliefului; pante mari; conditii
climatice restrictive, terenuri agricole slab aprovizonate cu elemente nutritive;
degradarea pasunilor; b) Amplificarea migratiei care cuprinde in special populatia
tanara; depopularea localitatilor montane izolate;

Terenuri agricole de dimensiuni mici care nu permit o exploatare eficienta, existenta

unor zone neexploatate; Gradul de saracie si izolare a unor zone genereaza fenomene
de depopulare, care dublate de imbatranirea populatiei creaza premisele disparitiei
unor localitati; Creşterea disparităţilor între centrele urbane care beneficiază de
finanţări şi oraşele mici şi mijlocii (monoindustriale, cu funcţii urbane diminuate, etc)
care nu au acces la finanţare;

Cresterea concurentei si a costurilor in structurile mici; turismul necontrolat;

concurenta pe piata globala; criza economica mondiala si blocajele create de aceasta
criza;
 Rezultatele studiului de caz ALBA
5. Ce este necesar pentru a depăşi obstacolele structurale
şi a profita din plin de oportunităţile de dezvoltare?

Mobilizarea tuturor sectoarelor economice,sociale si de mediu, parteneriatele si

dezvoltarea resurselor umane va asigura dezvoltarea durabila a zonei.

Pentru a depăşi obstacolele structurale şi a profita de oportunităţile de dezvoltare este

nevoie de:
a)Dezvoltarea/crearea de noi oportunităţi pentru investiţii
b) Crearea de parteneriate pentru dezvoltarea urbană integrată a localităţilor
c) Elaborarea de planuri de dezvoltare inter-orăşeneşti, metropolitane
d) Dezvoltarea parteneriatelor sat-oraş
e) Crearea unor centre tehnologice si de cercetare orientate catre valorificarea
potentialelor regionale; valorificarea potentialului natural al zonei prin punerea in
valoare a potentialului turistic, peisajului si promovarea produselor naturale ecologice;
stimularea intreprinderilor mici si mijlocii
f) Mentinerea si dezvoltarea industriilor traditionale si mestesugaresti prin participarea
si promovarea acestor produse la diverse targuri internationale; Programe europene
destinate reabilitării infrastructurii sociale şi de educaţie
g) Armonizarea politicilor sociale naţionale cu cele europene
h) Protejarea patrimoniului natural si construit; Promovarea tot mai accentuată a
modelelor europene în domeniul inovării
i) Promovarea organizarii producatorilor agricoli
Rezultatele studiului de caz ALBA
Rezultatele studiului de caz ALBA
 Echipa de implementare

Director de proiect Responsabil de implementare

Dr. ing. Dănuţ GÎŢAN Dr. ing. Mioara BOCĂNICI

Echipa de realizare a studiului Echipa de realizare a studiului

de caz – judeţul Suceava de caz – judeţul Alba

Dr. ing. Dănuţ UNGUREANU Ing. Ioan COCÂRDAN

Ing. Olga FERARIU Soc. Ana – Ildico ABRUDEAN
Ing. Cristela Loredana CATANĂ

Logistică, traduceri, procesare date

Ing. Ovidiu OBADĂ

Prof. Andrei Ştefan ZVORIŞTEANU
Tehn. Vasile LĂCĂTUŞU